Poeme Din Alta Carte

Dumitru P[curaru
Poeme din alt[ carte

Editor< Robert :erban
Realizare artistic[< Oana Mirabela P[curar

Tehnoredactor< Ioana Vasilica Zaharia
Editura Brumar
300 050 Timi;oara,
Str. A. Popovici nr. 6
tel.< 004/0256 203 934>
0744 557 727
fax< 004/0256 293 441
e-mail< office@brumar.ro
www.brumar.ro
Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

PĂCURARU, DUMITRU
Poeme din altă carte / Dumitru Păcuraru.-
Timişoara< Editura Brumar, 2010
ISBN 978-973-602-469-6
821.135.1.09-1
Dumitru P[curaru
Poeme din alt[ carte
BRUMAR
2010
or
n-a; fi crezut c[ nici aici la new york nu e imortalizat[ clipa
`n care poetul moare
il
alunec`nd pe o `nghe\at[ cu vanilie
tor
c[
du
ra
at
...`l invidiez azi pe Crane,
a c[rui moarte e absolut[< o
s[ritur[ `n noapte de pe
te
balustrada vasului morm[ind `n
ar
luciul fosforescent al valurilor din
Golful Mexic> `n rest, totul nu-i dec`t
Mo o poetic[ a propor\iilor ;i m[surii
clipei c`nd moare poetul.
Iar dumneata ai ales clipa cea repede `n
apele reci, negre, de ianuarie la Mineapolis.../
e un poem teribil mi-a spus peste ani ;i ani ioan

flora traduc[torul acelei scrisori
/inclus[ `n antologia poeziei s`rbe
volum ap[rut `n 2004 la obscura editur[ solsti\iu dintr-
un ora; din transilvania
e un poem teribil cred `n continuare c[ e un poem teribil ;i
ar trebui s[ avem `n vedere faptul c[ fiecare dintre noi
ar trebui s[ se sinucid[ la un moment dat
`ns[ bine ar fi s[ nu moar[ pe loc ci s[ tr[iasc[ `n continuare m[car
c`teva clipe p`n[ vine adev[rata moarte
vorba lui o'hara< "la primul pas `nafar[
din reverie vis ;i ambian\[ am c[zut
alunec`nd pe o `nghe\at[ cu vanilie"
Prima zi
la new york
direct `n cap pe trotuar
7 d. p[curaru
Moartea traduc[torilor
- prima zi la new york -
n-a; fi crezut c[ nici aici la new york nu e imortalizat[

clipa `n care poetul moare
alunec`nd pe o `nghe\at[ cu vanilie
mi s-a spus c[ `n zodia porcului dup[ calendarul

chinezesc
nu e bine s[ frecventezi localurile invadate
de arti;ti
de pild[ ieri cel din fa\a mea avea o vioar[ `n loc
de cap
azi i-a fost retezat ;i pe umeri i-a fost rea;ezat
fostul s[u cap
u;or asimetric dar bine `n;urubat `ntre cei doi
umeri atletici
vorba lui o'hara< "la primul pas `n afar[

din reverie vis ;i ambian\[ am c[zut
direct `n cap pe trotuar
alunec`nd pe o `nghe\at[ cu vanilie"
Poeme 8
pe care zice mai departe poetul o sc[pase tot el din

m`n[ `n copil[rie
ceea ce nu e prea greu de crezut
av`ndu-se `n vedere dorin\a profund[
a autorului de a vrea s[ spun[ c[ a reintrat `n lumea
real[
dup[ ani lungi de r[t[ciri prin `ntunecatele beciuri
ale spiritului
frecvent`nd vechile localuri de pe coasta de est
invadate de arti;ti
se `nt`mpla - dar ce importan\[ mai are - `n interzisa

zodie a porcului dup[ calendarul chinezesc
asta o ;tim cu precizie de la predecesorul s[u
hart crane cel care ar fi putut
spune despre el ceva teribil de simplu< "`mi plac
versurile sale de o modernitate niciodat[ pus[ la
`ndoial[ de contemporani"
nu a spus-o din simplul motiv c[ a s[rit peste balustrad[
mai devreme dec`t el prin urmare frank a fost cel ce a
spus ceva teribil de simplu despre hart< "`mi plac
versurile sale de o modernitate niciodat[ pus[ la
`ndoial[ de contemporani"
ceea ce - trebuie s[ o recunoa;tem - este esen\ial `ns[
nu pe m[sura spiritul s[u vivace foarte apreciat `n
timpul vie\ii sale dar pe urm[ uitat cu des[v`r;ire sau
9 d. p[curaru
readus
`n actualitate cu intermiten\e
degeaba li s-a retezat str[inilor capul de `mprumut ;i li

s-au rea;ezat pe umeri propriile lor capete `nc[ din
prima zi a sosirii la new york
`n realitate lucrurile au fost clarificate mult mai t`rziu de
un poet european nimeni altul dec`t ivan v. lalici iar
frank a fost exclus din ecua\ie `mpreun[ cu `nghe\ata sa
zice poetul s`rb `ntr-o scrisoare c[tre john berryman, la

vestea mor\ii sale,
;i de aici `ncepe poemul adev[rat<
/Drag[ prietene (dumneata mi-ai `ng[duit - nu
de mult ;i totu;i, pare-se acum un veac - s[ m[ adresez
astfel) `ntr-o discu\ie despre hart crane, despre moartea
sa, care `ntr-un fel seam[n[ cu a dumitale - fiind vorba
despre aceea;i s[ritur[ `n ap[, atunci c`nd secunda se
`ncarc[ de propria-i m[sur[ primejdioas[. Dac[-mi dai
voie, din perspectiva dumitale, `l invidiez azi pe crane,
a c[rui moarte e absolut[< o s[ritur[ `n noapte de pe
balustrada vasului morm[ind `n luciul
fosforescent al valurilor din Golful Mexic> `n rest, totul
nu-i dec`t o poetic[ a propor\iilor ;i m[surii clipei c`nd
moare poetul.
Iar dumneata ai ales clipa cea repede `n apele reci,
Poeme 10
negre, de ianuarie la Mineapolis.../
e un poem teribil mi-a spus peste ani ;i ani ioan flora

traduc[torul acelei scrisori
/inclus[ `n antologia poeziei s`rbe
volum ap[rut `n 2004 la obscura editur[ solsti\iu
dintr-un ora;
din transilvania
preluat prin 2009 pare-mi-se de revista feed back
de la ia;i/
e un poem teribil cred `n continuare c[ e un poem
teribil ;i ar trebui s[ avem `n vedere faptul c[ fiecare
dintre noi
ar trebui s[ se sinucid[ la un moment dat
`ns[ bine ar fi s[ nu moar[ pe loc ci s[ tr[iasc[
`n continuare m[car c`teva clipe p`n[ vine adev[rata
moarte
n-am `n\eles atunci nimic ;i nu voi `n\elege niciodat[

ce a vrut s[ spun[ flora
despre povestea scrisorii lui lalici c[tre berryman
la vestea mor\ii sale
probabil a citat de undeva nu po\i ;ti niciodat[ ce este
`n capul unui traduc[tor
vorbitor nativ de dou[ trei limbi
nume ;i stiluri se amestec[ e o ciorb[ acolo ;i o cea\[
11 d. p[curaru
un m`l o ghea\[ de nu ;tii pe unde s[ ie;i la lumin[

perle ;i h`rburi convexitate `ntr-o mul\ime de spa\ii
vectoriale de tip finit perle ;i h]rburi fr`nturi
conversa\ii concave `n fapt un singur codex ginga;
g`ngav tradus `n toate limbile p[m`ntului
gre;eala noastr[ fatal[ e c[ am tr[it `n singur[tate

f[r[ s[ ne scriem scrisori de o sinceritate dezarmant[
nu ne-am integrat `ntr-un grup bine organizat
nu am pl[tit cotiza\ii la timp ;i nu am contribuit la
majorarea fondului
de `ntrajutorare spiritual[ reciproc[
nu e de mirare c[ uneori ajungem s[ ne lu[m singuri
via\a
`n fine `n timp ce ai no;tri `;i tr[iau via\a din plin ai lor

experimentau pentru noi
am gre;it atunci c`nd am decis c[ nu suntem americani

ci rom]ni sadea - asta a spus-o ioan gro;an la un
seminar - vorbind `n fond despre acela;i lucru cu flora
nu a fost contrazis ceea ce `nseamn[ c[ tacit s-a
acceptat ideea
de;i el a recunoscut mai t`rziu c[ era beat turt[
`n ziua aceea
Poeme 12
pe urm[ au venit al\ii ;i au adus complet[ri
neesen\iale
/dar eu ;i gro;an eram deja la new york iar flora murise/
neesen\iale
/pentru c[
esen\ialul fusese spus `n cuvinte mult mai pu\ine
iar to\i cei de dinainte, `ntr-un fel martori involuntari
cita\i la `nt`mplare, o'hara, crane, lalici, silvia plath,
flora, mazilescu, stratan, popescu, iv[nescu iar `n timpul
din urm[ ;i petre stoica, erau mor\i/
doar eu ;i gro;an mai tr[iam

accept`nd de la `nceput statutul de supravie\uitori
al\ii au fost mai `nd[r[tnici
s-au prins de funii ;i au tras cu toat[ puterea
;i `n loc s[ sune clopotele le-a c[zut `n cap o ap[
mortal[
credeau c[ trag de funia clopotelor c`nd colo d[deau
drumul robinetelor de la du;
s[ fim serio;i< nu de acolo li s-au tras necazurile ;i cu

at`t mai pu\in moartea
13 d. p[curaru
asta a spus-o nu foarte pe ocolite hart crane invoc`nd

moartea altor prieteni
`n poemul numit tunelul el reia vechea tem[ din

scrisoarea lui lalici c[tre berryman
cu toate c[ `ntr-un fel murise `nainte
pe urm[ a murit flora `ns[ el nu a `nchis cercul
l-a l[sat deschis invit`ndu-ne `n[untru `n cercul de
ghea\[ (;tiu, ghea\a pe ape-i /Cioburi de sticl[> apoi
poli\ia / Flash-urile fotoreporterilor, procesul verbal<
Corpul ne`nsufle\it al profesorului a fost g[sit... :i a;a
mai departe> hainele dumitale sunt/ Ude ;i u;or
`n\epenite de ger, ochelarii au fost acoperi\i de m`l) ;i
a;a mai departe...
dar cea mai conving[toare r[m`ne moartea lui Celan<
"Nu de mult, Celan, `ntr-o tentativ[ similar[

A ales, `ntr-un martie
Sau aprilie, Sena - r[m`n`nd vreme `ndelungat[
~n ap[, dar corpul s[u nu avea
Acele margini de cristal
~nt`lnite `n poemele sale..."
el desigur cunoa;tea urmarea mor\ii sale b[nuia c[ la

final corpul s[u nu va avea acele margini de cristal
Poeme 14
`nt`lnite `n poemele sale

citise c`te ceva din toate dar nu era la curent nu avea
cum s[ fie din moment ce murise cu ceva vreme `nainte
nu era la curent cu inten\ia lui ioan flora de a include
poemul lui lalici `n marele ciclu al mor\ii poe\ilor
nu a avut nicio obiec\ie major[ nu avea de unde ;ti
despre moartea de mai t`rziu a traduc[torului apoi to\i
ceilal\i
hart crane berryman ;i mul\i al\ii au avut bunul sim\ de
a muri fie `nainte fie dup[ c[derea lui Paul Celan `n
Sena
`ntr-un fel el fiind marele precursor al tuturor
prin urmare ei nu au v[zut doar acele margini de cristal

ale poemelor, ci ceva mai mult< poetica propor\iei ;i
m[surii clipei `n care moare poetul
alunec`nd pe o `nghe\at[ de vanilie
sc[pat[ din m`n[, pe trotuar, `n copil[rie
`n timp ce noi ne tr[iam via\a ei experimentau pentru

noi
asta am v[zut cu to\ii dar nu ne place s[ o recunoa;tem
pentru c[ niciodat[ nu se merge p`n[ la cap[t

15 d. p[curaru
pe de alt[ parte alt[ serie de mor\i trakl, heym, esenin,

osip mandelstam, al\i mor\i, alte emisfere, alte
clauze/cauze ale deceselor prin urmare alt gen de poezie
alte cadavre `n vid, al\i trandafiri f[r[ nume
adev[rul e c[ nu avem o mare literatur[ pentru c[ nu
avem mari sinuciga;i
ai ni;tri mor ca mu;tele pe jos prin closete cu pantalonii
`n vine mari poe\i dar nu
au t[ria s[ se arunce `n valuri negre de pe balustrade
albe
morm[ind `n luciul fosforescent al valurilor
ai no;tri ie;ind la lumin[ nu alunec[ pe o `nghe\at[
cu vanilie
c`rti\e `n plin[ strad[ ie;ind la lumin[ `;i fr`ng g`tul f[r[
s[ alunece pe o `nghe\at[
cu vanilie sc[pat[ din m`n[ `n copil[rie
dar moartea traduc[torilor? nu e mult mai n[praznic[ ;i

`n acela;i timp teribil
de banal[?
;i ei alunec[?
;i ei ies la lumin[ cu ochii de c`rti\[ `n buzunare?
nici ei nu merg p`n[ la cap[t?
morm[ind `n luciul fosforescent al valurilor nici ei nu

merg p`n[ la cap[t
Poeme 16
r[t[ci\i
dac[ nu-;i uitau bagajele `n aeroport

aveau ce traduce la `ntoarcerea acas[
;i nimeni
nimeni nu ar fi scris nimic dac[ `nainte nu le-ar fi auzit

;optite
;oapt[ cu ;oapt[ de translatorii pierdu\i printre bagaje
cei pe care-i invoc[m stau m[rturie
dar frun\ile?
sub ele ne-am a;ezat ochii
facem schimb de lumin[ troc
;i poc
lumina moale de la r[s[rit se suprapune peste lumina

aspr[ de apus
e limpede c[ de aici `nainte al\ii trebuie s[ m`zg[leasc[

pere\ii
17 d. p[curaru
copiind fr`nturi din marele codex

g`ngav tradus din toate limbile p[m`ntului
acum ;i totdeauna
e limpede c[ ;i de aici `nainte trebuie s[ continuie

s[riturile `n ap[
de pe balustrada vasului direct `n nop\ile de cristal
urm`nd ca al\ii s[ m`zg[leasc[ pere\ii copiind fr`nturi
traduc`nd ie;ind la lumin[
cu ochii de c`rti\e `n buzunare morm[ind `n luciul
fosforescent tr[g`nd de funiile clopotelor invoc`nd
moartea altor prieteni relu`nd vechile teme spun`nd
lucruri teribil de simple `ntr-un limbaj decent-indecent
;i a;a mai departe ;i-a;a-mai-departe ;ia;amaideparte
;.m.d./;.m.d./;.m.d.
Poeme 18
|inta final[< o veche cafenea
Am luat trenul de noapte

pe parcursul c[l[toriei
raportul dintre spa\iu timp loc ;i poezie
r[m`ne `n esen\[ neschimbat
fi\i v[ rog aten\i la nuan\e

`n timp ce eu intru la baie
s[ m[ sp[l pe mìni
\inta final[ este o veche cafenea

`n care va citi poeme poetul ion mure;an
din cluj
presupun`nd
\in`nd seama
av`nd `n vedere ;i lu`nd `n considerare
faptul c[ pe parcursul vie\ii
suntem `nconjura\i de acela;i grup compact
de femei
cu care am pornit la drum
apoi venind alte ;i alte femei la fel de atente
la nuan\e
19 d. p[curaru
apoi se adaug[ alt ciorchine de ascult[toare

apoi `nc[ unul
;i `nc[ ;i `nc[ unul
;i tot a;a p`n[ `ntregul spa\iu
se umple de fiin\e supranatural de frumoase
;i atente la ceea ce se cite;te
venind at`tea ;i at`tea femei
;i mai d`nd ;i pe dinafar[
se presupune
este de la sine `n\eles
c[ este o aglemera\ie de nedescris
;i `n jurul poetului ion mure;an
e at`t de `nc[rcat spa\iul `nc`t nu mai are

omul loc s[-;i mi;te m`na
s[ o bage `n buzunar s[ pl[teasc[ ;i s[ plece
la timp `n drumul s[u
Poeme 20
Lectura continu[ ca ;i c`nd nu s-ar fi

`nt`mplat nimic
Dup[ prima strof[ poetului ì cre;te un sert[ra;

drept `n frunte
dup[ a doua i se muleaz[ pantalonii pe corp
la a treia din fa\[ ;i din spate
`ncepe s[-i plou[ cu m[run\i; `n buzunare
asaltat de sert[ra;e
nu mai apuc[ omul s[-;i numere banii
;i c[r\ile din saco;[
c[, pac! vine unul ;i-i ia paharul din m`n[
sertarele pantalonii c[r\ile ;i b[utura se confisc[

`ns[ lectura continu[ ca ;i c`nd nu s-ar fi `nt`mplat
nimic
21 d. p[curaru
Le povestesc mai tinerilor mei prieteni

cum se ucide o pisic[
Tam nesam le povestesc noilor mei prieteni

/mi-am f[cut
noi prieteni /ei beau votc[ eu
nu mai consum dec`t ap[ chioar[/
le povestesc noilor mei prieteni
cum se ucide o pisic[
dac[ se-nt`mpl[ s[-\i cad[ `n m`n[

f[r[ niciun motiv
bietul animal trebuie s[ sf`r;easc[ rupt `n dou[
se prinde `mpricinatul cu o m`n[ de ceaf[

cu alta de coad[ ;i har\! i se disloc[ ;ira spin[rii
se r[suce;te ;i se zmuce;te `n acela;i timp

cu o mi;care circular[ brusc[
dar bine calculat[
a ambelor mìni
Poeme 22
F[r[ nume
produs
nu are nume
dar va avea
dup[ ce va fi degustat
noi
fa\[ `n fa\[ cu obiectul straniu
pip[im
prindem `n m`n[
privim gust[m facem grimase
fiorii sunt delicio;i
dar obiectul nostru inexistent nu face nicio mi;care
nu-l punem `n ram[ ca s[ nu-l vis[m
`l desen[m ca s[ c`;tige valoare artistic[
i-am indicat un loc pe unde s[ intre

ad`nc mai ad`nc ;i mai ad`nc
dac[ nu se a;az[ urgent acolo unde

ì este locul prestabilit va fi foarte trist
dureros de trist
23 d. p[curaru
;i nu va face doi bani `n viitor
dac[ refuz[
r[m`ne pur ;i simplu o bucat[ de carne
ce vrea s[ par[ altceva dec`t este
;i nu va reveni niciodat[ la via\[
chestia aia nu are `nc[ un nume dar va avea

fiindc[ ne place la nebunie
`nainte de a o fi gustat
Poeme 24
Genera\ie
nu mai
vorbesc
buzele
celui
alintat?
ioan
gur[
de aur
s-a f[cut
dentist?
dintr-o dat[ mi-e dor de buzele numitului ioan gur[

de aur
de cine s[ mi se fi f[cut dor? `n cine s[ fi crezut?

