MANAGEMENTUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

– suport de curs –

ASPECTE INTRODUCTIVE

Toate organizatiile au nevoie de intrari in procesul de productie a unor bunuri si

servicii provenind de la furnizori sau producatori externi. Rolul si contributia functiei
de achizitii in gestionarea acestor intrari este ridicat, functia de achizitii putand
contribui si la eficienta organizatiei ca intreg.
Achizitiile, in prezent, in toate organizatiile de succes, sunt considerate ca fiind o
activitate de importanta strategica, esentiala, ceea ce inseamna ca deciziile strategice
legate de achizitii sunt luate mai carand la nivel de conducere decat la cel al unui
manager de department. Majoritatea organizaţiilor mari fac apel la echipe formate
din specialişti în achiziţii şi aprovizionare
. Rolul si contributia “Functiei de achizitii” a crescut constant in ultima
jumatate a secolului 20, in ultimii ani remarcandu-se un interes sporit din partea
specialistilor si organizatiilor fata de aceasta activitate. Aceasta evolutie in importanta
si recunoasterea acordate functiei achizitiilor se explica prin existenta unor factori ce
au contribuit la aceasta stare, cum ar fi:
- progresul tehnologic: majoritatea intreprinderilor se specializeaza intr-o gama
mai restransa de activitati si sunt nevoite sa cumpere o parte mai mare din
materiile prime necesare de la cei care dispun de experienta specializata,
brevete, proprietate intelectuala sau drepturi de proiectare asupra tehnologiilor
complexe sau avansate;
- politicile guvernamentale sau ale Comunitatii Europene: in present exista mai
putina libertate in ceea ce priveste elaborarea politicilor si practicilor legate de
achizitii si aprovizionare independent de influentele externe. De exemplu
Directivele C.E. privind furniturile si serviciile impun anumite obligatii
achizitiilor din sectorul public.
- resursele limitate: recunoasterea faptului ca utilizarea si consumul resurselor,
indeosebi a celor naturale limitate, trebuie planificate, a avut un impact
profound asupra rolului pe care il joaca achizitiile prin prisma contributiei lor la
utilizarea planificata si responsabila a resurselor;
- furnizori mai putini dar mai mari: procesul de concentrare prin fuziune,
absorbtie de companii falimentare a unitatilor economice mai mici si mai putin
viabile a crescut in ultima perioada, el dand nastere unor probleme evidente in
domeniul achizitiilor si asigura acestei functii o importanta crescuta si un rol
strategic mai mare;
- constientizarea crescanda a problemelor de mediu: reciclarea, includerea in
caietele de sarcini a unor materii prime reinnoibile, precum si numeroase alte

1
 considerente associate acestui domeniu au deopotriva implicatii asupra
achizitiilor si afecteaza modul in care este perceputa aceasta functie (a fi
“verde” si prin urmare a fi considerat un agent economic responsabil in acest
domeniu, prezinta numeroase avantaje economice);
-
- proportia crescanda a cheltuielilor externe
Total cheltuieli organizaţionale
Cheltuieli privind manopera şi regia,
Scad din următoarele cauze:
•Automatizare
•Muncă mai eficientă
•Competitivitatea depinde de accesul la “cele mai bune practici”

Resurse provenind din mediul extern

Cresc din următoarele cauze:
•Specializarea mai mare a organizaţiilor cumpărătoare
•Politicile de “externalizare” (subcontractare a anumitor activităţi)
•Concentrarea pe competenţele de bază ale întreprinderii
•Crearea de legături cu antreprenori specializaţi
•Accesul mai uşor la piaţa mondială de aprovizionare
•Tehnologiile mai complexe care limitează capacităţile de a fabrica anumite produse
în intern
•Flexibilitatea depinde de active externe mai curând decât de alocarea unor active
“proprietate personală”
•Coordonarea mai strânsă cu furnizorii cheie

Natura evolutiva a achizitiilor publice.

O abordare simplista a activitatii de achizitii ar fi sa se considere ca aceasta nu
este decat o cumparare de bunuri si servicii, ca esenta ei consta in a gasi un furnizor
care este dispus sa cedeze bunurile sau serviciile necesare contra unei sume convenite
de bani. Aceasta perceptie a achizitiilor a devenit cunoscuta sub denumirea de
“abordare tranzactionala” si este bazata pe ideea ca achizitiile se refera la
schimburile simple, in care cumparatorul si vanzatorul interactioneaza pe principii
ostile, oarecum opuse. In acest scenariu, cam simplu, interesul fundamental al
cumparatorului este sa achizitioneze cat se poate de multe resurse platind minimul
necesar de bani.
Este adevarat ca aceasta abordare “tranzactionala” nu este inca demodata. Ea
continua sa fie o modalitate potrivita de a aborda procesul prin care se achizitioneaza
articole cu cost redus, pentru care exista numerosi furnizori concurenti. Cu toate
acestea, abordarea tranzactionala nu mai e considerata o baza adecvata pentru analiza
majoritatii cheltuielilor organizationale legate de achizitii.

2
 In ultimii ani, s-a acordat cu mult mai multa atentie crearii unor relatii de
“reciprocitate” intre furnizori si achizitori, relatii in care beneficiile unei colaborari
izvorasc in aceeasi masura din ideea de impartasire si din cea de schimb. Intr-o relatie
de reciprocitate, accentul se pune pe actiunile intreprinse in comun in scopul obtinerii
unui rezultat satisfacator cu ajutorul unori factori (precum tehnologia,de ex.). Ambele
parti implicate investesc incredere si efort cu intentia de a obtine valoare adaugata,
proces imposibil in cadrul unei simple tranzactii. Organizatiile implicate cauta sa se
apropie una de cealalta si sa identifice interesele lor comune. Bineinteles ca nu toate
organizatiile doresc sa stabileasca relatii de reciprocitate sau de parteneriat cu toti
furnizorii lor. Si atunci se aplica principiul (al lui Pareto) ca, cu furnizorii cu care se
cheltuiesc sumele cele mai mari de catre organizatie se vor stabili relatii mai stranse.
Functia de achizitii are o contributie potentiala la profitabilitatea sau eficienta
entitatii cumparatoare. Acest potential profit ar putea fi realizat prin obtinerea unor
costuri mai mici, fie prin plata unui pret mai mic pentru un bun sau serviciu, fie prin
introducerea unor metode de achizitionare mai eficiente.

Evoluţia rolului funcţiei de achiziţii: s-a trecut de la achizitii reactive la

cele proactive
Achiziţii reactive
•Funcţia achiziţiilor este un centru de costuri
•Funcţia achiziţiilor primeşte parametrii tehnici
•Funcţia achiziţiilor respinge materialele defectuoase
•Funcţia achiziţiilor este subordonată finanţelor sau producţiei
•Achizitorii reacţionează la condiţiile pieţei
•Problemele ţin de răspunderea furnizorului
•Preţul este variabila-cheie
•Accentul se pune pe prezent
•Sistemele sunt independente de furnizori
•Utilizatorii sau proiectanţii specifică parametrii tehnici (caietele de sarcini)
•Negocierile sunt de tipul “unul pierde – celălalt câştigă”
•Furnizori în număr mare = securitate
•Stocuri în cantităţi mari = securitate
•Informaţia înseamnă putere

Achiziţii proactive
•Funcţia achiziţiilor poate crea valoare adăugată
•Funcţia achiziţiilor (şi furnizorii) contribuie la definirea parametrilor tehnici
•Funcţia achiziţiilor evită recepţia de materiale defectuoase
•Funcţia achiziţiilor este una dintre principalele funcţii manageriale
•Funcţia achiziţiilor contribuie la crearea pieţelor
•Problemele ţin de o răspundere împărtăşită

3
•Costul total şi valoarea sunt variabilele-cheie
•Accentul este de natură strategică
•Sistemele pot fi integrate cu cele ale furnizorilor
•Achizitorii şi furnizorii contribuie la specificarea parametrilor tehnici (caietelor de
sarcini)
•Negocierile sunt de tipul “ambele părţi câştigă” (sau chiar mai avantajoase)
•Furnizori în număr mare = oportunităţi pierdute
•Stocuri în cantităţi mari = risipă
•Informaţia are valoare dacă este împărtăşită

Pretul de cumparare este probabil factorul cel mai frecvent asociat cu

responsabilitatile achizitiilor. Functia de achizitii joaca un rol important in estimarea
pretului adecvat pentru orice achizitie si acest aspect al activitatii sale iese cel mai
mult in evidenta pe pietele de materii prime. Dat fiind ca preturile sunt afectate de
costuri, cel putin pe termen lung, o sarcina importanta a aprovizionarii consta in a
lucra impreuna cu ceilalti colegi si cu furnizorii pentru a eradica toate costurile care
nu sunt necesare (costuri inutile care provin din ambalarea inutila, cheltuilei de
transport,etc).
Costul total de achizitie reprezinta mai mult decat simplul pret si este relevant pentru
dezvoltarea rolului extins al achizitiilor in sensul managementului costului total.
Acest cost reprezinta totalul sumei efectiv platite pentru achizitionarea unor bunuri
sau servicii, in care sunt incluse si elemente precum: utilarea necesara, impozite si
taxe, cheltuieli de transportare a stocurilor, inspectie, reparare sau rectificare, etc.

Atentie!
•Un preţ scăzut poate duce la un cost ridicat!
•După ce au fost achiziţionate, materialele sau alte bunuri ar putea genera cheltuieli
suplimentare în momentul în care sunt utilizate
•Preţul este cel mai vizibil dintre diversele costuri care rezultă din efectuarea
majorităţii achiziţiilor şi va fi, în numeroase cazuri, cea mai importantă componentă a
costului total
•Nu trebuie să uităm de “costurile ascunse” şi să ţinem seama de ele în procesul de
luare a deciziilor legate de achiziţii
•Importanţa funcţiei de achiziţii ca funcţie-cheie în managementul unei organizaţii
poate fi accentuată prin analiza costului total legat de achiziţionarea materialelor şi
serviciilor, care este, bineînţeles influenţat de parametrii tehnici cumpăraţi

Icebergul preţ/cost
preţ
livrare
servicii auxiliare
rebuturi

4
 consumabile
instruire
cheltuieli de stocare
întârzieri inspectare
cheltuieli de manipulare, etc.

Achiziţiile joacă un rol important în:

•Specificarea parametrilor tehnici (caietul de sarcini) - definirea unor parametri

tehnici optimi
•Programarea în timp şi cantitativă
- nivelul stocurilor afectează costul total
- livrările de materiale trebuie să respecte graficele
•Monitorizarea preţurilor de pe piaţă - furnizarea promptă de informaţii privind
modificările
iminente ale preţurilor
•Continuitatea aprovizionării
•Dezvoltarea produselor

Obiectivele achiziţiilor:
•A aproviziona organizaţia cu un flux constant de materiale şi servicii necesare pentru
a face faţă nevoilor acesteia
•A asigura continuitatea aprovizionării prin întreţinerea unor relaţii eficace cu sursele
de aprovizionare existente şi prin dezvoltarea de relaţii cu alte surse, fie ca alternative,
fie pentru a face faţă unor nevoi emergente sau planificate
•A cumpăra cu eficienţă şi economie, obţinând, prin mijloace etice, cel mai bun
raport preţ-calitate pentru fiecare unitate monetară cheltuită
•A gestiona stocurile astfel încât să ofere cel mai înalt nivel de deservire posibil
utilizatorilor, la cel mai scăzut nivel al costurilor
•A întreţine relaţii solide de cooperare cu alte departamente, oferind informaţii de
consultanţă pe măsura necesităţii, în scopul de a asigura funcţionarea eficace a
organizaţiei ca ansamblu
•A perfecţiona personalul, politicile, procedurile şi organizarea astfel încât să se
asigure realizarea obiectivelor menţionate anterior
Câteva obiective specifice:
•A selecta cei mai buni furnizori de pe piaţă
•A contribui la obţinerea unei proiectări eficace a noilor produse
•A proteja structura costurilor companiei
•A menţine un echilibru corect între calitate şi valoare
•A monitoriza tendinţele de pe piaţa de aprovizionare

5
•A negocia de manieră eficace, în scopul de a colabora cu furnizori care vor urmări
obţinerea unor avantaje reciproce prin intermediul unor performanţe economice
superioare

Curs 1 – ASIGURAREA ŞI GESTIUNEA RESURSELOR MATERIALE

Tot ce se cumpără din bani publici înseamnă achiziţie publică. În lipsa unei
definiţii legale a achiziţiilor publice, le putem defini ca fiind procesul de a obţine
produse, servicii şi/sau lucrări în conformitate cu legislaţia în vigoare. Legea-cadru
din domeniul achiziţiilor publice este OUG nr. 34/2006, intrată în vigoare la 30 iunie
2006.

Achizitiile publice reprezinta una dintre activitatile cele mai sensibile ce se

desfasoara la nivelul administratiei publice, ca si al institutiilor si intreprinderilor care
functioneaza in sectorul public, si aceasta din cel putin trei puncte de vedere:
- se cheltuiesc “bani publici”, a caror alocare presupune respectarea
anumitor cerinte: transparenta, tratamentul egal, proporţionalitate,….
- decizia apartine unor “decidenti alesi” care in mod permanent sunt
supusi unei duble presiuni (din partea alegatorilor si din partea
profesionistilor).
- aparent principiile de eficienta si eficacitate capata sensuri aparte
daca avem in vedere faptul ca “proprietatea publica” nu stimuleaza
eficienta ci “castigul”.

Pornind de la aceste premise, “Managementul achizitiilor publice” nu

reprezinta decat o sintetizare a principalelor prevederi legale privind achizitiile
publice:
- OUG 34/2006, privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a
contractelor de concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune
de servicii;
- H.G. 925/2006 pentru aprobarea normelor de aplicare a prevederilor
referitoare la atribuirea contractelor de achiziţie publică din OUG nr.
34/2006 privind atribuirea contractelor de achiziţie publică, a contractelor de
concesiune de lucrări publice şi a contractelor de concesiune de servicii;
- O.U. nr. 54/2006 privind regimul contractelor de concesiune de bunuri
proprietate publică;
- O.U. nr. 30/2006 privind funcţia de verificare a aspectelor procedurale
aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică;
- Normele de aplicare a OUG 30/2006 privind funcţia de verificare a
aspectelor procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de
achiziţie publică.

6
 Printre obiectivele pe care si le propune o institutie publica, se numara si
asigurarea resurselor necesare, dintre care cele materiale ocupa o pondere importanta,
achizitiile publice reprezentand doar o etapa a unui proces de asigurare a
resurselor materiale in domeniul public.
Resursele materiale necesare pot fi de natura: produselor, a materiilor prime, a
utilajelor si echipamentelor, dar si a serviciilor: servicii de transport, de constructii, de
consultanta si studii, etc.
In conditiile economiei de piata, asigurarea resurselor materiale in domeniul
public inseamna anumite relatii ce se caracterizeaza astfel:
- sunt relatii de transfer (de schimb) intre diferite firme si o autoritate
contractanta (autoritate publica, institutie publica)
- sunt relatii economice prin care furnizorul urmareste obtinerea unui profit, iar
beneficiarul urmareste obtinerea unui avantaj economic, care poate sa fie un
cost “sanatos” (ce asigura cel mai bun raport calitate/cost) si uneori chiar a unei
stari de profitabilitate
- efectele economice se regasesc la nivelul activitatii beneficiarului, in sensul ca
se pot satisface mai multe obiective, cu aceeasi valoare financiara
- sunt raporturi economice care depind de “raportul de putere” ce exista intre
furnizor si beneficiar. In acest caz, beneficiarul fiind in ultima instanta puterea
publica – statul, poate sa impuna anumite limite legale, reguli care trebuie
respectate de catre furnizori, indiferent de “puterea” pe care o detin pe piata.
Activitatea de asigurare a resurselor materiale are rolul de a armoniza
interesele, uneori contrare ale celor doi parteneri (consumatorul si furnizorul).
Activitatea de asigurare materială în administraţia publică, trebuie să
răspundă întrebărilor:
•Ce se cere?
•Când se cere?
•Cât se cere?
•Unde se cere?
•Cum se cere?
•La ce preţ se cere?
Respectand principiile ce definesc activitatea de achizitii publice ea trebuie sa
se bazeze pe eficienta si eficacitate si nu exclusiv pe economisire.
Astfel există o nouă viziune în elaborarea asigurării materiale în administraţia
publică: să devină o activitate preponderent comercială, care să fie capabilă, ca pe
baza cadrului legal, să valorifice cât mai eficient oportunităţile pieţei.
In acest sens activitatea de asigurare cu resurse materiale trebuie privita din
doua perspective:

7
- pe termen scurt – cand preponderenta o detin activitatile de asigurare a materialelor
( achizitia publica )
- pe termen lung – cand preponderenta o detin activitatile de studii de piata, prin
care sa se valorifice cat mai bine nevoia publica de a cumpara.

Definitie: Asigurarea si gestiunea resurselor materiale in administratia publica

este acea functie a autoritatii, institutiilor si intreprinderilor publice, ce are drept
obiect asigurarea nevoilor de consum pe termen scurt, respectiv fundamentarea unor
decizii eficiente in functie si de posibilitatea de aprovizionare pe termen lung.

