P. 1
1555 teste

1555 teste

5.0

|Views: 8,497|Likes:
Published by claudiadpc

More info:

Published by: claudiadpc on Nov 01, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOC, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

04/06/2014

pdf

text

original

MORARIU LETIŢIA • SPĂTARU RUXANDRA ŞTEFĂNESCU FLORICA • PUIU VICTORIA • CHIRU FLORIAN PÂRLOG MARIA • TOFAN RUXANDRA

1555
TESTE DE EVALUARE CONTINUĂ ÎN NURSING.

Coordonator colecţie: Dr. MIOARA MINCU

Editura ANA DAVILA Bucureşti, 2003

1

CAPITOLUL I Nevoile fundamentale umane.
1. Respiraţia este un proces format din următoarele etape: a) inspiraţie şi expiraţie; b) ventilaţie, difuziunea gazelor, etapa circulatorie, etapa tisulară; c) etapa pulmonară şi etapa tisulară. 2. Ventilaţia este influenţată de: a) permeabilitatea căilor respiratorii şi concentraţia oxigenului în aerul respirat; b) funcţionalitatea centrilor respiratorii şi expansiunea cutiei toracice; c) alimentaţie şi efort fizic. 3. Etapa circulatorie a respiraţiei depinde de: a) numărul şi calitatea hematiilor din sânge; b) debitul cardiac şi permeabilitatea capilară; c) viteza cu care circulă sângele arterial. 4. Actul respirator este reglat prin: a) SNC; b) sistemul neurovegetativ; c) sistemul nervos şi prin stimulare chimică. 5. Componenta voluntară a respiraţiei este reglată la nivelul: a) centrului respirator bulbar; b) scoarţei cerebrale; c) centrului pneumotaxic pontin. 6. Valorile normale ale ritmului respirator sunt cuprinse între: a) 16-20 r/min; b) 12-14 r/min; 7. Termenul de apnee înseamnă: a) oprirea respiraţiei; 8. Dispneea este: a) oprirea respiraţiei; b) respiraţie normală; c) respiraţie dificilă. 9. Alterarea (modificarea) vocii se manifestă cu: a) afonie, disfonie; b) apnee; c) modificarea amplitudinii respiratorii. 10. În unele afecţiuni ale aparatului respirator sputa poate avea un anumit caracter ce ajută la stabilirea diagnosticului medical. Astfel, sputa perlată este specifică pacientului cu: a) tuberculoză pulmonară; b) cancer pulmonar; c) astm bronşic.
2

c) 23-25 r/min. c) respiraţie modificată.

b) respiraţie normală;

11. Mijlocul cel mai eficient prin care se poate aprecia că un pacient are nevoie de O2 este: a) observarea culorii tegumentelor; b) notarea modificărilor apărute în frecvenţa şi amplitudinea respiraţiei; c) determinarea presiunii parţiale a O2 şi CO2 în sânge. 12. Respiraţia Cheyne-Stockes este caracterizată prin: a) perioade de respiraţii din ce în ce mai frecvente, după care frecvenţa se reduce, urmează apnee; ciclul se reia; b) respiraţie foarte slabă; c) perioade de respiraţii rapide, întrerupte de perioade de apnee. 13. Respiraţia Kussmaul înseamnă: a) respiraţie de tip superficial; b) respiraţie modificată întâlnită în stările febrile; c) inspiraţie prelungită urmată de expiraţia forţată şi apnee. 14. Ralurile reprezintă: a) zgomote supraadăugate, patologice, percepute în timpul ascultaţiei; b) secreţii pe căile respiratorii superioare; c) murmurul vezicular. 15. Ortopneea se defineşte ca o: a) expectoraţie seroasă; b) respiraţie în poziţie verticală a corpului; c) respiraţie în poziţie orizontală a corpului. 16. Atelectazia înseamnă: a) o metodă de investigaţie a plămânului; b) o modificare a respiraţiei; c) pierderea expansiunii pulmonare prin colabarea căilor aeriene intrapulmonare. 17. Capacitatea vitală se referă la: a) amplitudinea respiratorie; b) cantitatea maximă de aer ce poate fi expirată din plămâni după o inspiraţie forţată; c) aerul rămas în plămâni în urma expiraţiei forţate. 18. Intre MD ale dispneei întâlnim: a) ortopneea; b) situaţia de criză; c) hiperventilaţia; d) tusea; e) cianoza; f) paliditatea tegumentelor. 19. Drenajul postural înseamnă: a) eliminarea secreţiilor bronşice prin tuse; b) utilizarea gravitaţiei pentru drenarea secreţiilor de la nivel pulmonar; c) o incizie la care se aplică un tub de dren. 20. In cursul observării unui pacient se descoperă că prezintă „torace în butoi". Acesta poate fi: a) normal; b) rezultat al măririi ficatului sau inimii; c) rezultat al obstrucţiei prelungite şi generalizate a căilor respiratorii.
3

Pulsul tahicardie înseamnă: a) puls rar. Tensiunea arterială este determinată de: a) forţa de contracţie a inimii şi elasticitatea pereţilor arteriali. 23. c) unda vibratoare tradusă printr-o mişcare ritmică a arterelor. c) puls superficial. c) tărie. Când intervalele între pulsaţiile percepute la artera radială sunt inegale. 29. b) contracţiile inimii. pacientul se va afla: a) în decubit dorsal. c) starea emoţională. c) numai pe o venă vizibilă. Valorile normale ale pulsului la persoana adultă sunt cuprinse între: a) 50-70 bătăi/minut. c) o convenţie care stabileşte limitele normale ale presiunii sângelui. b) rezistenţa vasculară periferică. b) alimentaţie şi factorii de risc. Valoarea pulsului variază odată cu: a) vârsta.21. c) slab. Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) valoarea glicemiei. însemnând: a) rapiditate. 30. 22. c) în cadrul intim. b) ritmicitate. 25. Celeritatea este o caracteristică a pulsului. b) puls rapid. Pulsul reprezintă: a) presiunea sângelui în vase. b) neregulat. Valoarea maximă şi minimă a tensiunii arteriale se referă la: a) parametrii în afara cărora viaţa pacientului este în pericol. 28. 24. respectiv diastolei cardiace. c) valoarea temperaturii corporale. c) vârstă şi sex. 31. b) presiunea sângelui arterial în timpul sistolei. b) pe orice arteră accesibilă palpării. pulsul se defineşte a fi: a) filiform. 4 . Pentru ca măsurarea pulsului să ducă la valori corecte. alături de familie. b) valoarea tensiunii arteriale. Măsurarea pulsului se poate efectua: a) numai pe artera carotidă. 26. 27. sincronă cu sistola ventriculară. care poate fi comprimată pe un plan osos. b) 70-90 bătăi/minut. viteza unei pulsaţii. c) 60-80 bătăi/minut. b) în repaus fizic şi psihic timp de 5-10 minute.

În îngrijirile bolnavului cu afecţiuni digestive. c) în repaus. 36. are caracter ritmic. la sculare. b) vârstă. c) eructaţie. 34. b) dimineaţa după somn. periodic (cauza fiind hiperaciditatea).32. în exclusivitate. b) regurcitaţie. 37. Insuficienţa aportului alimentar şi lichidian. Polifagia reprezintă: a) nevoia exagerată de a mânca fără senzaţie de saţietate. apar în cadrul dimensiunii bio-fiziologice următorii termeni: a) anorexie = refuzul mâncării. care din următoarele formulări sunt manifestări de dependenţă: a) disfagia. 41. d) bulimie = ingestie a unor cantităţi excesive de alimente. 40. c) lipsa senzaţiei de foame. aceasta va determinată: a) înainte de mese. b) anxietatea. c) numai la nivelul funcţionării aparatului cardio-vascular. c) perioadele de activitate sau repaus. b) la nivelul funcţionării tuturor sistemelor organismului. c) inapetenţă. c) polifagia. b) senzaţia exagerată de foame cu ingestie mică de alimente. Tensiunea arterială diferenţială este: a) diferenţa dintre valorile tensiunii arteriale sistolice şi diastolic b) diferenţa de tensiune individuală. b) anorexie. c) diferenţa tensională în cadrul ritmului circadian. c) religia. d) pirozis. anorexia. 35. determină tulburări: a) la nivelul funcţionării tuturor aparatelor organismului. 39. Pentru a obţine o valoare corectă a tensiunii arteriale. se numeşte: a) meteorism. b) malnutriţie = digestie deficitară din mai multe puncte de vedere c) malabsorbţie = sindrom în cadrul unor boli ce se manifestă cu diaree şi absorbţie intestinală deficitară. b) consum redus de lichide şi săruri minerale. 33. Arsura retrosternală care uneori înlocuieşte durerea. Care din următorii termeni sunt factori psihologici ce pot influenţa satisfacerea nevoii de a bea şi a mânca: a) climatul. 5 . Asistenta medicală calculează necesarul de calorii/24 ore în funcţie de: a) activitatea şi vârsta individului. Termenul medical pentru scăderea apetitului este: a) caşexie. În alimentaţia neadecvată în deficit. 38. ca problemă de dependenţă.

e) culorii. d) măsuri de prevenire a deshidratării. c) pacientul să aibă o stare de bine. c) disurie. 47. 46. b) măsurarea densităţii urinare. culoare deschisă. b) densitate scăzută 1001-1002. 45. c) densitate normală 1015-1020. cu referire la caracterele urinei. consistenţei. c) folosirea de soluţii intravenoase. Alimentaţia neadecvată . anurie. b) cantitatea de urină eliminată din organism în 24 h. d) perioadei de zi sau noapte.ca problemă de dependenţă .42. 50. d) poliurie. e) anurie. când este prezentă o ingestie mare de lichide: a) densitate crescută 1020-1040.se poate manifesta prin: a) deficit. mirosului. 6 . b) oligurie. asistenta medicală îşi propune următoarele obiective: a) pacientul să desfăşoare o activitate fizică crescută. Diureza reprezintă: a) eliminarea din organism a substanţelor inutile provenite din metabolism. b) regularităţii scaunelor. d) 45-60 cal/kg corp/24 h. culoare închisă. c) greţuri. 43. culoare deschisă. b) 40-4-5 cal/kg corp/24 h. 49. oligurie. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. confortabil. c) asigurarea unui climat cald. Care din enunţurile de mai jos nu se referă la cantitatea de urină: a) polakiurie. fără vărsături şi greţuri. În îngrijirea pacientului cu alimentaţie neadecvată în surplus. c) actul prin care urina acumulată în vezică este eliminată sub forma emisiunilor urinare. d) densitate scăzută 1001-1002. 44. 48. culoare deschisă. poliurie. poliurie. vărsături. d) disfagie. c) uşurinţei defecării. b) conştientizarea pacientului asupra importanţei regimului alimentar. Nevoile calorice ale unei persoane cu activitate uşoară sunt de: a) 35-40 cal/kg corp/24 h. c) 25 cal/kg corp/24 h. Evaluarea eliminării scaunelor ar trebui să includă observaţii asupra: a) obiceiurilor alimentare. b) pacientul să fie echilibrat psihic. b) surplus. Care din următoarele formulări pot fi intervenţii ale asistentei medicale în susţinerea obiectivului ca pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic: a) efectuarea bilanţului lichidelor ingerate şi eliminate. Care din următoarele formulări sunt corecte.

56. b) constipaţie. b) hematemeză. b) spasmele vezicale. b) programul de eliminare intestinală. d) apendicită acută. 57. scaun la interval de 6-7 zile. 54. Scaunul în constipaţie poate lua aspectul: a) unor bile dure de mărimea măslinelor. d) alimentele alterate. d) prin aparatul cardiovascular. Hemoragia digestivă superioară se exteriorizează prin: a) hemoptizie şi hematemeza. 52. d) melenă. c) efectuând la nevoie o clismă evacuatoare simplă. 59. la indicaţia medicului. b) intoxicaţii. b) unor bile conglomerate. 55. Printre factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a elimina se numără: a) vârsta. c) hematurie şi melenă.51. b) administrând laxative. c) ulcerul gastro-intestinal. c) procesul de homeostazie. pot fi: a) lipsa de control a sfmcterelor. Pentru ca un pacient cu constipaţie să aibă un tranzit intestinal în limite fiziologice. c) eliminarea frecventă a gazelor intestinale. e) prin aparatul respirator. 58. Menţinerea constantă a compoziţiei mediului intern se realizează prin: a) diureză. Excreţia deşeurilor din organism se efectuează: a) prin piele. c) educaţia şi cultura. asistenta medicală intervine: a) determinând pacientul să efectueze exerciţii fizice cu regularitate. c) poluarea apei. b) hematemeza şi melenă. Care din următoarele definiţii caracterizează ileusul: a) oprirea tranzitului intestinal pentru materii fecale şi gaze. b) prin aparatul renal. se poate întâlni în: a) gastrita cronică. Sursele de dificultate în cazul nesatisfacerii nevoii de a elimina. 7 . 53. c) de zeamă de pepene. c) prin aparatul genital feminin. Aspectul „ca zeama de orez" a scaunului diareic.

b) scăderea forţei musculare. c) organizarea socială. Tonusul muscular şi mişcările fine sunt reglate de către: a) sistemul nervos. Atrofia musculară este: a) mărirea de volum a unui muşchi. a contractibilităţii sale. În ortostatism. 62. b) amenoree. 8 . c) aparatului vestibular. c) scăderea forţei musculare. Menţinerea independenţei mişcării corpului şi a bunei posturi este determinată de integritatea: a) aparatului locomotor. 63. b) ulceraţie a pielii. b) negru ca păcura. b) mişcări de îndepărtare faţă de axul median al corpului. de relaxare. 67. b) aparatul vestibular. d) aparatul digestiv. c) aparatul cardiovascular. se numeşte: a) mişcare de pronaţie. 66. c) mişcare de supinaţie. Pentru menţinerea independenţei mişcării. b) pe lângă corp. 70. d) mişcare de circumducţie. b) învăţarea pacientului să folosească tehnici de destindere. 65. b) sistemului nervos. se află şi: a) vârsta şi dezvoltarea. extensie: a) mişcări de apropiere sau îndepărtate a două segmente apropiate. b) rolurile sociale. 68. c) schimbarea poziţiei pacientului la fiecare 3 ore. c) oligomenoree. 64. Printre factorii sociologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se mişca şi a avea o bună postură. b) mişcare de rotaţie. c) în balans continuu. c) mişcări de apropiere faţă de axul median al corpului. Culoarea scaunului în caz de melenă este: a) roşu deschis. Anchiloza este tradusă prin: a) diminuarea sau imposibilitatea mişcării unei articulaţii.60. c) diminuarea volumului unui muşchi. 61. Prima menstruaţie se numeşte: a) menarhă. Mişcarea realizată în jurul axului care trece prin lungul segmetului care se deplasează. intervenţiile asistentei medicale pot fi: a) stabilirea împreună cu pacientul a nevoii de exerciţii fizice. c) maron-verzui. 69. Care din următoarele mişcări sunt de flexie. braţele vor fi: a) sprijinite.

ca manifestare de dependenţă se caracterizează prin: a) stare de spaimă intensă. cu boală Parkinson. în timpul somnului. c) contracţii involuntare a mai multor muşchi. 80. Pentru pacientul cu mişcări necoordonate. d) tulburări de coordonare. cu funcţii vitale diminuate. clasic. a unui braţ. 9 . b) activitate şi deprinderi legate de somn. Insomnia se defineşte ca o dificultate: a) de a bea. c) diminuarea valorilor tensiunii arteriale şi a respiraţiei. b) absenţa stării de veghe. Programul de activitate şi locul de odihnă sunt factori ce influenţează satisfacerea nevoii de somn: a) biologici. b) hipersomnie continuă. c) de ordin sociologic. 77. involuntare ale ochilor. deficitul senzorial este sursă de dificultate: a) de ordin fizic. d) sex. gurii. b) patru = somnul lent. b) faţă rigidă. d) diminuarea puterii de concentraţie. Somnul se traduce prin: a) formă particulară de odihnă. b) micţiuni de urină necontrolată. paradoxal. ca manifestare de dependenţă în hipersomnie înseamnă: a) comportament verbal şi non verbal lent.71. mai profundă. c) lipsă sau diminuare a mişcărilor normale. 72. c) starea de anxietate. 74. c) sociologici. 73. Ticurile sunt: a) vorbire precipitată. b) de a se mişca şi a lua poziţii comode. Nevoia de a dormi şi a se odihni variază în funcţie de: a) vârstă. 75. 76. greoi. 79. d) diminuarea metabolismului bazai. stare de disconfort. ortodox. e) capacitatea de a se destinde. mai frecventă la copii. c) diaforeză. b) de ordin psihologic. b) mişcări convulsive. 78. Câte tipuri de somn se cunosc şi care sunt ele: a) două = somnul lent şi somnul rapid. clasic. Starea de letargie. dureri menstruale. c) de a dormi sau de a se odihni dormind. Pavorul nocturn. c) oboseală marcată. b) psihologici. Prin akinezie se înţelege: a) mers propulsiv. c) trei = somnul paradoxal.

Coşmarurile ce apar ca manifestare de dependenţă la pacientul cu insomnie. b) emoţiile. c) comunicare ineficace la nivelul afectiv şi intelectual. b) tonusul muscular. 83. c) maturitatea psiho-motorie. sunt următorii: a) credinţa. b) astenie. 86. 82. b) dezinteres fată de ţinută. este creată de imposibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca. Nesatisfacerea nevoii manifestată prin oboseală. Purtarea de obiecte semnificative pune în evidenţă: a) rangul social. c) funcţia religioasă. de exemplu: a) dezinteres pentru măsurile de igienă. 84. şi se manifestă prin: a) dezbrăcare continuă. 87. d) dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. Purtarea de îmbrăcăminte contribuie la: a) pierderea imaginii de sine. c) refuz de a se îmbrăca şi dezbrăca. sunt: a) vise penibile cu trezire bruscă din somn şi adormire cu greutate. c) puls rar lent. la pacientul cu oboseală. 88. f) toate manifestările sunt adevărate.81. 10 . se manifestă prin: a) tegumente palide. fac parte din grupul factorilor de influenţă: a) biologică. Clima. transpiraţii reci. d) stări de iritabilitate. 89. b) aţipiri în timpul zilei. b) însemnătatea personală. e) incapacitate de a se îmbrăca şi dezbrăca. statutul social şi munca. Capacitatea fizică de îmbrăcare şi dezbrăcare este reprezentată de: a) mobilitatea articulară. 85. b) psihologică. Dependenţa în satisfacerea nevoii de a dormi şi a se odihni. Problema de dependenţă în satisfacerea nevoii. d) faţă palidă şi ochi încercănaţi. c) comunicare. d) narcolepsie. b) vulnerabilitate în faţa pericolelor. d) toate enunţurile sunt false. d) activitatea. c) socio-culturală. determină MD a celorlalte nevoi fundamentale. c) vârsta. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca. slab bătut. c) perioade de somn perturbant. b) expresia corporală.

c) a şi b. Asistenta medicală intervine în acest scop. emoţiile puternice. d) starea psihică. aparatul gipsat. d) explicarea gesturilor ce se cer efectuate.90. c) hipertonia musculară. În vederea obţinerii unei stări de bine. absenţa membrului superior. c) numai prin rinichi. c) vârsta şi sexul. 11 . pot avea ca surse de dificultate: a) lezarea fizică. 92. vasodilataţie. Factorii psihologici care influenţează satisfacerea nevoii de a se îmbrăca şi dezbrăca sunt: a) credinţa şi emoţiile. 97. vestimentaţia este un semn de sănătate. are loc: a) termogeneza. slăbirea. se realizează: a) prin vasoconstricţie. b) executarea zilnică a exerciţiilor de motricitate. Termoliza. Care din următoarele formulări sunt false: a) din punct de vedere al psihiatrilor. b) termoliza. c) T° mediului. c) evaluarea gradului de confuzie. e) calităţii materialelor. stresul. hipotonia musculară. La un pacient cu dificultate de a se îmbrăca şi dezbrăca. 91. Menţinerea independenţei nevoii se poate realiza prin alegerea îmbrăcămintei corespunzătoare: a) climei. Factorii biologici care influenţează satisfacerea nevoii de a menţine temperatura corpului în limite normale pot fi şi: a) anxietatea. sărăcia. f) exigenţei în intimitate. b) prin piele. b) insuficienţa cunoştinţelor. d) îmbrăcămintea protejează intimitatea sexuală. b) munca. stridentă poate exprima o boală psihică. Ca urmare a producerii de căldură în organism. se referă la posibilitatea de a se îmbrăca şi dezbrăca singur. într-un termen dat. plămâni. statura. 94. rinichi. b) talie şi statură. adică pierderea de căldură din organism. b) vârstei. talia. b) alimentaţia. indivizii îşi aleg vestimentaţiile în funcţie de: a) temperatura corpului. c) îmbrăcămintea atestă integritatea individului. e) emoţiile nu influenţează satisfacerea nevoii. Obstacolele care împiedică mobilitatea membrelor superioare. 95. d) activităţii. unul din obiectivele de îngrijire propuse. rezultat al proceselor oxidative. prin: a) identificarea capacităţii şi limitelor fizice ale pacientului. c) activitate. ingestia în special de proteine. 98. 93. c) credinţa şi cultura. 96. b) îmbrăcămintea bizară.

In caz de hipertermie. d) perioada mixtă. c) erupţie cu macule. ca problemă de dependenţă. vezicule. În evoluţia unei febre. La un pacient cu hipertermie. va evalua zilnic prin activitatea asistentei medicale: a) temperatura corporală. c) inapetenţă. manifestări şi la nivelul celorlalte nevoi fundamentale: a) dispnee. c) uşor călduţe. în cantităţi mici. combinativă. 108. 100. b) perioada de stare. c) pacientul să-şi păstreze integre tegumentele. Piloerecţia se traduce prin: a) piele cianotică. 107. d) temperaturii mediului ambiant. b) piele roşie caldă. când temperatura mediului ambiant este crescută. apar probleme. au termoreglarea fragilă din cauza: a) imaturităţii centrului reglator. 104. pentru menţinerea independenţei în satisfacerea nevoii să: a) consume lichide şi alimente reci. continuă. Hipertermia. La pacientul care prezintă hipotermie. Nou-născutul şi copilul mic. b) inhibare a activităţilor glandelor sudoripare. b) pacientul să fie echilibrat hidroelectrolitic. 12 . b) piele cu aspect „de găină" şi senzaţie de frig. se administrează lichide: a) numai foarte calde. la intervale regulate de timp. c) vasodilataţie periferică. se disting 3 perioade: a) perioada iniţială. c) aspectul tegumentelor. Asistenta medicală învaţă pacientul. asistenta medicală stabileşte ca obiective de îngrijire. b) alcoolice.99. 102. următoarele: a) pacientul să nu prezinte tulburări de vorbire. c) reducă alimentele cu valoare calorică mare. Planul de îngrijire a unui pacient cu hipertermie. umedă. b) poarte încălţăminte călduroasă. b) poliurie. 103. c) greutăţii necorespunzătoare. 101. d) pacientul să nu fie apatic. se manifestă cu: a) febră ridicată. b) hidratării insuficiente. papule. 106. c) sindrom febril. b) aspectul scaunului. c) perioada de declin. Când temperatura mediului ambiant creşte peste 25°C se produc următoarele fenomene la nivelul organismului: a) vasoconstricţie periferică. 105.

c) comunicare ineficace la nivel afectiv şi intelectual. Care din următoarele enunţuri pot fi considerate probleme de dependenţă în satisfacerea nevoii: a) lezarea fizică. b) uşor deshidratată. b) alimentaţia. b) alege măsuri pentru prevenirea infecţiilor nasocomiale. Între intervenţiile asistentei medicale privind pacientul cu carenţe igienice se găsesc şi următoarele: a) efectuează toaleta cavităţii bucale la pacienţii comatoşi. La persoanele vârstnice. d) efectuează toaleta pe regiuni. c) îngrijită. c) alterarea tegumentelor şi fanerelor. 13 . Factorii biologici care influenţează nevoia de a menţine tegumentele curate sunt: a) emoţiile şi educaţia. 118. 111. b) deprinderile igienice satisfăcute. Murdăria acumulată la nivelul pielii produce: a) cruste ce pot degenera în ulceraţii. c) culoarea galbenă a dinţilor. d) elastică. Lipsa de curăţenie determină o serie de neplăceri nu numai individului dar şi celor din jurul său. b) pierdere de substanţă rezultând dintr-un proces patologic ce acţionează asupra pielii. c) ajută pacientul să-şi efectueze toaleta zilnică. Ulceraţiile pielii se caracterizează prin: a) acnee şi prurit. la nevoie. c) cu prurit. b) neadaptării organismului. Pentru a-şi îndeplini rolurile cunoscute. b) hematoame. d) lipsa de cunoaştere. Pot fi manifestări de independenţă şi următoarele: a) pierderea imaginii de sine. Care sunt acestea: a) sentiment de respingere. c) hipotrofie musculară. c) dilatarea unor vene superficiale. pielea trebuie să fie: a) curată. c) climatului. b) carenţele de igienă. 113. 110. 115. catifelată. pielea va fi: a) curată. netedă. 112.109. 117. 114. c) temperatura corpului. d) anchiloze. pierderile de căldură sunt mai mari datorită: a) reducerii proceselor oxidative. pigmentată normal. 116. Ca manifestare de independenţă. b) halena fetidă. b) sănătoasă. d) dezinteres pentru modul cum arată.

e) toate enunţurile sunt adevărate. d) poluare. c) sociologic. d) numai a şi b. Surse de dificultate de ordin psihologic care influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) exerciţiile fizice. 123. 14 . d) măsuri de protecţie socială. d) limitarea mişcărilor segmentului afectat. c) roşeaţă locală. b) biologic. asistenta medicală intervine: a) educând pacientul pentru evitarea poluării atmosferei cu praf. b) măsuri de prevenire a agresiunilor fizice. 120. c) o securitate sociologică. b) agresivitatea. 125. c) educând pacientul pentru prevenirea unor accidente. c) metode de destindere. e) surmenaj. comunicarea este: a) eficace la nivel intelectual. c) frica. 127. 128.Care din următoarele sunt semne de insecuritate patologică: a) agitaţia. c) factorii sociologici. 121. b) dezechilibru metabolic. b) curentul şi organizarea socială. 124. 126.Practicarea unor religii este o preocupare ideologică care permite individului să-şi menţină: a) o bună postură. c) emoţiile şi educaţia. de relaxare.Alterarea integrităţii fizice se manifestă prin următoarele semne inflamatorii: a) durere şi căldură locală. b) tumefacţie. b) o securitate psihologică. Factorii care influenţează satisfacerea nevoii de a evita pericolele sunt: a) factorii biologici.Mecanismul de apărare este un factor de influenţă: a) psihologic. 122.Pentru menţinerea unui mediu sănătos. c) ineficace la nivel senzoro-afectiv şi intelectual. b) ineficace la nivel senzorial. b) factorii psihologici. Când este modificată/alterată nevoia.119. Ca manifestări de independenţă în menţinerea securităţii fizice se întâlnesc: a) măsuri de prevenire a infecţiilor şi bolilor. Dezechilibrul ca sursă de dificultate de ordin fizic poate fi reprezentat de: a) durere. c) dezechilibru electrolitic. b) efectuând imunizările obligatorii.

15 .Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii sunt următoarele. 131. 133. nevoia fiinţei umane de a schimba informaţii cu semenii săi. 135. b) învaţă pacientul să menţină integritatea. 137. 134. este un obiectiv de îngrijire susţinut de următoarele intervenţii ale asistentei medicale: a) administrează tratamentul medicamentos antiinfecţios. eşec. 132. c) ambele enunţuri nu sunt reale. b) hipoacuzie. b) droguri. f) tulburări de gândire. c) factor biologic.Pacientul să fie echilibrat psihic. c) asigură un mediu de securitate. e) tulburări circulatorii cerebrale. cu două excepţii: a) explorează împreună cu pacientul mijloacele de comunicare. precis.Factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii sunt: a) inteligenţa. c) integritatea organelor de simţ. 136. c) dinamic. c) apartenenţa la grupuri de diverse interese. pune în mişcare un proces: a) verbal. Diminuarea auzului se traduce prin: a) surditate.Modul de comunicare nonverbal foloseşte: a) limbajul verbal.Anturajul este determinat în satisfacerea nevoii. 138. c) alcoolism. b) limbaj clar.Comunicarea. c) cecitate. c) dezvoltarea intelectuală corespunzătoare. d) anxietate. b) integritatea organelor de simţ.Care din următoarele sunt manifestări de independenţă de ordin biologic: a) fineţe gustativă şi a mirosului.Sursele de dificultate de ordin fizic care determină dependenţa în satisfacerea nevoii pot fi: a) conflicte. Ce fel de factor de influenţă este: a) factor sociologic. d) favorizează adaptarea pacientului la noul mediu. c) alege procedee de investigaţie cu risc minim de infecţie. b) percepţia şi emoţiile. b) furnizează mijloace de comunicare adecvate stării pacientului. d) asigură îngrijiri relative la perturbarea senzorială. b) limbajul corpului. b) nonverbal. 130.129.Independenţa în satisfacerea nevoii presupune: a) integritatea individului. b) factor psihologic. d) utilizarea adecvată a mecanismelor de adaptare.

c) determinând pacientul să-şi exprime propriile convingeri şi valori. asistenta medicală intervine: a) planificând împreună cu pacientul activităţi religioase. c) învăţătura. dar şi benefic individului. c) izolare. b) comună unui grup profesional. b) atitudini corporale. c) specifică pe grupe de vârstă. 148. b) senzaţie de pierdere a libertăţii de acţiune.Manifestările de depresie în „culpabilitate" sunt următoarele cu excepţia: a) mişcări lente. c) sentiment dureros.Comunicarea ineficace la nivelul senzorial se poate manifesta prin următoarele reacţii afective în insuficienţă sau exces: a) nelinişte. insomnie. b) ajutându-1 să identifice cauza frustrării. hiperventilaţie.Valorile sunt formate de: a) participări la fapte de caritate. e) autoacuzare.Nevoia de a acţiona conform propriilor credinţe şi valori este influenţată în satisfacerea ei de următorii factori sociologici în afară de: a) gesturi corporale. poziţie curbă.Capacitatea individului de a fi ocupat şi a se realiza este: a) unică şi necesară pe tot parcursul vieţii.„Frustrarea" se manifestă la un individ care prezintă: a) sentiment de inutilitate.„Credinţele" sunt: a) convingeri personale ale individului faţă de realitate. anxietate. b) ansambluri de credinţe şi atitudini care reflectă ceea ce este dorit. c) forme ale conştiinţei sociale. Pentru menţinerea independenţei nevoii. dizartrie. c) emoţii. 146. 143. 147. b) halucinaţii. d) tahicardie. c) ansambluri de reguli de conduită într-o societate. 144. singurătate.139. 140. b) jocul. c) furie împotriva lui Dumnezeu. d) cultura. 16 . c) copilăria. dar şi participarea la jocuri este prezentă: a) adolescenţa. b) plâns. d) autopedepsire. 145. d) afazie. b) ansamblu de ceremonii religioase. e) apartenenţa 141.Care este vârsta la care activitatea dominantă este învăţătura. b) preadolescenta. 142.Activitatea dominantă a copilului mic este: a) somnul.

de dezinteres pentru activităţi sau evenimente curente ale vieţii. pasivitate. b) lipsa de interes faţă de activităţile obişnuite. 151. c) constituţia şi capacităţile fizice. d) somnolenţă. c) explorează gusturile şi interesul pacientului pentru activităţi recreative. asistenta medicală: a) câştigă încrederea pacientului şi îl ajută să depăşească momentele dificile.„Neputinţa" problemă de dependenţă. Rolurile şi organizarea socială fac parte din grupul factorilor: a) biologici. c) vârsta.„Plictiseala" reprezintă: a) impresia de vid. c) o manifestare de dependenţă. 157. b) apartenenţa la o grupare socială. Intre factorii biologici ce influenţează satisfacerea nevoii se întâlnesc: a) emoţiile. . de încetare a unei tensiuni nervoase. influenţează satisfacerea nevoii de a se recrea: a) emoţiile. 152. b) cultura. c) stare de dependenţă fizică. de plăcere.Pentru menţinerea independenţei nevoii. eşec profesional.Care din următorii factori. b) psihologici. b) îl învaţă tehnici de relaxare. în vederea realizări b) stare de deznădejde. zilnice. c) eşecul profesional. c) dorinţa arzătoare de a realiza cât mai mult în activitatea depusă. 156. agresivitate. lipsă de ambiţie. b) integritate fizică şi psihică. b) diminuarea unei funcţii. 153. 158. de tristeţe. 150. 155. 159. b) durerea. sentiment de inferioritate. se manifestă prin: a) b) c) d) e) 17 apatie. d) cultura.„Satisfacţia" este: a) o manifestare de independenţă. care au prioritate faţă de activitatea depusă. b) un sentiment de mulţumire.Satisfacerea nevoii se manifestă prin: a) bucurie.Surse de dificultate ale „devalorizării" sunt: a) tulburările de gândire. 154. autocritică. e) lezarea integrităţii fizice. c) descurajare.„Obsesia" faţă de problemele personale ale pacientului înseamnă: a) preocupare în permanenţă în legătură cu problemele sociale.149.„Ambiţia" se defineşte în felul următor: a) dragostea faţă de muncă. c) starea de relaxare. c) sociologici.

164. 161. sociologiei. b) pacientul să-şi recapete încrederea şi stima de sine. eticii. d) nerespectarea sfaturilor medicale în tratarea şi prevenirea îmbolnăvirilor.Intervenţiile asistentei medicale pentru menţinerea independenţei nevoii se referă la: a) elaborarea de obiective de studiu. c) conştientizarea bolnavului asupra propriei responsabilităţi privind sănătatea. deprinderi pentru menţinerea sau recuperarea sănătăţii. b) tulburări de memorie. 18 .„Învăţarea" este o problemă comună a: a) b) c) d) pedagogiei. d) identificarea obiceiurilor şi deprinderilor greşite ale bolnavului. c) tulburări de gândire. împreună cu bolnavul. 165.„Ignoranţa" — lipsa de cunoştinţe.Individul va obţine un sentiment de siguranţă după ce a dobândit pentru menţinerea sănătăţii: a) cunoştinţe.160. b) organizarea de activităţi educative pentru sănătate. 162. 163. priceperi. c) pacientul să fie echilibrat fizic. b) motivarea. psihologiei. c) capacitatea fizică. se manifestă cu: a) nesiguranţă şi frică de necunoscut. b) atitudini.Un factor psihologic care influenţează satisfacerea nevoii de a învăţa este şi: a) mediul ambiant. c) deprinderi.Ce obiective prioritare îşi propune asistenta medicală la un pacient cu „neputinţă": a) pacientul să fie conştient de propria valoare.

1.CAPITOLUL II Procesul de îngrijire. b) îndeplineşte numai sarcinile care-i revin prin lege. Prin funcţia dependentă înseamnă că asistenta medicală: a) nu poate interveni decât cu consimţământul pacientului. b) o lipsă de cunoaştere. Procesul de nursing cuprinde următoarele etape: a) culegerea datelor. comunicarea rezultatelor. planificarea îngrijirilor. evaluarea. 3. c) un semn sau simptom. evaluarea rezultatelor. b) îngrijire acordată în echipă. Definiţia sănătăţii după OMS: a) o stare de echilibru intern şi extern. Viziunea holistă a îngrijirii presupune: a) îngrijire centrată pe persoană. Problema de sănătate se referă la: a) cauza bolii. psihic şi social. c) dependenţa persoanei. c) o metodă organizată şi sistematică ce permite acordarea de îngrijiri individualizate. 19 . b) analiza datelor. c) interdependentă. Prima şcoală de nursing din lume a fost înfiinţată de: a) Virginia Henderson. analiza şi interpretarea datelor. Funcţiile asistentei medicale sunt de natură: a) dependentă. b) condiţia de apariţie a simptomului. c) aprecierea stării pacientului. b) un dezechilibru ce constă în diferenţa dintre semnele obiective şi cele subiective. 8. c) îngrijire de calitate pentru toţi pacienţii. c) o stare de dependenţă potenţială. 9. b) independentă. 4. Manifestarea de dependenţă reprezintă: a) o cauza de boala. comunicarea rezultatelor. verificarea intervenţiilor. d) toate trei. b) lipsa bolii. 10. programarea acţiunilor. proiectarea intervenţiilor. implementarea îngrijirilor. 2. Procesul de nursing este: a) o intervenţie delegată a asistentei medicale. 7. implementarea. 6. c) o stare de bine completă din punct de vedere fizic. interpretarea datelor. . c) îndeplineşte sarcini delegate de către medic. Sursa de dificultate este definită ca: a) orice obstacol care împiedică satisfacerea uneia sau mai multor nevoi fundamentale. b) un demers ştiinţific pentru supravegherea bolnavului. 5. b) Florence Nightingale. c) Abraham Maslow.

11. Codul eticii profesionale în nursing afirmă că: a) practica se bazează pe legile statului. înscris în listele unor clasificări adoptate. d) principiile servesc ca ghid pentru practică. c) o problemă de dependenţă. d) toate. flexibil. c) o problemă uşoară. formulat în termeni medicali consacraţi. 18. c) documentele medicale şi schemele de referinţă. Obiectivul de îngrijire se defineşte ca: a) scopul îngrijirii. 20. c) programele de educaţie sunt identice. 15 Problema potenţială înseamnă: a) o problemă gravă. Surse de informaţie pentru culegerea de date pot fi: a) pacientul şi aparţinătorii. b) o etichetă a bolii. b) să-şi asume răspunderea pentru îngrijirile oferite fiecărui pacient. 19. c) este individual. In interviu sunt folosite întrebări: a) pe care le aşteaptă bolnavul. 12. Următoarele forme sunt metode de culegere a datelor: a) observaţia şi interviul. Responsabilitatea profesională cere asistentei medicale: a) să împărtăşească aceleaşi convingeri cu membrii echipei de sănătate. semnele şi simptomele prin care se manifestă. 20 . b) serviciul telefonic. d) implică participarea pasivă a ascultătorului. c) să-şi bazeze îngrijirile pe principii religioase. 14. b) nursa acordă îngrijiri bazate pe cunoştinţe ştiinţifice. b) membrii echipei de îngrijiri. Comunicarea este procesul care: a) implică schimb de cuvinte. 13. c) internetul şi email-ul. c) permite schimbul de idei. gânduri. b) o problemă cu mare probabilitate de apariţie. b) include simpatie şi căldură. b) un comportament sau o atitudine a pacientului obţinute în urma intervenţiei. Diagnosticul de nursing este: a) o problemă de dependenţă. c) o intervenţie planificată. b) este nemodificabil. cauza ei. 16 Diagnosticul de nursing are următoarele caracteristici: a) este fix. formulat în termeni proprii. b) concise şi clare. d) să aibă aceleaşi condiţii socio-culturale cu pacientul. 17. c) cu caracter închis sau deschis. sentimente.

securitate. c) planificarea.neglijare. 3. hrănirea pacientului cu alimente semilichide. . .dragoste.21. c) zgomotul duce la pierderea treptată a auzului. . 4. La care din etapele procesului de nursing se referă decizia? a) culegerea de date. a) imposibilitatea de a mişca membrul superior şi inferior stâng (AVC). 27.nutriţie. trântirea uşilor şi zgomotul produs de căderea unor obiecte pe pardoseală. d) evaluarea beneficiilor terapeutice ale pacientului. Atingerea mâinii pacientului în timpul comunicării reprezintă: a) un gest necugetat. 26. pentru că: a) zgomotul poate deveni sursă de dificultate în satisfacerea nevoilor fundamentale. . . deliberat şi profesionist. In cadrul activităţii de îngrijire asistenta trebuie să evite discuţiile cu voce tare. neiritabile. c) o componentă a relaţiilor interpersonale asistentă şi pacient. e) monitorizarea semnelor vitale. Alegeţi un singur cuvânt care nu aparţine grupului în fiecare din cele trei grupe: Emoţional: Comportamental: Fizic: anxietate. b) zgomotul contravine regulilor sanitare. . 24. . . b) examenul fizic al pielii. bucurie. Nursa decide că nevoia prioritară a îngrijirii unui pacient este nutriţia. 25. iritabilitate. b) diagnosticul de nursing. c) menţinerea curăţeniei şi stimularea circulaţiei. d) intervenţiile.somn. d) o implicaţie sexuală.exces. tristeţe. c) o excepţie pentru examenul fizic. . exerciţii de mişcare. spălarea perineului de mai multe ori pe zi. b) realizată prin metode de comunicare verbale şi nonverbale. b) inflamarea cavităţii bucale şi a gingiilor după chimioterapie.exerciţii. b) o tehnică de comunicare terapeutică.acceptare. 23. . asociaţi fiecare problemă cu intervenţia care ar putea ajuta cel mai bine la satisfacerea nevoilor pacientului. Numerotaţi ordinea efectuării următoarelor acţiuni care corespund etapelor procesului de nursing: a) analiza şi interpretarea datelor. 21 1. schimbarea poziţiilor pacientului de mai multe ori pe zi. plimbări în aer liber.îndeplinire. . 2.igienă deficitară. Comunicarea terapeutică este: a) un act planificat. d) cateter urinar (sondă a demeure) în perioada postoperatorie. 22. c) insomnie.eliminare. Pe o coloană a planului de îngrijire sunt notate problemele pacientului şi pe alta intervenţiile de nursing.