m`ntuitorul nu se n[scuse
preacurata maria nu fusese `nc[ inseminat[
duhul sf`nt umbla creanga peste ape
maria magdalena era pe calea pierzaniei cei
doisprezece apostoli erau p[g`ni `n toat[ legea
simon aduna taxe pentru romani iuda alerga
25 d. p[curaru
dup[ femei petru pescuia america `nc[ nu

fusese descoperit[
mi-e dor de buzele celui numit ioan gur[ de aur

nu mi-e dor de buzele celui numit ioan gur[ de aur
mi-e dor de pieile ro;ii mi-e dor de filmele cu cowboy
nu mi-e dor de pieile ro;ii nu mi-e dor de filmele
cu cowboy
mi-e dor de o list[ `ntreag[ de chestii
nu mi-e dor de o list[ `ntreag[ de chestii
mi-e dor de columb
nu mi-e dor de columb
a;a am descoperit eu america
beat mi-e dor de buzele celui numit ioan gur[

de aur
treaz nu mi-e dor de buzele celui numit ioan gur[
de aur
treaz mi-e dor de pieile ro;ii mi-e dor de filmele
cu cowboy
beat nu mi-e dor de pieile ro;ii nu mi-e dor de
filmele cu cowboy
beat mi-e dor de o list[ `ntreag[ de chestii
treaz nu mi-e dor de o list[ `ntreag[ de chestii
beat mi-e dor de columb
treaz nu mi-e dor de columb
Poeme 26
beat/treaz/mahmur
a;a am descoperit spiritul unei genera\ii
treaz/beat/mahmur
a;a m-am `ndep[rtat de spiritul unei genera\ii
beat/treaz/mahmur f[r[ niciun martor

a;a m-am apropiat ;i a;a m-am `ndep[rtat de spiritul
genera\iei mele
27 d. p[curaru
Poem `n parcul din Centru
`n parcul din centru

m[ plimb dintr-o parte `n alta
vine gr[bit[ ma;ina de la salubritate

`ns[ femeia cu f[ra;ul ;i-a uitat acas[ m[turica
ceea ce `nseamn[ c[ voi mai petrece `nc[

24 de ore `n strad[
a;tept`nd urm[toarea tur[ de noapte
c[lcat `n picioare dus pe pantofi de colo-colo

numai rahat de cìne s[ nu fii
Poeme 28
Nu mai am nimic de obiectat
Nu ;tiu precis de ce
dar sunt `ntru totul de acord<
s[ vin[ lichelele s[ vin[ copiii lichelelor
s[ vin[ bastarzii ;i bastarzii bastarzilor
s[ vin[ lichelele s[ al[pteze copiii lichelelor

;i bastarzii s[ vin[ s[ fac[ ordine `n \ara
bastarzilor
s[ culeag[ bastarzii bostanii floarea soarelui ;i alte

plante medicinale
lichelele s[ planteze pomii fructiferi
s[ sape via ;i tot ei s[ pun[ vinul `n butoaie
;i s[-l valorifice cum vor, en gros sau en detail
`mpreun[ s[ semene ;i s[ culeag[ roadele p[m`ntului
s[ vin[ lichelele s[ al[pteze copiii bastarzilor

s[ vin[ bastarzii s[ fac[ ordine `n \ara lichelelor
`ntr-un cuv`nt s[ vin[ ;i s[-;i ia \ara `n primire
nu ;tiu de ce dar sunt `ntru totul de acord

29 d. p[curaru
Ciclu istoric, ciclu cosmic
R[m`n`nd fic;i `ntr-o \ar[-mori;c[

vomit[m azi ce vom m`nca mìne
lumea se-ntreab[<
dac[ p[m`ntul se-nv`rte `n continuare
poimìne vom m`nca recolta de anul viitor?
iar peste al\i doi ani

vom ajunge la fundul sacului
`n care ne-am u;urat ieri
a;a s-au n[scut democra\iile

a;a s-a ajuns la economia de pia\[
a;a s-au dep[;it crizele
c`nd cele ;apte vaci slabe

le-au m`ncat pe cele ;apte vaci grase
nu se desp[r\iser[ definitiv ierbivorele de carnivore
leii p[;teau iarb[ elefan\ii m`ncau iepuri

crocodilii `;i vindeau singuri la pia\[
curelele din piele de crocodil
Poeme 30
dar pe urm[
vacile grase s-au `nfuriat
;i le-au m`ncat ;i ele pe cele ;apte vaci slabe
lan\ul furiei ciclul istoric nu s-a `nchis aici

vacile slabe s-au sim\it umilite
s-au mobilizat ;i le-au m`ncat din nou pe suratele lor
grase
abia atunci lumea s-a `ngrozit cu adev[rat

a realizat ce groaznic e
s[ nu despar\i regnul animal de cel vegetal
s[ nu separi ierbivorele de carnivore
s[ nu interzici canibalismul
`n general s[ nu ai o separa\ie clar[ a lucrurilor
conform piramidei trofice
pe de o parte regnul vegetal, mereu proasp[t

verde ;i `nmiresmat,
pe de alt[ parte, cel animal, mereu fl[m`nd ;i `n
mi;care,
d[t[tor de carne lapte bl[nuri ;i oase pentru industrie
;i cimitire
pe de o parte, cel vegetal, mereu gata s[ aprovizioneze

flor[riile
31 d. p[curaru
mereu gata de fotosintez[

dispus s[ fac[ schimbul
dintre oxigen ;i bioxidul de carbon emanat ziua ;i
noaptea
f[r[ oprire
/`ntr-o anumit[ m[sur[ total dezinteresat ;i gratuit/
oarecum `n subsidiar regnul animal preg[tit

s[ umple m[cel[riile,
de diminea\a p`n[ noaptea t`rziu
(aici vorbim despre precizie ;i performan\[)
deci pe bun[ dreptate lumea s-a `nfuriat teribil
cei de la spa\iile verzi

au cerut m[riri de salarii
pre\ul mezelurilor, `n special al produselor
alimentare de prim[ necesitate
s-a majorat invers propor\ional
cu nevoile ;i c`;tigul
pe bun[ dreptate lumea s-a `nfuriat teribil<

au fost concedia\i ;i unii ;i al\ii
de atunci
lumea vomit[ azi ce va m`nca mìne
Poeme 32
;i dac[ p[m`ntul se va `nv`rti `n continuare

/abia de aici trecem de la ciclul istoric la cel cosmic/
poimìne vom m`nca recolta de anul viitor
iar peste al\i ;apte ani
vom ajunge la fundul sacului de rahat
de acum ;apte ani
33 d. p[curaru
Re\eaua lopez
- raport preliminar despre moartea lui federico garcia

lopez -
fiul lui federico garcia lopez a fost fiul lui federico garcia
lopez
b[tr`nul federico a mai avut un fiu dintr-o alt[ c[s[torie
un anume domn lopez c[ruia prietenii ì spuneau
simplu federico garcia
fiul din flori al b[tr`nul lopez
`n ultimii 50 de ani nu s-au prea n[scut fete `n familia

lopez
o ramur[ mai `ndep[rtat[ a familei,
zis[ a lui federico cel cu p[rul ro;u,
se zice c[ ar fi avut o fiic[, mai t`rziu c[s[torit[ cu unul
pe care-l chema
federico garcia, dintr-o ramur[ ;i mai `ndep[rtat[ a
familiei lopez
a;a c[ nici linia colateral[ a familiei nu se pierdu
c`nd b[tr`nul federico garcia lopez muri

Poeme 34
la `nmorm`ntarea lui participar[ to\i cei din familie

mai pu\in federico garcia lopez din california
nu fu prezent nici federico garcia lopez din munchen
fiind la data aceea `ntemni\at
ramura lopez din roma nu fu anun\at[
din motive pe care nu le ;tim
dar veni unul din saragoza
nu singur ci `mpreun[ cu fiul s[u
micu\ul federico garcia lopez

fu impresionat de portretul b[tr`nului federico garcia
rezemat de sicriu
p[cat c[ a murit `nainte de a-l cunoa;te mai bine

pe bunicul lopez
mai rar om ca federico garcia lopez trimise vorb[
federico garcia lopez din california
nu se va na;te cur`nd un federico garcia lopez precum
cel pe care-l `ngrop[m noi
azi aici zise federico garcia lopez din saragoza
la;i un gol uria; `n inimile noastre drag[ federico
altul ca tine nu se va na;te cur`nd
trimise un SMS federico garcia lopez din roma
de parc[ s-ar fi vorbit cu federico garcia lopez
din saragoza
35 d. p[curaru
federico garcia lopez din california era trist

federico garcia lopez din saragoza avea inima fr`nt[
de durere
federico garcia lopez din munchen se izbea cu capul
de pere\ii `nchisorii germane
federico garcia lopez din roma pl`ngea ca un copil
la cap[tul cel[lalt al telefonului
numai federico garcia lopez din sicriu sur`dea

murise cu z`mbetul pe buze
g`ndindu-se ce circ se va declan;a c`nd cei din familia
lopez
deschiz`nd testamentul vor afla
c[ `ntreaga avere
mai pu\in re\eaua bine cl[dit[
;i cartelul cu legi imuabile
i-a fost l[sat[
unui v[r de-al treilea
pirpiriului federico garcia lopez ce locuie;te aici
`n apropiere
`ntr-o cl[dire d[r[p[nat[
`mi pas[? bine`n\eles c[ `mi pas[,

m[ simt jignit c[ eu garcia federico lopez
fiu natural a lui federico garcia lopez
;i recunoscut ca atare de toat[ lumea
Poeme 36
nu am fost invitat s[ iau cuv`ntul la parastas
oare a murit de moarte bun[ federico garcia lopez

se `ntrebau cei
pe care dintr-un motiv sau altul nu-i chema federico
garcia lopez?
oare ziarele nu au gre;it scriind c[ a disp[rut

cel mai tare federico garcia lopez
din c`\i s-au aflat pe p[m`nt vreodat[
c`nd `n realitate
nu a murit dec`t un oarecare federico garcia lopez?
federico garcia lopez este condus pe ultimul drum

`n t[cere
`n t[cere este condus pe ultimul drum federico garcia
lopez
`n fiecare zi moare c`te un federico garcia lopez

;i este condus
pe ultimul drum `n t[cere
ce trist[ e via\a `n familia lopez

`n familia lopez via\a e trist[
`n familia lopez via\a e mai trist[ ca moartea

37 d. p[curaru
Singur[tatea, un concept dep[;it
F[r[ `ndoial[, singur[tatea e un concept dep[;it. :i

oribil. Mai sclerozat[ dec`t o org[ p[r[sit[ scoate sunete
dizgra\ioase ;i le `nal\[ c[tre ureche asimetric ;i
nesistematic ceea ce provoac[ nu doar oroare, ci ;i
durere fizic[.
Asimetric[, nesistematic[, impecabil[. E
singur[tatea eroare uman[? E oroare? E doar durere
fizic[? Fascineaz[ prin intensitate? Sau e doar o form[
de nebunie simpatic[, de g`ndire demen\ial[ sc[pat[ de
sub control?
Asimetriile dezastrelor, `ntotdeauna irepro;abile,
ne pot da o idee despre "infinitul extaz al singur[t[\ii ca
s[ritur[ `n gol de pe trambulin[ direct `n noapte
ating`nd `n trecere marginile de sidef ale altui trup `n
c[dere"?
Deci vorbim aici ;i acum despre adev[rata singur[tate

sau o am`n[m pe alt[dat[?
Pentru c[ singur[tatea
veritabila singur[tate `;i schimb[
de trei ori pe zi
Poeme 38
lenjeria transpirat[
singur[tatea
adev[rata singur[tate folose;te
enorme cantit[\i de sentimente
contradictorii kilometri de h`rtie
igienic[, s[pun lichid, spray,
iar `n vreme ce st[ `n patru labe ;i ;terge podelele se
izbe;te cu capul de alt[ singur[tate care tocmai prezint[
condolean\e celor uci;i din
gre;eal[
`n anumite `mprejur[ri duhne;te

insuportabil, este scoas[ pe
br`nci, huiduit[, scuipat[,
f[cut[ mii f[r`me,
sexuat[ ;i asexuat[,
se vars[ direct `n
mare ;i din mare se
ridic[ pentru a se izbi
cu capul de pere\i
singur[tatea
pietrelor kilometrice,
a tele;pikerilor `n timp ce
comenteaz[ funeraliile unui arm[sar
pur-s`nge
proprietatea familei regale
39 d. p[curaru
singur[tatea
`n erec\ie continu[, cea care
mestec[ fire-de-iarb[ `ntr-un sordid
cafe-bar
singur[tatea
`n form[ de saxofon,
acesteia pl[c`ndu-i s[ se plimbe
pe str[zi coc`rjat[, sleit[, mic[ ;i galben[
bine ascuns[ `n pantaloni
singur[tatea
care `ntì avertizeaz[ apoi mu;c[
sau cea care `\i `mproa;c[ f[r[
avertisment s`ngele pe pere\i
singur[tatea
mamelor p[r[site ale c[ror inimi
toate sunt `nregistrate `n caietul
notarului ;i scoase pe r`nd `n
cimitirul ob;tesc
singur[tatea
care apas[ vie\ile de asfalt ;i
de zgur[
de uleiuri ;i v`nt, via\a de zile ;i
nop\i zdren\uite de pantofi g[uri\i
Poeme 40
prin care p[trunde moartea

ca printr-un arc de triumf
singur[tatea
care invit[ defunc\ii mai proaspe\i la
cin[
apoi sculpteaz[ cu unghiile `n
fier chipul dragostei iar locuin\elor
`nguste ce-i ad[postesc `ncep s[ le pluteasc[
ferestrele prin `ntunericul interstelar
sau s[ vorbim despre singur[tatea `ngerilor

clandestini?
ei controleaz[ ovula\ia
la intrarea
`n abatoarele fericirii, at`t ;i nimic mai mult
singur[tatea
unui singur poet pe ale c[rui
t`mple c`nd e foarte senin se v[d
ruinele judec[\ii de apoi
sau e mai tulbur[toare singur[tatea prejudec[\ii de
apoi?
singur[tatea
de vineri ce sose;te abia s`mb[t[ la
41 d. p[curaru
amiaz[ `n ora; c[z`nd asurzitor peste

singur[tatea extazului infinit al
singur[t[\ii
singur[tatea marilor companii
transna\ionale `n zilele de s[rb[tori religioase ;i
na\ionale
singur[tatea
celui ce-;i trimite copiii la culcare cu
pu;ca pentru ca apoi s[ se `ntre\in[ p`n[ `n zori
cu logodnica
ce adoarme cu pistolul `n gur[
singur[tatea
unui cimitir clandestin de unde ies
pe band[ rulant[ milionarii
singur[t[\ii
singur[tatea, singur[tatea, singur[tatea

stai
ce stai
singur cu ea la mas[
pentru ca `n toiul discu\iilor

brusc s[ se ridice de pe scaun
s[ ias[ tr`ntind u;a ;i s[ se piard[ s[ se piard[
Poeme 42
singur[ `n noapte
l[s`ndu-te balt[ la o mas[ murdar[ dintr-un
sordid cafe bar
a;tept`nd ca din clip[ `n clip[ s[ se deschid[ u;a
c`nd u;a se va deschide

dac[ se va deschide
`n[untru va p[trunde un val proasp[t de aer
o nou[ singur[tate
o nou[ singur[tate
cu p[rul v`lvoi
cu p[rul v`lvoi
proasp[t[ ;i `nmiresmat[
proasp[t[ ;i `nmiresmat[
43 d. p[curaru
B[utura ucide `ncet
Nu votc[,
nu rom,
nu vin ;i coniac,
nu whisky martini sau bere, ci Aqua Toffana e
b[utura care ucide `ncet
Aqua Toffana, o b[utur[ care ucide `ncet

Se spune c[ Salieri i-ar fi servit-o lui Mozart gelos pe
talentul s[u. Dup[ 200 de ani de suspiciuni teoria nu se
confirm[. Mai degrab[ se `nclin[ s[ se cread[ c[
celebrul muzician ar fi murit de trichineloz[ dup[ ce,
mare consumator de carne de porc,
ar fi cump[rat ni;te costi\e proaspete de la m[celarul
Ferkel.
Drama se `nt`mpla la 17 ani de la r[scoala lui Horia

Clo;ca ;i Cri;an
din Transilvania imperial[. C`nd Horea invitat de
masoni vizita Viena
Amadeus nu mai era de mult o micu\[ vioar[ `n burta
mamei sale.
~;i vor fi `ncruci;at privirile pe str[zile din Viena
valahul r[zvr[tit
Poeme 44
;i t`n[rul de 16 ani cu vioara sub bra\?