Particularitatile asigurarii resurselor materiale in administratia publica sunt

date de:
a) diversitatea beneficiarilor publici
b) modul specific de cumparare (achizitie) in administratia publica;
c) restrictiile legislative;
d) activitatea de marketing – in cazul pietelor publice;
e) caracteristicile cumpărărilor in administratia publică.

a) Beneficiarii publici ai asigurarii resurselor materiale

Se pot grupa astfel:
1. colectivitati naţionale şi locale
2. intreprinderi si institutii publice cu caracter industrial si comercial
Colectivitatile nationale şi locale:
- Statul – ca principala colectivitate la nivel national
- Colectivitatile locale propriu-zise: - judetul
- municipiul
- orasul
- comuna
Statul – ca beneficiar public – isi desfasoara activitatea prin intermediul
ministerelor, secretariatelor de stat sau a altor agentii guvernamentale. Beneficiarii
publici de stat au drept caracteristica dominanta faptul ca sunt institutii cu character
administrative. In aceasta categorie intra si institutiile de cultura cu activitate
nationala.
Colectivitatile locale se refera la colectivele administrative in conformitate cu
legislatia Organizarii administrative, dar si la institutiile publice cu caracter local, cum
ar fi: spitale, teatre, oficii, etc.
Intreprinderile si institutiile publice cu caracter industrial sau comercial
Desi unele dintre acestea functioneaza pe principii comerciale, ele sunt
considerate publice, deoarece statul este “proprietarul” acestora. Ele pot fi:
- la nivel national (firme de productie sau comerciale de importanta nationala):
regiile autonome, societatile nationale, etc.

8
 - la nivel local sunt firme in care autoritatea publica locala este proprietarul sau
actionarul majoritar: intreprinderi locale de transport, de constructii, de
curatenie, etc.
b) Modul specific de cumparare in administratia publica
Efectuarea cumpararilor in administratia publica se face pe baza unor proceduri
prevazute in legislatia ce reglementeaza achizitiile publice. Pot sa existe exceptii
pentru anumite intreprinderi care isi pot elabora propriile proceduri inspirate din
legislatia achizitiilor publice si aprobate de catre puterea publica careia I se
subordoneaza.
Cumpararile pot fi:
1. cumparari simple – cand se cunosc caracteristicile si volumul resurselor ce se
vor cumpara
2. cumparari complexe – cand nu se poate stabili cu certitudine ce se va cumpara.
Si aici avem doua tipuri de cumparari:
- cumparari la care se cunoaste un numar minim de comenzi,
- cumparari la comanda.
In functie de anumite caracteristici ale cumpararilor, dintre care valoarea este
esentiala, exista anumite proceduri de cumparare:
- licitatie deschisa sau restransa
- cumpararea prin negociere
- dialogul competitiv
- cererea de oferte
- acordul-cadru.
c) Restrictiile legislative: (respectarea procedurilor legislative)
- efectuarea publicitatii cumpararii, care este de atentionare, participare si
atribuire
- participarea la o anumită procedură nu se poate face de către operatorii
economici decât în anumite condiţii (condiţii de calificare)
- alegerea unei proceduri de cumparare, conform caracteristicilor cumpararii si
conditiilor legislative
- aplicarea procedurii de cumparare : primirea ofertelor, deschiderea, evaluarea
- atribuirea (încheierea contractelor) se face respectând anumite cerinţe
- comunicarea rezultatelor, rezolvarea litigiilor si incheierea contractului.
d) Atitudinea specifica de marketing
Realizarea procesului de asigurare a resurselor materiale in domeniul public,
presupune si anumite actiuni care sunt specifice marketingului aprovizionarii:
definirea nevoilor, atragerea produselor, evaluarea furnizorilor, negocierea conditiilor,
etc.
Din acest punct de vedere exista cateva specificatii determinate de
compromisul care trebuie sa existe intre doua atitudini apparent antagoniste:
- necesitatea de a fi alaturi de alegator(alesii alegatorilor introduce element de
dicontinuitate)
9
 - necesitatea de a respecta opiniile specialistilor (vor asigura continuitatea in
abordare).
Important e ca intalnirea celor doua atitudini sa realizeze “planuri si bugete”, eficienta
si eficacitate din punct de vedere economic si social.
e) Caracteristicile asigurarii materiale in administratia publica
a) restrictia bugetara
b) presiunea contribuabilului
c) autoritatea crescanda a achizitorului
d) rigiditatea organizatorica
e) fundamentarea riguroasa a materiilor
f) transparenta
Restrictiile bugetare au in vedere:
- sumele alocate care pot fi schimbate foarte greu, prin modificari si reaprobari dificile
- sumele nefolosite in anul bugetar sunt considerate “pierdute” dar in acelasi timp
exista posibilitati de a se profita de anumite programe de sustinere
Presiunea contribuabilului se refera la cel putin doua aspecte:
 contribuabilul obisnuit care asteapta anumite servicii, ca urmare a taxelor
platite;
 fortele politice rezultate in urma alegerilor tot prin vointa contribuabilului.
Autoritatea crescanda a achizitorului. In cazul administratiei publice, de obicei,
nu exista o structura organizatorica specifica si exclusive pentru aceasta activitate. De
aceea, lucratorul nu are cu cine sa se consulte se de cine sa fie coordonat professional.
Aceasta presupune o buna cunoastere a legislatiei si a problemelor de gestiune
economica.
Rigiditatea organizatorica inseamna existenta unor posibilitati reduse de
reorganizare datorita procedurilor de aprobare si a presiunii politice. De asemenea,
datorita posibilitatilor de salarizare reduse, nu se pot realize angajari cu personal de
inalta calificare, formarea interna dorind o solutie prioritara.
Fundamentarea riguroasa a nevoilor de consum: alocatiile bugetare sunt greu
de modificat pe de o parte, iar pe de alta parte caracteristicile nevoilor de consum se
vor gasi in caietul de sarcini, care nu pot fi modificate decat in conditii legislative
restrictive.
Transparenta este determinate de faptul ca se cheltuiesc banii publici si de
aceea contribuabilul trebuie informat corespunzator. Aceasta transparenta poate crea
insa greutati in aprovizionare, deoarece furnizorii vor evita astfel beneficiari care le
pot crea anumite greutati in pastrarea secretului si a confidentialitatii.

10
Curs 2 – PRINCIPIILE ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Activitatea de achiziţii publice reprezintă concretizarea activităţii de asigurare

şi gestiune a resurselor materiale în domeniul public.
În consecinţă această activitate trebuie să respecte cerinţele legislative specifice
domeniului. Respectarea acestor cerinţe se face în contextul respectării unor
principii:
1. Principiul nediscriminării
2. Principiul tratamentului egal
3. Principiul recunoaşterii reciproce
4. Principiul transparenţei
5. Principiul proporţionalităţii
6. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice
7. Principiul asumării răspunderii

Obs. Dacă se utilizează fonduri obţinute de la diferite organisme internaţionale aceste

principii se suplimentează cu principii impuse de aceste fonduri (ex. Fonduri de la
U.E.: Principiul naţionalităţii, Principiul ţării de origine).

1. Principiul nediscriminării
- presupune asigurarea condiţiilor de manifestare a concurenţei reale pentru ca
orice operator economic, indiferent de naţionalitate să poată participa la
obţinerea unui contract de achiziţie publică, adică orice operator economic să
aibă şansa să participe la procedura de atribuire şi să aibă şansa de a deveni
contractant.

2. Principiul tratamentului egal

- respectarea acestui principiu presupune ca oricând, pe parcursul procedurii de
atribuire, să se stabilească şi să se aplice reguli, cerinţe, criterii, identice pentru
toţi operatorii economici, astfel încât aceştia să beneficieze de şanse egale de a
deveni contractanţi.
Obs. Nicio A.C. nu are voie să acorde tratament preferenţial unui operator
economic doar pentru simplul motiv că este situat în aceeaşi
zonă/localitate/regiune/ţară ori că este persoană fizică sau juridică.
3. Principiul recunoaşterii reciproce
- respectarea acestui principiu înseamnă acceptarea de către toate A.C. a:
a) produselor, serviciilor, lucrărilor oferite în mod licit pe piaţa Uniunii
Europene;

11
 b) diplomelor, certificatelor, a altor documente, emise de autorităţile
competente din alte state;
c) specificaţiilor tehnice echivalente cu cele solicitate la nivel naţional.

4. Principiul transparenţei
- presupune aducerea la cunoştinţa publicului a tuturor informaţiilor referitoare la
aplicarea procedurii de atribuire.

5. Principiul proporţionalităţii
- presupune ca prin cerinţe şi condiţiile impuse să se asigurare corelaţia între:
a) necesitatea A.C.
b) obiectul contractului de achiziţie publică
c) cerinţele solicitate a fi îndeplinite.

6. Principiul eficienţei utilizării fondurilor publice

- presupune să se aleagă sau să se aplice acele proceduri şi să se utilizeze criterii
care să reflecte avantajele de natură economică ale ofertelor în vederea obţinerii
raportului optim între calitate şi preţ (un „preţ sănătos”).
Obs. În administraţia publică, în utilizarea banilor se urmăreşte, de obicei,
economisirea acestora, abordare care, de cele mai multe ori, duce la obţinerea unor
soluţii neeficace. De aceea, rezultă că:
1. în orice decizie trebuie să avem în vedere, pe lângă efectele principale, dacă
este cazul, şi efectele suplimentare, concrete, preconozate a se obţine în
domeniul social sau în cel al protecţiei mediului şi promovării dezvoltării
durabile.
2. banii publici sunt epuizabili, aşa încât trebuie utilizaţi judicios
3. prin cheltuirea banului public trebuie să se asigure o dezvoltare durabilă
4. preţul cel mai scăzut nu reprezintă întotdeauna cea mai bună valoare pentru
bani

7. Principiul asumării răspunderii

- prin acest principiu se înţelege determinarea clară a sarcinilor şi
responsabilităţilor persoanelor implicate în procesul de achiziţie publică,
asigurându-se profesionalismul, imparţialitatea şi independenţa deciziilor
adoptate pe parcursul acesti proces.

Efecte preconizate:
- deschiderea şi dezvoltarea pieţei de achiziţii publice
- instituirea unui cadru bazat pe încredere, corectitudine, imparţialitate
- eliminarea elementelor de natură subiectivă care ar putea influenţa deciziile în
procesul de achiziţie publică
12
 - eliminarea tratamentului preferenţial acordat operatorilor economici locali
- asigurarea „vizibilităţii” regulilor, oportunităţilor, procedurilor şi a rezultatelor
- eliminarea cerinţelor restrictive
- obţinerea celei mai bune valori pentru fondurile publice, întotdeauna
considerate ca fiind insuficiente în raport cu necesităţile
- supravegherea costurilor procesului de achiziţie publică (atât costurile aferente
administraţiei cât şi costurile aferente ofertantului)
- limitarea apariţiei erorilor pe parcursul desfăşurării procesului de achiziţie
publică
- reducerea fraudei şi corupţiei.

Curs 3 – SISTEMUL ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Sistemul achiziţiilor publice reprezintă o parte a realităţii juridico-economico-

tehnice a societăţii româneşti, al cărui scop general este dedicat satisfacerii interesului
public, respectiv dezvoltarea şi îmbunătăţirea mediului de viaţă al comunităţii.
Elementele componente ale sisemului achiziţiilor publice sunt:
1. Autoritatea de reglementare:
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice (ANRMAP)
2. Autorităţile contractante (A.C.):
- autorităţile administraţiei publice şi alte persoane juridice de drept privat ce
desfăşoară activităţi în domeniul utilităţilor, jucând rolul de cumpărători de
produse, servicii sau lucrări, utilizând bani publici (cei care achiziţionează
produse, servicii sau lucrări)
3. Operatorii economici:
- cei care livrează produse, servicii sau lucrări (vânzătorii, prestatorii, executanţii).
4. Supraveghetorii sistemului:
- Autoritatea Naţională pentru Reglementarea şi Monitorizarea Achiziţiilor
Publice (ANRMAP)
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor
- Ministerul Finanţelor Publice
- Curtea de Conturi

Între elementele sistemului achiziţiilor publice se stabilesc relaţii care de regulă sunt:
 Relaţii de comerţ – între A.C. şi operatorii economici
 Relaţii de suport – în care ANRMAP oferă sprijin operatorilor economici
pentru aplicarea regulilor stabilite
 Relaţii de supraveghere - în care ANRMAP verifică aplicarea corectă a
regulilor de către A.C.
13
  Relaţii de înfăptuire a dreptăţii – în care partea lezată (operatorii economici
lezaţi) îşi valorifică un drept pe calea acţiunii în instanţă (Consiliul Naţional de
Soluţionare a Contestaţiilor, Instanţele de Judecată).

În consecinţă, prin sistemul achiziţiilor publice înţelegem totalitatea regulilor şi

acţiunilor referitoare la cheltuirea banului public prin întâlnirea dintre cererea
autorităţii contractante cu oferta operatorilor economici.

ANRMAP:
- este o instituţie publică independentă, cu personalitate juridică, în subordinea
Guvernului
- are rolul de a elabora, promova şi implementa politica în domeniul achiziţiilor
publice

Autorităţi contrctante pot fi:

a) oricare organism al statului, la nivel naţional, regional sau local
b) orice organism de drept public care satisface nevoi de interes general şi
care nu are caracter comercial sau industrial şi care:
- este finanţat în majoritate de către o altă autoritate contractantă
- se află în subordinea sau este supus controlului unei A.C.
- în componenţa Consiliului de Administraţie/organului de conducere sau de
supervizare mai mult de jumătate din numărul membrilor acestuia sunt
numiţi de către o A.C.
c) orice asociere formată din două sau mai multe A.C.
d) orice întreprindere publică care desfăşoară activităţi relevante în
domeniul public, când acestea atribuie contracte de achiziţie publică sau
încheie acord-cadru.
e) oricare subiect de drept, altul decât cele deja menţionate, care desfăşoară
una sau mai multe activităţi relevante în baza unui drept special sau
exclusiv, acordat de o autoritate competentă, atunci când acestea atribuie
contracte de achiziţie publică sau încheie acord-cadru. (ex. S.C. de
Producere a Energiei Electrice şi Termice „Termoelectrica”-S.A., Regia
Autonomă de Transport Bucureşti, Regia Autonomă Apă-Canal,
Timişoara, Compania Naţională Administraţia Porturilor, etc.).

Operatori economici:
- pot fi orice furnizori, prestatori sau executanţi care oferă în mod licit pe piaţă
produse, servicii, lucrări
- calitatea de operator economic o poate deţine: - fie o persoană fizică, fie o
persoană juridică, fie un grup de astfel de persoane, de drept public sau de drept
privat.

14
Supraveghetorii sistemului:
1. ANRMAP - este autoritatea de reglementare în domeniul achiziţiilor publice,
care prin Direcţia generală de control exercită următoarele atribuţii:
- verifică şi avizează anunţurile de intenţie, de participare şi de atribuire
- verifică rapoartele de evaluare
- emite acordul pentru încheierea contractului de achiziţie publică, în cazul în
care controlul efectuat nu a evidenţiat încălcări sau eludări ale legislaţiei
- impune măsuri corective
- aplică sancţiuni şi amenzi pentru eludarea sau încălcarea prevederilor legale.

2. Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor:

- este un organism independent cu activitate administrativ-jurisdicţională care are
ca atribuţii soluţionarea contestaţiilor formulate în cadrul procedurii de atribuire
înainte de încheierea contractului şi să se pronunţe asupra legalităţii
procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate de autoritatea contractantă în atribuirea
unui contract şi să emită opinie asupra litigiului depus judecăţii dacă instanţa de
judecată solicită acest lucru (atribuţii de soluţionare nejuridică, din punct de
vedere al legislaţiei achiziţiilor publice, a contestaţiilor depuse).

3. Ministerul Finanţelor Publice:

- ca organ de specialitate al administraţiei publice centrale, verifică aspectele
procedurale aferente procesului de atribuire a contractelor de achiziţie publică

4. Curtea de Conturi:
- este autoritatea publică a statului care exercită auditul extern în cadrul
sectorului public.

Obs. Referitor la supraveghere nu trebuie uitat nici rolul controlului judecătoresc la

care poate apela orice persoană ce se consideră lezată în ineresul ei legitim pe
parcursul aplicării unei proceduri de atribuire a contractului de achiziţie publică. În
fapt, justiţia este singura putere care deţine supremaţia în supravegherea respectării
legii.

Domeniul de aplicare al legislaţiei privind achiziţiile publice

Prevederile în domeniu sunt obligatorii pentru:

- atribuirea contractului de achiziţie publică
- încheierea acordului-cadru
- organizarea concursului de soluţii

15
Obs. Contractul finanţat sau subvenţionat în mod direct, în proporţie de mai mult de
50% de către o A.C. se consideră a fi contract de achiziţie publică şi trebuie să
respecte legislaţia în domeniu.

De la această regulă generală există următoarele excepţii:

1. Dacă se atribuie contracte de achiziţie publică în domeniul apărării şi securităţii
naţionale, dacă prin intermediul acestora s-ar crea circumstanţe care:
- ar conduce la divulgarea unor secrete
- implică protecţia unor interese
2. În cazul contractelor care au fost declarate cu caracter secret de către
autorităţile abilitate în acest sens
3. În cazul contractelor care presupun măsuri speciale de siguranţă pentru
protejarea unor interese naţionale
4. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unui acord internaţional, cu
unul sau mai multe state care nu sunt membre ale U.E., dar încheiate conforma
Tratatului U.E., şi care vizează furnizarea de produse sau execuţia de lucrări
destinate implementării sau exploatării unui proiect comun de către statele
semnatare şi numai dacă prin acordul respectiv a fost menţionată o procedură
specifică pentru atribuirea contractului respectiv
5. În cazul contractelor atribuite ca urmare a încheierii unor acorduri
internaţionale referitoare la staţionarea de trupe, şi numai dacă prin acordul
respectiv a fost menţionată o procedură specifică pentru atribuirea contractului
respectiv
6. În cazul acelor contracte de achiziţie publică atribuite ca urmare a aplicării unei
proceduri specifice unei organizaţii internaţionale
7. În cazul acelor contracte de servicii care se referă la cumpărarea sau închirierea
de terenuri, clădiri existente sau alte bunuri imobile sau a drepturilor asupra
acestora
8. În cazul contractelor de servicii care au ca obiect:
- cumpărarea, producţia (coproducţia) de programe destinate difuzării de către
instituţii de radiodifuziune şi televiziune
- prestarea de servicii de arbitraj şi conciliere
- angajarea de forţă de muncă
- activităţi de cercetare-dezvoltare remunerate în totalitate de către A.C. şi ale
căror rezultate sunt destinate, în mod exclusiv, A.C. pentru propriul beneficiu
- atribuirea contractului unei alte A.C. sau unei asocieri de A.C., dacă acestea
beneficiază de un drept exclusiv pentru prestarea serviciilor respective.

