ANUL ŞCOLAR 2010-2011

Şcoala: Liceul cu Program Sportiv Bacău

Profesor:Cucu Cornelia
Nr.ore /săptămână: 2 ore
Conform programei şcolare aprobate prin OMECI nr. 5097/09.09.2009

Unitatea de învăţare: INTRODUCERE

Număr de ore: 2 ore
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or .
e
Mediul şi 1.1. -Lectura hărţii geografice; Harta fizică -Observarea
oamenii -Comentarea de texte ale autorilor antici referitoare la 1 1 a Europei sistematică
*studiu de mediul geografic; Harta fizică a elevului în
caz: Rolul -Evidenţierea asemănărilor şi deosebirilor dintre relieful a României timpul
Carpaţilor şi României şi al altor state europene; Atlas activităţii
al Mării -Interpretarea studiului de caz; geografic -Interpreta-
Negre în -Identificarea modului în care resursele naturale au Atlas istoric rea hărţii
istorie influenţat structura ocupaţională a populaţiei, comentând Manualul -Verificarea
textele din manual; Crestomaţie sarcinilor de
-Alcătuirea unui eseu structurat referitor la teritoriul ţării de texte lucru (eseu,
noastre şi la locuitorii săi,utilizând şi cunoştinţele de Dicţionar prezentare,
geografie, pe baza planului: aşezare; forme de relief; istoric axe
reţea hidrografică; locuitori; resurse; ocupaţii; Lucrări de cronologice)
-Prezentarea localităţii , sub aspect geografic, economic specialitate
şi istoric, punând în evidenţă relaţia dintre acestea; Activitate
 frontală
Duratele -Realizarea unor axe cronologice privind periodizarea 1 2 Activitate
timpului istoriei universale şi a românilor; individuală
istoric -Compararea epocilor istorice pe plan naţional şi Activitate
european. de grup

Unitatea de învăţare: CIVILIZAŢII PREISTORICE ŞI ANTICE

Număr de ore: 6 ore (5+1)
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or .
e
Civilizaţii 2.1. -Exerciţii de lectură, analiză şi interpretare a -Manualul -Observarea
preistorice: documentelor scrise; -Atlas sistematică
-Paleoliticul; -Alcătuirea unei analize comparative între epoca pietrei 1 2 istoric a elevului în
-Revoluţia şi epoca metalelor analizând surse istorice şi realizând un -Lucrări de timpul
neolitică tabel al asemănărilor şi deosebirilor; specialitate activităţii
-Epoca -Întocmirea unei liste de argumente în favoarea -Dicţionar -Prezentarea
metalelor. economiei productive în raport cu una prădalnică, istoric eseurilor
Spiritualitatea realizând o ierarhie a acestora , motivând alegerea făcută; -Culegere urmată de
de texte discuţii
Geto-dacii şi -Evidenţierea contactelor durabile, utilizând surse de -Imagini de -Alcătuirea
contactele cu informare diferite; 1 3 pe unui glosar
lumea -Alcătuirea unei liste a elementelor de cultură şi de Columna lui de termeni
mediteranea- civilizaţie preluate de geto-daci de la alte popoare; Traian, istorici
nă: -Realizarea unui eseu despre coloniile Histria, Tomis şi Tropaeum -Exerciţii de
-Geto-dacii Callatis; Traiani lecturare a
-Contactele cu -Fişe de hărţii
alte popoare: lucru -Prezentarea
coloniile -Activitate rolului unor
greceşti,lumea frontală personalităţi
mediteraneană -Activitate
individuală
Regalitate şi -Studierea unor hărţi privind evoluţia statului dac; -Activitate
religie: -Lectura critică a surselor pentru analiza formării şi de grup
-Statul lui evoluţiei statului dac; 1 3
Burebista -Delimitarea pe o hartă mută a graniţelor statului dac în
-Regatul lui timpul lui Burebista;
Decebal şi -Compararea statului lui Decebal cu cel al lui Burebista,
războaiele cu realizând un tabel al asemănărilor şi deosebirilor; 1 4
romanii -Alcătuirea planului unor studii de caz:Decebal/ Traian;
-Religia daco- -Realizarea unui scurt eseu cu tema: “Războaiele daco-
geţilor romane”
-Construirea unei axe cronologice a confruntărilor;

Integrarea -Compararea unor hărţi ale Daciei din anii 106,118,123,

geto-dacilor 168 şi evidenţierea deosebirilor observate;
în lumea -Analiza factorilor romanizării şi realizarea unei ierarhii 1 4
romană: a acestora după importanţa lor în proces;
-Stăpânirea -Argumentarea,într-un scurt text ,a rolului esenţial al
romană în însuşirii limbii latine în procesul de romanizare.
Dacia şi
Dobrogea
-Romanizarea
Evaluare 1.1., 2.1. 1 5 Test de
evaluare