Mozart avea 35 de ani c`nd a murit, tocmai terminase
requiem, mai pu\in ultima parte.
Horea murise cu ceva ani `nainte, tras pe roat[ `n Alba
Iulia.
Supranumit[ `nchisoarea popoarelor via\a era
riscant[ `n Imperiul Habsburgilor. Mijeau zorii
iluminismului, dar moartea p`ndea din fiecare col\.
Recunoscut pentru talentul s[u muzical, de unde i se
trage ;i porecla, dac[ nu se re`ntorcea `n apuseni Nicola
Ursu ;i-ar fi putut c`;tiga existen\a onorabil c`nt`nd `n
ora;ul muzicii?
Nu se poate rescrie istoria< Nicola Ursu a sf`r;it tras
pe roat[. Wolfgang Amadeus Mozart a consumat carne
de porc infestat[ cu trichineloz[ ;i a sf`r;it-o `n chinuri
groaznice. Ultimele lui cuvinte, `n plin[ glorie ;i putere
creatoare sun[ bizar< "s[ mor acum, acum s[ mor..." ...
avea `n vedere comenzile bine pl[tite
pe care nu avea cum s[ le mai onoreze? Cine ;tie.
Aqua Toffana. nu votc[, nu rom, nu whisky, nu vin ;i

martini, nu \uic[ ;i vin,
ci Aqua Toffana e b[utura care ucide `ncet
Via\a era riscant[ `n Imperiu, pericole p`ndeau la tot

pasul, oamenii mureau ca mu;tele
45 d. p[curaru
Poem `ntr-o buc[t[rie canadian[
Un poet canadian explica odat[

ce `nseamn[ a fi un bun, adev[rat ;i onest canadian
Ideea era urm[toarea<
bunica lui n[scut[ din p[rin\i irlandezi
se str[duia s[ fac[ cele mai bune spaghetti din lume,
bunicul s[u, adus pe vapor de tat[l s[u rus,
era cucerit de excelentul whisky sco\ian fabricat `n
Toronto
`n vreme ce tat[l s[u era topit dup[ berea german[ din
Montreal
O dat[ pe s[pt[m`n[ `ntreaga familie canadian[ se

aduna s[ m[n`nce spaghetti
s[ bea whisky sco\ian de toronto ;i bere german[ de
montreal.
Dac[ asta se cheam[ s[ fii o bun[ familie canadian[,
ei bine, zice poetul nostru, familia mea
era o bun[, adev[rat[ ;i onest[ familie canadian[
Transpus[ `n spa\iul nostru cultural

povestea `;i pierde toat[ savoarea
chiar sun[ aiurea `ntrebarea ce `nseamn[
Poeme 46
a fi un bun, adev[rat ;i onest rom]n
F[r[ o biblie culinar[ - cartea noastr[ de bucate fiind

scris[ pe mici
petice de h`rtie, niciodat[ adunate `ntr-un volum unic -
am adoptat prea multe feluri de a `ngurgita
m`ncarea
la `ntrunirile de familie.
Avem prea multe re\ete

na\ionalismul `n exces sau patriotismul de buc[t[rie
presupune o masteca\ie perfect adaptat[
diferitelor feluri de m`ncare servite la mesele `n familie
(Ca ;i ferocitatea `n exces, care, de asemenea,
presupune
o masteca\ie perfect[ ;i o digestie impecabil[.)
Ne lipse;te, a;adar, o digestie impecabil[ `n stil canadian

un set de ma\e a;ezate `n ;ir indian de la munte la mare
din hotin p`n[-n s[tmar
de la nistru p`n[ la tisa
De necrezut, izbucne;te poetul canadian< Nu ;tiu de ce

dracu
ne-am f[cut noi o \ar[ c`nd ne-ar fi fost de ajuns
doar o farfurie ;i o lingur[ de lemn?!
47 d. p[curaru
Asta se `nt`mpla dup[ un num[r de ani, `ntr-un alt

context, la o alt[ `nt`lnire
De data asta bunul nostru prieten din Canada

depl`ngea moartea unui drag prieten,
rubedenie prin mezalian\[ cu onesta sa familie
familie care din diferite motive - noi nu le cunoa;tem -
nu se mai `nt`lne;te la sf`r;it de s[pt[m`n[
s[ m[n`nce spaghetti
preg[tite de bunica irlandez[,
s[ bea whisky sco\ian de toronto
;i bere german[ de Montreal
Poeme 48
Gillette, poemul de unic[ folosin\[
Gillette, t`n[rul inventator numit Gillette,

c[ci despre el vorbim,
ar fi fost culmea s[ nu inventeze lama de ras
decisiv[ pentru Gillette a fost `nt`lnirea cu un coleg

inventator al dopului de unic[ folosin\[
c[ruia nu i s-a cerut s[ inventeze dopul de unic[
folosin\[
dar a inventat din `nt`mplare ;i din fericire dopul de
unic[ folosin\[
recunosc`nd c[ nu i s-a cerut `n mod expres s[

inventeze dopul
de unic[ folosin\[ ci ceva strict necesar dar de nefolosit
de mai multe ori la r`nd
el inventatorul obscur acum uitat i-a sugerat lui Gillette
s[ inventeze ;i el
ceva asem[n[tor ceva de ne`nlocuit ;i totu;i numai bun
de aruncat dup[ `ntrebuin\are
de atunci lumea cump[r[ ;i arunc[ arunc[ ;i cump[r[

din nou
49 d. p[curaru
;i din nou dopuri de unic[ folosin\[ lame de ras folosite

pentru c[ ei cei doi inventatori ;i al\ii ca ei
;i-au propus s[ inventeze lucruri pe care lumea s[ le
arunce dup[ ce le-au cump[rat
s[ le par[ r[u dup[ ce le-au aruncat constat`nd c[ au
nevoie de ele de;i nu au nevoie
de ele dup[ ce le-au aruncat sunt bine aruncate
s[ le par[ r[u dar p[str`ndu-le `n sertare s[ constate
c[ nu sunt bune la nimic
puse la p[strat `n sertare s[ constate c[ nu sunt bune la
nimic
f[r[ s[ i se spun[ ce anume s[ inventeze

t`n[rului inventator pe nume Gillette
i s-a cerut s[ inventeze ceva orice numai s[ se numeasc[
Gillette
ar fi fost culmea ca Gillette s[ nu inventeze
lama de ras Gillette ci poemul de unic[ folosin\[ Gillette
pentru c[ nu te-a inventat Gillette adio adio

adio www.poemuledeunicafolosintza.com
noapte bun[ c[l[torie spr`ncenat[ dute pe pustii
\i-am pus dop
te-am ras de pe fa\a p[m`ntului
;i pentru c[ nu te-a inventat Gillette

nu-\i s[rb[torim nici ziua de na;tere
Poeme 50
Punct`nd foarte exact fiecare moment al zilei
Diminea\a
via\a ;i moartea prinse la butoniera
b[r`nului v`nz[tor de ziare
s-au `nv`rtit bezmetice
`n sensul giratoriu de la Universitate
Spre sear[
una pe alta r`nd pe r`nd
s-au m`ncat pe pìne
p`n[ la ultima firimitur[
~nainte de pr`nz
ziarele de necitit (edi\ia de mìne)
s-a v`ndut
p`n[ la ultimul exemplar
A;a ne-am construit noi o \ar[ de ne`nlocuit

punct`nd foarte exact fiecare moment al zilei
`nv`rtindu-ne besmetici `n sensurile giratorii
m`nc`nd via\[ ;i moarte pe pìne
citind ziare de necitit
51 d. p[curaru
O piatr[ `n cap pe una din str[du\ele

Parisului
Un poem `n care autorul e sup[rat pe toat[ lumea

pentru c[ ar fi primit o piatr[ `n cap pe una din
str[zile Parisului
C`nd nimeni ;i nimic nu se interpune

`ntre individ ;i gloat[
iar spiritul de hait[ prinde vitez[
nu se cheam[ c[ `ntreaga lume
devine stupid[ ;i ignorant[?
O scen[ memorabil[ de isterie colectiv[

petrecut[ `n suburbiile Parisului
repetat[ dup[ o vreme `n Atena
`;i a;teapt[ scenaristul
F[r[ `ndoial[ se va `nscrie

`nc[ o fil[ `ns`ngerat[ `n istorie
Poporul odat[ st`rnit

urmeaz[ o ploaie de lovituri
Poeme 52
Unii dau al\ii `ncaseaz[
Niciunul dintre noi

n-am vrea s[ fim
`n locul celui lin;at
St`lpul infamiei e dulce copil medieval

fa\[ de lapidarea modern[ cu pietre
Nu `mp[r\im niciodat[ cum se cuvine

nici lumea nici loviturile
Tare concluzia, bun[ resemnarea

`ns[ nu \ine locul fa;ei
de care a; avea mare nevoie
s[-mi bandajez capul spart
pe una din str[zile Parisului
care p[rea p`n[ mai ieri
cea mai lini;tit[ din lume
53 d. p[curaru
~n 2008 nu s-a petrecut nimic memorabil
Revolu\ia e o pl[cint[ `nfuriat[ sau doar o mitralier[

ce trage de pe zid `n oamenii din pia\[?
Nu se poate spune cu exactitate c`nd s-a desp[r\it

definitiv Fidel de Pablo. Ruptura s-a produs
repet`ndu-se la infinit `ntrebarea, de altfel fireasc[, dac[
revolu\ia e o pl[cint[ `nfuriat[ sau doar o mitralier[
ce trage de pe zid `n oamenii din pia\[.
Erau `n mijlocul unui coridor imens c`nd ;i-au luat la

revedere
`ns[ nu se poate ;ti cu precizie care dintre
ei a mai scuipat o dat[ peste um[r aceea;i `ntrebare.
Fidel s-ar fi `nfuriat ur`t de tot

;i l-ar fi `ntrebat pe Neruda dac[ e t`mpit sau pur ;i
simplu
nu `n\elege nimic. Las-o dracului de pl[cint[
;i pune m`na pe o mitralier[, t`mpitule.
Pablo ar fi dorit s[ vorbeasc[ `n contiuare despre asta

calm
Poeme 54
`ntre patru ochi. Fidel nu a acceptat

s[ mai stea de vorb[ cu el niciodat[. L-ar fi trimis
la plimbare scurt acuz`ndu-l c[ pornise discu\ia doar
pentru
a broda baliverne `n jurul unui vers pe care-l tot rumega
`n drum
spre Havana< "indivizii fragili fac turma invincibil["
E greu de crezut c[ scena s-a petrecut `n alt[ parte

a lumii
c[ dialogul `ntr-adev[r a avut loc dar `ntre personaje
mult mai elevate
;i `ntr-un cadru mai intim din care nu a r[zb[tut
niciodat[ ceva `n afar[
Nu conteaz[.
At`ta vreme c`t,
oric`\i indivizi dispar, turma r[m`ne `ntreag[,
nu conteaz[ mor\ii ;i r[ni\ii.
Scena devine verosimil[ din moment ce avem mor\i

c[c[l[u peste tot. Avem mor\i
`ntin;i pe p[turi gri `nchi;i `n saci de plastic sau pur ;i
simplu
a;eza\i direct pe p[m`ntul gol sau pe ciment. Avem
mor\i c[c[l[u `n diverse pozi\ii cu r[nile la vedere
ca `ntr-o fotografie de Che Ghevara, pe care de altfel
55 d. p[curaru
nimeni
nu a developat-o niciodat[
La fel ca `n 1993, 1997, 2001, 2005 ;i `nc[ vreo c`\iva ani

`nainte,
`n 2008 nu s-a petrecut niciun eveniment memorabil.
Prin urmare `n anii de gra\ie 2009, 2010
am avut timp berechet de frunz[rit prin arhive< dup[
c`te ne putem da seama
problema s-a rezolvat tot `n controversatul deceniu
;aizeci
`ns[ taman pe dos
de cum o g`ndise Neruda.
Ar fi spus-o mai `n glum[ mai `n serios Fidel Castro

`nsu;i
pe patul de moarte< indivizii sunt fragili, dar turma e
invincibil[
Poeme 56
Asear[, la cin[, am m`ncat pentru prima dat[

un director executiv
... hai s[ mu;c[m pu\in din teritoriile interdisciplinare

;i abia apoi s[ ne m`nc[m directorii executivi
Spre binele poeziei noastre precum ;i a celei universale

la `ntrunirile G8 n-ar trebui trimis ;i un membru
al micii dar foarte g[l[gioasei noastre comunit[\i?
Poetul ni s-ar p[rea mai potrivit dec`t prozatorul
Prin natura func\iei mai activi,

din directorii executivi
trebuie scos tot untul
Trimi;i `n delega\ii `n toate col\urile p[m`ntului,

cu ajutorul lor
ne-am propus s[ ocup[m noi o mic[ por\iune
din zonele adiacente poeziei, m[ rog, ;i artelor plastice,
arhitecturii, marketing-ului, feng shui-ului
Cade `n responsabilitatea noastr[

s[ nu `ntrerupem programul,
57 d. p[curaru
s[ nu ap[s[m butonul ro;u

p`n[ nu avem siguran\a c[ am f[cut tot posibilul
s[ ocup[m spa\iile adiacente, teritoriile
interdisciplinare,
Ne-am propus
s[ nu plec[m `n concediu
sau s[ ne culc[m pe o ureche< succesul
presupune o preocupare continu[,
o munc[ asidu[ ;i de lung[ durat[
~n a;teptarea directorilor executivi

pleca\i s[ ne rezolve problemele
b[tr`nelor noastre ciolane
`n prelungirea somnului de dup[ mas[
le-ar prinde bine o mai lung[ perioad[ de odihn[
~n consecin\[
am p[r[sit Capitalele
Suntem departe de zgomotul marilor aglomera\ii
urbane
Suntem la \ar[
Instala\i `n casele noastre de vacan\[
mu;c[m halc[ dup[ halc[ din teritoriile
interdisciplinare
Poeme 58
Ne-au fost puse multe `ntreb[ri

;i ne-am `ntrebat ;i noi<
oare suntem senili?
Mai agresivi dec`t am fost vreodat[,

nelini;ti\i ;i stresa\i,
mu;c`nd halc[ dup[ halc[ din teritoriile
interdisciplinare
asear[ la cin[, f[r[ nicio explica\ie logic[,
l-am m`ncat pe primul nostru director executiv
sosit pe nea;teptate din delega\ie
Ne-au fost puse `n continuare alte ;i alte `ntreb[ri

;i ne-am `ntrebat la r`ndu-ne ;i noi<
oare suntem senili sau doar neaten\i, b[tr`ni ;i distra\i
confund`ndu-i cu fotografiile noastre din tinere\e
`ncepem s[ ne m`nc[m directorii executivi
pleca\i `n lumea larg[ s[ ne rezolve problemele
59 d. p[curaru
Domino sau tehnica presupunerii simpliste
am f[cut desigur o parantez[ urm`nd ca pe parcursul

expunerii
s[ fac o serie de paranteze
ne construim jocul piramidal prelu`nd din mers

tehnici ;i idei preconcepute
interpret`nd ;i reinterpret`nd
a;a ne petrecm noi timpul
`n principiu literatura
rom]n[ poate `ncepe cu marin mincu dar nu e
a lui marin
mincu
sau s[ zicem a lui
alex ;tef[nescu
nu este nici a lui george

c[linescu
nicolae
manolescu romul
munteanu
constan\a
buzea
Poeme 60
pute\i admite c[ nu este nici

m[car
a lui eminescu
creang[
caragiale?
ca s[ nu
mai vorbim despre rebreanu
vlahu\[
geo bogza
matei vi;niec
`n principiu literatura rom]n[ s-ar putea s[ fie

a miopului corigent la limba rom]n[
`n niciun caz a p[durii sp]nzura\ilor nodurilor ;i

semnelor din na;tere
trebuie s[ r[m`nem pe pozi\iile ocupate din

na;tere
at`ta vreme c`t c[r\ile `mprumutate
sunt returnate iar p[rin\ii insist[ ca fiul lor
s[ termine o ;coal[ literatura nu va fi trecut[
printre anim[lu\ele pe
cale de dispari\ie precum dropiile sau vulturii
cu g`t gola;
(s[-l l[s[m dracului pe mormoloc
61 d. p[curaru
s[-;i vad[ de via\a lui ;i s[ revenim la cultura de

performan\[)
se complic[ situa\ia situa\ia se complic[ invariabil

atunci c`nd ajungem la dic\ionare
ajungem invariabil la genera\ia sacrificat[

ajungem descul\i ajungem s[ contest[m libertatea de a
trage cu pu;ca
`n t[nase scatiu miron mitrea mitrea cocor
s[ nu exager[m ca anul trecut ;i ca to\i anii trecu\i

c`nd am s[rit peste cal am s[rit peste `ntreaga herghelie
anul trecut ;i restul anilor, of doamne, c`t am exagerat
una e s[ prive;ti de la `n[l\imea

lu' 2009 planul perioadei proletcultiste
frumos desenat pe h`rtie velin[
;i alta e s[ te afli `n groapa septic[
;i de acolo s[ `nal\i glas c[tre domnul
de acolo s[ trimi\i plicuri la toate institu\iile
statului de drept
am f[cut desigur o a doua parantez[
urm`nd s[ fac pe parcursul expunerii o serie `ntreag[ de
paranteze
nu mai dep[;im o dat[ etapa taton[rilor? uite c[ am
Poeme 62
dep[;it-o
p[r[sim adolescen\a
;i intr[m `n cercul urm[tor
al ini\ia\ilor
cum ar veni st[m pe picior de egalitate
cu scriitorii consacra\i bem un pahar cu criticii la mod[
procedura de intrare `n r`ndul lumii e complicat[,

of doamne, ce simfonie complicat[, de;i minor[,
dar odat[ acceptat `n clubul exclusivist
`\i po\i permite orice extravagan\[
depinde
cu cine stai la mas[ ;i ce `\i poate permite fic[\elul
s[ consumi
ordinea de zi mereu v[ spun s[ nu uit[m ordinea de zi
dac[ dorim s[ ne integr[m `ntr-o structur[ bine definit[

trebuie s[ respect[m ordinea de zi
anul na;terii doamne fere;te s[ ui\i anul na;terii

c`nd \i se cere s[ completezi un formular
te conformezi sco\i imediat pixul ;i `ncepi s[ scrii
urm`nd ca datele importante s[ fie inserate mai t`rziu
ai de completat o serie de formulare
toat[ via\a ai de completat o serie de formulare
63 d. p[curaru
te po\i poticni
de aici `nainte nu mai e de glumit
e;ti deja `n etapa premerg[toare intr[rii `n dic\ionare
odat[ momentul emo\ional dep[;it

tot la un pahar de vorb[ afli
c[ literatura rom]n[ nu e proprietatea nim[nui
e;ti membru cu drepturi depline

`n clubul mai sus invocat
celor mai sus enumera\i ;i tuturor celor de fa\[

;i marilor absen\i r`nd pe r`nd trebuie
s[ le recuno;ti meritele ;i s[ le ceri iertare
`ntì cau\i adrese concepi un texti;or apel`nd la alte

texti;oare
la texti;ori;ti nu-i ca la francmasoni;ti
te ajut[ faptul c[ registrul mor\ilor e `n perfect[ ordine?
fiecare autor st[ cuminte `n cutiu\a sa
`;i ;terge
praful de pe c[r\uliile proprii
mo\[ie, mai mo\[ie c`te un pic
`n\elegi, fiule? `n\eleg, marine!

