Lucrarea practică 2.

Epitelii de acoperire: simple, pseudostratificate şi stratificate. Membrana bazală.

Coloraţii:

HE
Impregnare argentică
PAS
Anti – pancitokeratină

Preparate:

Epiteliu simplu scuamos – aortă

Epiteliu simplu cubic – rinichi, glande salivare
Epiteliu simplu columnar – stomac, intestin, uter
Epiteliu pseudostratificat – uroteliu, epiteliu respirator, epididim
Epiteliu stratificat scuamos nekeratinizat – esofag, limbă
Epiteliu stratificat scuamos keratinizat – piele
Membrana bazală – PAS, impregnare argentică

1
 ŢESUTURILE EPITELIALE

Definiţie: Ţesuturile epiteliale sunt formate preponderent din celule dispuse ordonat pe membrana
bazală, strâns unite între ele prin intermediul joncţiunilor. Marker-ul imunohistochimic este
citokeratina.

Criterii de recunoaştere:
 sunt formate predominant din celule, apoziţionate şi dispuse ordonat;
 prezintă pol bazal pe membrana bazală şi pol apical liber;
 prezintă polaritate structurală şi funcţională, prin microdomeniile de membrană, apical,
bazal şi lateral;
 nu sunt vascularizate cu excepţia  striei vasculare din urechea internă;
 conţin în citoplasmă filamente de citokeratină (CK).

Clasificare generală
Epiteliile se clasifică în 5 categorii :
 Epitelii de acoperire - acoperă suprafaţa corpului şi delimitează organele cavitare;
 Epitelii glandulare – secretă produşi specifici;
 Mioepiteliile – prezintă în citoplasmă, pe lângă CK, actină, cu rol contractil;
 Epitelii senzoriale - recepţionează stimuli din exterior pe care îi transformă în influx
nervos (ex. mugurii gustativi din cavitatea bucală);
 Epitelii atipice.

Epiteliile de acoperire:
 se clasifică în funcţie de:
 numărul de straturi de pe membrana bazală:
o epitelii simple
o epitelii pseudostratificate
o epitelii stratificate
 forma celulelor din stratul superficial:
o scuamoase
o cubice
o columnare

Forma celulei se apreciază după forma nucleului:

- celula scuamoasă are nucleul ovalar, paralel cu membrana bazală;
- celula cubică are nucleul rotund;
- celula columnară are nucleu ovalar, perpendicular pe membrana bazală.

Prin combinarea numărului de straturi şi a formei celulelor rezultă următoarele tipuri de epitelii de
acoperire:

2
Epitelii simple scuamoase:
 sunt formate dintr-un singur rând de celule
turtite, cu lăţimea mai mare decât înălţimea;
 localizare: endotelii, mezotelii, foiţa parietală
a capsulei Bowmann, alveole pulmonare.

Epitelii simple cubice:

 sunt formate dintr-un rând de celule
izodiametrice: lăţimea este egală cu
înălţimea;
 localizare: ducte excretorii din glandele
exocrine, epiteliul de acoperire al ovarului.

Epitelii simple columnare:

 sunt formate dintr-un rând de celule
columnare: înălţimea celulei este mai mare
decât lăţimea, iar axul lung al celulei este
perpendicular pe membrana bazală;
 localizare: epiteliul intestinal, tube
uterine, vezicula biliară.

3
 Epiteliu respirator

Epitelii pseudostratificate:
sunt formate dintr-un singur rând de celule
cu nucleii situaţi la înălţimi diferite în
grosimea epiteliului, ceea ce creează
impresia de falsă stratificare;
toate celulele ajung cu polul bazal pe MB,
dar nu toate ajung cu polul apical la suprafaţa
liberă;
localizare: Uroteliu
trahee - epiteliul pseudostratificat ciliat
de tip respirator;
vezică urinară, uretră – uroteliul;
epididim.

Epiteliile stratificate sunt formate din mai multe straturi celulare, doar stratul profund fiind situat pe
membrana bazală. Fiecare strat poate fi format din unul sau mai multe rânduri de celule. După forma
celulelor din ultimul strat, epiteliile stratificate se clasifică în scuamoase, cubice şi columnare.

Epiteliul stratificat scuamos keratinizat:

 localizare: epiderm;
 are următoarele straturi:
o bazal: regenerator, un rând de celule
cubice;
o intermediar: 3 – 5 rânduri de celule
izodiametrice, unite prin desmozomi,
care în urma deshidratării capată un
aspect spinos;
o granulos: 2 – 3 rânduri de celule
scuamoase, citoplasma acidofilă, granule
citoplasmatice bazofile de keratohialin;
o cornos sau exfoliativ: scuame
celulare fără nucleu, complet
keratinizate, intens acidofile.
 particularităţi:
o pielea de pe talpă: între stratul
granulos şi cel cornos se interpune
stratul lucios sau lucid, o masă
citoplasmatică fără nuclei, intens
acidofilă, eozinofilă.
4
Epiteliul stratificat scuamos nekeratinizat:
localizare: mucoasa bucală, orofaringe,
esofag, exocol uterin, vagin, canal anal;
are trei straturi celulare:
stratul bazal: regenerator, pe
membrana bazală (MB), alcătuit dintr-
un rând de celule cubice;
stratul intermediar: 3 - 5 rânduri de
celule epiteliale izodiametrice;
stratul superficial: 2 - 3 rânduri de
celule scuamoase, cu nuclei ovalari,
axul mare paralel cu MB.

Epiteliile stratificate cubice:

 sunt alcătuite din două rânduri de celule
izodiametrice;
 localizare: ducte exctretorii mari;
Epiteliile stratificate columnare:
 sunt alcătuite din mai multe rânduri de
celule, celulele stratului superficial sunt
columnare;
 localizare: ducte excretorii mari.