Unitatea de învăţare: ROMANITATEA ORIENTALĂ ÎN MILENIUL MARILOR MIGRAŢII

Număr de ore: 5 ore (4+1)
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice ore .
Romanitate 3.1. -Identificarea regiunilor reintegrate imperiului lecturând -Manualul -Observarea
şi creştinism: harta; -Atlas sistematica
-Romanitatea -Identificarea, pe hartă , a cetăţilor şi urmelor istoric a elevului in
la Dunărea de paleocreştine, apreciind numărul şi semnificaţia lor; 1 5 -Culegere timpul
Jos -Explicarea premiselor răspândirii creştinismului de activitatii
-Creştinismul folosind informaţii dobândite anterior; documente -Verificarea
-Înţelegerea importanţei continuităţii fenomenului -Dictionare activitatii
romanizarii şi, în acest context, a răspândirii -Lucrari de individuale
creştinismului în spaţiul carpato-danubiano-pontic; specialitate (eseu,
-Alcătuirea unui scurt eseu cu tema “Creştinismul în -Fise de comentariu,
spaţiul românesc” folosind informaţiile oferite în lecţie, evaluare friza
studiu şi documente; -Harti cronologica)
lacunare -Intrebari de
Autohtoni şi -Identificarea populaţiilor migratoare cu ajutorul hărţii; -Activitate controversa
migratori. -Indicarea cu ajutorul săgeţilor, pe o hartă mută, a 1 6 frontala -Realizarea
Aşezarea traseelor posibile ale migraţiei slavilor; -Activitate unei liste de
ungurilor în -Stabilirea evoluţiei romanităţii în condiţiile migraţiilor, individuala termeni din
Panonia analizând sursele istorice; -Activitate limba daca
-Daco- -Compararea migraţiilor de pe teritoriul Daciei cu cele de grup
romanii şi din apusul Europei, realizând un tabel al asemănărilor şi
primele deosebirilor;
populaţii -Realizarea unei comparaţii între migraţia ungurilor şi a
migratoare celorlalte populaţii migratoare din secolele III-VIII din
-Slavii şi perspectiva relaţiilor cu autohtonii;
raporturile lor -Realizarea unui comentariu cu titlul “Migratorii şi
cu autohtonii consecinţele migraţiei” răspunzând la întrebarea: “Au
-Aşezarea fost migratorii factor de progres sau de regres pentru
ungurilor în zona carpato-danubiano-pontică?”
Panonia

Formarea -Analiza rolului procesului de romanizare în cadrul

poporului etnogenezei româneşti;
român şi a -Studierea unor dicţionare care prezintă termeni de
limbii origine geto-dacă din limba română;
române: -Realizarea unui scurt text despre etnogeneza
-Poporul românească , alegând şi un titlu potrivit,după planul:cum 1 6
român s-a format poporul român şi limba română; unde s-a
-Limba desfăşurat acest proces; când a avut loc;
română -Analizarea izvoarelor istorice despre români, alături de
-Românii în altele menţionate în lecţie sau găsite pe baza 1 7
izvoarele documentării personale şi înscrierea acestora într-o friză
medievale cronologică.
timpurii
Evaluare 3.1. 1 7 Test de
evaluare

Unitatea de învăţare :STATUL MEDIEVAL ŞI INSTITUŢIILE SALE

Număr de ore : 6 ore (5+1)
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or .
e
Formaţiuni 3.2., 3.3. -Identificarea formaţiunilor politice enunţate în lecţie, pe 1 8 -Manualul -Observarea
politice harta din manual, stabilind câteva repere de natură -Atlas sistematică
româneşti şi geografică(aşezare, ape, cetăţi etc.), adăugând acestora istoric -Verificarea
statele vecine noi exemple de formaţiuni politice înscrise pe hartă; -Culegere sarcinilor de
-Realizarea unei frize cronologice a formaţiunilor de texte lucru: eseu,
politice din întrega arie de locuire a românilor; -Lucrări de studiu
-Identificarea modalităţii în care statele medievale vecine specialitate comparativ,
au influenţat evoluţia societăţii româneşti în perioada -Dicţionar frize
structurării statale , analizând surse istorice; istoric cronologice,
-Explicarea necesităţii apariţiei statului medieval în -Prezentare tabel al
spaţiul românesc într-un scurt text istoric; Power Point personalită-
 -Activitate ţilor)
Transilvania -Idetificarea organizării administrativ-teritoriale a 1 8 frontală -Exerciţii de
de la Transilvaniei utilizând harta din manual; -Activitate completare
voievodat la -Redactarea unei scurte prezentări a istoriei castelului individuală a unor hărţi
principat Bran, consultând diferite surse de informare, realizând şi -Activitate mute
o comparaţie cu alte construcţii europene similare; de grup
-Identificarea modului în care condiţionarea calităţii de
nobil de apartenenţa la religia catolică a contribuit la
eliminarea românilor din viaţa politică a Transilvaniei,
analizând surse istorice;
-Identificarea actelor prin care s-a realizat excluderea
treptată din viaţa politică a românilor din Transilvania;
- Realizarea unui scurt eseu cu tema “Statutul politic al
românilor din Transilvania;