Poeme 64
n-ai adormit, fiule? n-am adormit, dom’ profesor!
ca `ntotdeauna
`n ultimul moment apare
o problem[ neprev[zut[< marin mincu
a fost internat de urgen\[
la spitalul fundeni
totul trebuie luat de la `nceput
altfel `ntreaga construc\ie
se duce de r`p[
se pr[bu;e;te
`n principiu el fiind prima pies[ pus[
`n jocul de tip piramidal
ce tocmai e pe cale
s[ se sf`r;easc[
fiind de fapt ;i ora `nchiderii

ne ducem dracului la culcare
ca `ntotdeauna sup[ra\i pe marin mincu
65 d. p[curaru
Tehnica presupunerii relative

tehnica presupunerii extinse
am descoperit tehnica presupunerii `ntr-o diminea\[

nu aveam crem[ de ras a;a c[ m-am b[rbierit pe uscat
m-a usturat groaznic fa\a toat[ ziua urm[toare
eram ;i mahmur dup[ o noapte cu nicolae breban
invitat la a;a-zisele zile culturale poesis de la satu mare
erau de fa\[ marin mincu
cu care de altfel s-a ;i certat
nae prelipceanu george vulturescu ilie s[lceanu
aura christi
andrei badiu
alexandru mu;ina mi se pare c[ plecase la culcare
mi-a pl[cut ideea lui breban despre isus o mic[

pramatie
care pretindea c[ este fiul lui dumnezeu
eu nu mergeam at`t de departe,
o, nu mergeam at`t de departe,
spuneam doar c[ este b[iatul ;mecher c[ruia i s-a
n[z[rit
c[ a `nviat din mor\i
breban mergea ;i mai departe insist`nd pe faptul c[
Poeme 66
sf`ntul pavel este cel care ne-a procopsit cu chestia asta

scriind
rescriind
sistematiz`nd
clarific`nd doctrina micului evreu
c[ruia ì venise ideea tr[snit[ de a se da fiul lui Iehova
eram `n schimb total de acord cu p[rerile lui

despre apostoli
ni;te derbedei oameni f[r[ c[p[tì
aventurieri ;i incul\i
dar loiali p`n[ la cap[t
(cum spuneam `n acea diminea\[ am descoperit

tehnica presupunerii simpliste
habar nu aveam c[ inventase cineva
cu mult timp `n urm[
tehnica presupunerii relative
pe care a pus-o mai t`rziu
`n rela\ie cu teoria presupunerii extinse
devenind pentru o scurt[ vreme
o teorie la mod[)
cum spuneam `n acea diminea\[ am descoperit

tehnica presupunerii simpliste
totul a pornit de la faptul c[ `n urm[ cu ;ase-;apte sute
67 d. p[curaru
de ani
eu ;i breban, acuza\i de erezie
pentru opiniile noastre
f[r[ discu\ie am fi fost ar;i pe rug
nu `ns[ `nainte de a fi schingiui\i
f[r[ discu\ie
meritam s[ murim `n chinuri groaznice
cum dumnezeu
nu mi-a trecut mie prin minte s[-l numesc
pe isus derbedeu?
eram gelos
mi-ar fi pl[cut s[-mi vin[ mie
ideea asta `nainte de a-l asculta o noapte `ntreag[
pe nicolae breban
disec`nd lovind f[r[ cru\are cu toporul `n st`nga ;i-n
dreapta
`n turmele de porci din diferite epoci
trec`nd lejer de la comunism
la sfin\i ;i mari-uria;i creatori de sisteme
dostoievski nietzsche
ferocitatea discursului
presupune o concluzie impecabil[<
cum nu mi-a venit mie ideea asta?
Poeme 68
(`n compensa\ie, iat[ descop[r ;i teoria compensa\iei,

`nainte mi s-a revelat teoria presupunerii relative
;i extinse
a;adar recuperez recuperez din mers)
nu st[p`nesc la perfec\ie tehnica manipul[rii

astfel `nc`t s[ fiu ascultat cu gura c[scat[
de cei din jur
dar m[ voi str[dui
`nainte de toate `mi propun s[ copiez `ntreaga oper[ a
lui nicolae breban
`ncep`nd cu Francisca, În absenţa stăpânilor, Animale
bolnave, Îngerul de gips, Bunavestire, Don Juan,
Drumul la zid, Pândă şi seducţie, Demonii mărunţi,
Procuratorii, Alberta, Ziua şi noaptea, Puterea
nevăzută, Jiquidi
peste 10 000 de file, poate chiar 15 000
`n timpul transcrierii cu pixul

voi prelua multe din ideile lui ;i ale confra\ilor no;tri
vii ;i mor\i
urm`nd s[ duc p`n[ la cap[t munca de sisif
voi definitiva ;i teoria cu isus derbedeu `nconjurat de
apostoli incul\i
dar loiali cauzei
ferocitatea demonstra\iei presupune o voin\[ oarb[ de
69 d. p[curaru
a copia zi ;i noapte
fil[ dup[ fil[
va trebui s[ m[ documentez nu glum[< dostoievski,
nietzsche, sf`ntul pavel, p[rin\ii fondatori
sute ;i sute ;i sute de c[r\i vechi
h`r\oagele ;i c[r\ile publicate `nainte de 1989
vor deveni c[r\ile mele de c[p[tì
nu voi mai avea nevoie de past[ de ras<
c`nd s[ te b[rbiere;ti cu at`ta munc[ de exeget `n fa\[?
deci nu m[ voi b[rbieri

ani ;i ani de aici `nainte
atunci de ce ;i-ar permite ;i i s-ar permite lui

nicolae breban s[-;i taie barba
`n fiecare diminea\[?
jur pe barba proorocului ;i sf`ntului ioan rescriind
apocalipsa
c[ ì voi pretinde ;i lui breban s[ nu se mai b[rbiereasc[
dac[ vrea s[ fie recunoscut
drept cel mai mare romancier rom]n `n via\[
;i creator de legende, mituri, ghicitori, eresuri
Poeme 70
Clan\a
Mi-am rec[p[tat libertatea

Cine sunt eu s[-mi recap[t libertatea?
Am tot spus< clan\a e cea mai bun[ prieten[ a omului,

nu cìnele
Am tot spus
Am vorbit `n pustiu
Am tot spus
Am vorbit la pere\i.
Am `ntrebat< sunt o foame cu din\i?

Dac[ vorbesc despre o clan\[ cu din\i
sunt o foame cu din\i?
M[ pot ad[posti ;i `ntr-o gur[ ;tirb[?

~ntr-un creier mai pu\in evoluat pot face minuni
Ocolind cu abilitate toate capcanele
m[ pot strecura
`ntr-un borcan bine ascuns `ntre bagaje
Am trecut cu bine de filtre<

`mi pot rec[p[ta libertatea
deton`nd pur ;i simplu o grenad[
71 d. p[curaru
O infinit[ masteca\ie de intr[ri ;i ie;iri
M[ privea \int[
:i eu `mi fixasem privirea pe ea
Cu ochii ei de bufni\[ ca dou[ (\`\`ne) monede
(\`\e) galbene (g[lbui, albicioase, lucioase,
mate ;i pe urm[ din nou lucioase, albicioase,
galbene, g[lbui) m[ fixase tic[loasa (perversa
tembela imbecila)
pe scaunul cu rotile
pe care m[ a;ezasem din gre;eal[
~i sc`r\ìau balamalele de foame

De at`tea `nchideri ;i deschideri ì trosneau din\ii
din gur[
C[ci ce altceva este foamea (sau de la caz la caz,
u;a, portiera, trapa,
podul rulant) dec`t o serie infinit[ de `nchideri
;i deschideri,
o infinit[ masteca\ie de intr[ri ;i ie;iri?
M[ privea \int[. :i eu `mi fixasem privirile pe ea

Poeme 72
Mi se ;opte;te `n casc[
Mi se ;opte;te `n casc[<
u;a din vecini are \`\`ne de \ipete ;i clan\e de m[tase
Re\in informa\ia abia ;optit[ din curiozitate
M[ v[d obligat s[ notez mai departe<
"Complet gol ;i nemobilat
u;a /sau, m[ rog, foamea/
`;i d[ apartamentul `n chirie
M[ interesez ;i aflu< foamea din vecini
are ferestre de \ipete ;i u;i de metal."
Deci refuz oferta
Plusez<
`n c[utarea unei locuin\e sunt foamea de via\[
Satisf[cut[ din cap p`n[-n picioare visul meu e
s[ m[n`nc p`n[ crap
Satisf[cut[
s[tul[ de intr[ri ;i ie;iri,
ambi\ia mea e s[ mor cu o femeie durdulie
`n gur[
Am `n buzunare o mic[ rezerv[ de foame, cu din\i

Mi se ;opte;te `n casc[< ai `n buzunare o mic[
rezerv[ de foame, cu din\i
73 d. p[curaru
Trec lejer prin sala de a;teptare
Trec lejer prin sala de a;teptare Trec de blocul operator

Fug din salon `n salon
Obosesc ;i m[ a;ez din gre;eal[ pe un scaun cu rotile
Prima zi dorm A doua zi dorm A treia zi dorm
A patra zi mi se citesc pasaje `ntregi din jurnalul

doctorului Ciomu
Dup[ o s[pt[m`n[ mi se `nfund[ `n gur[ file din
jurnalul lui Kaa
Dup[ trei luni mi se sugereaz[ s[ completez fi;a
medical[ `n locul r[mas gol
Mi se dicteaz[ pur ;i simplu textul urm[tor<
"Pacienta se crede o u;[ aruncat[ ca o c`rp[ afar[

pe geam
\ine s[ se afle< a avut o copil[rie plin[ de lipsuri.
Con;tiin\a ei e `nc[ un aluat extatic, `nfometat.
Ani ;i ani nimeni nu a intrat nimeni nu a ie;it
din ea pentru c[
nimeni nu credea c[ e u;[, to\i consider`nd-o
o fereastr[ murdar["
Poeme 74
Pacienta explic[< " S[ presupunem c[ eram

o fereastr[< atunci de ce
refuzau s[ m[ deschid[? Ca s[ nu poat[
p[trunde `n camer[ aerul
proasp[t al dimine\ii? De ce refuzau s[ m[
;tearg[ oprind lumina
s[ intre curat[ `n camer[?
:i tot ei chicotesc, dumnealor vorbesc?"
Mi se sugereaz[< `nchide dosarul ;i treci la un alt pacient
Fac drumul invers Fug din salon `n salon Trec de blocul

operator Ajung `n sala de a;teptare
M[ a;ez lejer pe un scaun cu patru picioare
A;tept urm[torul pacient
`n jur numai ;i numai scaune cu rotile

zeci de scaune cu rotile
sute de scaune cu rotile
mii de scaune cu rotile
milioane de scaune cu rotile

75 d. p[curaru
Dumnezeu nu negociaz[
U;a zidit[
Drumul `nfundat
Calul sc[pat din frù
Va c[dea `ntr-o pr[pastie
Dumnezeu mai `nc[p[\`nat
Dec`t un cat`r
Nu ia `n calcul
Salvarea bietului animal
Nu doarme
E atent
~n mare mila lui i se face mil[
De c[l[re\ul c[zut `n noroi
Nenorocitul se roag[
Dar va muri `nghe\at
Pentru c[
Dumnezeu nu negociaz[
U;a zidit[
Noaptea mai `ntunecat[
~nchisoarea are azi zidul mai gros dec`t ieri
Pu;c[ria;ul `;i pune ;treangul de g`t
Poeme 76
Domnul `n mare mila lui

~i salt[ sc[unelul de sub picioare
Dar nu-i promite c[-i va duce familiei scrisoarea
de adio
Pentru c[ dumnezeu nu negociaz[
:i nu trimite scrisori orfanilor
U;a zidit[
Fereastra ferecat[
Lumina stins[
~ngerul mor\ii vrea s[ intre pe horn
Hornul e prea `ngust ;i nu-i `ncape sabia drept[\ii
A;a c[ `ngerul intr[ cu mìnile goale
:i-l va sugruma `n somn
Pe muritorul care asear[ ;i-a spus Tat[l Nostru
~ngenunchiat
Cu fa\a spre r[s[rit
U;a de la pivni\[ e zidit[

Be\ivului nu-i pas[
At`ta vreme c`t barul din col\ e `nc[ deschis
Iar Domnul \in`ndu-l de ceaf[
~l va conduce la sine
Pe calea cea dreapt[
Cur[\at[ de curve ;i b[utur[
77 d. p[curaru
U;a de la bibliotec[ e zidit[

O s[-l `nchidem pe cititor `n[untru
O s[-l l[s[m pe nefericit afar[
S[ `nghe\e de frig
Dumnezeu e ;i el afar[
St[ de vorb[ cu Nicolae Velea
:i cu `nc[ vreo al\i doi-trei f`rta\i
~nghea\[ odat[ cu ei de frig
U;a de la iadul bibliotecii e zidit[

U;a de la raiul bibliotecii e blocat[
Dar cum dumnezeu nu negociaz[
Nu sufl[ abur cald
S[ ung[ \`\`na
:i s[-i salveze pe nenoroci\i
Ce mai tura-vura,
Dumnezeu nu negociaz[ ;i pace bun[!
Poeme 78
Ultimul amendament< elita intelectual[

trebuie s[ fie de fa\[
elita intelectual[ trebuie s[ fie prezent[
la `nceput totul e g`ndit ca o `nt`lnire

`ntre oameni de cuv`nt
elita intelectual[ trebuie s[ fie de fa\[?

elita intelectual[ trebuie s[ fie de fa\[
;i vom urca r`nd pe r`nd la tribuna improvizat[?

vom urca r`nd pe r`nd la tribuna improvizat[
la reconstituire va trebui s[ salv[m aparen\ele plas`nd

`n centru un grup vesel?
`ntr-adev[r la reconstituire va trebui s[ salv[m
aparen\ele
plas`nd `n centru un grup vesel
la un moment dat, c`ndva, vom readuce `n actualitate

problema credin\ei ;i libert[\ii de expresie?
pentru reconstituirea evenimentelor care ne-au
marcat via\a de zi cu zi,
79 d. p[curaru
a evenimentelor care ne-au parcelat istoria,

vom apela la profesioni;ti,
vom mobiliza grupurile de intelectuali ;i-i vom pune
la munc[.
da, la un moment dat, c`ndva, vom readuce `n discu\ie

problema credin\ei ;i libert[\ii de expresie.
Poeme 80
Trei recitatori-pistolari dau buzna

`n mul\imea de oameni
primul care lu[ cuv`ntul

se `nec[ de emo\ie?
primul, `ntr-adev[r, se g`tui de emo\ie
al doilea fu `mpu;cat pe loc?

al doilea fu `mpu;cat pe loc
;i excrementele sale `mpro;car[ pere\ii?

excrementele sale `mpro;car[ pere\ii
al treilea?
al treilea avea s[ se sinucid[ dou[ zile mai t`rziu
murmur`nd celebrele cuvinte "Nu trage\i, tovar[;i!"?

;i chestia asta banal[ avea s[ fac[ furori `n `ntreg lag[rul
comunist?
chestia aia banal[ avea s[ fac[ furori `n `ntreg
lag[rul comunist
;i a trecut chiar ;i de cortina de fier
recitatorii-pistolari nu au mai dat buzna `n mul\imea de

oameni?
81 d. p[curaru
ba da, recitatorii-pistolari au dat buzna

`n mul\imea de oameni
ultimul sosit era poetul?
repet< ultimul sosit era poetul?
ultimul sosit era poetul
era poetul predestinat s[ readuc[

speran\a `n inima pustie a poporului,
s[ revigoreze s[ `ncurajeze s[ direc\ioneze
spiritul na\ional spre bucurie
s[ readuc[ `n s`nul comunit[\ii
credin\a
`n valorile trecutului?
era poetul
era un om simplu?
era un om de r`nd
mediocru?
mediocru, dar bine crescut
un bun propagandist?
nu un foarte bun propagandist,
`ns[ un neobosit militant pentru drepturile
pierdute
`n fond era doar un am[r`t de agitator?
era doar un am[r`t de agitator
dar recita frumos?

recita frumos
Trece
`ngerul
domnului
peste
cadavre
trece `ngerul domnului peste cadavre

;i adun[ sufletele `ntr-un sac
este un `nger de povar[ este `ngerul care a produs at`ta suferin\[
este `naripatul care a adus cumplita boal[ `n cetate
Drum f[r[
`ntoarcere
spre
editura
Brumar
la pr`nz
se trage
primul
glon\
se `nregistreaz[ ;uierul glontelui< nu sunt
eu cel `mpu;cat. m[ bucur ;i c`nt
mai departe. m-am integrat perfect `n
economia textului `n micu\a mea jungl[ de
pia\[ dirijez de la `n[l\imea g`tului meu
din p[cate nu `ntreaga orchestr[ ci doar o piculin[
admir circula\ia apei `n natur[ respir
vorbesc pu\in
scriu mai mult diminea\a dec`t seara
ceea ce poate fi la un moment dat un p[cat capital
seara
redevin
am redevenit poli\istul de la intersec\ie
poli\ist
`n timpul liber sunt fericitul proprietar
al celei mai sofisticate
girafe din lume am vioara mea am
arcu;ul am orchestra ;i
am cump[rat de la col\ul str[zii
;i arma cu care s-a tras
85 d. p[curaru
La chermeza asta trebuia s[ fim singuri
Nu `n\eleg< cine a invitat bunicu\ele la botez?

c`nd au sosit aici buburuzele ;i bungoii domnului
;i unde unde ne sunt translatorii?
Mor\ii din `mprejurimi `;i `nal\[ unghiile

ca ochi de m`\e `n noapte - par mici biciclete
circul`nd regulamentar pe dreapta
cu stopurile bine fixate pe ro\ile din spate
{ia de colo... uite cum ne frunz[resc oasele frumos

