ante gia.

tinse

,

tatea

legie

cap

lare

iZ3ta it de

ripe

4.

3. AtituJini vicioes« produae de durere sa" bol; otgflnice .

Diferite atitudini vicloase pot fi produse de durere sau bali organice. Dintre aeestea amintim:

- Atit u dini fixe sau semimobile ale diferitelor regiuni ale corpului aproape permanent exacerbate, accentuate paroxistic de mi§ciri ,i zdruncinituri locale, oboseala, nesomn, enervare, surmcnaj(infectii localizate, traumatisme, tumori etc.) - Poziliaonopneica: dispnee, respiratie mal grea, eventual tnse, ciaJ1oza~ jugulare turgescente" (boli toracice, pulmonate, cardiace).

- Pozilia de rugiciune mahomedena: bolnavul a~zat in pat este aptecar mult in fatA sau sta in genunchi sprijinit in miini sau coapse. (Pericardite cu licbid.)

- Pozitia COCO§ de pu~: pacientul culcat pe 0- parte cu eapul dat pe spate, colo ana §i trullchiDI incovoiat in fata, coapsele spre abdomencu "genunchii Ia

gura", (Meningita cer~~rc: spinala tbc., hemo~g~ ~enin~ene). .'

~ POZltJa Itt arc de cere: corp rigid fixat pnn contracturl generalizatl, co membrele inferioare drepte, Corpul este curbat dorsal (opistotonus) in fa\ii (em.ptoslotonus) sao lateral (pleurostotonus), Poate apare in tetaaos sau isterie.

Pout!» In ~ cocos de oosco : ;/'1 menin gde.

, ,

I

oe

. i olitudini dille"!. se . zitii sau atitudini, de 0 dive .

4, Pozilii dilJ/I'!a~ variate $i cu.r1oa di'::re' starile patologice, avand caJ'Sltate

ce e ,.. A d oncare. ract

reprodudUl . rici ~i psihopa tl• e,

scbilnbJt03!C, pot sA apa~1 _la ~~e wntextul isteriei le definim prin: demonstrattv'me ,i atitUdOlile ~" al Il1anifestarilor;

POzll _ Caracteru1 atllPl~neurOIOgicc sau de organkitate;

&>pOloe or .' I·' f' .

.. LipSa ~ pot fi menllDute a In mu, pent ....

AfitudiniJC nu • w ca boa.._ .

oboSe§t~; educe sau dispare cand bolnavul nu - .... _ Atitudmea se r I de teatraHsm, demC:Dstrativitate. este o~ .... - Apare ~rda~. crusunt cup rinse d. c fapt .1D tulbu. tame d .-'''\

riI de autu lIle, . . - -I " e actl '

Tulbura e . J' t illsa §i aicr, pentru ca e e sunt in fond \'tta~

. ibidi l,e-ant deta 13 hllbUri ,Ita

fnoetlc ps . '. " . '.. . " ..... fife

" )zitii ~i atitU~lDe . vului este un bun mdlcator m ce p~lve§~e strut.'tura

P< . Atitudmca bol119 . D· e aceea ni se pare pot nVltA ~l relevantlt PsihOlODi.,

. xrii afedJVC. .., titudin- (9'\) Q sell .. bq

dar chiar ~f a sta . d"ferite npun de autu me. . t!IIIaLr

] ~m care sunt rcdale ) I

Argy e,

if-

Depres;~n~ hifX!iof)Ie.1 obosectlo I epu/zQre

A hfud/()/· opfimisfe I ellforice, tfeseJe

Rezerl/of,.fin:k/, moc(e.st umi;;t, rrdrr~fi:JI, ru~m(Jf nes,gur

Mulfumit de sine I indiferenf nerdbdafor, exasferof, fur/osl 1"11 arlep/ore I I'ozevr

Fig. 2

ge

a M

II

~ijibral 18aitUrl,

de &lnt e apart

Fari a detalia teoretictoate aceste tipuri eredem ca este biJevenita schema (duP~ PAune~cu~Podeanu) unde sunt reprezentate diferite tipuri de mers patologic, in difente afectluDl.

S. Sposm de for.siuf?8, m'sCO;'" de rororie, zVKmeli

Fig- 3

MERSURI

CARACTERtST1CE

Preze nto re schernatica

2. l4@rs cereoelos filubonf, asci/ant. bozo f6rglta I

;/

9. Hemiplegit: fiascO t isteriCO

jt.4ers fir;nd pie/oro), hekcokJol

3. Mers fobeHc 4. Mers coreic o,70xiC I /ocoor- OQilo, ~_mot:l!

do' naf 1Id'i,,'e nn~.," usa

.. r.-'~ _I I

"POI,O

7. Hemip_legie sposficrf Mers cosind, he/icoldal

8. Fb ra /iz/e de sciaficpol!li - feu ex-fern' Mers /11 ooes-

tro If sfEpaj "

40. Sciatica $,' aile ofectiuni ' dureroose a Ie I membru/tJi in-

rer/or, "

tv1ers {Chiop6f/nd

LIMBAJUL MIMIC AL .. FEtEI. EXPRJMAT PRIN

GU RA ~, OC HI (pdt/ire f>i fraseu/ buzetor)

~

Fig. S

Ris ...

s arts

Veselt'e Vole buno ()ispoZl'be

To"(,IS Out? 0l'f;mlsm

Exprimofe de cooco vitoreo in sus 0 gCJrt~ - hu -

~/or

Trlsfete depreslunl! I 'tonuS' scozuf, pes;mi$1'n

Ne/inisfeJ

I •

nedomerire

asteptare, I ne-si9{)ron,ta

{xpr/mofe de con eovitoteo injos a .'