Întemeierea -Realizarea unui studiu comparativ privind întemeierea

statelor Ţării Româneşti şi a Moldovei, desprinzând elementele 1 9
medievale generale ale procesului;
Ţara -Compararea organizării politico-instituţionale în
Românescă, Moldova şi Ţara Românească , analizând tabelul din
Moldova, manual;
Dobrogea -Discuţie pe marginea întrebării: “Ce elemente ale 1 9
procesului de cristalizare statală şi ale organizării
instituţionale reflectă unitatea de cultură şi civilizaţie în
spaţiul locuit de români?”;
-Realizarea unui scurt eseu răspunzând la întrebarea:
“Care ar fi fost evoluţia societăţii româneşti dacă în 1 10
spaţiul locuit de români s-ar fi constituit un stat medieval
unic?”;
-Realizarea unui tabel cuprinzând principalele
personalităţi,locul unde se găseau formaţiunile politice
 conduse de ei şi izvoarele istorice care le atestă;
Evaluare 3.2., 3.3. 1 10 Test de
evaluare
Unitatea de învăţare:LUMEA RURALĂ ŞI LUMEA URBANĂ ÎN EVUL MEDIU
Număr de ore: 2 ore
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Sapt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or .
e
Lumea 3.3. -Realizarea, pe baza textului lecţiei şi a documentelor, 1 11 -Manualul -Observarea
rurală unei liste a activităţilor de tip economic practicate în -Culegere sistematică
*studiu de lumea satului; de texte -Tema
caz:Organiza- -Realizarea unui desen schematic al alcătuirii unui -Dicţionar pentru
rea obştii. O domeniu feudal; istoric acasă:
zi din viaţa -Comentarea graficelor din manual identificând -Albume realizarea
unui ţăran semnificaţia acestora; istorice unei scurte
şerb -Formularea planului unei investigaţii privind -Activitate prezentări
organizarea unui sat medieval; frontală orale pe
-Compararea unor surse istorice diferite cu privire la -Activitate baza unui
satele medievale de pe teritoriul României; individuală plan scris:
-Realizarea unui glosar de termeni referitori la viaţa şi -Activitate “O zi din
cultura rurală; de grup viaţa unui
ţăran(şerb
Lumea -Identificarea centrelor urbane mentionate in lecţie sau liber)
oraşului utilizând harta; 1 11 din Evul
*studiu de -Sistematizarea într-un tabel a oraşelor şi târgurilor din Mediu”
caz: Ţara Românească , Moldova şi Transilvania utilizând -Discuţii pe
Organizarea harta; marginea
unei -Construirea unor posibile trasee de legătură între planului
comunităţi oraşele din Ţara Românească şi cele din Moldova expoziţiei
urbane- utilizând harta; -Verificarea
Sighişoara. -Identificarea principalelor caracteristici ale aşezărilor de sarcinilor de
Cetăţi şi tip urban în plan economic, social, politic şi cultural lucru
târguri analizând surse istorice;
medievale- -Realizarea planului unei expoziţii cu tema:”Viaţa
Câmpulung oraşului nostru în Evul Mediu”;
-Alcătuirea unei liste a avantajelor şi dezavantajelor
vieţuirii într-o aşezare urbană de tip medieval,
comparativ cu una rurală din aceeaşi epocă.

Unitatea de învăţare: ŢĂRILE ROMÂNE ŞI STATELE VECINE ÎNTRE DIPLOMAŢIE ŞI CONFRUNTARE

Număr de ore: 8 ore (7+1)
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or
e
Voievozii 3.4. -Identificarea tipului de regim (tributar sau vasalic) care -Manualul -Observarea
români în a stat la baza relaţiilor româno-otomane analizând -Culegere sistematică
lupta conţinutul capitulaţiilor; 1 12 de texte -Prezentarea
antiotomană: -Alcătuirea unei frize cronologice a conflictelor militare -Hărţi de scurte
Mircea cel cu turcii în secolele XIV-XVI, înscriind în dreptul lor tematice biografii ale
Bătrân, voievozii care le-au susţinut; -Atlas domnitorilor
Iancu de -Studierea şi compararea unor documente referitoare la 1 12 istoric urmată de
Hunedoara, faptele voievozilor români din secolele XIV-XVI; -Dicţionar discuţii
Vlad Ţepeş, -Completarea unor hărţi cu principalele conflicte dintre istoric -Verificarea
Ştefan cel Ţările Române şi Imperiul Otoman; 1 13 -Lucrări de sarcinilor de
Mare,Mihai -Compararea hărţilor pentru spaţiul istoric central şi sud- specialitate lucru: friză
Viteazul est european în secolele XIV-XVI; -Fişe de cronologică,
-Identificarea unor principii şi valori în acţiunea lucru eseu
domnitorilor; -Prezentări -Verificarea
-Realizarea unui scurt eseu cu titlul “Lupta antiotomană a 1 13 Power Point fişelor de
Ţărilor Române în secolul al XV-lea” ; -Activitate lucru
frontală
Anul 1600- -Prezentarea etapelor unirii, utilizând harta şi informaţiile -Activitate
Mihai din lecţie; 1 14 individuală
Viteazul -Alcătuirea planului pentru dezbaterea cu tema:”Unirea- -Activitate
politica lui Mihai Viteazul sau necesitate istorică?” de grup

Politică şi -Realizarea unei liste care să cuprindă pentru fiecare

diplomaţie în domnitor sau principe numit în lecţie cel puţin o acţiune
sec.XVII- prin care s-a remarcat , arătând semnificaţia acesteia;
XVIII:Matei -Dezbatere cu tema: “Cât de adecvată contextului sud-est
Basarab, european de la sfârşitul secolului al XVII-lea a fost
Vasile Lupu, <politica de echilibru> dusă de domnitorii români, 1 14
Şerban analizând sursele istorice;
Cantacuzino, -Adaugarea unor noi informaţii despre Matei Basarab,
Constantin Vasile Lupu ,Şerban Cantacuzino prin documentare
Brâncoveanu proprie;
,Dimitrie -Întocmirea unei fişe de personaj- la alegere- pentru 1 15
Cantemir: Dimitrie Cantemir sau Constantin Brâncoveanu
*studiu de completată cu noi elemente din lecţiile următoare;
caz:Românii -Realizarea unor comentarii pentru proiectul “Românii
în viziunea văzuţi de călătorii străini”.
călătorilor
străini
Evaluare 3.4. 1 15 Test de
evaluare