`nverzite
ordonat a;ezate `ntre patru sc`nduri de cetin[ verde
Nu este asta dovada indubitabil[ a faptului c[ noi

suntem oamenii trecutului
iar bunicu\ele ramolite vor pedala mai departe spre
viitor?
Uite, au venit la cin[ ;i mormintele< le vom m`ngìa

;i la noapte clitorisul de piatr[?
La chermeza asta trebuia s[ fim singuri

Nu `n\eleg< cine a invitat bunicu\ele la botez?
Poeme 86
C`t[ vreme domnii din\i stau bine

`nfip\i `n gingii
Trebuie s[ te speli pe din\i diminea\a

c`t[ vreme domnii din\i stau bine `nfip\i
`n gingii
iar limba e preocupat[ s[ deseneze
vesele scene de via\[ pe cerul gurii
Urm[toarea mi;care e s[ deschizi geamul

Auzi biciul plesnind aerul `mpu\it
dintre birjar ;i `njur[tur[?
Nu-i nimic r[u `n asta doar c[ `ntreaga zi

vei fi cuprins de un sentiment deopotriv[
de jen[ ;i ur[ fa\[ de semeni
;i nu vei dori s[ vorbe;ti cu nimeni
Evident nu trebuia s[ deschizi geamul
Descurajat pe moment
dup[ o astfel de zi aliniat[ altor zile proaste
seara nu-\i r[m`ne altceva mai bun de f[cut
dec`t s[ m[sori distan\a de la penis la lun[
87 d. p[curaru
;i viceversa cu o u;oar[ devia\ie de la traseu
e desigur o metafor[
Sper ca lumea s[-;i dea seama

s[ accepte ;i s[ `n\eleag[
ceva de genul femur/palm[ = femurul p[lmii

e acceptabil?
~ntr-o lume `ntoars[ de mult[ vreme

pe toate fe\ele
mai lipseau doar aceste ultime
dr[gu\e ornamente lingvistice
decupate cam neglijent
`ns[ lipite cu mult[ grij[ pe obiectele
din jur
Poeme 88
Metafor[/`njur[tur[/stil
portativ scris direct pe cer
Ceea ce diminea\a e stil,

metafor[,
frumoas[ `ntors[tur[ din condei
sau simplu ornament lingvistic
seara redevine portativ scris direct pe cer
dialog `ntre om ;i dumnezeu
a;a cum instinctul ne spune c[ era
`n urm[ cu sute ;i sute de ani
A;a e la noi
dar g`nde;te-te< la Paris Londra Bruxelles
cum e?
nu la fel trec zilele peste tot
aici acolo dincolo
chiar dac[
gingia explodeaz[
`n fiecare sear[
sub presiunea s[rutului
fran\uzesc
la Sofia Bucure;ti sau
Budapesta?
89 d. p[curaru
nu la fel se t[v[lesc zilele

peste noi?
Se pare c[ nu
La Paris-Londra-Bruxelles
altfel explodeaz[ gingia `n fiecare sear[
sub presiunea s[rutului fran\uzesc
Poeme 90
Nu diminea\a, pe nem`ncate, trebuie s[-\i

scoat[ domni;oara asistent[ s`nge pentru
analize?
Nu diminea\a pe nem`ncate
trebuia s[ duci borc[nelul cu urin[ la doamna doctor?
Nu diminea\a vai pe stomacul gol trebuia

s[-\i scoat[
domni;oara asistent[ s`nge pentru analize
urm`nd ca dup[-amiaz[ s[-\i dea rezultatele?
Dac[ nu azi sigur a doua zi

dac[ nu mìne cu siguran\[
dup[ o s[pt[m`n[
\i se va spune dragul meu de ce boal[ suferi
Vai vai vai mon fils de data asta verdictul

doamnei doctor se las[
prea mult a;teptat
;i noi credem c[ nici mìne
nici peste trei zile
nici peste o s[pt[m`n[
nu va reveni domni;oara asistent[
91 d. p[curaru
la c[p[tìul t[u
Vezi dac[ nu ai fost cuminte

;i nu ai dus la timp diminea\a pe nem`ncate
borc[nelul cu urin[ la doamna doctor
nu vine domni;oara nu vine domni;oara
moarte la c[p[tìul t[u
Poeme 92
Vecinul bate la u;[ `n puterea nop\ii
Vecinul bate la u;[ `n puterea nop\ii

c`nd sutienul este abandonat l`ng[ pat
iar chilo\eii sunt pleca\i
`n vizit[ la al\i chilo\ei
Dac[ nu vecinul sau v`ntul ci moartea

b[tea la u;[ `n puterea nop\ii
c`nd sutienul abandonat l`ng[ pat
pl`ngea dup[ chilo\eii pleca\i la `nmorm`ntarea
altor chilo\ei abandona\i l`ng[ alt pat?
Dac[ nu vecinul nu v`ntul nu moartea

ci altceva sau altcineva mult mai r[u
b[tea la u;[ `n puterea nop\ii?
93 d. p[curaru
Soarele meu nu mai r[sare din c[lcìul t[u
Soarele meu nu mai r[sare din c[lcìul t[u vulnerabil?

frunzele mele nu-\i mai hr[nesc anotimpul t[u preferat?
Nu-i nimic, eu `\i fac `n continuare aceea;i promisiune<

ploile mele pline de disperare
nu vor mai c[dea niciodat[
c`nd vei ie;i `n ora; f[r[ umbrel[
C`nd vei ie;i `n ora; f[r[ umbrel[

din\ii mei te vor a;tepta
`n vitrina dentistului
de la col\ul str[zii
Poeme 94
V[zduhului i se confiscaser[ p[s[rile
V[zduhului i se confiscaser[ p[s[rile

p[m`ntului apele
apelor pe;tii
Asta era situa\ia la zi p`n[ ieri sear[

noteaz[ sec `n procesul verbal de constatare
b[tr`nul plutonier major
g`ndindu-se c`t de greu vor trece
cele patru luni trei s[pt[m`ni ;i dou[ zile
p`n[ la pensionare
95 d. p[curaru
P`n[ la urm[ fiara vegetal[ va urina

`n urechea omului
P`n[ la urm[ fiara vegetal[ va urina `n urechea omului

`ntr-una din cele mai verzi zile ale anului
iar omul `;i va sparge `nveli;ul albastru
ca s[ vad[ mai bine umilin\a la care este supus
Ci tu mam[ ia-m[ de m`n[ ;i du-m[ spre mama

r[d[cinilor tale
chiar d[-mi scoar\a r[d[cinilor tale amare
s[-mi cos o alt[ c[ma;[ pentru oase
~n schimb eu m[ voi na;te din nou `n p`ntecul t[u

mult mai verde `n cerul gurii
;i f[r[ pic de s`nge ro;u `n obraji
Poeme 96
:i azi ca `n fiecare diminea\[, nuf[rul mor\ii
:i azi ca `n fiecare diminea\[

nuf[rul mor\ii
cu b[ie\elul s[u de m`n[
`;i duce hainele murdare
tot la vechea sp[l[torie
de pe Calea Mo;ilor 276
97 d. p[curaru
S[ m[ `nh[itez cu prepeli\a ;i s[ pornesc

la v`n[toarea de iepuri cu c`ntecul
de pot`rniche la brù?
Cine nu caut[ o via\[ spre care s[ fug[?
Dac[ eu caut o via\[ spre care s[ fug

tu de ce n-ai c[uta o via\[ spre care spre care s[ fugi
C[ut`nd o via\[ de care s[ fug[

cine g[se;te o via\[ o via\[ spre care s[ fug[
e norocos e norocos
La fel la fel c[ut`nd o via\[ spre care s[ fug[

zborul pot`rnichii se `mpiedic[ se `mpiedic[
de frica iepurelui
;i tot el alerg`nd m`nios prin iarba `nalt[
desc[tu;eaz[ ;i `mpr[;tie peste tot
mireasma iasomiei iasomiei s[lbatice
C[ut`nd c[ut`nd o via\[ spre care s[ fug

s[ m[ `nh[itez cu prepeli\a ;i s[ pornesc
la v`n[toare de iepuri
cu c`ntecul de pot`rniche la brù?
Poeme 98
Privind lung dup[ perechea de sturzi

sortit[ pieirii dar sc[pat[ din b[taia pu;tii
A;a a pornit v`n[torul la v`n[toare< privind luuung

dup[ perechea de sturzi sortit[ pieirii
dar sc[pat[ din b[taia pu;tii
Pip[ind copacii
`mpiedic`ndu-se `n fiecare pietricic[
a;a `nainteaz[ v`n[torul usc[\iv
`n ad`ncul p[durii
Ori se proste;te ori e

;i surdo-mut ;i orb `;i zice sturzul b[tr`n
privind luung dup[ o alt[ t`n[r[
pereche de sturzi sortit[ pieirii
dar sc[pat[ ;i ea din b[taia pu;tii
La ;apte pa;i unii de al\ii

purt`nd pe umeri povara crimei
ce va urma
gonacii intr[ ;i ei
intr[ `n;irui\i `n p[dure
99 d. p[curaru
~n;irui\i t[cu\i ordonat

echipa\i `n vechi uniforme germane
a;a intr[ gonacii t[cu\i `n p[dure
Frunze albastre pe crengi

tot mai negre ;i ude
perechile de sturzi
privesc `ng`ndurate
spre spin[rile lor `ncovoiate
V`n[toarea, li se spune, are loc

`n Rom]nia
`n vreme ce `n Germania sora f`nt`nii
`;i m`n[ vitele `nsetate spre abator
iar America `;i s[rb[tore;te
fericita zi de na;tere a mor\ii
Poeme 100
Omule\ul cu cap galben
Omule\ul cu cap galben

rote;te acvile de sunete `n v[zduh
o pas[re bizar[ `nh[mat[ la zbor
\ine cercul polar pe loc
S[ m[ `nh[itez de data aceasta cu iepurele

;i s[ pornesc la v`n[toarea de vulturi
cu c`ntecul de prepeli\[ la brù?
Stelele `mi spun c[ nu e momentul

m[rile `mi spun c[ m-au `necat
copacul `mi zice c[ sunt `ngropat
la r[d[cina lui
Dac[ tot sunt condamnat la moarte

pe cine s[ mai ucid, mar\ianule?
101 d. p[curaru
Hulpavo cu ochi verzi mu;c[-mi ochii
Hulpavo cu ochi verzi mu;c[-mi ochii

acoper[-mi urechile cu mu;chi de copaci
la o adic[ s[ ;tiu m[car `ncotro este nordul
Vine la mine o vioar[ decapitat[ `n cea mai crud[ zi

a anului
vin la mine minunatele zile ale s[pt[m`nii ;i reclam[
neru;inarea omului de a muri
`ntr-o anumit[ zi c`nd toate zilele veacului sunt minunate
Spun c[ a devenit insuportabil omule\ul cu cap galben

locuind `ntr-o sticl[ de ap[ verde
spun c[ e insuportabil[ a;teptarea
Cerul care ne intersecteaz[ f[r[ s[ lase urme

a devenit ;i el de nesuportat
Poeme 102
Bea-\i ceaiul t[u verde
Ascult[ acest c`ntec

ascult[ acest c`ntec
tu care de asemenea c`n\i
;i r[mì `n raiul t[u verde
bea-\i ceaiul t[u verde
al[turi de dumnezeul t[u verde
al[turi de sfin\ii t[i verzi
al[turi de ecologi;tii t[i
care ;i-au ales culoarea albastr[
drept simbol al r[zboiului vegetal
pur ;i simplu
ascult[ acest c`ntec
din capul omule\ului cu cap galben
`nchis `ntr-o sticl[ de ap[ sfin\it[
103 d. p[curaru
Dezvirgin`ndu-se cu degetul s[u de lumin[
Al nostru e
:i al soarelui
ce ne hr[ne;te iar[;i ;i iar[;i
Versul este al nostru lumina-i a soarelui
Dezvirgin`ndu-se
cu degetul s[u de lumin[
lumina se salveaz[ pe sine redevenind lumin[
:i surorile p`lpìnd `n pepiniera somnului? unde

le vom a;eza c`nd se vor trezi? bine`n\eles `n transilvania
dac[ nu cumva vom fi `n excursie la sl[nic moldova sau
herculane
O unghie groas[ o nar[ o vulv[ o semilun[ ;i o

r[scoal[ medieval[
un falus de argint dezgropat din nisip ce-i va fi apar\inut
lui gheorghe doja
:i to\i anii bisec\i c`nd mor\ii au fost `ntor;i cu fe\ele

Poeme 104
`n jos
;i li s-a `nfipt o \epu;[ `n inim[?
Oare nici asta nu este o dovad[ indubitabil[

a faptului c[ noi suntem oamenii trecutului?
~n cele din urm[

cele ce vor merge mai departe
pedal`nd voioase pe biciclete
sunt bunicu\ele noastre
nu `ngerii dezvirgin`ndu-se cu degetele lor de lumin[
nu surorile p`lpìnd `n scrumiera somnului
105 d. p[curaru
Auzi cum cre;te ficatul `n g`sc[?
~n ondula\ii galben-verzui
iedera `;i `nal\[ fundule\ul
pe lujerii unei sintaxe str[ine
(am citat dintr-un poet galez
urm`nd ca disear[ s[-i devor[m `ntreaga carte)
Cu inflexiuni familiare
cu predilec\ie vechilor cel\i
la fel de aerian[ ca noi
e limba noastr[
C`nd e
fantastic[
excep\ional[
genial[
limba noastr[?
c`nd vorbe;te
sau c`nd gust[
din g`sca pe varz[ c[lit[?
Cea mai ciudat[

;i curat[ nebunie
Poeme 106
nu e s[ auzi cum cre;te ficatul `n g`sc[

ci s[ `naintezi `n spiral[
c`nd bine-mersi ai putea merge `n linie dreapt[
E o la;itate s[ te retragi `n zig zag

spre poart[
spre poart[
umil
umil ;i cu ochii `n p[m`nt
Dac[ nu-\i ridici ochii

din cartea galezului
te duce instinctul
c`nd `nainte
c`nd `napoi
p`n[ c`nd
funia sintaxei las[ u;or u;or sicriul `n groap[
107 d. p[curaru
Funia sintaxei las[ u;or u;or sicriul `n groap[
Auzi
auzi cum cre;te ficatul `n g`sca s[lbatic[
`n timp ce scripetele sintaxei las[ u;or u;or sicriul
`n groap[?
Ochi r[coro;i `n aer

umbr[ sinuoas[ `n ap[
(cu adev[rat scrie bine poetul galez)
umbra e a brizei iar ochii ai no;tri sunt
Funia sintaxei las[ u;or u;or sicriul `n groap[

`n sf`r;it eliberate sufletele divor\ate zboar[ spre cer
Trupurile noastre `mpreunate `n p[m`nt

sunt prinse bine `ntr-un ;urub
ca s[ nu p[r[seasc[ culcu;ul de veci
unul f[r[ de altul
Pe bun[ dreptate revoltat `ntreab[ poetul galez<

adic[ ne-a condus instinctul unul spre altul
;i tot el str`nge ;urubul
;i tot el va m`nca ficatul?
Poeme 108
Fac o ultim[ vizit[ la spital
Uite-i cum se nasc unii pe al\ii

uite-i cum mor unii dup[ al\ii
Oare nu am confundat
sala de na;teri de la etaj
cu morga de la subsol?
109 d. p[curaru
Vecin[tate imposibil[
Devine din ce `n ce mai clar

c[ eu aveam c`ndva o cas[ `n care
locuiam dar pe urm[
casa aceea a `nceput s[ locuiasc[ `n mine
transferul s-a f[cut lent pe nesim\ite
Peste o vreme respectiva cas[ ad[postit[

`n mine am v`ndut-o unui vecin `n
care locuia propria lui cas[ v`ndut[ altui
vecin de asemeni vecin f[r[ cas[
E revolt[tor spunea un cump[r[tor de

bun[ credin\[ recent sosit printre noi,
de altfel un defunct de treab[,
e revolt[tor s[ vinzi o astfel de
cas[ iar tu pe banii t[i s[ devii
vecinul cu cas[ al unor vecini f[r[ cas[
e stresant ;i `nfior[tor
s[ devii vecinul vecinilor care nu au
vecini dar au case nelocuite puse `n ;ir
unele l`ng[ altele
Poeme 110
Pe strada aceasta `n cartierul acesta `n ora;ul acesta

sunt o sumedenie de vecini
a;eza\i l`ng[ vecinii altor vecini
locuind `n deplin[ armonie
`ntr-o vecin[tate infinit[ de vecin[t[\i
~ntreb<
dac[ eu nu te recunosc ca vecin
al vecinului t[u
tu po\i fi vecinul vecinului meu?
~n fine
aici `ntr-o lume plin[-ochi de vecini
te ui\i `n dreapta< nimic.
te ui\i `n st`nga< gol ;i pustiu.
Ce naiba de vecin[tate mai e ;i asta?