Evaluarea în procesul de nursing se referă la: a) aprecierea rezultatelor obţinute în funcţie de obiectivele propuse. b) termen mediu. b) măsurarea unor parametrii vitali. 29.28 Obiectivele de îngrijire pot fi formulate pe: a) termen scurt. care poate fi: a) funcţională şi pedagogică. c) termen lung. d) aprecierea rezultatelor. c) să planifici obiectivele prioritare pe o perioadă scurtă de timp. c) aprecierea serviciilor prestate de asistenta medicală. 33. apreciind rezultatele fiecăruia. c) implementarea . Eficienţa procesului de îngrijire depinde prioritar de: a) evaluarea stării bolnavului.aplicarea îngrijirilor. În executarea îngrijirilor asistenta stabileşte o relaţie de comunicare cu pacientul. asistenta va avea grijă în primul rând: a) să raporteze colegei de echipă efectele procedurii asupra pacientului. 32. pedagogică şi terapeutică. c) să pregătească echipamentul necesar şi să poziţioneze pacientul. Când are de îndeplinit o intervenţie de nursing. b) planificarea îngrijirilor. b) pedagogică. b) să explice pacientului procedura astfel încât acesta să înţeleagă scopul şi rezultatele acesteia. 22 . c) funcţională. 31. Caracteristica unei implementări eficiente a planului de îngrijire include: a) să poţi îndeplini sarcinile de îngrijire cât mai repede. b) să îndeplineşti obiectivele pe rând. 30.

c) totalitatea procedeelor de distrugere a microbilor din mediul înconjurător. de la suprafaţa sau profunzimea unui obiect. 23 . c) se sterilizează la autoclav. Instrumentele chirurgicale cu tăiş ascuţit. c) nu există microorganisme pe suprafaţa sau profunzimea lui. Un obiect este steril dacă: a) este lipsit de germenii cei mai patogeni. Când sterilizarea se face la autoclav.60 min. c) 240° C . Sterilizarea eficientă a materialelor din polietilenă se realizează: a) prin fierbere. b) autoclavare. b) este prins cu mănuşi sterile. vor avea o perioadă mai lungă de utilizare în condiţii optime dacă: a) se sterilizează la căldură uscată. 10. O casoletă plină cu material moale este adusă de la staţia de sterilizare si conţine comprese umede. Se obţine o temperatură de: a) 190° C.60 min. c) prin flambare. la o presiune de 2 atm. Sterilizarea ca metodă de prevenire a infecţiilor reprezintă: a) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. 4. 5. Sterilizarea la pupinel se realizează la următorii parametrii: a) 120° C .60 min. c) este lăsat neacoperit o perioadă mai lungă de timp. b) cu ajutorul razelor Gama. Infecţia se defineşte astfel: a) reacţia locală sau generală rezultată din pătrunderea şi multiplicarea agentului microbian în organism. b) reacţia locală determinată de pătrunderea microbului în organism. b) sterile. 8. 9. 1. c) boala rezultată ca urmare a pătrunderii microbului în organism.CAPITOLUL III Metode de prevenire a infecţiei. 6.. c) se pot utiliza numai în plăgile cu secreţii. c) 133° C. b) 180° C . c) ştergere cu soluţie de formol. 2. 3. b) a fost bine spălat.. b) se sterilizează prin fierbere. b) 180° C. Un instrument sterilizat este contaminat dacă: a) este prins cu pensa de servit. Aceste materiale vor fi considerate: a) nesterile. b) totalitatea procedeelor prin care sunt distruse toate formele de existenţă a microorganismelor. 7 Spatula linguală se sterilizează prin: a) fierbere.

c) sterilizarea cu oxid de etilena. d) sterilizarea cu ultrasunete. b) 133° C şi 2. 24 . 20. d)sterilizarea prin ultrasunete. 14. 12. material moale. materialelor moi şi de sutură. prin fierbere. 5%. 16. 18. la pupinel. c) 130° C şi 2 atm. 1-3%. b) metodă de prevenire a infecţiei plăgii operatorii. În ce concentraţie se foloseşte cloramina cu rol antiseptic: a) sol. Ce sistem de sterilizare a instrumentelor din metal este cel mai bun: a) sterilizarea la autoclav. b)sterilizarea cu căldură uscată şi umedă. Ce urmăreşte asepsia şi cui se adresează: a) dezinfecţia mâinilor chirurgilor şi îmbrăcarea materialului steril. Materialul moale se sterilizează la: a) 120° C şi 2 atm. 17. 15. Prin ce metodă se sterilizează la autoclav: a) vapori supraîncălziţi la presiune. 10%. Care este antisepticul cu rol hemostatic cel mai folosit la curăţirea unei plăgi accidentale: a) H2O2. d) alcoolul de 70°. obiecte din încăperi. 13. Ce este dezinfecţia : a) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. b) tinctura de iod. c) sol. c) dezinfecţia tegumentului regiunii de operat şi acoperirea bolnavului cu câmpuri sterile. c) sol. ploşti urinare. c) sterilizarea prin flambare. 19. c) metodă de îndepărtare şi distrugere a microbilor de pe piele. cloramina 3%. Care din metodele de mai jos sunt metode de sterilizare prin mijloace fizice: a) sterilizarea cu formol. b) metodă curativă de luptă contra infecţiilor. c) metodă curativă de distrugere a microbilor dintr-o plagă.5 atm. b) sterilizează în industria ce produce materiale de unică folosinţă. c) sterilizează sălile de operaţie. etc. b) sterilizarea la pupinel. la autoclav. Ce este antisepsia: a) metodă profilactică de luptă contra infecţiilor. c) aer uscat.11. obiecte din încăperi. plăgi. b) sterilizarea instrumentelor. b) sol. Prin iradierea cu raze Gama se: a) sterilizează curent în unităţile spitaliceşti. b) fierbere sub presiune.

b) spălare + aspirare umedă. 28. Pentru ce se foloseşte soluţia de albastru de metilen: a) dezinfecţia plăgilor. Soluţia de cloramina are acţiune: a) bactericidă. c) la locul de muncă al personalului. c) degresarea tegumentelor cu acid boric 5%. 26. Conceptul de precauţiuni universale se referă la: a) sângele.21. 31. de cloramină 8%. Pregătirea instrumentelor de metal murdărite de sânge pentru sterilizare. fluidele biologice şi ţesuturile pacienţilor considerate a fi infectate cu HIV. d) ştergerea uscată. 29. b) apă caldă şi detergent. c) sporicidă. Dezinfecţia mecanică se realizează prin: a) spălarea cu apă caldă la 35-40°C + detergenţi. necesită şi spălare cu: a) soluţie amoniac 1%. 30. b) tratarea faringitelor. b) favorabilă dezvoltării microorganismelor. c) sol. Scopul aplicării „precauţiunilor universale" (PU): a) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere sanguină. b) scufundarea prin acoperirea completă cu soluţie dezinfectantă a obiectelor. b) razele ultraviolete. 24 Tehnica antisepsiei cutanate mai cuprinde şi: a) badijonare cu sol. b) o ştergere a suprafeţelor cu săpun lichid. c) folosirea dezinfectantelor uzuale-moderne. Sterilizarea la „rece" utilizează: a) razele Gama. c) vaporizarea. 27. 22. c) tratarea cistitelor. 25 . c) mixt. 23. b) toţi pacienţii potenţial infectaţi cu HIV. Dezinfecţia ca metodă de lucru se execută în mod: a) ciclic. var cloros 10%. Dezinfecţia chimică este precedată de: a) o riguroasă curăţenie. 25. c) oxidul de etilen. b) curent. b) raderea pilozităţii din regiune. c) prepararea soluţiilor în concentraţia recomandată. b) prevenirea transmiterii infecţiilor cu cale de transmitere digestivă. HBV sau alţi agenţi microbieni cu cale de transmitere sanguină. HBV sau cu alţi agenţi patogeni. Metodele următoare realizează dezinfecţie chimică în afară de: a) ştergerea umedă.

32. Contactul tegumentelor cu următoarele produse trebuie considerat la RISC: a) sânge. pleural. alte fluide biologice şi ţesuturile sunt contaminate cu HIV. f) prevenirea accidentelor şi a altor tipuri de expunere profesională. 34. LCR.c) toţi pacienţii cu afecţiuni infecto-contagioase transmise pe cale respiratorie. HBV. peritoneal. d) consideră că acele şi alte obiecte folosite în practica medicală sunt contaminate după utilizare. c) consideră toţi pacienţii potenţial infectaţi. b) spălarea mâinilor şi a altor părţi ale tegumentelor. pericardic. d) numai b şi c. c) orice alte fluide organice vizibil contaminate cu sânge. sinovial. ţesuturi. 33. complect. 26 . b) lichid amniotic. b) consideră că sângele. Aplicarea precauţiunilor universale se referă la: a) utilizarea echipamentului de protecţie adecvat. Reguli de bază în aplicarea precauţiunilor universale sunt următoarele: a) este suficientă spălarea riguroasă cu apă caldă şi săpun. c) personalul medico-sanitar infestat cu HIV. spermă. corect. secreţii vaginale. folosind şi peria. e) numai a şi b.

4. b) de stimulare a tranzitului intestinal. un adult pierde zilnic: a) 200. b) 300. Necesarul proteic la adulţi este de: a) 1-1. c) de a reţine apa.. Necesarul glucidic la adulţi este de: a) 1-1. Prin . Glucidele au rol: a) structural. c) 1000-1500 ml. 27 . Prin transpiraţie în condiţii normale de temperatură exterioară (20°C) şi efort fizic moderat.600 ml. 5. un adult pierde zilnic: a) 200. Apa are rol: a) energetic. un adult pierde zilnic: a) 200.5 g/kg corp/zi. b) 1 g/kg corp/zi. 11. 12. c) 1000-1500 ml. b) în imunitatea organismului. 6. 3.600 ml. b) de reglator termic. Proteinele au rol: a) în menţinerea echilibrului acido-bazic al sângelui. c) ambele răspunsuri sunt false. c) 1000-1500 ml. c) structural. b) structural.CAPITOLUL IV Nutriţie şi dietetică. b) glicogen. Principalul rol al lipidelor este: a) furnizarea de energie. 2. Fibrele alimentare au rol: a) de reţinere a unor substanţe toxice ce se elimină cu bolul fecal. c) 2-3. 9.5 g/kg corp/zi.300 ml. c) amidon.300 ml. b) 2-3 g/kg corp/zi.600 ml. 8.5 g/kg corp/zi. 1. b) energetic.perspiratio insensibile". în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. Forma de depozit a glucidelor în ficat este reprezentată de: a) pectine.300 ml. Prin urină în condiţii normale de temperatură exterioară (20° C) şi efort fizic moderat. c) 4-6 g/kg corp/zi. c) ambele variante sunt false. b) 300.5 g/kg corp/zi. c) 4-6 g/kg corp/zi. c) de solvent al substanţelor din mediul intern. Necesarul lipidic la adulţi este de: a) 1. 7. b) 2-3 g/kg corp/zi. 10. b) 300.

Bicarbonaţii: a) menţin echilibrul acido-bazic. Sodiul (Na) are rol în: a) păstrarea excitabilităţii neuro-musculare. b) au rol în stocarea energiei. d) tinde să crească glicemia. b) intervine la refacerea potenţialului de efort în perioada de odihnă. c) reglarea distribuţiei apei în diferite sectoare ale organismului. c) în consolidarea echilibrului funcţional al sistemului nervos. Calciul are rol: a) structural în oase şi dinţi. Vitamina A: a) influenţează procesul de reproducere. 23. d) în favorizarea pătrunderii vitaminei B6 în celula nervoasă. b) modificarea ritmului cardiac. Potasiul are rol în: 15. c) transformarea glucozei în glucogen. 24. b) potasiului. b) stimulează hematogeneza. 14. 18. c) antiinflamator. Vitamina D este importantă pentru absorbţia: a) sodiului. c) calciului. c) ajută respiraţia celulară. 17. 21. Fosforul are rol: 20. c) în prevenirea arterosclerozei. b) scădea rezistenţa antiinfecţioasă. b) în eliberarea fierului de către ficat. 19. c) scădea gradul de coagulabilitate sanguină.13. b) de a inhiba acţiunea insulinei. 16. Cuprul are rol: a) în procesul de creştere. b) scăderea valorilor tensiunii arteriaLe. Magneziul are rol: a) în realizarea structurii de rezistenţă a scheletului. Clorul: a) intră în compoziţia HC1 din sucul gastric. 28 . c) creşte colesterolemia. b) în procesul de coagulare a sângelui. a) în stocarea energiei în compuşii energetici. Fierul are rol în: a) scăderea rezistenţei la infecţii. Vitamina E are rol de a: a) interveni în formarea cicatricilor tegumentare. a) sinteza insulinei. 22. c) nu stimulează secreţia sucurilor digestive. b) inhibarea secreţiei gastrice. b) în reglarea absorbţiei şi transportului substanţelor alimentare. d) în micşorarea amplorii proceselor alergice. c) în realizarea structurii solide a oaselor şi dinţilor. c) asigurarea respiraţiei celulare.

28. c) participă la degradarea grăsimilor. c)insuficienţă cardiacă avansată. d) împiedică absorbţia intestinală a fierului. c) faza nedureroasă a ulcerului gastro-duodenal. e) boli infecţioase febrile. c) stimulează longevitatea activă. Creierul este bogat în: a) proteine. Vitamina PP: a) participă la procesele de oxidoreducere din organism. 31. b) participă la producerea de energie. b) contribuie la menţinerea integrităţii mucoaselor tubului digestiv. c) intervine în inhibarea irigaţiei tisulare. Apa de orez are efect: a) laxativ. c) previne acumularea de lipide în ficat. 34. Carnea este o sursă importantă de: 32. b) antiinflamator. c) grăsimi. 35. 26. Dieta hidrică este indicată în: a) dermatite. 29.25. Vitamina B2: a) are rol în sinteza hemoglobinei. Dieta hidrică este contraindicată în: a) obezitate. 36. b) fosfolipide. c) vitamină D. Vitamina B. c) inhibă producerea de energie. d) după intervenţii chirurgicale. b) vitamină C. Vitamina B12: a) protejează muşchiul cardiac. c) scade rezistenţa la stres. esenţială procesului de coagulare. Vitamina C: a) creşte rezistenţa antiinfecţioasă. b) consolidează rezistenţa oaselor şi a dentiţiei. 27. d)acumularea de lichide în unele cavităţi (ascită). c) antidiareic. c) vitamina C. 29 . b)colică renală. b) intervine în hematopoieză. Vitamina K: a) participă la respiraţia celulară. Ficatul are un conţinut bogat în: a) seleniu. b) este necesară formării de protrombină. 30. b) vitamina A. b) gastroenterite acute toxice sau infecţioase. b) intervine în mecanismele care permit menţinerea vederii. a) vitamine B.: a) are efecte antinevritice. 33.

42. c) hipertensiunea arterială. Regimul hipocaloric este recomandat: a) în faza de realimentare a marilor denutriţi. 44. b) la sportivi în efort fizic considerabil. b) obezitate. c) denutriţie. timp de 10 zile. e) sindromul posttraumatic sau hemolitic. d) alcaloză. b) împiedică fenomenul de putrefacţie în intestin. c) hipotiroidie. 46. c) diaree. c) în cure de slăbire. 30 .37. c) are efect benefic în gută. 41. 39. b) ciroză hepatică decompensată. c) la persoanele de peste 60 de ani. e) hipertiroidie. Regimul hipercaloric se administrează: a) în perioada de sarcină. c) obezitate. Regimul lacto-ovo-vegetarian se indică în: a) hipotensiunea arterială. diabetul insipid. d) în tratamentul cu aspirină. b) afecţiuni cardiorenale însoţite de edeme. c) insuficienţă cardiacă. Regimul hipoprotidic se recomandă în: a) gută. Scăderea aportului alimentar de potasiu. 45. pancreatită cronică (cu steatoree). c) insuficienţa renală acută. Regimul hipersodat se recomandă în: a) insuficienţa renală acută. d) ateroscleroză. litiază biliară. este indicată în: a) gastroenterita acută. d) insuficienţă renală cronică cu reţinere azotată. Regimul vegetarian: a) este deosebit de toxic. b) arsuri întinse. 43. Regimul hiposodat este folosit în: a) hipertensiune arterială. 38. b) în perioada de lactaţie. d) tratamentul cu cortizon. b) boala Addison. 40. Regimul hipolipidic se indică în: a) b) c) d) anorexie psihică. b) ciroză hepatică cu ascită. 47. Regimul hiperprotidic este indicat la persoanele cu: a) insuficienţă renală cronică avansată b) ateroscleroză. Regimul de crudităţi se recomandă în: a) diaree.

c) insuficienţa renală acută. Prin arderea unui gram de glucide se furnizează: a) 2 calorii. În cura de slăbire se recomandă: a) o masă/zi. c) jeleurile. c) carnea. 58.1 calorii. Regimul acidifiant este recomandat în: a) litiaza renală fosfaturică. b) unele dermatoze.3 calorii. conservele de peşte. c) bomboanele cu alune.1 calorii. care fragmentează dieta. b) pentru fructe coapte. după prăjire. b) merele dulci. La un bolnav de diabet zaharat următoarele alimente sunt permise fără restricţii: a) carnea. fructele coapte la cuptor. 31 . portocalele. Regimul alcalinizant se indică în: a) alcaloză. d) uleiurile vegetale. c) bananele. Prin arderea unui gram de proteine se furnizează: a) 2 calorii. mezelurile. b) boala Addison. 59. Alimentele indicate în dispepsiile gastrice sunt: a) b) c) d) bulionul de carne. c) 9. peştele. strugurii. Creşterea aportului alimentar de potasiu este necesară în: a) gastroenterita acută şi cronică.48. 55. 52. c) 9. înainte de coacere. b) 4. 50. brânza topită.1 calorii. caisele. Prin arderea unui gram de lipide se furnizează: a) 2 calorii. carnea de vita fiarta. b) două mese/zi. 60. după tratamentul termic. c) cinci mese/zi. mămăliga. La un bolnav cu diabet zaharat următoarele alimente trebuiesc cântărite: a)merele. 51. c) 9. b) 4. d) caşcavalul. La un bolnav cu diabet cântărirea alimentelor se face: a) pentru pâinea prăjită. b) acidoză. c) ambele afirmaţii nu sunt adevărate. 54. stafidele. completă.3 calorii. 53. b) 4. b) pastele făinoase. c) pentru legumele fierte. Unui obez îi sunt permise următoarele alimente: a) carnea şi peştele gras. b) ouăle tari. d) aluaturile cu unt. 56. egale cantitativ. 49. c) ambele afirmaţii sunt false.3 calorii. b) carnea de vită. 57. Unui bolnav cu diabet zaharat îi sunt interzise: a) bomboanele de orice fel.

foarte proaspete. 70. 67.61. Alimentele indicate în gastrita cronică hipoacidă sunt: a) ouăle şi smântână. 64. 63. c) lacto-fructo-vegetarian. b) lacto-vegetarian. b) carnea slabă. c) orezul. În primele 24-48 de ore un bolnav cu enterocolită acută va primi un regim: a) hidric. 71. În colita de fermentaţie sunt contraindicate: a) alunele. c) preparatele cu brânză de vaci. b) ceai rece. frişca. 65. În colita de putrefacţie sunt recomandate: . b) băuturi alcoolice. În dischineziile biliare hipertone se indică următoarele alimente: a) peştele slab. b) brânza de vaci. grisul. în prima zi. c) apă zaharată caldă. In litiaza biliară se contraindică: a) carnea afumată. b) maioneza şi rântaşurile. b) carnea de vită sau pasăre fiartă sau friptă. c) laptele dulce. c) pâinea albă. b) conservele. c) smântână. d) alcoolul. 62. c) sosurile pe bază de rântaş. orez). smântână. d) carnea grasă. b) varza. 66. Alimentele care sunt contraindicate în ulcerul gastric sunt: a) făinosul cu lapte. b) fructele şi legumele crude. 69 Se contraindică în dischineziile hipertone: a) smântână. tăiţei. b) brânza de vaci dulce. In hepatita cronică nu se consumă: a) unt. În litiaza biliară se consumă: a) viscere. b) icre. a) orezul. se consumă: a) ceai fierbinte. 68. 32 72. c) carnea slabă de peşte fiert sau fript. c) biscuiţii. c) brânzeturile fermentate. c) came slabă de pasăre sau vită. d) afumăturile. Alimentele permise în ulcerul gastric sunt: a) laptele dulce şi preparatele cu lapte (gris. In hemoragia gastrică.

d) lapte cu fainos. c) pâine neagră.73. 77. 76. În care din formele tuberculozei. Din alimentaţia enterocolitei cronice se va evita: a) b) c) d) carnea grasă şi ouăle prăjite. b) caş. 33 . ouă fierte tari. b) lapte bătut. c) formele cu hemoptizie. c) frişca şi smântână. nu sunt necesare măsuri dietetice speciale: a) formele grave. c) miere de albine. brânză de vaci. în primele 1-2 zile este următorul: a) orez sau gris fiert în apă. 78. îngheţata şi alcoolul. d) varză şi leguminoase uscate. Alimentele indicate în constipaţia spastică sunt: a) cartofi fierţi. viţel. urdă. Regimul hiposodat din insuficienţa cardiacă se realizează pornind de la următoarele produse permise: a) laptele în limita cantităţii de sodiu permisă. b) formele necomplicate. b) repaus digestiv sau dietă hidrică. pasăre. Tratamentul dietetic în toxiinfectiile alimentare cu tablou acut de tip infecţios sau toxic. cu evoluţie benignă. brânză proaspătă. 74. c) iaurt şi pâine prăjită. 75. b) carnea slabă de vită. condimentele iritante. Dietoterapia în ateroscleroză nu cuprinde: a) afumăturile.

3.Injecţiile de orice tip se efectuează doar dacă: a) se asigură asepsia mâinilor. Efectul medicamentelor administrate pe cale orală poate fi: a) local. c) cu temperatura apei apropiată de cea a corpului. b) grăsimi şi pudre. c) nu administrăm conţinutul.CAPITOLUL V Administrarea medicamentelor. Pe cale subcutanată se pot administra soluţii uleioase ? a) da.Dacă fiola al cărui conţinut trebuie administrat.Băile medicinale cu multiple efecte asupra tegumentelor. 8. c) ambele metode. b) filtrăm conţinutul înainte de administrare. 10. se utilizează: a) inoforeza. orice soluţie uleioasă. c) subcutanată. c) se asigură timpii de efectuare corectă. c) nu. în cazuri speciale. Unguentele sunt preparate farmaceutice semisolide care conţin: a) substanţa activă încorporată în vaselină. apă. c) săpunuri medicinale. 6. după caz. intraarterială. Pentru obţinerea efectului aplicării substanţelor medicamentoase pe cale percutantă. 1 O soluţie hipertonă se administrează pe cale: a) intramusculară. b) intravenoasă. b) complet. 9. 7. 4. c) numai local. cum procedăm: a) administrăm conţinutul fără reţinere. b) frigiderul din salon. 2. cu: a) ceai. grăsimi animale sau vegetale. 5. b) se asigură asepsia materialelor. b) general. d) noptiera bolnavului. b) da. intradermică. 34 . Soluţiile sterile preparate în farmacia spitalului se depozitează în: a) frigiderul secţiei destinat acestora. Medicamentele solide se pot administra. c) limonada. prezintă un înscris neclar sau după deschidere cioburi în interior. se pot efectua: a) parţial. b) lapte. b) fricţionarea. c) dulapul cu medicamente. subcutanată.

în special. dar şi un mare dezavantaj. a stării psihice şi constipaţiei. b) când se urmăreşte o acţiune locală. b) paralizia prin lezarea nervului sciatic. transpiraţii. enumerate mai jos: a) nu are acţiune imediată. b) antiinflamatoare. edeme palpebrale. După administrarea medicamentelor. la supravegherea bolnavului va ţine seama de: a) modificarea comportamentului. b) erupţii cutanate. c) în venele de la plică cotului. c) amândouă enunţurile sunt corecte. c) embolia gazoasă. b) dozare precisă. Ce se foloseşte pentru prevenire: a) mânuşi. Putem administra pe cale respiratorie. b) aerosolii. 13. 15. c) epitelizantă. Calea naturală. TA. b) păstrând cea mai bună venă pentru urgenţă. 16. Nu pot fi considerate accidente ale injecţiei intramusculare: a) flebalgia. 35 . medicamentele sub formă: a) de gaze sau substanţe gazeificate. c) nu se foloseşte la bolnavii ce prezintă intoleranţă digestivă sau trismus. Există riscul de sensibilizare la antibiotice pentru asistenta medicală care efectuează administrarea acestora. c) greţuri. c) este suficientă spălarea pe mâini după efectuarea administrării.11. c) când bolnavul nu prezintă vărsături şi greţuri. d) antialgică. c) O2. Calea rectală permite administrarea medicamentelor sub formă de supozitoare sau clisme şi este folosită: a) după efectuarea unei clisme evacuatorii. 19. 12. Injecţia intravenoasă se poate face: a) numai în venele epicraniene. b) de lichide fin pulverizate sau vapori. c) necesită instrumentar şi soluţii injectabile sterile. b) mască. Pe cale respiratorie se administrează: a) anestezicele volatile. asistenta medicală va urmări efectele acestora. b) se poate folosi când bolnavul varsă. care este acesta: a) absorbţie rapidă. frisoane. 20. 18. d) modificări ale valorilor P. Calea parenterală oferă o serie de avantaje. 17 Pe calea suprafeţelor mucoaselor şi conjunctivelor se pot administra medicamente ce au acţiune: a) antiseptică. comodă şi foarte acceptată de bolnav (calea orală-bucală) prezintă şi unele dezavantaje. 14. totală.

b) izotone. hipertone. 25. b) tinctură de iod. c) intramuscular. Locul de elecţie pentru injecţia intramusculară la copiii mici este: a) faţa externă a braţului. b) subcutanată. b) calea intramusculară. Pe care din următoarele căi de administrare a medicamentelor. culoare. Apariţia papulei cu aspect de „ coajă de portocală " este caracteristică pentru injecţia: a) intravenoasă. absorbţia se face cel mai puţin: a) calea intravenoasă. c) nu există indicaţii speciale.R. 31. Prin injecţia intramusculară se administrează soluţii: a) izotone. 30. c) izotone. 24.21. b) alternând locurile de elecţie. b) I. c) pe orice cale. 28. miros. Medicamentele pot fi introduse direct în sânge prin: a) administrare intravenoasă. b) faţa supero-externă a coapsei. 22. 36 .D. c) administrare subcutanată.D. 26. b) sublingual. c) nu se face dezinfecţie. d) medic. In care din următoarele situaţii injecţia intradermică se efectuează în scop de diagnostic: a) infiltraţia intradermică cu novocaină. 32. b) medicamentele se administrează dar se consemnează în foaia de observaţie că era modificat. In cazul I. (excepţie la tuberculină). Injecţia subcutanată se efectuează: a) zilnic în acelaşi loc. coloidale. c) regiunea deltoidiană. Când un medicament prezintă o modificare de aspect. Administrarea parenterală a medicamentelor se face: a) per os. c) desensibilizare în reacţii alergice. 23. 29. asistenta medicală trebuie să ştie că: a) acest lucru se va întâmpla frecvent cu unele medicamente şi este un fapt lipsit de importanţă.R. Administrarea soluţiilor injectabile uleioase se face: a) intramuscular. c) numai farmacistul răspunde de calitatea medicamentului eliberat. b) lichide volatile sau gaze. b) intravenos. b) administrare intraarterială. uleioase. dezinfecţia locală se face cu: a) alcool 70°. 27. c) aerosoli. c) intradermică. c) calea orală. Se administrează prin inhalare: a) medicamente sub orice formă. nu trebuie administrat ci returnat farmaciei în schimbul unuia corespunzător calitativ.

ortostatismul prelungit. b) Lanatozid. d) va controla dacă are determinat şi notat în foaia de observaţie un timp de sângerare. b) tonic cardiac. 36. c) paralizie. c) Furantril. 38. 41. b) instantaneu. asistenta medicală: a) va măsura pulsul bolnavului. ingestia de alcool. a) Nifedipin. La atingerea nervului sciatic. c) să-şi controleze repetat tensiunea arterială şi pulsul. 37. abdominale şi nu are diagnostic fixat următoarele: a) analgezice minore.. unul este tonicardiac şi se foloseşte în tratamentul insuficienţei cardiace. 37 . 34. c) coagulant. Medicul prescrie unei bolnave digitală. Înainte de administrarea fiecărei doze de digitală. fumatul. b) nici un medicament antiacid. b) H. Având în vedere efectele secundare ale hipotensoarelor. Care din următoarele debite este corect calculat dacă soluţia conţine 10 pic/ml: a) 22 pic/min b) 28 pic/min c) 32 pic/min d) 36 pic/min. d) infarct miocardic necomplicat. Asistenta medicală trebuie să ştie că nu are voie să administreze unei persoane care suferă de dureri severe.. Prin introducerea accidentală de aer într-un vas de sânge se produce: a) embolie gazoasă. c) laxative. b) să continue administrarea medicaţiei în aceiaşi doză până la scăderea tensiunii arteriale la 130/70 mmHg. 42. d) să ia medicamentele înainte de mese. Resorbţia medicamentului administrat prin injecţie intramusculară începe: a) după 5-10 minute de la administrare. Betablocantele sunt medicamente indicate în următoarele afecţiuni. 40. 35.33. b) va măsura frecvenţa respiratorie. c) cardiopatie ischemică. asistenta medicală va sfătui în primul rând bolnavul: a) să evite schimbările bruşte de poziţie.T. al cărui efect este definit ca: a) depresiv. tradusă prin durere violentă se: a) se retrage aerul. Dintre următoarele medicamente. cafeaua. b) se alege alt loc de injectat. c) imediat după injectare. b) hematom. în afară de: a) bradicardie mai mică decât 50 bătăi/minut. 39. d) stimulator respirator. c) se continuă injectarea. Unui pacient i s-a recomandat perfuzie continuă cu un ritm în care se vor administra 1000 ml fluid perfuzabil în 6 ore.A. c) va măsura tensiunea arterială.

b) cresc vâscozitatea sputei. 38 . d) cresc numărul de receptori beta-adrenergici.A.P. c) Morfină. 44.43. Care din următoarele medicamente nu se administrează unui bolnav astmatic care suferă de H. c) inhibă secreţia mucoasei bronşice. complicată cu E. Corticoizii au toate acţiunile de mai jos cu excepţia uneia: a) antiinflamatorie cu scăderea edemului mucoasei bronşice. b) Diuretic.T.A.: a) Miofilin.

b) tahicardia. 6. a) H. c) aproximativ 150 ml mai mică ingesta decât excreta. Acumularea de lichid seros în ţesuturi se manifestă prin. b) K+. scădere ponderală. b) confuzie. a) edem. b) aproximativ 150 ml mai mare ingesta decât excreta. Când se administrează pe cale intravenoasă soluţie de clorură de Potasiu unui pacient. 7.. c) o perturbare a compoziţiei hidroelectrolitice a organismului într-un timp relativ scurt. 5. c) pacientul în vârstă de 76 ani cu fractură de femur. c) h. 8. d) uscăciunea gurii.T. 9. b) scăderea sodiului seric. în scop adaptativ. Homeostazia este: a) un echilibru hemodinamic.A. 1 Care este ingestia şi excreţia normală în 24 h a unei persoane fără probleme renale? a) nu mai mult de 50 ml diferenţa între ingestă şi excretă. ţipăt. edeme. d) Mg++. piele uscată. b) pacienta în vârstă de 80 de ani cu insuficienţă cardiacă. Care din următorii pacienţi prezintă un risc mare de deshidratare: a) pacientul cu arsură extinsă. c) vărsăturile. febră. la ce trebuie să fie atentă asistenta medicală: a) să amestece soluţia cu o soluţie ce conţine calciu. c) deshidratare. 10.Care este semnul cel mai fidel în hipovolemia acută.Semnele deshidratării sunt: a) sete marcată..CAPITOLUL VI Modificări hidroelectrolitice. Încercuiţi electrolitul care controlează distribuţia apei în organism: a) Na+.A. 3. d) dispneea. 4. b) diabetul. b) să prevină extravazarea soluţiei ce se administrează. oligurie. c) Ca++. 39 . violenţă. b) o pierdere de lichide în cantitate mare şi în timp scurt. c) crize convulsive. c) să administreze soluţia repede. vărsături. b) valoarea normală a funcţiilor vitale. 2. c) echilibrul instabil al proceselor biologice ale organismului. Sindromul de deshidratare acută este: a) o pierdere de lichide în cantităţi mici. halucinaţii. O cauză frecventă a producerii alcalozei metabolice este: a) diareea. peste 60% din suprafaţa corpului.T.

Hidrocarbonaţi.Dextroză 5% în apă. b) acumulare de acizi nevolatili şi de acid carbonic. . Care este cota normală de apă care se pierde din organism în 24 h: a) 2000-2500 ml. 14. raportată la greutatea corporală: a) 20%.9 %o. 40 . halucinaţii.Aminoacizi. . Acidozele pot fi: a) pierdere de acizi . b) concentraţia scăzută a ionilor de hidrogen. 19. Intr-o deshidratare mare. b) 30%.11. Ringer lactat. . b) acumularea în sânge a unui acid nevolatil. Dintre fluidele ce pot fi administrate deosebim: a) soluţii hipertone . Care din posibilităţile de mai jos nu reprezintă aportul exogen de apă: a) aport de apă ca atare. 16. 17. pacientul prezintă: a) edem cerebral. d) acumularea în sânge a bazelor tampon. c) 60%-70%.Normosol R. b) 1000-1200 ml. b) ritmul aproximativ al funcţiilor vitale. d) 90%.Glucoza 33%. d) abolirea reflexului fotomotor la lumină şi distanţă.prin acumulare în sânge a bazelor tampon.45. . c) soluţii hipotone . c) acumulare de baze prin scăderea presiunii CO2. Dextroză 5% în soluţie salină. b) agitaţie. c) exagerarea reflexelor cutanate şi tendinoase. 20. b) acumularea în sânge a acizilor nevolatili. b) soluţii izotone: . Aciditatea este: a) concentraţia crescută a ionilor de hidrogen. Acidoza respiratorie este: a) acumularea în sânge a unui acid volatil.45%. c) modificările ritmice ale circulaţiei sanguine.Bicarbonat de Na. 18. c) apa de oxidare. b) apa conţinută în alimente. Alcaloza respiratorie este: a) scăderea în sânge a presiunii dioxidului de carbon. c) pH în limite de 7. Ritmul circadian reprezintă: a) ritmul zilnic al proceselor biologice din organism. 15. Care este proporţia medie a apei conţinute în organism. c) devierea reacţiei acido-bazice.35-7. d) 4000-4500 ml. 13. 12.NaCl 0.NaCl 0. confuzii. c) 3000-3200 ml. . c) scăderea în sânge a acidului carbonic.

21. Pentru a se evita hiperhidratarea, la care bolnavi ne vom spori atenţia: a) bolnavi vârstnici; b) tineri şi copii; c) hipertensivi, cardiaci. 22. In deficitul de Na+ bolnavul poate prezenta: a) H.T.A. şi venoasă; b) oboseală, apatie, tulburări vizuale; c) exagerarea reflexelor osteotendinoase, bradicardie; d) stări sincopale la trecerea din elino - în ortostatism, crampe musculare, convulsii, hTA. 23. Pierderea acută de K+ duce la: a) scăderea K+ seric; b) deficit de K+ celular; c) scăderea de K+ seric şi celular; d) menţinerea K+ celular. 24. În reechilibrarea hidrică care din criteriile de mai jos trebuiesc respectate: a) menţinerea unei corecte balanţe hidrice; b) administrarea lichidelor să fie realizată în funcţie de examenul clinic amănunţit, eventuală cântărire a bolnavului; c) cantitatea de lichide să nu depăşească în + (plus) sau (-) minus 1000 ml, limită până la care nu se dezechilibrează hemodinamica. 25. Care este ritmul în care trebuie administrată perfuzia: a) nu mai mare de 300—500 ml/h pentru soluţii izotonice; b) 300-400 ml/h pentru soluţii hipertonice; c) sub 200 ml/h pentru soluţii izotonice: d) sub 200 ml/h pentru soluţii hipertonice. 26. Ce soluţii se folosesc pentru hidratare: a) soluţia izotonică de CINa 9%o; b) soluţia C1K 10-20%; c) ser glucozat 5-10%, iar pentru aportul energetic mai mare soluţie 20%, tamponat cu insulina/1 u. insulina la 2 g glucoza; d) soluţie NaCl 10-20%; e) soluţii poliminerale Ringer sau Ringer lactat. 27. Cum se combate hiperhidratarea: a) prin administrarea de soluţii hipertonice; b) prin administrarea de tonicardiace, diuretice; c) efectuarea de toracocenteză şi paracenteză pentru golirea hidrotoraxului şi ascitei; d) prin aspiraţie gastrică, flebotomie în supraîncărcarea vasculară; e) resuscitare cardio-respiratorie. 28. Corectarea deficitului de Na+ se face în funcţie de: a) examenul clinic al bolnavului; b) valorile ionogramei serice şi urinare; c) lichidele pierdute. 29. Corectarea deficitului de Na+ se va face cu: a) ser fiziologic; b) ser glucozat; c) soluţie Ringer.
41

30. Corectarea acidozei metabolice se realizează prin: a) aspiraţie gastrică în cazul dilataţiei acute de stomac; b) tratamentul patogenic al diabetului sau şocului; c) administrarea în perfuzie de ser glucozat + clorură de K; n d) perfuzie cu soluţie de bicarbonat sau THAM. 31. Corectarea alcalozei metabolice se face prin: a) administrarea de clorură de K în pierderile prin vărsături; b) administrarea de ser glucozat 100 ml; c) hemodializă în cazul insuficienţei renale. 32. Metabolismul bazai şi activitatea fizică minimă (bolnav la pat) necesită ca aportul nutritiv-energetic se fie de: a) 100 cal/ Kgc/zi; b) 15 cal/Kgc/zi; c) 30 cal/Kgc/zi; d) 50 cal/Kgc/zi. 33. Administrarea intravenoasă în perfuzie a serului fiziologic se face pentru: a) corectarea alcalozei; b) favorizarea absorbţiei antibioticelor; c) refacerea volumului plasmatic.

42

CAPITOLUL VII

Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii.
1. Unde are loc schimbul de gaze în arborele respirator la nivelul: a) bronhiilor segmentare; b) la nivelul membranei alveolo-capilare; c) la nivelul canalelor aeriene. 2. Care din condiţiile de mai jos duc la apariţia dispneei acute: a) scăderea conţinutului de O2; b) creşterea consumului de O2 în efort; c) scăderea conţinutului de CO2 în sânge; d) îngroşarea membranei alveolo-capilare. 3. In care din următoarele boli, dispneea este simptom dominant: a) edem pulmonar acut; b) pleurezie; c) pneumotorax; d) nevroză.

4. Tusea umedă este caracteristică în următoarele afecţiuni:

a) pleurite; b) bronşiectazie; c) laringite.

5. Sputa din astmul bronşic prezintă următoarele elemente patognomonice este: a) vâscoasă, perlată; b) aerată, rozacee; c) striată, numulară. 6. Sângele provenit din arboarele bronşic se defineşte ca: a) hematemeză; b) melenă; c) hemoptizie. 7. Care poate fi cauza unei respiraţii paradoxale în prezenţa unui traumatism thoracic: a) suferinţa centrilor respiratori; b) paralizia muşchilor respiratori; c) voletul costal. 8. Indicaţi tehnica corectă a recoltării sputei pentru examinări bacteriologice şi antibiogramă: a) pacientul va respira adânc, va tuşi şi expectora într-un recipient steril, oferit; b) pacientul va tuşi şi expectora într-o tăviţă renală; c) în cursul zilei va bea lichide multe şi sputa va fi recoltată înainte de culcare. 9 Care este manevra corectă a introducerii sondei nasofaringiene pentru administrarea O2: a) se introduce sonda prin cavitate bucală, se roteşte la 180° în timp ce se avansează; b) se alege o sondă potrivită şi se măsoară lungimea sondei pe obraz de la narină la tragus; c) se poziţionează pacientul şezând când se introduce sonda.

lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate prin actul respiraţiei. 13. diminuarea sau abolirea murmurului vezicular. sub terapia indicată de medic. b) pneumotorax. c) şezând cu braţele pe lângă corp. 12. necesitând teste de investigaţi suplimentare. Efectuarea puncţiei pleurale exploratorie poate determina următoarele accidente vitale: a) tromboflebită profundă a membrelor superioare. prezintă brusc o durere toracică violentă. Care din următoarele categorii nu vor fi trataţi preventiv: a) membrii familiei. b) modalitatea prin care se inspiră în scop terapeutic diferite gaze. IDR la tuberculină pozitivă. b) nou-născuţii contacţi cu bolnavii. d) persoane aflate în tratament pentru tuberculoză cu altă localizare. 16. Diagnosticul de probabilitate este: a) hemotorax. Aerosolii pot fi definiţi ca: a) o stare de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. b) o modalitate terapeutică ce foloseşte aerul rarefiat. c) cei cu reacţie pozitivă 3a IDR (la tuberculină) şi se află sub corticoterapie. după un efort fizic. În cazul depistării unui caz de TBC se indică tratament preventiv la persoanele cu risc major. d) izolat până când are 3 culturi negative din spută. c) metoda terapeutică care foloseşte gaze. d) trebuie izolat imediat. în special copii. 14. 15. c) pleurezie. c) metoda prin care se foloseşte aerul comprimat sau rarefiat în scop terapeutic. la pat. Un pacient cu TBC diagnosticat. semnifică pentru o persoană că: a) poate să fie sau nu un caz de TBC.10. Inhalaţia înseamnă: a) starea de dispersie foarte fină a unei substanţe lichide sau solide într-un mediu gazos. b) stop cardio-respirator reflex. fără alte semne în acest moment. b) necesită un tratament imediat fiind expus bolii. Poziţia bolnavului pentru tracocenteză este: a) şezând cu trunchiul semiflectat. lichide sau substanţe medicamentoase fin pulverizate. dispnee. . braţele pe coapse. c) criză de astm bronşic. b) şezând cu braţul ridicat deasupra cefei până la urechea opusă de partea unde se practică puncţia. d) atelectazie pulmonară. c) este o tuberculoză activă. hipersonoritatea la percuţie. Un tânăr. c) trimis la domiciliu cu medicaţia respectivă. este: a) izolat strict până ce examenul pulmonar arată localizarea leziuniib) izolat până când biopsia nu mai relevă prezenţa BK în fragmentele prelevate. 17. d) anurie. 11.