Alte excepţii specifice de la domeniul de aplicare sunt:

1. Un subiect de drept căruia o A.C. i-a acordat drepturi speciale sau exclusive de
a presta un serviciu public are obligaţia de a respecta numai principiul
nediscriminării atunci când acesta atribuie contracte furnizate de către terţi.
16
 2. Dacă un contract de servicii din categoria 2B (servicii hoteliere, de transport pe
apă, juridice, de selecţie şi plasare a forţei de muncă, de învăţământ, de sănătate
şi asistenţă socială, recreative, culturale, sportive), atunci obligaţia de a aplica
ordonanţa:
- există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000
euro şi
- se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul de
atribuire
3. Dacă contractul de servicii din categoria 2B cuprinde şi prestarea de servicii din
categoria 2A (servicii de întreţinere şi reparare, de transport terestru şi aerian,
transport poştal, de telecomunicaţii, financiare, informatice, cercetare-
dezvoltare, contabilitate, audit financiar, pentru afaceri de management,
arhitectură, publicitate, administrare, curăţenie a imobilelor, de eliminare a
deşeurilor şi apelor uzate, salubrizare) şi a căror valoare estimată este inferioară
valorii serviciilor din categoria 2B, atunci obligaţia de a aplica ordonanţa:
- există numai pentru acele contracte a căror valoare este mai mare de 125 000
euro şi
- se limitează numai la prevederile referitoare la caietul de sarcini şi la anunţul de
atribuire.

Concepte utilizate în sistemul achiziţiilor publice:

1. ACCEPTAREA OFERTEI CÂŞTIGĂTOARE:

- actul juridic prin care autoritatea contractantă îşi manifestă acordul de a se
angaja juridic în contractul de achiziţie publică ce va fi încheiat cu ofertantul a
cărui ofertă a fost desemnată câştigătoare

2. ACORD-CADRU
- înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe autorităţi contractante şi
unul sau mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea
elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie
publică ce urmează a fi atribuie într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce
priveşte preţul, şi după caz, cantităţile avute în vedere.

3. CANDIDAT
- orice operator economic care a depus candidatura în cazul unei proceduri de
licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv

4. CANDIDATURĂ
- documentele prin care un candidat îşi demonstrează situaţia personală,
capacitatea de exercitare a activităţii profesionale, situaţia economică şi
17
 financiară, capacitatea tehnică şi profesională, în vederea obţinerii invitaţiei de
participare pentru depunerea ulterioară a ofertei, în cazul aplicării unei
proceduri de licitaţie restrânsă, negociere sau dialog competitiv.

5. CONCURENT
- oricare operator economic care a prezentat un proiect în cadrul unui concurs de
soluţii

6. CONTRACT DE ACHIZIŢIE PUBLICĂ

- contractul încheiat cu titlu oneros, în scris, între una sau mai multe autorităţi
contractante pe de o parte şi unul sau mai mulţi operatori economici, pe de altă
parte, având ca obiect execuţia de lucrări, prestarea de servicii sau furnizarea de
produse.

7. CONTRACT DE CONCESIUNE DE LUCRĂRI PUBLICE

- contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de lucrări, cu
deosebirea că în contrapartida lucrărilor executate contractantul, primeşte din
partea autorităţii contractante dreptul de a exploata rezultatul lucrărilor pe o
perioadă determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani
prestabilite.

8. CONTRACT DE CONCESIUNE DE SERVICII

- contractul care are aceleaşi caracteristici ca şi contractul de servicii, cu
deosebirea că, în calitate de concesionar, contractantul primeşte din partea
autorităţii contractante dreptul de a exploata serviciile pe o perioadă
determinată sau acest drept însoţit de plata unei sume de bani prestabilite.

9. CONTRACTANT
- ofertantul care a devenit parte la un contract de achiziţie publică

10. DOCUMENTAŢIE DE ATRIBUIRE

- documentaţia ce cuprinde toate informaţiile legate de obiectul contractului de
achiziţie publică şi de procedura de atribuire a acestuia, inclusiv caietul de
sarcini, sau după caz documentaţia descriptivă

11. DREPT SPECIAL SAU EXCLUSIV

- dreptul care rezultă din orice formă de autorizare acordată, conform
prevederilor legale sau ca urmare a emiterii unor acte administrative, de o
autoritate competentă şi care are ca efect rezervarea desfăşurării de activităţi în
domeniul anumitor servicii publice numai de către una sau de către un număr
limitat de persoane, afectând în mod substanţial posibilitatea altor persoane de a
desfăşura o astfel de activitate
18
12. FONDURI PUBLICE
- sume alocate din bugetele prevăzute de legea 500/2002 privind finanţele
publice (bugetul de stat, bugetul asigurarilor sociale de stat, bugetul asigurarilor
de sanatate, bugetele fondurilor speciale, bugetul trezoreriei statului, bugetele
locale, bugetele institutiilor publice finantate din venituri extrabugetare, fonduri
externe acordate Romaniei, credite garantate de stat sau autoritati publice)

13. LICITAŢIE ELECTRONICĂ

- procesul repetitiv realizat după o primă evaluare completă a ofertelor, în care
ofertanţii au posibilitatea, exclusiv prin mijloace electronice, de a reduce
preţurile prezentate şi/sau de a îmbunătăţi alte elemente ale ofertei; evaluarea
finală trebuie să se realizeze automat prin mijloacele electronice utilizate.

14. OFERTANT
- oricare operator economic care a depus o ofertă

15. OFERTĂ
- actul juridic prin care operatorul economic îşi manifestă voinţa de a se angaja
din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică; oferta cuprinde
propunerea financiară şi propunerea tehnică

16. OPERATOR ECONOMIC

- oricare furnizor de produse, prestator de servicii ori executant de lucrări –
persoană fizică/juridică, de drept public sau privat, ori grup de astfel de
persoane cu activitate în domeniul care oferă în mod licit pe piaţă produse,
servicii şi sau execuţie de lucrări.

17. OPERATORUL SISTEMULUI ELECTRONIC DE ACHIZIŢII PUBLICE

- persoană juridică de drept public care asigură autorităţilor contractante suportul
tehnic destinat aplicării, prin mijloace electronice, a procedurilor de atribuire.

18. PROCEDURĂ DE ATRIBUIRE

- etapele ce trebuie parcurse de autoritatea contractantă şi de către
candidaţi/ofertanţi pentru ca acordul părţilor privind angajarea în contractul de
achiziţie publică să fie considerat valabil; procedurile de atribuire sunt: licitaţia
deschisă, licitaţia restrânsă, dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte,
concursul de soluţii.

19. PROPUNEREA FINANCIARĂ

19
 - parte a ofertei ce cuprinde informaţiile cu privire la preţ, tarif, alte condiţii
financiare şi comerciale corespunzătoare satisfacerii cerinţelor solicitate prin
documentaţia de atribuire.

20. PROPUNERE TEHNICĂ

- parte a ofertei elaborată pe baza cerinţelor din caietul de sarcini sau, după caz,
din documentaţia descriptivă.

21. SISTEMUL ELECTRONIC DE ACHIZIŢII PUBLICE (SEAP)

- desemnează sistemul informatic de utilitate publică, accesibil prin internet la o
adresă dedicată, utilizat în scopul aplicării prin mijloace electronice a
procedurilor de atribuire.

22. VOCABULARUL COMUN AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE (CPV)

- desemnează nomenclatorul de referinţă aplicabil contractelor de achiziţie
publică la nivelul U.E.

Curs 4 – FUNCŢIA DE PREVIZIUNE A MANAGEMENTULUI

ACHIZIŢIILOR PUBLICE

Managementul achiziţiilor publice

Managementul în administraţia publică are următoarele funcţii:

- de previziune
- de organizare
- de coordonare
- de decizie: motivare sau administrare
- de control (monitorizare) –evaluare

Funcţia de previziune
În domeniul achiziţiilor publice se realizează două mari activităţi:
I. elaborarea programului anual de achiziţii publice
II. elaborarea şi publicarea anunţului de intenţie

20
I. PROGRAMUL ANUAL AL ACHIZIŢIILOR PUBLICE – este documentul în care
se regăsesc toate contractele de achiziţie publică, inclusiv acordurile-cadru, ce se
intenţionează a fi atribuite sau incheiate pe parcursul unui an bugetar.

Programul anual al achiziţiilor publice:

- se întocmeşte în fiecare an
- se elaborează într-o primă formă în decursul ultimului trimestru al anului de
bază
- se definitivează - după aprobarea bugetului
- în funcţie de fondurile aprobate
- cu luarea în considerare a posibilităţilor de atragere a altor
fonduri
- poate fi modificat dacă respectivele necesităţi nu au fost cuprinse iniţial în
program iar introducerea lor este condiţionată de asigurarea surselor de
finanţare
- se aprobă de către conducătorul autorităţii contractante cu avizul prealabil al
compartimentului financiar-contabil

Modificarea programului anual necesită aceleaşi aprobări!

Programul anual al achiziţiilor publice trebuie să cuprindă următoarele informaţii:

- obiectul contractului sau acordului-cadru
- cod CPV
- valoarea estimată făra TVA (lei şi euro)
- procedura ce urmează a fi aplicată
- datele estimate pentru începerea şi finalizarea procedurii
- responsabilul achiziţiei publice ce urmează a fi făcută

La elaborarea Programului se va ţine cont de:

- necesităţile obiective de produse, de lucrări şi servicii
- gradul de prioritate a necesităţilor
- anticipările cu privire la fondurile ce urmează a fi alocate prin bugetul anual
- contractele de achiziţie publică aflate în derulare

1. Estimarea nevoilor şi necesităţilor

Responsabil este compartimentul intern de achiziţii publice pe baza referatelor
de oportunitate şi necesitate primite de la verigile organizatorice.
Referatul de necesitate cuprinde răspunsurile la următoarele întrebări:
a) De ce anume avem nevoie? (denumirea produselor, serviciilor şi lucrărilor)
b) Pentru ce avem nevoie? (se justifică necesitatea şi oportunitatea satisfacerii
nevoii – scopul pentru care sunt necesare bunurile, serviciile sau lucrările)

21
 c) Când avem nevoie? (se indică data previzionată pentru dobândirea
produselor, serviciilor sau lucrărilor; se ierarhizează nevoile în funcţie de
prioritate)
d) Cât costă produsul, serviciul sau lucrarea necesară? (se estimează valoarea
contractului de achiziţie publică)
e) Care sunt efectele previzionate a se obţine? (dacă este posibil se vor indica
beneficiile ce urmează a se obţine).

În fundamentarea necesităţilor pot fi utilizate diverse metode:

1. Metoda calculului direct (cu toate variantele)
2. Metoda pe baza realizărilor
3. Metoda sortimentului tip
4. Metoda pe şarje

2. Estimarea valorii contractelor de achiziţie publică

Scopul estimării este:
- determinarea resurselor financiare necesare
- alegerea procedurii de atribuire

Momentul estimării valorii contractelor de achiziţie publică:

- înainte de iniţierea procedurii de atribuire a contractului respectiv
- valoarea estimată să fie valabilă în momentul transmiterii spre publicare a
anunţului de participare sau a invitaţiei de participare

Elementele de care trebuie să ţinem seama:

- informaţii obţinute din cercetările de piaţă
- durata previzionată a contractului
- costuri legate de îndeplinirea contractului
- posibilitatea apariţiei unor costuri accidentale (suplimentare)
- posibilitatea optării pentru suplimentarea către nivelul maxim prevăzut al
cantităţilor de produse sau servicii.

În estimarea valorii contractelor de achiziţie publică se impun a fi respectate :

- reguli generale
- reguli specifice tipurilor de contracte/de achiziţie publică

Reguli generale:

1. se identifică toate costurile aferente pentru obţinerea produselor, serviciilor sau

lucrărilor necesare
2. se însumează toate costurile plătibile pentru îndeplinirea contractului respectiv,
fără TVA, exprimate în lei şi în euro
22
 3. se au în vedere modalităţile de dobândire (plata în rate, leasing, credit, etc.)
4. se iau în considerare eventualele majorări ale preţului contractului, prin
acceptarea ajustării acestuia, dacă această posibilitate a fost prevăzută
5. se iau în considerare orice eventuale suplimentări faţă de obiectul iniţial
6. dacă este cazul, se ia în calcul şi valoarea premiilor sau primelor ce se
intenţionează a se acorda.

Reguli specifice

Estimarea valorii contractelor de furnizare:

1. Dacă produsele ce urmează a fi achiziţionate necesită şi operaţii de instalare şi
punere în funcţiune, atunci valoarea contractului va fi valoarea produselor plus
valoarea manoperei, instalării şi punerii în funcţiune.
2. Dacă nu s-a stabilit încă modalitatea de cumpărare, respectiv nu s-a facut
opţiunea între cumpărare, cumpărare în rate, închiriere sau leasing, atunci
valoarea estimată va fi valoarea cea mai mare a contractului, dintre modalităţile
de cumpărare.
3. În cazul în care s-a stabilit modalitatea de cumpărare, atunci:
- dacă durata este stabilită şi este mai mică sau egală cu 12 luni, valoarea
contractului va fi valoarea ratei plătibile înmulţită cu numărul de luni (Nu se
aplică la cumpărarea prin leasing, caz în care calculul valorii va avea în vedere
rata iniţială, ratele lunare şi rata reziduală!)
- dacă durata contractului este stabilită şi este mai mare de 12 luni, dar mai mică
de 48 de luni, valoarea contractului este valoarea ratei lunare multiplicată cu
numărul de luni, la care se adaugă valoarea reziduală (eventual numărul de luni
rămase inmulţit cu valoarea ratei)
- dacă durata contractului este mai mare de 48 de luni sau dacă nu se cunoaşte
exact durata acestuia dar se estimează la mai mare de 48 de luni, valoarea
contractului va fi rata lunară multiplicată cu 48. (în acest caz se face o
planificare multianuală şi este necesară obţinerea acordului ordonatorului
principal de credite)
4. În cazul în care avem de-a face cu un contract de furnizare repetabil, care
trebuie reînnoit, atunci:
- dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent, valoarea
contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată şi actualizată
- dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi
valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni,
ajustată şi actualizată.
5. În cazul în care produsele se achiziţionează pe loturi, prin atribuirea mai multor
contracte de furnizare distincte, valoarea estimată va fi suma valorii tuturor
loturilor.

23
 Obs. Partajarea contractului pe loturi, nu urmăreşte atribuirea loturilor prin
procedura „cerere de ofertă”.
Dacă valoarea contractului (suma valorii loturilor) este mai mare de 100 000
euro, atunci se poate aplica procedura de „cerere de oferă” numai pentru loturile
care îndeplinesc cumulativ două condiţii:
- valoarea estimată a lotului respectiv este mai mică sau egală cu echivalentul
în lei a 100 000 euro
- valoarea cumulată a loturilor respective nu depăşeşte 20% din valoarea totală
a contractului.

Estimarea valorii contractului de servicii:

1. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de
servicii pentru care nu se poate anticipa preţul total al prestaţiei, dar este
posibilă estimarea unui tarif mediu lunar, atunci valoarea estumată este tariful
mediu lunar înmulţit cu numărul de luni (dacă durata este stabilită şi nu
depăşeşte 48 de luni); În cazul în care durata nu se poate estima sau este mai
mare de 48 de luni, valoare va fi valoarea tarifului mediu lunar inmulţită cu 48
de luni.
2. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să atribuie un contract de
servicii care trebuie reinnoit, atunci:
- dacă se cunoaşte valoarea unui contract din anul precedent, valoarea
contractului va fi egală cu valoarea din anul precedent ajustată şi actualizată
- dacă se cunoaşte valoarea unui contract similar, valoarea contractului va fi
valoarea contractelor similare care urmează a fi atribuite în următoarele 12 luni,
corectată.
3. În cazul în care se achiziţionează servicii similare defalcate pe tranşe a căror
achiziţionare face obiectul unor contracte distincte de servicii, valoarea
contractului va fi suma valorilor tranşelor. În cazul în care valoarea este mai
mare de 100 000 euro, atunci se poate aplica procedura „cerere de ofertă”
numai pentru tranşele care îndeplinesc cumulativ două condiţii:
- valoarea lotului respectiv este mai mică sau egală cu 100 000 euro
- valoarea cumulată a loturilor pentru care se aplică cererea de oferte nu
depăşeşte 20% din valoarea totală a serviciilor care urmează să fie prestate.
Obs. Este interzisă împărţirea contractului pe tranşe, urmărindu-se atribuirea prin
cerere de ofertă!
4. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de
asigurare, valoarea estimată este prima de asigurare multiplicată cu numărul de
luni.
5. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii
bancare sau alte servicii financiare, valoarea estimată este dată de suma valorii
taxelor, comisioanelor, dobânzilor, alte remuneraţii aferente.