111 d. p[curaru
E;ti vecinul meu< nu m[ atinge
E;ti vecinul meu< nu m[ atinge
E;ti cìnele meu< nu-mi lua friptura din farfurie
E;ti m`na mea< nu intra `n buzunarul vecinului
E;ti cizma mea< nu `nc[l\a alt picior
R[m`nem `n continuare pe aceast[ direc\ie

sau dup[ ce `nfulec[m friptura
din farfuria vecinului
`nc[l\[m alt[ cizm[
pentru dansul nebun ce va urma?
Ceea ce la prima vedere

p[rea a fi un mod de via\[
nu e dec`t o friptur[ `n s`nge
aruncat[ neglijent pe o farfurie
Poeme 112
Duminica, la \ar[, `n mijlocul

cimitirului, apare o cruce de m[m[lig[
Duminica, la \ar[, `n mijlocul cimitirului

apare o cruce de m[m[lig[
Clopotul veste;te `nceputul liturghiei
F[, iete cum cre;te o cruce de m[m[lig[

`n mijlocul cimitirului
zic \[ranii de la \ar[ trec`nd
prin fa\a cimitirului
De fapt ei inten\ionat fac un ocol

pentru c[ spre biserica
`n care urmeaz[
s[ se oficieze liturghia
mai e o c[rare
care nu trece prin cimitir
Se crucesc scuip[ `n s`n

;i merg mai departe
dup[ ce s-au `nchinat
la crucea provizorie
de m[m[lig[
113 d. p[curaru
~nchide ochii pentru ca mie s[ mi se fac[ somn
Br`ncu;i spunea c[ s-a rugat toat[ via\a

f[r[ s[ `ngenuncheze vreodat[
lu`nd de bun[ m[rturisirea sa
spun tat[l nostru f[r[ s[ cad `n genunchi
~ntre timp s-a f[cut noapte

cearceaful t[u face pa;i `nv`rto;a\i c[tre izmenele mele
chilo\eii t[i `;i preg[tesc linguri\a
s[ m[n`nce rug[ciunea din genunchii mei
~nchid ochii pentru ca \ie s[ \i se fac[ somn

iau linguri\a ;i m[n`nc rug[ciunea din mìnile tale
`mpreunate
~nchide ;i tu ochii pentru ca ;i mie s[ mi se fac[ din nou

somn
ia furculi\a de argint ;i m[n`nc[ ;i tu rug[ciunea
din genunchii mei
Uit`nd pentru totdeauna de unde a `nceput povestea

iau linguri\a de aur ;i m[n`nc o mic[ por\ie de rug[ciune
dintr-o rug[ciune mult mai mare ;i de lemn
Poeme 114
Dou[ surori r[t[cite `n `ntuneric
Dou[ surori r[t[cite `n `ntuneric

un sutien rupt `n dou[
o dubl[ virginitate a;ezat[ pe fructier[
;i uitat[ acolo
~n col\ul umbrit
umbra pictorului
pip[ind un tablou cu un b[tr`n
ce-;i m`ngìe fotografia din tinere\e
115 d. p[curaru
S-a pogor`t din `naltul cerului
Cioc`rlia
s-a pogor`t din `naltul cerului
;i-;i umeze;te gu;a
`ntr-o b[ltu\[ aproape secat[
Vara viitoare
penele sale le va purta o alt[ cioc`rlie
Oare vom muri de sete `n cur`nd

sau vom re`ncepe s[ url[m de durere
`n cor cu cioc`rliile `nsetate?
Poeme 116
S[ privim `ntreaga scen[ `n t[cere cu mare

aten\ie
Coco;ul ro;u zbur`nd spre cer

poart[ o pan[ de g[inu;[ `n clon\
La noapte va p[;i \an\os pe cerul umflat

ca o burt[ vine\ie de copil `necat
Privindu-l cu m`nie m`nzul va scormoni

cu copita `n p[m`nt
Nou[ nu ne r[m`ne altceva de f[cut dec`t s[ privim

`ntreaga scen[ `n t[cere cu mare aten\ie
p`n[ redevenim stane de piatr[
117 d. p[curaru
Coboar[ din horn ;i se a;az[ pe un goblen

fixat `n pioneze pe peretele dinspre r[s[rit
Dropiile
coboar[
pe horn
;i se a;az[
pe un
goblen
fixat `n pioneze
pe peretele dinspre r[s[rit
Dropiile
sunt ocrotite de lege
oare li s-a adus
la cuno;tin\[
aceast[ nobil[
hot[r`re a omului?
~n virtutea
aceleia;i legi
castanul din centrul ora;ului
profit[ din plin
Poeme 118
Bufni\a `l \ine la curent

cu ultimele evenimente
`n general
`l informeaz[ despre
modific[rile
aduse legii privind ocrotirea

florei ;i faunei
din \ara noastr[
;i din \[rile uniunii europene
119 d. p[curaru
Eu duc un mic r[zboi `n minte
Vulturul
ple;uv
\ine
un
discurs
pe treptele
parlamentului
A;a `;i `ncepe vulturul ple;uv discursul<

spun`nd c[ a mai rostit un discurs pe treptele
parlamentului
ascultat fiind de o mare mul\ime de vulturi ple;uvi
Doamnelor ;i domnilor,
domnule pre;edinte,
onorat[ asisten\[, fra\ilor...
Dup[ cum bine ;ti\i

eu duc un mic r[zboi `n minte
mor\ii rezulta\i din b[t[lie,
ale;i pe spr`ncean[,
mi-i a;ez frumos pe umeri
Poeme 120
Amicii pe um[rul drept

inamicii pe um[rul st`ng
R[ni\ii
mi-i `n;ir `n perfect[ ordine sub limb[
c[ci limba e cea care
orice ran[
`ntotdeauna o vindec[
Pe c`mp mai departe

unde copacul cloce;te
ou[le cucului
se duce
o alt[ b[t[lie
Mor\ii proveni\i
din ciom[geala [lora
mi se `nfund[ tot mie `n g`tlej
Cu ei `n mod normal
eu nu am nicio treab[
Nu m[ prive;te r[zboiul lor

dar nici nu pot l[sa hoiturile
nedigerate
meseria mea e s[ nu las
121 d. p[curaru
cadavre
ne`ngropate
pe c`mp
Sunt se pare o victim[ colateral[

un biet vultur b[tr`n ;i ple;uv
obligat s[ cur[\
toate mizeriile
rezultate
din b[t[lii
care nu m[ privesc
Eu nu ar trebui s[ fiu ocrotit de lege?

Oare nu sunt ;i eu pe cale de dispari\ie?
Acesta e singurul ;i adev[ratul motiv pentru care

m-am hot[r`t
s[ \in acest discurs wwwpetreptele@parlamentului.ro
Poeme 122
Bisericu\a, un fel de albinu\[
Bisericu\a,
un fel
de
albinu\[
cu o turl[
\uguiat[
`n spinare
Albinu\o,
;i tu
sim\i lipsa
unei instan\e
supreme ;i imediate?
Tu bisericu\o,
ca o albinu\[
plecat[ dup[ miere
i-ai scos
pe cei doi gemeni
la plimbare
123 d. p[curaru
Iisus, cel durduliu,

a adormit `n bra\e
al doilea Iisus, micul
;trengar, s-a urcat
deja pe turl[
;i arunc[ cu pietre
dup[ trec[tori
Poeme 124
Mic[ simfonie `n of minor
Vioara mea e o uria;[ giraf[
cu toate etajele g`tului ocupate

vioara mea e o uria;[ giraf[
trag `n joac[ arcu;ul peste botul ei
sunt chiria;ul de la etajul 11
am aerul celui mai seduc[tor cresc[tor
de girafe din lume
sunt mul\umit satisf[cut
mai mult de at`t nu-mi doresc
Nu sunt eu cel `mpu;cat
la pr`nz
se trage
primul
glon\
se `nregistreaz[ ;uierul glontelui< nu sunt
eu cel `mpu;cat. m[ bucur ;i c`nt
125 d. p[curaru
mai departe. m-am integrat perfect `n

economia textului `n micu\a mea jungl[ de
pia\[ dirijez de la `n[l\imea g`tului meu
din p[cate nu `ntreaga orchestr[ ci doar o piculin[
admir circula\ia apei `n natur[ respir
vorbesc pu\in
scriu mai mult diminea\a
Am redevenit poli\istul de la intersec\ie
seara
redevin
poli\ist
am redevenit poli\istul de la intersec\ie
`n timpul liber sunt fericitul proprietar
al celei mai sofisticate
girafe din lume am vioara mea am
arcu;ul am orchestra ;i
am cump[rat de la col\ul str[zii
;i arma cu care s-a tras
Poeme 126
Zace girafa moart[ `n mijlocul drumului
cu toate etajele
pr[bu;ite
peste caldar`m
zace girafa moart[ `n mijlocul
drumului cu toate etajele
pr[bu;ite peste caldar`m
so\ul ei girofarul e mort
p`n[ la urm[ r[ul s-a
produs vioara e spart[
arcu;ul rupt
dirijorul e mort
poli\istul e mort
`ntreaga orchestr[ moart[
a `nc[put `ntr-un cuib micu\ de
r`ndunic[
Trece `ngerul domnului peste cadavre
trece `ngerul domnului peste cadavre

127 d. p[curaru
este un `nger de povar[ este `ngerul care

a produs at`ta suferin\[
este `naripatul care a adus cumplita boal[
`n cetate
dar apoi s-a vindecat b`nd
lapte de giraf[ lu`ndu-l de la gura orfanilor
de la botul pl[p`nzilor pui de giraf[
cu infinit[ sfial[
`ngerul domnului trece peste cadavre
Este lumina zorilor p[;ind peste c[r[rile

pline de vat[
luna este lumina zorilor p[;ind

peste c[r[rile pline de vat[
dintre blocuri
de sus p`nde;te vietatea

mai fl[m`nd[ dec`t to\i
pescuitorii cu limba `n c`rlig
toaleta de vis a zilei precedente
Poeme 128
a fost dat[ la ;oareci

luna - un viermi;or de naalin[ -
at`rn[ pe cer cu toate luminile stinse
de jos muritorii cu limba `n c`rlig

privesc `n sus spre vietatea
mai fl[m`nd[ dec`t to\i
Elementul divin simte nevoia s[-;i fac[ sim\it[

prezen\a
dumnezeu `mbr[cat `ntr-o rochie de mireas[

de parc[ un alt dumnezeu i-ar fi luat min\ile
a;az[ ;oareci `n cutii de pantofi
astfel ;i-a f[cut sim\it[ prezen\a

;i elementul divin
129 d. p[curaru
Tu `nchizi ochii
mie mi se face somn
tu visezi drumul dus-`ntors satu mare budapesta

eu spun tat[l nostru
carele nu e;ti nici `n ceruri
nici pre p[m`nt
tat[l nostru cel dus cu sorcova

tat[l nostru al celor du;i cu sorcova
tu r`zi
;i scr`;ne;ti `n somn
luna `nflore;te `n ad`ncul dulapului

plin cu haine
lenjeria intim[ de pe raul de sus
scoate limba
la hainele de iarn[ de pe raul din
mijloc
bluzele de var[ fac pipi
`n pantofii de pe raul de jos
venus steaua dimine\ii iese din forma\ie

;i se duce mai la
marginea cerului
Poeme 130
s[ fac[ pipi dup[ cum a

v[zut c[ fac bluzele de var[ de pe
raul de sus
peste pantofii de pe raul de jos
`ntr-un t`rziu dar nu foarte t`rziu
radicalul nop\ii te absoarbe
;i te cre;te
;i te `nmul\e;te
`ntì cu tine `ns[\i
;i cu mine `nsumi
apoi cu toate femeile
;i cu to\i b[rba\ii din lume
Nu mai r[m`ne nimeni s[ aprind[ lumina?
;i mai departe
nu mai r[m`ne nimeni s[ aprind[ lumina?
nimeni s[ aprind[
nimeni s[ sting[ lumina
sala e goal[
lumina e stins[
nu mai apare nimeni
131 d. p[curaru
s[ spun[ un ultim cuv`nt de bun r[mas

un amin scuipat peste um[r spre sala goal[?
nu mai e nimeni
s[ rosteasc[ dou[ vorbe de bun r[mas
s[ scuipe un ultim cuv`nt peste um[r spre sala
goal[?
Poeme 132
Poemul de la pagina 33
3X3 - de trei ori trei `ntotdeauna de trei ori trei -
Nu lua numele Domnului `n de;ert!

~n de;ert ia mai bine un burduf cu ap[!
S[ nu ucizi!
Dac[ nu e;ti capabil de o crim[ perfect[!
S[ nu preacurve;ti!
Ce o fi fost `n capul Legiuitorului?
De trei ori trei. ~ntotdeauna de trei ori trei.

~ntotdeauna poemul de la pagina 33 nimere;te `n alt[
pagin[
~ntotdeauna poemul de la pagina 33 te bag[ `n bucluc
133 d. p[curaru
P`n[ la urm[ totul se va aranja `ntre noi,

b[rba\ii
E ceva
de groaz[<
femeile nu ne mai iubesc
Bietele f[pturi se topesc
v[z`nd cu ochii
Ce-i de f[cut?
Vor fi salvate fragilele f[pturi

`n numele viitorului?
Se va ajunge la un compromis
tot `n numele viitorului?
Sigur, p`n[ la urm[

totul se va
aranja `ntre noi, b[rba\ii,
Proverbiala noastr[ for\[

masculin[
`;i va spune din nou cuv`ntul
Poeme 134
Consor\iul b[rba\ilor
va decide, ca de fiecare dat[,
soarta fiec[ruia `n parte
Cernit ca prin sit[ totul va fi

trecut prin foc ;i sabie
Bunul gust va triumfa

dreptatea va triumfa
binele va triumfa
L[sat[ pe m`na b[rba\ilor

lumea femeilor va triumfa
bunul gust va triumfa
dreptatea va triumfa
Sigur, p`n[ la urm[ problema

ne va fi pasat[ nou[, b[rba\ilor
E ceva
de groaz[<
femeile nu ne mai iubesc
bietele f[pturi se topesc v[z`nd cu ochii
135 d. p[curaru
Prin frunzi;ul prea devreme c[zut
~n c[utarea
aman\ilor
r[t[citori
prin frunzi;ul prea devreme c[zut
v`ntul `;i caut[ fiii r[t[citori
Bate criv[\ul ;i sparge b[;ica poetului

g[lbenu;ul din ou
se `ntinde pe cer
`n cercuri concentrice
~n c[utarea aman\ilor r[t[citori

v`ntul merge mai departe
cerceaful lui face pa;i
`nv`rto;a\i c[tre izmenele noastre
(netulbura\i chilo\eii t[i

`;i m[n`nc[ pr[jiturica
din m`nu\ele mele)
~n c[utarea aman\ilor r[t[citori

`n frunzi;ul prea devreme c[zut
s[rutu-;i \ine prada-n bra\e
Poeme 136
Toate acestea au fugit din alte poeme

dar uite ;i ceva adev[rat<
spiritul na\ional
e o simpl[ `nt`mplare
a c[rnii
ce sufer[
g`nde;te
se `mpreun[
;i na;te copii
ce vor s[ m[n`nce pr[jituri
mereu proaspete ;i pufoase
137 d. p[curaru
Ridic de jos o pagin[ pierdut[ dintr-o carte
Am ie;it la plimbare cu cracii `n sus

Mi-am odihnit coada pe o cruce `n cimitir
Intru `n parc cu capul plecat ;i m[ a;ez l`ng[ o banc[
Scot limba la curio;i
V[d o h`rtie aruncat[ pe jos
o miros f[r[ s[ o ling
o ridic ;i `ncep s[ citesc
"Omul se l[s[ `n patru labe ;i porni spre cìne...

trebuia s[ ucid[ cìnele ;i s[-;i \in[
mìnile `n trupul lui cald
p`n[ ce avea s[ se dezmor\easc[. Pe urm[
va fi `n stare s[ aprind[ alt foc.
Moartea prin `nghe\ nu-i chiar at`t de grea cum o crede
lumea"
Mi s-a dus naibii cheful de plimbare

`mi pun coada pe spinare
fug acas[ caut `n bibliotec[
;i iat[-m[ recitind cu pl[cere
To Build a Fire by Jack London
Poeme 138
Un g`scan surd r[t[ce;te printre camioane pline

de marf[
Femeile ;i norii seam[n[

cu lungi scrisori de dragoste neexpediate
scrise `n grab[ ;i nepuse `n plic
Un g`scan surd
r[t[ce;te printre
camioane cu marf[
cu o scrisoare `n plisc
~ntreab[ ;oferii
bie\i be\ivi de bitum
ce se topesc pe caldar`m
ì `ntreab[
despre o anumit[ adres[
dar ei nu scot un cuv`nt
Au v[zut tot ceea ce putea fi v[zut

de-a lungul ;i latul
coridoarelor pan europene
dar acum fac pe ne;tiutorii
De;i sunt ;oferi de curs[ lung[
139 d. p[curaru
nu \`nci cu ca;ul la gur[

sunt anumite lucruri pe care
nu le ;tiu ;i pace
cum ar fi `n cazul de fa\[ adresa
femeii c[utate
de g`scanul cu o scrisoare `n plisc
De ce femeile ;i norii seam[n[ cu lungi

scrisori de dragoste
puse `n plic ;i neexpediate?
De ce un g`scan surd
r[t[ce;te printre camioane cu marf[
cu o scrisoare `n plisc?
Poeme 140
Scen[ ;tan\at[ pe un b[nu\ de argint

chezaro-cr[iesc
~n v`rful catedralei se deschide o u;[ de coafor
La un
moment dat
ultima octav[ a zilei se stinge
Pierdut `n
alchimia unei
oboseli de nedescris
soarele e o c[ciul[ voievodal[
pe o chelie de evreu b[tr`n
~n v`rful catedralei romano-catolice

din satu mare
se deschide o u;[ de coafor
cumin\i intr[ norii unul c`te unul
e acolo un frizer rom]n priceput
norii albi ies cu perciuni evreie;ti
norii negri cu r[sucite
must[\i ungure;ti
Soarele `;i ridic[ p[l[ria

141 d. p[curaru
;i salut[ respectuos
~ntreaga scen[
e ;tan\at[ pe un b[nu\ de argint
chezaro-cr[iesc
p[strat cu sfin\enie
`n cl[direa secesiunii din viena
nu departe de friza lui bethoven
realizat[ de gustav klimt
Se zice c[ `n replic[ mai t`n[rul egon schiele ar fi

vrut s[ `mproa;te `n culori ;i mai vii
aceea;i imagine pe un zid de piatr[
din transilvania
C[ tot veni vorba despre reprezentare<

e de condamnat neaderen\a `ntregului
la parte ;i refuzul p[r\ii
de a reprezenta `ntregul?
Poeme 142
Escortate de nori str[zile intr[ la pu;c[rie
Aici vorbim despre o pìne fr`nt[ `n patru

dincolo facem vorbire despre gradul de libertate
al spa\iului interior din curtea `nchisorii din Aiud
Nu vorbim despre oameni, ci despre ni;te simple str[zi

;i str[du\e
ce intr[ la pu;c[rie ;i vor fi libere dup[ un num[r de ani
Escortate de nori str[zile intr[ la pu;c[rie