. c) administrarea de penicilină. 27 Care din următoarele aprecieri vor oferi cele mai importante informaţii la un pacient cu pneumonie: a) valorile T° corporale. c) parenhimului pulmonar. d) pneumotoraxului în tensiune. 20. c) îngroşarea pereţilor bronhiilor mici. b) colapsului pulmonar masiv. b) la fumători. tahicardiei. expir prelungit greoi. c) un abces subfrenic. c) la femei. 22 Cianoza apărută la un bolnav. b) creşterea numărului de hematii. d) inspir scurt. Semnele clasice ale astmului bronşic sunt: a) expectoraţie sanghinolentă. Cea mai serioasă leziune la un pacient cu un trecut de astm bronşic este: a) dilataţia bronşică. b) o atelectazie pulmonară.100% se datorează adesea: a) retenţiei de CO2. c) inspir prelungit. Cancerul bronhopulmonar apare mai frecvent: a) la indivizii în vârstă de 20-30 ani.18. 24. 23. c) transpiraţia abundentă. junghiului toracic. b) inspir prelungit. sugerează asistentei medicale: a) o embolie pulmonară. 19. cianozei. a) sinuzită. b) bronhiile mai pline cu mucus şi puroi. ca urmare a întreruperii administrării de O2. Criza de astm bronşic extrinsec poate fi declanşată de: 26. b) subfebrilitate constantă. d) inflamaţia acută a bronhiolelor. 25. d) scăderea frecvenţei respiratorii. expir prelungit greoi e) inspir şi expir reduse. c) respiraţie şuerătoare. 21. d) un pneumotorax. c) scăderea nivelului imunoglobulinelor. b) culoarea sputei. Pneumonia este definită ca infecţie a: a) alveolelor. d) creşterea agregabilităţii plachetare. ce poate fi corectată doar prin administrarea de O2 . b) pleurei. Apariţia la un bolnav imobilizat la pat postoperator a dispneei. Spasmul bronşiolar se manifestă prin: a) inspir normal şi expir scurt. b) bronşită cronică. d) bronhiilor şi alveolelor. c) hipovolemiei. Fumatul produce: a) efecte cardiace negative. febrei.

TC. Emfizemul pulmonar este o boală cronică care afectează în principal: a) bronhiile. d) poziţiei corpului. cristalin în plămâni. b) radiografie toraco-pulmonară. Primul examen la care va fi supus este Rx. 29. Trăieşte la ţară şi este convins de fiul său să meargă la spital. pulmonară. c) aportului alimentar. d) folosirea unei respiraţii de tip abdominal. Ce sugerează prezenţa unor crepitaţii în zona antero-superioară a trunchiului: a) o pneumonie. d) înainte de Rx. Silicoza este una din cele mai frecvente pneumoconiaze. ce explorări consideraţi utile şi imediate: a) radiografie baritată gastro-duodenală pentru excluderea unei cauze digestive. pentru a fi examinat de un medic specialist. 30. are o boală respiratorie cronică de câţiva ani. După ce aţi obiectivat hemoptizia. Pentru această examinare: a) nu este necesară o pregătire specială. . 35. va da prioritate în perioada postoperatorie imediată: a) tuşitului şi respiraţiilor profunde. este sfătuit de asistentă să-şi amelioreze respiraţia prin: a) expirări prelungite. c) reducerea utilizării diafragmei în respiraţie. Planul de îngrijire la un bolnav cu carcinom bronşic operat. 32. b) creşterea frecvenţei respiratorii. c) o fractură costală. pulmonară va primi intravenos o substanţă de contrast. c) pleura. 33. Asistenta informează o bolnavă cu TBC pulmonar că cel mai obişnuit mod de transmitere sunt: a) mâinile murdare contaminate. Dl. Un bolnav de 65 ani. c) produsele lactate.28. d) citologia sputei. b) o pleurezie. torace în butoi. d) traheea. V. care din formulările de mai jos le consideraţi edificatoare pentru definirea ei: a) e datorată acumulărilor de SIO2 liber. c) pacientului i se va efectua o clismă în dimineaţa examinării. b) alveolele pulmonare. c) reacţiile interstiţiale pulmonare sunt ireversibile. b) igienei şi confortului. d) un emfizem subcutanat. d) tacâmurile contaminate. c) determinarea grupei sanguine. b) se însoţeşte de păstrarea arhitecturii alveolare. b) picăturile din salivă răspândite prin tuse. TS. 31. b) pacientul nu va mânca cu cel puţin 8 ore înainte. fumător. 34. cu scleroemfizem pulmonar. pentru o eventuală intervenţie chirurgicală.

c) disfonie. Înainte de bronhoscopie. cel mai important lucru pe care asistenta îl are în vedere este: a) să realizeze faptul că pacientul nu va fi capabil să vorbească câteva zile. c) A şi D. Prin care din următoarele măsuri de nursing: A . D . Când au revenit la salon după examinare. se efectuează o anestezie locală. C . d) laringoscopie. c) să încerce să elimine secreţiile printr-o tuse puternică şi explozivă. 37. Pacientului i se prescrie drenaj postural. d) îndepărteze secreţiile acumulate în arborele respirator. prompt. Ce va trebui să raporteze. c) să-i interzică alimentaţia şi hidratarea până când se va restabili reflexul de deglutiţie. c) lichide în cantitate mai mare. 40 Pacientului i se prescrie administrarea de O2. b) întărească musculatura respiratorie. b) poziţia şezând. 43. d) să observe atent reacţiile pacientului de O2 şi să adapteze debitul în funcţie de colorarea cianotică a acestuia. 38. b) bronhoscopie. Acest examen se numeşte: a) bronhografie. Pacientul este instruit să respire adânc şi să tuşească eficace. b) edemul feţei şi gâtului. Care din următoarele nu vor fi incluse în instrucţiuni: a) să inspire adânc şi să expire suflând printre buzele întredeschise. V. c) administrarea O2 ca şi a restului medicaţiei. Prima responsabilitate a asistentei este: a) să explice pacientului de ce este necesar. d) toate în afară de D. a) toate cu excepţia lui D. . B . c) cistoscopie. refuză mâncarea după exerciţiile de respiraţie.poziţionarea bolnavului astfel încât plămânii să nu fie comprimaţi de alte organe interne.prevenirea constipaţiei. b) alimente preferate.restricţii de lichide. Asistenta poate elimina anorexia dându-i: a) o doză dublă de vitamine în fiecare zi. d) uşor disconfort la înghiţit. asistenta medicală că a observat la pacientul ce a efectuat bronhoscopia: a) o inflamare. b) să-i efectueze spălaturi în gât în scopul prevenirii hemoragiei.36. c) îndepărteze lichidele din activitatea pleurală. Insuficienţa respiratorie a d-lui V. 41. 39. striaţii sanghinolente a orofaringelui.mese dese în cantităţi mici. b) să prevină formarea dependenţei faţă de O2. d) să-şi apese pieptul şi musculatura abdominală cu o pernă sau pătură pliată. aplecat uşor înainte. Asistenta medicală îl programează pe pacient la un examen prin care medicul va vizualiza interiorul bronhiilor şi a traheei. b) A şi C. Scopul este să: a) crească aportul sanghin la plămâni. Dl. d) perfuzii cu soluţii minerale şi vitamine. poate fi redusă. 42.

46. d) a dormi.evitarea contactului cu persoanele care au infecţii respiratorii. In cadrul planului de îngrijire asistenta îl va învăţa pe pacient să aleagă în primul rând: a) evitarea mişcării. Soţia pacientului afirmă faptul că soţul ei doarme pe două perne. insomnie. S. cu emfizem pulmonar este internat cu pneumonie. anxietate şi epuizare fizică. D. Înainte de examinare pacientului i se fac următoarele recomandări cu excepţia: A suprimarea fumatului şi a îmbolnăvirii cu alţi iritanţi. C. 50. D b) B.44. Suplimentar i se prescrie oxigenoterapie. d) testul limitelor toleranţei.evitarea extremelor de temperatură şi a excesului de activitate fizică. D . secundar depresiei. Care este cea mai bună măsură de care asistenta va ţine seama: a) să anticipeze nevoia pentru umidificare. a) A. Pe fondul emfizemului pulmonar face o infecţie respiratorie şi se internează. este fumător de la vârsta de 11 ani. Care din următoarele afirmaţii exprimă cel mai bine problema de îngrijire a pacientului: a) stare nutriţională precară. Nu necesită terapie medicamentoasă. c) respiraţie dureroasă. c) va fi ridicat din pat de 3 ori pe zi pentru exerciţii de respiraţie. b) creşterea diametrului antero-posterior al toracelui. datorată deficienţelor de a înghiţi. d) delirul.utilizarea tehnicilor de relaxare pentru a-şi reduce anxietatea. Dl. b) fortificarea. se plânge de greutate în respiraţie. Dl. Ce va aştepta asistenta să găsească în timpul evaluării îngrijirii pacientului: a) variaţii ale EKG. a se odihni. c) respiraţie deficitară secundară bolii pulmonare cronice. b) deshidratarea. c) toate fără E. 49. de 64 ani. Din cauza oxigenării deficitare la pacient apare următoarea problemă: a) pierderea conştientei. c) a comunica. Care este nevoia fundamentală urmărită prioritar: a) a respira. sprijinit în pat. C. sacadată. 47.să ia antiinflamatoare numai când respiraţia devine dificilă. B.. 45. c) oboseala. 48. Care este prioritatea în planul de îngrijiri pentru bolnav: a) poziţionarea semişezând.R. b) să aşeze bolnavul în poziţie Trendelenburg. B. E . b) se va aşeza bolnavul pe un scaun. d) greutatea şi înălţimea corporală care nu indică obezitate. c) conservarea energiei. d) administrarea de O2 la cerere. B . b) a evita pericolele. d) administrarea de O2 în funcţie de necesităţii. b) comportament potenţial destructiv. d) toate fără C. 51. .

Tânăra fiind bolnavă. c) reduce reflexul de tuse şi micşorează nevoia de a tuşi. . b) orofaringele. durere moderată în gât. b) strănut. b) fluidificarea secreţiilor bronşice. b) să i se administreze antibiotice. c) persistentă. Cere instalarea unui vaporizator în salon pentru: a) administrarea de O2. Părinţii s-au gândit că fiica lor are ceva mai mult decât un simplu guturai banal. d) teritoriu bronşiolitic. 55. d) dureri articulare. b) cacao cu lapte şi miere. 54. include: a) febră mare şi tegumente eritematoase.S. a fost reţinută de la şcoală pentru diagnosticul I. 59. pentru mucoasa bronşică. Gargara ajută la ameliorarea simtomatologiei prin: a) distrugerea bacteriilor în tractul respirator. 53. c) furnizarea de aer cald şi umed. în urmă cu o săptămână.C. c) ceai cu pâine prăjită. cefalee.c. c) să se odihnească cât mai mult şi să bea lichide. I. văzută de medicul de circă. 52.R.A. Această medicaţie: a) produce o cantitate mare de spută. c) scăderea temperaturii. d) permite bolnavului somnul. d) reducerea inflamaţiei mucoasei gâtului prin îndepărtarea mucusului. să bea lichide mai puţine şi să facă gimnastică. Bolnava se plânge că are nasul înfundat.n. fiind un depresiv al s. b) înlăturarea secreţiilor nazale şi a mucusului din bronhii. prezintă febră mare şi tuse persistentă. de 18 ani. d) să iasă la aer curat. Această zonă inflamată este: a) sinusul. c) teritoriu bronşic. Simptomele precoce ale I.R. Medicul decide internarea unei bolnave în spital pentru tratament. d) benefică. c) febră şi dureri articulare.C. Tusea la început este uscată şi seacă.S. cel mai bine este: a) să i se reducă cantitatea de lichide în 24 h. congestie nazală. d) a ajuta la distrugerea bacteriilor din tractul respirator. Este denumită: a) iritativă. Care vor fi cele mai indicate alimente pentru masa de seară: a) o băutură dulce. Tipul de sirop de tuse recomandat de medic este o mixtură pentru sedarea tusei. 56. mucoasa nazală congestionată şi este roşie în gât. 58. punând diagnosticul de bronşită acută. tulburări de vedere. b) productivă.L. b) este iritantă.A.c) planul de îngrijire să-i permită observarea frecventă a pacientului. 57.

Presiunea arterială se modifică în funcţie de: a) debitul cardiac. d) o radiculită. Pentru evitarea uscării şi formării crustelor de mucus în tubul de traheostomie este important să se: a) umecteze aerul respirat de bolnav. b) aritmie extrasistolică. din ţesutul de conducere al inimii. c) flutter atrial. e) o pancreatită acută. b) o spondilartroză. 60. c) acopere deschiderea traheostomiei cu o compresă umezită cu ser fiziologic. Durerea toracică apărută în urma unui efort este caracteristică pentru: a) infarctul miocardic. asistenta medicală trebuie să fie permanent atentă la: a) apariţia hemoptiziei. c) un pneumotorax. Când se aspiră tubul de traheostomie este important să se: a) prevină contaminarea plăgii cu germenii patogeni. d) reţeaua lui Parkinje. c) nodului sino-atrial. Când este îngrijit un bolnav cu traheostomie recentă. c) dificultăţile respiratorii datorită obstrucţiei tubului. d) clătească cateterul cu ser fiziologic. 5. 2. d) utilizeze o mică cantitate de glicerina pentru lubrefierea orificiului. b) pericardită. b) pierderea conştientei datorită lipsei de oxigen. 62. Cărei tulburări de ritm cardiac îi aparţin contracţiile cardiace premature şi ectopice: a) fibrilaţie atrială. 61. deţine comanda emiterii impulsurilor în ritm de 60-80/min: a) nodului atrio-ventricular. 4. 1 Care centru. 3. c) diureză. Iradierea durerii toracice în braţul stâng este caracteristică pentru: a) o afecţiune coronariană. c) angină pectorală. .d) cafea. d) scăderea tensiunii arteriale prin şoc. b) fasciculul lui Hiss. b) pună câteva picături de apă distilată periodic în tub. b) glicemie. b) utilizeze o sondă foarte fină. c) clătească frecvent cateterul pentru îndepărtarea mucusului. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare.

b) efortul fizic. Următoarele medicamente produc hTA posturală (ortostatică): a) clonidină. Absenţa pulsului arterial şi răcirea extremităţilor afectate sunt caracteristice: a) sindromului de ischemie periferică acută. 19. Forma medie a HTA presupune valori ale TA diastolice peste: a) 95 mmHg. c) digoxinul. 16. În tratamentul nefarmacologic al HTA. 18. b) obezitatea şi alimentaţia bogată în grăsimi. b) persistenţa de canal arterial. c) boli varicoase. 7. 9. Durerea din angina pectorală este cel mai frecvent declanşată de: a) pauză alimentară. b) comunicarea interventriculară. Sunt cardiopatii congenitale necianogene: a) coarctaţia de aortă. hidrotoraxul şi hidroperitoneul caracterizează: a) insuficienţa ventriculară stângă acută. Trilogia şi tetralogia Fallot au în comun: a) stenoza arterei pulmonare. c) hipertrofia ventriculară dreaptă. Purpurele vasculare se caracterizează prin peteşii care: a) dispar la presiune. c) valori tensionale mai mari de 210/120 mmHg. b) 75%. Prioritatea intervenţiilor în cazul unui puseu acut de HTA este: a) regimul desodat. sarea de bucătărie trebuie redusă la: a) 10 gr/zi. c) 110 mmHg.6. b) evoluţie accelerată spre alterarea rapidă a funcţiei renale. Factorii de risc ce favorizează apariţia HTA. b) infarctul de miocard. Cardiopatia ischemică cronică devine simptomatică la o stenoză a arterelor coronare de peste: a) 50%. c) trilogia Fallot. c) lipsa aportului vitaminei C. b) insuficienţă ventriculară dreaptă cronică. b) 5 gr/zi. b) nifedipinul. c) diureticele. b) 100 mmHg. . 12. ascita. 13. c) 2 gr/zi. HTA arterială malignă înseamnă: a) HTA complicată. 11. b) betablocantele (Propranolol). c) bolile digestive. 14. 15. 8. sunt: a) fumatul şi alcoolul. 10. Edemele cardiace. c) pneumotoraxul spontan. c) 90%. b) tromboflebitelor. 17. Durerea precordială este o manifestare pentru: a) bronşite. c) insuficienţă cardiacă globală.

c) hipotensiune ortostatică. c) diuretice. ascită.6 1/min. dilataţia jugularelor. c) la ambele braţe imediat după ce a luat poziţia de decubit şi imediat după ce a luat poziţia în ortostatism. 21. d) şanţului radial. Pentru determinarea grupelor sanguine asistenta medicală efectuează în ordine: a) pregătirea bolnavului. b) dispnee cu ortopnee. c) hepatomegalie. e) după prelevare. d) diaree. 28. Care sunt efectele secundare ale acestui alcaloid.. pacientului i se administrează rezerpină. Care din următoarele manifestări sunt semnificative pentru o insuficienţă ventriculară stângă cu edem pulmonar: a) dispnee cu tahicardie şi raluri de stază. Intervenţiile pentru reducerea masei sângelui circulant se face prin: a) sângerarea albă.8 Vmin. Cea mai bună metodă de măsurare a tensiunii arteriale este: a) la ambele braţe. d) oligurie. b) venei temporale. apatie. c) venei poplitee. anxietate. c) 6-10 1/min.. reorganizarea locului. 20. a) hiperkaliemie. la locul puncţiei. b) emisie de sânge. c) spălarea mâinilor şi folosirea mănuşilor sterile. monitorizarea pulsului şi TA şi calmarea durerii. 25. Debitul O2 ce se administrează prin sondă endonazală la un pacient cu hipoxie moderată este de: a) 6. c) tratamentul de urgenţă al nevralgiei intercostale. hipoaciditate gastrică. reprezintă: a) tratamentul de bază al durerii toracice. bradicardie.b) nu dispar la presiune. b) la ambele braţe stând în decubit dorsal. In mod obişnuit pulsul se măsoară la nivelul: a) venei jugulare. d) poziţionarea bolnavului. cardiomegalie. hemoptizie. In cadrul tratamentului antihipertensiv. 26. b) pregătirea materialului. 27. edeme ale membrelor inferioare. tuse. b) somnolenţă. 22. depresor al SNC. abordul venos periferic pentru perfuzie. . insomnie. agitaţie. După efectuarea puncţiei. tahicardie. b) atitudinea de luat în urgenţele cu durere toracică. d) la braţul drept stând culcat şi apoi la braţul stâng stând în picioare. după ce bolnavul a stat în clinostatism 5 min şi ortostatism cel puţin 1 min. supravegherea bolnavului presupune în ordine: a) urmărirea locului puncţiei. 24. 23. Oxigenoterapia. b) compresie eficientă de minim 5 minute. mai ales dacă bolnavul este sub tratament anticoagulant. b) 3.

c) oxigenoterapie. Pentru prevenirea trombozei venoase şi a emboliei în perioada postoperatorie. Un bolnav suferind de tromboflebită a membrelor inferioare. Care din următorii factori nu sunt implicaţi în apariţia varicelor membrelor inferioare: a) defecte congenitale şi predispoziţie ereditară. c) piciorul drept. b) repaus la pat. Pregătirea bolnavului pentru cateterism cardiac este asemănătoare cu: a) pregătirea pentru intervenţii chirurgicale. c) studenţi. asistenta învaţă pacientul să-şi spele cu atenţie picioarele. b) tromboflebitei. 38. b) asistenta medicală. 30. b) trombangeita obliterantă Burger. 34. b) mâna stângă. 29. 32. 31. b) obezitate şi orostatismul prelungit. asistenta medicală: a) aşează pacientul în decubit dorsal. c) mâna stânga. b) pune o pernă sau sul sub genunchii pacientului. se realizează de către: a) medic. 36. 35. cu excepţia: a) administrarea de anticoagulante şi salicilaţi. Electrodul negru pentru efectuarea unui EKG se aplică la: a) mâna dreaptă. Abordul venos periferic. d) hipercolesterolemia. c) sarcini multiple şi tumori abdominale. Contraindicaţiile abordului venos periferic sunt: a) celulitei.c) hrănirea imediată a bolnavului. 33. electrodul roşu se aplică la: a) mâna dreaptă. d) lipsei de alimentare a bolnavului în acel moment. c) fistulei arterio-venoase. În care din următoarele afecţiuni. b) nu are pregătire specială. să schimbe zilnic ciorapii. c) gimnastică medicală cu masaj şi pedalare a piciorului. c) constă doar din efectuarea unei clisme evacuatoare. să-şi taie cu atenţie unghiile fără a se răni. b) piciorul drept. c) educă pacientul să efectueze cu atenţie mişcări active ale membrelor inferioare la pat. În cazul efectuării unui EKG. b) repaus la pat cu membrele inferioare ridicate. să poarte pantofi confortabili. arteroscleroza. să nu facă baie cu apă fierbinte sau prea rece: a) maladia Raynoud. . d) elevi. d) medicaţie tonicardiacă. Pregătirea preoperatorie a bolnavilor cardiaci urmăreşte compensarea cordului prin: a) regim alimentar cu multe lichide. va beneficia de următoarele îngrijiri. d) înregistrarea pulsului la nivelul membrului inferior afectat din 4 în 4 h 37.

b) multe alte persoane au presimţirea apropierii morţii. 39. d) vârsta sa şi dezorientarea probabilă cu internarea sunt relative. deoarece este fără respiraţie. = 5. Motivul pentru aceasta este: a) să prevină complicaţiile cardiace cauzate de depunerea efortului fizic.Fiind necesară o defibrilare. b) ea nu va fi total imobilizată la pat.D-na N. Care din următoarele grupuri de observaţie nursing. deci riscul este redus. obiceiurile alimentare.n. . d) o ulcerare a unui vas sanguin oarecare.c) varicele hidrostatice cu tulburări trofice. bolnavul trebuie încurajat pentru a reuşi să depăşească momentul. este adusă în secţia medicală. Atitudinea o nelinişteşte pe soţia sa. c) senzaţia de moarte iminentă o au aceşti bolnavi cu atac cardiac. este foarte îngrijorat. este adus la camera de gardă pentru durere acută de piept cu iradiere în braţul stâng. Z.. Asistenta va da cel mai bun răspuns: a) pacientul realizează că a avut un atac de cord şi că este foarte bolnav. c) gradul de paloare. de ce soţul ei are acest sentiment. starea limbii. c) începe resuscitarea cardio-respiratorie şi strigă după ajutor. b) culoarea scaunului. 43. Aceasta este: a) o inflamaţie a venei pe fondul unei tromboze venoase. c) în apropiere nu se află nici o persoană străină. d) atacul de cord a afectat raţionamentul prin lipsa de oxigenare la nivelul s. c) anoxia generalizată a ţesuturilor şi starea letargică constituie un risc crescut. G. b) o inflamaţie venoasă posttraumatică.Dl. Care din următoarele afirmaţii este corectă privind probabilitatea ca pacienta să facă escare de decubit: a) riscul este uşor. nu are respiraţie. internat pentru o afecţiune cardiacă. imobilizată la pat de câteva săptămâni. 40. 41. determinarea valorii pulsului la carotidă nu se poate face. valoarea pulsului. b) obţine obscuritate în cameră trăgând perdelele la geamuri. îi este teamă de moarte. 45.tromboflebită. d) nimeni nu va atinge pacientul. dar nu paralizată sau cu incontinenţă. mişcarea membrelor. refuză să-şi schimbe poziţia sau să efectueze exerciţiile recomandate pentru menţinerea unei circulaţii adecvate a membrelor inferioare. valoarea TA. este cel mai posibil să ajute medicul în stabilirea diagnosticului: a) valoarea temperaturii corporale. d) arterita localizată la membrele inferioare.G. care o întreabă pe asistentă. cu sclere uşor gălbui. patul sau brancardul în timpul execuţiei manevrei. ne asigurăm că: a) pacientul nu poartă obiecte metalice. Este în colaps cu midriază şi apnee. 64 ani. în timp ce asistenta pregăteşte pacientul pentru examinare. este letargică şi cu edeme ale gleznelor. valoarea TA şi a greutăţii corpului.Dl. înainte de aplicarea unei manevre.. Planul de îngrijire pentru pacientă prevede ca asistenta să o ajute în toate activităţile zilnice.c. are fii. b) să urmărească şi să stabilească toleranţa la mişcare.P. palidă. b) nu există în apropierea sa nimic metalic. 44. 42. riscul fiind aproximativ.4 g%. analiza urinii şi valoarea ritmului respirator. d) cantitatea de urină eliminată. c) o dilatare a peretelui unei artere. D-na M. Care din următoarele constituie prioritate pentru asistentă: a) lasă pacientul cu familia şi merge după medicul de gardă. lntr-o zi acuză dureri la nivelul gambei stângi şi i se pune diagnosticul medical .

d) medicamente hipotensoare. b) monitorizarea ischemiei pe EKG. demonstrând pacientei caracterele de angină astfel: a) durerea durează de obicei 3-5 minute. b) reducerea valorilor ritmului cardiac. b) prezenţa obligatorie a părinţilor. b) dacă nu se remite simptomatologia după 2 pufuri de nitroglicerină spray. Nu ştie însă care este diferenţa dintre aceasta şi cea din infarctul de miocard. se repetă după 5 minute administrarea.bolus. După reducerea cu succes a crizei se continuă activitatea cu: a) controlul pulsului şi TA.. In următoarele ore după efectuarea cateterismului cardiac. 48 Intervenţiile iniţiale în criza de angină pectorală stabilă sunt următoarele: a) repaus la pat obligatoriu.D. Fetiţa J. c) recoltarea de sânge pentru determinarea enzimelor cardiace. c) arătarea cateterului ce va fi introdus în vasul sangvin. . 49.. cere externarea acesteia. Ce va include asistenta pentru explicarea intervenţiei: a) o planşe demonstrativă a sistemului circulator. 50. 52. 46. Care este obiectivul asistentei propus în planul de îngrijire. A doua zi după internare soţul d-nei J. fetiţei trebuie să i se efectueze un cateterism cardiac. c) medicamente sedative. atât de necesar pacientei în acest moment. înaintea intervenţiei. d) administrarea de antiaritmice.. c) menţinerea pacientului în clinostatism. la 30 min. este internată la serviciul de T. pentru a rezolva favorabil problema ivită: a) rezolvarea anxietăţii asociată cu epuizarea fizică. care din masurile de nursing de mai jos este esenţială: a) menţinerea ingestiei adecvate de lichide. d) antibioterapie. Asistenta răspunde. d) prezentarea unei radiografii efectuate în timpul intervenţiei.I. 51. D-na J. Dacă nu apare ameliorarea aşteptată se administrează: a) heparină 1 flacon intravenos . d) durerea radiază în braţul stâng. b) oxigen pe sondă nazală. şi declară asistentei convingerea că durerea pe care o simte în piept este de angină pectorală. c) dacă nu se obţine o ameliorare se practică un abord intravenos cu nitroglicerină în perfuzie. interval. 47. d) controlul permanent al pulsului la braţul cateterizat. b) durerea cedează la repaus şi la nitroglicerină. b) schimbarea frecventă a poziţiei pacientului pentru prevenirea stazei venoase. deoarece în cursul următoarei seri este de serviciu şi nu are cu cine lăsa copiii. este internată în vederea unei intervenţii chirurgicale pentru diagnostic defect septal ventricular. c) oferirea de informaţii corecte. c) durerea solicită administrarea de morfină pentru reducere.c) să prevină tulburările psihologice şi depresive. d) să restabilească un mod normal de autoîngrijire. d) crearea mediului de siguranţă. exacte soţului pacientei pentru a înţelege situaţia reală a soţiei sale. în infarctul de miocard nu radiază deloc.F. la 5 ani împliniţi în urmă cu 2 luni.

trebuie să includă strategii de nursing pentru: a) stabilirea limitelor în activitate. În perioada postoperatorie. Pacienta se plânge că este mereu obosită. friabile. b) copilul va trebui să evite activităţile care cresc mult frecvenţa cardiacă.Pacienta va cunoaşte locul în care îşi va determina valoarea pulsului pentru un minut. Anterior intervenţiei. răspunsul corect al asistentei a fost: a) după vindecarea completă. d) bradicardie.D-na Ana primeşte 0. I se explică bolnavului că acest test este necesar pentru determinarea unei: a) depresii a SNC. este încă la pat: a) să continue exerciţiile active cu membrele inferioare. c) arterei temporale. colorată înainte. în general nu vor fi limitate activităţile fetiţei. c) hTA ortostatice. 58. d) chiar dacă vindecarea nu va fi totală. c) să mănânce cantităţi mai mari de alimente.53. D-na A. c) păr şi unghii fragile. b) favorizarea unei atmosfere relaxante. prin compresiunea: a) arterei radiale. este internată în spital cu diagnosticul medical insuficienţă cardiacă congestivă.A. Asistenta îngrijeşte un bolnav de 37 ani cu HTA. b) să nu se gândească la oboseală. b) HTA maligne. c) jocul cu păpuşile de-a „pacientul şi doctorul". Ea doreşte să cunoască care sunt semnele unei intoxicaţii cu digitală dintre următoarele simptome: a) halucinaţii auditive şi bradicardie. care din următoarele activităţi vor fi recomandabile pentru fetiţă. 59. Ana .25 mg Lanoxin/zi. 57. b) decupaje de hârtie desenată. Planul de îngrijire pentru reducerea edemelor. . d) să doarmă cât mai mult posibil. mama fetiţei şi-a exprimat teama rămânerii copilului handicapat din cauza afecţiunii. Care dintre următoarele ar trebui să fie o sugestie dată de asistenta medicală atâta timp cât D-na A. pentru exteriorizarea sentimentelor legate de experienţa trăită: a) jocul cu cuburile pentru construcţii. fetiţa nu va fi considerată o handicapată. b) venei cubitale. d) insuficienţe circulatorii. b) mucoase uscate şi diaree. Se măsoară tensiunea arterială în clinostatism şi apoi în ortostatism. Pentru îndepărtarea stării de anxietate a mamei. 56. c) copiii cu defecte cardiace sunt consideraţi întotdeauna handicapaţi. 54. d) reducerea administrării de fluide pe cale intravenoasă. Are modificări respiratorii şi edeme periferice. modificări vizuale.71 de ani. 55. c) identificarea unor scopuri de îngrijire personală.

Gastrita acută este produsă de următoarele cauze cu excepţia: a) excesului de alcool. 2.Ca să faciliteze abilitatea D-lui B. 6. c) sosul picant. 62.. c) doza şi ritmul de administrare a fiecărui medicament prescris.Asistenta medicală îi recomandă pacientului la externarea din spital. c) evoluează frecvent spre perforaţie. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. condimentat. b) determinarea zilnică a greutăţii corporale. 3. b) dureri în epigastru. Nelu . b) localizare exclusivă pe mica curbură a stomacului. b) ştie ce este pulsul bradicardie. 61. 1. b) substanţelor caustice. b) morcovul. Gastrita atipică prezintă următoarele semne cu excepţia: a) hiperaciditate. b) prin administrare de antispastice. să respecte: a) controlul medical în ritmul stabilit de medic.57 ani. . asistenta medicală trebuie să-l înveţe pe pacient să evită în alimentaţie: a) brânza. greţuri şi vărsături postprandiale. acuză stare de oboseală şi ameţeală. de a aduce valorile TA la un nivel normal. d) opreşte administrarea medicamentului numai dacă apare o durere în piept. c) durere „în bară" în etajul abdominal superior. c) permanentă. d) sângerează dramatic cu ocazia unui episod de insuficienţă respiratorie. d) zahărul. este tratat în spital pentru HTA. c) face o pauză de administrare a medicamentului când observă o stare de oboseală.60. c) aspiraţie prin sonda tip duodenală. c) pliurile mucoasei gastrice şterse. Cel mai bun indiciu că a învăţat în prealabil despre acest medicament este că: a) îşi controlează pulsul singur.Dl. Cum se combate staza în ocluzia intestinală? a) se suspendă orice alimentaţie peros şi reechilibrare volemică. b) la o oră postprandial calmată de ingestia de lichide. b) anaclorhidrie. TA arată 170/92 mmHg. Care din următoarele manifestări sunt prezente la un bolnav cu ulcer gastric? a) dureri nocturne şi înainte de mese. B. 5. Pacientul a luat propanolol (inderal) 80 mg în picături. In cancerul gastric durerea apare: a) la 30 minute postprandial.N. 4. Apreciaţi modalităţile clinice sub care poate evolua ulcerul gastro-duodenal: a) are o simptomatologie atipică.

9. b) 2 1 lapte/zi. 14. pacientul va respecta un regim alimentar format din: a) ouă fierte moi şi frişca. 8 Regimul alimentar de cruţare în colite constă în următoarele. b) borborismele. cu excepţia: a) alimente bogate în celuloză. c) deshidratarea. Gastroscopia necesită pregătirea pacientului prin: a) evacuarea conţinutului stomacal. b) radioscopie gastro-intestinală. c) inflamaţii cronice. se rezolvă de la sine. c) pacientului B. In cazul unui pacient care prezintă meteorism abdominal asistenta intervine astfel: a) introduce o sondă pentru gaze. . Având în supraveghere 2 pacienţi: A cu diaree şi B cu vărsături. b) hemoragia. c) nu intervine. b) anunţă de urgenţă medicul. perişoare dietetice din carne. 15. 10. 12. 11. Din ce motive este contraindicată administrarea de morfină sau codeină în pancreatita acută? a) pot determina dependenţă. b) pungă cu gheaţă pe abdomen. c) brânzeturi proaspete. 7 Tratamentul hemoragiei gastrice presupune următoarele manevre cu excepţia: a) cateterizarea intravenoasă şi transfuzii de sânge izogrup. b) ouă moi. asistenta medicală colaborează direct? a) colecistografie. 13. În care din următoarele investigaţii radiologice. Compresele reci sunt indicate în: a) hemoragii digestive. d) carne slabă fiartă sau la grătar. d) paracetamolului. În plină criză dureroasă de ulcer.c) aspirinei. asistenta medicală acordă atenţie deosebită: a) ambilor pacienţi. c) mobilizarea precoce a pacientului. c) constipaţia. c) irigoscopie. b) pacientului A. ceai şi frişca. b) colică hepatică. Între manifestările enterocolitei acute se întâlnesc: a) durerile retrosternale. c) supe cu cereale. d) sonda de aspiraţie nazogastrică. 17. b) inhibă centrul respirator bulbar. 16. Pacientul cu aspiraţie gastrică continuă se va supraveghea atent pentru a se preveni: a) edemele membrelor inferioare. c) produc spasm al sfincterului Oddi.

c) pensa hemostatică. Reuşita unei investigaţii radiologice a tubului digestiv cu administrarea unei substanţe de contrast impune în prealabil: a) nimic deosebit. b) delegat şi autonom. 18. b) o evacuare completă a tubului digestiv. b) 2-5 u.i. b) psihică a nursei. forma. În efectuarea sondajului gastric rolul asistentei medicale este: a) autonom. b) unei hemoragii microscopice în diagnosticul hemoragiei digestive. c) psihică a anturajului bolnavului. Un test Addler determină prezenţa: a) unei ulceraţii a tractului digestiv. 21. b) test de laborator pentru evidenţierea canalelor biliare intrahepaticc. d) unor hematii şi leucocite de tip special care pot apare în scaun în cancerul de colon. mirosul. 26. sânge. b) urografia. c) examen radiologic al colecistului cu substanţă de contrast.i. d) doar forma şi cantitatea. b) terapeutic. va fi: a) irigoscopia. 27. 94 Sondaj înseamnă introducerea unei sonde într-o cavitate în scop: a) explorator. d) colecistografia. Un examen foarte util în suspiciunea de obstrucţie sau tumoră de colon. Printre materialele necesare efectuării sondajelor gastro-duodenale se află: a) seringa Guyon. c) delegat. Înaintea introducerii în stomac a sondei gastrice asistenta medicală: a) se va spăla pe mâini. c) 10-12 u. c) leucocitelor la nivelul tractului digestiv. Prin examenul macroscopic al materiilor fecale se pot aprecia: a) cantitatea. Medicul recomandă pentru un pacient o colangiografie care implică un: a) test de evaluare a bilirubinei în sânge. În pregătirea bolnavului pentru sondaj se include şi pregătirea: a) psihică a bolnavului.. c) un regim alimentar lacto-fainos. 22. Valoarea normală a Tymohdui este cuprinsă între: a) 12-14 u. culoarea. c) profilactic. 23. 28. 19. . c) nici o pregătire.b) clismă evacuatoare în seara precedentă examenului. b) prezenţa resturilor alimentare nedigerate.i. 25. 20. paraziţi. b) sonda gastrică şi duodenală sterilă ..de unică folosinţă. c) tranzitul baritat. c) prezenţa produselor patologice — puroi.

b) va umezi gura bolnavului pentru alunecarea sondei. 38. 39. c) bila C. b) suc pancreatic. b) înnoadă. c) novocaină 1% = 5-10 ml. c) aspirarea unui lichid mucos cenuşiu. c) şezând. b) sulfat de magneziu 33% = 40 ml. 35. b) aspectul macroscopic al lichidului de spălătură. Sondajul gastric se efectuează cu sonda: a) lubrefiată. c) bila. 40. b) scurgerea bilei A. Prezenţa sondei în duoden pentru efectuarea sondajului duodenal este confirmată de: a) gradaţia sondei la 45 în dreptul arcadelor dentare. . c) nu există indicaţie expresă în acest sens. b) bila B. c) numele executantului. In momentul extragerii sondei gastrice. c) să înghită. 29. b) încălzită. b) îndepărtarea substanţelor depuse accidental pe mucoasa gastrică. Pentru a capta bila veziculară este necesară introducerea pe sondă de: a) bicarbonat de sodiu 10% = 20-40 ml.. Poziţia bolnavului la sondajul duodenal este: a) în decubit dorsal.. In foaia de observaţie nursa va nota după efectuarea sondajului duodenal: a) data şi ora efectuării sondajului duodenal. 31. Spălătură gastrică se indică în: a) intoxicaţiile voluntare. 32. b) să-şi ţină respiraţia pentru a pătrunde sonda. c) sonda Faucher. c) va efectua igiena cavităţii bucale a bolnavului. c) umectată. 30. aceasta se: a) pensează. 36. În urma sondajului duodenal se recoltează: a) suc duodenal. c) introducerea de medicamente pe mucoasa gastrică. apoi în decubit lateral drept. 34. b) în decubit lateral stâng. In momentul trecerii sondei din faringe în esofag şi apoi din esofag în stomac. i se cere bolnavului: a) să respire profund. 33. Bila recoltată de la nivelul coledocului este: 37. Sondajul duodenal se realizează cu: a) sonda Foley. Scopul spălăturii gastrice este: a) evacuarea conţinutului gastric. b) sonda Einhorn. a) bila A.

c) doar două ore. agent de asigurări. 45. 50. K.2° C) şi va aşeza bolnavul în decubit lateral. c) celiotomie. 40. b) până la venirea medicului. b) irigografie. denumit: a) gastroscopie. b) soluţie de sulfat de magneziu 33%. cu excepţia: a) va încălzi apa pentru clismă (37. după pusee repetate de indigestie. e) de realimentare a bolnavului în cazuri excepţionale.b) intoxicaţiile involuntare. esofagului şi intestinului subţire. Cum se numeşte puncţia peritoneului prin care se extrage lichid din cavitatea abdominală: a) paracenteză. greţuri. c) canula unsă cu vasilină se introduce 15-20 cm în canalul anal. Introducerea de lichid de spălătura se face: a) până când lichidul devine clar. 47. Pentru efectuarea spălăturii gastrice avem nevoie de: a) un scaun cu rotile. Pentru efectuarea reacţiei Rivalta din lichidul de ascită se pregătesc următoarele materiale: a) soluţie de acid acetic glacial. D-l V. 51. 46. D-l.I. b) pe perioada cât lichidul conţine resturi alimentare. senzaţie de arsură în epigastru. limpede. c) un cărucior rulant. b) laparotomie. fumător. 44. 49. c) numai cu acceptul pacientului în intoxicaţiile voluntare.. b) şezând. 42 Poziţia bolnavului în spălătura gastrică este: a) semişezând. b) un scaun cu spătar. în vârstă de 40 ani. vărsături. După efectuarea spălăturii gastrice lichidul de spălătura se păstrează: a) până a doua zi. este internat pentru examninarea tractului digestiv. c) tranzit baritat. Pentru efectuarea unei clisme evacuatoare. d) va ridica irigatorul 30-40 cm deasupra patului şi dacă pacientul este copil. c) pâlnie. 41. asistenta medicală va explica procedura bolnavului şi va face următoarele manevre. c) decubit ventral sau dorsal. d) de efectuare a anesteziei pe cale rectală. b) va goli aerul din tubulatură şi canulă şi va pensa tubul. este internat cu diagnosticul ulcer duodenal. va introduce încet circa 300 ml lichid. b) seringă de 20 ml. d)tubaj esogastroduodenal. Care din următoarele manifestări de dependenţă sunt caracteristice pentru boală? a) durere chinuitoare epigastrică apărută la 2-3 ore după mese. . 43. c) soluţie Haycn. d) laparoscopie. c) pe perioada cât lichidul conţine substanţe toxice ingerate. Prima investigaţie care i se face este un examen radiologie al stomacului. c) de golire a colonului. b) de stimulare a reflexului de deglutiţie. În spălătura gastrică la extremitatea liberă a sondei se ataşează o: a) seringă de 2 ml. Ce rol are clisma efectuată în scop terapeutic: a) de administrare a medicamentelor.