9t1rti'1 b uzelQI"

Exp/ozie vocotd e-l.p,.;mottJ de . guro desohiso 101"9

Veselie osoc "ron/co, mO!ifioaso nes;9lJrO,. rezervofii I prin pl-ivirea I uso: indrepir:rld 1n SlJS

.Trisrete nedumer;re I ne/inisfe rnoderalO,' . 'fro, nC'XI.· -/ €')(BrLmatrJ ~ de priVlreo dlrecfii Ifl t%

Tfisfefe, nedomerire I nelinisie I + dep'resiunep5ihic~.l' .desn_..odejde exprimafe de ,.prt."lrea Indrep Tala

(/l }os

. Trisfe te I nedumerire, nelini ste , ne - . hofarii-e T~ depre~iune.. p.s~·"i~.:t resemnofd e~pr!mQta d~ prJl/lreQ fndrepfafo In SI.I$

Tristet«, rndurerore mare + depres/une extrem«, obondo'n, oreocfiv/fofe exprimQt(j de coaerea p/eoope lor, ochii inchi1i

SurprizO I oteot/e I /ngl'ijbrore exprlm'c1fe de Dr/vireo fixd d"recf6 .

... 'L-_.J. - I .,

inrul'Q

,

Spain-Hi, grDQZO $DIJ /Vrle I minie. el'primafi! Cfe !,";fire~ ufor indreptafo In JOS fi Incrunforeo sf'rlncen~/or

F IZIOLOGICA

In patologje, iluziile sunt percePtu deformate ale obiectelor Teale care rosa nu sunt coreetate de subiect.

lIuziile pot fi ;

- exteroceptive (vizuale, auditive, gustative, oltactive, haptice);

- proprioceptive,

- interoceptive.

Redam in fig. 6 0 clasificate a iluziilor;

">----

- macropsle-- __ --~--'~l

I r-I _====::=:~C~:::~Sie --. \

• I

VtZUALA ---- por rops\e -~~--~ -----, j

I

I .. , poreidolie......,.._------, \ \

I I

I. i

----- .. --false recunocster s I :

---- .... --iluzio sosiilor~ \ \

I \ \

\ \

, _~. 1 ~1' t

I J

AU 0 I T IVA -------ill-II \

II Oemente I

E P \ t e ps \ e , \

I Leziun! cort icote al~ 1

·U', GUSTATtVA_ .. _---( prciect i e \ . onouzntor tlori

I Bo 11 f e br l t e !,

\....-,.:.;.......__'T""-T" ....... _~~:::JOLFACT rVA~----1 r!~~~i~OXi ce :1

. \ Sindr ccme " . \

. INTEROCEPTIVA-.---~",~ obs esiv - fobice

\ Psi hoz e

I Stari confuzionale TUL8URARE DE -- ---1\ Sindrorn Korsokov

SCHEMA CORPO.... It

RAlA

..

e e e e

1 I

leziunl parie10le

te2iutil o(;cipitate sou porieto - oecipitnte

Leziuni a\e emisferului n~dcminon'

Lez\uni de emisfer dominont

Leziuni de lob

. -- temporal. parietot baz·a lobJlu\ frontal

Le:ziuni porietote oesrer iccr e ~i ac.cipitole

"

• ( !

Fig. 7

011

u a

sunt halucinatiile flZiologice, care sum trecitoare" Ele amintesc de starile de semisomn, Cele care apar la adormire sunt denumite halucina\ii hipn8gogice iar cele care apar la treztrc halucinatii hipnapompice. COD\inutullor poate fi divers (imagini, actiuni traite, figuri de oameni etc.). Ele sum u§or corectate ~i trecatoare,

- in normalitace, prin sugestie individuala sau in masa pot fi induse perceptii prin excitanti imaginari. Perceptule induse prin accfti excitanti nu realizeaza dedit productii imaginative, uneori foarte vii. Ele au sunt adcvarate balucina\ii.

- perceptia normala trebuie s~ aibi caracter de senzorialitate, spatialitate. sa aiba un grad variabil de intensitate ~i claritatc.

- perceptia DormaHi este traits Iiresc, 'in libertate interioara en senzatia apartenenfei la propriul eusl cu respectarea intimita\ii eului, fara caracter anxiogen.

Am descris aceste conditii necesare in desf~urarea perceptiei normale pentru a putea defini tulburiirile din aceasra sfera a psihismului.