Unitatea de învăţare: CULTURA MEDIEVALĂ ÎN SPAŢIUL ROMÂNESC

Număr de ore: 2 ore
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or .
e
Cronicari , 3.5. -Identificarea principalelor preocupări ale culturii Manualul Observare
cărturari şi româneşti analizând surse istorice; 1 16 Albume sistematică
cartea în -Identificarea principalelor idei referitoare la români Culegeri de a elevului în
spaţiul conţinute de cronici şi diferite scrieri umaniste, analizând texte timpul
românesc documente istorice; Cărţi de activităţii
-Exprimarea unui punct de vedere propriu pe marginea specialitate
expresiei lui Miron Costin “iară nu sântu vremile supt Monografii Realizarea
cârma omului ce bietul om supt vremi”; Atlas istoric unor
-Redactarea unui eseu cu titlul “Românii văzuţi de Dicţionar portofolii
cronicari”; explicativ
-Alcătuirea unei frize cronologice a cărţilor pe arii Lucrări Prezentarea
geografice:Ţara Românească, Moldova, Transilvania, beletristice biografiilor
marcând în dreptul lor autorul; Activitate
-Explicarea motivului implicării deosebite a frontală Verificarea
mitropoliţilor în activitatea tipăririi de carte; Activitate eseului
-Realizarea unui scurt text privind apariţia primelor individuală
tipografii în cele trei ţări având ca titlul “Începuturile Activitate Verificarea
tiparului în Ţările Române” de grup frizei
-Utilizarea de surse de informare diferite pentru a realiza cronologice
biografia unor cronicari; Prezentarea
planului
Arta -Exerciţii de lectură a diferitelor surse istorice pentru a expoziţiei
ecleziastică şi identifică şi compara construcţiile ecleziastice şi laice; 1 16
laică -Exprimarea unui punct de vedere pornind de la
întrebarea : “De ce reprezintă mănăstirile importante
centre culturale?”
-Descrierea unui monument de arhitectură specific
stilului brâncovenesc
-Realizarea planului unei expoziţii cu tema:”Pictura
murală moldovenească”(poster);
-Descrierea monumentelor de arhitectură , folosind
imagini ale acestora;
 -Realizarea planului unei biserici din localitate

Unitatea de învăţare: SOCIETATEA ROMÂNEASCĂ ÎNTRE TRADIŢIE ŞI MODERNITATE (SECOLUL

AL XVIII-LEA- PRIMA JUMĂTATE A SECOLULUI AL XIX-LEA)
Număr de ore: 5 ore (4+1)
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or .
e
Regimul 4.1. -Realizarea planului unei dezbateri privind rolul mişcării Manualul Completare
habsburgic şi naţionale româneşti în evoluţia societăţii din Transilvania Atlas istoric a unor texte
mişcarea de analizând surse istorice; 1 17 Hărţi lacunare
emancipare -Realizarea unei frize cronologice a evoluţiei mişcării de tematice
politico- emancipare politică în perioada de referinţă; Culegeri de Întrebări
socială în -Formularea unor opinii în urma lecturării textelor; texte frontale şi
Transilvania -Compararea Supllexului din 1744 cu cel din 1791 Cărţi de directe
analizând surse istorice şi realizând un tabel al specialitate
asemănărilor şi deosebirilor; Dicţionar Observarea
-Discuţie cu tema “Semnificaţia politică şi socială a istoric sistematică
unirii religioase din 1698” analizând surse istorice; Fişe de
-Realizarea unui eseu folosind termenii înscrişi la rubrica lucru Verificarea
Cuvinte-cheie; Activitate sarcinilor de
frontală lucru: planul
Regimul -Realizarea unor scheme analitice privind aspectele Activitate de
fanariot în regimului fanariot:politic,economic,social,cultural; 1 17 individuală dezbatere,
Moldova şi în -Elaborarea unui comentariu privind caracteristicile Activitate friza
Ţara dominaţiei otomane plecând de la analiza unor surse de grup cronologică,
Românească istorice; eseu
 -Identificarea, pe baza studiului individual, cu ajutorul
manualului, a elementelor de progres specifice perioadei
domnitorilor fanarioţi;
-Realizarea unei scurte lucrări cu tema “Ţările Române în
contextul relaţiilor internaţionale din secolul al XVIII-
lea”
-Analiza comparativă a evoluţiei ,de la confruntare la
instaurarea,regimurilor habsburgic şi fanariot;

Chestiunea -Identificarea, cu ajutorul hărţii istorice, a consecinţelor 1 18

orientală şi teritoriale ale războaielor ruso-austro-turce;
Principatele -Realizarea unui repertoriu al evenimentelor referitoare la
Române: “Chestiunea Orientală”;
*studiu de -Identificarea,pe baza documentelor istorice şi a
caz:Anul informaţiilor oferite de manual, a cauzelor şi
1821 în istoria consecinţelor Revoluţiei de la 1821 condusă de Tudor
românilor Vladimirescu;
-Motivarea uneia dintre opţiunile oferite pentru
obiectivele mişcării din 1821(în scris): a) eliberarea de
sub dominaţia otomană; b) desfiinţarea rânduielilor
feudale; c) înlăturarea regimului fanariot; d) crearea
statului naţional.