54. T. Bazându-se pe această manifestare.I.56 ani. pacientul are dificultăţi în respiraţie. Care din următoarele efecte secundare sunt cauzate de acest medicament? a) uscăciunea gurii. constipaţie. pacientul va cunoaşte cum să se comporte pentru prelungirea perioadelor de acalmie. rolul prioritar îl va avea: a) excluderea alimentelor iritante şi a fumatului. a fost tratat cu un anticolingeric.b) durere severă în etajul superior abdominal imediat după masă. în vârstă de 46 ani se internează cu manifestări de H. 57. După aplicarea acesteia. c) urmarea unei cure balneare. Prezintă ascită şi varice esofagiene. sunt următoarele: a) abord venos cu lumen larg. c) monitorizarea semnelor vitale. de urgenţă. vedere neclară. zaţ de cafea. Tratamentul dietetic major pentru prezenţa ascitei impune: a) proteine în cantitate crescută.. 55. ar trebui să includă. 53. a avut o importantă problemă timp de 15 ani cu abuzul de alcool. 52. d) menţinerea pH gastric. Planul de îngrijire al acestuia. b) administrarea rapidă de sânge şi fluide. din cauza stării confuzionale crescânde şi a expectoraţiei sanguinolente.I. După un scurt interviu — culegere de date. c) greţuri. Diagnosticul medical este ciroză hepatică. D-l A. Sandu ar releva toate manifestările următoare cu excepţia: a) ombilic proeminent. prima intervenţie pe care asistenta medicală ar trebui să o facă este: a) să desumfle balonaşul sondei esofagiene. La externarea din spital. Sandu . După instalarea în pat. b) distensie abdominală. 58. O sondă Blakemore se montează pentru a opri sângerarea. c) sondă nazo-gastrică. c) HTA. asistenta oferă medicului informaţii utile. d) să informeze medicul. . 56. Soţia îl aduce la camera de gardă. primele intervenţii de îngrijire acordate pacientului. diaree. melenă). b) recoltarea de sânge pentru examenele de laborator. 59. b) utilizarea medicaţiei antiacide. Pacientul sângerează. c) apreciază aspectul sângelui (proaspăt. b) potasiu în cantitate crescută. b) abdomen mărit de volum. b) să-1 încurajeze să respire adânc. c) decolorare albăstruie a ombilicului. c) restricţie de sodiu. b) apreciază cantitatea de sânge pierdută. hipopotasemie. d) evaluează funcţiile vitale. legate de boală şi anume: a) apreciază statusul mental. ca o prioritate: a) acomodarea cu plosca. D-l V.S. Evaluarea D-lui T. vărsături postprandial precoce.D. c) să monitorizeze semnele vitale.

clisme repetate. urmată de o zi regim hidric şi clismă evacuatorie. în ordinea imediată: a) corectarea volemică. transfuzie. Cum pregătim preoperator colonul: a) prin regim alimentar bogat în fibre celulozice. Cazul se complică spre şoc hemoragie. regim hidric 1-3 zile. b) reechilibrarea hidroelectrolitică. b) intubaţie. clisme evacuatoare 4—5 zile preoparator plus antibioterapie. neomicină). este internată cu diagnostic apendicită perforată şi este pregătită pentru intervenţie. Care sunt deciziile urgente. Avantajul major al acestui fapt este: a) încrederea deosebită în personalul de îngrijire. 64. 60. d) ritmul de cooperare şi de revenire. Înainte de gastrectomie. la intervale de 30 de minute. 65. În ce constă modul corect de pregătire a colonului în cazul unui bolnav cu cancer colorectal. d) dietă hidrică 3 zile. bolnavul sângerează prin tubul de aspiraţie gastrică. 61. 63. b) anunţă imediat medicul. În prima zi postoperator după hemigastrectomie pentru ulcer duodenal. 66. cu o excepţie: a) reluarea mişcărilor peristaltice. concomitent. aspiraţia în arborele traheobronşic.d) supravegherea sistemului circulator. A. plus antibioterapie.18 ani. b) aspiraţie gastrointestinală şi regim hidric 3 zile. un pacient ar trebui să primească toate explicaţiile detaliate. d) prin tratament cu antibiotice cu 48 h înaintea intervenţiei (tetraciclină. c) dietă fără regim 3-4 zile. privind îngrijirea postoperatorie. c) pentru a opri peristaltismul şi ileusul paraclinic. . clisme evacuatoare inclusiv în preziua operaţiei şi 5 ore înainte de operaţie. c) prin administrarea de purgative drastice (sulfat de Mg). înainte de intervenţia chirurgicală? a) dietă bogată în celuloză 3-4 zile. crescute. b) prin regim sărac în reziduri. Pentru care din următoarele motive. . Evaluarea eficienţei intervenţiei nursing la un pacient operat de peritonită generalizată. d) pentru a preveni în caz de regurgitare a conţinutului stomacului. c) aprecierea progreselor în evoluţie. c) limitarea durerilor în etajul abdominal inferior. sânge roşu. e) planificarea la examen endoscopic. cuprinde următoarele. d) toate. d) va întrerupe drenajul pensând tubul. c) măsuri generale de TI.I. stomacul trebuie să fie golit înainte de anestezia generală: a) pentru a reduce greaţa. b) eliminarea grijilor şi a anxietăţii. 62. Conduita asistentei medicale este: a) observă aspectul secreţiilor drenate. c) este sigură că este o situaţie normală. b) pentru a reduce producerea de acid clorhidric.

c) 3500-4000 ml/24 h. b) dureri la micţiune. Asistenta medicală recomandă: a) spălarea tegumentelor din jur cu apă călduţă şi săpun neutru. după rahianestezie. b) măsurarea densităţii urinare. b) administrăm vitamina K şi C. 5. 68. B. 2. Oliguria este o modificare a volumului diurezei. D-l D. c) cantitate mare de urină eliminată în 24 h. d) după felul anesteziei. d) efectuăm transfuzii masive cu sânge. Cum pregătim bolnavul hepatic pentru o intervenţie chirurgicală: a) oferim alimentaţie bogată în lipide. c) efectuăm PEV cu hidrolizate de proteine şi aminoacizi. c) folosirea soluţiilor de manitol intravenos. are de 5 săptămâni ileostomie şi a început să utilizeze aparatul permanent de contenţie. c) în dimineaţa următoare. b) schimbarea imediată când există regurgitări de la pungă. în intervenţiile făcute în afara tubului digestiv. Hematuria semnifică: a) diabet zaharat. c) emisiune nocturnă de urină. b) sub 1000 ml/24 h. deci o cantitate de urină: a) sub 100 ml/24 h. Ce reprezintă hematuria? a) o hemoragie internă. . Poliuria reprezintă: a) micţiuni frecvente cu cantitate mică de urină. 69. e) la 48-78 ore. Se plânge că tegumentele din jurul stomei s-au iritat. 6. c) utilizarea pungilor cu capăt deschis. 1. 3. Valoarea diurezei normale este cuprinsă între: a) 2500-3500 ml/24 h. 4. Tratamentul oliguriei include: a) asigurarea unei hidratări adecvate. b) 1200-2500 ml/24 h. b) o afecţiune a aparatului renal. c) o hemoragie internă exteriorizată. b) o hemoragie externă. b) la 4-5 zile. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. c) între 1200 şi 1500 ml/24 h. în mod obijnuit: a) la 7 zile.57 La cât timp după operaţie se reia tranzitul intestinal.

Substanţa de contrast folosită în urografie este: a) Odistonul. b) Pobilanul.d) măsuri de prevenire a deshidratării şi a dezechilibrelor electrolitice. c) Razebilul.45. b) pH între 7. 10. b) anemiile hemolitice. b) laparoscopia şi sumarul de urină. 14. c) caracterizată prin frison şi febră mare. b) radiografierea căilor biliare. c) oprirea diurezei. Cistita este: a) boala cea mai frecventă a tractului urinar la femei. d) caracterizată prin disurie şi polakiurie. inclusiv a colecistului. Examinări pentru evidenţierea calculilor renali sunt: a) urografia şi echografia. În IRA se produce: a) alcaloză metabolică. 17. 13. Cauza posibilă a retenţiei acute de urină este: a) durerea. Polakiuria este: a) cantitate mare de urină în 24 h. 12. 15. b) prezenţa calculilor. b) mai frecventă la bărbaţi. c) deshidratarea. c) insuficienţă renală acută. b) infarctul miocardic acut. c) colecistocolangiografia şi endoscopia. 7. Conduita de urgenţă în caz de retenţie urinară se referă la: a) administrare de diuretice. c) radiografierea rinichiului şi a vezicii urinare cu ajutorul unei substanţe de contrast administrată intravenos. 11. c) micţiuni dese cu cantitate mică de urină. b) incontinenţă urinară. c) mixedem. c) acidoză metabolică. prin umplerea cu substanţă de contrast administrată pe cale intravenoasă. 16 Urografia este contraindicată în următoarele afecţiuni: a) insuficienţă renală. 8. . IRC este: a) sindrom ireversibil de alterare a funcţiei renale. c) sondaj vezical sau puncţie vezicală. b) sindrom reversibil de alterare a funcţiei renale. Urografia este metoda de: a) radiografiere a vezicii urinare umplută cu substanţă de contrast administrată pe cale orală. b) administrare de antispatice.35 şi 7. 9 Una dintre afecţiunile următoare conduce la apariţia HTA secundare: a) ulcerul gastroduodenal.

b) prezenţa unor calculi renali cu diferită compoziţie. . c) numai după administrarea a 2 l de ceai neîndulcit. 20.40 mg%. c) 20 . 21.5 mg%. 28. în recipient special. Ce înţelegem prin sondă à démeure: a) sondă fixată. Cu două trei zile înaintea efectuării unei radiografii renale trebuie evitată alimentaţia cu: a) carne.6 . c) ape gazoase. Cistografia este o metodă de investigaţie a vezicii urinare de natură: a) biochimică. c) 20 . b) fructe bogate în celuloză.40 mg%. c) după ingestia a 1. 29. Urina pentru efectuarea unui examen bacteriologic se recoltează: a) în condiţii sterile.18. 22.5-2 1 de lichide. d) pregătirea materialelor necesare sondajului. Valoarea normală a creatininei sanguine variază între: a) 3 . Valoarea normală a acidului uric sanguin variază între: a) 3 . b) după 180 minute de la prima micţiune de dimineaţă.3 mg%. 19. b) 2-3 1 de lichide acidulate. c) toaleta organelor genitale externe.5 mg%. c) 20 . b) 0.1. b) un eşantion din cantitatea eliminată în 12 ore. Radiografia simplă renală poate evidenţia: a) conturul şi poziţia rinichiului. b) poziţionarea bolnavului pentru sondaj.5 mg%. b) se vor prescrie alimente bogate în celuloză. Stabiliţi priorităţile în efectuarea sondajului vezical: a) îmbrăcarea mănuşilor sterile.3 mg%. 26. c) se vor oferi pacientului alimente bogate în hidrocarbonate concentrate. e) introducerea sondei. b) hematologică. c) calculi vezicali radioopaci. lăsată timp îndelungat în vezica urinară. 27. b) repetarea sondajelor vezicale. 25. Pentru efectuarea testului Addis-Hamburger se recoltează urină: a) din 24-48 h.6 . Cu două zile înaintea efectuării unei urografii: a) se va administra pacientului cărbune medicinal de 3 ori/zi.1. În seara precedentă zilei în care se efectuează examenul radiologic renal se va administra: a) ulei de ricin.6 .3 mg%.' 24. Valoarea normală a ureei sanguine variază între: a) 3 . b) 0. 23. c) radiografică.40 mg%.1. b) 0. c) tavegyl.

. Pentru ridicarea moralului copilului aflat de câteva săptămâni în spital. d) o bucată de tifon. 34. c) asigurarea unei diete hiperproteice. c) hipoproteinemia.C. asistenta va avea în vedere în principal următoarea activitate: a) măsurarea debitului urinar. 33. b) asigurarea repausului la pat. 31. originea este uretrală sau prostatică. c) se corectează numai după examenul de laborator. d) tulburările digestive. preoperator. b) hTA şi tulburările de ritm cardiac. Care sunt manifestările de dependenţă caracteristice acestei boli? a) edeme ale extremităţilor şi ploapelor însoţite de urină tulbure. 36. c) în toate trei paharele.c) dilatarea uretrei stricrurate cu ajutorul sondelor. b) schimbarea pansamentului. c) o bucată de pânză albă subţire. În îngrijirea postoperatorie a bolnavului cu nefrectomie. c) să prevină întoarcerea bolnavului pe partea opusă. b) colectarea în condiţii sterile a unei mici cantităţi de urină. 37. edemele. Pentru depistarea germenilor patogeni din urină cea mai indicată metodă este: a) colectarea întregii micţiuni după efectuarea toaletei organelor genitale externe. 30. mama o întreabă pe asistentă ce ar fi mai indicat să îi aducă copilului: a) jucării a căror utilizare presupune efort fizic. c) colectarea a 2-3 probe (mostre) de urină în timp de 24 h. 38. b) o foaie de plastic. Corectarea echilibrului hidric în caz de IRA se face: a) cu soluţii hipotone. originea este vezicală. c) ataxie şi disurie. 39. originea este renală. de 9 ani. b) în ultimul pahar. este internat cu sindrom nefrotic. Pentru filtrarea urinei şi depistarea calculilor se utilizează: a) o sită metalică. Proba „celor trei pahare" pentru determinarea originii hematuriei arată dacă urina este hematurică: a) numai în primul pahar. b) cu soluţii izotone. c) determinarea rezervei alcaline. . 32. b) determinarea punctului crioscopic al plasmei. 35. orar. Ce deficienţe urmează a fi corectate. b) scădere ponderală şi apatie. la un bolnav renal: a) dezechilibrul hidroelectrolitic şi acidobazic. HTA. Scopul esenţial al îngrijirii pacientului este: a) menţinerea unei ingestii abundente de lichide. Studiul funcţiei renale de menţinere a echilibrului acido-bazic se face prin: a) determinarea pH-ului sanguin. A.

c) eliminarea urinei cu dificultate. Asistenta constată: a) absenţa urinei în vezica urinară. nedureroase. timp de 6 luni. 42.C. 25 ani. brânză). cel mai des germen incriminat în etiologie este: a) proteus. cu excepţia: a) febră. c) nu-i va da nici un fel de indicaţie. frisoane..000 germeni/ml. transpiraţie. Prednison/zi. Intervenţiile acordate de asistenta medicală pacientului cu pielonefrită vor urmări următoarele îngrijiri. In pielonefrite acute.. La externare se recomandă tratament cu 20 mg. 40. d) edeme albe. d) piocianic. este adusă la spital cu febră. moi. 43.000 germeni/ml. b) locurile aglomerate şi contactul cu persoanele ce au diferite infecţii.. Urocultura a ieşit pozitivă cu Escherichia coli. Unui pacient cu IRC i se efectuează hemodializă de trei ori pe săptămână.F. b) repetarea săptămânală a uroculrurii după oprirea tratamentului timp de o lună. apoi lunar. 44. citit). Pacienta B. Ce va trebui să evite copilul la întoarcerea acasă? a) alimentele ce conţin multe proteine. Se efectuează urocultura.b) temele de şcoală pentru a nu rămâne în urmă. M. c) peste 100. Asistenta va instrui mama în legătură cu acest tratament şi anume: a) va lua prednisonul atâta timp cât a recomandat medicul. Pacientul B. b) scăderea cantităţii de urină/24 ore. Asistenta medicală va recunoaşte următoarele manifestări de dependenţă. 45. care este sensibilă la toate antibioticele testate de antibiogramă. Care dintre măsurile următoare este adecvată pentru îngrijirea pacientului? a) administrarea antibioticului recomandat de medic. disurie. c) polakiurie. Pentru a considera urocultura pozitivă.000-100. în vârstă de 6 ani. c) efectuarea unei cistografii în următoarea săptămână după oprirea tratamentului.000 germeni/ml. c) scrisorile primite acasă de la prieteni şi colegii de şcoală. c) diferite activităţi (scris. c) golirea completă a vezicii urinare la fiecare micţiune. c) colibacil. b) va lua prednisonul seara la culcare. 41. este internat cu pielonefrită.. prezintă anurie. ouă.B. 46. 47. numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10. b) dureri lombare surde. d) administrarea medicaţiei analgezice şi antiinfecţioase. b) reducerea lichidelor ingerate. b) klepsiella. Ce este important . b) între 10. 48. cu o singură excepţie: a) asigurarea unui regim dietetic acidifiant (carne.

53. asistenta ' medicală: a) consideră că bolnava delirează. Intervenţiile asistentei medicale ar trebui să includă următoarele. b) 3-7 zile. In acest caz. reapariţia simptomelor de nefrită. Boala D-nei E. c) să fixeze bine tuburile de dren. 50. va trebui: a) să fie legată la pat. Periodic a constatat.este oligurică şi are proteinurie. c) va solicita medicului un medicament anticonvulsivant. pentru a preveni rănirea în timpul contracţiilor involuntare. are de 15 ani. Sanda face edem pulmonar acut în urma suferinţei renale. b) autourmărirea în timpul dializei. b) să fie izolată într-o cameră fără zgomote şi alţi stimuli care pot declanşa o convulsie. este internată cu diagnosticul de IRA . Pentru a calma pruritul şi disconfortul date de sărurile de uree depuse pe tegumente. Diagnosticul medical este de: glomerulonefrită cronică în puseu acut. care: a) va controla frecvent starea neurologică a bolnavei. să se pună două perne lateral. glomerulonefrită cronică. În îngrijirea postoperatorie a unui pacient cu nefrectomie asistenta medicală are ca prioritate în îngrijire: a) măsurarea debitului urinar.să ştie pacientul? a) tratamentul şi implicaţiile sale. Maladia D-nei E. b) anunţă familia că bolnava este muribundă şi solicită un preot. La internarea actuală. 55. Sanda -17 ani. ulterior. c) compoziţia şi temperatura soluţiei de dializă. 54 B. Un răspuns corect ar fi că această perioadă de suferinţă va dura aproximativ: a) 1-2 zile. . c) spălarea tegumentelor cu o soluţie slabă de acid acetic şi aplicarea unei loţiuni cu lanolină. orar. în ultima vreme. 52. relatează că. c) cheamă preotul. de 50 de ani. se agravează. b) prevenirea întoarcerii pacientului pe partea operată. apare uremia prin insuficienţă renală. la capătul patului. fără medic. Contracţiile musculare apărute la D-na E. va alerta asistenta medicală. c) 1-2 săptămâni. Având secuse musculare D-na E. Simptomele de nefrită au apărut la câteva săptămâni. b) aplicarea loţiunilor calmante. d) aşteaptă până soseşte preotul spitalului la vizita săptămânală. In ziua internării a prezentat contracturi musculare şi cefalee. Ea solicită un preot. ea devine foarte sujennda. 51. după spălare cu săpun activ. măsurile de nursing sunt: a) spălarea tegumentelor cu alcool. cu excepţia: a) administrarea de O2. d) 3-4 săptămâni. 49. are tulburări de vedere şi episoade de greţuri şi vărsături. b) va creşte aportul de lichide. d) va administra calciu intravenos. de la o amigdalită tratată acasă. d) ungerea tegumentelor cu ulei mineral. D-na E. Pacienta o întreabă pe asistenta medicală cât va dura până la prima micţiune. d) să fie informat medicul pentru a prescrie bolnavei un sedativ. edemele au crescut. c) să se ridice plasa (auxiliarele) patului. nu răspunde bine la tratament. D-na E. să nu cadă. cu 2 copii.

58. în acest scop face hemodializă de 3 ori pe săptămână. 1. La ce ar trebui să se aştepte Sanda să constate când va evalua fistula: a) suprafaţă cu echimoze. Reflexul Babinski reprezintă: a) un reflex osteo-tendinos. b) nevralgia trigeminală. c) modalităţi de testare numai a părţii afectate. c) hipernatremie. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice. b) descrierea comportamentului în momentul reacţiei. b) venă lărgită.b) încurajarea pacientei de a tuşi şi respira adânc. c) paralizia muşchiului stemocleidomastoidian şi trapez. Neuronul reprezintă: a) celula nervoasă propriu-zisă. c) descrierea răspunsului verbal şi motor al pacientului. c) roşeaţă. b) modalităţi de testare a sensibilităţii profunde. b) independenţă în manevrarea şuntului.Fowler. eficienţă. 4. 5. c) idiopaticul. b) un reflex vegetativ. 56. La ce se vor referi cunoştinţele dobândite de pacientă atunci când este instalată pentru dializă: a) înţelegerea tratamentului şi a implicaţiilor lui . c) automonitorizarea în timpul dializei. 6. c) aşezarea pacientei în poziţia semi . b) parasimpaticul. Sanda B. Lezarea nervului spinal produce: a) jena respiratorie. c) un reflex cutanat. . Apariţia undei U pe EKG ar trebui să alerteze asistenta medicală să controleze rezultatele laboratorului pentru: a) hiperkalemie. 3. b) refularea lichidelor pe nas.. d) refacerea lichidelor pierdute. c) neuropatia diabetică. 57. Evaluarea alterării nivelului de conştientă se realizează prin: a) determinarea reacţiei pacientului prin stimuli. Componentele sistemului nervos vegetativ sunt: a) simpaticul.scop. d) hiponatremie. Pentru evaluarea senzorială a pacientului se folosesc: a) modalităţi superficiale de testare. prezintă IRC ca rezultat al episodului de insuficienţă acută. b) hipokalemie. 2.

b) mişcări involuntare bruşte care dispar în somn. b) mişcări neaşteptate ale membrelor inferioare. b) mişcarea involuntară.7.„mers ebrios". b) electroencefalografică. Hemiplegia reprezintă: a) absenţa forţei musculare. 16. b) paralizie generalizată. 17. c) relaxarea musculară. c) pierderea vocii. Hiperpneea reprezintă o metodă de activare: a) electrocardiografică. b) diminuarea forţei musculare. 12. b) paralizia părţii inferioare a corpului. c) electromiografică. 14. Pareza reprezintă: a) contractura musculară. 9 Pacientul prezintă alexie când: a) nu înţelege ce i se spune. c) mers cu paşi mici. 13. b) înţelege cuvântul vorbit. b) mers ca de beţiv . c) nu înţelege cuvântul vorbit. c) contracţii musculare urmate de relaxare. 8. c) tulburări de fonaţie. Paraplegia reprezintă: a) paralizia unui singur membru. . c) paralizia unei jumătăţi de corp. Pacientul prezintă cecitate verbală când: a) nu înţelege scrisul. b) incapacitatea de a efectua calcule. Lezarea nervului hipoglos determină: a) amiotrofia limbii. 10. 15. b) utilizează corect obiectele. c) rigiditate vasculară. Mioclonia reprezintă: a) contracţia bruscă a unui muşchi. Convulsia reprezintă: a) pierderea conştientei. 19. b) tulburări de formare a bolului alimentar. b) nu înţelege ceea ce este scris. c) fasciculaţii involuntare. 18. târşiţi. Mişcările coreice reprezintă: a) tremurătura involuntară. Acalculia reprezintă: a) incapacitatea de a scrie. dezordonate numai la membrele de aceeaşi parte. 11. Hemibalismul reprezintă: a) mişcări ample. c) aude dar nu înţelege. Pacientul prezintă surditate verbală când: a) execută corect gesturile. c) paralizia celor patru membre. c) nu reproduce corect cuvintele.

c) tulburări gustative.20. Lezarea nervului facial produce: a) tulburări de gust. Afazia reprezintă: a) dificultatea în articularea cuvintelor. Lezarea nervului trigemen produce: a) trismus = încleştarea maxilarelor. 27. c) incapacitatea de a scrie selectiv. Apariţia convulsiilor poate fi cauzată de: a) febră. b) incapacitatea de a citi. ştearsă. Agrafia reprezintă: a) capacitatea de a scrie. b) antecedente heredocolaterale. 22. b) cefalee nevrotică. c) scotom = pierderea parţială a câmpului vizual. b) neperceperea culorilor. Tremurătura degetelor mâinii la un parkinsonian seamănă cu: . b) hiperosmia = exacerbarea mirosului. 23. c) halucinaţii vizuale. Lezarea nervului olfactiv produce: a) cacosmia = perceperea tuturor mirosurilor ca fiind mirosuri neplăcute. b) tulburări de formare a bolului alimentar. c) căderea maxilarului. 32. 26. 21. Lezarea nervului optic produce: a) amauroza = orbire. Lezarea nervului acustico-vestibular produce: a) lipsa posibilităţii de a fluiera. Lezarea nervului vag produce: a) disfazie = tulburări de vorbire. b) tulburări de echilibru. c) prodrom şi aură. c) diminuarea/incapacitatea de a se exprima corect verbal sau scris. Lezarea nervului glosofaringian produce: a) incapacitatea pacientului de a umfla obrajii. c) paralizie masticatorie. voce nazonată. c) traumatisme. 28. Începutul convulsiilor este precedat de: a) mişcări de supinaţie (întoarcerea palmei în sus). 24. b) incapacitatea de a-şi coordona mişcările. 29. c) spasm facial. 25. Durerea spontană a extremităţilor cefalice reprezintă: a) migrena. b) paralizie masticatorie. 31. 30. c) durere de cap (cefalee). b) halucinaţii olfactive. b) ambliopie = diminuarea acuităţii vizuale. c) anosmia = absenţa mirosului. b) tulburări de scris.

36. b) după consumul de alcool. c) consum de narcotice. Tulburările de mers. b) este tremurătura de repaus. b) în timpul somnului. c) mişcarea de întors ceasul. 35. c) tulburări de vorbire. b) tulburări oculare. b) abuz de medicamente. b) endocrin. 34. isterice. Tremurătura la un pacient cu parkinson: a) dispare în timpul somnului. c) aşteptăm să se termine criza. c) mers încet cu paşi mici. Pacientul cu miastenie prezintă: a) oboseală musculară exagerată. Pacientul cu parkinson prezintă: a) tremurătura. c) dacă pacientul este destins şi liniştit. 40. 43. c) mişcarea de balansare. 33. Tremurătura pacientului cu etilism cronic se ameliorează: a) după abstinenţa prelungită. b) mişcarea de numărare a banilor. Scăderea bruscă a valorilor TA la pacient cu ATS avansată conduce la: a) ameliorarea stării generale. 42. 37. b) rigiditate. 39. b) mişcarea de batere a măsurilor muzicale. c) renal. c) dispare în timpul mişcărilor voluntare. Narcolepsia reprezintă: a) nevoia bruscă de somn. c) după consumul de droguri. 38. 41. Tremurătura picioarelor la un parkinsonian imită: a) mişcarea de pedalare. Starea confuzională poate fi provocată de: a) întreruperea consumului de alcool cu abstinenţă prelungită. b) poziţionăm postural pacientul. In timpul crizei convulsive generalizată: a) imobilizăm forţat pacientul.a) mişcarea de pendulare. Tremurătura parkinsoniană dispare: a) în timpul mişcărilor voluntare. b) somn superficial cu treziri dese. c) accidente coronariene. au caracter: a) psihogen. . b) accidente vasculare cerebrale. c) somn cu durată peste limitele normale.

45. b) obezitatea. 51. . 53. Pacientului cu neuroinfecţii îi asigurăm: a) repaus obligatoriu la pat. 48. Edemul cerebral reprezintă: a) creşterea de volum a creierului. 46. 54. Accesul epileptic major are ca manifestări: a) relaxare sfincteriană. c) hemostatice. b) luminozitate scăzută. La pacienţii cu AVC nu efectuăm: a) trecerea rapidă în ortostatism. b) prezintă repaus obligatoriu la pat. b) incontinenţă de fecale. Pacientul cu scleroză multiplă prezintă: a) tulburări oculare. 52. b) acumulare în exces de LCR. b) anticoagulante. b) risc de accidente. c) deficit motor. Pacientului cu hemoragie cerebrală i se pot administra: a) vasodilatatoare. b) pătrunderea microbilor în substanţa cerebrală. c) tulburări motorii. c) redoare de ceafa. 47. 50. b) criza convulsivă generalizată.În A VC semnele de debut sunt: a) vertij. b) mişcări bruşte necontrolate ale capului. 56. Paralizia facială periferică este precedată de: a) deficit motor al membrelor superioare. c) valori tensionale crescute. c) izolare. c) predispoziţia ereditară. În timpul crizei grand-mal pacientul prezintă: a) pierderea conştientei. 49. Hipertensiunea intracraniană este prezentă în: a) tumori cerebrale. c) alterarea percepţiei senzitive şi senzoriale. b) cefalee occipitală. b) tulburări vestibulare. c) evacuarea în exces de LCR. Pacientul cu hemoragie cerebrală: a) este poziţionat şezând în primele 24 h. c) edem cerebral generalizat.44. c) transport pe distanţe mari. Pentru AVC sunt factori de risc: a) hipertensiunea arterială. 55. Criza epileptică majoră se caracterizează prin: a) epistaxis. b) dureri auriculare. c) este transportat cu căruciorul pentru investigaţii. c) muşcarea limbii.

la nevoie. . 67. Sindromul meningitic are ca manifestări: a) tulburări sezitivo-senzoriale. Neuroluesul este transmis: a) pe calea genitală. c) vederea dublă. 62. b) transplancentar. c) alternantă cu remisie completă. b) pacientul va fi sedat (medicaţie anxiolitică). Migrena reprezintă: a) durerea paroxistică a capului de obicei unilaterală. 59. ciclică în puseuri. b) mers fără supleţe cu paşi mici. Ptoza palpebrală din miastenie reprezintă: a) căderea ploapelor. c) radem zona de examinat. 61. 63. c) proces infecţios asupra S. Pacientul parkinsonian are: a) mers cu supleţe şi paşi mari. c) mers cu pasul şi trunchiul înclinat pe spate. c) tulburări digestive.57. 60. 64. Neuroinfecţiile primitive reprezintă: a) proces infecţios la nivel circulator. c) la naştere. Pentru angiografie cerebrală şi pneumoencefalografie: a) pacientul va fi nemâncat.C. Pentru examinările cu substanţă de contrast efectuăm: a) supravegherea funcţiilor vitale. b) tulburări psihice. 69. c) reducerea dozelor fără recomandare medicală. b) acuze dureroase ale capului după traumatisme. Pacientului epileptic nu îi sunt recomandate: a) consumul de neurotoxice. Evoluţia sclerozei multiple este: a) cronică. b) testul de toleranţă a substanţei de contrast. b) suprimarea tratamentului dacă nu mai face crize o lună de zile. 68. Sindromul encefalitic se manifestă cu: a) tulburări neurologice. c) criza de pierdere a conştientei. fără recidivă. b) acută.. b) îndepărtăm obiectele radioopace. c) tulburări senzitivo-senzoriale. 58.N. c) pacientul va fi pregătit psihic. b) privirea saşie. b) proces infecţios la nivel respirator. Pentru examinarea radiologică a pacientului: a) părul lung îl vom lega pe creştet. b) pacientul trebuie să fie cu scalpul curat. b) contractura musculară. 66. c) dezbrăcăm regiunea de examinat. 65. Pentru examinare EEG: a) pacientul va fi sedat.

c) mănuşile nu sunt necesare. Puncţia lombară se execută de către: a) asistenta medicală de salon. c) îl depune în sacul colector. c) o compresă nesterilă. c) se asigură pacientului repaus fizic 60 minute. b) la apariţia episoadelor de epistaxis. 80. Asistenta medicală dezinfectează locul puncţiei cu: a) apă şi săpun. 78. 76. b) asistenta medicală de laborator. b) sala de operaţii. După puncţia lombară pacientul are voie: a) să se mobilizeze după 15 minute de repaus. b) pacientul se poate mobiliza după circa 15 minute. c) alcool sanitar. Asistenta medicală comprimă după efectuarea puncţiei locul de elecţie cu: a) o compresă sterilă. 72. 81. 70. b) nu. b) nesteril. Biopsia musculară se execută în: a) salon. Examinarea oftalmoscopică este necesară unui pacient cu afecţiune neurologică: a) da. b) şezând. Asistenta medicală menţine mandrenul acului spinal în timpul puncţiei: a) steril. b) tinctură de iod. . 77. c) să fumeze şi să consume băuturi alcoolice. Tratamentul anticoagulant este contraindicat: a) la apariţia gigivoragiilor. 73. b) nu are voie să se mobilizeze aproximativ 24 h. b) 5/5 cm indiferent de sens. c) da. numai în cazul HTA. 71. nesterile. d) numai dacă pacientul acceptă. 75. c) copii sunt ţinuţi pe genunchii asistentei medicale. 79. b) mănuşi sterile. c) 10/10 cm din centru în afară. c) medic. 74. c) domiciliul pacienţilor. b) un tampon de vată. Poziţia pacientului pentru puncţia lombară este: a) decubit lateral.c) poziţia pacientului va fi în ortostatism. Asistenta medicală oferă medicului pentru efectuarea puncţiei: a) mănuşi de unică folosinţă. Asistenta medicală badijonează locul puncţiei pe suprafaţa de: a) 25/25 cm din afară spre centru. După efectuarea puncţiei occipitale: a) se asigură 8 h repaus total pacientului.

aproximativ o săptămână. Monitorizarea şi combaterea vărsăturilor realizată de asistentă se referă la: a) respiraţii profunde ale bolnavului. b) se folosesc tampoane de vată înmuiate în sol.i/ml. mai sus: a) se efectuează dimineaţa şi seara.. 86. Modul de administrare pentru Manitol 20% este de: a) 60-70 picături/min. Unui bolnav cu epilepsie. d) apă bicarbonatată.. după fiecare utilizare cu: a) heparină 10 u. 90. f) hidratarea şi alimentarea adecvată. c) conducător metrou. b) supravegherea funcţiilor vitale. 84. cu excepţia: a) conducător auto. d) mobilizarea precoce activă. c) mers. b) stabilirea interrelaţiei stimulare-răspuns. ce reduc greaţa.. Îngrijirea cavităţii bucale a pacientului de. 83. d) poziţionarea semi-şezândă cu două perne. Capacitatea de autoservire generală constă în: a) igienă personală. b) poziţionarea laterală. c) mucoasele şi limba se badijonează cu glicerina boraxată de 3 ori pe zi. c) apă distilată. Autonomia de deplasare este asigurată prin: a) menţinerea ortostatismului. asistenta îşi va fixa ca obiective: a) evitarea mobilizării pacientului fără aviz medical. 87. 89. recomandată. b) 40 picături/min. 88. . b) o soluţie de clorură de Na normală. e) clătirea gurii după vărsături. c) prevenirea complicaţiilor generale. de acid boric 1% sau ceai de muşeţel. 82. In planul de îngrijire pentru un pacient cu hemoragie cerebrală. b) macaragiu. c) începerea precoce a intervenţiilor de reeducare. Reeducarea tulburărilor de vorbire de tip afazic se poate efectua prin: a) asigurarea colaborării familiei pacientului. c) evaluarea volumului şi caracterului vărsăturilor. i se interzic următoarele profesiuni. pe care asistenta îl curăţă zilnic. c) 70-80 picături/min. d) economist.c) când LCR-ul este sanguinolent. 85. Pentru păstrarea „venei deschise" folosim în cadrul fluturaşi lor sau a branulelor un căpăcel de conectare cu capacul acestora. b) activităţi manuale diverse. d) efectuarea unor exerciţii pentru denumirea diferitelor obiecte. b) poziţia şezând. e) repaus absolut la pat. c) îmbrăcat-dezbrăcat.

b) o aşezăm în decubit ventral pe podea şi solicităm urgent o sursă de ajutor. Pentru mobilizarea pasivă a membrului superior poziţia pacientului în pat este: a) de decubit dorsal. E. b) Trendeleburg. 99. 93. sub observaţie.91. 92. Ioana. i s-a pus dg. timp de 24 h. b) să-i permitem să se aşeze liniştită pe marginea patului şi să meargă însoţită la WC. însoţită de mama ei. cu amplitudine superficială şi adâncă. c) să-i permitem să se ridice. ce durează 10-20 sec. care este anxioasă şi dominatoare. îndepărtând obiectele traumatizante din apropiere. b) inspiraţii prelungite cu pauze inspiratorii şi/sau expiraţii. singurul copil al unor părinţi de vârstă mijlocie. 96. Refracţiile musculo-tendinoase pot fi evitate prin: a) menţinerea corectă a membrelor paralizate. Reeducarea funcţională a membrului paralizat trebuie începută: a) după 30 de zile de la debut. capul va fi întors pe o parte pentru scurgerea secreţiilor şi rugăm celelalte persoane să părăsească încăperea. Care din următoarele arată ordinea corectă a etapelor crizelor de epilepsie: a) tonic. c) nu contează momentul ales. b) menţinerea poziţiilor de flexie a genunchiului şi răsuciri ale trunchiului. în timp ce urmăreşte un program la TV în holul secţiei: a) o poziţionăm postural pe podea. Pacientul începe să manifeste o respiraţie Cheyne-Stokes. conştientă. Este internată la spital. să se mişte. 97. c) evitarea mişcării. . acest tip de respiraţie este explicat astfel: a) respiraţie completă neregulată. Pacientul cu deficit motor parţial se îmbracă: a) începând cu membrul sănătos. c) creşte valoarea TA. 94. 95. clonic. inteligentă. 98. c) respiraţie cu amplitudini crescânde până la maxim şi apoi scăzând până la apnee. c) de decubit lateral. Care din următoarele ar corespunde strategiei privind gradul de mobilitate permis Ioanei în spital: a) să-i administrăm un sedativ prescris şi odihnă strictă la pat. Care din următoarele va fi acţiunea prioritară când Ioana va avea o altă criză. b) începând cu membrul plegic. d) respiraţii rapide. regulate susţinute cu creşterea în amplitudine. d) reduce intensitatea durerii. c) nu contează. Asistenta recunoaşte că această îngrijire este eficientă pentru că: a) pacientul va respira mai uşor. D-lui M. comă. 12 ani. dar să fim asiguraţi unde se află. în timpul orei de istorie are o criză de epilepsie. automatism. c) o aşezăm în decubit dorsal. b) în perioada acută. de HT-intracraniană şi este internat în serviciul de neurologie. b) promovează drenajul venos. mai bine. instruită. Planul de îngrijire include poziţionarea prin ridicarea capului patului la 30°.

în urmă cu 6 luni a suferit un traumatism . clonic. d) aură. 101. Care din următoarele afirmaţii ale D-lui I. b) intenţia de tremurătură. are de 10 ani Parkinson. M. Cea mai potrivită îngrijire nursing. Ca să evalueze eficacitatea programului intestinal de evacuare. Este internat pentru că starea generală din ultimele zile s-a alterat. asistenta medicală ar trebui . Ce activitate a pacientului demonstrează învăţarea corectă cu privire Ic îngrijirea tractului urinar: a) limitează lichidele ingerate la 1000 ml/24 h. D-l R. Cel mai important simptom al bolii care confirmă starea alterată. 107. este: a) confuzia. c) clonic.b) aură. I. tonic. include: a) monitorizarea orelor de somn. b) scopul meu este să mă deplasez independent. D-l. c) spală din 2 în 2 ore vasul urinar. Pentru a restabili mobilizarea unui pacient cât mai repede posibil după un AVC (pareză) cea mai importantă acţiune este: a) poziţionarea corectă a membrului respectiv. 102. somn. clătinarea. c) colaborarea cu pacientul mai ales atunci când îşi planifică programul de activităţi. 106. b) controlează frecvent umplerea vezicii urinare. b) să fie adus în starea de independenţă.o lezare incompletă a vertebrei T4. d) aplicarea de aţele la membrele afectate. 103. b) agravarea tulburărilor cardio-vasculare. c) curând. pentru a alina suferinţa pacientului. 22 ani. b) efectuarea de exerciţii fizice pasive ale membrului respectiv. c) schimbarea poziţiei pacientului din 10 în 10 ore. 105. este reinternat în spital în vederea începerii unui program intensiv de recuperare. Prioritatea planului de îngrijire întocmit pacientului. somn. 108. b) să se întoarcă la şcoală şi să-şi întâlnească colegii. tonic. c) prevenirea aspiraţiei pulmonare. Imobilizarea prelungită la pat a pacientului determină: a) complicaţii pulmonare. 104. Marin. automatism. d) să efectueze cât mai variate activităţi. 72 ani. voi merge. somn. b) evitarea alimentelor carbohidrante. d) tremurătură.O. clonic. c) tulburări trofice cutanate. tonic. c) să se bazeze pe medicaţie pentru stabilizarea bolii. c) paloarea tegumentelor. Care din următoarele situaţii i se par iniţial Ioanei ca fiind cea mai dificilă: a) să spună rudelor sale despre boală. este: a) poziţionarea. 100. d) gândul de a fi supraprotejată de mama ei. indică faptul că înţelege dificultatea leziunii sale: a) vreau să folosesc un scaun cu rotile. fără ajutor.

Care din răspunsurile următoare este fals: a) antidepresivele triciclice potenţează efectele alcoolului. b) teama de murături. 8. c) spasmele musculare severe. de lămâie. 4. Aerofobia este: a) teama de locuri înalte. c) balbism. Vitamina B1 şi PP sunt indicate în tratamentul pacientului cu delirium tremens. b) nu văd nici un gândac. se numeşte: a) autism. Riscul de sinucidere este maxim în cazul: a) depresiei simple. contradictorii. 6. 3. speriat. b) minte. b) activitatea sistemului nervos. Ce observaţie apărută va reconsidera indicaţia: a) somnolenţa. 5. 9. Vârsta de debut a schizofreniei este în majoritatea cazurilor: a) 18-35 ani. Asistenta medicală va răspunde: a) vom scăpa de ei. b) să nu accepte incontinenţa. 7. c) are halucinaţii. d) realizarea diurezei. b) ficatul. pentru: a) formarea protrombinei. Pacientul care umple „golurile sau spaţiile albe" din memorie. 2. c) aceşti gândaci sunt o manifestare a bolii. de tip nevrotic. 1.să aştepte ca pacientul să fie capabil: a) să evite laxativcle şi scaunele moi. b) după 50 ani. Pacientul cu delirium tremens te întreabă. 109. b) ecolalie. . cu evenimente imaginare. Repetarea frazelor spuse de altă persoană. dând cu spray. c) o circulaţie sanguină bună. b) depresii endogene. dacă vezi gândacii care se urcă pe patul său. c) să schimbe zilnic vasul pentru eliminare. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. Asistenta medicală îi administrează diazepam 100 mg. b) scăderea apetitului. c) după 65 ani. Dieta bogată în proteine şi vitamine previne distrugerea unui organ care detoxifică alcoolul: a) pancreasul. c) rinichiul. b) se indică asocierea alcool/antidepresive triciclice pentru vindecarea rapidă a depresiei endogene. lipsite de consecvenţă: a) confabulează.