Membrana bazală
 separă ţesutul epitelial de cel conjunctiv
subadiacent;
 este groasă la trahee şi cornee, dar foarte
subţire la uroteliu.
 în coloraţia HE se distinge greu, sub
forma unei structuri slab acidofile
(eozinofile), omogenă, acelulară.
 se identifică specific prin reacţia PAS,
impregnare argentică sau cu anticorpi
anti-colagen IV sau anti-laminina.

5
Lucrarea practică 3. Epitelii glandulare exocrine: tipuri de acini şi glandele tubulare. Epitelii glandulare
endocrine: cuiburi, foliculi, cordoane

Coloraţii:

HE
Tricromă Azan – Mallory
PAS
Albastru alcian
Anti – citokeratină 8
Anti – actină de tip muşchi neted
Anti – chromogranină A

Preparate:

Epitelii glandulare exocrine:

Celule caliciforme – colon

Glande tubulare simple – uter
Glande tubulare ramificate – stomac (corp şi fundus gastric)
Glande tubulo-acinare – glandele salivare, esofag
Celule mioepiteliale – anti actină muşchi neted

Epitelii glandulare endocrine:

Insule – pancreas
Foliculi – tiroidă
Cordoane – suprarenale
Cuiburi – hipofiză

6
 EPITELIILE GLANDULARE

Definiţie: sunt formate din celule specializate în sinteza unor produşi specifici, intră în alcătuirea
glandelor exo- şi endocrine.

Clasificare
După locul de eliminare a produsului de secreţie, se clasifică în:
o epiteliile glandulare exocrine:
 îşi elimină produsul de secreţie la suprafaţa organismului sau în cavităţile acestuia,
printr-un sistem de ducte;
o epiteliile glandulare endocrine:
 îşi elimină produsul de secreţie, denumit hormon, direct în sânge;
 nu prezintă sistem de ducte;
 sunt puternic vascularizate;

 celulele sunt organizate sub formă de cuiburi (adenohipofiza), cordoane (suprarenală,

paratiroide), foliculi (tiroidă), insule (gonade, pancreas endocrin);
 celule izolate localizate în structura diferitelor ţesuturi şi organe care au posibilitatea de
a prelua, sintetiza şi excreta substanţe care acţionează similar hormonilor (amine
biogene şi peptide cu grutate moleculară mică)
 markeri imunohistochimici: sinaptofizina, Chromogranina A.

Epitelii glandulare exocrine se clasifică

1. după numărul de celule:
o unicelulare: celula caliciformă;
o multicelulare: formează glandele exocrine:
 prezintă porţiune secretorie (formată din epitelii glandulare exocrine) şi porţiune
excretorie reprezentată de un sistem de ducte, prin care produsul sintetizat este eliminat
la suprafaţă sau în cavităţi.
2. după forma porţiunii secretorii:
 acinare: formă sferică sau elipsoidală – acini seroşi, mucoşi, micşti, acini
mamari şi prostatici;
 tubulare: forma unui tub;
 tubulo-acinare.
 dacă ductele nu sunt ramificate, glanda se numeşte simplă. În cazul în care sistemul de
ducte este ramificat glanda se numeşte compusă.

Tipuri de glande multicelulare:

o strat continuu de celule columnare secretoare de mucine: epiteliu gastric;
o glande tubulare simple: glandele gastrice, intestinale, sudoripare şi endometriale;
o glande tubulare ramificate: endocol, corp gastric
o glande tubulo-acinare: glandele salivare, glandele mamare, prostata.

7
Celula caliciformă
 pol apical dilatat de vacuole de
mucus;
 pol bazal efilat,
 nucleu heterocromatic împins bazal,
 citoplasmă spumoasă palidă;
 localizare: epiteliul intestinal şi
respirator.
 histochimic: pozitivă la reacţia PAS,
albastru alcian, mucicarmin şi metacromatică

Acinul seros
 structură bine delimitată
 dimensiuni mici
 formă rotundă
 lumen punctiform
 celulele seroase:
o citoplasmă întunecată, acidofilă,
granulară la polul apical.
o citoplasmă bazofilă la polul bazal
(RER).
o nucleu eucromatic, rotund, dispus
ordonat în treimea bazală a celulei.

Acinul mucos
 structură bine delimitată
 dimensiuni mari
 formă ovalară
 lumen larg
 celulele mucoase:
o citoplasma spumoasă, palid colorată;
o nucleu eucromatic, ovalar, turtit,
împins periferic pe MB.

Acinul mixt
 structură bine delimitată
 dimensiuni mari
 are două componente:
o mucoasă situată central şi
o seroasă situată periferic, sub
forma unei semilune.

8
Acinul mamar (TDLU unitatea terminală
ductal - lobulară):
dimensiuni mici
lumen îngust
epiteliu cu celule secretorii şi celule
mioepiteliale

Acinul prostatic:
dimensiuni mari
formă neregulată
lumen larg
epiteliu cu 3 tipuri de celule
bazale – proliferativ
principale secretorii (PSA)
endocrine (ChrA, Syn)

Celulele mioepiteliale:
fusiforme sau stelate
între membrana bazală şi celulele epiteliale
acinare şi ductale
glandele salivare, glanda mamară,
sudoripare, lacrimale
marker: actină de tip muşchi neted

9
Glanda tubulară simplă:
 invaginare a epiteliului de
acoperire:
 localizare: antru gastric,
endometru, intestin subţire;
Glandă tubulară ramificată:
 localizare: cardie, corp gastric,
endocol uterin;

Epitelii glandulare endocrine

Insule, Chr A Cordoane, HE

Foliculi, HE Cuiburi, tricromă

Epiteliu
respirator

10