Regulamente -Analizarea Regulamentului Organic, în scris, pe baza 1 18

le Organice următorului plan: a) elaborare; b) caracter contradictoriu;
c) principiile de organizare a statului; d) prevederi
referitoare la unire; e) intrarea în vigoare; f)
însemnătatea;
-Dezbatere pornind de la întrebarea “Care a fost
contribuţia Regulamentului Organic la opera de
modernizare a Principatelor Române”;
 -Realizarea unui eseu cu tema “Societatea românească
între anii 1821 şi 1848” având în vedere aspectele politic,
economic, social, statutul internaţional
Evaluare 4.1. 1 19 Test de
evaluare

Unitatea de învăţare:CONSTITUIREA ROMÂNIEI MODERNE

Număr de ore: 13 ore (12+1)

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice or .
e
Revoluţia de 1.2., 2.2. -Realizarea unui tabel care să cuprindă toate documentele Manualul -Observaţia
la 1848-1848 2.3. programatice ale revoluţiei şi pe autorii acestora, 1 19 Atlas istoric sistematică
grupând respectivele programe pe regiuni; Culegere de -Verificarea
-Construirea unei frize cronologice a perioadei discutate; texte frontală
-Argumentarea faptului că, deşi obiectivul naţional a fost Prezentări privind:
în prim plan, el lipseşte din propaganda oficială , fiind Power Point a)capacitatea
formulat doar în presă, în programele neoficiale sau în Hărţi de a utiliza
marile manifestări publice, utilizându-se lecţia de sinteză; 1 20 incomplete cunoştinţe în
-Lucru cu hartă: stabilirea traseului forţelor Fişe de contexte noi
intervenţioniste, locul desfăşurării luptelor, centrele lucru b)capacitatea
revoluţiei şi ce evenimente s-au petrecut acolo; Memorii ale de a analiza
-Realizarea unui eseu cu tema “Poziţia puterilor vecine 1 20 unor fapte istorice
faţă de revoluţia română”; personalităţi -Exerciţii de
ale epocii lucru cu
Unirea -Realizarea unui tabel care să cuprindă principalele Cărţi de harta
Principatelor reforme , data adoptării şi conţinutul utilizând sursele din 1 21 specialitate -Alcătuirea
Române şi manual precum şi alte surse obţinute prin documentare Activitate unor
reformele lui personală; frontală documente
Al.I.Cuza -Dezbatere cu tema: “Unirea a fost un dar al marilor Activitate de lucru:
puteri sau rezultatul acţiunilor energice al forţelor interne individuală tabele,grafi-
care au pus diplomaţia europenă în faţa unui fapt 1 21 Activitate ce,hărţi
împlinit; de grup -Realizarea
-Realizarea unui scurt eseu despre Cuza pornind de la biografiei
cuvintele rostite de M.Kogălniceanu la înmormântarea unor
domnitorului: “Nu greşalele lui l-au răsturnat , ci faptele personalităţi
lui cele mari”; -Prezentarea
Începuturile -Stabilirea caracteristicilor vieţii politice din perioada materialelor
vieţii politice 1866-1877 analizând documente istorice; realizate
moderne în -Exerciţii de comparare a Constituţiei din 1866 cu cele 1 22 individual
România: precedente; -Capacitatea
*studiu de -Realizarea unei frizei a istoriei constituţionale a de a
caz: României în perioada modernă; argumenta o
Constituţia -Realizarea unui eseu cu tema “Acte cu valoare idee
din 1866 constituţională în Ţările Române între 1831-1866” exprimată
utilizând friza cronologică realizată anterior; -Evaluarea
-Analizarea arborelui genealogic al familiei regale a fişelor de
României; lucru
-Lansarea
unor
Românii din -Compararea situaţiei românilor din cele trei provincii întrebări de
Basarabia, aflate sub stăpânire străină realizând un tabel al 1 22 controversă
Bucovina şi asemănărilor şi deosebirilor; -Realizarea
Transilvania -Studierea şi compararea benzilor cronologice stabilind 1 23 unor eseuri
*studiu de care dintre ele , pe baza reperelor, se referă la Bucovina, după un plan
caz: Basarabia şi Transilvania; dat
Memorandum -Înscrierea etapelor parcurse în dezvoltarea lor istorică de
-ul fiecare provincie în parte,pe benzile cronologice, în
spaţiile delimitate;
-Prelungirea axei cronologice a Transilvaniei în sens
 invers săgeţilor timpului înscriind pe ea anii 1599-1600
şi 1691 numind etapele rezultate din desen;
-Dezbatere pe marginea întrebării: “De ce au adoptat
românii ardeleni întâi pasivismul şi ulterior activismul?
Care tactică a fost mai potrivită?”
-Comentarea în scris a afirmaţiei lui Ioan Raţiu din
timpul procesului de la Cluj din 1894 :”Existenţa unui
popor nu se discută , se afirmă”;
Cucerirea -Înţelegerea semnificaţiei noţiunii de independenţă
independenţe analizând surse istorice; 1 23
i de stat şi -Evidenţierea prevederilor Convenţiei româno-ruse şi a
unirea Congresului de la Berlin pe baza textelor acestora;
Dobrogei -Realizarea unei axe cronologice;
-Utilizarea de surse de informare diferite pentru analiza
acestui fapt istoric;
-Exerciţii de localizare a informaţiilor pe hartă;
-Realizarea unui eseu despre raporturile româno-ruse în
perioada 1821-1878;