11. b) agitaţia psihomotorie din demenţa senilă. b) fenobarbitalul este medicament de elecţie în tratamentul intoxicaţiei etanolice acute. Tulburările psihice postpartum evoluează: a) tranzitoriu şi au prognostic favorabil. Oligrofrenia: a) se caracterizează prin factor QI > 90. Sindromul discordant este caracteristic pentru: a) schizofrenie. 16. b) demenţă senilă. Haloperidolul se contraindică pacienţilor cu: a) boală Parkinson. 18. b) limbajul însuşit este minim. Care medicament de mai jos are efect miorelaxant pe musculatura somatică: a) antideprin. Cum procedăm corect faţă de un pacient hiper ac tiv aflat în stare de agitaţie maniacală şi care refuză hrana: a) va fi imobilizat în cămaşă de forţă. 12. la nevoie se aplică pedeapsa corporală şi este forţat să mănânce. d) clodelazin. c) meprobamat. b) alcoolism. Indicaţi răspunsul corect: a) diazepamul se administrează intravenos lent (50 mg/min. c) vasectomie. 20.10. Indicaţi enunţurile false referitoare la barbiturice: a) se utilizează fără pericol de către gravidă sau lăuza ce alăptează. întârzierea mintală gravă: a) corespunde descrierii clasice de idioţie. b) sterilet. integrată socio-pro-fesional. b) se datorează unor factori endogeni ce intervin după vârsta de 3 ani. b) diazepam. 17. b) fenobarbitalul se administrează intravenos lent. când va fi înfometat va veni singur să primească hrana. Care enunţ este fals: a) fenobarbitalul scade efectul corticoizilor. b) se poate resorbi şi administra sub formă de supozitoare. Ce metodă contraceptivă ar fi utilă unei persoane tinere epileptice care urmează un tratament cu fenobarbital: a) contraceptive orale. 14. b) trenant. 19. 13. c) nu poate avea o existenţă independentă. c) tulburări psihosomatice. c) este rezultatul unor leziuni cerebrale cu caracter sechelar. 15. c) nu determină fenomene de intoleranţă şi dependenţă. c) demenţă. 21. b) se dau alimente pe care le poate mânca „din mers" (ca sendvişuri)c) nu se ia nici o măsură. Diazepamul este contraindicat în: a) starea de şoc. c) boala Alzheimer.). . cu tendinţă la transfer către psihoze.

27. e) acvafobie. dansează. În postpartumul precoce pot apare: a) stări confuzionale.22. c) tratată cu infiltraţii de apă distilată suprapubian. Schizofrenia se caracterizează prin: a) autism. cu tulburări confuzionale la vârstnici. Ce hipnotic se indică la un pacient cu fibrilaţie atrială. inert. d) ambivalenţă afectivă. c) pierderea stării de conştientă. 31. 75 Marcaţi răspunsul incorect = epilepsia cu crize convulsive generalizate. c) în stare de comă de gradul IV. b) dizarmonii în structura personalităţii. În cursul stării de agitaţie psihomotorie. c) gândire forţată. cu flexibilitate ceroasă. c) halucinaţiile vizuale. b) adolescenţei. jovial. 33. b) halucinaţiile vestibulare. b) anxietate. b) stări depresive. Pacientul cu sindrom catatonic este: a) euforic. . Gândirea forţată face parte din delirul întâlnit în: a) paranoie. Teama nejustificată de moarte se numeşte: a) nosofobie. b) anxietate. Semnele de neuroglicopenie cerebrală sunt: a) transpiraţii. fatigabilitate. c) thanatofobie. embolii cerebrale repetate şi aflat sub tratament de întreţinere cu trombostop şi chinidină: a) fenobarbital. c) demenţă. 26. tremurături. 23. c) haloperidol. ■ 28. b) imobil. 29. 24. pot fi: a) halucinaţiile auditive. b) denumită şi „petit mal". b) nitrazepam. 30. Tulburările psihice determinate de tumorile cerebrale temporale. c) idei de infanticid şi tendinţă de suicid în doi. b) depresie majoră. Psihopatiile sunt: a) boli psihice. ' tonico-clonice. c) afecţiuni neurologice. b) schizofrenie. este: a) parţială sau focală. d) halucinaţie. cântă. pot surveni: a) deces. c) dezinhibiţie sexuală. b) acte de agresivitate. c) adultului. 32. Psihopatiile apar la vârsta: a) copilăriei.

depersonalizare. b) halucinaţii vizuale. c) da. e) lipsă de comunicare prin izolarea pacientului. 42. ce constituie o urgenţă. 38. îşi va propune următoarele obiective: . transpiraţii. convulsii. 35. c) prevenirea debutului psihozei. 40. In coma alcoolică. 39. tahicardie. c) distrofii. Complicaţiile neonatale ale folosirii de droguri pot fi următoarele: a) prematuritate. b) anularea obiceiului de a da alcool copiilor. dacă se asociază şi cu furosemid. Ce hipnotic şi/sau tranchilizant se recomandă la un pacient hipertensiv. b) pot fi cantitative. 36. c) neimplicarea familiei în asigurarea suportului emoţional. Asistenta medicală. c) median. b) reducerea efectelor secundare. fără importanţă pentru nou-născut. b) malformaţii congenitale. 44. 37. în planul de îngrijire întocmit pentru un bolnav oligofren. b) măsurarea TA şi pulsului. deşi pacientul este „beat mort" asistenta medicală va interveni prin: a) menţinerea permeabilităţii căilor respiratorii. c) prevenirea comportamentului deviant la copii şi tineri. c) majeptil. Injectarea accidentală a soluţiei de calciu bromatparavenos (la plică de flexie a cotului) determină paralizia nervului: a) radial.34. d) înlăturarea ideilor false despre alcool. d) realizarea unei diete echilibrate.nevrotic şi sub tratament cu propanolol: a) diazepam. b) promovarea contactului cu realitatea. Combaterea tendinţelor de consum şi abuz de alcool la toate vârstele poate fi susţinută prin: a) modalităţi de educaţie sanitară la toate grupele de vârstă. b) se evită asocierea. c) tulburări de gândire. b) cubital. d) complicaţii banale. Tulburările de memorie: a) se numesc dismnezii. c) pot fi calitative. c) supravegherea diurezei. b) fenobarbital. Medicaţia antipsihotică este eficace în: a) controlul simptomelor. Se indică asocierea de antideprin la un pacient deprimat şi cu HTA sub tratament cu clonidină: a) întotdeauna se asociază. 43 Îngrijirea pacientului cu demenţă implică din partea asistentei medicale: a) o atitudine umanitară. 41 Abuzul de halucinogene determină următoarele simptome ale drogării: a) midriază.

49. b) tulburări de vedere şi reacţii extrapiramidale. 52. 47. nu îl părăseşte şi anunţă medicul prin altă persoană. 45.a) promovarea dezvoltării optime.cu scop sedativ. c) menţinerea pacientei în mediul unde a făcut criza. c) uscăciunea mucoasei bucale. c) diazepam. . 51. care din următoarele au drept obiectiv readaptarea şi reintegrarea în mediul socio-familial: a) administrarea de neuroleptice. c) cum se transportă pacientul în timpul crizei. e) terapia familiei. c) amitriptilină. d) hidroxizin. Sfatul genetic este foarte important în prevenirea demenţelor şi se realizează prin: a) dispensarizarea gravidei cu risc de sindrom Down. b) prevenirea complicaţiilor medicale. b) antideprin. a) imobilizează pacientul prin contenţie manuală şi mecanică. c) nu cere supraveghere deosebită. d) supraveghează continuu pacientul. c) susţinerea familiei în asigurarea îngrijirilor la domiciliu. Pentru că isteria se poate manifesta asemănător cu epilepsia. În tratamentul schizofreniei apar mai multe variante. b) administrează neuroleptice sedative pe cale parenterală. e) previne agitaţia în salon. 48. b) fenobarbital. asistenta medicală va cunoaşte în mod deosebit: a) diferenţierea crizei de epilepsie generalizată (grand mal) faţă de criza de isterie. b) insulinoterapia. c) acceptă ajutorul celorlalţi pacienţi. Faţă de bolnavii cu agresivitate şi agitaţie psiho-motorie asistenta medicală va lua o serie de măsuri utile până la venirea medicului. b) dispensarizarea deosebită a gravidei cu peste 35 ani. c) psihoterapia în grup sau individuală. d) nitrazepam. d) ergoterapia. Printre efectele secundare ale neurolepticelor (clorpromazin) se pot întâlni: a) hTA ortostatică (mai ales la copii şi vârstnici). Care din următoarele medicamente au efect tranchilizant: a) diazepam. Printre intervenţiile asistentei medicale în prezenţa unei paciente în „criză de isterie" întâlnim următoarele: a) sustragerea atenţiei pacientei de la preocuparea asupra crizei. b) administrarea de diazepam . d) constipaţie. 46. Care din următoarele medicamente sunt hipnotice: a) amital sodic. b) pe ce cale se administrează diazepamul. 50.

c) isteriei. Scopul iniţial al asistentei medicale v-a fi îndreptat spre: a) antrenarea pacientei în activitatea de grup. 54. b) ergoterapie. familială. 59. de 31 de ani. b) epilepsie. 58. Faţă de pacientul cu tulburări psihice. c) epilepsie. o persoană fără prieteni. 57. d) numai în perioada de convalescenţă.53. b) în convalescenţă. influenţa familiei poate fi utilă: a) în faza acută a bolii. capabilă „fofesional are sentimentul că. 56. Doamna A. b) ajutarea bolnavei să dobândească încredere în cadrele medicale din secţie. d) apatiei. c) îndepărtarea altor pacienţi şi limitarea contactelor cu aceştia. b) infarct de miocard acut. profesoară. d) odihnă. 60. de câteva luni este criticată de colegi nentm indiscreţie şi că unii studenţi au fost puşi să o spioneze. . are anorexie. c) prevenirii tulburărilor de decubit. 55 Doamna R. c) în perioada de reinserţie socială. Asistenta medicală ştie că aceste simptome sunt caracteristice: a) alcoolismului. b) schimbării lenjeriei. asistenta medicală va acorda atenţie: a) igienei generale. c) oligofrenie. d) înlesnirea vizitelor membrilor familiei. insomnie şi a scăzut în greutate. Pacientul cu psihastenie poate prezenta obsesii şi fobii cu conţinut: a) agresiv b) sexual. c) relaxare. b) depresiei. Tratamentul nevrozelor este întregit de: a) psihoterapie. În care din următoarele afecţiuni este contraindicat să administrăm antideprin? a) glaucom. Reacţii afective şi comportamentale imprevizibile prezintă un pacient cu: a) schizofrenie. In cursul terapiei prin somn (cămaşă de forţă chimică) aplicată unui pacient cu afecţiune psihică.

Bradidactilia se caracterizează prin: a) degete mari şi subţiri. în afara tratamentului medicamentos prescris de medic. . Pentru evaluarea morfo-funcţională a aparatului locomotor al unei paciente asistenta va determina: a) poziţia corpului şi a membrelor. c) genu valgum. b) degete supra numeroase. 2. 10. Unei paciente cu osteoporoză. b) scolioza. respiraţiei. d) lordoza. b) obstructivă. cuprinde: a) spălatul şi pieptănatul. Din planul de îngrijire a unui pacient cu bursită fac parte următoarele intervenţii: a) repausul regiunii. asistenta îi recomandă: a) să efectueze zilnic mişcare (mers pe jos). c) ameţeli. Evaluarea toleranţei la efort impune: a) măsurarea pulsului. b) măsurarea pulsului. c) să se odihnească cât mai mult. 4. b) îmbrăcatul şi dezbrăcatul. c) a membrelor inferioare. c) degete scurte. c) gradul de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. c) prelevarea de produse biologice şi patologice. e) limitarea mişcărilor. 8. d) degete mari. 5. d) a membrelor superioare. b) tenosinovita. ca: a) ruptura de menise. Ocupaţia poate favoriza şi influenţa apariţia unor afecţiuni ale aparatului locomotor. după activitatea desfăşurată.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii. d) febră. 3. înainte de activitate. respiraţiei. 1. b) vărsături. 7 Care din următoarele sunt malformaţii congenitale: a) piciorul strâmb. Evaluarea gradului de independenţă în efectuarea activităţilor zilnice. d) să-şi ofere o alimentaţie bogată în calciu şi vitamine. 9. 6. b) să doarmă pe un plan dur. tensiunii arteriale. c) luxaţia de şold. c) independenţa în comunicare. tensiunii arteriale. Cifoscolioza este o boală: a) restrictivă. b) toleranţa la efort. Bursita se manifestă prin: a) sindrom inflamator. b) observarea apariţiei unor semne legate de limitarea mişcărilor.

c) captarea vărsăturilor pe 24 h. e) poziţionarea corectă a corpului în mişcare. Care din următoarele probleme este prioritară în cazul unui pacient care a suferit o amputaţie: a) potenţial de complicaţii. Imobilizarea corectă a unei fracturi de gambă în urgenţă se face în: a) aparat gipsat gambiero-podal. b) femeia la menopauză. b) deformării şi rigidităţii articulare. c) osteoartrita tuberculoasă coxofemurală. b) uşoară abducţie elastică a braţului. d) schimbării locului de muncă. CI b) existenţa posibilităţii de protezare. Luxaţia coxo-femurală congenitală se întâlneşte mai frecvent la: a) persoana vârstnică. c) deformarea regiunii la distanţă. d) băieţi. d) masaj al regiunii. c) fetiţe. Care din următoarele afecţiuni perturbă metabolismul ţesutului conjunctiv şi articular: a) raa. 17. 15. d) necesitatea tracţiunii pentru vindecare. c) umăr globular. b) aparat gipsat pelvi-podal. La ce se referă suportul psihic oferit de asistentă pacientului cu amputaţie: a) încurajarea să-şi privească bontul. b) osteoartrita tuberculoasă a coloanei vertebrale. Care din următoarele semne nu apar în luxaţia scapulo-humerală? a) umăr în epolet. cu excepţia: a) durere intensă apărută brusc. d) infecţii bacilare (bacii Koch). b) impotenţă funcţională. 14. . c) existenţa fenomenului de „membru fantomă". 19. a unui pacient cu afecţiune locomotorie este consecinţa: a) imobilizării segmentelor corpului. c) apariţiei complicaţiilor gastro-intestinale. 11. c) panariţii şi furunculi. 18. d) atelă gipsată gambiero-podală. 13. Ruptura musculară se manifestă prin următoarele. Deficitul de autoîngrijire. d) echimoză. 16. b) anxietate. ca problemă. b) diabetul. 12. c) perturbarea imaginii corporale. „Morbul lui Pott" sau: a) osteoporoza. c) atelă gipsată femuro-podală.

dorsal sau ventral. b) aparat gipsat brahio-palmală. c) întoarce bolnavul din 30 minute în 30 minute. b) electromiograma. Pacientul cu aparat gipsat este învăţat să anunţe dacă acuză: a) furnicături. b) cefalee. O fractură de antebraţ se imobilizează în urgenţă în: a) atelă gipsată brahio-palmară. În prezenţa unui aparat gipsat asistenta îşi propune următoarele cu excepţia: a) sesizarea oricărui miros degajat la nivelul aparatului gipsat. 29. c) ambele. tracţiune. b) urmărirea culorii şi temperaturii membrelor. b) observarea schimbării culorii gipsului la nivelul plăgii. internat în secţia de ortopedie. c) încurajarea pacientului. 25. Cum se va proceda în cazul unei părţi amputate: a) se alipesc cele două segmente. b) unei articulaţii. Funcţia articulară poate avea drept scop: a) explorator. c) presiune la nivelul membrului afectat. c) observarea culorii tegumentelor din jurul aparatului gipsat. . Care din următoarele este o explorare funcţională a muşchiului: a) mielografia. c) se pansează cu comprese umede/soluţie cloramină. b) terapeutic. d) interzicerea vizitatorilor. Artoscopia este examinarea endoscopică a: a) unui muşchi. b) biopsie osoasă. 22.20. 26. 27. Examinarea cu izotopi radioactivi a osului poartă denumirea de: a) puncţie osoasă. 21. c) radiografia simplă. 28. în cazul unui pacient cu extensie. piciorului şi a degetelor. 24. d) se introduce într-un recipient cu gheaţă. amorţeli. c) atelă gipsată antebrahio-palmară. b) întoarce bolnava din 2 în 2 ore exceptând decubit lateral de pe partea operată şi-i va aşeza două perne între membrele inferioare. d) previne eventualele mişcări ale gambei. care din următoarele intervenţii vor fi aplicate de asistenta medicală? a) întoarce bolnava din 2 în 2 orc în decubit lateral sau stâng. c) scintigrafie osoasă. b) se recuperează imediat segmentele. ameţeli. d) sprijinirea precoce pe membrul afectat. e) program de mobilizare la 8 ore. cu fractură de col femural operată. 23. În cazul unei bolnave de 70 de ani. asistenta îşi propune ca intervenţii: a) verificarea poziţiei membrelor în funcţie de tracţiune.

d) durere. Care sunt explorările ce urmează a se efectua. b) escare. b) senzaţia de fierbinţeală a anumitor zone sub gips şi miros neplăcut. transpiraţii abundente. are dispnee şi o plagă care sângerează la nivelul gambei drepte. Imobilizarea la pat. 32. c) 3 1/2 ore. c) culoarea degetelor de la piciorul afectat şi temperatura cutanată. b) deficit de autoîngrijire. b) explorări serologice. b) 8 ore. d) impotenţa funcţională şi anestezia degetelor. d) evitarea sedentarismului. a suferit un politraumatism prin accident de circulaţie.30. c) măsurarea pulsului şi TA. Care dintre următoarele semne relevă apariţia unor complicaţii infecţioase sub aparatul gipsat? a) edemul. 35 Bolnavul D. Asistenta întocmeşte. 33. b) este ajutat. 38. c) dureri..Care din următoarele sunt obiective ce vizează educaţia pacientului pentru prevenirea afecţiunilor locomotorii: a) poziţionarea corectă în timpul unei activităţi. b) evitarea ortostatismului prelungit.M. Domnul B. cu excepţia: a) greţuri şi vărsături. de 18 ani se internează pentru dureri la nivelul coloanei vertebrale care-l obligă să nu se aplece. C. predispune pacientul la următoarele complicaţii. d) examene bacteriologice. Care este prima măsură luată de asistentă: a) hemostază provizorie prin pansament compresiv. are aparat gipsat la membrul inferior stâng. d) punerea unui garou în 1/3 medie a coapsei drepte. ştiind că este vorba de TBC vertebrală secundară unei localizări pulmonare: a) explorări radiologice. 31. cu excepţia: a) prezenţa unei dureri vii la nivelul membrului inferior fracturat. împreună cu pacientul imobilizat la pat. c) efectuează 10 mişcări în 8 ore. 36 Care din următoarele probleme vor face parte din planul de îngrijire întocmit de asistentă unui pacient imobilizat la pat cu o afecţiune locomotorie: a) potenţial de complicaţii. 37. cu insomnie. un orar de schimbare a poziţiei la: a) 6 ore. c) disconfort. c) examene imunologice. c) respectarea unei alimentaţii echilibrate. subfebril. . Următoarele observaţii sunt relevante pentru evoluţia cazului. b) examinarea permeabilităţii căilor respiratorii superioare. dimineaţa. D-na R. b) mănâncă bine. A. senzaţii de furnicături. 34. inapetenţă.. se află internat cu un aparat gipsat pentru o fractură de femur. răceală şi albirea degetelor. În timpul mobilizării active asistenta va urmări dacă pacientul: a) execută mişcările permise. în vârstă de 17 ani. impotenţa funcţională şi cianoza degetelor. este palid. c) anchiloze. d) 2 ore. de 38 ani.

în ordinea priorităţilor. b) un examen radiologie osteoarticular. intervenţiile. Care din următoarele boli reumatismale au o evoluţie acută: a) reumatismul articular acut. b) secundară. c) evitarea factorilor trumatici şi mecanici. 4. c) primele 2 vertebre lombare. c) vizualizarea suprafeţelor articulare. sunt: a) regim igieno-dietetic complet. c) spondilita anchilozantă. Pregătirea pacientului pentru intervenţie chirurgicală ortopedică corectivă este o măsură de profilaxie: a) primară. b) depistarea purtătorilor sănătoşi de streptococ betahemolitic. d) nu există o lombozare predilectă. c) coxartroza. b) poliartrita reumatoidă.H.e) IDR. c) terţiară. 3. b) examenul lichidului sinovial. Goniometrul este folosit pentru: a) examenul mobilităţii articulare. d) uree. Pentru evidenţierea procesului de osteoporoză pacientul va efectua: a) o artoscopie. c) proteină C reactivă. 7.Ce vertebre ale coloanei vertebrale sunt cel mai frecvent afectate în TBC: a) ultimele vertebre toracice. 2. 8.S. In toate bolile reumatice se examinează sângele prin determinarea de: a) V. d) uneori fizioterapie. 6. d) guta. 1.In cazul pacientului M.C. b) tratament cu tuberculostatice. c) un examen radioscopic pulmonar. 40. Care din următoarele boli reumatismale sunt degenerative: a) reumatismul articular acut. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. Printre măsurile de profilaxie primară se află: a) depistarea purtătorilor de infecţii streptococice acute. b) vertebrele cervicale. b) fibrinogen. 39. b) gonartroza. c) imobilizare pe un plan tare. Durerea articulară se accentuează la: .. 5..

18. b) uzura cartilajului articular. Caracterele acestor exerciţii vor fi: . T. b) un regim alimentar hiposodat. a unei paciente cu poliartrită reumatoidă. este caracterizată prin: a) inflamaţia structurilor vertebrale.. încălţare. e) reducerea capacităţii ventilatorii pulmonare.Activitatea profesională şi autoservirea sunt afectate de: a) impotenţa funcţională articulară. 16.Susţinerea pacientului din punct de vedere psihic previne: a) stările depresive. 15. c) cefalee. b) un semn subiectiv. T°. c) sprijinirea psihică pentru a se adapta la reducerea capacităţii sale funcţionale. cea mai frecventă boală reumatică. 12. c) anchiloza articulară. b) anxietatea. b) risc de complicaţii oculare. asistenta medicală îşi fixează obiectivele următoare: a) scăderea în greutate. 11. b) impotenţa funcţională musculară.In timpul tratamentului cu medicamente antiinflamatoare pacienta va primi: a) un regim alimentar hipercaloric. 19.în întocmirea unui plan de îngrijire. c) repaus. c) complicaţiile gastrice.Tumefacţia articulară este: a) un semn obiectiv. c) mişcări articulare limitate. b) episod inflamator. dezbrăcare. Se ştie că în cazul unei paciente care are o spondilită anchilozantă exerciţiile de postură se execută încă din faza de debut. d) căldură. d) modificarea schemei corporale. b) frig. 13. 9.A. Artroza. 14. b) menţinerea unei măsuri de independenţă în autoservire.Printre intervenţiile cuprinse în planul de îngrijire a unei paciente cu spondilită anchilozantă. asistenta medicală nu uită: a) asigurarea repausului pe un pat tare şi neted. ameţeli.a) mişcare. c) alimentaţia foarte bogată în proteine şi vitamine. d) să o înveţe executarea de exerciţii posturale şi respiratorii. 17. b) supravegherea pulsului. 10. c) migrarea durerii de la o articulaţie la alta. Printre problemele pacienţilor cu artroză întâlnim: a) dificultate în îmbrăcare. Manifestările de dependenţă pot fi: a) anchiloza articulaţiei. c) hipertrofia extremităţilor osoase. b) durerea ce se accentuează dimineaţa la sculare. c) un regim alimentar bogat în vitamina B1. Redoarea articulară reprezintă: a) reducerea mobilităţii articulare.

b) numai pasivă. b) va evita mişcările bruşte care solicită coloana. de 45 ani se internează pentru dureri matinale la nivelul articulaţiilor metacarpiene. 23. 5. b) parafină. b) stimularea secreţiei de adrenalină. Hipofuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. stare generală modificată.D-na N. ştiind că bolnava suferă de un sindrom reumatoid în cadrul bolii . b) execuţia uşoară. b) adenocorticotropul (ACHT) şi somatotropul (STH). Hiperfuncţia corticosuprarenalei duce la: a) diabet insipid. b) boală Addison. c) nu se efectuează exerciţii de mobilitate. 20. b) gigantism. cu tumefiere. alături de noduli subcutanaţi situaţi deasupra proeminenţelor osoase. Hormonii neurohipofizari sunt următorii: a) insulina şi glucagonul. Care sunt investigaţiile recomandate în acest caz. c) boală Cushing.a) durata scurtă. c) boala Addison. c) tomografie computerizată. c) ocitocina şi antidiureticul (ADH). 4. b) examene serologice . Adrenalina este secretată de: a) medulosuprarenală. . 1.V. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine. c) hormon corticostimulant. b) hormon de creştere. In artroze şi spondiloze. Hiperfuncţia tiroidiană conduce la: a) mixedem. 7. b) boala Cushing. Pacientul cu sciatică vertebrală îşi va preveni recidivele dacă: a) nu va efectua exerciţii zilnice pentru reeducarea musculară. Parathormonul are ca acţiune: a) stimularea glicogenezei. 6. 2. 21. Somatotropul se mai numeşte şi: a) hormon antidiuretic. c) exoftalmie. c) va relua activitatea în mod gradat. c) repetarea lor la 3 ore.poliartrită reumatoidă: a) examene radiologice articulare. recuperarea prin termoterapie se realizează cu: a) nămol cald.factori reumatoizi. 22. Reducerea funcţională a articulaţiilor periferice se realizează prin exerciţii de mobilitate: a) activă şi pasivă. 3. c) stimularea resorbţiei de Ca intestinal sub influenţa vitaminei D. mai prezintă febră. c) raze ultraviolete.

c) mixedem. D-l. 10. b) nanism. Hipofuncţia tiroidei conduce la: a) exoftalmic. 14. c) hiperfuncţia adenohipofizei. Explorarea funcţională a glandei tiroide se poate face prin determinarea: a) iodemiei. 18. c) senzaţia de vomă. c) insulina. 12. Pentru care dintre ele cheamă urgent medicul? a) tahicardie. d) infecţia ascendentă. . c) ambele. c) descheierea hainelor pentru asigurarea respiraţiei pacientului. Glanda tiroidă este explorată funcţional pentru determinarea: a) metabolismului bazai. pigmentarea tegumentelor. va face o operaţie pentru adenom de prostată. b) hiperfuncţia corticosuprarenalei. c) hiperglicemiei provocate. b) testului THORN. b) ADH-ul hipofizar. Pentru determinarea 17-cetosteroizilor urinari se va recolta urină din: a) 24 ore. c) corticosuprarenală. b) 48 ore. Tratamentul hipofuncţiilor endocrine constă în: a) tratament simptomatic. b) administrarea unui preparat de calciu. 17. b) atonia musculară a sfinterului vezical. 13. b) iodului legat proteic. b) încetarea drenajului. A fost internat cu o săptămână în urmă şi are un cateter vezical. c) durerea abdominală.b) sistemul nervos parasimpatic. Feocromocitomul este o afecţiune cauzată de: a) hiperfuncţia medulosuprarenalei. 8. b) administrare de hormoni deficitari. La un bolnav cu hipocalcemie apare o criză de tetanie. b) hipotensiune arterială. .76 ani. c) 2 ore. Care din următoarele este complicaţia cea mai obişnuită după catetizare: a) strictura uretrală. 15. inapetenţă. 11. Pacientul cu boala Addison prezintă ca manifestări de dependenţă: a) oboseală. hipotensiune arterială. paloare. Hormonul responsabil pentru apariţia diabetului zaharat este: a) glucagonul. Care sunt intervenţiile de urgenţă ? a) aplicarea unei comprese reci pe frunte. scăderea ponderală. c) reflexogramei achiliene. 16. 9. Imediat după tireoidectomie asistenta medicală constată următoarele manifestări. c) regim alimentar. PS.

21. c) folosirea de creme. c) nu.Alterarea confortului". c) tulburări ale aparatului genital. Unul din obiectivele planului de îngrijire este „menţinerea igienei corporale ". c) dă explicaţii sumare pentru a nu-1 obosi. d) agitaţie marcată. d) cu aspect „pătrat". 22. a lentoarei psihice. În vederea îmbunătăţirii şi acceptării imaginii modificate ale bolnavului. . Culegerea de date prin interviu. dacă vor fi fierte în apă cu sare. b) uneori. care vor fi intervenţiile autonome ale asistentei medicale: a) îl ascultă cu răbdare. b) tulburări gastro-intestinale. transpiraţie. 25. 27. răspunde la întrebări. c) dificultate în vorbire. Aspectul faciesului este o caracteristică specifică unor boli endocrine? a) da. furnizează informaţii nespecifice bolnavului cu afecţiune endocrinologică. d) nu este necesară o astfel de instruire. b) tipul şi cantitatea de alimente ce vor fi evitate. Unghiile în boala Addison sunt: a) convexe. cu aspect „de linguriţă". 23. b) datorată cefaleei din tumorile hipofizare. 24.sau hipertiroidie. c) supravegherea şi înregistrarea diurezei. b) lentoarc în gândire. tulburări cardio-respiratorii. urmărind: a) scopul dietei. c) subţiri şi fisurate longitudinal. b) observarea aspectului tegumentelor. oboseală. loţiuni pentru diminuarea pahidermiei. In formularea următoarei probleme a pacientului . subţiri. friabile. adăugaţi sursa de dificultate: a) datorată tulburărilor de termoreglare în hipo. b) îl ajută să înţeleagă că unele manifestări dispar după tratament. 20. e) tulburări de memorie. 26. Care sunt cele mai frecvente: a) cefalee.. b) lungi şi înguste. tulburări ale somnului.19. c) modul de preparare a alimentelor. c) datorată somnolenţei. dar cu valoare deosebită într-un contest dat. Asistenta medicală asigură echilibrul hidric normal al bolnavului prin: a) hidratare orală (dacă tolerează). Care sunt intervenţiile asistentei medicale pentru realizarea obiectivului propus: a) încurajarea igienei. d) lasă medicul să determine bolnavul să-şi accepte imaginea. Pentru educaţia bolnavului asistenta medicală va realiza instruirea ce se referă la modificarea regimului alimentar. b) hidratare parentrală (dacă este prescrisă). În afecţiunile endocrine întâlnim modificări ale stării mentale. printre care: a) labilitate afectivă.

Simptomele de mai sus caracterizează o: a) criză de hipertiroidie. nestresant sunt intervenţii care susţin următorul obiectiv: a) pacientul să fie capabil să se autoîngrijească. Acuză o scădere a greutăţii corporale. g) sedare. sunt în ordine: a) monitorizarea P. e) administrarea de tireostatice. b) Echo. Ioana. 32. are guşă simplă. e) folosirea de colaci. b) pacientul să-şi reia eliminarea normală. b) o asigure cu privire la aparenţele ei generale. Explorările funcţionale în cazul pacientei pot fi: a) EKG. 30. b) cu lipsă de iod. 28. b) intoxicaţie acută exogenă. 29. prezintă cădere a părului.I. în vârstă de 45 de ani se internează cu tulburări de ritm cardiac (tahicardie sinusală). d) cu lipsă de fier. M. nervozitate.. c) stare psihotică acută. 31. asistenta medicală îşi propune ca prioritate în îngrijire să: a) o încurajeze să discute schimbările ei fizice. de cele mai multe ori şi problemele pacientei: a) cu lipsă de calorii. d) explorări specifice. Evaluarea nivelului de conştiinţă al pacientului prin determinarea permanentă a orientării în timp şi spaţiu şi menţinerea unui mediu sigur. guşă şi TA crescută. T°. tulburări ale somnului.d) pudrarea tegumentelor. 33. c) cu lipsă de sodiu. Pentru a putea să cunoască nevoile D-nei M. 5%. D-na M. în ciuda apetitului păstrat.tul să demonstreze orientare temporo-spaţială. să crească motivaţia pentru unele activităţi. Intervenţiile aplicate D-nei IM. TSH bazai. R. f) administrarea de blocanţi. TA. b) abord venos. c) dozare a T3T4. c) substituire volemică cu glucoza sol. D-na I. c) o determine să se mobilizeze ziua. Ea este contactată de asistenta medicală din comunitate pentru a fi învăţată şi urmărită cu privire la deficienţele de nutriţie pe care le are. scintigrafie tiroidiană. d) determinarea probelor de disproteinemie. de tiroidă. 45 ani. c) pac. . Cu ce deficienţă de nutriţie sunt probabil asociate.

c) diabet major şi diabet minor. c) numai a şi b. 1. c) mixtă. Dintre complicaţiile diabetului cea mai importantă este: a) obezitatea. b) polipnee. a diabetului include factori: a) ereditari. b) cronică. Glicozuria este cantitatea de zahăr prezentă în: a) urină. 11. c) 3 stadii. 5. c) diabet zaharat numai de tip adult (între 22-30 ani). 4. devenind o problemă de sănătate publică: a) 20%. 7.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie. Etiologia.50%. Diabetul zaharat poate fi definit ca o dereglare: a) acută. c) glicozuria din urina spontană. tahicardie. 8. hiperlipidemie. c) plasmă. c) 8. 6. din populaţie următorul procent. Din punct de vedere clinic deosebim: a) diabet zaharat de tip juvenil (între 0-20 ani). b) diabet insulinodependent şi diabet insulinoindependent. b) hiperglicemie şi glicozurie. b) diabet zaharat de tip adult (de maturitate). b) 4%. Diabetul zaharat evoluează în: a) 2 stadii. 10. poliurie. greu de stabilit. 2. d) glicozuria din 48 h. . obezitate. c) creşterea lipidelor în sânge. b) 4 stadii. Diabetul zaharat prezintă următoarea triadă simptomatică: a) polifagie. 9. c) angiopatia diabetică. b) de mediu. d) 5 stadii. b) deshidratarea. Diabetul zaharat se caracterizează prin: a) afectarea metabolismului bazai. Glicozuria se clasifică în 2 categorii: a) glicozuria de 24 h. d) hormonali. Diabetul zaharat afectează. b) LCR. b) glicozuria din 8 h. c) polifagie. Tipurile de diabet zaharat sunt: a) diabet esenţial şi neesenţial. polidipsie. 3. poliurie.

b) leziuni viscerale (mai ales renale). Ce sfaturi putem da unei persoane care trebuie să slăbească. d) să bea ceaiuri bine îndulcite. cereale cu lapte. de cele mai multe ori. b) lentă. b) numai ereditară. d) renunţarea la orice activitate fizică. c) să reducă consumul de tutun sau să nu fumeze. e) să reducă consumul de sare. c) 12. În programul de educaţie pentru bolnav şi familie vom include: a) noţiuni legate de individualizarea dietei. d) particulară. tară grăsimi. 16. d) premixte. cartofi. Preparatele insulinice pot fii în raport cu dinamica acţiunii lor insuline: a) cu acţiune rapidă (scurtă). ou fiert. b) mixtă. f) să insiste pe lapte.12. c) intermediare. 21. 15. Obezitatea se manifestă prin formă: a) primară. Guta se caracterizează prin: a) manifestări articulare specifice. alături de medicaţie şi exerciţiu fizic.5% şi sporirea masei ţesutului adipos. 14. O definiţie uzitată a obezităţii este considerarea ca fiind o sporire a greutăţii corpului peste greutatea ideală cu: a) 10% şi sporirea masei ţesutului adipos. c) stilul de viaţă al bolnavului cu diabet. b) asigură necesarul caloric şi nutriţional patologic. c) manifestări respiratorii grave. c) secundară. Insulinele lente. . c) atingerea şi menţinerea greutăţii ideale. d) hiperuricemie. Obezitatea este considerată o maladie: a) care acţionează prin bulimie. b) 24 h. b) lente. b) 15-20% şi sporirea masei ţesutului adipos. b) să insiste pe un regim echilibrat. b) adaptarea dietei la bugetul familiei. c) rapidă. să piardă din greutate: a) să mănânce de mai multe ori pe zi. legume. 19. sucuri concentrate de fructe. cele care intră în acţiune în 90-120 minute. 18. Insulina cristalină are acţiune: a) intermediară. Regimul alimentar reprezintă. 13. 17. 20. una din măsurile terapeutice. c) 5 h. au o durată a efectului de: a) 10 h. Ce urmăreşte: a) menţinerea unui echilibru metabolic în limite normale. c) de comportament.

Factorii declanşatori ai gutei sunt următorii: a) frig. 27. Alimentaţia bolnavului de gută poate fi: a) hipercalorică. 25. b) voce lentă. c) sucurile de fructe. c) scăderea în greutate cu mai puţin de 12% faţă de greutatea ideală. 24. d) căldură umedă locală. b) supa de zarzavat. 28. b) scăderea în greutate. b) tratament dietetic.V. Excreţia uraţilor este favorizată de: a) lapte. c) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare cu vârsta şi talia. 29. b) flebita. 26. Tratamentul denutriţiei constă în: a) realimentare. c) hidrozaharat. 31. Suportul major al denutriţiei este: a) menţinerea greutăţii la valori corespunzătoare vârstei.22. c) semne carenţiale ale vitaminei B6. c) hiperproteică. 23. c) modificarea valorilor TA. c) artrita. b) aducerea la o stare de nutriţie corespunzătoare activităţii. b) hipocalorică. d) carnat. b) abuz alimentar. vorbire monotonă. umiditate.E. de alcool. In tratamentul atacului acut de gută se vor aplica şi următoarele măsuri: a) repaus la pat. Regimul alimentar al acestor bolnavi trebuie să fie: a) numai lactat. c) asigurarea unei diureze de 2 l/zi. 30. Denutriţia este definită prin ansamblul tulburărilor chimicobiologice cauzate de subalimentaţie: a) carenţa în principii nutritive. In denutriţie se mai întâlnesc următoarele manifestări: a) apatie şi indiferenţă faţă de mediu. c) aport crescut de fructoză. d) stresul psihic. b) lacto-fructo-vegetarian. b) scăderea în greutate cu mai mult de 15% faţă de greutatea ideală. . Elementul clinic decisiv pentru diagnostic este: a) constipaţia. d) realimentare numai prin P.

lipidic. Care din următoarele pot fi probleme într-un posibil plan de îngrijire a unui pacient denutrit: a) tulburări circulatorii. Obiectivul principal în îngrijirea persoanei obeze este: a) să prevină complicaţiile. Alimentaţia pe sondă este rezervată: a) denutriţiei uşoare.. b) HTA. Susţinerea şi încurajarea pacientului obez cu probleme psihice se referă la: a) pierderea imaginii şi stimei de sine. b) depunerea de efort fizic crescut. Care din următoarele pot fi posibile probleme într-un plan de îngrijire a unei paciente cu obezitate: a) intoleranţă la activitatea fizică. d) tulburări psihice. per os " se va efectua progresiv după ce ne formăm o apreciere asupra: a) modului de alimentaţie în ultima perioadă. . d) uscăciunea tegumentelor. b) pierderea imaginii de sine. b) risc crescut faţă de tbc. c) obiceiurilor şi gusturilor alimentare. In stabilirea programului de activitate fizică a pacientului asistenta va include: a) efectuarea de exerciţii fizice moderate. 35. ciclism). 34. c) tulburările de deglutiţie. e) plăgi nevindecabile. b) manifestările de dependenţă. 33.32. Realimentarea . tenis. e) toate enunţurile sunt corecte. c) intoleranţă la efort fizic. b) să prezinte mobilitate normală. c) prevenirea complicaţiilor. In culegerea de date obţinută de la un pacient cu sindrom de slăbire(subponderal) circumstanţele de apariţie pot fi: a) aport alimentar scăzut din cauza sărăciei. d) danturii individului. c) practicarea unor sporturi (înot. c) să aibă poziţie adecvată. b) duratei de subalimentaţie. b) denutriţiei grave cu astenie şi anorexie intensă. d) mers pe jos 60-90 min/zi. 36. c) risc de modificare a metabolismului glucidic. 38. 39. c) anorexiei pasagere. de masticaţie. d) fazei de tranziţie de la alimentaţia pe sondă la alimentaţia solidă. d) să-şi reducă greutatea corporală în funcţie de sex şi vârstă în limite normale. 37.

c) mobilitate redusă.C. Care este îngrijirea prioritară în cazul lui la internare? a) înregistrarea observaţiilor făcute. 47 S. este internat cu comă hiperglicemică în spital. c) să crească cantitatea de proteine în alimentaţie. .. Printre intervenţiile zilnice ale asistentei medicale cuprinse în planul de îngrijiri se găseşte: a) măsurarea zilnică a greutăţii corporale. b) este inconştient şi prezintă acidoză. 41.? a) este predispus la infecţie şi are un nivel scăzut de glucoza în sânge. reci. b) să cunoască şi să respecte alimentaţia prescrisă pentru a preveni accesele gutoase. d) risc de invalidităţi. 44. c) asigurarea igienei corporale. c) are un nivel ridicat al glucozei în sânge şi prezintă deshidratare. d) hipertensiune. 48. Care este motivul pentru care se instituie tratamentul cu insulina şi cu soluţii hidratante pentru pacientul S. tremurături. polifagie. dureri abdominale. b) semne de deshidratare. d) educarea pacientului pentru respectarea prescripţiilor medicale. b) asigurarea realimentării progresive. să recupereze deficitul ponderal. mioclonii. b) alterarea tegumentelor prin prezenţa tofilor gutoşi. 45. Care din următoarele semne nu caracterizează hipoglicemia cu cetoacidoză . Obiectivul prioritar al pacientului gutos este: a) să ştie să execute exerciţiile fizice indicate. b) să comunice verbal corespunzător. c) recoltarea sângelui şi urinei pentru analize. b) greţuri. 43. b) comprese calde. elev în vârstă de 16 ani. In accesul gutos.cea mai frecventă complicaţie a diabetului zaharat? a) polidipsie. d) halenă acetonică. Comei hiperglicemice îi sunt caracteristice următoarele elemente cu excepţia: a) hipotensiune arterială. se vor aplica local: a) comprese alcoolizate. următoarele sunt probleme de îngrijire: a) dureri articulare.C.40. 42. La un pacient bolnav de gută în stadiul cronic. vărsături. c) să depună efort fizic deosebit. poliurie. c) uscăciunea mucoaselor şi a pielii. e) toate sunt enunţuri corecte. c) convulsii. Obiectivul principal al îngrijirilor este ca pacientul: a) să-şi recapete pofta de mâncare. bradicardic. 46. b) menţinerea căilor respiratorii libere.