Vor fi din nou libere peste un num[r de ani?
Dup[ ce vor c[dea toate zidurile

;i vor r[m`ne `ntregi doar tocurile de la u;i
;i de la ferestre
dincolo de ziduri nu se va auzi dec`t clinchetul
de clopo\el
de la g`tul unei c[pri\e pierdute
:i totu;i fo;netul vie\ii `n fundul acesta de lume

este mai intens dec`t ne-am fi a;teptat
143 d. p[curaru
Dincolo de ziduri nu pl`nge nimeni
melodia virginit[\ii pierdute nu se va mai auzi niciodat[

prin aceste locuri slab populate
nu pl`nge nimeni dar nu g[se;ti r`z`nd un om `n tot ora;ul

acoperit de cea\[ turnul pompierilor u;or adus de spate
se `nc[lze;te la un foc de vreascuri
sunt arse vechile colec\ii de c[r\i rare din subsolurile

bibliotecilor jude\ene
spiritul anilor 50 trece prin parcuri fluier`nd o melodie

la mod[ o m`n[ criminal[ rea;az[ piesele pe tabla de ;ah
dincolo de ziduri zumzetul virginit[\ii pierdute ;i-a g[sit

perechea
un strig[t absurd dezgropat `ntr-o veche ureche de surd
dincolo de ziduri nu pl`nge nimeni nu a murit nimeni

dar e o atmosfer[ ap[s[toare ca de `nmorm`ntare
poate fi ceva mai grotesc dec`t o atmosfer[

de `nmorm`ntare
instaurat[ cu mult `nainte s[ fi murit cineva?
Poeme 144
Aici nu e doar igrasie ci ;i o nuan\[

sentimental[ de gri
Potrivit unei schi\e de pe un zid cuprins de igrasie

poetul Octavian Goga ar fi preluat proprietatea
de la Ciucea
de la poetul Ady Endre `n urma unei discu\ii
prietene;ti
la un col\ de strad[ din Satu Mare
~n cl[direa Tribunalului din S[tmar

s-au semnat ;i parafat toate actele
dup[ cum rezult[ de pe desenul u;or lizibil de pe zid
Aici nu e doar igrasie ;i context istoric, ci ;i o nuan\[

sentimental[ de gri
la care eu ;i prietenii mei \ineam c`ndva foarte mult
145 d. p[curaru
Nu e o simpl[ coinciden\[
e iluzia inadverten\ei
Iluzia inadverten\ei ar putea fi dar nu e

e o simpl[ coinciden\[
e n[luca dup[ care a alergat
genera\ie dup[ genera\ie
De pild[ dac[
lucian blaga nu ar fi murit la 6 mai 1961
`n anul 1983 evident tot la 6 mai ar fi `mplinit
88 de ani
~ntr-un context istoric dominat de simboluri

cifrele ar fi fost edificatoare<
iat[ 22
(adic[ 1983-1961=22)
iat[ 66
(anul mor\ii 1961 minus 1891
Poeme 146
anul na;terii egal 66

66 durata vie\ii
iat[ 88
(1895- 1983)
dac[ nu ar fi murit cu 22 de ani mai devreme
Nu e iluzia inadverten\ei?
e o simpl[ coinciden\[?
:i aici e aceea;i nuan\[ la care eu ;i prietenii mei

\ineam c`ndva foarte mult
147 d. p[curaru
~n contul zilei de mìne
nop\ile coborau din lun[ ;i ne ofereau pahare cu lapte
vorbeam c`ndva despre fasci;tii melancoliei ;i despre

milionarii singur[t[\ii.
e ca ;i cum nu am fi vorbit niciodat[ despre fasci;tii
melancoliei ;i milionarii
singur[t[\ii.
sora se ascundea `n umbr[. niciodat[ sora nu se va mai
ascunde `n umbr[.
va sta `n lumin[. ca ;i cum niciodat[ p`n[ acum nu ar fi
stat `n lumin[.
noaptea cobora din lun[ ;i ne oferea un pahar cu lapte.

da, noaptea cobora din lun[ ;i ne oferea un pahar cu lapte.
acum nop\ile nu mai coboar[ din lun[ ;i nu ne mai

ofer[ pahare cu lapte.
nu m[n`nc nu dorm. fac dragoste pentru ziua de mìne.

`n contul zilei de mìne m[ balonez de at`ta dragoste
Poeme 148
Icoan[ aruncat[ neglijent `ntr-un col\

al bibliotecii
numele artistului e scris cu litere ro;ii `n col\ul icoanei

numele artistului nu e scris cu litere ro;ii `n col\ul icoanei
icoana aburind[ se `nal\[ `ncet printre nouri cu chipuri

de sfin\i bizantini
icoana aburind[ nu se `nal\[ printre nouri cu chipuri
de sfin\i bizantini
rama ei l[crim`nd e din lemn u;or de cioplit din cire;

rama ei nu e din lemn u;or de cire;
numele artistului e scris cu litere ro;ii `n col\ul din dreapta

numele artistului nu e scris cu litere ro;ii `n col\ul
din dreapta
149 d. p[curaru
A treia zi, dar nu dup[ scripturi
auzi tu
las[ mourile
;i hai s[ ne `nmul\im
nu mai vreau sfecl[ de zah[r

nici zah[r extras din sfecl[ de
zah[r
nu mai vreau cafea
nu mai vreau s[ prefac apa `n vin
nu mai vreau s[ fr`ng pìnea
nu mai vreau cuie
m-am s[turat ;i de `nviere
nu mai vreau s[ urc pe cruce
auzi
tu las[ mourile
;i hai s[ ne `nmul\im
Poeme 150
Femeile `;i fac cump[r[turile din Paradis,

b[rba\ii din Iad
`n fa\[ perfec\iunea `ntruchipat[

90-60-90
natura `ntrec`ndu-se pe sine
`n spate
g`fìnd
cu c[ma;a scoas[ pe jum[tate din pantaloni
(ah) transpirat (ah)
;i-n m`n[
cu dou[
saco;e grele
134-147-110
dac[ nici de data asta nu se vede clar

c[ femeile `;i fac cump[r[turile din Paradis
iar b[rba\ii din Iad nu ;tiu ce s[ mai spun!
151 d. p[curaru
Aritmetica poetic[ sau ce minuni po\i face

c`nd `ncerci s[ `nmul\e;ti un hermafrodit
Se ia drept baz[ de calcul 8 ;i 9

jongl`ndu-se cu transexualul
sub acoperire strecurat `n grup
Prima variant[<
8 b[rba\i `nmul\i\i cu 9 femei egal sum[ fix[ 72
iat[ ;i transcrierea matematic[< 8 x 9 = 72
Varianta B
dac[ al[turi hermafroditul b[rba\ilor
avem 8 b[rba\i plus unu `nmul\it cu 9 femei
egal sum[ exact[ 81
transcriem matematic< (8+1) x 9 = 81
A treia variant[
al[tur`nd transexualul femeilor
avem 8 b[rba\i ori 9 femei plus
un exemplar transferat egal 80
retranscris matematic< 8 x (9+1)= 80

Poeme 152
de unde provine diferen\a nu se ;tie
iat[ una dintre minunile matematicii poetice

iat[ genul de poem pe care
ne-am fi dorit s[-l scriem fiecare
dar odat[ scris `l arunc[m
153 d. p[curaru
Capra-Piatra-Apa/poem de trecere
`n trei p[r\i
Capra
capra? o duc la \apul popii
mai `ntì eu pup poala popii apoi popa pup[ poala mea
f[r[ oprire vreme de vr-un sfert de ceas
popa pup[ poala mea eu pup poala popii
eu pup poala popii popa pup[ poala mea
`ntre timp capra face cuno;tin\[ cu \apul

ì pare bine de cuno;tin\[
e impresionat[ de coarnele lui
bla... bla... bla... e fascinat[...
pl[cerea e de partea ei... polite\uri
dup[ polite\uri...
p`n[ \ac intr[ sub \ap
capra< cabrat[ sub \apul popii

popa< pup[ poala mea
eu< pup poala popii
Poeme 154
preoteasa<
p`nde;te de dup[ perdea
;i sufer[ m`ngìndu-;i bl`nd bl[ni\a
dumneaei ì vom da
iedul sau iedu\a
ce capra `l va f[ta
Piatra
piatra? piatra
o ridic ;i o arunc primul
Apa
apa? apa
o transform[ p[rintele f[r[ ezitare `n vin
s[ru' m`na, p[rinte!

mult[ s[n[tate, fiule!
s[ fie `ntr-un ceas bun, p[rinte!
`nc[ un pahar, fiule!
la revedere, p[rinte,
du-te cu dumnezeu, fiule!
155 d. p[curaru
Hop, apare ;i proorocul
hop,
apare
;i
proooorocul
cu voce
de tuuunet
asta ne mai liiipsea

un sm`rc de om
cu gura spart[
a mai adus o o ooaal[ de l[turi

din ceruri pre p[m`nt
;i obosit se a;eaz[ boodog[nind
la masa preg[tit[ anume pentru el*
ce naiba o mai fi ;i asta<

`ntr-o \ar[ catolic[
preotul trage un p`r\
iar dumnezeu ì \ine isonul?**
Poeme 156
*Pacuvius era de fa\[ ;i poate depune m[rturie
**(Pe nedrept s-a spus c[ `n vreme ce la Trei Ierarhi se

oficia sf`nta liturghie a ~nvierii la masa noastr[ se c`nta
"Costic[, Costic[, f[ lampa mai mic[". La masa vecin[
ni;te indivizi urlau "Magdaleno, Magdaleno". Enoria;ii
se adunaser[ deja `n jurul bisericii noi ;tiam asta ;i
luasem o atitudine conform[ momentului evlavios ce
avea s[ urmeze. Cuvio;enia era numele nostru.
Pacuvius era de fa\[ ;i poate depune m[rturie)
157 d. p[curaru
O cin[ romantic[ f[r[ sex
E tot ce-;i dore;te

o fat[ asaltat[ zilnic de b[rba\i
Grafomanul se preg[te;te de 20 de ani s[-;i scrie

romanul
nimfomana sau ceea ce crede el c[ este o nimfoman[
st[ `ntins[ pe pat
Va trebui s[-i relateze toate porc[riile

pe care le-a f[cut la via\a ei
Experien\a ei sexual[ ì va fi de mare ajutor

c`nd va descrie
scena despre rom]nii care au turnat un film porno
`ngrozind germania
~n timp ce va frunz[ri c[r\ile din care va cita copios

ea ì va relata cu lux de am[nunte scene picante
din via\a ei intim[
Nein! zice ea tr`ntind u;a `n urma ei

mult mai tare dec`t era nevoie
Poeme 158
ca s[ cad[ buc[\i mari de tencuial[ din jurul tocului
Asaltat[ zilnic de b[rba\i

doar o cin[ romantic[ f[r[ sex
e tot ce-;i dore;te o fat[ asaltat[ zilnic de b[rba\i
159 d. p[curaru
Cutia de pantofi
Dup[ c`t de fin executate sunt literele

e limpede c[ avem `n fa\[ o cutie de pantofi
O, tu, nu pleca
r[mì s[ descifr[m eticheta aurit[
r[mì s[ analiz[m `n detaliu
pantofii din cutia de pantofi
Nu pleca la mare descul\[

c`nd o pereche de pantofi de lux
stau l`ng[ picioarele tale
Nu pleca la munte
c`nd avem de ales `ntre
o pereche de pantofi scumpi
;i o pereche de bocanci butuc[no;i
Mai stai pe g`nduri

mai ezi\i c`nd avem de comparat
o pereche de pantofi scumpi
cu o pereche de schiuri ieine?
Poeme 160
Nu mai pleca `n ora; cu vechii t[i pantofi

uite, ai la dispozi\ie o pereche de pantofi nepurta\i
Te rog te implor r[mì acas[

s[ analiz[m `n detaliu
s[ admir[m literele aurite
de pe cutia de pantofi
161 d. p[curaru
Drum f[r[ `ntoarcere spre editura Brumar
Voi str[bate c`mpia de vest merg`nd paralel cu grani\a

circa 300 de kilometri
ca s[ te po\i re`ntoarce `n aceea;i zi

din satu mare spre timi;oara
trebuie s[ porne;ti diminea\a
a;adar pornesc cu noaptea `n cap

voi str[bate c`mpia de vest merg`nd paralel
cu grani\a rom]no-maghiar[ circa 300 de kilometri
drum f[r[ oprire
`n st`nga av`nd transilvania `n dreapta ungaria

ap[s pe pedal[ gr[bit s[ ajung la destina\ie p`n[ la pr`nz
merg ce merg ajung `n s[cuieni-bihor
pornind at`t de devreme
am timp s[ opresc la o cafea
cine se scoal[ de diminea\[ are timp s[ bea o cafea

e o cafenea dr[gu\[ pe marginea drumului - o ;tii ;i tu
doar te-ai oprit acolo iar domnul Foar\[ ridic`nd
privirea
Poeme 162
la nivelul crengilor din parcul Karoly

a auzit acea poezie simfonic[ interpretat[
la ce a mai r[mas
din instrumentele fostei orchestre simfonice din Zal[u
cum dumnezeu or fi ajuns astea `n s[cuieni a `ntrebat
dumnealui de;i b[nuim c[ ;tia deja r[spunsul -
se aud ;i acum acelea;i fo;nete ba ;i ceva `n plus

mai r[zbate un fel de fo;g[ial[
`n patru-cinci-;ase limbi
vine din ziduri din p[m`nt din pietre ;i nisip
vine din casele rom]ne;ti-ungure;ti
nem\e;ti-evreie;ti construite de-a valma pe strada
principal[
pl[tesc ;i merg mai departe conduc`nd ceva mai atent

cu `ntreaga orchestr[ z[ng[nindu-mi `n cap
`n satul diosig `n cartierul de \igani

lume mult[
poli\ia
salvarea
s-a `nt`mplat ceva
totul duhne;te a \igan
miros puternic de \igan mort
`mi propun s[ notez la urm[toarea oprire
163 d. p[curaru
c`teva note pentru o simfonie `n of minor

la moartea unui \igan omor`t `n somn
sper s[ fie o reu;it[ poezie criminal[
c`ntat[ la corpurile contondente
din recuzita procurorului criminalist
de la parchetul de pe l`ng[ tribunalul oradea
(pe care de altfel am descoperit c[ `l cunosc
de mai mult[ vreme
re`ntors de la timi;oara voi relua prietenia cu el)
mortului omor`t `n somn i-au scos patul pe marginea

drumului
iat[ patul, ce simpl[ filozofie de via\[ are el<
nani-nani h`\a-h`\a crah!
dumnezeu s[ ierte mortul, el a buctat-o, patul
a r[mas liber
poate dormi `n el urm[torea victim[
oricum aici mortalitatea e uria;[
mai devreme sau mai t`rziu alt suflet de \igan
va fi str[puns de cu\it `n somn
nu exist[ bucurie mai mare dec`t

s[ mori de b[tr`ne\e `n patul t[u
vorbesc singur
`ndep[rt`ndu-m[ `n mare vitez[
de `ntreaga mizerie
Poeme 164
`n oradea `n loc s[ o iau pe centura de ocolire

o tai prin centru
trec prin fa\a bibliotecii jude\ene
aici poezia nu se `ntinde pe ziduri ca untul pe pìne
b[nuiesc adic[ sunt sigur
c[ aici este a;ezat[ frumos `n c[r\i
nu ca la s[cuieni, biharia sau diosig
unde zace de-a valma amestecat[ cu toate mizeriile
`ntruc`t nu e o simpl[ c[l[torie ci una `n interes cultural

ar fi trebuit s[ arunc o privire
spre casa `n care a locuit iosif vulcan
s[-i salut pe b[ie\ii de la familia
care de mult ar fi trebuit s[-;i mute redac\ia
`n alt[ cl[dire, de pild[ la vulturul negru,
am intrat pe o str[du\[ cu sens unic
apoi am nimerit `n alta
;i tot a;a p`n[ mi-am pierdut r[bdarea
`ncep s[ `njur municipalitatea ;i comisia
care a f[cut sensurile giratorii
;i le-a dat str[zilor o direc\ie aiurea
oblig`nd ;oferii s[ se `nv`rt[ `n cerc
cu g`ndul s[ nu prind `n arad

o or[ de v`rf ies din oradea cam gr[bit
pentru unul care s-a sculat de diminea\[
165 d. p[curaru
ca s[ ajung[ departe, tocmai `n timi;oara
nu are rost s[ insist prea mult voi povesti mai t`rziu

pe larg cu lux de am[nunte c[l[toria asta
circula\ia este infernal[
dup[ ce treci de n[dlac
`nt`lne;ti camioane cu marf[ din uniunea european[
;iruri de camioane `nc[rcate cu m[rfuri
dumnezeu ;tie ce aduc
`ncepi s[ `n\elegi de ce balan\a de pl[\i
ne este net defavorabil[
import[m mai mult dec`t export[m
asta se vede clar
pe drumul dintre chi;in[u cri; ;i arad
plin de camioane cu marf[
oare voi ajunge la timp `n timi;oara?

v[d dou[ fete pe marginea drumului
ce ar fi s[ opresc? sunt singur
am `nv[\at de la un poet american
gonind pe autostrad[
c[ `n ma;in[ timpul trece mai u;or
c`nd ai cu cine schimba o vorb[
a;adar opresc ;i invit fetele `n ma;in[

Poeme 166
una este brunet[ cealalt[ blond[

brune\ica este mai voluntar[
blondina mai sexy
tace mai mult
dar r`de mai des
cam rar fete de;tepte ;i cur[\ele
care s[ stea pe marginea drumului
;i apoi s[ se urce f[r[ ezitare
`n prima ma;in[ care opre;te
ambele sunt studente

mielul bl`nd suge de la dou[ oi
b[rbatul abil face sex oral la dou[ limbi
asta i-ar trece oric[rui b[rbat normal din lume prin cap
`ns[ nu ;i mie care nu c[l[toresc de pl[cere
ci m[ `ndrept
spre editura Brumar
a;adar m[ `nscriu `n domeniul turismului cultural
de bun[ calitate
fac leg[tura `ntre manuscris ;i editur[
duc cum s-ar zice marfa poetului la moar[
fac parte dintr-un fel de sect[

s[ zicem a scriitorilor pro;ti
care-;i duc singuri manuscrisele proprii spre edituri
`n loc s[-;i angajeze impresari
167 d. p[curaru
oameni specializa\i
pentru astfel de lucruri m[runte
chestia asta chiar m[ enerveaz[