In functie de tulburarile anumitor conditii necesare pentru 0 perceptie normal!, halucinatiile sunt clasificate In mal multe tipuri (fig. 8).

HALU C INA11 E

--

Ir--~~ F UNCT to NA LA

, .

j

Boala psihica sou neur cl o - gica

r---t-' HALUCINOlDE

-

- I

I---~--i~ HAlUCINOZA ~

HAWClNAT IE I~---.

1b:======1_ ~~l

4- HALUCINAT1E

Fig. 8

li

L----t---.,PSEUOOHA LUC ! - NATIE

I

I

\

, \

I

j

{-~~---u

Psd"toze

Dement e

_ Oe.eresil ,

Epllepsie

Tum or i lezlunt lob temporal St!'lr I ere-puscutore Psihoze

r-- - -----.

f1*'d""""""-..=-... ...... _-.

HALUCINAT IE

,

Boll 0 a.i .

Boli neurolo- 9IC.e Pslhoze St6r-i dettrnnte E pileps1e

Sur menct

Neuros. tenie BoH oftalmologke

I SmdrOlTt· eM. 801'1 net l Boll neurotoqice

A ~ Dehr tnfec has

I Oei I r otcoot Ie

I ~ Psihoze

I

, __ ~ J

- _ _.._.---,

r Sch,zoirenle

Para tr en.e t

-..---'

Traumatism.

Dement.

Otigofrenii TO)(icomanii Sol i orgonice

Monie Psihopoti, Paranoia Toxtcomanii· PsI~nii Mentism

j ~~-'-- -------- --- J

Sch rzofreni e Deli r cronie Oemente Ma,..J~

Su rrner'loj

Stari confuzO"de Monie Schl20fr@nie Epilepsie

Slndrom KasokOlf Or, cam.aOlde Demente

I

Eptlepsil!' Schlzofrenre Stan ~ICOJ· Ie

l M,onle

sur~eOQJ 1.

on . ~l-

ate

o me.nt6

Sc;h .701 rente ' I StOrt r ' confV2100Q e

Sindroome moni

ocole Schizofrenie

P.G·P.

Stori de ebrietcte lntoxicotii u,_

Nevroze

Neu rostenie Meloncolie S.chizofrenie

, 0 U gofrenle

Convolescen'o bctilnr somot i ce 51

toxice '

BoH neurologic.e

Oli gofrenle Oementa

.

! Epilepsle

( outomatism onideic l

Sch lzof reni e Sindr oom e

con fuziOf\ote

Oemente '

.

E pilepsie

Sur menoj Tutburori de constiinto

• I

5tori depr e sive

Schiz of r eme

Stori de t .

un~ ps'h~lOboseoto tntoxi.catii

(c.ot ... · "

t. t .. · ..:lncr.aleoO\

U un,) •

Sch izot r eni e

IDE I OEltRANTE

P1iiho-zw flarQnoidl

PUP ScI"Ii:zotrlnio Pal"'Qnoia

r

OGliruri cronic8

sis Igl'l'lc!izate

Ero1omol'li"

;1e l i ru ri

c r onr c.s SIS till'l'lot i%otlQ

0c<1 ir sis'llmati 201

Mcnolrs'l'

DeprQsill ~{llancoli~

M~l(meo\ I e l4:pr)condFiQ

Sr- h IIofreni" P':HOfqmie OMl~'& D.ilruri cronice sistel'l'lctizatQ

o Gfl'lIm! Q prohm(!jo )-l1OA1-_"""M.,\atlcoLi. dQliron- 16

St6ri confuziooole

r

I

ACTN1TATE VER8ALA

VemOin1!! eu Ofra'nii

rSCtti1:~frenl f catatonlcO

801', nli!Uroloqirp

5,c;:~Ofr~flii -.St&ri cOrllu-z:lonole OeHruri cro r,i ce Is1erii

\

r- --:=]- -.-~ _- \

D~m11H1h .

• ' 1

!

~. -

._---------\

!

I

I \ J.

.. t

~.-

I

. - .~-----~-.

Sc:,l't .z ot rlll'li\> a tigcfunie Dl!'mQn!e

1....--4 .. r;,,;;; ~i.GC '~9n'J

PSlhD'ZQ

l. «l

I

,~

\ J

f I

• (hi dfi,-'Ontinua p03te fi modul de reprezent __ dllJi. ~ ~r "seIIrt cirt:Uitale"~. d .~ stare afel.1iva bi~~ ~.

jddaI1' sau II reatfiil bnfSC de 0 mare am~lit~.~me. . It~,

~tjvl fa~ Ud ~cafttitative ale afectivttAftl unprcl1na CU unele stlH '~

.... ,,- -r..lh"rJu." .. fl{1 1 ~ Il~

I u:.u" - sunt reprezentate m -eo' -

ftI'It sa apa ra

In care y--

Fig.1S

01, 901 r e<'Il' ['-",,,nt_ $c",:r~'r."i • C"::afot onl.