50. c) desfăşurarea de efort fizic neobişnuit. c) mierea este un hidrat de carbon care ridică valoarea glicemiei din sânge.I. c) cianoza. Domnul S. La externare mama întreabă asistenta medicală dacă copilul său diabetic poate utiliza mierea în loc de zaharină. b) integritatea ei. glicozuriei. 40%. care a relatat că soţul ei este suferind de diabet zaharat de mai mulţi ani. Excoriaţia se mai numeşte şi: a) contuzie. cu tratament oral . 51. astăzi dimineaţă la 3 ore după luarea micului dejun. nelinişte. 3. Ce va răspunde asistenta? a) mierea conţine glucoza şi nu are valoare calorică foarte mare. care sunt intervenţiile aplicate în ordine: a) determinarea glicemiei. In cazul pacientului. c) glandele sebacee. D-l. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. b) modificări ale hipodermului. S. transpiraţii. Care din următoarele sunt anexe ale pielii: a) părul şi unghiile. 6. le-a făcut: a) administrarea incorectă a sulfamidelor.I. Coloraţia roşie violacee a extremităţilor degetelor este: a) onicoza. c) ragadă. Papulele sunt: a) vezicule cu lichid. aceasta este: a) sensibilitatea tactică. tremor. c) stabilirea unei scheme de terapie şi dietă. Se apreciază ca fiind o criză hipoglicemică. a prezentat o stare de slăbiciune cu greaţă. Eritemul are culoarea: a) roşie (sistem arterial afectat). 5. c) violacee (sistem venos afectat). b) glandele sudoripare. b) administrarea de glucoza per os sau în perfuzie sol. b) reducerea ingestei de alimente. 2. 4. Pentru a-şi îndeplini rolul ei. I. b) zgârietură. b) galbenă. a fost adus la camera de gardă de către soţie. d) toate formulările sunt false. c) sensibilitatea termică.49. pielea are nevoie de o condiţie principală. b) congestia. Care sunt posibilele greşeli pe care D-l S. .sulfamide şi dietă. c) pete vasculare congenitale. b) mierea este un zahăr din plante care poate fi utilizat pentru îndulcire. e) monitorizarea permanentă a funcţiilor vitale. d) controlul glicemiei după 15 minute şi după 60 minute. şi nu are voie să o folosească. 1.

Elementele urticariene: a) pot lua orice localizare. 11. 15.Biopsia cutanată constă în: a) recoltarea unui fragment de piele. c) recolta produsele patologice. c) hidratarea corespunzătoare. 16. d) imunofluorescenţa. b) onicoza. b) pregăti psihic şi fizic pacientul. c) presterilizare corectă. e) oricând. care după rupere lasă suprafaţa umedă şi prin uscare cruste galben-brune. c) urticarie. b) pitiriazis versicolor.Care din următoarele sunt investigaţii şi examene de laborator în afecţiuni dermatologice: a) examenul micologic. d) numai în prezenţa umidităţii. Afecţiunile dermatologice pot apare în următoarele circumstanţe: a) infecţii virale. 14. c) testare prin scarificare.Prevenirea intertrigoului se face prin: a) spălarea şi limpezirea zonelor predispuse.Individul cu scabie: a) nu prezintă prurit. 9. 12. b) examenul citologic.Bolile unghiilor sunt: a) pelada.7. . b) infecţii fungice. c) contactul cu alergeni. sunt caracteristice în: a) scabie. d) impetigo. Educaţia sanitară pentru prevenirea afecţiunilor dermatologice se referă la: a) igiena tegumentelor şi mucoaselor. Rolul asistentei medicale în realizarea unor investigaţii şi examene de laborator este de a: a) pregăti materialele necesare. nu este nevoie de prezenţa unor factori favorizanţi. c) respectă regiunea abdominală liberă de elemente întotdeauna. c) prezintă prurit exacerbat nocturn. 10. 8.Veziculele pe fond eritematos. 13. b) examinarea histopatologică. c) endoscopia gastrică. b) igiena anexelor pielii. b) nu pot lua orice localizare. c) tricofiţia. b) aplicaţii locale de alcool 70°. b) prezintă prurit localizat.

c) nu sunt necesare măsuri deosebite de prevenire. 19. obiectivele cuprinse în planul de îngrijire vizează: a) ameliorarea durerii. 20. c) reintegrarea socio-profesională. 25. c) pungă cu apă foarte rece. 23. d) cicatrizarea rapidă. 24. 21. Băile ce se efectuează în unele afecţiuni dermatologice realizează: a) îndepărtarea crustelor.Educaţia pacientului cu afecţiuni dermatologice se referă la: a) măsuri de prevenire a transmiterii boli. Printre intervenţiile asistentei medicale se află obligatoriu: a) aprecierea aspectului tegumentelor. d) reintegrarea socio-profesională. c) manifestări de dependenţă. c) disconfort. mucoaselor şi anexelor. c) pregătirea pentru un tratament chirurgical.Printre intervenţiile asistentei medicale atunci când îngrijeşte un pacient cu o afecţiune dermatologică se află şi: a) aplicarea tratamentului local. b) observarea apariţiei unor complicaţii. b) problemă a pacientului. b) tinctură de iod. c) prevenirea extinderii leziunilor. Crioterapia utilizează: a) azot lichid sau zăpadă carbonică. manifestată prin prurit: a) potenţial de suprainfectare a erupţiei. b) antipruriginoase. c) pregătirea pacienţilor pentru bronhoscopie. c) antiinflamatoare. b) prevenirea complicaţiilor.În afecţiunile dermatologice. b) izolarea pacientului cu leziuni contagioase. b) modalităţile de îndepărtare a resturilor după aplicarea tratamentului local. Care este problema posibilă a pacientului cu scabie. d) absorbante. b) necesitatea păstrării unei igiene riguroase.17. 26. c) hidratarea cutanată. 22. 18. Care din următoarele fac parte din intervenţiile asistentei medicale în îngrijirea pacienţilor cu afecţiuni dermatologice: a) administrarea de calmante. Prevenirea extinderii leziunilor considerăm a fi: a) obiectiv de îngrijire. In tratamentul local se aplică şi mixturi care au acţiuni: a) emoliente. b) fricţionarea cutanată. . d) educaţia pacientului privind necesitatea unei igiene riguroase. b) alterarea integrităţii pielii.

Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. 5. c) termici. Limfocitele şi monocitele se formează în următoarele organe hematopoetice: a) splină. d) de distrugere a hematiilor. . b) plasmatici. 28. b) turgor. c) 45 %. Care din următoarele sunt funcţii ale sângelui: a) transportă O2 şi substanţele nutritive la ţesuturi. c) alterarea imaginii corporale. 2. d) insuficiente cunoştinţe despre rehidratare. b) 35 %. b) măduva osoasă. b) transportă CO2 la plămâni. mucoaselor şi anexelor se efectuează pe baza datelor despre: a) culoare. e) numai c. c) de elaborare a anticorpilor. Rolul splinei este: a) de rezervor al sângelui. Educaţia pentru prevenirea bolilor hematologice se referă la: a) măsuri de prevenire primară.Aprecierea aspectului tegumentelor. c) igiena personală. 7. c) ambele. c) rol de termoreglare. d) modalităţi de alimentaţie. c) ganglioni limfatici. 3. d) numai a şi b. 6. stare de hidratare.27. b) de cimitir al eritrocitelor. secreţie sudorală. b) plasmă.Care din următoarele sunt probleme potenţiale ale pacientului cu boală dermatologică: a) alterarea integrităţii pielii. In realizarea hemostazei intervin o serie de factori: a) vasculari. Elementele figurate reprezintă din volumul sanguin: a) 40 %. b) măsuri de prevenire secundară. d) formaţiuni limfoide. c) măsuri de prevenire terţiară. d) rol în apărarea organismului. d) trombocitari. 1 Sângele este un ţesut lichid format din: a) elemente figurate. b) modificarea funcţiei cardio-respiratorie. 4. e) cunoştinţe despre boala dermatologică. leziuni cutanate.

12. 10. Care din următoarele manifestări se vor afla în tabloul semiologic al afecţiunilor hematologice: a) paliditate sau hipercoloraţie. semne neurologice de focar. Care din următoarele obiective se pot regăsi în planul de îngrijire a unui bolnav cu leucemie: a) stabilirea unui plan de mobilizare din 2 în 2 ore. Hemofilia este: a) o afecţiune renală. 13. 16. e) determinarea glucozei şi a ureei.8. Printre metodele de evaluare morfo-funcţională a sângelui şi a organelor hemato-formatoare se află: a) numărarea leucocitelor şi stabilirea formulei leucocitare. c) oligurie. Probleme posibile în anemia acută pot fi: a) ameţeli.. c) comprese cu soluţie de rivanol 2%. hemoragii. peteşii. b) un sindrom hemoragie ereditar. c) pacientul să fie susţinut de familie. de anturaj mai ales în perioadele terminale. b) numărarea hematiilor. b) transfuzia de masă eritrocitară. H. Principalul obiectiv al planului de îngrijiri pentru un hemofilic este: a) pacientul să nu prezinte escare de decubit. 15. epistaxis. d) o afecţiune cu risc de complicaţii . 9. zilnic. c) stabilirea valorilor hemoglobinei. d) tahicardie. b) pacientul să fie ferit de traumatisme. . d) scaune diareice. dureri abdominale. Care din următoarele semne va alerta asistenta medicală în cursul unui tratament cu anticoagulante: a) sângerări gingivale. hematurie.hematoame.T. b) perna electrică. peteşii şi echimoze. b) pacientul să prezinte perioade de remisiune cât mai lungi. 11. c) risc de şoc hemoragie. melena. b) apariţia edemelor. d) dispnee. 14. cefalee. d) transfuzia de concentrat de factor VIII. c) apariţia greţuri lor şi a hematemezei. dureri articulare. În cazul apariţiei hemartrozei se vor aplica pe articulaţii: a) comprese reci. Tratamentul prescris de medic poate cuprinde: a) transfuzia de sânge integral. c) întâlnită la bărbaţi. c) transfuzia de plasmă antihcmofilică. junghi toracic. a durerilor în membrele inferioare. b) elemente purpurice.A. e) splenomegalie. cefalee. b) modificări ale respiraţiei. c) determinarea bilanţului hidric. d) stabilirea rezistenţei globulare.

c) splenomcgalie. rece. Următoarele pot fii măsuri de prevenire secundară în cadrul hemofiliei: a) educarea copilului hemofilic din copilărie. epuizare. b) administrarea de aspirină şi analgezic. b) oboseală. d) imobilizarea membrului inferior drept. 19. 20. 24. Care din următoarele semne caracterizează leucemia mieloidă acută? a) febră. slăbiciune. 21. d) au întotdeauna simptome evidente. c) fenomene de insuficienţă cardiacă. faringelui. b) blocarea maturării liniei leucocitare. 23. se poate întâlni în: a) anemia acută hemoragică. 25.17. paloare. c) ridicarea membrului inferior drept deasupra nivelului cordului. paloare. c) pot fi şi cu evoluţie acută. oboseală. c) reorientarea profesională. . Splenomegalia domină tabloul clinic în: a) leucemia acută. inapetenţă. d) alergii alimentare. Un bolnav de leucemie este programat pentru puncţia medulară. d) poliadenopatii. Care din următoarele intervenţii ale asistentei medicale ar agrava starea generală ? a) aplicarea unei pungi cu gheaţă pe genunchi. 18. extenuare fizică. b) cancer. slăbiciune. Paloarea marcată a pielii „ ca hârtia". scădere ponderală. c) icter. Anemiile: a) semnifică scăderea cantităţii de sânge din artere. b) femural sau tibie. infecţii ale cavităţii bucale. c) proliferarea excesivă de elemente imature. Un copil de 10 ani are hemofilie A şi este internat cu diagnostic de hemartroză a genunchiului drept. 22. c) colul numeral. pulmonare. b) perforaţia inimii. b) leucemia cronică granulocitară. Leucemia acută este caracterizată de următoarele elemente cu excepţia: a) anemia este hipocromă şi regenerativă. c) leucemia cronică limfatică. In ce afecţiuni poate apare purpura: a) boli infectocontagioase. echimoze. plămânului. c) alergii medicamentoase. b) sunt scăderi de hemoglobina şi de hematii în sânge. Osul cel mai obişnuit în care se execută puncţia este: a) sternul sau creasta iliacă. Ca accidente imediate în cazul puncţiei sternale putem întălni: a) hemoragie. scădere ponderală. b) acordarea de sfaturi genetice. 26. dureri articulare. b) vasculopatii şi trombocitopenii.

c) pacientul să prezinte o circulaţie corespunzătoare vârstei. Pentru a determina grupele sanguine prin metoda Beth Vincent. raportul dintre picătura de sânge şi cea din serurile standard trebuie să fie de: a) 1/10. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Beth Vincent se utilizează: a) seruri standard. 34. 30. c) ambele afirmaţii sunt reale. b) alternarea respiraţiei şi circulaţiei. 29 Alegeţi problemele posibile ale pacientului cu anemie acută: a) risc de şoc hemoragie. b) pacientul să se autoîngrijcască. b) eritrocite standard. Explorarea organelor hematoformatoare se poate realiza prin: a) puncţia osoasă. Sunt manifestări ale incompatibilităţii de grup sanguin: a) durerile lombare. 33. d) prezenţa de albumină. c) a şi b. c) inapetenţa. în abundenţă. b) puncţie splenică. c) splenomegalia. c) scintigramă hepatică şi splenică. 31. b) eritrocite standard. 28. b) 1/100. c) 2/100. . c) dureri articulare şi musculare. Obiectivele ce pot fi incluse în planul de îngrijire a unui bolnav cu anemie sunt: a) pacientul să prezinte o respiraţie adecvată vârstei. în urină. Pentru determinarea grupelor sanguine prin metoda Simonin se utilizează: a) seruri standard. b) modificarea coloraţiei pielii.27. 32. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă posibile în boli hematologice: a) astenia marcată. b) bradipneea expiratorie.

este exacerbată de către: a) tuse. Care este distanţa la care se percepe vocea şoptită: a) 1m. Otomicoza este: a) o afecţiune congenitală a urechii. Otita medie acută poate fi: a) congestiva. c) supuraţie otică. c) audiometrul. 6. .Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni O. c) un porttampon într-o eprubetă sterilă. b) aplicarea de comprese reci. catarală şi supurată. 3. b) o dermită a conductului auditiv extern. c) sindrom vertiginos. b) difuză şi focalizată. c) tracţiunea pavilionului urechii. b) diapazonul.Când se efectuează o instilaţie auriculară la un copil se va trage uşor pavilionul urechii: a) în sus şi înainte. d) 10 m. Spălătura auriculară pentru dopul de cerumen se efectuează cu soluţie de: a) rivanol 1%. 1. d) DNF. 2. 5. b) proces supuraţiv.L. 7. 10. Durerea otică. cu pernă electrică sau săculeţ cu sare încălzită. 11. c) aplicarea de căldură uscată local. printre intervenţiile asistentei medicale se află: a) instilaţiile auriculare cu soluţie de boramid cald. Pentru recoltarea de secreţie în cazul unei otoragii abundente folosim: a) o seringă cu un ac scurt. b) în sus şi înapoi. c) în jos şi înapoi. în prezenţa unui furuncul. Proteza auditivă este contraindicată în: a) otoscleroză. Sindromul Meniere este: a) sindrom algic. b) 3 m. c) 5 m. b) masticaţie. b) hipoacuzie posttraumatică. d) respiraţia profundă. c) o durere la nivelul urechii medii. 8. Audiograma se efectuează cu: a) vocea şoptită la diferite distanţe. La un pacient cu otită medie congestiva.R. b) alcool 70°. 4. c) bicarbonat de sodiu în glicerina 1/20. b) o compresă sterilă şi o pensă. 9. c) dureroasă şi nedureroasă. locale.

c) sinusurilor. c) surditate maximă. . În cazul unui tamponament anterior (în epistaxis) meşa va fi menţinută pe loc: a) 24 h. scăderea auzului. b) pulberi vegetale inhalate. d) secreţii mucopurulente abundente. anticoagulante. Tumorile la nivelul nasului cu caracter malign sunt: a) angiomul şi chistul dermoid. b) H. 18. d) 24 h. d) streptococul hemolitic.. 14. hipnotice. c) expistaxis repetat. antipiretice. vărsături.12. b) cofoză. 20. În prezenţa vegetaţiilor adenoide.Surditatea brusc instalată se tratează cu: a) antibiotice. apatie. b) epiteliomul şi sarcomul. b) corticoizi.Diafanoscopia este o metodă de examinare a: a) laringelui. 13. voce voalată.T. 17. Rinita acută alergică poate fi produsă de: a) alimente alterate. e) voce nazanată. 19. somn liniştit. c) 72 h. 16. b) nasului. dacă apare o creştere a T° corpului sau apar dureri sinusale. un copil prezintă: a) respiraţie pe gură mai ales noaptea. c) antimicotice. vasodilatatoare.A. Sindromul Meniere se manifestă cu: a) ameţeli. d) cavităţii bucale. tahicardie. paloare. c) papilomatoza şi papilomul cornos. betablocante. pierderea echilibrului. 21. c) nistagmus. greaţă. c) unele infecţii cutanate. La copii de 5-6 ani laringita acută se manifestă prin: a) criză de dispnee însoţită de tiraj şi cornaj. tuse lătrătoare. f) cefalee. b) erupţii tegumentare. Lipsa totală a percepţiei sunetului se numeşte: a) surditate de transmisie. b) dispnee cu polipnee. agitaţie. hipotensoare. 15. b) 48 h. b) inflamaţia marginilor pleoapelor. d) stare de şoc. c) lipsa de paralelism a globilor oculari. Dacriocistita este: a) obturarea canalului nazo-lacrimal. c) cianoză.

Bolnavului amigdalectomizat recent. c) să vorbească. . Pacientului V. b) gargară cu ceai fierbinte. Care din următoarele manifestări vor apare dacă un pacient a sângerat după amigdalectomie: a) paloare. 23. îi dăm să bea şi să mănânce: a) lichide mici şi alimente semi-lichide. c) tahicardie. b) nelinişte. 25. 24. b) ceai cu lămâie multă pe care-1 bea cu paiul.22.R. c) nu are importanţă ce şi cum. d) reflex de înghiţire crescut (accentuat). NA . d) pacientului să-i fie interzisă ingestia de lichide şi alimente până la revenirea reflexului de deglutiţie. La întoarcerea în salon. b) să efectueze aspiraţie laringiană timp de 24 h. i se efectuează o biopsie de laringe sub anestezie locală. Ce se contraindică bolnavului amigdalectomizat recent: a) alimentele calde. cel mai important lucru pe care-l va observa asistenta este ca: a) pacientul să nu vorbească câteva zile.9 ani. c) pacientul să facă frecvent gargară.

c) paralizia nervului oculomotor. c) imposibilitatea de acomodare la întuneric. 8. 11. b) situaţia normală a refracţiei în care imaginea se formează la nivelul maculei lutea. 10. b) intoleranţa la lumină. 9. Keratita este: a) inflamafia corneei.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. 4. care fac ca razele luminoase orizontale şi verticale să nu conveargă în acelaşi focar: a) hipermetropia. 5. c) astigmatismul. 3. 2. c) viciu de refracţie în care imaginea se formează înapoia retinei. c) obstruarea canalului nazo-lacrimal. b) o tumoară malignă. Cataracta este: a) vedere dublă prin paralizia muşchiului globului ocular. Ce este emetropia? a) viciu de refracţie în care imaginea se formează înaintea retinei. Care este viciul de refracţie datorat unor deficienţe în convexitatea corneei sau a cristalinului. c) senzaţie de arsură şi usturime locală. b) secreţie conjunctivală. 6. b) opacifierea cristalinului. c) este bilaterală şi afectează mai ales persoanele trecute de 60-65 ani. b) este rezultatul unei contuzii sau plăgi a cristalinului. Cu ce fel de lentile se poate corecta miopia: a) lentile biconvexe. c) o inflamaţie. Orfeletul. b) un ulcer cornean. Hemeralopia este: a) dispariţia vederii. d) presbiţia. b) lentile biconcave. c) imposibilitatea ochiului de a se acomoda la lumină puternică. c) lentile cilindrice . Chalazionul este: a) inflamaţia folicolului pilos şi a glandei sebacee situată pe marginea ploapelor. . b) miopia. 1. b) presbiţia. c) astigmatismul. În care din următoarele vicii de refracţie imaginea se formează înaintea retinei: a) hipermetropia. b) viciu de refracţie. 7. este: a) o tumoară benignă. afecţiune a ploapei. Conjunctivita acută se manifestă cu: a) hiperemie a vaselor conjunctive.convergente. Care caracteristică a cataractei senile nu este corectă: a) este cea mai frecventă formă clinică.

12. 13. se efectuează cu: a) optotipul.A. Glaucomul se manifestă prin: a) creşterea T. c) inflamatia irisului şi a corpului ciliar. b) viciu de acomodare. c) strabismul. c) inflamatia camerei posterioare a globului ocular. orjeletul. d) pierderea vederii nocturne. conjunctivita. b) creşterea tensiunii intraoculare. b) inflamatia camerei anterioare a globului ocular. iridociclita dacriocistita. c) extragerea pe cale chirurgicală a cristalinului. 16. b) imposibilitatea de acomodare la întuneric. Tratamentul cataractei senile este: a) regim alimentar şi tratament medicamentos. 22. b) hipermetropia. c) miopia. 21. a fost diagnosticat cu glaucom cronic. Care suni seninele caracteristice pe care le va aprecia asistenta referitor la situaţia bolnavului: a) pierderea vederii periferice. recent. b) oftalmoscopul. Viciile de refracţie ale ochiului sunt: a) keratita. A fost internat pentru tratament. b) pierderea bruscă a vederii. Glaucomul este o boală cauzată de: a) blocarea circulaţiei umorii apoase. b) combaterea aterosclerozei. c) formarea unei membrane în corpul vitros anterior. în spatele cristalului. 19. la copilul şcolar. . Blefarita este: a) inflamatia marginii libere a ploapei. c) dispariţia vederii. d) cataracta. c) pierderea vederii centrale. V. c) hipertensiune intraoculară. Iridociclita este: a) viciu de refracţie. d) purtarea de ochelari după intervenţia chirurgicală. Dl. Cecitatea vizuală este: a) intoleranţa la lumină. c) oscilometrul. 14. b) infecţia folicului pilos şi a glandei sebacee. b) blefarita. 15. 18. 20. Glaucomul este: a) o tumoare la nivelul umorii apoase. 17. b) modificările chimice ale proteinelor. hipermetropia.. c) scăderea tensiunii intraoculare. Determinarea abaterilor de la normal a acuităţii vizuale. Care din următoarele sunt considerate vicii de refracţie: a) miopia. astigmatismul.

b) educaţia populaţiei pentru îngrijirea ochiului. Care din următoarele constituie măsuri de prevenire primară a bolilor oculare: a) igiena vederii. 28. In cazul unui pacient care prezintă o afecţiune inflamatoare a ochiului. Prin oftalmoscopie se examinează: a) fundul de ochi. astigmatism.T. Care din următoarele pot fi manifestări de dependenţă prezentate de pacienţii cu afecţiuni oculare: a) reacţia pupilară. c) stare de nelinişte. durerea. c) să se aplice instilaţii în sacul conjunctival.23. 24. Spasmele de acomodare în hipermitropie. 26.A. b) fotofobia. se pot însoţi de: a) paloare. . tahicardie. b) acuitatea vizuală să se păstreze intactă. tulburări psihice. b) acoperirea ochiului cu un pansament curat. 27. c) dispensarizarea pacienţilor cu defecte de vedere. 25. d) diplopia. b) capacitatea de a distinge culorile. Primul ajutor într-o arsură chimică a ochiului constă din: a) efectuarea unor spălaturi imediate şi prelungite cu apă. b) cefalee localizată frontal după citit. c) scăderea acuităţii vizuale. c) aplicarea unui unguent oftalmic. c) şi se determină câmpul vizual. ce obiective apar în planul de îngrijire: a) să se prevină apariţia complicaţiilor. h.

tahicardie. b) tulburările de tranzit intestinal. 6. c) artificială. pot fi: a) casnici. c) de laborator. 9. 5. d) dinamica erupţiei. b) chimice.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. d) epidemia. Imunitatea dobândită poate fi: a) congenitală. herpes labial. c) deshidratare. b) cefalee. b) piele. 3. 2. d) rozătoarele. 8. c) sporiciditatea. b) sistemul imun. c) hTA şi hipotermia. d) sursa de infecţie. 1. 11. În cadrul sindromului febril apar şi alte manifestări de dependenţă: a) astenie. c) fagocitele. Calea de transmitere în bolile infecţioase poate fi: a) directă. Formele de manifestare ale proceselor epidemiologice sunt: a) hidrice. c) temperatura adecvată. 7 Pentru a se stabili diagnosticul bolilor infecţioase se vor obţine o serie de date: a) epidemiologice. Factorii naturali. b) naturală. Care sunt cele 3 elemente care trebuie să fie prezente pentru producerea unei infecţii: a) calea de transmitere. 10. c) indirectă. b) mixtă. b) gazda receptivă. 4. Mijloacele nespecifice şi specifice prin care se apără organismul sunt: a) bariera anatomică. ca factori epidemiologici secundari. inapetenţă. Rezistenţa specifică a organismului este realizată de: a) imunoglobuline. b) geografici. c) condiţiile de muncă. b) prin vectori. c) complement. b) enantem. . La erupţia cutanată se observă: a) modul de distribuţie. Sindromul eruptiv întâlnit în unele boli infecţioase se manifestă cu: a) exantem.

Varicela are acelaşi agent etiologic cu: a) rubeolă. ca problemă a pacientului cu scarlatină. d) reducerea anxietăţii. se va folosi: a) ceaiul de muşeţel. b) reacţii de fixare a complementului. b) receptivitatea organismului. c) rujeola. . la afecţiunile transmise pe cale respiratorie. c) să ţinem cont de acceptul bolnavului. c) scaunele diareice. c) datele epidemiologice. c) scarlatinei. c) testul Elisa. obiectivele de îngrijire vizează: a) limitarea propagării infecţiei. c) alcoolul mentolat. c) materii fecale. 19. b) examen hematologic. 18. b) difteriei. 21. 20. b) identificarea agentului patogen. care utilizează tuberculina purificată PPD. c) prin mâinile murdare.Când recoltăm produsele biologice şi patologice trebuie: a) să respectăm măsurile de asepsie. 15.12. ajută la punerea diagnosticului: a) tuberculozei. Culegerea de date.Widal. Transmiterea infecţiilor se face pe calea aerului şi se produce: a) prin apă. multiple. Riscul de deshidratare. Care din următoarele examene serologice (reacţii de imunitate) sunt metode imunoenzimatice: a) reacţii de aglutinare . va face referiri la: a) cele 14 nevoi fundamentale. b) prin picăturile lui Pflugge. 14. b) alcoolul iodat. b) Zona zoster. în cazul îmbolnăvirii de varicela. Punerea în evidenţă a agentului cauzal se realizează prin: a) examen biochimic. 13. b) urină. b) să respectăm măsurile de autoprotecţie. Insămânţări pe mediul de cultură se pot face cu: a) sânge. 16. b) consumul redus de lichide. d) parotidită epidemică. În afecţiunile respiratorii. c) supravegherea funcţiilor vitale. 17. 22.IDR Mantaux. este în legătură cu: a) hipertermia. Pentru ameliorarea pruritului. d) pudra de talc cu mentol. c) examen bacteriologic.

26. 31. 29. cu lumină puţină. cea mai potrivită intervenţie de îngrijire . polipneea. c) salivă. b) înghiţituri mici-fracţionate. Când îngrijim un pacient cu meningită. b) se administrează medicaţia antitermică. b) previne infecţia tegumentelor. câte 15 minute. 24. d) pâine proaspătă. examenele de laborator. b) bacteriile saprofite din organism. Triplul cater — ocular.se pot transmite: a) prin tatuaje. b) scarlatină. C. 33. Hepatitele virale: B. pe frunte. În cazul pacienţilor cu toxiinfecţii alimentare o problemă prioritară este formulată astfel: a) deshidratare cu dereglări hidroelectrolitice din cauza vărsăturilor. în afară de: a) TGP. endocorditei bacteriene. Agentul etiologic al scarlatinei. b) combaterea febrei. Modificarea aerului din cameră: a) previne deshidratarea pacientului. diareei. 32. c) se aplică comprese hipotcrmizante de 2-3 ori pe zi. care se efectuează sunt deosebit de importante. c) diminua obstrucţia căilor respiratorii. c) nerespectarea regimului alimentar impus. moale. Pentru diminuarea şi reducerea febrei: a) se aeriseşte camera de 3-4 ori pe zi. . de mai jos. 27. torace şi la nivelul membrelor. după dorinţă. Ce considerăm ca primă intervenţie în îngrijirea bolnavului cu HAV: a) observarea funcţiilor vitale. b) sângele contaminat. c) aplicaţii calde în regiunea occipitală şi a spatelui. Dieta hidrică este asigurată de: a) lichide reci. D .23. 28. c) brânză de vaci şi morcovi raşi. SIDA se poate transmite prin: a) picăturile lui Flugge. b) electro. 25. TGO. d) decelarea antigenului hepatic A din materiile fecale. c) prin contact sexual. nazal şi traheobronşic . d) educarea bolnavului. tuşea. Raa şi glomerulonefritei acute este de regulă: a) streptococul (3 hemolitic. c) izolarea bolnavului. b) prin proceduri medicale şi nemedicale. d) de la mamă la fat. c) rujeolă.şi inumoelectroforeza.nursing este: a) asigurarea unui mediu liniştit. c) uree şi acid uric. b) efectuarea de exerciţii pasive ale membrelor inferioare. b) durere la înghiţit alimentele solide. 30. Hepatita virală A poate debuta uneori atipic. c) bacilul coli.este caracteristic în îmbolnăvirile cu: a) varicelă.

c) diuretic. După ce a fost izolată la domiciliu pentru varicelă. ce se referă la: a) respectarea regimului alimentar. c) o dispensarizare corectă. d) reluarea efortului fizic în raport cu toleranţa organismului. pentru perioada de covalescenţă. e) varicelă. etc). b) 1 lună şi 6 luni. 41. d) când pielea este curată. B. Supravegherea contacţilor într-un focar de hepatită acută se face: a) pe întreaga perioadă a incubaţiei maxime. 40. In care din următoarele boli contagioase izolarea bolnavului la spital este obligatorie: a) scarlatină. d) prin examen clinic de laborator. ceaiurile. d) parotidită epidemică. 36. b) evitarea consumului alimentelor interzise. d) dezinfecţia WC-urilor. b) pe durata a 3 săptămâni. 6 luni. 38. c) recoltarea de sânge sau urină. d) reluarea cât mai repede a efortului fizic şi intelectual. d) 1 lună şi 9 luni. dacă medicul consideră necesar. c) hepatită acută. Metionina. poate intra în colectivitate şcoală: a) după ce febra a scăzut la 37. 35. Anca -10 ani. Educarea pacientului cu HAV se efectuează pentru: a) cruţarea ficatului. b) rubeolă. b) ritmul controlului. a dispensarizării. 37. 3 luni. b) analgezic. c) după forma bolii (A. La externarea din spital a unui pacient internat pentru hepatită acută. Care este prima măsură într-un focar de boală infecto-contagioasă: a) izolarea bolnavului. asistenta oferă informaţii utile.6°C. 39. Se administrează. b) vaccinarea contacţilor. Dispensarizarea unui fost bolnav de hepatită acută se efectuează la: a) 1 lună şi 3 luni de la data îmbolnăvirii. b) bronşită acută. c) 1 lună. 12 luni şi 18 luni. 42. c) când toate elementele de pe piele au cruste. silimarina şi aspatofortul sunt medicamente cu efect: a) lipotrop (hepatotrop). c) hidratarea corespunzătoare evitând siropurile. b) după ce a terminat tratamentul cu antibiotice. intactă şi au căzut toate crustele. gamaglobulină contacţilor de următoarea boală: a) poliomielită.34. . c) hepatită acută.

5°C şi transpiră din abundenţă. b) fără să se fi spălat pe dinţi. c) asigurarea tegumentelor curate. c) nu se cer îngrijiri speciale.11 ani. d) tuse convulsivă. asistenta nu va uita să fixeze următoarele obiective: a) hidratarea corespunzătoare a copilului. c) scarlatină. uscate. d) controlul sclerelor. are febră de 39. în planul de îngrijire. Asistenta recomandă contactilor de scarlatină dintr-o clasă recoltarea unui exudat faringian pentru depistarea SH. b) difterie. b) vaccin DiTe toată viaţa. Supravegherea contacţilor într-un focar de scarlatină se efectuează prin: a) control clinic zilnic pe întreaga perioadă de incubaţie.HB. A. d) să fi făcut gargară cu apă bicarbonatată. cum se vor prezenta ei mâine dimineaţă: a) fără să fi mâncat. este internat pentru rujeolă. . a) tetanos. B) DiTePer. 47. . băut sau fumat. 45. c) nu are importanţă. d) asigurarea lenjeriei curate. C) AP. c) controlul tegumentelor.T. b) controlul temperaturii şi aspectul fundului de gât. 44. Realizaţi relaţia posibilă între următoarele vaccinări şi afecţiuni: A) DiTe. culoarea lor. e) rujeolă. F) v. f) parotidită epidemică. D) AR. 46. Profilaxia antitetanica a unui individ este realizată prin administrarea de: a) vaccin DiTePer până la vârsta de 3 ani.43. b) menţinerea T° corporale în limite fiziologice. E) BCG.

C.. c) o hidratează între contracţii cu sucuri sau ceai.S. prezintă sarcină de 32 săptămâni. Gravida L.T. 2. ca intervenţie salutară se practică: a) plimbarea gravidei prin cameră. când sunt tahicardice. când sunt bradicardice. b) 25 martie 2001. d) 25 decembrie 2000.I. prezintă B. în ce constă ajutorul asistentei medicale: a) aşteaptă expulzia fătului. d) creşterea în volum a uterului. b) administrarea de oxigen prin sonda endonazală.. cu sarcină luna a patra.D. ameninţare de avort. c) schimbarea poziţiei gravidei în pat.C. 1 Stabiliţi data probabilă a naşterii ştiind că prima zi a ultimei menstruaţii a d-nei G. de 25 de ani..F. f) evaluare. de 28 de ani. dau certitudinea de sarcină: a) senzaţia de greaţă matinală şi gust pervertit.D..F. c) 24 cm deasupra simfizei pubiene. de 26 de am. b) 12 cm deasupra simfizei pubiene... d) însoţirea la sala de naştere. 4.. înălţimea fundului uterin.A. pe linia mediană. modificate. a fost 15 martie 2000: a) 5 noiembrie 2000. b) mişcările fetale. c) obiective d) culegerea datelor. 7.. c) B.F. stetoscopul obstetrical se pune: a) deasupra ombilicului. Care din următoarele semne constatate la gravida D. D-na G.C. 6. d) 18 cm deasupra simfizei pubiene. b) în jurul ombilicului. b) prezenţa B. trebuie să i se asculte B. D-na G. d) îi dă o pătură să se încălzească.N.C.D. Fixaţi ordinea etapelor de întocmire a planului de îngrijire în cazul gravidei G. c) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară stângă. d) mişcările fetale. d) la jumătatea distanţei dintre ombilic şi spina iliacă antero-superioară dreaptă. b) analiza. Care din următoarele criterii ne ajută să precizăm diagnosticul adevărat al sarcinii: a) amenoreea. dur lemnos.D. este în travaliu. prezentaţia este O. 8.Z. se află la sfârşitul lunii a patra de sarcină.. Pacienta Z. măsurată. 5. c) 15 aprilie 2000.F. 3. internată în Secţia de obstetrică patologică: a) intervenţii. în travaliu. normal este: a) 8 cm deasupra simfizei pubiene.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale. cu sarcină la termen. b) masează gravida pe spate în timpul contracţiilor. .. c) micţiunile frecvente. e) stabilirea priorităţilor problemelor.

9. Care din următoarele expresii sunt false: a) pelvimetria internă a bazinului se măsoară cu pelvimetrul; b) ascultarea B.C.F. se face cu stetoscopul biauricular; c) mişcările fetale se percep la 4 Vi luni de sarcină; d) vergeturile dispar după sarcină. 10. Care este pericolul cel mai mare în cazul pacientei C.Z., operată cu cezariană prin intubatie orotraheală în perioada de trezire: a) hipotensiune arterială; b) sângerare prin vagin; c) căderea limbii în orofaringe; d) agitaţie din cauza durerii. 11. Alimentaţia gravidei G.P., aflată în ultimul trimestru de sarcină, va fi bogată în: a) lipide, protide, sare de bucătărie; b) vitamine, glucide, proteine; c) săruri minerale, apă; d) nu se recomandă decât restricţie de sare. 12. În care din situaţiile de mai jos poate apare incompatibilitatea de grup sau Rh: a) mama Rh pozitiv - făt Rh negativ; b) fat Rh pozitiv - mamă Rh negativ; c) mamă, OI - făt, AII; d) mamă, AII - fat, OI 13. În cazul unei incompatibilităţi materno-fetale de grup sau Rh, pericolul poate fi: a) naşterea copilului malformat; b) boala hemolitică a nou-născutului; c) creşterea titrului de anticorpi materni; d) scăderea mare în greutate a nou-născutului. 14. Nu constituie semn de infecţie urinară pentru gravida N.M. de 28 de ani, cu sarcină luna a VIII-a: a) temperatura de 37°C seara; b) prezenţa corpilor cetonici în urină; c) reducerea capacităţii de concentrare a urinei; d) urocultura cu peste 1.000.000 g germeni. 15. Gravida T.N. de 32 de ani, sarcină luna a Vil-a, prezintă la mai multe examene TA 150/80 mmHg; cu rol autonom îi recomanzi: a) regim alimentar hiposodat; b) repaus la pat; c) regim alimentar hipersodat; d) reducerea efortului fizic. 16. Sursele generatoare de placentă praevia pot fi: a) uterul cicatricial; b) avorturile anterioare; c) multiparitatea; d) hidramniosul. 17. Ruptura uterină se poate produce în caz de : a) prezentaţie transversă; b) uter cicatricial; c) prezentaţie pelvină; d) hidramnios.

18. Mecanismele fiziologice ale eclampsiei şi preeclampsiei pot fi: a) vasospasmul generalizat; b) reducerea volemiei; c) scăderea filtrării glomerulare; d) modificarea stării de conştientă. 19. Care dintre manifestările de dependenţă expuse mai jos sunt specifice placentei praevia: a) sângerare vaginală, cu sânge negru; b) tonus uterin normal; c) sângerare în repaus; d) sângerare vaginală cu sânge roşu. 20. Pentru evaluarea stării de sănătate a gravidei C.N. de 20 de ani, căreia i se prescriu analize de laborator, asistenta îi face anumite recomandări în vederea recoltărilor. a) să consume o cafea în dimineaţa analizelor; b) să nu mănânce şi să nu bea nimic în dimineaţa respectivă; c) să facă duş; d) să se spele parţial. 21. În cursul sarcinii, la pacienta Z.D., au apărut valori de hipertensiune arterială; care sunt riscurile materne ce pot surveni, dacă nu se impune un regim de viaţă corespunzător: a) accidentul vascular cerebral; b) apoplexia utero-placentară; c) icterul mecanic; d) moartea maternă. 22. În cazul dezlipirii premature de placentă inserată, ca manifestare de dependenţă prioritar apare: a) durere abdominală violentă; b) hemoragie abundentă de sânge cu cheaguri; c) stare de şoc; d) tonus uterin crescut; e) ascensiunea fundului uterin. 23. Ce obiective pe termen scurt fixezi în cazul gravidei N.P. de 32 de ani, cu sarcină în luna a IX-a şi stare de preeclampsie: a) să scadă tensiunea arterială; b) să poată naşte pe căi naturale; c) să nu se instaleze insuficienţa renală; d) să reducă consumul de lichide. 24. Care sunt factorii care pot favoriza infectarea gravidei cu virusul hepatitei tip B: a) vârsta sarcinii, multiparitatea; b) alcoolismul, alimentaţia hipersodată; c) administrarea transfuziei de sânge izogrup - izoRh; d) asistarea naşterii în condiţii necorespunzătoare. 25. Ruptura de uter pe o sarcină la termen, poate avea următoarele surse: a) contracţii subintrante pe prezentaţie transversă; b) prezentaţie facială; c) travaliu prelungit pe uter cicatricial; d) prezentaţie pelvină.