Războiul -Dezbatere pe marginea întrebărilor: “Adoptând

pentru neutralitatea în 1914, România a încălcat sau nu
întregirea prevederile tratatului semnat cu Puterile Centrale în 1 24
naţională 1883?”, “Ce interese fundamentale au dictat ca, în 1883,
România să se alieze în secret cu Puterile Centrale?”,
“Este anul 1916 moment al diplomaţiei româneşti
moderne?”,”Cum au evoluat raporturile româno-ruse
între anii 1916-1918?”(lucru pe grupe);
-Realizarea unui tabel sinoptic al desfăşurării Primului
Război Mondial pentru fiecare an (1914, 1915, 1916,
1917, 1918) – pe orizontală capul de tabel având trei
rubrici: frontul francez şi Italia, frontul rus, frontul
 balcanic;
-Exerciţii de localizare a informaţiilor pe hartă;
-Comentarea informaţiilor oferite de fotografii
reprezentând imagini din timpul războiului;
-Evocarea în scris, după o documentare proprie, a unor
personalităţi din timpul războiului;
-Realizarea unei investigaţii privind contribuţia localităţii
de domiciliu la Primul Război Mondial;
Formarea -Înţelegerea necesităţii întregirii naţionale analizând
statului surse istorice;
naţional -Discuţie pe marginea întrebării: “Sistemul tratatelor de 1 24
unitar la Versailles s-a întemeiat pe dreptul voinţei popoarelor
*studiu de sau pe dreptul forţei marilor puteri?” 1 25
caz: Rezoluţia -Realizarea unui scurt eseu având ca titlul :”România era
de la Alba concepută numai ca o ţară mai mare sau şi ca un stat mai
Iulia democratic?”;
-Comentarea caracterului plebiscitar al hotărârilor
privind Unirea;
-Argumentarea în scris a uneia dintre poziţiile :
a) Primul Răboi Mondial a dus la dezintegrarea
imperiilor multinaţionale;
b) Prăbuşirea imperiilor multinaţionale s-a datorat luptei
popoarelor subjugate;
-Alcătuirea biografiei personalităţilor reprezentative;

Evaluare 1.2., 2.2. 1 25 Test de

2.3. evaluare

Unitatea de învăţare:CULTURA NAŢIONALĂ ÎN SECOLULUL AL XIX-LEA

Număr de ore: 3 ore (2+1)
Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.
de conţinut specifice or .
e
Învăţământ, 2.4. -Analiza evoluţiei învăţământului românesc utilizând Manualul Observarea
literatură şi surse istorice; Culegeri de sistematică
artă în -Analiza comparativă a legislaţiei “Spiru Haret” cu 1 27 texte Verificarea
spaţiul legislaţia şcolară actuală; Cărţi de sarcinilor de
românesc: -Dezbatere pe marginea întrebărilor: “A fost dezvoltarea specialitate lucru: fişe
*studiu de învăţământului în epoca modernă o cerinţă a progresului Dicţionar biografice,
caz:Eminescu, economic? Care erau necesităţile culturale impuse de istoric eseuri,
Ateneul acesta?” Dicţionar de repertoriu
Român -Realizarea unei compuneri cu tema “O zi de şcoală la artă cu scriitori
sfârşitul secolului al XX-lea”; Dictionar şi operele
-Realizarea de fişe biografice ale unor personalităţi explicativ lor
legate de evoluţia învăţământului; Albume Expunerea
-Realizarea unei investigaţii privind evoluţia Enciclopedii şi autoeva-
învăţământului local în secolul al XIX-lea; Prezentări luarea
-Alcătuirea unui repertoriu cu scriitori ai epocii şi operele Power Point albumelor
lor; Activitate Verificarea
-Realizarea unor albume cu fotografii şi imagini ale unor frontală fişelor de
opere de artă(pe grupe); Activitate lucru
-Utilizarea dicţionarelor, culegerilor de documente individuală individuale
pentru realizarea referinţelor bibliografice; Activitate
-Eseu cu tema: “A readus cultura noastră din secolul al de grup
XIX-lea România în Europa, dupa ce anterior
fanariotismul a rupt aceste legături?”;
-Discuţie pe marginea întrebărilor: “Este propăşirea
culturală un factor în trezirea , întreţinerea şi dinamizarea
culturii naţionale?”, “Factorul estetic sau mesajul au
predominat în literatura şi arta românească până în
1878?”
 - Realizarea unui eseu cu tema : “1848- 1859-1877 în
literatura şi arta românească”;

Contribuţii -Discuţie pe marginea întrebării: “A contribuit tehnica

ale românilor românească la revoluţia industrială în ţara noastră sau 1 27
la aceasta a avut loc pe baza unei tehnici de import?”;
dezvoltarea -Realizarea unei investigaţii, pe grupe, cu tema “Care
ştiinţei şi a este legatură dintre dezvoltarea economică şi social-
tehnicii politică a ţării şi evoluţia vieţii cultural-ştiinţifice în
perioada 1878-1918”;
-Alcătuirea unui repertoriu al invenţiilor româneşti din
sec.XIX (temă pentru acasă);
-Realizarea unui scurt eseu cu tema “Ştiinţa şi tehnica
românească în circuitul mondial”.