;i dac[ fetele m[ vor `ntreba
ce treab[ am prin timi;oara nu le voi spune
c[ merg la o obscur[ editur[ de provincie
cum s[ m[ fac de r`s `n fa\a unor fete at`t de dr[gu\e
c[r\ile nu mai `nseamn[ nimic
de aceea pot fi scrise oricum
nu conteaz[ dac[ cei ce le scriu sunt ni;te idio\i
sau dac[ idio\i sunt doar cei ce le citesc
`ncepe s[-mi plac[ bruneta mai mult

c`nd se uit[ spre dreapta pe geam spre ungaria
are g`tul frumos arcuit
are `n figur[ ceva nu ;tiu exact ce parc[ de cal
blondina s-a a;ezat `n spate ì simt r[suflarea
din c`nd `n c`nd o privesc `n oglinda retrovizoare
are s`nii cam mai mari pentru fizicul ei
nu-i v[d picioarele
b[nuiesc c[ s-a ghemuit
pe scaunul din spate
;i de acolo chicote;te la orice glumi\[
`ncet `ncet atmosfera se `nc[lze;te ni s-au dezlegat

Poeme 168
limbile
blonda `;i d[ drumul vorbe;te ;i r`de r`de ;i vorbe;te
are o voce mai sonor[ dec`t brune\ica
c`nd vorbe;te se b`\ìe `;i salt[ trupul mult `n fa\[
sare din st`nga `n dreapta pe scaunul din spate
se zbenguie ca o c[\elu;[ trepideaz[
parc[ se `nv`rte `n jurul propriei axe
chilo\eii ei `;i consum[ por\ia zilei de azi
foindu-se pe bancheta din spate
drumul a fost o adev[rat[ pl[cere

nici n-am sim\it cum a zburat timpul
intr[m `n cetate pe calea ;agului
ar trebui s[ le `ntreb pe fete unde vor s[ coboare
e destul de t`rziu
e aproape sear[
cum a zburat timpul
sunt aprinse toate luminile ora;ului
nici vorb[ s[ m[ mai `ntorc azi la satu mare
asta e< m[ voi re`ntoarce mìne
s[ fac[ al\ii drumul dus-`ntors de la satu mare
la timi;oara `ntr-o singur[ zi
mie nu-mi iese ;i pace de;i m-am trezit de diminea\[
tot mìne o s[ m[ duc ;i la editura brumar
s-a f[cut noapte fata din fa\[ vorbe;te cu isus `n somn
fata din spate a adormit ;i scr`;ne;te `n somn
169 d. p[curaru
brusc apare `n fa\a ma;inii o chestie uria;[

ar putea fi un camion sau o giraf[
cineva trage un glonte aud ;uierului glontelui
e deja noapte
pe str[zile l[turalnice
se aud tot mai multe focuri de arm[
se las[ cu mor\i s-a re`ntors din mor\i revolu\ia din ‘89
trece `ngerul domnului ;i adun[ sufletele `ntr-un sac
de sus dintre blocurile `nvelite `n vat[
p`nde;te vietatea mai fl[m`nd[ dec`t to\i muritorii
cu limba `n c`rlig
consum[ preludiu dup[ preludiu
privesc frumoasele mele autostopiste
adormite pe bancheta din spate
doi `ngera;i dou[ sicrie cu sert[ra;e
s-a f[cut `ntuneric
g[lbenu;ul de ou al frigului
se `ntinde pe cer
`n cercuri concentrice
`n ma;in[ e cald
celor trei suflete le e cald
deschid geamurile
celor trei suflete le e frig
`nchid din nou geamurile
`ntr-un t`rziu
radicalul nop\ii va absorbi ;i aceast[ imagine idilic[
Poeme 170
asem[n`nd-o cu povestea negrului

care fuge dup[ o femeie alb[
p`n[ la urm[ o ajunge
iar dumnezeu `l `ntreab[
de ce naiba a fugit dup[ ea
c`nd putea foarte bine s[ o a;tepte
la col\
a fost `ntr-adev[r o noapte splendid[

fantastic de repede s-a f[cut din nou diminea\[
sunt clientul de la etajul 11
am aerul celui mai seduc[tor
transportator de manuscrise
din lume
a; fi putut transporta `n siguran\[ ;i manuscrisele
de la marea moart[
`n timp ce-l a;tept[m pe robert editorul nostru

m[ `ntreb dac[ `ntreaga poveste `ncape
`n ce;cu\ele de cafea neagr[
pe care le servesc
diminea\a
noilor mele prietene
`n fine, ajun;i `ntr-un t`rziu la editur[

cu manuscrisele `n fa\[
171 d. p[curaru
f[r[ niciun fel de introducere

total lipsit de abilitate
risc`nd s[ par un imbecil
ì spun editorului
c[ plictisit s[ a;eze ;oricei
`n cutii de pantofi
dumnezeu cu sf`ntul petru se amuz[
f[c`nd autostopul
`ntre oradea ;i arad
sub chipul unor studente
abia ie;ite din adolescen\[
urm`nd ca discu\ia pe textele

ce le tr`ntesc pe mas[
s[ o purt[m alt[dat[
plec[m `n ora; s[ lu[m cina
cu o sumedenie de prieteni necunoscu\i
Mi-am v[zut pas[rea/|i-am v[zut p[s[rica
Sunt singur, stau `ntre dou[ ziduri,

`ntre dou[ cortine
2 poeme din alt[ carte
Duc m`na la frunte

Sora ta, umbra ei de dincolo de cortin[,
duce m`na la piept
Eu `mi ating um[rul drept
Ea `;i atinge um[rul st`ng
Desen`nd o fereastr[ pe zid
arat[ cu degetul `n zare ce a visat< o p[s[ric[
F[r[ zgomot cade cortina, dar r[m`ne zidul

F[r[ zgomot cade pas[rea `mpu;cat[
Pun o bucat[ de ghea\[
pe rana `nc[ proasp[t[<
aleluia iuhas aleluia demeter aleluia
Mi-am v[zut pas[rea `mpu;cat[ mortal, aleluia,

I-am v[zut penele `n[l\`ndu-se la cerul `nstelat
Mi-am v[zut pas[rea c[zut[ la p[m`nt, noapte bun[,

|i-am v[zut p[s[rica `n[l\`ndu-se la cerul `ntunecat
trec`nd prin fereastra alb[ desenat[ `n zid
175 d. p[curaru
Vine lumina
arm[sari, ca stele `n noapte, nenum[ra\i

`n b[taia v`ntului,
ne poart[ pe coam[ trecutul,
t[cerea ;i numele
celor r[ni\i ni le a;az[ `n bra\e
cumin\i, arm[sari negri cu coarne `n frunte,

;i bivoli,
bivoli, ca stele negre `n noapte, nenum[ra\i
`n b[taia v`ntului
ne l[s[m cov`r;i\i, eu ;i tu,

ei sunt mul\i, nenum[ra\i, `n b[taia v`ntului,
o mie de `ngeri-copaci macin[ norii,
limpezi ca apa izvorului,
neauzit, ca g`ndul, nev[zut,

ca susurul, din ad`ncului p[m`ntului,
vine spre noi, vine lumina, t[ioas[ `n noapte,
cresteaz[ nori, nenum[ra\i `n b[taia v`ntului
vine lumina, cu sabia scoas[,

Poeme 176
c[lare pe munte, vine spre noi
`ngenunchia\i, arm[sari cu stele `n frunte,

;i bivoli, nenum[ra\i, culca\i-v[ pe p[m`nt, ca
mormintele, dormi\i,
dormi\i ca mormintele, `n a;teptarea luminii
eu ;i tu, trec`nd `n revist[ t[cerea ;i numele celor

pierdu\i,
eu ;i tu, scriind pe cruci de nisip t[cerea ;i numele celor
r[ni\i,
atin;i de lumin[, `n treac[t,
vine lumina cu sabia scoas[

;i ;terge trecutul, t[cerea ;i numele
celor caza\i `n hotelul p[m`nt
(13 iunie 2009)
177 d. p[curaru
Ora de fum
eu ;i tu, nu avem groap[,

pe bra\ele goale purt`nd un mic ;i vioi foc de vreascuri,
o flac[r[, o \igar[ ;i luna lumin`nd prin acoperi;ul spart
dou[ pahare de ap[ albastr[ `n care se oglindesc
fe\e br[zdate de riduri
vin spre noi fe\ele noastre

`mpinse din spate de lumina nefiresc de zb`rcit[,
g[lbuie `n noapte, osoas[,
purt`nd un m[nunchi de chibrituri `n bra\e
nefire;ti de lungi ;i sub\iri
eu ;i tu, am ie;it din ad[postul ;ubred `n c`mpul deschis

eu ;i tu, c`ndva ne;tiutori, nu avem groap[,
sub ce s[ ne-ascundem?
nicio st`nc[ `n jur,
peisaje crestate de rùri
alunec[ lin `n g[uri de ;arpe,
o plag[-mpu;cat[
e ora de fum,
f[r[ smirn[, f[r[ t[mìe, cu frun\ile pline de-argint
Poeme 178
p[m`ntiu,
fum`nd lini;ti\i disp[rem `n netezimea cearceafului
ce acoper[ fa\a mortului,
jum[tate neagr[ jum[tate alb[

179 d. p[curaru
Cuprins
Moartea traduc[torilor
Moartea traduc[torilor 7
|inta final[< o veche cafenea 18
Lectura continu[ ca ;i c]nd nu s-ar fi `nt`mplat nimic 20
Le povestesc mai tinerilor mei prieteni
cum se ucide o pisic[ 21
F[r[ nume 22
Genera\ie 24
Poem `n parcul din Centru 27
Nu mai am nimic de obiectat 28
Ciclu istoric, ciclu cosmic 29
Re\eaua lopez 33
Singur[tatea, un concept dep[;it 37
B[utura ucide `ncet 43
Poem `ntr-o buc[t[rie canadian[ 45
Gillette, poemul de unic[ folosin\[ 48
Punct`nd foarte exact fiecare moment al zilei 50
O piatr[ `n cap pe una din str[du\ele Parisului 51
~n 2008 nu s-a petrecut nimic memorabil 53
Asear[, la cin[, am m`ncat pentru prima dat[
un director executiv 56
Domino sau tehnica presupunerii simpliste 59
Tehnica presupunerii relative
tehnica presupunerii extinse 65
Clan\a 70
Poeme 180
O infinit[ mastica\ie de intr[ri ;i ie;iri 71

Mi se ;opte;te `n casc[ 72
Trec lejer prin sala de a;teptare 73
Dumnezeu nu negociaz[ 75
Ultimul amendament< elita intelectual[
trebuie s[ fie de fa\[ 78
Trei recitatori-pistolari dau buzna
`n mul\imea de oameni 80
Drum f[r[ `ntoarcere spre editura Brumar
La chermeza asta trebuia s[ fim singuri 85

C`t[ vreme domnii din\i stau bine `nfip\i `n gingii 86
Metafor[/`njur[tur[/stil portativ scris direct pe cer 88
Nu diminea\a, pe nem`ncate, trebuie s[-\i scoat[
domni;oara asistent[ s`nge pentru analize? 90
Vecinul bate la u;[ `n puterea nop\ii 92
Soarele meu nu mai r[sare din c[lcìul t[u 93
V[zduhului i se confiscaser[ p[s[rile 94
P`n[ la urm[ fiara vegetal[ va urina
`n urechea omului 95
:i azi ca `n fiecare diminea\[, nuf[rul mor\ii 96
S[ m[ `nh[itez cu prepeli\a ;i s[ pornesc la v`n[toarea
de iepuri cu c`ntecul de pot`rniche la brù 97
Privind lung dup[ perechea de sturzi sortit[ pieirii dar
sc[pat[ din b[taia pu;tii 98
Omule\ul cu cap galben 100
Hulpavo cu ochi verzi mu;c[-mi ochii 101
181 d. p[curaru
Bea-\i ceaiul t[u verde 102

Dezvirgin]ndu-se cu degetul s[u de lumin[ 103
Auzi cum cre;te ficatul `n g]sc[? 105
Funia sintaxei las[ u;or u;or sicriul `n groap[ 107
Fac o ultim[ vizit[ la spital 108
Vecin[tate imposibil[ 109
E;ti vecinul meu< nu m[ atinge 111
Duminica, la \ar[, `n mijlocul cimitirului, apare
o cruce de m[m[lig[ 112
~nchide ochii pentru ca mie s[ mi se fac[ somn 113
Dou[ surori r[t[cite `n `ntuneric 114
S-a pogor`t din `naltul cerului 115
S[ privim `ntreaga scen[ `n t[cere cu mare aten\ie 116
Coboar[ din horn ;i se a;az[ pe un goblen fixat
`n pioneze pe peretele dinspre r[s[rit 117
Eu duc un mic r[zboi `n minte 119
Bisericu\a, un fel de albinu\[ 122
Mic[ simfonie `n of minor 124
Poemul de la pagina 33 132
P`n[ la urm[ totul se va aranja `ntre noi, b[rba\ii 133
Prin frunzi;ul prea devreme c[zut 135
Ridic de jos o pagin[ pierdut[ dintr-o carte 137
Un g`scan surd r[t[ce;te printre camioane
pline de marf[ 138
Scen[ ;tan\at[ pe un b[nu\ de argint chezaro-cr[iesc 140
Escortate de nori str[zile intr[ la pu;c[rie 142
Dincolo de ziduri nu pl`nge nimeni 143
Aici nu e doar igrasie ci ;i o nuan\[
sentimental[ de gri 144
Poeme 182
Nu e o simpl[ coinciden\[ e iluzia inadverten\ei 145

~n contul zilei de mìne 147
Icoan[ aruncat[ neglijent `ntr-un col\ al bibliotecii 148
A treia zi, dar nu dup[ scripturi 149
Femeile `;i fac cump[r[turile din Paradis,
b[rba\ii din Iad 150
Aritmetica poetic[ sau ce minuni po\i face
c`nd `ncerci s[ `nmul\e;ti un hermafrodit 151
Capra-Piatra-Apa/poem de trecere `n trei p[r\i 153
Hop, apare ;i proorocul 155
O cin[ romantic[ f[r[ sex 157
Cutia de pantofi 159
Drum f[r[ `ntoarcere spre editura Brumar 161
Dou[ poeme din alt[ carte
Vine lumina 175

Ora de fum 177
Tipar
Tipografia “Informa\ia Zilei”
tel.< 0261-768457
0261-735195
tel./fax< 0261-733643
Satu Mare

Poeme Din Alta Carte

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Poeme Din Alta Carte

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Dumitru P[curaru

Poeme din alt[ carte

Realizare artistic[< Oana Mirabela P[curar

Descrierea CIP a Bibliotecii Naţionale a României

Poeme din alt[ carte

e un poem teribil mi-a spus peste ani ;i ani ioan

alunec`nd pe o `nghe\at[ cu vanilie"

- prima zi la new york -

n-a; ﬁ crezut c[ nici aici la new york nu e imortalizat[

mi s-a spus c[ `n zodia porcului dup[ calendarul

vorba lui o'hara< "la primul pas `n afar[

pe care zice mai departe poetul o sc[pase tot el din

se `nt`mpla - dar ce importan\[ mai are - `n interzisa

degeaba li s-a retezat str[inilor capul de `mprumut ;i li

zice poetul s`rb `ntr-o scrisoare c[tre john berryman, la

negre, de ianuarie la Mineapolis.../

e un poem teribil mi-a spus peste ani ;i ani ioan ﬂora

n-am `n\eles atunci nimic ;i nu voi `n\elege niciodat[

un m`l o ghea\[ de nu ;tii pe unde s[ ie;i la lumin[

gre;eala noastr[ fatal[ e c[ am tr[it `n singur[tate

`n ﬁne `n timp ce ai no;tri `;i tr[iau via\a din plin ai lor

am gre;it atunci c`nd am decis c[ nu suntem americani

pe urm[ au venit al\ii ;i au adus complet[ri

/dar eu ;i gro;an eram deja la new york iar ﬂora murise/

doar eu ;i gro;an mai tr[iam

s[ ﬁm serio;i< nu de acolo li s-au tras necazurile ;i cu

asta a spus-o nu foarte pe ocolite hart crane invoc`nd

`n poemul numit tunelul el reia vechea tem[ din

dar cea mai conving[toare r[m`ne moartea lui Celan<

"Nu de mult, Celan, `ntr-o tentativ[ similar[

el desigur cunoa;tea urmarea mor\ii sale b[nuia c[ la

`nt`lnite `n poemele sale

prin urmare ei nu au v[zut doar acele margini de cristal

`n timp ce noi ne tr[iam via\a ei experimentau pentru

asta am v[zut cu to\ii dar nu ne place s[ o recunoa;tem

pentru c[ niciodat[ nu se merge p`n[ la cap[t

pe de alt[ parte alt[ serie de mor\i trakl, heym, esenin,

dar moartea traduc[torilor? nu e mult mai n[praznic[ ;i

morm[ind `n luciul fosforescent al valurilor nici ei nu

dac[ nu-;i uitau bagajele `n aeroport

nimeni nu ar ﬁ scris nimic dac[ `nainte nu le-ar ﬁ auzit

cei pe care-i invoc[m stau m[rturie

sub ele ne-am a;ezat ochii

facem schimb de lumin[ troc

lumina moale de la r[s[rit se suprapune peste lumina

e limpede c[ de aici `nainte al\ii trebuie s[ m`zg[leasc[

copiind fr`nturi din marele codex

e limpede c[ ;i de aici `nainte trebuie s[ continuie

|inta ﬁnal[< o veche cafenea

Am luat trenul de noapte

ﬁ\i v[ rog aten\i la nuan\e

\inta ﬁnal[ este o veche cafenea

apoi se adaug[ alt ciorchine de ascult[toare

e at`t de `nc[rcat spa\iul `nc`t nu mai are

Lectura continu[ ca ;i c`nd nu s-ar ﬁ

Dup[ prima strof[ poetului `i cre;te un sert[ra;

sertarele pantalonii c[r\ile ;i b[utura se conﬁsc[

Le povestesc mai tinerilor mei prieteni

Tam nesam le povestesc noilor mei prieteni

dac[ se-nt`mpl[ s[-\i cad[ `n m`n[

se prinde `mpricinatul cu o m`n[ de ceaf[

se r[suce;te ;i se zmuce;te `n acela;i timp

i-am indicat un loc pe unde s[ intre

dac[ nu se a;az[ urgent acolo unde