24
 6. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze servicii de
proiectare, urbanism, inginerie şi alte servicii tehnice, atunci valoarea estimată
este suma onorariilor şi a altor remuneraţii aferente.

Estimarea valorii contractelor de lucrări:

1. În cazul în care autoritatea contractantă îşi propune să achiziţioneze lucrări
pentru care urmează să se pună la dispoziţia executantului materiale, utilaje,
echipamente tehnologice sau orice alte amenajări şi dotări necesare execuţiei
lucrărilor, atunci valoarea estimată este egală cu costul lucrării la care se
adaugă valoarea facilităţilor puse la dispoziţie de către autoritatea contractantă
2. În cazul în care obiectul contractului de lucrări îl constituie execuţia unui
ansamblu de lucrări care presupune, după caz, şi furnizarea de echipamente,
instalaţii, utilaje sau alte dotări aferente, valoarea contractului va fi suma valorii
estimate a echipamentelor, valorii estimate a instalaţiilor, a utilajelor şi a
dotărilor aferente.
3. În cazul în care lucrarea permite execuţia pe obiective, pentru care autoritatea
contractantă îşi propune să atribuie unuia sau mai multor executanţi contracte
distincte de lucrări, atunci valoarea estimată va fi suma valorii obiectivelor.

Obs. Este interzisă împărţirea valorii contractului pe obiective urmărindu-se atribuirea

unui contract prin cerere de ofertă.
Dacă valoarea contractelor este mai mare de 750 000 euro se poate aplica procedura
prin cerere de ofertă numai pentru obiectivele care îndeplinesc, cumulativ, două
condiţii:
- valoarea estimată a obiectivului respectiv este mai mică sau egală cu 750 000
euro;
- valoarea cumulată a obiectivelor pentru care se aplica cererea de ofertă nu
depăşeşte 20% din valoarea totală a lucrărilor.

Estimarea valorii în cazul organizării unui concurs de soluţii:

În cazul în care concursul de soluţii este organizat ca o procedură independentă,
atunci valoarea estimată este suma premiilor la care se adaugă valoarea estimată a
contractului de servicii care poate fi încheiat.

Estimarea valorii în cazul încheierii unui acord-cadru:

Valoarea estimată este egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor
contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite în baza
acordului-cadru respectiv, pe întraga sa durată.

Estimarea valorii în cazul în care se utilizează un sistem de achiziţie dinamic:

25
 Valoarea estimată va fi egală cu valoarea maximă estimată, fără TVA, a tuturor
contractelor de achiziţie publică care se anticipează că vor fi atribuite prin utilizarea
sistemului de achiziţie dinamic respectiv.

3. Punerea în corespondenţă cu CPV (vocabularul comun al achiziţiilor

publice)
Produsele, serviciile şi lucrările care fac obiectul contractelor de achiziţie publică
se pun în corespondenţă cu sistemul de grupare şi codificare utilizat în Vocabularul
comun al achiziţiilor publice (CPV).
Corespondenţa produselor, serviciilor şi lucrărilor cu sistemul de grupare şi
codificare CVP se asigură atunci când:
- se elaborează programul anual al achiziţiilor publice
- se precizează în anunţul de intenţie şi anunţul sau invitaţia de participare
produsele, serviciile sau lucrările ce urmează a fi achiziţionate
- se întocmeşte documentaţia de atribuire
- se precizează în anunţul de atribuire produsele, serviciile sau lucrările pentru
care s-a încheiat contractul de achiziţie publică
- se transmit ANRMAP informaţiile necesare monitorizării procesului de
achiziţie publică.

4. Ierarhizare
După realizarea operaţiunii de estimare, compartimentul specializat împreună cu
şeful autorităţii şi departamentul financiar-contabil vor stabili gradul de prioritate
al necesităţilor, având în vedere:
- importanţa contractului pentru atingerea scopului general al autorităţii
contractante
- durata de realizare a contractului
- anticiparea fondurilor bugetare.

Programul anual al achiziţiilor publice se întocmeşte în mai multe variante:

- o variantă în ultimul trimestru al anului de bază
- o variantă propusă după primirea fondurilor bugetare
- o variantă adoptată după aprobarea de către ordonatorul principal de credite
- variante actualizate.

5. Alegerea procedurii
Se face în funcţie de valoarea contractului şi de complexitatea acestuia.
Regula generală de alegere este: contractele se atribuie prin procedurile de licitaţie
deschisă şi licitaţie restrânsă .
Excepţiii de la regulă sunt: dialogul competitiv, negocierea, cererea de oferte.

26
Responsabilul contractului este stabilit de autoritatea contractantă din rândul
lucrătorilor de la compartimentul de achiziţii publice, şi acesta va fi şi preşedintele
comisiei de evaluare.

II. ANUNŢUL DE INTENŢIE

Este un document care se întocmeşte în mod obligatoriu după primirea şi
aprobarea bugetului şi cuprinde, pe tipuri de contracte, toate contractele estimate a fi
atribuite în anul de plan.
Anunţul de intenţie se transmite spre publicare obligatoriu dacă:
- valoarea contractului de produse şi servicii este mai mare sau egală cu 750 000
euro
- valoarea contractului de lucrări este mai mare sau egală cu 5 000 000 euro.
Publicarea în anunţul de intenţie a unui contract nu creează şi obligaţia atribuirii lui.
Anunţul de intenţie se publică:
- în Jurnalul Oficial al U.E. (dacă sunt depăşite anumite valori)
- în SEAP
- M.O. al României, partea a VI-a – Achiziţii publice
Structura cadru a unui anunţ de intenţie este:
În cazul contractelor de produse:
- date de identificare a autorităţii contractante
- natura, cantitatea şi valoarea produselor ce urmează a fi achiziţionate,
identificarea inclusiv prin CPV
- datele estimate de începere şi finalizare a procedurii
- procedura de atribuire estimată
- se precizează dacă este cazul încheierii unui acord cadru
- alte informaţii necesare.
În cazul contractelor de servicii:
- aceeaşi structură, doar că se referă la serviciul respectiv
În cazul contractelor de lucrări:
- natura şi dimensiunea lucrărilor iar dacă este cazul împărţirea pe loturi şi
caracteristicile esenţiale ale acestora
- după caz, amplasamentul lucrărilor.

Curs 5 – FUNCŢIA DE ORGANIZARE

Compartimentul intern de achiziţii publice

– se constituie la nivelul fiecărei autorităţi contractante şi este în subordinea
şefului sau conducătorului autorităţii contractante
– are următoarele atribuţii:

27
 – trebuie asigurat cu forţă de muncă corespunzătoare – specialişti cu o pregătire
specifică domeniului achiziţiilor publice şi de diferite calificări.

Organizarea procesuală

Documentaţia de atribuire:
- reprezintă acele documente care conţin cerinţele formale, tehnice şi
financiare, prin care se asigură:
- descrierea obiectivă a obiectului contractului
- elaborarea de către ofertanţi a unor oferte pertinente
- se elaborează de către compartimentul intern de achiziţii publice
- în cazul în care este elaborată de o firmă de consultanţă, compartimentul intern
de achiziţii publice trebuie să coordoneze şi să supervizeze activitatea
respectivă
- trebuie să fie clară, completă şi fără echivoc
- trebuie să fie finalizată înainte de transmiterea spre publicare a anunţului de
participare sau a invitaţiei de participare către operatorii economici. A.C. are
dreptul de a alege modalitatea de transmitere a documantaţiei de atribuire
(cumpărare de către fiecare operator economic de la locul stabilit de A.C.,
expedierea de către A.C. către operatorii economici care au solicitat, expedierea
electronică).
Structura documentaţiei de atribuire:
1. Caietul de sarcini sau documentaţia descriptivă
2. Clauzele contractuale obligatorii
3. Fişa de date a achiziţiei
4. Formulare şi modele
5. Alte informaţii cu privire la impozitare, protecţia mediului, protecţia muncii.

1. Elaborarea caietului de sarcini

- Caietul de sarcini reprezintă punctul de pornire al elaborării documentaţiei de
atribuire
- Se întocmeşte de către A.C. pentru licitaţia deschisă, licitaţia restrânsă, cerere
de ofertă. Pentru dialogul competitiv şi negociere se întocmeşte documentaţia
descriptivă.
- Întocmirea se face de către compartimentul intern de achiziţii publice sau de
către specialişti (consultanţi) angajaţi special în acest scop.
- Cuprinde specificaţiile tehnice cu ajutorul cărora sunt descrise produsele,
serviciile sau lucrările.
Specificaţiile tehnice sunt, în general, acele:
- cerinţe,
- prescripţii,
- caracteristici tehnice
28
 Specificaţiile tehnice definesc, după caz:
- caracteristici referitoare la nivelul calitativ, tehnic şi de performanţă
- cerinţe privind impactul asupra mediului înconjurător
- siguranţa în exploatare
- dimensiuni, terminologie, simboluri, teste şi metode de testare, ambalare,
etichetare, marcare şi instrucţiuni de folosire a produsului, tehnologii şi metode
de producţie
- sisteme de asigurare a calităţii şi condiţii pentru certificarea conformităţii cu
standardele relevante.
În cazul contractelor de lucrări, specificaţiile tehnice pot face referire şi la:
- prescripţii de proiectare şi calcul al costurilor
- verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a lucrărilor
- verificarea, inspecţia şi condiţiile de recepţie a tehnicilor, procedeelor şi
metodelor de execuţie
- orice alte condiţii cu carater tehnic pe care A.C. este capabilă să le descrie
Specificaţiile tehnice se definesc:
 fie prin referire, de regulă, în următoarea ordine, la:
1. standarde naţionale care adoptă standarde europene
2. omologări tehnice europene
3. standarde internaţionale
4. alte referinţe de natură tehnică elaborate de organisme de standardizare
europene
5. alte standarde, omologări sau reglementări tehnice naţionale privind
utilizarea produselor sau proiectarea, calculul şi execuţia lucrărilor
 fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, care pot
include şi caracteristici de mediu
 fie prin precizarea performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, susţinute
prin referirea la standarde, omologări tehnice, specificaţii tehnice
comune, ca mijloc de prezumţie a conformităţii cu nivelul de
performanţă şi/sau cerinţele funcţionale solicitate
 fie combinat, respectiv, pentru anumite caracteristici, prin precizarea
performanţelor şi/sau cerinţelor funcţionale, şi pentru alte caracteristici,
prin referirea la standarde sau omologări tehnice.
Obs.
1. Nicio ofertă nu poate fi respinsă pe baza specificaţiilor tehnice, dacă ofertantul
demonstrează că propunerea sa tehnică satisface într-o manieră echivalentă
cerinţele A.C., sau dacă demonstrează că propunerea sa tehnică asigură
îndeplinirea performanţelor sau cerinţelor solicitate, deoarece sunt conforme cu:
un standard naţional care adoptă un standard european, o omologare tehnică
europeană, o specificaţie tehnică comună utilizată în Comunitatea Europeană, un
standard internaţional, alte reglementări tehnice elaborate de organisme de
standardizare europene.
29
2. A.C. are obligaţia de a accepta certificatele emise de organisme recunoscute în
oricare dintre statele membre ale U.E.
3. Dacă se solicită îndeplinirea anumitor cerinţe de mediu se pot utiliza specificaţii
definite prin etichete ecologice
4. este interzisă utilizarea specificaţiilor tehnice care indică o anumită origine, sursă,
producţie, o marcă de fabrică sau de comerţ, etc.

Documentaţia descriptivă – ţine locul caietului de sarcini în cazul dialogului

competitiv şi al negocierii şi conţine:
- o descriere a necesităţilor, obiectivelor şi constrângerilor A.C.
- orice alte informaţii pe baza cărora se va derula dialogul pentru identificarea
soluţiilor viabile
- primele care se vor acorda participanţilor la dialog
- posibilitatea de a realiza dialogul sau negocierea în runde succesive, cu scopul
de a reduce numărul de soluţii discutate sau propuneri de oferte.

2. Clauzele contractuale obligatorii

Contractul de achiziţie publică se încheie în formă scrisă, în cel puţin două
exemplare, în urma aplicării unei proceduri de atribuire sau în baza unui acord-cadru.
Clauzele contractului sunt stabilite în cea mai mare parte de către A.C.
Clauzele contractuale sunt:
A. Clauze de încetare a contractului:
- încetează, de drept, la expirarea perioadei pentru care a fost încheiat
- părţile pot stabili şi alte cauze de încetare a contractului, fără a aduce atingere
clauzelor obligatorii
B. Clauze obligatorii – sunt acele prevederi care se regăsesc obligatoriu în
orice contract şi se referă la:
- Obiectul principal al contractului
- Preţ şi modalităţile de plată
- Durata contractului
- Sancţiuni pentru neexecutarea culpabilă a obligaţiilor
- Documentele contractului
- Obligaţiile principale ale părţilor
C. Clauze contractuale specifice – sunt decise cu acordul părţilor şi pot face
referire la:
- subcontractanţi
- garanţia de bună execuţie
- garanţia de calitate
- modalitatea de ajustare a preţului
- termene de executare a obligaţiilor părţilor
- recepţie, inspecţii, teste
- ambalare, marcare, transport
30
- asigurări
- alte condiţii de executare a contractului

Atât cele obligatorii cât şi cele specifice pot fi:

- ajustabile
- imperative
Clauzele imperative nu pot fi ajustate iar cele ajustabile pot fi adaptate în funcţie
de tipul contractului şi de oferta declarată câştigătoare
Obs. Prin act adiţional la un contract se pot modifica prevederile referitoare la
denumirea părţilor, adresa, timpul de suspendare a executării obligaţiilor, fără a fi
afectate prevederile referitoare la preţ.

3. Fişa de date a achiziţiei este un formular şi cuprinde informaţii şi instrucţiuni

privind:
- date de identificare a A.C.
- adresa de unde se poate achiziţiona, descărca documentaţia de atribuire
- activitatea A.C.
- modul de obţinere de clarificări şi alte informaţii
- soluţionarea litigiilor
- Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor, inclusiv adresa, tel., fax,
mail
- date de descriere a obiectului contractului
- modul în care se va finaliza procedura
- existenţa loturilor şi modul de abordare
- acceptarea/neacceptarea de oferte alternative
- codul CPV
- cantitatea produselor
- garanţii
- termen de valabilitate a ofertei
- procedura aplicată şi dacă aceasta are ca etapă finală licitaţia electronică
- cerinţele minime de calificare şi documentele ce urmează a fi prezentate
- data limită de depunere şi ce alte formalităţi trebuie îndeplinite în legătură cu
participarea la procedura de atribuire
- informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a propunerii tehnice şi
financiare
- informaţii privind modul de elaborare şi prezentare a ofertei
- informaţii detaliate şi complete privind criteriul de atribuire.

4. Formulare şi modele
Documentaţia de atribuire conţine şi formulare şi modelele stabilite de către A.C.
Modelele au caracter de recomandare şi pot fi adaptate de către A.C.
Documentaţia de atribuire trebuie să conţină următoarele formulare:
31
 - fişa de date a achiziţiei
- formularul de ofertă
- formularul de contract
- formularul de scrisoare de garanţie, dacă se solicită
- formularul privind declaraţii
5. Alte informaţii şi cerinţe impuse de A.C. privind condiţiile de mediu, de
protecţie a muncii sau cerinţe de impozitare.

Comisia de evaluare
Comisia de evaluare se stabileşte de către autoritatea contractantă şi are drept
scop principal evaluarea ofertelor şi stabilirea ofertei câştigătoare.
Comisia de evaluare este formată din specialişti cu abilităţi în problemele de
achiziţii publice şi care:
- nu deţin părţi sociale, părţi de interes, acţiuni din capitalul subscris la unul
dintre candidaţi, ofertanţi, subcontractanţi, ori personae care fac parte din
Consiliul de administraţie al acestora;
- nu sunt soţ, soţie, rudă până la gradul 4 cu persoanele care fac parte din
Consiliul de Administraţie;
- persoane care ar avea orice alt interes care i-ar afecta imparţialitatea.

Comisia de evaluare se nominalizează din compartimentul intern de achiziţii

publice, având un anumit număr de membri şi un preşedinte care este responsabil
pentru atribuirea contractului.
Atribuţiile comisiei:
- deschiderea ofertelor şi a altor documente ce însoţesc ofertele
- verificarea îndeplinirii cerinţelor minime
- selecţia candidaţilor
- realizarea dialogului sau a negocierii
- verificarea detaliilor economice şi tehnice din punct de vedere al respectării
cerinţelor prevăzute
- stabilirea ofertelor neconforme şi a ofertelor admisibile
- evaluarea ofertelor pe baza criteriilor stabilite
- elaborarea şi justificarea propunerii de anulare a procedurii.

Comisia de evaluare poate să apeleze la experţi din afara acesteia care sunt cooptaţi
pe baza unui referat de necessitate şi care în general au următoarele atribuţii:
- verifică şi evaluează propunerile tehnice
- verifică propunerile economico-financiare
- analizează clauzele de natură juridică.
Experţii pot fi contactaţi de la început sau pe parcursul apariţiei anumitor
probleme.