26. Gravida Z.C., de 30 de ani, cu sarcină în luna a VIII-a, prezintă retinopatie hipertensivă. Pentru precizarea diagnosticului clinic, asistenta are rolul să pregătească gravida pentru: a) examinarea câmpului vizual; b) examinarea fundului de ochi; c) acumetria fonică; d) proba Romberg. 27. Care din următoarele enunţuri sunt false în recomandările alimentare făcutei gravidei T.B., de 32 de ani, cu sarcină în luna a VII-a: a) igiena alimentaţiei previne bolile digestive; b) alimentele preparate prin fierbere aduc aport de vitamine; c) alimentaţia este aceeaşi pe tot parcursul sarcinii; d) gravida trebuie să mănânce cât doi. 28. Gravida acuză somn neodihnitor. Ce sfaturi i se vor da: a) să evite înainte de culcare băuturile stimulente; b) să reducă lichidele ingerate seara; c) să doarmă doar pe o singură pernă; d) să evite plimbarea înainte de culcare. 29. Unde se metabolizează, în proporţie mai mare, medicamentele administrate pe cale bucală, la gravida T.R., cu sarcină luna a VII-a: a) în gură; b) în stomac; c) în intestinul subţire; d) în intestinul gros. 30. Pacienta C, cu sarcină în luna a VIII-a, când s-a trezit dimineaţa a observat că pierde sânge roşu, curat pe căi genitale. Poate fi vorba de: a) dezlipire prematură a placentei; b) placenta praevia; c) sarcină extrauterină ruptă; d) ameninţarea de sarcină prematură. 31. În cursul sarcinii, o gravidă poate prezenta epistaxis. Asistenta îi recomandă: a) să micşoreze cantitatea de lichide ingerate, să-şi sufle nasul pentru evacuarea sângelui; b) să pună punga de gheaţă pe nas, să nu sufle puternic nasul; c) să pună picături în nas cât mai des cu putinţă; d) să stea în repaus la pat, în poziţie Trendelenburg.

c) injecţia. poate fi: a) irigaţia vaginală. d) schimbarea partenerului.. c) gastroscopie. 1. 4. c) herpes genital. prurit. b) condiloma late. 8. Pacienta T. d) supozitoare. b) sarcină extrauterină. usturime. d) metroragie. . alergică. d) trichomonas vaginalis. 7. Tratamentul local. Se spune că „uterul plânge" din cauza săngerărilor mici fără cheaguri. stare de disconfort. în caz de afecţiune ginecologică. c) întreruperea sarcinii după 7 luni. c) placenta praevia. c) utilizarea prezervativelor. sânge în cantitate moderată. b) colposcopie. benignă. d) aplicarea de ovule. edem. periodic. 3. Avortul reprezintă: a) întreruperea sarcinii în primele 2 luni. prin organele genitale. d) fibrom uterin. 9. d) puncţia fundului de sac Douglas. care va fi ordinea administrării: a) injecţii. c) menstră. b) întreruperea sarcinii în primele 6 luni. b) aplicarea de tampoane. d) naşterea fătului înainte de termen. 2. b) ovule vaginale. b) hipermenoree. Metastazele pot fi de origine: a) b) c) d) septică. Sterilitatea fiziologică se produce prin: a) folosirea anticoncepţionalelor. durata 3-4 zile.Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice. Examenul endoscopic al mucoasei vaginale se face prin: a) salpingografie. b) alăptare sau menopauza. 5. în caz de: a) avort spontan. a) condiloma acuminatum. Pacienta M. cancerigenă. Când aveţi de administrat medicamente pe mai multe căi la o ginecopată. ar putea fi vorba de. 6. poate fi vorba de: a) menoragie. c) tablete pe cale bucală. prezintă la nivelul labiilor vezicule cu lichid. pierde. de 32 de ani.

Care din următoarele indicaţii sunt false în cazul pacientei Z.v. b) intoxicaţiilor endogene. pentru a diminua durerea.D. aflată în a doua zi după histerectomie subtotală: a) alimentaţie cu supă de vită. c) sângerarea vaginală abundentă. Pacientei Z. b) histerosalpingografia. d) Oehlecker. c) glicerina. sunt următoarele.i. d) 1 lingură sare la 1 litru de apă. are de efectuat 800.D-na C. d) plimbare fără însoţitor. b) clorura de calciu.Următoarele cauze de ordin general joacă rol important în producerea avortului spontan. de 32 de ani. Care vitamină este numită vitamina antihemoragică: a) B6 b) B12. d) cu glucoza pe care o are prescrisă pe cale i. poate fi vorba de: a) dismenoree. c) K. c) cu novocaină. i se prescrie clisma. 11. de 23 de ani. c) diabetului zaharat. Care din explorările de mai jos sunt efectuate pacientei din cazul cuplului steril: a) irigoscopia. d) mărirea de volum a uterului. în urma unei hemoragii metroragice. b) hidratare cu ceai îndulcit. în afară de: a) modificarea ciclului menstrual.Ginecopatei C. dizolvi antibioticul: a) cu vitamina C. b) multimenoree. 15. c) Simonin. Pacienta Z. modificarea pulsului. c) scoaterea firelor de sutură de la piele. d) A. care sunt probele obligatorii care se fac: a) Beth-Vincent. în vederea pregătirii pentru histerectomie subtotală. 12. Semnele clinice caracteristice. 16. cu excepţia: a) infecţiilor acute febrile. d) metroragie. are ciclul menstrual la 18 zile. 13. c) pielografia. c) menoragie. trebuie să i se administreze sânge. b) prăbuşirea TA. 18. d) traumatismelor abdominale repetate. în cazul unei sarcini extrauterine rupte. pentru a nu apare incompatibilitatea.000 u. b) Jeanbrau. 14. d) colposcopia.. 17. durata de 6 zile. conform vârstei sarcinii. b) cu ser fiziologic sau apă distilată. . ca soluţie se poate folosi: a) sulfatul de magneziu. penicilină la 6 ore. cu sângerare abundentă.10. medicamentul ce-l are de efectuat.

20. Prin care din următoarele investigaţii de laborator se poate pune în evidenţă trichomonas vaginalis: a) frotiu. se teme că soţia va rămâne cu sechele psihice postmastectomie: care informaţie dată de asistentă influenţează în bine pacienta: a) pacienta va rămâne cu leziuni definitive. Prin observare. e) bilirubina. 22. c) R. d) tumorile benigne de ovar. efectuează tratamentul cu tetraciclină. să ia tetraciclină. d) nu are importanţă. pentru a preveni distrugerea florei saprofite îi recomanzi să consume iaurt. este posibilă o: a) infecţie cu haemofilus. c) ureea sanguină. b) avorturile anterioare. semnele şi examenul clinic prezintă: a) b) c) d) prurit. ai constatat că pacienta T. trebuie să fie pregătită pentru operaţie. b) infecţie cu gonococ. prezintă leucoree galben-verzuie. b) evoluţia este imprevizibilă în următoarea perioadă. dintre care unele sunt biochimice. tegumente iritate. 26. În vulvovaginitele fetiţelor. b) grupul sanguin. 24.. Care din elementele de mai jos pot constitui surse ale cancerului de ovar: a) multiparitatea. Pacienta M. 21. b) sângerarea uterului. d) creatinina. Pacienta C. c) parazitare cu trichomonas. d) problemele se vor rezolva de la sine. b) să bea mai înainte iaurtul şi după 1/2 oră. c) folosirea anticoncepţionalelor. de 27 de ani. Pacienta G. c) tulburări de micţiue. micţiuni dureroase. i se prescrie o serie de analize ale sângelui. prurit. ştiind că îi diminuează absorbţia medicamentului îi atragi atenţia: a) să asocieze tetraciclină cu iaurtul. 23. în general. Soţul d-nei H. leucoree. d) parazitare cu candida albicans. prezintă fibrom uterin. c) îngrijorarea este nefondată. b) leucograma. constipaţie. de 20 de ani.19. d) instalarea menopauzei..W..B. cum ar fi: a) hemoleucograma. 25. c) să consume iaurtul după 1/2 oră de la administrarea tetraciclinei. de 42 de ani. . care din următoarele complicaţii sunt posibile: a) mărirea rapidă de volum a uterului.

c) prin secreţia unui exudat de către tumoară. la orice vârstă. progesteron. . b) să fie în stare să-şi poarte propria-i îmbrăcăminte peste proteză. se prezintă la medicul curant după ce a simţit la palpare o umflătură la sânul stâng. 30. b) prin ruperea unor părţi de tumoară şi deplasarea lor în alte zone. b) prolactină. care din următorii hormoni sunt responsabili pentru creşterea glandei mamare la pubertate: a) extrogeni. plimbări şi excursii.. Prevenirea afecţiunilor inflamatorii din regiunea genitală. c) alimentaţie bogată în vitamine..27. Cum trece cancerul de sân în metastază: a) prin transmiterea celulelor în alte părţi ale corpului vehiculate de sânge şi limfa. c) extrogeni. d) să facă vizite. Doamna T. Care este factorul psihologic cel mai important la externarea d-nei T. ocitocină. b) respectarea măsurilor de igienă locală. d) nimic deosebit. 28. d) printr-o infecţie în sistemul hepatic. progesteron. datorită diagnosticului de carcinom la sân. d) ocitocină. 29. ocitocină. este internată şi pregătită pentru mastectomie. se realizează prin: a) control genital la 6 luni. din spital. c) să-şi păstreze imaginea de sine. postmastectomie: a) să citească cât mai multe cărţi documentare despre boală.

b) roşii. g) supravegherea alăptării.Îngrijiri ale lăuzelor. respiraţia. diureza).00: a) asigurarea eliminărilor. moderate. d) alcool iodat. b) să spele mameloanele cu apă şi săpun înainte de alăptare. c) cantitate mică. 4. d) eliminările (scaun. temperatura. c) pulsul. b) soluţia de permanganat de potasiu l%o. d) diluate şi albe.A.. d) stoarcerea sânului. 1.P. d) spălarea mâinilor şi a sânilor. 8. are impresia că nu se alimentează suficient. Ca să prevină lezarea mameloanelor în timpul alăptării. pentru îngrijirea plăgii foloseşti: a) alcool de 70°. aflată pe masa ginecologică: a) masarea abdomenului. urmăreşti zilnic: a) involuţia uterină. c) nou-născutul adoarme în timpul alăptării. . d) să şteargă mameloanele după alăptare cu ceai de muşeţel. prezintă perineorafie. 7 Fixaţi ordinea priorităţilor de îngrijire în cazul lăuzei T. c) măsurarea lungimii copilului. b) greutatea femeii. 3. este în a IH-a zi după naştere. care din următoarele acţiuni (manevre) îi recomandaţi să le facă: a) cântărirea zilnică a copilului. c) aplicarea pungii cu gheaţă pe abdomen.G. 2. e) alăptarea la sân. la ora 12. b) administrarea tratamentului medicamentos. 5. 6 Lăuza T.P. Pacienta Z. b) asigurarea condiţiilor de odihnă şi somn. A doua zi după naştere asistenta apreciază lohiile ca fiind normale: a) roşii cu cheaguri. c) să aplice preventiv a soluţie de nitrat de Hg. aspectul lohiilor. ca asistentă pe sector. merge să-şi alăpteze copilul. este în a treia zi de lăuzie.F. mama va fi învăţată: a) să aplice pe mameloane înainte de alăptat un unguent. c) apă oxigenată. D-na Z.: a) creşterea în greutate a noului născut. Care intervenţii sunt prioritare după delivrenţa naturală de placentă în cazul pacientei C. d) nou-născutul plânge după alăptare. d) supravegherea diurezei. b) proba fiecărui supt. c) pregătirea mediului de siguranţă pentru alăptare. f) reorganizarea locului de muncă. de aspect maroniu. Care din următoarele elemente indică lactaţia suficientă a d-nei Z. b) umezirea cămăşii în dreptul mameloanelor...C.

G. în perioada postnatală: a) continuarea monitorizării TA.L.. d) modul de executare. c) furia laptelui. prin incizie pe linia mediană. d) scăderea în greutate. nu doreşte să-şi ţină copilul în braţe. b) globulos şi flasc.M.. care acţiune de mirsing va fi inclusă în planul de îngrijire. c) dorinţa de a urina. b) valorile funcţiilor vitale. c) starea perineului. asistenta medicală o va informa despre: a) naşterea unui băieţel. Pentru satisfacerea nevoii de hidratare şi alimentare a pacientei T. d) involuţia uterină. ea a născut în urmă cu 3 ore.G. 10. 12.2 cm/zi. b) starea pansamentului. pe perioada spitalizării asistenta urmăreşte: a) lohiile. d) malformaţia nou-născutului. D-na B. Lăuza D. d) montarea unei sonde vezicale şi măsurarea diurezei. 15. d) mama consideră copilul urât. b) involuţia rapidă a uterului. D-na B. Involuţia uterină se face cu: a) 0. care ar putea fi cauza: a) lohiometria. este în a 3-a zi după naştere. uterul trebuie să fie: a) globulos şi tonic. 13. la palpare. Fixaţi ordinea manevrelor de intervenţii în executarea irigaţiei vaginale: a) pregătirea fizică. c) scop. 14. respiraţiei şi reflexelor. D-na F. c) mama se teme să nu lezeze copilul. 17. 16. pregătirea psihică. este după operaţie cezariană. c) nepalpabil. trebuie să urmăreşti: a) senzaţia de foame şi sete.9.5 cm/zi.. are o severă preeclampsie. După naştere. această reacţie se datoreşte faptului că: a) nou-născuţii cu malformaţii nu sunt acceptaţi uşor. 11.G. b) încurajarea parturicntei.O. aflată în a 4-a zi de lăuzie. c) greutatea corporală. b) eliminările. c) montarea deschizătorului de gură. b) pregătirea materialului. b) mama are o reacţie de respingere exagerată. Lăuza R. b) 0. prezintă perturbată „nevoia de a avea temperatura corpului normală (febră) ". naşte un băieţel cu „buza de iepure" sub anestezie generală. . c) 1 cm/zi. d) aspectul tegumentelor. e) reorganizarea locului de muncă.

Lohiile în primele 6-10 zile sunt: a) seroase. 1. Cât durează perioada de nou-născut: a) 24 de ore după naştere. b) 7 zile. d) sugarul adoarme în timpul alăptării. Colostrul are în compoziţie: a) antigeni. c) se vor efectua local 2-3 şedinţe cu ultrascurte. Enumeraţi 5 condiţii pe care trebuie să le îndeplinească lenjeria nou-născutului: a) ________________ b) ________________ c) ________________ d) ________________ 3. d) tegumente cianotice. 4. e) sebum la nivelul plicelor. D-na S. c) sanghinolente. b) anticorpi. 23. La formarea ragadelor pe mameloane: a) nu este obligatorie întreruperea suptului la mamelonul afectat. cât stă copilul la maternitate. merge să alăpteze nou-născutul. la 1 oră de la naştere: a) temperatură = 37°C. . Lohiile în primele 2-3 zile sunt: a) seroase. c) creşterea progresivă în greutate a copilului. 20. c) respiraţii = 35/minut. 22. c) sanghinolente. b) se aplică local un unguent bactericid. care dintre următoarele criterii indică că mama are lapte suficient: a) creşterea de prolactină. c) 30 de zile de la naştere. c) ambele răspunsuri sunt bune. b) un lichid gălbui cu conţinut bogat în proteine. c) sanghinolente. Lohiile în primele 4-6 zile sunt: a) seroase. b) laptele care se scurge la sânul opus în timpul alăptării. Care din elementele de mai jos sunt normale pentru nou-născutul C. b) puls = 70/minut. 19. b) serosanghinolente.L. c) un lichid gălbui cu conţinut bogat în săruri minerale. b) serosanghinolente. Colostrul este: a) un lichid gălbui cu conţinut bogat în glucide. Îngrijiri ale nou-născutului.18. 2. 21. b) serosanghinolente.

s-a născut la ora 12. Care din următoarele semne din primele 24 de ore ale nou-născutului G nu indică a fi elemente patologice: a) eliminarea meconiului în primele 24 de ore..00. c) 9. b) bătăile cordului în limite normale.5. b) frecvenţa respiratorie de 70/minut. Nou-născutul G. născuţi la termen se numesc: a) normoponderali. b) granulomului. Pentru evitarea regurgitaţiei nou-născutului după alăptare. c) culoarea galbenă a pielii. d) macrosomi. c) valoarea bilirubinei în creştere în a 3-a zi. 13. d) sângerarea ombilicului. plânge viguros. c) imediat după naştere. 11. nou-născutul prezintă: a) mişcări respiratorii normale. 6. 9. 12. Prezenţa icterului fiziologic poate avea ca sursă: a) mama care a avut în antecedente hepatită (în urmă cu 5 ani). cu excepţia: a) gangrenei umede. c) malformaţii vizibile. 10. d) cianoza extremităţilor. d) scăderea în greutate a nou-născutului. c) liniştit cu comprese umede alcoolizate pe abdomen. scorul APGAR este notat: a) 7. După căderea bontului ombilical pot apărea complicaţii. 7 Prima baie generală după naşterea nou-născutului se face: a) la 3 zile după naştere.120/minut. c) prematuri. acesta va fi: a) poziţionat cinci minute în decubit lateral stâng. Născut cu asfixie albă. Copiii cu greutatea de 2. d) depinde de starea generală a nou-născutului. . b) naşterea prematură a nou-născutului. b) ridicat în braţe şi bătut pe spate. c) aspect de păpuşă de ceară. d) onfalitei. d) plânset viguros. c) hematomului. b) talie sub 47 cm. d) 10. b) la 3 zile după detaşarea bontului ombilical. el prezintă pulsul .500 grame. cu excepţia: a) greutate sub 2.900-2. mişcă extremităţile. b) 8. tegumentele membrelor superioare şi inferioare sunt uşor cianotice. 8. Prematuritatea se defineşte prin următoarele. b) subponderali.500 grame.

b) tumefierea mameloanelor. b) dezobstruarea căilor respiratorii. Profilaxia oftalmiei gonococice se face cu: a) proculin. Care din următoarele elemente sunt fiziologice la nou-născut în primele 24 de ore: a) temperatura 37°-37. imediat după naştere. Prima manevră de îngrijire. 19. c) salmonella. cianoza generalizată. d) descuamaţia fiziologică. . c) asfixie albă. c) stropirea cu apă rece. tonus păstrat: a) apnee tranzitorie. b) bacilul bifidus. d) înfăşarea nou-născutului. d) e preferabil laptelui de vacă. b) mameloanele ombilicale. b) coloraţia icterică a tegumentelor. Cărui tip de asfixie aparţin elementele următoare: puls tahicardie peste 120/minut. nitrat de Hg 1%. 21. d) refuzul nou-născutului de a primi sânul. 17.5°C. In cazul alimentaţiei naturale a nou-născutului care din microbii saprofiţi se dezvoltă în intestin: a) bacilul coli. d) scaun galben auriu. c) rivanol. ce se acordă nou-născutului este: a) tăierea cordonului ombilical. c) înlocuieşte perfect laptele de mamă. b) unguent oftalmic cu Kanamicină. c) boala cardiacă preexistentă sarcinii şi naşterii.14. d) protargol. Constituie contraindicaţie pentru alimentaţia naturală: a) colicele abdominale ale nou-născutului. Bontul ombilical secţionat se acoperă cu comprese sterile îmbibate în: a) alcool de 70°. 22. 18. Care afirmaţii nu sunt adevărate privind calităţile necesare preparatului de lapte praf pentru sugari: a) este bogat în vitamina C. Ce se înţelege prin criza genitală: a) creşterea în greutate. c) scurgerea sanguinolentă la nivelul organelor genitale. 16. b) se prepară în apă nefiartă. b) tinctură de iod. c) sol. c) urini ce pătează scutecele. 20. 15. b) asfixie albastră.

în mod fiziologic se face după naştere: a) între 7-10 zile. greutatea. Nou-născutului de 4 zile. d) la macrosomi. scaunul. c) la dismaturi. b) fototerapia. c) incompatibilitatea de grup sau Rh. oxigen 20 vol%. . 29.7 zile. în greutate de 2. reflexul suptului. reflexul suptului. 25. d) baia generală. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. 27. d) după 14 zile. 26. oxigen 40 vol. sistem de alarmă.500 grame. umiditate 70-80%. c) temperatura 36°C. 31. b) respiraţie artificială manuală sau cu aparat portabil. b) a nerespectării regulilor de igienă. 28. b) temperatura de 40°C. Pentru supravegherea nou-născutului. 24. urina. care sunt acestea: a) vaccinarea BCG. trebuie să i se efectueze unele intervenţii.23. Care din elementele de mai jos nu sunt compatibile cu lenjeria nou-născutului: a) să fie din nylon. b) între 10-12 zile. temperatura. c) a naşterii premature. respiraţia. b) multiparitatea. umiditate constantă. La ce categorie de nou-născuţi sunt mai frecvente crizele de apnee şi cianoză: a) la eutrofici. c) funcţiile vitale. umiditate 50%. Naşterea prematură poate avea ca sursă: a) uterul cicatrical. c) alimentaţia la sân. d) funcţiile vitale. a) masarea blândă a toracelui. d) gavaj. sistem de alarmă. oxigen 40 vol%. d) să se încheie pe umeri cu şireturi. asistenta are datoria să înregistreze zilnic: a) aspectul tegumentelor. c) să aibă cusătură pe mijloc. d) vârsta mamei. Detaşarea bontului ombilical ligaturat. d) a hidratării suficiente. b) somnul. b) la prematuri. c) dezobstruarea căilor respiratorii. b) să se poată fierbe. Care din următorii parametri îndeplinesc condiţiile incubatorului: a) temperatura 37°C. cu tegumente icterice.%. sistem de eliminare a dioxidului de carbon. Intervenţiile asistentei medicale în cazul nou-născutului cu apnee tranzitorie sunt. c) între 5. Muguetul (mărgăritărelul) la sugar apare ca urmare: a) a nerespectării orelor de masă. 30.

32. Asistenta medicală recunoaşte icterul fiziologic al nou-născutului după următoarele caracteristici: a) stare generală alterată; b) se instalează după 2-3 ore de la naştere; c) scaunul, urina sunt normal colorate; d) apare în a 3-a zi după naştere; e) starea generală este bună. 33. Faceţi asocieri între următoarele elemente: a) sugar 1 lună; 1) lapte praf 12,5%; b) sugar 3 luni; 2) stă în şezut; c) sugar 6 luni. 3) nevoi calorice 110 cal/24 ore; 4) lapte praf 8%; 5) degete flectate în palmă; 6) brânză de vacă; 7) pronunţă silabe.

Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.
1. Copilul M., de 8 luni, are febră şi diaree, este propus pentru vaccinare antipolio: a) i se face tratament şi reprogramare; b) i se face reprogramare pentru anul viitor; c) i se face vaccinare conform programării; d) nu va fi vaccinat deloc. 2. Pentru interpretarea IDR la tuberculină în cazul tânărului V., de 15 ani, asistenta îl cheamă la cabinet: a) după 24-72 ore; b) după 2-4-6 ore; c) urmăreşte reacţia imediat; d) nu are rost să fie chemat la control. 3. Copilul L., de 12 ani, nu are poftă de mâncare, prezintă stare de disconfort şi prurit anal; prioritar, în intervenţiile medicale, este: a) baia generală, baia pe porţiuni; b) recoltarea probelor de scaun pentru examenul coproparazitologic; c) alimentarea la timp a copilului; d) scoaterea la aer a copilului. 4. La 7 luni, L. V. are o dezvoltare normală psihomotorie; ultima realizare, probabil, este: a) întoarcerea de pe o parte pe alta; b) să stea în şezut fără sprijin; c) să stea în picioare, susţinut; d) să apuce obiecte cu mâinile. 5. In care din următoarele faze ale procesului de îngrijire stabiliţi ca pacientul L. V., de 7 luni, are o dezvoltare psiho-motorie corespunzătoare vârstei: a) evaluare; b) planificare; c) implementare; d) diagnostic de nursing. 6. B.F., în vârstă de 6 ani, este adus la spital cu febră şi disurie; i se efectuează urocultura care este pozitivă; numărul de germeni prezenţi trebuie să fie: a) sub 10.000 germeni/ml; b) între 10.000-100.000 germeni/ml; c) peste 100.000 germeni/ml. 7. Unui copil de 5 ani i se prescriu pe priză 1 gr. soluţie medicamentoasă la un interval de 6 ore; câte prize sunt în 24 ore şi câte picături, folosindu-se pipeta pentru administrare: a) 4 prize x 20 pic. pe priză; b) 6 prize x 10 pic. pe priză; c) 2 prize x 40 pic. pe priză; d) nu se administrează medicamente cu pipeta. 8. Valorile normale ale pulsului la copilul de 5 ani pot fi între: a) 120-140/min.; b) 80-100/min.; c) 60- 80/min.; d) 90-100/min.

9. Ce greutate va avea un sugar de 7 luni, născut cu o greutate de 3.000 grame: a) 7,500 kg; b) 6,500 kg; c) 10.000 grame; d) 5.700 grame. 10. Ce se înţelege prin enurezis: a) inversarea emisiilor de urină cu predominanţă noaptea; b) pierderea de urină în cursul nopţii; c) pierderea involuntară de urină noaptea la copii peste vârsta de 3 ani. 11. Nu se administrează tablete şi drajeuri nepisate copilului: a) sub 6 luni; b) sub 2 ani; c) sub 6 ani; d) sub 1 an. 12. Condiţiile recoltării scaunului pentru examenul parazitologic sunt: a) 3 zile consecutiv; b) de sub unghii; c) din anus; d) din scaunul spontan. 13. Alimentaţia sugarului de 6 luni poate fi: a) naturală; b) diversificată; c) mixtă; d) artificială.

14. Pentru pregătirea copiilor în vederea explorării radiologice a colonului se efectuează: a) clismă evacuatoare; b) pauză alimentară de 12 ore; c) administrare de purgativ; d) nu se efectuează decât clismă baritată. 15. La copiii 0-3 ani, cauza cea mai frecventă a convulsiilor este: a) epilepsia; b) febra; c) temperamentul agitat; d) glicozuria. 16. Noţiunea de „copil febril" este echivalent temperaturii măsurate rectal a cărei valoare poate fi: a) 37,5°C; b) 38°C; c) 39^K)°C; d) 36,5-37°C. 17. Cantitatea de lichide pe kg/corp administrată unui sugar de 5 luni va fi: a) 100-120 ml; b) 130-160 ml; c) 150-180 ml; d) 500 ml. 18. CRI., de 12 luni, este spitalizat cu angină difterică; i se administrează O2; care este cea mai adecvată manevră: a) utilizarea sondei endonazale; b) umedifierea O2; c) utilizarea cortului de O2; d) injecţia subcutanată de O2.

d) se practică mai întâi spălătura gastrică. febră 39°C şi contracţii tonicoclonice. c) nu se practică provocarea vărsăturii. Care din complicaţiile de mai jos pot apărea în cazul pacientului C. b) hidrocefalia. c) examenul sucului gastric. are 12 luni şi are 72 cm lungime şi 13 kg. 23.. d) identificarea problemelor de nursing. c) recoltarea analizelor de laborator. 24. L. b) menţinerea căilor respiratorii libere. b) acetonă. în cadrul evaluării. este internat în secţia de pediatrie. asistenta. de 2 ani. Pacientul C. provocarea vărsăturilor se va face: a) după 6 ore de la ingestie. c) decubit lateral. este suspectat de giardia şi lamblia. d) mere coapte. care este ordinea priorităţilor de îngrijire: a) urmărirea pulsului. în comă hiperglicemică. greutatea normală. C. c) migdale. b) decubit dorsal cu pernă. 26. d) rubajul duodenal pentru recoltarea bilei B. după o gastroenterită acută. c) mică. cu meningită. de 7 luni. d) septicemia. dacă nu se acordă îngrijirile corespunzătoare: a) encefalita. greutatea normală. de 14 ani. este internată la secţia de pediatrie. ce modalitate folosim pentru a împiedica răspândirea infecţiei: a) folosirea sacilor din pânză albă pentru transportarea lenjeriei murdare. V.. Intoxicaţia acută cu substanţe pesticide şi organofosforice se manifestă prin mirosul de: a) usturoi. consideră înălţimea: a) normală. care examene de laborator pot pune în evidenţă prezenţa paraziţilor sau a chisturilor: a) analiza sângelui. este intoxicat cu ciuperci.. d) recoltarea materiilor fecale pentru examenul bacteriologic.. b) folosirea de saci din cauciuc pânzat pentru transportarea lenjeriei murdare.19. b) în primele 4 ore de la ingestie. 25. CI. c) retardarea mintală. Copilul D. b) examenul coproparazitologic. 21. este internată cu otită medie acută bilaterală. d) normală. c) spălarea mâinilor după orice manevră tehnică de lucru. după puncţie. 22. . b) crescută. d) decubit ventral. medicul recomandă recoltarea de LCR pentru depistarea eventualilor agenţi patologici. de 16 ani. 20.R. Copilul A. greutatea adecvată. poziţia copilului va fi: a) decubit dorsal fără pernă sub cap. cu semne de deshidratare moderată. greutatea normală.

27. Care din intervenţiile de mai jos nu sunt valabile în profilaxia rahitismului: a) aerisirea încăperii; b) introducerea Slinosului în primele 5 luni de viaţă; c) administrarea de vitamina D2 la ieşirea nou-născutului din maternitate; d) administrarea de calciu şi vitamina D2 în luna a Vlll-a de sarcină. 28. Care din următoarele manifestări de dependenţă nu fac parte din semnele BDA: a) tegumente curate integre; b) pliu cutanat persistent; c) scaune frecvente modificate; d) buna dispoziţie. 29. Medicamentele pe cale bucală la copiii internaţi în spital sunt administrate: a) de mamele însoţitoare; b) de asistentele medicale; c) de infirmiere; d) se lasă pe noptieră pentru a fi luate de copil conform prescripţiilor. 30. Ce avitaminoză produce hemeralopia: a) vitamina PP; b) vitamina C; c) vitamina A; d) vitamina B6.

31. Pacientului G., de 10 ani, i se recomandă examenul coproparăzitologic; pentru recoltare foloseşti: a) un borcan curat; b) o cutie de chibrituri; c) coprocultor direct; d) coprocultor steril cu apă distilată. 32. Notaţi răspunsul corect: a) nu apare sindromul digestiv; b) poate apare colapsul periferic; c) apare prăbuşirea TA; d) nu apare febra. 33. Pentru dezinfecţia pavimentului, în secţia pediatrie, îi atragi atenţia îngrijitoarei să aibă în dotare, pentru executarea corectă a manevrelor: a) o găleată; b) două găleţi; c) cel puţin trei găleţi; d) nu are nevoie de nici un vas. 34. Pacientul V., de 5 ani, are nevoie de toaleta cavităţii bucale; fixaţi ordinea manevrelor de executare corectă a tehnicii: a) spălarea cavităţii bucale; b) pregătirea materialelor; c) pregătirea bolnavului; d) spălarea mâinilor; e) îndepărtarea materialelor utilizate; f) crearea microclimatului. 35. Deprinderile igienice individuale sunt valabile pentru: a) persoanele care fac tratament cu antibiotice; b) persoanele care fac tratament cu cortizon; c) copiii mici; d) toţi indivizii.

36. Antibiograma este metoda de laborator care: a) determină prezenţa microbilor; b) arată sensibilitatea microbilor faţă de antibioticul respectiv; c) nu arată decât creşterea germenilor. 37. Trebuie să efectuezi un exudat faringian pacientului D., de 3 ani; cu portamponul steril ştergi: a) orofaringele; b) mucoasa nazală; c) valul palatin; d) amigdalele. 38. Pacientul Z, de 14 ani, este suspect de hepatită serică (TIP B); se recoltează sânge; care rezultat al analizei precizează diagnosticul clinic: a) prezenţa proteinei C; b) prezenţa antigenului Australia; c) prezenţa trichinelei spiralis; d) prezenţa bacilului Tific. 39. Limbajul activ devine problemă pentru un copil: a) până la vârsta de 1 an; b) până la vârsta de 2 ani; c) până la vârsta de 3 ani; d) după vârsta de 3 ani. 40. Conturarea personalităţii copilului se manifestă prin: a) reducerea somnului; b) exprimarea preferinţelor şi repulsiilor; c) căpătarea îndemânării; d) memorarea a cât mai multe poezii. 41. În caz de convulsii, la un sugar de 8 luni cu temperatură de 39,9°C, se vor aplica următoarele intervenţii: a) administrarea de diazepam 1-2 zile; b) administrarea de analeptice cardiovasculare; c) administrarea de antibiotice; d) comprese călduţe pe frunte; e) administrarea de fenobarbital 1/2 fiolă.

Îngrijiri ale persoanei vârstnice.
1. Pentru a se putea iniţia demersurile terapeutice şi corective necesare practicii în geriatrie se impune: a) diferenţierea patologicului de normal; b) cunoaşterea cu precădere a activităţilor; c) delimitarea stării de boală de cea de sănătate. 2. Care din următoarele sisteme şi aparate ale organismului uman suferă importante modificări de îmbătrânire: a) aparatul renal; b) sistemul cardio-vascular; c) sistemul respirator; d) sistemul locomotor. 3. Unele modificări, legate de înaintare în vârstă sunt considerate între anumite limite, ca aparţinând unei îmbătrâniri normale. Care sunt acestea: a) modificări ale pielii şi fanerelor; b) presbiopia; c) scăderea secreţiei lacrimale; d) presbiacuzia; e) fenoastenia; f) toate enunţurile sunt adevărate. 4. Îmbătrânirea psihologică este rezultanta modificărilor induse de vârstă în planul biostructurilor; la baza acestor modificări stau: a) factori ereditari, uzura sistemului vieţii psihice; b) factori ecologici; c) factori socio-culturali. 5. In abordarea unui pacient vârstnic, se vor evalua următoarele funcţiuni psihice: a) capacitatea de orientare; b) starea afectivă; c) memoria; d) gradul tulburărilor de integrare. 6 Numiţi cele trei aspecte generale ale psihologiei senescenţei: a) .......................... ; b) ......................... ; c) ............................ 7. O asistentă medicală care se consacră nursingului geriatrie va cunoaşte şi va respecta cu siguranţă: a) cadrul manierelor elegante; b) drepturile persoanelor vârstnice; c) legislaţia generală; d) măsuri protective specifice. 8. Factorii de risc ai abuzului contra persoanei vârstnice, includ şi: a) vârsta peste 75 ani; b) incapacitatea de autoîngrijire; c) starea biologică. 9. Câte categorii de abuzuri sunt descrise caftind implicate în majoritatea cazurilor: a) patru; b) opt; c) zece.

Incontinenţa anală. 12. Cel mai important factor de risc al căderilor este considerat a fi: a) sexul. el se va aplica cu răbdare şi sistemic evitând invalidităţile prin: a) cunoaşterea şi anticiparea riscului. b) accidente banale. insuficient cantitativ. c) bolile cronice. d) în relaţia cu familia pentru reintegrarea socială. pentru a favoriza un somn odihnitor: a) să facă o baie caldă. ce se cere diferenţiată de falsa insomnie. c) tulburări cantitative. b) o infirmitate umilitoare. de regulă hiposomnia. Ce fel de căderi fac îndeosebi obiectul sindromului de cădere: a) căderile unice. Dissomnia reală a vârstnicului. c) căderile repetate. 16. c) posibilitatea de a bea şi mânca. o mare şi gravă problemă a asistenţei geriatrice este pentru vârstnic: a) o afecţiune temporară. include: a) tulburări cantitative. In cazul unui vârstnic care a suferit o cădere asistenta medicală intervine: a) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor tardive. b) terapie recuperativă. b) autonomia. c) aspecte ale senescenţei echilibrului. b) întocmind un plan de îngrijire. 17. Consecinţele căderilor vârstnicului sunt importante şi afectează: a) starea fizică şi psihică. 13. de regulă hipersomnia. d) greu de suportat. b) hipertrofia de prostată care determină nicturie.10. Un important factor ce perturbă somnul nocturn la vârstnic (bărbat) îl constituie: a) trezirile repetate. c) să bea o cană cu ceai de tei. 15. c) măsurile de prim ajutor calificat. c) instituind de urgenţă profilaxia complicaţiilor imediate. d) relaţiile sociale şi familiale. Tratamentul preventiv al sindromului de imobilizare este esenţial. Căderile persoanei vârstnice sunt considerate: a) aspecte ale senescenţei posturii. în sensul inversării. b) vârsta înaintată. c) o infirmitate demoralizantă. 18. b) tulburări ale ritmului normal. Importanţa căderilor în îngrijirea vârstnicului ţine seama în special de: a) amploarea consecinţelor. întâmplătoare. 11. . c) kineziterapie şi ergoterapie de susţinere. Ce recomandă asistenta medicală unui vârstnic. 14. 19. c) somnul diurn. 20. b) să facă un duş rece. b) complexitatea consecinţelor. b) căderile alternative. individualizat.

b) creşterea capacităţii vezicale. c) incontinenţa urinară de stres sau de efort. tranzitorie şi reversibilă. 23. 25. .Care din următoarele sunt exerciţiile de tehnică respiratorie pe care asistenta medicală i le prezintă pentru învăţare vârstnicului afectat de dispnee: a) respiraţia diafragmatică. Contextul unei incontinenţe urinare include adesea şi următoarele: a) anorexie. Cum va determina asistenta medicală împrejurările apariţiei dispneei: a) la ce grad de efort apare. acţiunile planificate de asistenta medicală vor avea următoarele scopuri: a) menţinerea unui orar de eliminare conform obiceiurilor. b) în ce moment al zilei. care urmăreşte: a) creşterea spaţiului de timp dintre micţiuni. b) absenţa diareei. 26.21. c) dependenţă. c) mesele rare şi bogat-cantitative. d) factorii de risc şi bolile cronice. constituind una din acuzele cele mai frecvente ale vârstnicilor.actuală şi potenţială". b) incontinenţa urinară indusă. c) respiraţia cu buzele strânse. b) ingerarea suficientă de lichide. c) se modifică în raport cu poziţia. În cazul unei disfuncţii de eliminare intestinală diagnosticul de nursing . c) reinstaurarea reflexului de micţiune. 27. Eficacitatea intervenţiilor va fi evoluată în raport cu: a) frecvenţa şi aspectul scaunelor. Metoda de elecţie în tratamentul incontinenţei urinare este reeducarea. Dispneea este un simptom comun mai multor boli pulmonare şi cardiace. Care din următoarele tipuri de incontinenţă urinară nu ţine de factorii legaţi de fiziologia micţiunii: a) incontinenţa urinară definitivă sau stabilă. fructe şi legume moi. b) factorii de risc. b) consumarea de alimente semisolide. 24. Pentru a menţine independenţa nevoii de a mânca şi a bea. 28. 22. c) afecţiunile locomotorii şi neurologice. c) urmărirea efectelor secundare ale medicamentelor. b) pierderea controlului. 29. e) efectuarea de clisme evacuatoare. d) folosirea de laxative. asistenta medicală va cunoaşte: a) dificultăţile legate de bolile cronice.îngrijiri va cuprinde formularea „alterare a funcţiei intestinale . d) consumarea de ciorbe sau supe calde care stimulează apetitul. Care din următoarele intervenţii preventive sunt menite să acţioneze asupra unor factori ce pot satisface nevoia de a mânca şi a bea: a) periajul corect al dinţilor. b) abordarea unei posturi care favorizează respiraţia. d) semnele unui deficit nutriţional.