Evaluare 2.2.,3.1.,4.1. 1 28 Portofoliu

“Cultura
naţională în
secolul al
XIX-lea”

Unitatea de invatare: ROMANIA INTRE DEMOCRATIE SI AUTORITARISM

Numar de ore: 7 ore (6+1)

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice or
e
România 3.6., 3.7. -Analiza hărţii României Mari şi identificarea Manualul Observarea
după Marea schimbărilor în plan economic şi social în perioada 1 28 Atlas sistematică
Unire: interbelică; istoric Fişe de
*studiu de -Consultarea unor surse variate de informaţii şi Antologie lucru
caz:Integrarea extragerea semnificaţiei unor termeni ca:”doctrina de texte Comentarea
provinciilor porţilor deschise”,“politica prin noi înşine”,”liberalism”, Dicţionar unor
româneşti şi “ţărănism”; istoric scheme,
statutul -Interpretarea informaţiei oferite de textele din manual Albume grafice,
minorităţilor referitoare la măsurile legislative, administrative luate istorice imagini,
pentru a asigura armonizarea instituţiilor de conducere pe Lucrări hărţi din
întreg teritoriul României; beletristice manual
-Alcătuirea planului unei dezbateri referitoare la Cărţi de Discuţii pe
prevederile tratatelor încheiate în cadrul Conferinţei de la specialitate baza
Paris; Fişe de studiului de
-Lectura unor extrase din documente, ”Tratatul lucru caz:”
minorităţilor”,”Constituţia din 1923”,analiza modului în Prezentări Constituţia
care statul român a tratat problema minorităţilor; Power din 1923”
-Realizarea unei scurte lucrări cu tema “România Point -problema
interbelică un stat în curs de industrializare”. Activitate minorităţilor
frontală Rezolvarea
Monarhia şi -Compararea unor perioade istorice:1866-1923,1923- Activitate testelor din
partidele 1938,1938-1940.Evidenţierea asemănărilor, 1 29 individuală manual
politice în deosebirilor,înscrierea datelor în tabele structurate şi Activitate Evaluarea
România realizarea unor proiecte de grup cu tema “Evoluţia de grup proiectelor
interbelică: instituţiei monarhice în perioada 1866-1938”; de grup cu
*studiu de -Realizarea fişelor principalelor partide politice tema:
caz: interbelice , PNL şi PNŢ, în perioada 1918-1938 1 29 “Evoluţia
Constituţia (formare,interese, preşedinţi,realizări la guvernare) instituţiei
din 1923 adăugând toate informaţiile descoperite prin investigaţie monarhice
suplimentară;; în perioada
-Alcătuirea unor fişe de personaj pe baza informaţiilor 1866-1938”
dobândite în clasă,dar şi prin studiu individual; Prezentarea
-Analizarea importanţei Constituţiei din 1923 utilizând biografiei
sursele din manual; unor
-Analizarea şi compararea diferitelor concepţii,opţiuni, personalităţi
 mişcări ce s-au manifestat în perioada interbelică
realizând şi un model grafic;
-Asumarea de roluri şi motivaţia acţiunii în plan istoric;

România în -Alcătuirea unor proiecte de grup în care să prezinte 1 30

al Doilea opinii ale unor oameni politici despre Carol al II-lea;
Război comentariu asupra ideilor formulate de aceştia;
Mondial: -Identificarea pe hartă a ţărilor ce constituiau aliaţii
*studiu de României;
caz:”Anul -Alcătuirea unor fişe de personaj:Carol al II-lea şi Ion 1 30
1940” Antonescu comparând realizările acestora,scopurile şi
*studiu de mijloacele folosite,contextul în care au acţionat;
caz: Tragedia -Utilizarea de surse de informaţie diferite pentru a
evreilor şi a caracteriza cele două etape ale regimului politic din
rromilor în perioada 1940-1944;
perioada -Comentariu asupra opţiunilor pe care le avea România 1 31
1938-1944 în 1944: a) continuarea războiului alături de Germania;
b) lupta alături de Naţiunile Unite contra Germaniei
hitleriste;
-Realizarea unui eseu cu tema “Participarea României la
război alături de Coaliţia Antifascistă”;
Evaluare 3.6., 3.7. 1 31 Test de
evaluare

Unitatea de învăţare: ROMÂNIA DUPĂ AL DOILEA RĂZBOI MONDIAL

Număr de ore: 5 ore (4+1)