32
 Membrii comisiei au obligaţia să păstreze confidenţialitatea asupra acţiunilor
desfăşurate, în acest sens semnând o declaraţie de confidenţialitate şi de evitarea
conflictului de interese.
Modul de lucru al comisiei
- la întrunirile comisiei au dreptul să participe membri acesteia şi cei cooptaţi
- orice decizie a Comisiei de evaluare trebuie să întrunească votul a cel puţin 2/3
din numărul membrilor săi
- fiecare membru fundamentează un punctaj, în mod individual, pe baza
criteriului stabilit, pentru fiecare ofertă
- dacă există divergenţe de păreri între membrii comisiei de evaluare şi decizia
nu întruneşte 2/3 din numărul membrilor săi, atunci preşedintele comisiei va
solicita reanalizarea punctelor de divergenţă
- în situaţia în care Comisia de evaluare nu ajunge la un acord, şi se constată o
criză de timp, deciziile se adoptă cu majotitate simplă
- membrii comisiei care nu sunt de acord cu decizia adoptată sunt obligaţi să-şi
prezinte punctul de vedere în scris, elaborând în acest sens o notă justificativă,
individuală, care se ataşează la Raportul procedurii de atribuire.

Curs 6 – PROCEDURILE DE ATRIBUIRE

Procedurile de aribuire:
Un contract de achiziţie publică, în funcţie de valoarea acestuia şi de regăsirea
în cerinţe, poate fi atribuit prin următoarele proceduri:
- licitaţie deschisă
- licitaţie restrânsă
- dialog competitiv
- cerere de ofertă
- negociere
Obs. Există o procedură specială numită acord-cadru

1. Licitaţia deschisă
- Reprezintă proceducara prin care orice operator economic are dreptul de a
depune o ofertă
- Licitaţia deschisă se desfăşoară într-o singură etapă; uneori se poate decide şi
organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică, de obicei în
fundamentarea punctajelor corespunzătoare fiecărei oferte, dar numai dacă se
specifică acest lucru în anunţul de participare şi în documentaţia de atribuire
- Se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care
se solicită operatorilor economici depunerea de oferte.
2. Licitaţia restrânsă
33
 - reprezintă procedura la care orice operator economic are dreptul de a-şi depune
candidatura, urmând ca numai candidaţii selectaţi să aibă dreptul de a depune o
ofertă
- se desfăşoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor
b) etapa de evaluare a ofertelor
Se poate decide şi aici organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică,
dar numai dacă se specifică acest lucru în anunţul de participare şi în documentaţia de
atribuire
- se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care
se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi
- se utilizează numai atunci când oferta este excedentară.
3. Dialog competitiv
- reprezintă procedura prin care orice operator economic are dreptul a-şi depune
candidatura şi prin care autoritatea contractantă conduce un dialog cu candidaţii
admişi, în scopul identificării uneia sau mai multor soluţii apte să răspundă
necesităţilor sale, urmând ca, pe baza soluţiei/soluţiilor identificate, candidaţii
selectaţi să elaboreze oferta finală
- se aplică numai atunci când:
a) contractul în cauză este considerat a fi de complexitate deosebită (A.C.
nu nu este în măsură să definească specificaţiile tehnice capabile sa îi
satisfacă necesităţile sau să stabilească montajul financiar sau cadrul
juridic de implementare a proiectului)
b) aplicarea procedurii de licitaţie deschisă sau restrânsă nu ar permite
atribuirea contractului respectiv
- se desfăşoară în trei etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor
b) etapa de dialog cu candidaţii admişi în urma preselecţiei, pentru identificarea
soluţiilor cele mai bune
c) etapa de evaluare a ofertelor finale
- se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care
se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi.
4. Negocierea
- reprezintă procedura prin care autoritatea contractantă (A.C.) derulează
consultări cu candidaţii selectaţi şi negocieză clauzele contractuale, inclusiv
preţul, cu unul sau mai mulţi dintre aceştia
- poate fi:
A. negociere cu plublicarea prelabilă a unui anunţ de participare
B. negociere fără plublicarea prelabilă a unui anunţ de
participare

34
A. Negocierea cu plublicarea prelabilă a unui anunţ de participare
- se desfăşoară, de regulă, în două etape:
a) etapa de selectare a candidaţilor
b) etapa de evaluare a ofertelor depuse de candidaţii selectaţi.
Se poate decide aici organizarea unei etape suplimentare de licitaţie electronică, dar
numai dacă se specifică acest lucru în anunţul de participare şi în documentaţia
descriptivă.
- se iniţiază prin transmiterea spre publicare a unui anunţ de participare prin care
se solicită operatorilor economici depunerea de candidaturi
- se aplică atunci când:
1. în urma aplicării licitaţiei deschise, restrânse sau a dialogului competitiv
nu a fost depusă nicio ofertă sau au fost depuse numai oferte
inacceptabile ori neconforme (este posibil numai după anularea
procedurilor menţionate şi numai dacă cerinţele iniţiale prevăzute în
documentaţia de atribuire).
2. în situaţii excepţionale, temeinic motivate, atunci când natura
produselor/serviciilor/lucrărilor sau riscurile implicate de
livrarea/prestarea/executarea acestora nu permit o estimare iniţială
globală a preţului viitorului contract de achiziţie publică
3. atunci când caietul de sarcini nu poate fi elaborat cu precizia pe care o
impune atribuirea unui contract de achiziţie publică prin aplicarea
licitaţiei deschise sau restrânse (servicii financiare, intelectuale, ex.
Proiectarea lucrărilor).
4. când lucrările care urmează a fi executate sunt necesare exclusiv în
scopul cercetării ştiinţifice, experimentării sau dezvoltării tehnologice, şi
numai dacă acestea nu se realizează pentru obţinerea de profit.
B. Negocierea fără plublicarea prelabilă a unui anunţ de participare
- se aplică atunci când:
1. din motive tehnice, artistice sau legate de protecţia unor drepturi de
exclusivitate, contractul poate fi atribuit numai unui operator economic
2. ca o măsură strict necesară, atunci când perioadele de aplicare a licitaţiei
deschise, restrânse sau a negocierii cu publicarea prelabilă a anunţului de
participare nu pot fi respectate din motive de extremă urgenţă
determinate de evenimente imprevizibile şi care nu se datorează sub
nicio formă unei acţiuni sau inacţiuni a A.C.
3. produsele sunt fabricate exclusiv în scopul cercetării ştiinţifice,
experimentării, studiilor sau dezvoltării tehnologice, şi numai dacă
acestea nu se realizează pentru obţinerea de profit
4. este necesară achiziţionarea de la furnizorul iniţial a unor cantităţi
suplimentare de produse destinate înlocuirii parţiale sau extinderii
echipamentelor/instalaţiilor livrate anterior, şi numai dacă schimbarea
furnizorului ar presupune achiziţionarea de produse care, datorită
35
 caracteristicilor tehnice deja existente, determină incompatibilităţi sau
dificultăţi tehnice sporite de operare şi întreţinere (perioada în care astfel
de contracte pot fi atribuite nu trebuie să depăşească 3 ani de la atribuirea
celui iniţial).
5. produsele sunt cotate la bursa de mărfuri, iar achiziţia acestora se
realizează prin operaţiuni pe piaţa de disponibil
6. produsele pot fi achiziţionate în condiţii deosebit de avantajoase de la un
operator economic care îşi lichidează definitiv afacerile
7. ca urmare a unui concurs de soluţii, contractul de servicii trebuie să fie
atribuit, conform regulilor stabilite iniţial, concurentului câştigător
8. este necesară achiziţionarea suplimentară a unor servicii sau lucrări
suplimentare care nu au fost incluse în contractul iniţial, dar care au
devenit necesare pentru îndeplinirea contractului în cauză, şi numai dacă
se respectă cumulativ condiţiile:
- atribuirea să fie făcută contractului iniţial
- cele nou achiziţionate nu pot fi separate de contractul iniţial
- valoarea cumulată a contractelor atribuite pentru lucrări şi servicii
suplimentare/adiţionale nu depăşesc 50% din valoarea contractului iniţial
9. ulterior atribuirii unui contract de lucrări sau servicii, A.C. îşi propune să
achiziţioneze noi lucrări/servicii, care sunt similare celor din contractul
iniţial, şi numai dacă respectă cumulativ condiţiile:
- atribuirea se face contractului iniţial iar noile lucrări/servicii sunt similare celor
prevăzute în contractul iniţial şi sunt conforme cu cerinţele din caietul de
sarcini elaborat cu ocazia atribuirii respectivului contract
- contractul iniţial a fost atribuit prin licitaţie restrânsă sau deschisă
- valoarea estimată a contractului iniţial s-a determinat inclusiv prin luarea în
considerare a lucrărilor/serviciilor similare care pot fi achiziţionate ulterior
- în anunţul de participare la procedura iniţială s-a precizat că A.C. are dreptul de
a opta pentru achiziţionarea ulterioară de noi lucrări/servicii similare, de la
operatorul a cărui ofertă a fost câştigătoare
- A.C. are dreptul de a aplica această procedură la nu mai mult de 3 ani de la
atribuirea contractului iniţial

5. Cerere de oferte
- reprezintă procedura simplificată prin care A.C. solicită oferte de la mai mulţi
operatori economici
- se poate aplica numai dacă valoarea estimată, fără TVA, a contractului este mai
mică decât:
 100 000 euro pentru produse
 100 000 euro pentru servicii
 750 000 euro pentru lucrări

36
 - se iniţiază prin publicarea în SEAP a unei invitaţii de participare la procedura
de atribuire
Obs. A.C. are dreptul, în cazuri temeinic justificate, să solicite ANRMAP
exceptarea de la obligaţia publicării invitaţiei de participare în SEAP, însă aceasta
nu poate fi făcută pentru o perioadă mai mare de 12 luni de la intrarea în vigoare a
ordonanţei

6. Concursul de soluţii
- reprezintă procedura prin care se achiziţionează, în special în domeniul
amenajării teritoriului, al proiectării urbanistice şi peisagistice, al arhitecturii
sau în cel al prelucrării datelor, un plan sau un proiect, prin selectarea acestuia
pe baze concurenţiale de către un juriu, cu sau fără acordarea de premii.
- se poate organiza ca:
 O procedură independentă, în care concurenţii pot obţine premii sau
prime de participare
 Parte a unei alte proceduri care conduce la atribuirea unui contract
de servicii.
- se iniţiază prin publicarea unui anunţ de participare prin care se solicită
operatorilor economici interesaţi depunerea de proiecte.

7. Cumpărarea directă
- se aplică în cazul în care se achiziţionează produse, servicii sau lucrări, a căror
valoare, fără TVA, cumulată pe parcursul unui an, nu depăşeşte 15 000 euro.
- Se realizează pe bază de document justificativ care se consideră a fi baza legală
de plată (factura fiscală).

Modalităţi speciale de atribuire a contractelor

Acordul-cadru
- reprezintă înţelegerea scrisă intervenită între una sau mai multe A.C. şi unul sau
mai mulţi operatori economici, al cărei scop este stabilirea
elementelor/condiţiilor esenţiale care vor guverna contractele de achiziţie
publică ce urmează a fi atribuite într-o perioadă dată, în mod special în ceea ce
priveşte preţul şi, după caz, cantităţile avute în vedere.
- Nu reprezină bază legală pentru angajarea fondurilor publice; în baza lui se
atribuie contracte subsecvente care constituie temei legal pentru plată
- A.C. are obligaţia de a încheia acord-cadru, de regulă, prin licitaţie deschisă sau
restrânsă; prin excepţie se pot aplica şi alte proceduri numai în anumite situaţii
- Nu se poate utiliza abuziv sau impropriu de către A.C., încât să împiedice sau
să distorsioneze concurenţa
A.C. nu are dreptul:
37
  De a încheia acorduri-cadru pe o perioadă mai mare de 4 ani, decât în
cazuri justificate
 De a atribui contracte subsecvente care au ca obiect prestaţii de altă
natură decât cele stabilite prin acordul-cadru
 De a încheia acorduri-cadru pe baza cărora se pot atribui contracte
subsecvente de tipuri sau natură diferite unele faţă de altele
 De a încheia contracte subsecvente decât cu operatorul sau operatorii
economici semnatari ai acordului-cadru şi numai pe baza regulilor şi
condiţiilor prevăzute în respectivul acord
 De a atribui contracte subsecvente în numele şi pentru o altă A.C. care nu
este parte în acordul-cadru respectiv decât în cazul în care are calitatea de
unitate de achiziţii centralizată.

Procesul general de atribuire

Atribuirea unui contract de achiziţie publică se face pe baza unui proces (succesiune
de etape şi faze).
Un proces general de atribuire poate fi structurat astfel:
Etapa 1: Întocmirea programului anual de achiziţii publice
- identificarea necesităţilor
- estimarea valorii
- punerea în corespondenţă cu CPV
- ierarhizarea necesităţilor
- alegerea procedurii
- identificarea fondurilor
- elaborarea calendarului
- definitivarea şi aprobarea programului
- publicarea anunţului de intenţie

Etapa 2: Elaborarea documentaţiei de atribuire

- elaborarea caietului de sarcini sau a documentaţiei descriptive
- stabilirea clauzelor contractuale
- stabilirea cerinţelor minime de calificare şi dacă este cazul a criteriilor de
selecţie
- stabilirea criteriului de atribuire
- solicitarea garanţiei de participare, dacă este cazul
- completarea Fişei de date a achiziţiei
- stabilirea formularelor şi modelelor
- anunţ către Ministerul Finanţelor Publice privind verificarea procedurală
- definitivarea documentaţiei de atribuire

38
Etapa 3: Chemarea la competiţie sau iniţializarea procedurii
- publicarea anunţului de participare
- punerea la dispoziţie a documantaţiei de atribuire sau a documantaţiei
descriptive
- răspuns la solicitările de clarificări
- stabilirea regulilor de participare şi de evitare a conflictului de interese –
comisia de evaluare sau juriu

Etapa 4: Derularea procedurii de atribuire

- dacă este cazul, primirea ofertelor de candidatură şi selectarea candidaţilor
(doar la licitaţie restrănsă, dialog competitiv, negociere cu anunţ prealabil)
- dacă este cazul, desfăşurarea rundelor de discuţii (dialog competitiv, negociere
cu anunţ prealabil)
- termen pentru elaborarea ofertelor
- primirea ofertelor
- examinarea şi evaluarea ofertelor
- stabilirea ofertei câştigătoare
- dacă este cazul, anularea procedurii

Obs. Etapa 4 se desfăşoară într-o singură fază, uneori putând să apară o fază
suplimentară ce se desfăşoară electronic, de obicei pentru evaluarea ofertelor.
În cazul licitaţiei restrânse, a dialogului competitiv şi a negocierii cu anunţ
prealabil, etapa 4 se desfăşoară în minim 2 faze:
a. Faza 1: Evaluarea şi selecţia candidaţilor
b. Faza 2: Evaluarea ofertelor
Şi aici poate să apară o fază suplimentară de achiziţie electronică

Etapa 5: Atribuirea contractului de achiziţie publică

- notificarea rezultatului
- perioada de aşteptare
- dacă este cazul, soluţionarea rezultatelor
- semnarea contractului
- transmiterea spre publicare a anunţului de atribuire

Etapa 6: Încheierea dosarului de achiziţie publică

- definitivarea dosarului de achiziţie publică

Etapa 7: Derularea contractului sau acordului-cadru

- dacă este cazul, constituirea garanţiei de bună execuţie
- desfăşurarea contractului
- verificarea rezultatelor şi recepţiile parţiale
39
Etapa 8: Finalizarea contractului
- recepţia finală
- dacă este cazul, eliberarea garanţiei de bună execuţie

Etapa 9: Analiza procesului

- evidenţierea concluziilor privind atribuirea contractului
- propuneri de măsuri de îmbunătăţire

FUNCŢIA DE ADMINISTRARE A ACTIVITĂŢII DE ACHIZIŢII PUBLICE

Proceduri specifice de atribuire a unui contract de achiziţii publice

1. Licitaţia deschisă
Etapa 1: aceeaşi ca în procesul general (identică)
Etapa 2: aceeaşi ca în procesul general (identică)
Etapa 3: aceeaşi ca în procesul general (identică)
Etapa 4: Derularea procedurii
Se desfăşoară de regulă într-o singură fază:
- primirea ofertelor
- deschiderea ofertelor
- evaluarea cerinţelor de calificare
- reţinerea ofertelor admisibile
- examinarea şi evaluarea ofertelor
- stabilirea ofertei câştigătoare
- dacă este cazul, anularea procedurii.
Etapele: 5, 6, 7, 8, 9: aceleaşi ca în procesul general (identică)
Faza de licitaţie electronică în general se referă la evaluarea ofertelor

2. Licitaţia restrânsă
Etapele: 1, 2, 3: identice, ca în procesul general
Etapa 4: se desfăşoară de obicei în două faze:
Faza 1: Evaluarea şi selecţia candidaţilor
Faza 2: Primirea, evaluarea ofertelor depuse
Faza 1: - primirea ofertelor de candidatură
- evaluarea îndeplinirii cerinţelor minime de calificare
- evaluarea şi selecţia candidaţilor
- reţinerea candidaţilor selectaţi
- transmiterea invitaţiilor de participare pentru depunerea ofertelor
Faza 2: - primirea ofertelor
40
 - deschiderea ofertelor
- examinarea şi evaluarea ofertelor
- stabilirea ofertei câştigătoare
- dacă este cazul, anularea procedurii.
Se poate stabili o fază 3 de evaluare electronică a ofertelor
Etapele 5, 6, 7, 8, 9: ca în procesul general.