516" c.0,,1 LJZ;ono~.

"",,onlll

5+ilT; h1pOmQl'llocot.

In1oj(lco~iI

O,pruli

'i ''It'IrotlcQ r.IOCliv~ ",slhalicl PI fond o'"goni c 1

Nanil O!lgofr.nii PsihOpa!ii O'I'I1'n~9 NiVt'O%1

fnainte de ,3 Ie deserie vom pre~iza ~a ~partirea in tulbur,rl Oilititaf

, calitativ~ ale ,afectivitatii ~st~ do~~ de ordin didactic, pentru ca tUlb~rarile cant: pot impllal §l .as~cte :alttatwe ~~ myers. De asemenea, el~m~nte fa mterJsitale,~ adeevare motmtlonala nu pot fl rupte de aspecteJe cantitative,

Deseriem dupa modelul reprezentat grafic citeva dintre tulburirile cantu.:

de afectivitate.·' '

Atimia este un indiferentism afectiv in care tonusul afectweste diminua!r asemeaea rezonanja afectivi este mult scazuti, apare 0 inelprtsM. m~oo-pa.~to~iC!. P~ate apare in boli somatice sau pSihice grave (oligroflli' scbl2'ofrenll, sran confuzlonale grave).

nlln~ nitfp C11 r:n1~"'rl """' .. ", .,J",,_

Ps ihopoti i Oligofrenii

a structUrii peta ideUe U~OZitatea Ut tnafern

se lnSCrje ei terapij

dee sau rii unui

ecesiu;

sita de

Fig. J1

........ .....,. botirArii ~Pllci d!,ja eta,pa ia care SCopul esl" definil ,I actiuuea 3, """"; ~gl1titA. Implicl1 dccl gindlfe clarll. ra tiowlment COrect. COIl4tiinta

~m~ r- .

(SIt de linirea ac:tiunii, ImP'!dm aki.,int~at~a OOtnatiell. Upsa SIIferintei cl' 4, fit P corectei des~uran a aqlunlL Aici mira in Joe aspectul cantilativ al

ice necesare

'''~Jui yOliPf~ional se fonneatll pe baza motivatiei ~i eXCrcitiului in proccsnl

do ~rtU ulAtHe. .

. ,auJul ~ grere dona laturi: Iatnra activii. ce sUi fa baza perseverenlc~ tenndliitil, iJIIp ~?l!'ta :ite a seopului §i 0 Iaturl! pasivll. care franeal/i oriee tendinte ale

• dtPllnirll'~ctiv.afective ca.~e at putea impie~ica ,des£!ljurntea ~ ~une con~itii a ill JsiunJlor,lI1stAparent contraru, cete donli Iatun 3qlOneaza slnergu: m normalitete, P" iIltei act~.< cifiliind actiuuea celei active, deci atingerea scopnlui

yO, ta p4lS1V3 ,a

~'oJll.

rJfwiirile voi:!! mal sus ell ru:sfa§urare,a normal~ a proec:selor vOlilionale ~~pinde ~ ar altor functii psihice: COu§tmta. gandrre.a,. ra\louamen~~I. afectlVll~w~. de iDlcgtttateaibopalOlogice in aceste sfere .adlM: dupli sme tulburlin IU sfe~ VOlUtel,

fulbur*rile ~ eeundare. ESle de dls~tat IUsa de!ect~ de ~ezvoltare VOlt\lOnal~ la

re sunt. ~eCJ St r» "liz tulburarea de VOttlta pare a fi pnmara ~l ea are dropt conseCUlIA

c.a. In aces r...c4 '. '

JiSWOJ!.ll!I. rootportamenta~e. . , .

tulbUra~e de vointa pot fi: .

TulburariJe '. a re ilt' tulburarile de comportament

. 1. pnmad, e derivlind din tulburliri in sfera ganditii, deciziei, afectivitiilii.

? SCCUD ar J.... . • . .

""': . din rulburari somahce.

.. lei sau . ." f ) 7

COrl§tIrn'T~lburari1e vointei sunt redate m !g. .

Mnlorl'a!li'o b (; I dor

DE

Sch izofrel'li "

PS;J hv pow NellrO'-f P5.lho::(!

lle [p,,/. tica q'-1t sa

1 CIJ sau

caJi7.ala"

Qe

lUi intr '

I. -un

catatOnic

Xperien~ e, in 1llO(j

cesitalUOI llle diu ,

Cristici: I Fig. 18

-- PARAMIMfE
r
I
-
I
I
I -
.... MAN1ERJSM

i
-
Schizofrenre ~
~ c.atotonic6
;RAKINEZII _- 8 !ZARER r E i Demente
...... :
•
I .Oligofrenie

p- I Pork insonism
I
I S TEREOTIPll j ~
-- DE
-
REPET ITt E
I STEREOT1PlI DE-

L-------...,~ A TIT U 01 N E

I

I

j

-
,..- manierismul
Parakineziile a'par~inr~nd gesticii §i
I bizareria
atitudinfi
-
stereotipiile
- -
- I Manierismul este un tip de parakinezie in care sunt pelVertite actiunile motorii I cele mai simpJe. Ele sum consecinta modificArilor din sfera logica a firescului, a , naturaJului, a concordantei cu mediul. Discordanla psihismului schizofren erplica

: aparitia !lla~ieris~ulu i . ". . . . . . ..