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice or .
e
Evoluţii 3.8., 3.9., -Identificarea principalelor trăsături ale unui stat totalitar Manualul Observarea
specifice ale 3.10 analizând surse istorice; Culegeri de sistematică
regimului -Lectura şi comentarea unor texte istorice cu referire la 1 32 texte Verificarea
comunist regimul comunist în România ; Fişe de sarcinilor de
1945-1989 -Alcătuirea unui studiu comparativ cu titlul”Asemănări şi lucru lucru
deosebiri între monarhie şi republică”; Dicţionar Întrebări de
-Identificarea principalelor măsuri adoptate de comunişti istoric controversă
în perioada 1945-1989 utilizând sursele istorice; Lucrari de Exerciţii de
-Exemplificarea politicii de represiune comunistă ; specialitate completare
-Identificarea unor asemănări şi deosebiri privind politica Atlas istoric a spaţiilor
internă şi externă a ţării înainte şi după procesul de 1 33 Prezentări lacunare
destalinizare şi desovietizare; Power Point Verificarea
-Identificarea a cel puţin trei acţiuni de protest la adresa Activitate sarcinilor de
regimului ceauşist utilizând sursele din manual precum şi frontală lucru:studiu
alte surse; Activitate comparativ,
-Folosirea cuvintelor-cheie pentru a realiza un text , individuală eseu
stabilind şi titlul acestuia Activitate
de grup
Decembrie -Identificarea contextului intern şi extern în care are loc
1989.Context revoluţia din decembrie 1989 analizând sursele istorice; 1 33
şi consecinţe. -Dezbatere pe marginea întrebărilor: “Cum explici
etichetele date evenimentelor din decemnbrie ’89 de
revoltă populară, lovitură de stat, revoluţie
anticomunistă?”,”Cum apreciezi rolul opoziţiei în anii
dictaturii ceauşiste?”;
-Realizarea unui text cu tema “Bilanţul experienţei
comuniste din România”;

Revenirea la -Analiza conceptului de “reformă” pentru societatea

democraţie: românească post-decembristă studiind surse istorice;
*studiu de -Realizarea unor fişe de lucru privind asemănări şi 1 34
caz: deosebiri între economia centralizată şi economia de
Constituţia piaţă;
din 1991 -Analiza rolului Constituţiei din 1991 în fundamentarea
procesului de democratizare a societăţii româneşti;
-Investigaţie privind implicarea societăţii civile în
apărarea valorilor majore ale comunităţii, pe plan local;
-Realizarea unui scurt eseu cu următoarea temă (la
alegere): a) “Sărăcia distruge democraţia”;b) “Constituţia
apără democraţia”;
Evaluare 3.8., 3.9., 1 34 Test de
3.10 evaluare

Unitatea de învăţare :LECŢII DE SINTEZĂ

Număr de ore :3 ore

Detalieri Competenţe Activităţi de învăţare Nr Săpt. Resurse Evaluare Obs.

de conţinut specifice .
or
e
Programul 4.2. Realizarea unui portofoliu cu această temă Manualul Prezentarea
politic 1 26 Culegeri portofoliului
paşoptist şi de texte
crearea Dicţionar
României istoric
moderne Lucrari de
specialitate
România şi 4.2. Se realizează prin studiu individual sub forma unei 1 32 Manualul Observarea
sistemul de la dezbateri Culegeri elevilor în
Versailles de texte timpul
Fişe de dezbaterii
lucru
Dicţionar
 istoric
Lucrari de
specialitate
Atlas
istoric
Viaţa 4.2. Studiu individual:realizarea unui eseu structurat 1 32 Manualul Verificarea
cotidiană în Culegeri eseurilor
perioada de texte structurate
interbelică Dicţionar
istoric
Lucrari de
specialitate

Competenţe specifice:

1.1. Utilizarea termenilor istorici specifici cronologiei, civilizaţiilor preistorice, antice şi medievale, din spaţiul românesc, în diferite
situaţii de comunicare scrisă sau orală
1.2. Utilizarea termenilor istorici specifici faptelor istorice din spaţiul românesc în Epoca Moderna şi în secolul al XX-lea, în diferite
situaţii de comunicare scrisă sau orală
2.1. Rezolvarea unor situaţii-problemă, prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor ,
desfăşurate în Antichitate şi Evul Mediu
2.2. Participarea la acţiuni care valorizează trecutul localităţii sau al regiunii
2.3. Realizarea, prin cooperare, a unei investigaţii istorice, care implică relaţionarea pozitivă cu ceilalţi
2.4. Rezolvarea unor situaţii-problemă , prin utilizarea adecvată a surselor istorice referitoare la fapte din istoria românilor,
desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea
3.1. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor, desfăşurate în Antichitate şi în Evul Mediu, pe baza
surselor istorice
3.2. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Antichitate şi din Evul Mediu, pe baza surselor istorice
3.3. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu, pe baza surselor istorice
3.4. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Evul Mediu, în vederea acceptării
unor puncte de vedere diferite
3.5. Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Antichitate sau în Evul Mediu , pe baza surselor
istorice
3.6. Localizarea în timp şi plasarea în spaţiu a faptelor din istoria românilor , desfăşurate în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea ,
pe baza surselor istorice
3.7. Stabilirea unor relaţii între aspectele unui fapt istoric din Epoca Modernă şi din secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
3.8. Analizarea unui fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza surselor istorice
3.9. Compararea informaţiilor din surse istorice, referitoare la un aspect al civilizaţiei româneşti în Epoca Modernă şi în secolul al
XX-lea, în vederea acceptării unor puncte de vedere diferite
3.10.Formularea unor opinii referitoare la un fapt istoric din istoria românilor în Epoca Modernă şi în secolul al XX-lea, pe baza
surselor istorice
4.1. Includerea informaţiilor obţinute în medii non-formale în prezentarea faptelor istorice
4.2. Utilizarea tehnologiilor de informare şi comunicare pentru obţinerea surselor necesare formulării unui punct de vedere