3. Dialogul competitiv
Etapele 1, 2, 3: identice, ca în procesul general
Etapa 4: se desfăşoară, de regulă, în trei faze:
Faza 1: Evaluarea şi selecţia
- primirea ofertelor de candidatură
- evaluarea îndeplinirii cerinţelor minime
- evaluarea şi selecţia candidaţilor
- reţinerea candidaţilor selectaţi
- transmiterea invitaţiilor de participare pentru depunerea ofertelor
Faza 2: Desfăşurarea rundelor de discuţii
- desfăşurarea discuţiilor în una sau mai multe runde succesive
- identificarea uneia sau mai multor soluţii
- transmiterea invitaţiilor de participare, pe baza unei soluţii finale
Faza 3: Primirea şi evaluarea ofertelor
- primirea ofertelor
- deschiderea ofertelor
- examinarea ofertelor
- stabilirea ofertei câştigătoare
- anularea procedurii, dacă este cazul

4. Negocierea cu anunţ prealabil de participare

Etapele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9: identice ca în procesul general
Etapa 4: Se desfăşoară în 3 faze:
Faza 1: Evaluarea şi selecţia
- primirea ofertelor de candidatură
- evaluarea îndeplinirii cerinţelor minime de calificare
- selecţia candidaţilor
Faza 2: Derularea rundelor de discuţii
- discuţii în una sau mai multe faze
- identificarea unei soluţii finale
Faza 3: Examinarea şi evaluarea ofertelor
- primirea ofertelor
- deschiderea ofertelor
41
 - evaluarea şi examinarea ofertelor
- stabilirea ofertei câştigătoare
- anularea procedurii, dacă este cazul.

5. Negocierea fără anunţ prealabil de participare (cu un singur operator

economic)
Etapele 1, 2, 3, 5, 6, 7, 8, 9: identice, ca în procesul general
Etapa 4: Se desfăşoară practic într-o singură fază, pentru că, concomitent cu
negocierea condiţiilor apare şi conţinutul ofertei.
Obs. Şi în acest caz putem să avem activitatea de anulare a procedurii.

Anunţul de participare

Este un document care se transmite spre publicare în SEAP, în M.O.R.- partea

IV-a, Achiziţiile Publice, şi dacă este cazul (valorile contractelor de furnizare sau
servicii este mai mare de 125 000 euro – pentru sistemul clasic, şi mai mare de
420 000 euro – pentru utilităţi; valoarea contractelor de lucrări este mai mare de
5 000 000 euro) se publică şi în JOUE.
El trebuie să aibă nu mai mult de 650 de cuvinte şi are un conţinut standard,
prevăzut în legislaţie.
Obs. Anunţul de participare, atunci când avem evaluare şi selecţie de candidaţi,
adică în cazul aplicării procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv sau
negociere, trebuie să cuprindă:
- criterii de selecţie
- reguli aplicabile pentru selecţie: punctaje maxime, algoritm de punctare
- numărul minim al candidaţilor ce vor fi selectaţi sau preselectaţi
- numărul maxim al candidaţilor ce vor fi selectaţi sau preselectaţi
- data limită de depunere a candidaturilor

Se iniţiază şi în cazul atribuirii unui contract printr-un sistem de achiziţie dinamic

şi când se organizează concurs de soluţii.

Punerea la dispoziţie a documentaţiei de atribuire

Documentaţia de atribuire poate fi obţinută în urma unei solicitări, în formă scrisă

sau electronică.
Obs. Se specifică în anunţul de participare modalitatea de obţinere.
Documentaţia de atribuire trebuie pusă la dispoziţie în maxim 4 zile de la
primirea solicitării şi nu mai târziu de 2 zile până la data limită de depunere a
ofertelor.
42
 În cazul procedurilor de licitaţie restrânsă, dialog competitiv şi negociere,
documentaţia aferentă primei etape cuprinde informaţii complete cu privire la
condiţiile de participare, precum şi prezentarea detaliată a modalităţii de acordare a
punctajului pe baza căruia se vor selecta, respectiv preselecta candidaţii.
În cazul cererii de ofertă, documentaţia de atribuire se transmite odată cu cu
invitaţia de participare.
Pot să depună oferte şi operatorii economici care nu au achiziţionat direct
documentaţia de atribuire.

Răspunsul la solicitările de clarificări

Orice operator economic interesat are dreptul să solicite informaţii suplimentare

la documentaţia de atribuire/selectare/preselctare.
Răspunsul, însoţit de întrebările aferente, se transmite în cel mult 3 zile lucrătoare
de la primirea unei solicitări de clarificări către toţi operatorii economici care au
solicitat documentaţia de atribuire, indiferent dacă aceştia vor sau nu informaţii
suplimentare.
Nu se dezvăluie identitatea celui care a adresat întrebări.
Nu se transmit clarificările suplimentare mai târziu de 6 zile până la data depunerii
ofertelor.

Curs 7 – Reguli de participare şi de evitare a conflictului de interese

Participarea: Orice operator economic, indiferent de naţionalitate, are dreptul de a

participa la o procedură de tribuire, individual sau într-un grup de operatori.
În funcţie de etapa la care participă în cadrul procesului de atribuire, operatorii
economici pot avea calitatea de:
 ofertant, dacă depune oferta, în cadrul etapei „derularea procedurii de
atribuire, Faza 1 a licitaţiei deschise, Faza 2 a licitaţiei restrânse, dialog
competitiv, negociere
 candidat, dacă depune oferta de candidatură în faza „evaluarea şi selecţia
candidaţilor” (licitaţie restrânsă, dialog competitiv, negociere)
 concurent, dacă prezintă un proiect în cadrul unui concurs de soluţii.
Participarea operatorului economic într-un grup de operatori se poate realiza:
- ca asociat, când se depune o ofertă comună
- ca subcontractant, când execută ca subcontractant o parte din contractul
gândit de contractantul principal.

43
 Asocierea are loc atunci când mai mulţi operatori economici depun o candidatură
comună sau o ofertă comună. (daco oferta a fost declarată câştigătoare, şi o astfel de
condiţie este necesară pentru îndeplinirea contractului, asocierea trebuie legalizată).
Subcontractarea - ofertantul are dreptul să subcontracteze o parte din contract,
caz în care are următoarele obligaţii:
- să precizeze partea părţilor din contract pe care intenţionează să le
subcontracteze
- să precizeze datele de recunoaştere ale subcontractanţilor.

Obs. Ofertantul principal rămâne pe deplin răspunzător pentru modul de îndeplinire a

obligaţiilor contractuale.
Un operator economic (asociaţie) nu are dreptul să depună mai multe oferte în
cadrul aceleiaşi proceduri
Un operator economic nu are voie să participe la o procedură atât cu o ofertă
individuală, în calitate de ofertant, şi cu o ofertă comună, ca şi ofertant asociat.

Oferte
Oferta reprezină actul juridic prin care operatorii economici îşi manifestă dorinţa de a
se angaja din punct de vedere juridic într-un contract de achiziţie publică.
Oferta se elaborează în conformitate cu documentaţia de atribuire şi cuprinde:
propunerea tehnică şi propunerea financiară.
Ofertele pot fi:
- oferte de bază
- oferte alternative.
Ofertele de bază se elaborează respectându-se caietele de sarcini întocmai.
Ofertele alternative se elaborează numai dacă această posibilitate a fost prevăzută în
documentaţia de atribuire, şi prin ofertă alternativă se înţelege acea ofertă care se
abate într-o anumită măsură de la cerinţele documentaţiei de atribuire din care rezultă
avantaje pentru A.C. ofertele alternative nu se utilizează decât în cazul aplicării
criteriului de atribuire „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic”.
Ofertele pot fi şi:
- individuale, depuse de un singur operator economic
- comune, depuse de o asociaţie de operatori economici
Oferta de candidatură: se înţelege setul de documente prin care un operator
economic îşi demonstrează:
- situaţia personală
- capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
- situaţia economică şi financiară
- capacitatea tehnică şi profesională.

44
Interdicţii: un operator economic nu are dreptul în cadrul aceleiaşi proceduri să
participe la două sau mai multe asocieri, să depună o ofertă individuală şi o altă ofertă
comună, să depună o ofertă individuală şi să fie subcontractant la o altă ofertă.
Obs. Candidaţii selectaţi nu au dreptul să participe în faza a doua, în cazul licitaţiei
restrânse sau negocierii cu anunţ prelabil de participare, în asociaţii sau ca
subcontractanţi
Candidaţii neselectaţi nu pot participa, în calitate de subcontractant sau asociat,
la faza a doua a licitaţiei restrânse sau negocierii cu anunţ prelabil de participare.

Limitarea participării:
A.C. are dreptul să limiteze participarea numai la:
- nivelul unor ateliere protejate
- numai la anumiţi ofertanţi în care majoritatea angajaţilor sunt persoane cu
dizabilităţi care, prin natura şi gravitatea deficienţelor lor, nu pot exercita o
activitate profesională în condiţii normale.
Decizia de limitare este prevăzută expres în anunţul de participare.

Conflictul de interese
Reprezintă situaţia în care angajatul public are un interes personal care ar putea
influenţa în mod necorespunzător îndeplinirea sarcinilor şi obligaţiilor sale de
serviciu.
Conflictul de interese poate fi financiar sau nefinanciar.
Interesele financiare: implică un câştig real sau potenţial care poate fi obţinut cu
ajutorul unui funcţionar public, oficial guvernamental sau al unei persoane alese prin
vot sau prin intermediul unui membru al familiilor acestora, care au proprietăţi,
acţiuni sau deţin o anumită poziţie într-o societate care participă la o procedură de
aachiziţie publică, acceptă cadouri sau alte atenţii sau primesc venit dintr-o a doua
slujbă.
Beneficiul nu reprezintă neapărat o cantitate de bani ci şi o creştere a valorii
proprietăţii datorită unei decizii favorabile emise în acest scop sau datorită alegerii
unui anumit operator economic drept căştigător al unei proceduri de achiziţie publică.
Interesele nefinanciare: duc la apariţia puterii politice sau a unui control sporit. Ele
pot apărea din relaţii personale sau de familie sau din implicarea în activităţi sportive,
sociale sau culturale.

Incompatibilităţi:
Nu au dreptul să fie implicaţi în comisiile de evaluare sau de jurizare următoarele
categorii de persoane:
- soţ, soţie, rudă sau afin, până la gradul al patrulea inclusiv, cu persoane care fac
parte din consiliul de administraţie/organul de conducere sau de supervizare al
unuia dintre ofertanţi/candidaţi

45
 - persoane care deţin părţi sociale, părţi de interes sau acţiuni din capitalul
subscris al unuia dintre ofertanţi/candidaţi
- persoane aflate într-o situaţie, care, în mod obiectiv, induce dubii cu privire la
asigurarea imparţialităţii pe parcursul procesului de verificare/evaluare a
candidaturilor/ofertelor.
Obs. Pentru evitarea unor asemenea situaţii, după numirea Comisiei de Evaluare şi
după depunerea ofertelor, membrii acesteia sunt obligaţi să dea o declaraţie de de
inerese, imparţialitate şi confidenţialitate.

Primirea candidaturilor, evaluarea şi selecţia candidaţilor

Aceasta se constituie într-o fază distinctă în cazul licitaţiei restrânse, dialogului
competitiv şi negocierii cu anunţ prealabil de participare.
În acest caz, verificarea, evaluarea şi selecţia candidaţilor presupune doi paşi:
Pasul 1: verificarea îndeplinirii cerinţelor minime de calificare
Pasul 2: evaluarea şi selecţia candidaţilor
Cerinţele minime de calificare sunt cerinţe minime impuse, ce trebuie îndeplinite de
către operatorul economic care doreşte să devină parte într-un contract de achiziţie
publică. Atunci când se decide îndeplinirea unor cerinţe minime referitoare la situaţia
economică şi financiară sau la capacitatea tehnică şi profesională, A.C. trebuie să
elaboreze o notă de justificare prin care să argumenteze existenţa cerinţelor
respective. Această notă se ataşează la dosarul achiziţiei.
Cerinţele, criteriile de calificare şi selecţie se referă numai la:
- situaţia personală a candidatului
- capacitatea de exercitare a activităţii profesionale
- situaţia economică şi financiară
- capacitatea tehnică sau/şi profesională
- standarde de asigurare a calităţii
- standarde de protecţie a mediului.

Criteriile de calificare şi selecţie se stabilesc în funcţie de cerinţele contractului cu

respectarea principiului proporţionalităţii.
Pentru demonstrarea îndeplinirii cerinţelor minime de calificare, operatorii economici
vor prezenta:
- certificate emise de autoritatea competentă sau de organisme publice sau
private care respectă standardele europene de certificare
- orice alte documente echivalente cu certificarea solicitată.
Obs. Certificatele ca şi organismele şi autorităţile competente sunt prevăzute în
documentaţia de atribuire.
46
 Este interzisă prevederea unor cerinţe minime referitoare la situaţia economico-
financiară, precum şi la capacitatea tehnico-profesională care ar conduce la
discriminări.

1. Cerinţe privind situaţia personală a operatorului economic

Un operator economic trebuie să facă dovada că nu:
a) a fost condamnat în ultimii 5 ani printr-o hotărâre judecătorească
definitivă pentru participarea la activităţi ale unei organizaţii criminale,
corupţie, fraudă, spălare de bani
b) se află în una din următoarele situaţii:
- nu este în stare de faliment sau lichidare, afacerile nu îi sunt administrate de un
administrator judiciar
- activităţile sale comerciale nu sunt suspendate sau nu fac obiectul unui
aranjament cu creditorii
- nu face obiectul unei proceduri legale pentru declararea sa în una din situaţiile
de mai sus
- şi-a îndeplinit obligaţiile de plată a impozitelor, taxelor şi contribuţiilor de
asigurări sociale către bugetul general consolidat
- nu a fost condamnat în ultimii 3 ani, prin hotărâre definitivă, pentru o faptă care
a adus atingere eticii profesionale sau pentru comiterea unei greşeli în materie
profesională
- nu prezintă informaţii false sau prezintă informaţiile solicitate de către A.C.
Sunt considerate documente edificatoare:
- certificate
- caziere judiciare
- alte documente echivalente emise de autorităţi competente din ţara respectivă
Obs. În cazul în care în ţara de origine sau unde este stabilit operatorul economic nu
se emit astfel de documente, atunci se acceptă:
- fie o declaraţie pe propria răspundere
- o declaraţie autentică dată în faţa unui notar, a unei autărităţi administrative sau
judiciare ori a unei asociaţii profesionale care are competenţe în acest sens.

2. Cerinţe privind capacitatea de exercitare a activităţii profesionale

Aceste cerinţe se demonstrează prin:
- forma de înregistrare ca persoană fizică sau juridică
- atestarea ori apartenenţa din punct de vedere profesional

3. Cerinţe privind situaţia economică şi financiară

Se regăsesc în documentaţia de atribuire şi trebuie justificate.
Situaţia economică şi financiară poate fi justificată cu documente cum ar fi:
- declaraţii bancare corespunzătoare
- bilanţul contabil sau extrase din bilanţ
47
 - declaraţii privind cifra de afaceri globală sau cifra de afaceri în domeniul de
activitate aferent obiectului contractului, într-o perioadă anterioară care vizează
activitatea din cel mult ultimii 3 ani
- auditul financiar emis de persoane autorizate
Obs. Dacă operatorul din motive justificate nu poate să prezinte documentele
solicitate, acesta poate să prezinte alte documente care să evidenţieze o imagine
reală a situaţiei economico-financiare
Capacitatea economică şi financiară a operatorului economic poate fi susţinută şi
de o altă persoană, caz în care:
- trebuie să existe un angajament ferm al persoanei care susţine op. ec.
- Angajamentul reprezintă un act juridic unilateral prin care persoana care susţine
operatorul economic confirmă faptul că va pune la dispoziţia acestuia resursele
financiare invocate
- Persoana care susţine financiar operatorul economic nu trebuie să se afle într-
una din situaţiile care determină excluderea dintr-o procedură de atribuire.
Dacă se depune o ofertă comună, atunci situaţia economică şi financiară se
demonstrează prin luarea în considerare a resurselor tuturor membrilor grupului. Şi
aici asociaţia poate să prezinte susţinerea fermă din partea unei terţe persoane, caz în
care: trebuie să existe un angajament ferm (act unilateral) ndeplinirii obligaţiilor
contractuale
Capacitatea finaciară a ofertantului poate fi demonstrată prin:
- cifra de afaceri medie pe 3 ani, în cazul în care se solicită cerinta minima, să fie
de până la 3 ori mai mare decât valoarea estimată contractului ce urmează a fi
atribuit

4. Cerinţe privind capacitatea tehnică şi/sau profesională

Capacitatea tehnică şi/sau profesională reprezintă un indicator prin care se
demonstrează că un candidat are capacitatea de a oferi produsele, serviciile, lucrările
ce constituie obiectului contractului de achiziţie publică.
Capacitatea tehnică şi/sau profesională se evidenţiază prin regăsirea în
documentaţia de atribuire a unor cerinţe minime ce trebuie îndeplinite.
Obs.
1. Este interzisă utilizarea unor cerinţe minime care să restricţioneze participarea
la procedura de atribuire.
2. Atunci când se impun cerinţe minime acestea trebuie să fie justificate printr-o
notă justificativă care se va regăsi în dosarul achiziţiei publice.
Capacitatea tehnică şi/sau profesională se demonstrează prin prezentarea unor
informaţii care se regăsesc în documentaţia de atribuire. În general, aceste informaţii
se referă la: - experienţă
- aptitudini
- eficienţa şi eficacitatea ofertantului.