I In bzarerie, neflrescul dm acnunt este §1 mal evident, Aiel alterarea strueturilor

~ !Jgia: ale psihismul~i este ~i. mai p~fund~, ~~~ifestand?-se ~i in s~e~ motorie.

Biz;Jrerii pot sa apara DU numafIa schisotrenl, ci ~1 m alte psihoze san ehiar m formele I grave ale nevrozei obsesiv-fobice sau in psihastenii.

r Stereotipille se descriu drept tendinte de repetare a unor manifestarl bizare in

stern mimicii, pantomimicii~ atitudinii, limbajului sau scrisului, Fiziopatologic ele ar fi

r mai expresia. unor circuite nervoase reverberante,

Stereotipiile se impart in:

BOli ir.fechoose"

80ti cardiovoscu to r 8'

Boli &"doc r i ne

s piSCCj~ PSI'"l~t',ce Sterl

Bo rj .;artir-e

Bo! i vasculo cenibr-ale Tu mcr i cerebrale

Bol r pcrczi - tare

TrolJmatJsme

::l eper,ce:1

~6

~-

Ptv!O SchlzofnH'lie

Parafren ie Psihoze

hoiucinator dQoo Urcnte POicnoio _

Deeompensari ol@

pSl Mopatiitcr

\ rr ita bd ~ hst:::::Oltfl irn puts ive I

V!_ 'In

Surmgnoj

Ti"Qcare somn-vegne Depritsjj

Bufeuri deliront~-ocute Psihastenie

I Ne vr oz o 0 bs aaiv- ~o bicO.

Schizofrenii

Stari c onf'uz ionot e

TUl8URARI DE

ORfE NTARE

Epi tap s i e

S.i ndrom de auto-

mo n s rn mental

Oligo,renii Demente

.

stan confu-·

z i oocle Stari del ironte

5indram

Kor snk ov

lntoxicalii TI) l c orncnii Monie

SIfH1 roame rnoni o col e

Depre;sil m(:llon('.o\i£

Fig. 21

mentul ~11ia

spatiU• 4. V

f1I18[lent' pe cere' tun ~tre utatorul

COtll. ince satl de ,. t'

ccelerlJ1l

il tinirii cu illcc ..alita 'fetJlPOl~car dupiDlln

denulllirea

Imp

in stl\d de inlpres~ al

pat010glce .. . 1m

negative (-

..: .... en tiaUi

C.&.W· .'

tiJnpulU1 §1 .

roaniera su viitor se fac

obiectul s~

pte

intalnim ip afectat~. In cognitive ( ace~ti bam disCOrdan fa: pesonalitat

2.4

corelatlile etc.), Daca in mod cor de 0 mare con~tiinla lame". Dar C3Te orica organizate. perceptia, aceasta ar mult mai ierarhiza .

rent de cauza care re PIUUUU;, m cement - -"V'Clte ., ••

elJ1oriei, afeClMtatii ~i in final a comporta;' se obse",:

. _ ~Jentului Q

ediu. car~

fost

eptat logic

logie

•

lee· ..

23 rilor tile t fi

este de alte nu ece ill de la t i i la de

TU L-BURARf

ALE ..

PE RSONALJTAJJ

PSiho pat; i

PSI hotl j.n oogene rQocti- ' t lye PI f nd.

Sf 6 r ie ol'lful ionolt

Sp eh I~of I ani, I _ - sihostt,nli

Fig. 23

dife

D.b\lt\J~ unoI"' PI;ho1"..

P&I hot I

! .ndDQ""., De toomd or qcnie ,)

O'!or'Qsi, Meiar'lcoii.e.

Ps.ifla2;e LflVO!ut ~i"D.c.O"'Cf"ig

ue t i r o r l t-f"cnic;..; sis1lAcrti"%ote

Pc IMOZ..

GOI"1 f U1 i ana la

'_--~----------------~---Z----------------------Ir----------------------Y--------- __ ~~ ~ QQ fondQrgarth:; sou n

-s:c~of'l'"llt:d~ )

P.M O.

D ,e'",.,,1 e ,

Fig. 2S

A t c e e l l SID TrcUfrl.ofismt '''Clnio G'noetoHc.e Dem~,,!~ A£e

Neurasteni e

tru me tro

Oeco mpensari nevro tice pe fond oligofren

NeVfOZ,Q obsesiv fablea Psihostenie PSihopatio astenico

Boli organice gene role sou c.u I ocnll ~ znre cerebroto _

Psihosten ie Psihopatia astenica

lPOCO_"fle Deoresil MelOr'lcolie SChizofrenie .

Lhete delirur1 cronlce

epresli . (:nevrot\ce. reactive .

