MUZEUL

Situat pe Topolog, n . Pereţii din bârne de lemn de stejar sunt

încheiaţi în coadă de rândunică, învelitoarea este din siţă . Absida
şi naosul sunt înconjurte de un brâu cioplit în formă de funie,
continuat în exterior pe peretele despărţitor dintre naos şi
pronaos. La înnădirea pronaosului s-a imitat brâul şi pe pereţii
laterali ai acestuia.
Pictura, în tempera, realizată pe suport de tencuială sau direct pe
lemn, în altar, naos şi pronaos, şi direct pe zid în pridvor, ca şi
icoanele de lemn aflate în catapeteasmă, toate lucrările fiind
realizate de o echipă de zugravi din Scheii Dăniceilor, dintre care
sunt amintiţi Florea Popescu şi Dimitrie zugravul.
În 1891 sătenii din Gâltofani, construiesc biserica parohială din
zid, iar monumentul din lemn era „ în stare de ruină ” , după cum
aflăm din Anuarul Casei Bisericii, Anuar 1909
 , la pagina 283.
Prin grija lui Radu N. Mandrea, fiul lui Nicolae Mandrea şi Zoe
Bălcescu, căsătorită Mandrea, biserica este reacoperită cu şiţă şi
se fac mici reparaţii de consolidare, în 1938 . După înfiinţarea
Muzeului Memorial „Nicolae Bălcescu ” < 1968 > , prin efortul lui
Horia Nestorescu, directorul instituţiei, monumentul a fost
strămutat în parcul Conacului Bălceştilor, pe actualul
amplasament. Parţial restaurată, iar parte din pictură s-a
deteriorat, neexistând fondurile necesare pentru terminarea
lucrărilor.
Obţinerea personalităţii juridice a MEMORIALULUI NICOLAE
BĂLCESCU în 1991 , a oferit noi posibilităţi de dezvoltare a
instituţiei. În 2003 biserica a fost reacoperită cu şiţă şi se impune
cu necesitate restaurarea picturii şi resfiinţirea acesteia.

...
Ceea ce am descoperit aici în perioada unei IMPRESII
săptămâni, timp în care am fost găzduiţi mi-
e foarte greu să descriu în cuvinte, pentru
că este o lume fermecătoare; bineînţeles
impunătorul conac cu detaliile sale
arhitecturale, biserica peste care timpul şi-a
lăsat amprenta, dar care păstrează
imaginea de altă dată. […]
Faculatea de Arhitectura si Constructii,
Arhitectură I, Blaga Mirela

Conacul de de la Bălceşti
- istorie şi meditaţie la
vremurile de mult apuse
pentru unii, iar pentru
alţii moment de
reculegere.
Faculatea de Arte
Vizuale, PA-IV Muşat
Lavinia Dana
Cunoastererea este un câştig, nouă ne este suficient. Memorialul Nicolae
Bălcescu, ne îmbogaţeşte prin existenţa sa, după simple criterii ale
acumulărilor spirituale. Sedimentele depuse în aceste locuri au darul de a
mişca profund ceva în conştiinţa noastră. A cunoaşte şi a face cunoscut
celorlalţi propria cultură, iată un îndemn care nici nu poate fi mai potrivit
pentru acest început al Taberei de Arhitectură şi Pictură.
Faculatea de Arte Vizuale, Lect.Univ. Meşter Cantemir

Sevastiţa, frumoasa fără chip a Bălceştilor, vegheată de îngerul morţii,

cel cu aripi frânte, îl aşteaptă pe Alesul care îl va putea înfrange pe
acesta şi o va putea elibera pe tânără din lanţurile morţii.
Legenda spune că după ce va fi eliberată Sevastiţa, blestemul ce era
pus pe intreaga pădure se va spulbera.
Intrat din nou sub harul divin al bisericuţei de lemn a Bălceştilor, trezită
şi ea la o nouă viată, parcul, fântâna şi întreaga natură va da naştere
unui reînsufleţit spectacol de parfumuri şi culori ca în vremurile de aur
ale conacului.
Tudor-Matei Crengăniş, Facultatea de
teologie-restaurare, Cluj Napoca