48
 Capacitatea tehnică şi/sau profesională a unui operator economic poate fi susţinută
şi de către un alt operator economic, situaţie în care:
- trebuie să existe un angajament ferm al operatorului economic care susţine, în
favoarea operatorului economic care este susţinut (document ce se va regăsi
printre documentele ofertei) prin care acesta confirmă faptul că va pune la
dispoziţia celui susţinut resursele tehnice şi profesionale invocate
- operatorul economic care susţine nu trebuie să fie într-o situaţie care determină
excluderea din procedura de atribuire
În cazul în care se depun oferte, (candidaturi) comune, capacitatea tehnică sau
profesională se demonstrează prin luarea în considerare a resurselor membrilor
grupului.
Verificarea capacităţii tehnice şi/sau profesionale
I. În cazul contractelor de furnizare se poate face prin:
1. Prezentarea de liste privind principalele livrări de produse în ultimii 3 ani
Obs. Demonstrarea livrărilor de produse se face printr-o declaraţie scrisă a
operatorului economic
2. Prin prezentarea de declaraţii referitoare la echipamentele tehnice şi la
măsurile aplicate în vederea asigurării calităţii
3. Prin prezentarea de informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic
de specialitate de care dispune operatorul economic
4. Prin prezentarea de certificate sau alte documente emise de organisme,
care să ateste conformitatea produselor prin referire la specificaţiile
relevante
5. Prin prezentarea de mostre, descrieri, fotografii, cataloage, fişe tehnice a
căror autenticitate să poată fi demonstrată la cerere.
Obs. În cazul unor produse complexe autoritatea contractantă poate să
verifice direct sau prin intermediul unor organisme abilitate potenţialul
tehnic de producţie şi de cercetare al operatorului economic.
II. În cazul contractelor de servicii se poate face prin:
1. O listă de prezentare a principalelor servicii prestate în ultimii 3 ani,
conţinând valori, perioade de livrare, beneficiari. Confirmarea prestărilor
de servicii se face printr-o declaraţie scrisă a operatorului economic.
2. Prin prezentarea de informaţii privind echipamentele tehnice şi măsurile
aplicate în vederea asigurării calităţii
3. Prin prezentarea de informaţii referitoare la personalul tehnic şi de
specialitate a operatorului economic
4. Prezentarea de informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi
calificarea personalului de conducere precum şi ale persoanelor
responsabile pentru îndeplinirea contractului
5. Solicitarea unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual al
personalului angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani.

49
 6. Dacă este cazul, prezentarea de informaţii privind măsurile de protecţie a
mediului
7. Prezentarea de informaţii referitoare la utilajele, instalaţiile,
echipamentele tehnice de care poate dispune operatorul economic pentru
îndeplinirea corespunzătoare a contractului de servicii
8. Prezentarea de informaţii privind proporţia în care contractul de servicii
urmează să fie îndeplinit de către subcontractanţi şi specializarea
acestora.
Obs. În cazul unor servicii complexe, autoritatea contractantă poate să
verifice sau să controleze direct sau prin organisme abilitate capacităţile
tehnice de producţie sau de cercetare ale operatorului economic.
III. În cazul contractelor de lucrări verificarea capacităţii tehnice şi/sau
profesionale se poate realiza prin solicitarea:
1. Unei liste a principalelor lucrări executate în ultimii 5 ani, însoţite de
certificatele de bună execuţie, şi care vor conţine: valori, perioada şi
locul execuţiei, modul de îndeplinire a obligaţiilor, beneficiari,
confirmarea lucrărilor executate făcându-se printr-o declaraţie scrisă a
operatorului economic.
2. De informaţii referitoare la personalul/organismul tehnic de specialitate
de care dispune, în special pentru controlul calităţii.
3. De informaţii referitoare la studiile, pregătirea profesională şi calificarea
personalului de conducere, precum şi ale persoanelor responsabile pentru
execuţia lucrării.
4. Unei declaraţii referitoare la efectivul mediu anual ap personalului
angajat şi al cadrelor de conducere în ultimii 3 ani.
5. Dacă este cazul, de informaţii privind măsurile de protecţie a mediului pe
care operatorul economic le poate aplica în timpul îndeplinirii
contractului de lucrări.
6. Unei declaraţii referitoare la utilajele, instalaţiile, echipamentele tehnice
de care poate dispune operatorul economic pentru îndeplinirea
corespunzătoare a contractului.
7. De informaţii privind proporţia în care contractul de lucrări urmează să
fie îndeplinit de către subcontractanţi şi specializarea acestora.

Se recomandă ca cerinţa minimă privitoare la capacitatea tehnică şi/sau

profesională să poată fi demonstrată prin cel puţin informaţii referitoare la:
i. un contract de lucrări, servicii sau furnizare care fizic sau valoric
să nu reprezinte mai mult de 30% din volumul fizic sau valoric al
viitorului contract;
ii. cel mult 3 contracte de lucrări, servicii sau furnizare care din punct
de vedere fizic sau valoric să nu depăşească 50% din volumul fizic
sau valoric al viitorului contract.
50
 5. Cerinţe privind prezentarea de standarde de asigurare a calităţii
În cazul în care se solicită prezentarea unor certificate din care să rezulte
respectarea anumitor standarde de calitate atunci cerinţele trebuie să se refere la
sisteme de asigurare a calităţii bazate pe standarde europene şi la certificate emise de
organisme care utilizează standarde europene de evaluare.

6. Cerinţe privind standarde de protecţia mediului

Dacă se solicită prezentarea unor certificate în acest sens atunci raportările trebuie
să se facă la:
- Sistemul Comunitar de Management Ecologic şi Audit
- Fie la standarde de gestiune ecologică bazate pe seriile de standarde europene
sau internaţionale în domeniu
Obs.
1. Autoritatea contractantă este obligată să accepte certificate emise şi de alte
organisme stabilite în alte state ale U.E.
2. Dacă operatorul economic nu deţine certificate de calitate sau de mediu atunci
acesta poate să prezinte alte probe sau dovezi prin care să demonstreze
respectarea cerinţelor minime.
Pe baza acestor cerinţe operatorii economici:
a) au dreptul să participe la o procedură de atribuire
b) pot să realizeze obiectul contractului respectiv
În ceea ce priveşte capacitatea obiectului contractului respectiv, aceasta se
demonstrează prin utilizarea unor criterii, a unor metode de punctare din care rezultă
candidaţii care vor fi reţinuţi, selectaţi, care vor participa la faza de ofertare.
Obs. Toate cerinţele minime, criterii de evaluare şi selecţie, toţi algoritmii de
punctare se vor regăsi în mod obligatoriu în documentaţia de atribuire şi nu pot fi
schimbaţi pe perioada derulării procesului de atribuire.

Curs 8 – Evaluarea ofertelor contractelor de achiziţii publice

O ofertă se poate evalua utilizând două criterii:

1. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic
2. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere al preţului.
Obs.
1. Criteriul de atribuire ales se precizează în mod obligatoriu în anunţul de
participare şi în cadrul documentaţiei de atribuire.
51
 2. Criteriul de evaluare odată stabilit nu poate fi schimbat pe toată durata de
aplicare a procedurii de atribuire.

1. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere economic

În acest caz, oferta câştigătoare este oferta care întruneşte punctajul cel mai mare
rezultat din aplicarea unui sistem de factori de evaluare.
Sistemul de factori de evaluare cuprinde:
- factori obiectivi de evaluare (privitori numai la ofertă)
- ponderile relative stabilite pentru fiecare dintre factori
- algoritm de calcul specific.
Factorii de evaluare pot să fie:
- preţul: nu poate să lipsească iar ponderea lui trebuie să fie mai mare decât
ponderea celorlalţi factori peste 50%
- caracteristici privind nivelul calitativ, tehnic sau funcţional
- caracteristici de mediu
- costuri de funcţionare
- servicii post-vânzare şi de asistenţă tehnică
- termen de livrare sau de execuţie
- alte criterii ce se pot utiliza în evaluarea ofertelor, în raport cu obiectul
contractului respectiv.
Obs.
1. Criteriile respective, ponderea acestora trebuie să se găsească în documentaţia
de atribuire
2. Importanţa (ponderea criteriilor) trebuie să reflecte:
- importanţa caracteristicii tehnice şi funcţionale considerate a reprezenta un
avantaj calitativ în raport cu cerinţele minime şi care poate fi punctată
suplimentar faţă de acest minim.
- cuantumul valoric al avantajelor de natură financiară pe care ofertanţii le pot
oferi prin asumarea unor angajamente suplimentare în raport cu cerinţele
minime prevăzute în caietul de sarcini.
3. În cazul în care din motive obiective nu poate fi stabilită importanţa fiecărui
criteriu, atunci în documentaţia de atribuire şi în anunţul de participare se va
prezenta ordinea descrescătoare a importanţei factorilor de evaluare.
4. Ponderea stabilită pentru fiecare criteriu nu trebuie să determine o distorsiune a
rezultatului

Criteriul de atribuire „avantajul economic maxim” se utilizează în mod

obligatoriu în cazul procedurii „dialog competitiv”.

2. Oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere al preţului.

52
 În acest caz oferta câştigătoare este declarată oferta care îndeplineşte toate
cerinţele minime şi care conţine preţul cel mai scăzut.
Criteriul „preţul cel mai scăzut” se utilizează în cazul contractelor pentru care
îndeplinirea cerinţelor minime este suficientă pentru asigurarea unor contracte
corespunzătoare nevoilor autorităţii contractante.
Recomandare: În cazul contractelor de lucrări se va utiliza criteriul „în mod
exclusiv, preţul cel mai scăzut”.
În situaţia în care se atribuie un contract care are ca obiect proiectarea şi execuţia
de lucrări, se poate utiliza criteriul „oferta cea mai avantajoasă din punct de vedere
economic” în care ponderea totală însumată a factorilor de evaluare, alţii decât preţul,
nu trebuie să depăşească 30% din total pentru a nu distorsiona rezultatul aplicării
procedurii.

Primirea ofertelor

Ofertele trebuie depuse în limita temenului stabilit în documentaţia de atribuire şi

în anunţul de participare.
Ofertele pot fi depuse prin:
 Poştă
 Direct la sediul autorităţii contractante sau la altă adresă specificată
 Prin mijloace electronice dacă acest lucru a fost prevăzut de către A.C.

Deschiderea ofertelor

Ofertele se deschid la data şi locul indicate în anunţul de participare şi în

documentaţia de atribuire.
Orice ofertant are dreptul să participe la şedinţa de deschidere a ofertelor.
Comisia de evaluare nu are dreptul să respingă o ofertă pe motiv că ofertantul
este absent.
În cadrul şedinţei de deschidere comisia de evaluare verifică modul de
respectare a regulilor formale de depunere şi prezentare a ofertelor şi a documentelor
care o însoţesc.
Plicurile vor fi deschise de către preşedintele comisiei de evaluare care are
obligaţia de a anunţa următoarele:
a) denumirea (numele) ofertanţilor
b) modificările şi retragerile de oferte
c) existenţa garanţiilor de participare
d) elementele principale ale propunerilor financiare, inclusiv preţul
e) cursul de referinţă care va sta la baza comparării preţurilor la evaluarea
ofertelor prezentate într-o altă monedă
f) propuneri de oferte alternative (dacă este cazul)
53
 g) orice alte detalii considerate semnificative.

Obs. Nicio ofertă nu poate fi respinsă în cadrul şedinţei de deschidere, cu excepţia:

a) ofertelor depuse cu întârziere
b) ofertelor care nu fac dovada constituirii garanţiei de participare
Orice decizie cu privire la calificarea ofertanţilor, respectiv candidaţilor, sau cu
privire la evaluarea ofertelor, va fi luată de către comisia de evaluare în cadrul unor
şedinţe ulterioare şedinţei de deschidere a ofertelor.
Comisia de evaluare va întocmi un proces-verbal de deschidere care trebuie să
includă informaţiile anunţate de către preşedintele comisiei, care va fi semnat de către
membrii comisiei şi de către reprezentanţii ofertanţilor care sunt prezenţi la
deschidere.

Examinarea şi evaluarea ofertelor

Comisia de evaluare are obligaţia de a desfăşura activităţile de examinare şi

evaluare numai la sediul autorităţii contractante. Această activitate se realizează
înainte de evaluarea propriu-zisă a ofertelor.
1. Solicitarea prezentării documentelor care lipsesc.
Dacă se constată că unul sau mai mulţi ofertanţi/candidaţi au omis să prezinte
anumite documente, comisia de evaluare va solicita ofertanţilor să prezinte
documentele care lipsesc, prin care se confirmă îndeplinirea cerinţelor privind:
- situaţia personală
- capacitatea de exercitarea a activităţii profesionale
- situaţia economică şi financiară
- capacitatea tehnică sau profesională.
Obs. Se acordă un termen de cel mult 72 de ore de la solicitare.
Comisia de evaluare este respunzătoare de ajungerea în timp a solicitării la
candidaţi.
Comisia nu are dreptul de a permite şi solicita un document care lipseşte dacă:
- s-a menţionat expres în documentaţia de atribuire că nu este permisă depunerea
ulterioară a respectivului document, neprezentarea ducând la descalificare
- ofertantul deşi cunoştea cerinţele a omis să prezinte mai mult de 3 documente
- prin acceptarea documentului se crează un avantaj evident în raport cu ceilalţi
candidaţi.
2. Corectarea viciilor de formă
Comisia de evaluare remediază viciile de formă (erori sau omisiuni din cadrul unui
document, a căror corectare nu creează un avantaj evident în raport cu ceilalţi) ale
documentelor şi ofertelor prezentate de către operatorul economic, dar numai cu
acceptul acestuia. Dacă operatorul nu acceptă, atunci oferta se consideră neconformă.
3. Clarificările privind propunerea tehnică şi calificarea
Solicitarea de clarificări se face de către Comisia de evaluare şi
54
  Se stabilesc care sunt:
- clarificările
- completările formale
- confirmările necesare pentru evaluarea fiecărei oferte
 Se stabileşte perioada de timp acordată pentru transmiterea clarificărilor
Comunicarea către ofertant privind clarificările necesare trebuie să fie clară,
precisă şi să definească în mod explicit şi suficient de detaliat în ce constă solicitarea
comisiei de evaluare.
Dacă:
a) clarificările nu sunt transmise de către ofertant în perioada stabilită,
oferta este considerată neconformă
b) clarificările transmise de către ofertant nu sunt concludente, oferta este
considerată neconformă
c) prin clarificările transmise nu se răspunde cerinţelor caietului de sarcini,
ofertantul modificând prin răspunsurile pe care le prezintă conţinutul
propunerii tehnice, oferta este considerată neconformă
d) prin răspunsurile pe care prezintă, conţinutul propunerii financiare se
modifică, oferta este considerată neconformă
Excepţie! Când se corectează erori aritmetice nu avem de-a face cu modificarea
propunerii financiare
4. Omisiuni sau neconcordanţe
Se consideră că avem de-a face cu situaţia „omisiuni” sau „neconcordanţe” când:
- se respectă în mod substanţial caietul de sarcini
- estimarea valorică a omisiunilor/neconcordanţelor nu reprezintă mai mult de
3% din preţul propunerii financiare
Eliminarea omisiunilor/neconcordanţelor se face de către ofertant. Dacă
a) se refuză eliminarea omisiunilor/neconcordanţelor, oferta va fi
considerată neconformă
b) eliminarea omisiunilor/neconcordanţelor se condiţionează de
modificarea propunerii financiare, oferta va fi considerată neconformă
c) în cazul unui contract de furnizare oferta conţine o cantitate mai mică de
produse decât era solicitată prin caietul de sarcini, oferta va fi
considerată neconformă
5. Corectarea erorilor aritmetice
Se face de către: - ofertant
- Comisia de evaluare, cu acceptul ofertantului
Dacă nu se acceptă corectarea erorilor aritmetice, oferta va fi considerată
neconformă.
Corectarea erorilor aritmetice se face astfel:
a) dacă există o discrepanţă între preţul unitar şi preţul total, trebuie
luat în considerare preţul unitar, iar preţul total va fi corectat
corespunzător
55
 b) dacă există o discrepanţă între valoarea în cifre şi cea în litere,
trebuie luată în considerare valoarea în litere, iar valoarea
exprimată în cifre va fi corectată corespunzător.
6. Respingerea ofertelor
Se resping ofertele necorespunzătoare, respectiv cele care sunt:
- irelevante în raport cu obiectul contractului
- inacceptabile
- neconforme.
Se mai resping şi ofertele care deşi corespund în mod substanţial cerinţelor din
caietul de sarcini, estimarea valorică a omisiunilor sau neconcordanţelor constatate în
raport cu caietul de sarcini reprezintă o valoare mai mare decât diferenţa dintre preţul
prevăzut în oferta respectivă şi preţul prevăzut în oricare altă ofertă considerată
admisibilă de către comisia de evaluare.
Oferte irelevante în raport cu obiectul contractului:
- oferta care se referă la altceva decât la obiectul, cantitatea, solicitate de
autoritatea contractantă
Oferte inacceptabile:
- ofertele depuse peste termenul limită de depunere
- ofertele depuse la o altă adresă decât cea stabilită în anunţul de participare
- oferta neînsoţită de garanţia de participare şi în forma în care a fost
solicitată, dacă este cazul
- oferta ce a fost depusă de către un ofertant care nu îndeplineşte cerinţele
minime de calificare
- constituie o alternativă la prevederile caietului de sarcini, alternativă care nu
poate fi luată în considerare din următoarele motive:
- în anunţul de participare nu este prevăzută această posibilitate
-respectiva ofertă alternativă nu respectă cerinţele minime
prevăzute în caietul de sarcini
- conţine în propunerea financiară un preţ care depăşeşte valoarea fondurilor
care pot fi disponibilizate pentru îndeplinirea contractului respectiv
- prezină un preţ neobişnuit de scăzut în raport cu ccea ce urmează a fi
furnizat, executat sau prestat, iar justificările primite nu sunt concludente
- nu asigură respectarea reglementărilor obligatorii referitoare la condiţiile
specifice de muncă şi protecţia muncii, dacă a fost solicitat acest lucru
- dacă oferta a fost depusă de către un ofertant care în ultimii 2 ani, din
motive imputabile lui, nu şi-a îndeplinit sau şi-a îndeplinit în mod defectuos
obligaţiile contractuale, fapt care a produs grave prejudicii beneficiarilor
acestuia.
Oferte neconforme:
- nu sunt satisfăcute cerinţele caietului de sarcini
- conţin propuneri de clauze contractuale dezavantajoase pentru autoritatea
contractantă
56
 - conţin în cadrul propunerii financiare preţuri care nu sunt rezultatul liberei
concurenţe şi care nu pot fi justificate
- conţin vicii de formă sau erori aritmetice a căror remediere nu a fost
acceptată de către ofertant
- este revocată/modificată ulterior deschiderii, cu excepţia licitaţiei
electronice.
Prin ofertă admisibilă se înţelege oferta corespunzătoare din punct de vedere al
documentaţiei de atribuire.