..... .... --en<bgene pe fa'Id CfTJQrnc:

P. M. D. Metoncolie

e

Fig. 26

una cele doua subsindroa01c, datoritii asocierii lor relativ c, §i pentru ca in combinatiilc lor cu alte sindroamc cxista 0

fobie, modul re impun

vadeaza,

parazitar rvului, ell e sale, eu rmpulsii §i

nevroza

27)

o b s e s iv za obsesiv ur 'in cea

frenia cxista 0

. ...

ob s e s iv a

~ .eaza la

-

in aceasta

ul sc

••

I. obsesii,

I ,

fenomenc

tipic, (,-.J fobiil r d~

nalitatc I ill, stenie.

.

b SlV

S!NDROM 08SESIV COMPULS:V

Nfl'o'rozc obSIi$iv compulslvO Schi 20f r emie PS8~t1

Ne'Y'rOIQ obse 51 ',10 N~vrOla foblc6 Surmenoj

I I

t I

[5 "cst.n:~

,

f O.prlsil

. ~r.acti"e, endOgene),

I fond or gon, c'

, MeIOncO(ICi!.

Debu ~ $chlzo1ren 8

Sch izone'''~o2Q Jebut !:chlzo·~. Ie

PSI h 'JZ ~ Sctlll 0 - 'rerllce f:lJrl,je

:>e'TI n'e

___ ~_' J

---

•

f Ps.ihoze Istence, ~

, Stereo crep..scul.:JrC ster:ca .

.' Recct:e ~et;do cotatonicc

i Sch Izone'lroza

NeYfQze S.JL. ps1l10ze is~erice 10 oligofrer.l.

Hlsterodepresl' Deores.. rncsccr c

.r

"

A~~;;p··r~~~te Japacient, pentru a putea vorbi d~-;;~.sa fie

ca '!f ~", slDdroU'}

ra nr, 29 sibilititile indromului

,..

droame m

r

SINDROM PSIHOPATI C

sindronlul prezent in

clinice ale p of i ;

excitabila,

dronrul Fig. 29

, ,

astenica dar si in nsih:l~tpn;p J'J':t",· '""-,, (~. .:.1::

asteniea,

. . . ~

istenca,

i in starile sindromul ul comun" patie, dar ssential §i efin ir e a

morbida .. itia lui ca

,

orbi de

• w A w

lea msa,

dictat de asociaza 'obsesiv,

ibile ale ealizand patie fie

PSlhos ten ••

Pcihopot io 1St ''''eO

SCh ilQ r ren.Q

I • ,tl Q €I e b "" t 'J

.,'

Ps ihopat io . poronoicQ

T,mopotie P';h4'utllnie Psihopotil astenie6

, 'f

. '

I ~ano I ID oatIl

r~cuno

afectiv,

I ru~i p ut~ern ! aeiicte.

~ n~ert' I ~urinl

I J I

I reIan Jmdro orgoliu ~rega

1 ~iimpe

i 1

I realita

I mterpr I Jrreren

legatur aeliran

Psihoz e acute en-

dogene pe fond .__ ,~

organtc sou reactive

5J NOROM DE AGfT TrE PSIHOMOTORIE.

,Crize isfenc;e pSlhopatli is1eflce

PsihoZ@ isterice

Oeeompensare

pSthotico 10

ol igofreni

Psihopofil dec ornpensot e

1..----~-- ------'

Monie P. M,D

Dementa

,

Oepresii agitate

agitatO

Psihoz e ccute sou (onlce. pe fond orgarue. Iox rcomcn«.

Alcootism. Demente

- -'

PSlhoze schizotrenice PSt h02 e pe fond - organic.

L

."'ig .. 31

SI NOROM MANIACAL

__ --. ~ r-.< 0 eiJ;~:'::1 maniacal

DE P ~ ~~11.._F_M_._D _ ___.:)"_jj:'_O_I_. o_r ... c ...... _ ___z

--@- -.___.. Monle cot erno s o

Monie

Sch I :ofren!e

Ps,lhoz,J

sch lze o+ect iva

Tax \ c o m cnu

Psiho pat i i h ip e r t irr i ce

Oecompenscre manlccolc

10 c l icof r e n

O.p'r .. ll rpa1f'lotic.e nl!yro· ,eC! r.act.v. pit fond OfqOIHC.

III.UfOAf ,.ni, Pli~O' teni.

T imOpotl!

Hev r 0%0 Dbs-..iv ~(1I1\ pulA ivll

P,J!'OSI el'li. ...._ ........

N.vrozO to"ic~

p,ihashni. ""iho~ij ClStenlCQ .... 1>--41

TiIllOJlatii

P H 0

OleprUl1! O'etiram Metonc(lill D~ruit al1p.ed P.ih o.tC l(:h.i%O ~ atectivO

M~\on(.olie Oepresie . stupo. roO so

· atii SUlUJ \.I.LIJL'J&"'_'b"~-

"

ta

a

iericc itate ).

ilectic

..

roru, uat 10

en "0

enta a

0' ~."

OZl\l1 •

doua

zentc.

.

erizata

rna la alte

SINDROM CATATONIC

Star It e01otol"lica

~ Pt' f aod Ol1t;lQtr

Cot Il to rd Q

n.,uf ot.pti~

, .

, NevrozQ ?sihopotie ist edea ,

P.Sihopoti Gil

Dem.ent~· -

• I

Fig. 33

Psih 01 e confuzionole

Me~Qncol. e stuPOr'OOSQ

Scnizofrenle cototol'\\ea $c.h i % of r if'll i

h e ~ e f r e l"I i COl

, I

lU.

ta ~i de

inrre

•

pane

fapt,

. ,.

I 10

ca

•

prm

at ii

,

turi,

tare,

gida riile atii

,

U 0

,.,

,ffi

net mul ellt ..

•

pnn

tin

,

nte,

at"1 eta i

fj i1

SINOROM PARANOIC

• f

i . 3

PoronOl(l,

'.

Del v ot tar i de\ ironte rQadiv@

P sihopotia per en Olc.O.

. "

: '

PSlhoZQ h ~j)OCOft j flCCe

de daz'iOt~Qre

H.pocondrlc

De"! 'I 0 \ t .j r' 1 ;:J r e " c\ e n t ~ ~r1t1 u orcr e soc.a,l3

UI1llf;i1 ~UJu.. '-, ..... ~- .. --- C

r. '35).

msu~i ditive.

13 sau Io a r e iile in foarte

•

acnve,

••

presn

foarte din I mai

delir utem la 0 selVa u 1 , idente izarea destul zenta tie a

prindc

"

te, m

.... ,.

ta ~1

-

StNDROM

PARAFRENIC

D.tir

. c r cntc sistematizat . (: p 0 r 0 f r e n i e :1

Po r o t r enio

I

senHe

1

SfNDROM PARAN a I D

I

j)s'~Hh'

s c"i~()O~tct ill.

O,....,fofret'l'!l chizofrEt'!fC catatl)n;cl'l

S! Cr. cOl'lt'.JZHJt'lClf

Scr' Z{lfrenie P~I"'OU! 'Chl~ot"orml!

SCI'1I1of r .r. i q CjrQ.fo10

Olj gof r ~nie deeom,HH1'SCIO psihoh~

Hebo.dio

Debllt p$'nOI)O~,c de ~chiLotrel'll.,

Schjzofr~l'\io paranoida sco

forma. hlpoeo"driacQ

$chizofrenia pseudcmevtot jell

Sc.hizQnevrozQ

o nei"ofr tt'! i a S en I z of renl Q eat at onic6

S tori confY'ZIOC'Hll.

PSiho%'. &ehllOfor • Psihor.. ott.oct ie.

PSlhOZ "'I olli~e

o m.t'qe

e Pot apare In sin droame -0 -: f.1pUlllor Ideative ce

.. , . nevrotlCC, psmot·"'C\

, Ice. sau de

astenic

. ,..

event m

eori ~i tita de

1

•

n ort ce

e langa os it in

..

o sene

pcnibil,

..

eOTI se

ane de ascular, sentiala lor la

..

§t

"U care pitetele .

.

scnere,

..

onvmgc

ienibile

.. y

ize az a

ptul ca

•

prln

clinicc. i ales oportia

•

tva ca

ul de bolnav

SINDROM HJPOCONDRIAC

. .

Fill. 37

W.vroza obsesv fohico Psihashni I

NtvrO-lil daprlisiva Depresie hipocond,ri(JCO

.Melancoli;

Forma hipocon,driaco. Q

schizo'reni,i

O~zvot~Orl potolo<jic.e

reactivQ 1~lirante

ica scu n a cu I C III u. ..... I. "-.... .., .............. -- '-" & .... - .. ,~ • tata: nerale stenic

culare tolice,

•

orexie,

igurie, patica sterea itelor,

_.'

emiei,

•

ance,

enului

Iogice ctarea

me lor ariata

•

yea 0 poate re un edam romul at cu

•• A

gn m

51 NOROM PSrHOQRGANIC - ACUT

Epilepsi,e grClnd

Meningite enclfali1e

p. Oets. cerebrol.

\nsuf i cento CClrdiocl1 Aritmii ,e.or d, ioe.

H,'T.A,

p" ium ordi Septicemia Gripe

it c.

Hemotom subdural Hemorogi e

@ )( t r Q d IJrQ! 5 i

Bc r bi t uri c e erct'f1Lti

rip notic@

C·.HtlcosttroiZI bEdadono

Amfetomino

~!In: !~ucin ~fuoOl

~ina

1~1~

, ~matlC

I~~

I~num

· mile \r~~e

Wo ~tlu I

~oopt

I

11

dre1S le~ ream

3~ re .pot rarilor

· a.cute e ale

erizat funda, gitatie vizuale e sunt

ntinut rpretat

t delir egis, n raie~tc ista la devine rairile

. .....

onuna

apace d" din

in tens l§i

••

11

e.

foarte pslhic,

intens rie ~j semne iante

SINDROM AL

TUl8URlRil CONS"IINl E ,

. ,

P,thOt"

tox 1(.. 10.., .,'\t.(;th~

- ..