Obs. Oferta câştigătoare se va desemna din ofertele admisibile!

Stabilirea ofertei câştigătoare

Oferta câştigătoare se staileşte de către Comisia de evaluare, utilizând criteriul

de evaluare stabilit în documentaţia de atribuire.
 Dacă criteriul utilizat a fost „preţul cel mai scăzut ”, atunci evaluarea
ofertelor se realizează prin compararea preţului, fără TVA, al fiecărei oferte în
parte şi întocmirea, în ordinea descrescătoare a preţurilor respective, a
clasamentului pe baza căruia se stabileşte oferta câştigătoare.
Deci oferta câştigătoare va fi oferta admisibilă ce propune preţul cel mai scăzut!
Dacă există 2 sau mai multe oferte cu acelaşi preţ există posibilităţile:
- Comisia de evaluare solicită o nouă propunere financiară
- Poate stabili oferta câştigătoare pe baza unor criterii suplimentare ce trebuie
să fie doar de natură tehnică.

 Dacă criteriul utilizat este „avantajul economic cel mai bun ”, atunci
evaluarea ofertelor se realizează prin acordarea, pentru fiecare ofertă în parte, a
unui punctaj rezultat ca urmare a aplicării algoritmului de calcul stabilit în
documentaţia de atribuire. Oferta câştigătoare va fi oferta cu punctajul cel mai
mare. Punctajul obţinut de oferte reprezintă media aritmetică a punctajelor
acordate de membrii Comisiei de evaluare.
Dacă două sau mai multe oferte au acelaşi punctaj:
- Comisia de evaluare stabileşte oferta câştigătoare ca fiind cea cu preţul cel
mai mic. Dacă şi preţurile sunt egale Comisia de evaluare solicită
ofertanţilor câştigători noi propuneri financiare urmând a câştiga cea care
propune preţul cel mai mic.
- Comisia de evaluare poate atribui contractul utilizând criterii suplimentare,
exclusiv de natură tehnică. (care nu se regăsesc în documentaţia de atribuire)
Obs. Oferta declarată câştigătoare nu poate fi modificată şi este parte integrantă a
viitorului contract de achiziţie publică.

57
 Anularea procedurii de achiziţie publică, dacă este cazul

Decizia de anulare se ia de către Comisia de evaluare şi se avizează de şeful

autorităţii contractante înainte de data transmiterii comunicării rezultatului procedurii
de atribuire.
O procedură de atribuire se anulează atunci când:
1. nu s-a asigurat un nivel satisfăcător al concurenţei
Se consideră nivel necorespunzător al concurenţei atunci când:
a) numărul de operatori economici este mai mic decât cel minim prevăzut
în documentaţia de atribuire şi în legislaţie, pentru fiecare procedură în
parte
b) numărul ofertelor admise este mai mic de 2, cu excepţia:
- licitaţiei deschise când se poate atribui contractul chiar dacă a participat un
singur ofertant, dacă preţul solicitat corespunde pieţei
- lecitaţie electronică (SEAP)
- preţul solicitat corespunde preţului pieţei.
2. dacă au fost depuse numai oferte inacceptabile, neconforme sau irelevantă
3. dacă au fost depuse oferte care, deşi pot fi luate în considerare, nu pot fi
comparate între ele datorită modului neuniform de abordare a soluţiilor tehnice
sau financiare
4. există abateri grave de la prevederile legislative. Aceste abateri afectează
procedura de atribuire în sensul:
- în cadrul documentaţiei de atribuire sau în modul de aplicare a procedurii de
atribuire se constată erori sau omisiuni care au ca efect încălcarea
principiilor prevăzute de lege
- autoritatea contractantă se află în imposibilitate de a adopta măsuri corective
fără ca acestea să conducă, la rândul lor, la încălcarea principiilor prevăzute
de lege.

Elaborarea raportului privind procedura de atribuire

Raportul se întocmeşte de Comisia de evaluare şi se aprobă de autoritatea

contractantă.
Raportul procedurii de atribuire trebuie să cuprindă:
- denumirea şi sediul autorităţii
- obiectul contractului de achiziţie publică
- dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor participanţi la procedură
- dacă este cazul, denumirea/numele candidaţilor selectaţi şi neselectaţi
precum şi motivele care au stat la baza selectării sau neselectării
respectivilor candidaţi
- denumirea/numele ofertanţilor participanţi la procedură
58
 - denumirea/numele ofertanţilor respinşi şi motivele care au stat la baza
acestei decizii
- dacă este cazul, motivele concrete pentru care una sau mai multe dintre
oferte au fost respinse ca urmare a considerării preţurilor prezentate ca fiind
neobişnuit de scăzute
- denumirea/numele ofertanţilor a căror ofertă a fost declarată câştigătoare şi
motivele care au stat la baza acestei decizii
- în cazul ofertului câştigător partea din contract pe care aceştia au declarat că
o subcontractează, împreună cu denumirea/numele subcontractanţilor
- dacă este cazul, justificarea hotărârii de anulare a procedurii de atribuire

Atribuirea contractului de achiziţie publică

1. Notificarea rezultatului
Odată stabilită oferta câştigătoare autoritatea contractantă are obligaţia de a
informa candidaţii/ofertanţii asupra situaţiei rezultatului. Comunicarea rezultatului
se face în scris (nu mai târziu de 3 zile lucrătoare de la emiterea deciziilor
respective) şi se transmite prin fax/mijloace electronice.
Candidaţii sunt informaţi cu privire la:
- în cazul candidaţilor/ofertelor care au fost respinşi/respinse li se comunică
motivele care au stat la baza respingerii ofertelor de candidatură/ofertelor
- în cazul ofertei câştigătoare i se comunică rezultatul însoţit de invitaţia de
participare pentru a încheia contractul
- în cazul ofertei necâştigătoare se prezintă avantajele relative ale ofertei
câştigătoare în raport cu oferta sa, i se comunică numele ofertantului căruia
urmează să i se atribuie contractul de achiziţie publică
Autoritatea contractantă nu este îndreptăţită să comunice aceste informaţii dacă:
- publicarea este contrară interesului public
- publicarea afectează interesele comerciale ale operatorului ec.
- Publicarea ar afecta concurenţa loială dintre aceştia
- Ar conduce la neaplicarea unei prevederi legale
2. Perioada de aşteptare
Contractul de achiziţie publică se semnează după o perioadă de aşteptare
Între notificarea rezultatului şi semnarea contractului se asigură o perioadă de
aşteptare de 7 – 15 zile în funcţie de valoarea contractului.
3. Contestaţiile. Rezolvarea contestaţiilor
Se rezolvă de către Consiliul Naţional de rezolvare a contestaţiilorşi/sau de
instanţele de judecată.
Consiliul este competent:
- să rezolve contestaţiile formulate înainte de semnarea contractului
59
 - să se pronunţe asupra legalităţii procedurilor şi operaţiunilor desfăşurate în
atribuirea unui contract de achiziţie publică
- să emită opinie asupra litigiului supus judecăţii, dacă instanţa solicită acest
lucru
Instanţa de judecată este competentă exclusiv în:
- soluţionarea litigiilor apărute după semnarea contractului de achiziţie
publică
- soluţionarea litigiilor privind acordarea de despăgubiri
- judecă recursurile depuse împotriva deciziilor Consiliului
Soluţionarea contestaţiilor se face respectând principiile:
- legalităţii
- celerităţii
- contradictorialităţii
- dreptului la apărare
Contestaţia este un act depus în formă scrisă de partea care se consideră vătămată. Îl
depune la Consiliu sau la Instanţă
Contestaţia poate fi depusă:
- individual, de fiecare parte ce se va considera vătămată
- în comun, de mai multe părţi
Conţinutul standard al unei contestaţii:
- numele, domiciliul sau reşedinţa contestatorului sau, pentru persoanele
juridice, denumirea, sediul şi codul unic de înregistrare şi numele persoanei
care le reprezintă
- denumirea şi sediul autorităţii contractante
- denumirea obiectului contractului de achiziţie publică şi procedura de
atribuire aplicată
- obiectul contestaţiei
- motivarea în fapt şi în drept a cererii
- mijloacele de probă pe care se sprijină contestaţia
- semnătura părţii sau a reprezentantului persoanei juridice
Contestaţia va fi însoţită de:
- o copie a actului atacat (contestat)
- copii de pe alte înscrieri care susţin contestaţia
Copiile sunt depuse la:
- Consiliul Naţional de rezolvare a contestaţiilor
- Instanţa de judecată
Dacă Consiliul consideră că actele depuse la contestaţie nu sunt suficiente va solicita
contestatorului noi acte. Dacă cererea nu este rezolvată contestaţia se consideră
respinsă.
Contestaţia poate fi depusă în termenul legal de depunere. Ea poate fi depusă în toate
fazele procedurii de atribuire şi împotriva oricărui act al autorităţii contractante
Termenul de depunere al contestaţiei este de cel mult:
60
 - 10 zile, în cazul în care valoarea este mai mare de 100 000(prod. şi serv) şi
respectiv 750 000 euro (lucrări)
- 5 zile în cazul în care valoarea este mai mică sau egală
Rezolvarea contestaţiei se face de către Consiliu. Autoritatea contractantă are dreptul
să-şi exprime în faţa Consiliului punctul său de vedere asupra contestaţiei.
Neexprimarea punctului de vedere al A.C. nu împiedică soluţionarea contestaţiei, în
măsura în care s-a făcut dovada comunicării acesteia. În rezolvarea contestaţiei
Consiliul poate să ceară lămuriri suplimentare părţilor, administrarea de probe,
solicita orice date necesare pentru stabilirea situiaţiei de fapt şi de la alte persoane .
Rezolvarea contestaţiei se face în faţa Consiliului, în scris, astfel:
- părţile pot fi audiate dacă este cazul
- părţile pot fi reprezentate de către avocaţi
- părţile pot depune concluzii scrise în cursul procedurii
Termenul de rezolvare a unei contestaţii este de 10 zile lucrătoare. În situaţii
excepţionale acesta poate fi suplimentat cu 20 de zile.
În urma rezolvării unei contestaţii Consiliul va lua o decizie prin care:
- anulează în parte sau în tot actul atacat
- obligă A.C. să emită un act
- dispune orice altă măsură necesară pentru remedierea actelor ce afectează
procedura de atribuire.
Deciziile Consiliului:
a) de admitere a contestaţiei, caz în care dispune luarea unei măsuri de
remediere a actului atacat, precizând şi termenul în care aceasta trebuie
să fie adusă la îndeplinire
b) de respingere ca fiind nefondată, tardivă, lipsită de interes, lipsită de
obiect, introdusă de o persoană fără calitate sau neîmputernicită să
formuleze contestaţia, pe orice altă excepţie de procedură sau de fond.
Fundamentarea deciziei Consiliului:
- deciziile se iau de către un complet format din 3 membri, dintre care cel
puţin preşedintele este licenţiat în drept
- deciziile se adoptă cu votul majorităţii membrilor completului, aceştia
neavând posibilitatea de a se abţine
- decizia va fi motivată şi comunicată în scris părţilor în termen de 5 zile de la
pronunţare
- va fi publicată pe pagina de internet a Consiliului
- decizia poate fi atacată cu plângere în 10 zile de la comunicare pentru
nelegalitate şau netemeinicie
- după luarea deciziei completul va întocmi o minută semnată de către toţi
membrii completului şi înregistrată într-un registru special ţinut de către
Consiliu
Obs. Decizia Consiliului este obligatorie pentru părţi!
4. Verificarea legalităţii diferitelor aspecte de către autoritatea contractantă
61
 A.C., pe parcursul desfăşurării procesului de atribuire, poate sesiza Consiliul cu
privire la legalitatea diferitelor acte şi operaţiuni. Consiliul poate să admită sesizarea
şi să constate legalitatea actelor întocmite, să ateste corectitudinea operaţiunilor şi
procedurilor desfăşurate de către A.C., sau să o respingă.
5. Atacarea deciziilor Consiliului
Deciziile pot fi atacate în cel mult 3 zile de la comunicarea sa. Plângerea este depusă
la sediul Consiliului care o va înainta la Instanţa de judecată împreună cu dosarul. Al
achiziţiei. Rezolvarea plângerii împotriva deciziilor Consiliului se face în complet de
3 judecători. Plângerea se rezolvă de urgenţă şi cu precădere.
Pe perioada desfăşurării procesului de judecată contractul nu este respectat (este lovit
de nulitate absolută).
În urma judecării, Instanţa poate:
- anula în tot sau în parte contractul respectiv
- obliga A.C. la emiterea unor acte
- obliga la îndeplinirea unei obligaţii de către A.C.
- orice alte măsuri necesare.
Obs. Hotărârea Instanţei este definitivă şi irevocabilă!
Contestaţiile nu pot fi depuse concomitent şi Consiliului şi Instanţei.
Dacă mai multe părţi se adresează concomitent Consiliului şi Instanţei,
Instanţa va suspenda judecata până la soluţionarea cauzei pe cale administrativ-
jurisdicţională.
Competenţa de soluţionare a cauzelor aparţine tribunalului în a cărui atie de
competenţă teritorială se află sediul A.C.
6. Semnarea contractului de achiziţie publică
Procedura de atribuire a contractului se finalizează prin semnarea contractului.
Clauzele conţinute în ofertă privitoare la propunerea tehnică şi financiară, graficul
de îndeplinire a contractului, graficul de plăţi, garanţia bancară de bună execuţie, dacă
este cazul, devin parte integrantă a contractului, în măsura în care nu afectează
clauzele obligatorii.

Publicarea anunţului de atribuire

Anunţul de atribuire se publică după semnarea contractului de achiziţie publică,

în cel mult 48 de zile.
El se publică în:
- Monitorul Oficial al României, partea aVI-a, „Achiziţii publice”
- S.E.A.P.
- JOUE, dacă valoarea depăşeşte:
- 125 000 euro pentru produse şi servicii (sistem clasic)
- 420 000 euro pentru sistemul de utilităţi
- 5 milioane euro pentru contractele de lucrări.
62
 Întocmirea Dosarului achiziţiei publice

Dosarul de achiziţie publică se întocmeşte de către A.C. prin compartimentul

intern de achiziţii publice şi se păstrează la sediul acesteia atât timp cât contractul
produce efecte juridice, dar nu mai puţin de 5 ani de la data finalizării acestuia.
Dosarul conţine toate activităţile desfăşurate în cadrul unei proceduri de
atribuire, respectiv toate documentele necesare pentru derularea procedurii.
Se întocmeşte pentru fiecare contract de achiziţie publică atribuit!
Dacă este solicitat, poate fi pus la dispoziţia:
- oricărei autorităţi publice interesate spre consultare, cu condiţia să nu fie
dezvăluită nicio informaţie dacă acest lucru este contrar legii
- organelor abilitate de a ridica documente care pot servi la dovedirea
fraudelor, contravenţiilor sau infracţiunilor
! Contractul de achiziţie publică are caracter de document public
Conţinutul standard al unui dosar de achiziţie publică:
- opis al documentelor
- copia filei de buget sau orice alt document care dovedeşte existenţa
fondurilor
- nota privind determinarea valorii estimate fără TVA
- înregistrările care dovedesc transmiterea anunţului de intenţie şi anunţul de
intenţie, dacă este cazul
- înregistrările care dovedesc transmiterea anunţului de intenţie şi anunţul de
participare şi anunţul de participare şi/sau invitaţia de participare, după caz
- documentaţia de atribuire
- nota justificativă privind alegerea criteriilor de selecţie
- nota justificativă privind alegerea criteriului de atribuire
- nota justificativă privind alegerea procedurii de atribuire, în cazul în care
procedura de atribuire a fost alta decât licitaţia deschisă sau restrânsă
- nota justificativă privind accelerarea procedurii de atribuire, dacă este cazul
- procesul verbal de deschidere a ofertelor
- raportul procedurii de atribuire
- oferta câştigătoare în original
- contractul de achiziţie publică semnat
- înregistrările care dovedesc transmiterea anunţului de atribuire şi anunţul de
atribuire
- înregistrările care dovedesc păstrarea garanţiei de bună execuţie şi garanţia
de bună execuţie
- documentele constatatoare privind îndeplinirea obligaţiilor contractuale.
Pe parcursul derulării contractului dosarul se poate completa cu:
63
 - dovada îndeplinirii obiectului contractului, procese-verbale de recepţie
preliminare şi finale
- dovada efectuării plăţilor
- dovada înregistrării în contabilitate a rezultatului derulării contractului.
Punerea la dispoziţie a dosarului se face în copie, originalul rămânând la sediul
A.C. Dacă totuşi este necesar originalul, A.C. realizează o copie a acestuia. Dosarul se
pune la dispoziţia celor interesaţi pe bază de proces-verbal de predare-primire, care
trebuie să cuprindă lista documentelor conţinute, orecum şi numărul de file al fiecărui
document.

64