P't h.Q't.. lnt Icho'ost

I •

Pci I'toz, hQlJmo.nce

PC.hOle PlJtrpel"QtQ .•

Ps i haz e postoperQtGr;:t:-. F &) i' Ma sUPrQac.uti-'· .

Q t, menial PSIf)02t: tOXlte

PSiooze jnfectloose' Psihoze to)(tc.'e

PsihQze ndo

. . ~

.' .

PSihOZ e COl"lfUl:.l(tnott gttlVI ·P4t fO!,d

or QI'!It.

Epil-epSil Stftri reQet\'fQ Plihopatli lsterie

Fig. 39

unt CUD()Scutc:

- SINDROM
1 ONEIROID ~ ~t ,.
SINDROM I
boola
FEBRIL inf ect i ons o
t
ac ut <5

I - A MENTI A ..
-
, .~ jl -

DELI R

_ Ie

_-----41;....., 0 ELI R AC UT )------

_ SORt DE ------41_... AGITATJE

PS'HOMOTORIE

Sl N 0 ROM

::: HA LUC lOR ...,.____- -----'

DEllRANT

IF-. )

,

SIN DROM PS1HOOItGAtHC CRONIC

Dl.lpd t.C.c.

'T u"on (:.I'",olf

&0 Ii tAl, d .... v~a.

Bvt> (ll'Ioocrin*, 80.1 neu roloqJc. Soli pvl mona,.. BoLi aill1lla10boliU l~f.cl iI IntOl! leotii

• 1 •

C rol'",.

f r f I;,c ! Il pl:n; f -

~ot1~m

lut5 [o,lteps,e

SO!! e;r'lQocrint Soli d smeto bclic.e Bolt nltt,lrol()qi.cl.

Sol i t:OrClio .. yoseular, ."fee!ii ,ronieR

rpil epsie

6011 vosClJtor a in1ec.ti i

.

Il)lo);icDtii

•

Po:s.tporhim· P~ihou: pe hnc1i or90ni c.

•

I: 'l·Ja.

Tumori [pitl "'it

In I o~ i"otii cr'onic.e :)

, '

PO~lpOr tv"" Pes. n rOiJMilU Clues E"j;)llepsri'

TO)(leO",Of>'1

BOll endocrine

Boll dlsmotGbolice BOli naurQlO',lIce Boll c;.Ol'diovQuulQr

P'$JhOZIJ tichizolorma t.ue s

PsihOlf

pos* pc rlu n;

Demente de on

c II ~1J!iOtogJe

Oemen1li1 precocQ

Postt r ou m ot i c.

Al eool ism p, G.P.

131. IIlUll~ I ,",u. -- - -- - ...,

ntitate psihopatologica In

enjial. (fig. nr. 42) .

..

§1

tial ul

-

rma

....

ca a

pe upa boli

..

uta,

se c .. ) .

..

O'lrp,

care se gaseste in centrul

Sl nd rom __ ..._.-_ .... --,. psihoorgonic

c r 0 nl C

S,ndrom

-,m

l confU2\onoi

Sll"'ldrom Korsakov

- ---

i

l

f

Si ndro rr ote ctiv

. 5·1 N DRO~;1 OEMENT !AL

,

--

t---. __ ._- __

\ .

'" 1 1

, \

I I

\ \

~\ \

Fig. 42

Sindrom .. - 1 h 0 l u c i n 0 tor de l iront 1-.

..

file

a==:::!:====='====*=-

em

uta

•

e §l

ului ele

cele

liza

rile

afia

afia

cu

Sind r om

___ ---_..._-~- de ogitct;e pSihomotoiie .

1 ~ 1

Schl%ofre le (on ce form<5,

I

Forma hrpecondnacO Q schtz~f enie~J

Schizonevrozc schizo! renin eud~roticd

Psiboze sctuzotor

$CH1ZOFREN1E PARAF'REN!E

FCRMA HIPOCONDRIACA A SCHI ZQFRENtEI

PARAFRENIE

ST ARI CQNFUZIONA LE ONE1ROFRENIA SCHIZOFRENIA CATATa-lICA.

SCHrZOfRENIA

FORMA ,\

AFECTIVA

PStHOZE OR GANICE f tox ice. tum:rote infectioase}

•

SCH1ZOFRENlA CATATONICA

SCHIZONEVROZA

Fig. 45

OllGOFRENIE otCOMP£NSATA

N EVROTfC

o LlGROFRENTE DIZARMONICA

BOALA AFECTJvA I

LA

OUGOFREN

DECOMPE NSARE PSIH TICA LA OLIGOFREN

SCHIZOf~ENrE GREFATA

D£COMPENSARE PSi HoneA _

CONFUZIONALA LA

OUGOFREN>

SCHIZOFRENIE GREFATA