36. Intervenţiile preventive. b) menţinerea valorilor TA în limite normale. c) folosirea de dispozitive ajutătoare. vor fi orientate către: a) motivaţia vârstnicului. d) respectarea regimului alimentar. Acestea pot fi: a) atrofia lenta a musculaturii. Menţinerea forţei şi rezistenţei musculare la un vârstnic se va realiza: a) numai apelând la exerciţii izotonice şi izometrice. Care din următoarele boli pot afecta mobilitatea la persoana vârstnică: a) artroza. c) hipertrofia de prostată. . e) afecţiuni neuro-psihice. În cazul incontinenţei urinare reversibile. 30. 33. b) menţinerea forţei şi rezistenţei musculare. durere. depresie. alcool).c) tipul de dispnee. Exerciţiile de amplitudine au drept scop: a) menţinerea mobilităţii articulaţiilor. afecţiunile cronice de care suferă acesta şi care produc disconfort. 32. b) tulburări de deglutiţie. c) în concordanţă cu starea de nutriţie. Perturbarea somnului la persoana vârstnică are drept cauză principală. cuprinse în planul de îngrijire a unui vârstnic. In cadrul procesului de nursing. 31. d) menţinerea valorilor TA. c) scăderea tonusului şi forţei musculare. e) poliartroza. d) stabilirea unui orar de folosire a toaletei. c) evitarea ingestiei de băuturi diuretice (cafea. c) diabetul. b) felul eliminărilor. c) menţinerea rezistenţei musculare. b) recomandarea de a urina la prima senzaţie de micţiune şi până la completa golire a vezicii. vis-ă-vis de nevoia de a se mişca. ceai. orarul lor. b) probleme respiratorii. 34. b) concomitent cu o alimentaţie completă şi complexă. c) menţinerea mobilităţii articulare. e) reducerea cantităţii de proteine din alimentaţie 35. culegerea de date se va referi cu precădere la: a) capacitatea şi toleranţa la efort. b) HTA. care din următoarele pot fi considerate intervenţii curative: a) efectuarea de exerciţii pentru tonificarea musculaturii sfincteriene. d) afecţiuni cardiace. d) prezenţa durerii şi identificarea cauzei determinante. d) osteoporoza. 37. etc. ordonaţi după importanţă problemele şi bolile des întâlnite: a) probleme gastrice. Modificările fiziologice din cadrul procesului de îmbătrânire se cer cunoscute întrucât joacă un rol important în satisfacerea nevoii de a se mişca.

b) deformările coloanei vertebrale. Care din următoarele modificări fac problematică alegerea şi ajustarea îmbrăcăminţii: a) deformările osoase. care va urmări următoarele: a) evitarea excitantelor. în afară de: a) instituirea unui orar zilnic. 44. d) a nu se face abuz de pudră de talc. Intervenţiile curative care se vor iniţia ţinând cont de sursa de dificultate şi făcând distincţia între problemele medicale şi modificările fiziologice. b) deficit de autoîngrijire. pot fi următoarele. 45. b) a se folosi după zvântarea pielii unele loţiuni alcoolizante. d) activităţi reduse în cursul zilei pentru a nu acumula oboseală. d) cină uşoară.38. veselă. d) forţa musculară. 41. c) a se folosi săpunuri grase. e) depunerile de grăsime. c) hemiplegiile. c) coordonarea. P. d) tulburările de auz. 39. intacte. e) a se asigura o hidratare corespunzătoare. Pentru prevenirea uscării pielii. c) alterare a integrităţii tegumentelor. b) valorile TA. 42. c) semne de nedormit. Problemele de dependenţă la nivelul nevoii de a fi curat şi a avea tegumente îngrijite. b) respectarea tratamentului cu somnifere. f) toate enunţurile sunt adevărate. b) asigurarea de confort fizic prin poziţionare şi calmarea durerii. R. . c) mobilitatea articulară. fac parte. c) lipsa anturajului favorabil. d) alterarea alimentaţiei legată de somnolenţă. c) aerisirea camerei de dormit. Care sunt acestea: a) dexteritatea. Îmbrăcatul şi dezbrăcatul presupun o serie de abilităţi care sunt afectate in cadrul procesului de îmbătrânire. asistenta medicală recomandă următoarele. în general. în afară de: a) a nu se face baie generală zilnic. de a se conforma unui regim de viaţă. Care din următoarele sunt afecţiuni neurologice ce afectează major nevoia de a se îmbrăca a vârstnicului: a) diabetul insipid. diureză. Intervenţiile preventive constau în sfătuirea vârstnicului. 43. d) condiţiile de mediu. eventual un pahar cu lapte. mai ales după ora 18. b) maladia Parkinson. din următoarele categorii de diagnostice de îngrijiri-nursing: a) tulburări de somn legate de oboseală. 40. e) alterarea potenţială a integrităţii mucoaselor. Observaţiile asistentei medicale vor urmări: a) orarul zilnic de somn. d) gută. cu corectarea ritmului veghe-somn. c) ascultarea de muzică ritmată. b) echilibrul.

b) se va retrage în securitatea unei lumi interioare. c) se îndepărtează resturile alimentare de pe ea. Pentru prevenirea hipertermiei. b) 37. asistenta medicală va lua măsuri pentru diminuarea sau îndepărtarea ei. c) va apela la tehnici diverse de relaxare. Persoana vârstnică când se simte în pericol: a) îşi va înrăutăţi starea de sănătate. e) se clăteşte cu apă rece înainte de a o monta. c) persoanele cu boli cardio-vasculare. . 53. 54. b) deshidratarea. Care persoane sunt cele mai vulnerabile în faţa hipertermiei: a) persoanele obeze.4°C. Nevoia de sucuritate este strâns legată de numeroase aspecte privind mediul înconjurător. c) mişcarea şi schimbarea poziţiei conform orarului stabilit. După ce durerea a fost evaluată. 47. b) persoanele cu afecţiuni digestive cronice. Depresia este una dintre cele mai frecvente afecţiuni întâlnite la vârstnici. c) uşor de determinat. Odată cu vârsta. d) consumarea de lichide reci. d) prezentă la femei. d) purtarea în cursul nopţii a unor ciorapi. brusc. b) asigurarea unei poziţii confortabile. decizie. In jurul cărei valori se situează temperatura normală la o persoană vârstnică: a) 36°C. eficacitatea mecanismelor de termoreglare diminua.46. d) se păstrează noaptea într-o soluţie slabă de oţet. 51. Este cel mai adesea: a) atipică. Proteza dentară va fi îngrijită în felul următor: a) se spală pe toate feţele folosind o periuţă aspră. 49. c) 35. Cel mai frecvent factor legat de accidentele hipotermice este: a) hipotensiunea ortostatică. b) în coexistenţă cu boala somatică. b) se clăteşte cu apă caldă după ce a fost spălată cu detergent/săpun pentru copii. Acţiuni desfăşurate de asistenta medicală pentru menţinerea temperaturii corporale a vârstnicului în limite normale sunt şi: a) asigurarea temperaturii ambiante de 20-21°C.1°C. b) o reducere a grăsimilor. c) practicarea de activităţi fizice uşoare (plimbări). 50. regimul alimentar al persoanei vârstnice va fi orientat către: a) o alimentaţie bogată în hidraţi de carbon. 52. b) determinarea vârstnicului să folosească băuturi alcoolice ca mijloc de „a se încălzi". c) consumarea de lichide cât mai calde. e) manifestată prin ipohondrie. c) oboseala. utilizând următoarele strategii: a) manipularea vârstnicului cu rapiditate. 48.

b) terapeutică. d) evaluarea funcţiilor senzoriale. Pentru a fi independent. c) trecutul patologic. c) pedagogică. va avea în vedere elemente legate de: a) personalitatea vârstnicului. b) acuităţii vizuale scăzute. c) surplusului ponderal. c) alterare a comunicării verbale legată de afazie. b) comunicare ineficace din cauza valorilor mari ale tensiunii arteriale. . b) să aibă o viaţă socială. Culegerea de date. Problemele care apar cel mai frecvent sunt: a) alterare a comunicării verbale legată de un deficit auditiv sau vizual. cu faţa la partenerul de dialog. b) va da dovadă de empatie. 56. 58. Procesul de îmbătrânire afectează nevoia de comunicare diminuând-o datorită prezenţei: a) hipoacuziei. b) evaluarea funcţiilor cognitive. Pentru îmbunătăţirea comunicării cu vârstnicul.55. e) toate enunţurile sunt adevărate. individul trebuie: a) să aibă integre organele senzoriale. c) va vorbi lent. în nevoia de a comunica. 57. 59. Din punct de vedere al scopului comunicarea asistentei medicale poate fi: a) informaţională. 60. d) tulburărilor tactile. clar. asistenta medicală va proceda în felul următor: a) nu va folosi metode non-verbale de comunicare. ca primă etapă a procesului de îngrijire. c) să nu împiedice comunicarea prin reacţiile sale emoţionale.

d) respectarea relaţiilor cu bolnavii ceilalţi. d) pe masa de operaţie. c) respectarea disciplinei spitaliceşti. e) combaterea manifestărilor ce provoacă disconfort. 8. c) să aducă rezultatele de la laborator. 6. b) în seara premergătoare. Care sunt sarcinile asistentei medicale referitor la efectuarea analizelor de laborator necesare unei intervenţii chirurgicale: a) să recolteze corect probele prescrise. d) nu se dau alimente grele cu 24 h înaintea operaţiei. Care din următoarele metode contribuie la buna pregătire psihică a bolnavului: a) înlăturarea factorilor nocivi. a operaţiei pentru sedarea şi liniştirea bolnavului: a) fenobarbital. f) crearea siguranţei că operaţia şi starea postoperatorie vor fi favorabile. 5. d) combaterea durerii. înlăturarea fricii de spital. Ce medicamente se administrează cu 30 min. d) diazepam. seara hidric. înainte de începerea anesteziei. 2. c) prin injecţie intravenoasă. şi. c) cu 1-2 h. d) să interpreteze rezultatele. 4. 7. . c) grija pentru odihnă. e) să coreleze rezultatele cu starea clinică a bolnavului. b) să ducă probele la laborator. 3. somn liniştit.CAPITOLUL VIII Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre. b) convingerea că intervenţia chirurgicală este benefică. b) regim hidric. Cu cît timp înaintea operaţiei trebuie să depilăm regiunile păroase: a) cu 48 h. c) dimineaţa şi la prânz regim obişnuit. Ce regim alimentar oferim bolnavului în preajma operaţiei: a) regim alimentar obişnuit. Care sunt regulile în îngrijirea preoperatorie a bolnavului: a) crearea condiţiilor care să împiedice traumele psihice. 1. b) cunoaşterea bolnavului şi a bolii. Ce obiective urmăreşte pregătirea psihică a bolnavului chirurgical internat: a) acomodarea cu condiţiile. b) prin injecţie intramusculară. deci. d) câştigarea încrederii bolnavului în echipa de îngrijire. c) respectarea prescripţiilor medicale şi efectuarea explorărilor. c) fortral. b) înlesnirea vizitei familiei.şi postoperatorie. Cum se testează eventuala alergie la novocaină: a) prin injecţie intradermică. b) mialgin.

b) tahicardie. Ce complicaţie deosebită este de temut după rahianestezie: a) greţuri. d) romergan. b) analgezia. Care din următoarele obiective sunt urmărite prin efectuarea anesteziei generale: a) hipnoza. c) paracetamol. c) piafenul. d) insolubil în grăsimi. Cu ce culoare sunt vopsite buteliile cu protroxid de azot: a) albă. b) lichid incolor. seara dinaintea operaţiei. Pentru a avea un somn liniştit. d) portocalie. c) cefalee persistentă. c) albastră. d) intoleranţă la medicamente. d) diagnostic de nursing. Eterul este: a) gaz cu miros caracteristic. c) implementare. b) hTA. c) uşor inflamabil. volatil. b) planificare. d) nu are importanţă concentraţia soluţiei. c) căderea limbii. 12 Care din analgezicele de mai jos. b) neagră. algocalminul. morfina. b) mialgin. d) protecţia antiinfecţioasă. administrăm: a) fenobarbital. c) 8%. 13. In care din următoarele faze ale procesului de nursing stabilim dacă îngrijirea postoperatorie a fost eficientă: a) evaluare. 11. 16. Ce soluţie de xilină se foloseşte în rahianestezie: a) 0.9. buteliile de gaz sunt colorate standard. Pentru evitarea confuziilor. c) relaxarea musculară. 17. vărsături. dispnee. 15.5-1%. beralginul. 14. au regim de substanţe stupefiante (opiance) a) fortralul. d) agitaţia bolnavului din cauza durerii mari. b) 2-A%. . fortralul. b) mialginul. Care este pericolul cel mai mare în perioada de trezire a bolnavului anesteziat prin intubaţia orotraheală: a) sângerarea plăgii. 10. fentanilul. astuparea glotei şi asfixierea bolnavului.

b) mobilizarea bolnavului. c) starea generală a bolnavului. 20. nu va ridica capul. d) administrarea unor medicamente specifice. c) prevenirea stazei venoase şi producerea bolii tromboembolice. fără pernă. d) în decubit dorsal. Bolnavii operaţi cu anestezie locală. c) decubit ventral. c) monitorizarea cardio-vasculară. b) combaterea tulburărilor hidro-electrolitice. în perioada postoperatorie. c) protejarea zonelor de presiune. b) felul anesteziei. b) menţinerea tegumentelor uscate şi curate. Care din îngrijirile postoperatorii sunt pentru bolnavii trimişi în salon cât şi pentru cei din STI: a) aşezarea corespunzătoare în pat. este efectul secundar al unui analgezic (Fortral) administrat postoperator: a) reduce greaţa. putând lua orice poziţie doreşte. d) epistaxis şi lipotimie. Pentru prevenirea cefaleei postrahianestezice bolnavul va fi aşezat în următoarea poziţie pe pat: a) în decubit dorsal cu două perne sub cap. Care din următoarele se consideră complicaţii apărute la un bolnav imobilizat timp îndelungat la pat: a) artrită acută. 24. d) combaterea atelectazei pulmonare. d) decubit dorsal cu capul pe pernă. 23. b) decubit lateral. . d) complicaţiile care apar. Pentru prevenirea complicaţiilor de decubit dorsal la bolnavii imobilizaţi. vor fi aşezaţi în pat în următoarele poziţii: a) decubit dorsal cu pernă sub picioare. 25. Mobilizarea precoce a bolnavului urmăreşte: a) combaterea durerii. Care din următoarele. b) escară de decubit. b) încurajează mobilizarea. c) în poziţie laterală stângă sau dreaptă. 21. c) stimulează peristaltismul. 19. e) monitorizarea funcţiei renale.18. d) urmărirea evoluţiei febrei. ţinem seama de: a) natura operaţiei. 22. asistenta va efectua următoarele activităţi în afară de: a) schimbarea poziţiei după un plan bine stabilit. c) tulburări circulatorii periferice. cu capul flectat spre dreapta. cu o tăviţă renală alături. Pentru îngrijirea unui bolnav. b) în poziţie Trendclenburg.

000 cal/zi. c) cu afecţiuni esofagiene operate. d) la cei cu leziuni pulmonare preexistente. b) de afecţiuni pleuropulmonare sau esofagiene.500 cal/zi. după dorinţă. insuficient tratate. b) la copii. 27 La ce categorie de bolnavi apar postoperator mai frecvent complicaţii pulmonare: a) la bolnavii vârstnici. d) compensarea proceselor catabolice ce au loc postoperator. b) irigare cerebrală deficitară. Pentru un bolnav. c) 1. b) 800-1. În poziţie de decubit ventral vor fi aşezaţi bolnavii operaţi: a) pe coloana vertebrală. c) operaţii la nivelul membrelor inferioare. putându-şi schimba în anumite limite poziţia.000-3. b) cicatrizarea plăgilor. este nevoie ca aportul caloric să fie de: a) 2. c) creşterea dezechilibrelor hidro-electrolitice. 28. . b) membre inferioare.000-4. d) efectuarea de baie parţială zilnică. b) furnizarea terapiei diversionale şi a fizioterapiei. Aportul proteic postoperator este necesar pentru: a) corectarea hipoproteinemiei. In poziţie Trendelenburg vor fi aşezaţi bolnavii cu: a) peritonite generalizate. c) cu rahianestezie. 34. c) în poziţie Trendelenburg.26.000-1. 32. 33. 29.000 cal/zi. Bolnavul operat cu anestezie locală va fi aşezat: a) în decubit dorsal cu capul pe pernă. b) cu peritonite operate.000 cal/zi. d) în poziţie Fowler. c) prevenirea insomniei şi a anxietăţii. b) în decubit dorsal fără pernă timp de 24 h. 31. 30. Poziţia Fowler (semişezândă) este favorabilă bolnavilor cu operaţii pe: a) torace. In poziţie de decubit lateral vor fi aşezaţi bolnavii: a) operaţi pentru afecţiuni pleuropulmonare. c) la fumători. cu o operaţie medie. c) coloana vertebrală. d) 3. Care din următoarele sunt aspecte esenţiale ale planului de nursing postoperator: a) promovarea mobilizării şi încurajarea ingestiei de lichide.

de un bolnav agitat. b) separă calea aeriană de cea digestivă prin canule speciale. 43. b) vitamine. d) modificarea conduitei. 40. Ce facem pentru a nu se forma crustă la o traheotomie: a) spălăm cu ser fiziologic şi îndepărtăm mecanic secreţiile formate. Activitatea de monitorizare a bolnavilor de la STI permite: a) urmărirea evoluţiei bolnavilor. Aportul energetic va fi dat de: a) glucide. 36. c) ce produce insuficienţă hepato-renală. Care sunt avantajele traheotomiei: a) reduce spaţiul mort cu aproximativ 10%. b) supravegherea aspectului pansamentului. De ce se fixează canula de traheotomie la piele: a) pentru a nu se astupa cu corpi străini. 37. d) lipide. putem folosi următoarele căi: a) gastrostomia. în funcţie de evoluţie. c) urmărirea eficacităţii tratamentului aplicat. 38. scoasă. 42. cu excepţia: a) monitorizarea funcţiilor vitale din 15 în 15 minute. c) provocăm tuse artificială. . b) reductor. c) de urgenţă. c) apă şi electroliţi. b) prevenirea apariţiei unor complicaţii.35. d) din care rezultă modificări structurale şi funcţionale ale plămânilor (EPA). La administrarea oxigenului din bombă. obiectivele planului de îngrijire sunt următoarele. 44. d) pentru a nu putea fi mobilizată. d) permite aspiraţia secreţiilor traheobronşice şi reduce mişcările paradoxale în voletul costal. În prima oră după anestezia generală. c) pentru a împiedica sângcrarea şi infecţia. avem nevoie pentru reducerea presiunii şi umidificare de: a) mască. Când calea naturală eficientă în administrarea alimentelor nu poate fi folosită pentru bolnavul chirurgical. c) barbotor. b) toxic pentru organism. b) simptomatic. b) creem o atmosferă cât mai puţin septică. c) prevenirea vărsăturilor şi a aspiraţiei. c) sonda nazogastrică sau nazojejunală. cel puţin în primele zile postoperator. b) calea intravenoasă. 39. c) evită obstacolul glotic şi reduce spaţiul mort cu aproximativ 65%. Oxigenul pur administrat timp îndelungat are efect: a) benefic pentru organism. b) pentru a nu aluneca. 41. d) mobilizarea la marginea patului. Oxigenoterapia este un act terapeutic: a) etiologic.

b) să controleze respiraţia. b) să o punem în poziţia de siguranţă. 8. 1. 3. b) tahicardia. . b) evaluarea rapidă a situaţiei. In cazul în care o persoană este găsită căzută într-un garaj închis. d) transportul accidentaţilor cu orice mijloc de locomoţie. c) febra mare şi mucoasele uscate. c) imobilizarea fracturilor osoase. 9. c) compresiune la distanţă. c) sunt egale. b) de ieşire. c) să-i controlăm respiraţia. c) să scoată persoana afară din garaj. b) 100-200 mg. 2. Dacă o persoană accidentată este inconştientă trebuie mai întâi: a) să eliberăm căile respiratorii. d) 300-400 mg. salvatorul trebuie: a) să oprească motorul. b) permeabilizarea căilor respiratorii superioare. În cazul unui pacient politraumatizat prioritatea în acordarea primului ajutor constă în: a) oprirea hemoragiei externe. d) aplicarea garoului. Misiunea asistentei medicale la locul unui accident este: a) executarea unui baraj de securitate. 7. d) dilataţia pupilară. c) 150-250 mg. 5.CAPITOLUL IX Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirurgicale. e) administrarea medicaţiei hemostatice. 6. şocul anafilatic. Care este atitudinea corectă la locul accidentului în cazul unui traumatism abdominal închis: a) administrare de calmante. b) pansament compresiv. b) transport de urgenţă la spital. Într-o plagă „în seton" orificiul mai mare este: a) de intrare. c) stabilirea priorităţilor de prim ajutor. La ce valoare a alcoolemiei apare coma la alcoolici: a) 150-175 mg. Hemostaza provizorie se poate realiza prin: a) ligatura vaselor lezate. c) hemostază locală. cu un motor de maşină funcţionând. Care din următoarele sunt semne şi simptome de intoxicaţie atropinică: a) delirul. 4.

În cazul intoxicaţiilor voluntare pentru a efectua spălătura gastrică este strict necesar: a) acordul pacientului. c) gangrena. c) să cunoşti natura substanţei ingerate. c) cu stare de şoc toxicoseptic. se face prin compresiune directă pe: a) regiunea preauriculară. b) flictene. c) efectuarea manevrelor de respiraţie artificială şi administrare de antidot. c) se transportă victima la spital. Degeraturile de gradul I se caracterizează prin. b) aplicarea garoului deasupra leziunii. 17. c) instalaţii auriculare cu glicerina boraxată. 20. a) eritem. Pentru acordarea primului ajutor în cazul electrocutării: a) se efectuează resuscitarea cardiorespiratorie ca primă măsură. 15. hemostaza provizorie pentru artera temporală superficială. c) trunchiul carotidian de aceeaşi parte. Primul ajutor în cazul unui pacient cu intoxicaţie acută constă în: a) efectuarea unei spălaturi gastrice şi provocarea vomei. Un bolnav cu arsuri de gradul I pe 20% din suprafaţa corpului poate evolua astfel: a) cu stare de şoc hipovolemic. c) de gradul IV. . 18. 13. c) imobilitatea prelungită. Care din următoarele manevre se practică în cazul muşcăturilor de şarpe veninos: a) incizia şi excizia ţesutului cutanat în zona lezată. b) marginea inferioară a mandibulei. In cazul electrocutării la locul de intrare şi ieşire a curentului electric se produc arsuri: a) de gradul II. b) administrarea de antialergice. 12. 19. b) de gradul III. b) se îndepărtează sursa de curent şi apoi se face resuscitarea cardiorespiratorie. 11. d) încălţămintea lejeră. b) tamponament local. În accidentele maxilofaciale. Primul ajutor în caz de arsură constă în: a) administrarea de antialgice. b) frigul uscat. c) aspiraţie locală şi administrare de ser antiveninos. Care sunt factorii care favorizează degeraturile: a) frigul umed. În cazul otoragiilor posttraumatice conduita de urgenţă este efectuarea de: a) spălaturi auriculare cu ser fiziologic sau apă distilată. b) fără complicaţii.10. b) efectuarea unui tubaj duodenal cu administrare de antidot. b) să câştigi încrederea pacientului. c) administrarea de antiinflamatoare steroide. 14. 16.

25. c) elasticitatea cutiei toracice. 22. c) schimbarea tamponului din oră în oră. c) mobilitate anormală.paralizii. d) comprimarea fosei nazale cu policele pe septul nazal. d) indiferenţă. hemoragii. c) calmarea durerii. b) imobilizarea cu mijloace improvizate a articulaţiilor deasupra şi dedesubtul fracturii. b) prevenirea complicaţiilor . c) vărsătură de sânge negru lucios ca păcura. 27. 23. In cazul unei fracturi închise la un membru inferior. asistenta medicală aplică: a) reducerea precoce. cu resturi alimentare (eventual). c) sete accentuată. întreruperea continuităţii osului.21. impotenţă funcţională. Obiectivul principal în acordarea primului ajutor în cazul unei fracturi la locul accidentului este: a) reducerea fracturii. crepitaţie osoasă. Ce manifestări sunt tipice pentru o hemoragie internă: a) tegumente palide şi reci. b) nu este nevoie de imobilizare. b) netransmisibilitatea mişcărilor distal de fractură. Epistaxisul se tratează de urgenţă prin: a) aşezarea bolnavului în decubit dorsal. 24. b) aplicarea imediată a unui tampon din tifon introdus compresiv în fosa nazală. deformarea regiunii. Severitatea unei fracturi costale depinde de: a) numărul fracturilor. b) stare de agitaţie. b) sediul fracturilor. c) imobilizarea provizorie. 26. la locul accidentului. corectă a fracturii. crepitaţie osoasă. Pentru imobilizarea provizorie a membrului inferior stâng fracturat asistenta medicală procedează în felul următor: a) imobilizează membrul inferior stâng fracturat folosind drept atelă celălalt membru inferior. Hematemeza este o hemoragie internă exteriorizată manifestată prin: a) vărsătură de sânge roşu aerat. 28. c) foloseşte o atelă Kramer. c) contuzia sau secţionarea măduvei spinării. b) vărsătură de sânge ca zaţul de cafea. Semnele de certitudine într-o fractură a membrelor sunt: a) mobilitate anormală. . b) accentuarea durerilor. 29. In acordarea primului ajutor unui accidentat cu fractură de coloană vertebrală se evită flectarea capului pe tor ace şi a toracelui pe abdomen pentru că se poate produce: a) şoc hemoragie. d) hemostază provizorie.

38. 36. puls filiform.30. c) 20 minute. b) 8-10 minute. Care din următoarele semne nu caracterizează moartea biologică. 39 În edemul pulmonar acut pacientul se aşează în: a) clinostatism. Cât timp se va păstra ritmul 2 la 15: a) până la reluarea respiraţiei spontane. cu picioarele atârnând la marginea parului. paloare midriază. b) dispariţia midriazei. In stopul cordiorespirator. concomitent cu respiraţia gură la gură se instituie masajul cardiac extern. b) până la apariţia bătăilor inimii. c) 1 la 2.60/min. b) clinostatism. În resuscitarea respiratorie prima manevră este: a) administrarea oxigenului. relaxare sfincteriană. cu capul mai jos decât restul corpului. c) poziţie şezând. c) până la reluarea respiraţiei spontane şi apariţia bătăilor inimii. 32. c) decubit dorsal. cu capul mai ridicat decât restul corpului. 40. b) medicaţie tonică cardiacă. c) trusa pentru traheostomie. b) hipotonie musculară şi pete cianotice. c) 100-120/min. puls absent. . In cazul unui singur reanimator în resuscitarea cardiorespiratorie raportul dintre insuflaţii şi masajul cardiac extern este de: a) 1 la 8. Un accidentat cu stop cardiorespirator prezintă: a) respiraţie superficială. Ritmul compresiunilor pe stern la adult va fi de: a) 60. stare de inconştienţă. c) recolorarea tegumentelor. hipotensiune arterială conştientă pierdută. c) respiraţie oprită. 37. puls tahicardie..80/min. b) asigurarea permeabilităţii căilor respiratorii. 35.. b) respiraţie profundă. 31. Care este timpul limită de acţiune în reanimarea cardio-respiratorie? a) 3. Pentru respiraţia gură la gură sau gură la nas. 33. Pentru intervenţiile de urgenţă în edemul pulmonar acut asistenta medicală pregăteşte: a) instrumente pentru sângerare şi oxigenoterapie. accidentatul se va afla în următoarea poziţie: a) decubit lateral drept. pe un plan dur. b) 40. b) 2 la 15. c) insuflaţia aerului gură la gură. Eficienţa măsurilor de resuscitare cardiorespiratorie se apreciază prin: a) apariţia pulsului la nivelul arterelor mari şi sincron cu compresiunile sternale.4 minute. accidentatul putând fi încă resuscitat: a) midriază fixă. c) prezenţa activităţii cardiace pe EKG. stare de inconştienţă. 34. b) în orice poziţie. cu capul în hiperextensie.

d) uremie. are o durată între 3-15 min. Criza de angină pectorală durează în general sub: a) 5 min. hipotensiune. 46. Pacientul inconştient. c) poziţia semişezândă. 50. frig. Cărui grad de comă îi este caracteristică păstrarea reflexelor osteo-tendinoase şi cutanate: a) comă profundă grad III. Care sunt simptomele caracteristice care preced coma de cauză meningeană: a) cefalee. debutul se instalează lent: a) diabet. 43. b) pacient agitat. fotofobie. poate fi transportat în poziţie: a) decubit dorsal tară pernă. c) pacient somnolent. cu tegumente palide şi reci.. Care dintre următoarele cauze pot determina apariţia comei diabetice: a) postul prelungit.41. c) intoxicaţii cu cianuri. 49. emoţii. In care dintre come. c) stenoză mitrală. 42. b) poziţia decubit ventral. Unul din semnele pneumotoraxului este: a) spută cu sânge. 51. c) Trendelenburg. . 48. In care poziţie trebuie transportat un comatos cerebral: a) poziţia decubit dorsal. c) administrarea de atropină. somnolent. b) comă vigilă grad I. transpirat. c) 30 min. puls filiform. comatos. 44. afazie. 47. În starea de şoc indiferent de cauza sa se produce: a) perturbarea circulaţiei şi a proceselor metabqlice la nivelul ţesuturilor. b) hemiplegie. b) sistarea tratamentului hipoglicemiant. b) durere toracică surdă. d) poziţia decubit lateral (de siguranţă). d) comă ireversibilă grad IV. hipertensiv. tahicardie. c) absenţa mişcărilor toracice în timpul respiraţiei. b) infarct miocardic acut. şi care cedează la nitroglicerină este caracteristică în: a) angina pectorală.. 45. redoare de ceafa. b) tulburări renale. c) comă propriu-zisă grad II. Durerea coronariană ce survine la efort. b) 15 min. Starea de colaps vascular se recunoaşte după următoarele manifestări de dependenţă: a) pacient inert. c) tulburări respiratorii. b) hemoragii cerebrale. b) decubit lateral sau semi-ventral.

b) o leziune cerebrală. sete de aer.apă distilată. 53. b) extracţia corpului cu pensa.c) agitaţie psiho-motorie. . c) spălătură cu seringa Guyon . b) hemiplegia. b) suprimarea alimentaţiei pe cale orală. c) hipertensiunea arterială. 55. Existenţa hemiplegiei în cadrul comelor semnifică: a) o leziune meningeană. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini esofagieni este: a) provocarea de vărsături pentru eliminarea corpului străin. 52. Semnul caracteristic al sindromului meningean din cadrul comei este: a) redoarea de ceafă. c) extragerea sau împingerea corpului străin prin procedee oarbe. Conduita de urgenţă în cazul corpilor străini vii auriculari este: a) instilaţii cu ulei sau glicerina şi spălătură cu seringa Guyon. c) o leziune medulară. 54.

c) la sfârşitul sem. La terminarea stagiului practic în comunitate. b) vaccinările efectuate. Printre atitudinile şi capacităţile afective ale elevilor se găsesc: a) dorinţa de comunicare. b) tehnica puncţiei venoase. 9. Care din următoarele se regăsesc în modalităţile de efectuare a educaţiei gravidei: a) prezentarea semnelor naşterii la termen. b) responsabilitate şi corectitudine. R. d) în trimestrul I de sarcină. T°.CAPITOLUL X Îngrijiri comunitare. elevii îşi vor însuşii următoarele abilităţi şi deprinderi practice: a) determină indicatorii de dezvoltare fizică. c) modalităţi de administrare a O2. Notăm în fişa medicală a gravidei: a) evenimentele petrecute de la ultimul control periodic. b) la sfârşitul scm. Alterarea comportamentului sexual datorită disconfortului este o posibilă problemă a gravidei specifică: a) trimestrului III de sarcină. 7. c) câştigul sau pierderea în greutate. pentru stabilirea relaţiei cu femeia gravidă. d) tehnici de monitorizare a elementelor particulare ale sarcinii. pe parcursul vizitelor. c) doar în trimestrul II de sarcină. Pentru îngrijirea femeii gravide la domiciliu vom cunoaşte: a) modalităţile de estimare a vârstei sarcinii. 5. 6. Activitatea de educaţie a gravidei se realizează: a) în primele 2 luni de sarcină. c) recoltează sânge pentru glicemie şi urce. b) supraveghează procesele de boli infecto-contagioase. b) istoricul ciclului menstrual şi activitatea sexuală. Ritmul vizitelor. evoluţia lor. La primul interviu. d) determinarea valorilor TA. I de sarcină. d) aplică sub supraveghere intervenţii de urgenţă. 2. a controlului periodic. 4. se stabilesc: a) în raport cu numărul sarcinilor. c) sarcinile trecute. d) numai înainte de a rămâne însărcinată. c) respect al regulamentului de funcţionare. 1. . a controalelor periodice ale gravidei. c) prezentarea cauzelor ce declanşează travaliul. notăm: a) aspectul general şi nivelul de cultură. 8. P. b) prezentarea semnelor unei naşterii premature. b) continuu. c) în ultimele 4 luni de sarcină. 3. b) pe parcursul celor 9 luni de sarcină. II de sarcină.

ce va sublinia: a) faptul că femeia gravidă a înţeles şi poate demonstra înţelegerea informaţiilor oferite. d) bea apă minerală cu o felie de lămâie. d) atitudinea permanentă de anxietate. 16. curat. 14. cu îndoirea genunchilor şi rămânerea spatelui drept. b) cunoaşterea modalităţilor de păstrare a unei poziţii corecte. c) desfacă curelele sau elasticele prea ferme. c) evitarea poziţiei nemişcate a picioarelor. . d) depistarea factorilor de risc. c) înţelegerea producerii în sarcina normală a HTA. d) purtarea de ciorapi elastici . După aplicarea diferitelor modalităţi ce se referă la educarea femeii gravide. 12. După evaluarea cauzelor varicelor membrelor inferioare se recomandă: a) evitarea ingestiei de fructe acide. b) îngrijirea copilului de vârstă preşcolară. b) evitarea obezităţii. b) va efectua exerciţii de relaxare a spatelui. b) să-şi exprime neliniştea sau frica în legătură cu orice problemă pe care o consideră diferită. b) va lua preventiv 1 tabletă aspirină. Pentru evitarea cefaleei. c) va avea suport psihic-emoţional din partea familiei. cu asistenta medicală. b) bea lapte rece aproximativ 100 ml. urmează evaluarea. a migrenei. c) unde să se prezinte în caz de urgenţă. sincer. c) să-şi mărească greutatea corpului prin ingestie de alimente în surplus.10. femeia gravidă: a) se va plimba în aer liber. c) datele când se va prezenta la controalele de specialitate.speciali. Care din următoarele pot fi obiective în îngrijirea la dotniciliu a unei gravide: a) gravida să cunoască schimbările fizice ce se produc în timpul sarcinii. nepoluat. Durerile dorsale pot fi reduse dacă gravida: a) va purta încălţăminte adecvată. Femeia gravidă pregătită pentru naştere va cunoaşte: a) ce sunt şi cum se produc BCF. 11. c) va folosi corect spatele pentru a ridica un obiect. 17. cu toc jos. La senzaţia stării de leşin gravida este sfătuită să: a) ia poziţie şezând sau în decubit lângă o sursă de aer curat. Deficitul de cunoştinţe al femeii gravide depistat la vizita iniţială prenatală se referă la: a) diagnosticul de sarcină. 15. 13. b) cum să discute direct.

Ce recomandaţi femeii gravide care simte nevoia de a urina cât mai des (apare mai ales în trimestrul III): a) să bea cât mai puţine lichide seara. c) dimineaţa pe degetele umflate şi amorţite. condimentele şi prăjelile. În planul de îngrijire ce s-a întocmit gravidei la vizita iniţială. Cum se manifestă aceste edeme. În prezenţa arsurilor gastrice — a gastralgiilor. . b) dacă apare şi durere. este determinată de solicitările crescute ale sarcinii şi uneori de starea de nelinişte. 22. b) numai c şi d.18. b) sunt foarte dureroase. d) să bea lapte în amestec cu ceai de plante. b) constipaţia şi somnul dificil. 21. c) tulburări de vedere. Care din următoarele acuze. care nu prezintă un motiv de îngrijorare: a) glezne uşor umflate la sfârşitul zilei şi mai ales în zi caldă. Un anumit grad de edem este normal. gravida va: a) bea lapte cald seara. Pentru a instrui femeia gravidă în legătură cu semnele de pericol ce pot apare în trimestrul II de sarcină. Manifestările prezentate sunt: a) stare de istovire cu dorinţă de a adormi în cursul zilei. 24. 23. pentru a determina starea generală a sănătăţii gravidei. deoarece corpul reţine apa în exces în timpul sarcinii. 20. b) dormi fără pernă şi cu picioarele pe un sul (pătură). ' d) lua urgent bicarbonat de sodiu. c) răul de dimineaţă. Oboseala ce este acuzată de gravidă. 25. inelele nu se mai potrivesc. c) măsura fundul sacului uterin. c) să nu bea decât ceai de tei cu lămâie. asistenta medicală va lua în discuţie următoarele semne: a) absenţa mişcărilor fetale. c) evita mesele abundente. 19. b) înţelegerea de către gravidă a explicaţiilor. evaluarea îngrijirilor referitoare la deficitul de cunoştinţe va sublinia: a) valorile respiraţiei şi prezenţa edemelor gambiere. să se prezinte la medic. La vizitele din trimestrul II de sarcină. b) monitoriza câştigul în greutate. comune celor 3 trimestre de sarcină. d) înregistra rezultatele examenelor de urină. d) hemoragiile vaginale. c) punerea de către gravidă a unor întrebări semnificative. d) de natură infecţioasă. pot fi reclamate de femeia gravidă: a) respiraţia dificilă. usturimi. b) numai în trimestrul I de sarcină. d) sângerarea gingiilor. asistenta medicală va: a) administra vaccin antihepatitic A şi B. c) nevoia de somn prelungit în timpul nopţii.

c) modalităţile de creştere şi dezvoltare. b) în fişa de sănătate a copilului. e) icterul fiziologic. c) perimetrele cranian şi toracic. . Care din următoarele fac parte din manifestările specifice copilului nou-născut: a) aspectul unghiilor. b) modalităţile de adaptare la noile condiţii. c) aspectul testiculilor. b) dezvoltarea ţesutului subcutanat adipos. b) aspectul şi culoarea tegumentelor. Supa de zarzavat şi brânza de vacă sunt preparate ce se introduc în alimentaţia: a) naturală. tonusul muscular. 28. orificiilor auditive şi nazale. ascendentă. c) sensibilitatea dureroasă. 29. Ce cuprinde această evaluare: a) poziţia. b) reflexele tonice. Alimentaţia nou-născutului şi sugarului poate fi: a) naturală. c) toleranţă alimentară bună. b) artificială. Asistenta medicală va aprecia dezvoltarea motorie a nou-născutului. d) aspectul şi evoluţia bontului ombilical. c) artificială. Se vor evalua şi înregistra caracterele morfologice următoare în afară de: a) valoarea greutăţii corporale. 34. e) aspectul fontanelelor şi suturilor craniene. d) doar b şi c. c) îngrijirea ochilor. 27.26. c) diversificată. mobilitatea. Asistenta medicală demonstrează şi efectuează în prezenţa mamei sau a bunicii o serie de activităţi referitoare la: a) igiena corporală. 31. Pentru a îngriji un copil nou-născut sau sugar la domiciliu asistenta medicală va cunoaşte şi aprecia următoarele: a) particularităţile anatomofiziologice ale copilului. d) dezvoltarea psihomotorie corespunzătoare vârstei. 32. b) diversificată. c) în caietul sugarului aflat la mamă. b) scăderea fiziologică în greutate. Unde sunt înregistrate datele obţinute la vizitele copilului: a) nu este necesară o înregistrare specială. d) criza hormonală. 30. b) eliminarea de urină şi materii fecale. Aprecierea unei bune stări de nutriţie se realizează după următoarele criterii: a) curba ponderală prezentă. 33. d) obiectivele şi intervenţiile specifice necesare îngrijirii.

d) când a apărut primul dinte. c) alimentaţia necorespunzătoare. b) o relaţie specială de încredere cu familia. d) mobilitatea redusă.35. După ce sugarul este alăptat. c) vârsta şi starea generală. va nota în caietul sugarului. Care din următoarele nu sunt greşeli de îngrijire prin neglijenta mamei: a) supraîncălzirea copilului. mama este sjătuită să evite: a) aglomeraţiile. la sugar. 36. c) nu este nevoie de o activitate specială. e) câte ori a schimbat scutecele. b) administrarea incorectă a O2. 42. 37. În realizarea călirii organismului unui sugar se vor lua în consideraţie: a) condiţiile meteorologice. asistenta medicală va realiza: a) motivarea vaccinărilor. Pentru ca familia să accepte şi să respecte data planificată a unor vaccinări. Pentru a preveni îmbolnăvirea nou-născutului şi sugarului. d) numai b şi c. d) persoanele bolnave. d) modalităţile de ridicare şi ţinere în braţe. se manifestă prin: a) prezenţa eritemului fesier. în afară de: a) când sugarul a plâns cu lacrimi. b) un program zilnic conceput de mamă. Deficitul de îngrijire a tegumentelor. b) colici abdominale. poate prezenta: a) regurgitări. observaţii despre acesta. 41. după dorinţă. 38. b) toate răspunsurile sunt neadevărate. b) condiţiile de supraveghere. c) necorelarea programului de viaţă cu starea de sănătate a sugarului. c) a ţine seama de starea de sănătate a copilului. c) refuzul de a vaccina copilul. e) îngrijire necorespunzătoare a pielii şi mucoaselor. Regimul de viaţă al sugarului înseamnă: a) un program zilnic individualizat. b) prezenţa leziunilor de intertrigo. părinţii sunt obligaţi să accepte vaccinarea copiilor. 39. b) când sugarul a ţinut capul. f) câte ore a dormit în cursul zilei. c) crampe abdominale. de sinceritate. d) administrarea unor medicamente din proprie dorinţă. . c) când sugarul a stat în şezut. 40. Mama sau bunica.

b) prezenţa eritemului fesier. 45. . După baia generală. 48. tamponarea şi uscarea pielii se efectuează cu atenţie în zonele următoare: a) pielea capului. . c) nevoile sociale. c) să supravegheze orarul şi caracterul tusei. d) aplicarea de comprese calde-alcoolice pe abdomen. c) 18° şi 20°. Care din următoarele pot fi considerate motive pentru care un bebeluş ar putea plânge: a) boala. 46. b) determinarea greutăţii. b) 20° şi 22°. Pentru combaterea febrei mama va şti să folosească una din metodele următoare: a) administrarea de lichide (ceai). c) colicele. Nevoile de îngrijire ale copilului mic. Pentru a evalua modul cum sugarul primeşte alimentaţia prescrisă de medic. 49. 50. c) regiunea interdigitală. c) aprecierea dezvoltării fizice.5°. în vârstă de 1-3 ani. c) prilej de intimitate cu implicaţii psihice favorabile mamei şi sugarului. Baia generală contribuie la călirea organismului sugarului dar este şi: a) prilej de curăţenie. mama va şti: a) să facă bilanţul alimentelor primite faţă de cele indicate. b) aplicarea de comprese-împachetări. Între tehnicile specifice care se aplică se găseşte şi: a) măsurarea perimetrului cranian. b) să observe elementele anormale apărute pe tegumente. b) plicile şi cutele pielii. d) determinarea taliei. b) talc (în strat subţire). 51. d) să noteze modificările în programul de somn şi veghe. temperatura în cameră şi a apei va fi în jur de: a) 20° şi 23. Protejarea zonelor predispuse la leziuni ale pielii se face cu: a) alcool camforat. b) nevoile emoţionale. c) ulei (fiert). c) aprecierea stării de nutriţie. ştergerea. 44. c) aplicarea de supozitoare antitermice pentru sugari.43. 47. d) toate cele de mai sus. d) securitate. la domiciliu pot fi: a) nutriţia. d) 18° şi 22°. În timpul băii. b) numai a.

apă. d) tabelele cu indicatorii medii de dezvoltare fizică. b) părţi din jucării descompuse. Indicatorii de dezvoltare fizică se obţin prin prelucrarea valorilor de greutate şi înălţime. b) cu nisip. c) medicamente (tablete. b) semnele bolilor respiratorii. 53. e) comportamentul personal-social. la jocul cu: a) obiecte mici. 59. c) scrisul cu creionul. Jocul la această grupă de vârstă se realizează: a) cu obiecte ce pot fi trase sau împinse. b) mersul singur. 58. Dezvoltarea comportamentală şi socială. b) perfecţionarea limbajului ca metodă de comunicare. se va evalua referindu-ne la următoarele. ţinând cont de: a) vârstă.52. pe înţeles despre: a) modalităţile de izolare a copilului bolnav la domiciliu. b) o dată la 12 luni. c) din 6 în 6 ani. 54. asistenta medicală va fi în permanentă legătură cu: a) asistenta medicală de la camera de gardă. 55. a lingurei. c) cântând.comunitate. făcând referire la momentele de nesupraveghere a copilului. c) semnele bolilor transmisibile. e) comportamentul pcrsonal-social. săritul. drageuri). La apariţia unui semn de boală contagioasă la domiciliu. b) asistenta de igienă din teritoriu . . c) abaterile de la normal ale coloanei vertebrale. în afară de: a) mânuirea cănii. d) prin dans simplu (mişcări ritmate). 57. d) comportamentul adaptiv. c) aruncarea mingii. Familia este informată corespunzător. alergatul. c) cu mama sau persoana care acordă îngrijirile la domiciliu. Deprinderi care se învaţă în această perioadă şi se perfecţionează sunt: a) relaţia faţă de mediu. b) sex. Examenul de bilanţ se efectuează de către medic şi asistenta medicală: a) din 3 în 3 luni. d) atitudinea faţă de bolnav şi faţă de contacţi. d) controlul voluntar al intestinului şi vezicii urinare. Asistenta medicală instruieşte părinţii. 56.

c) acuitatea auditivă.60. In realizarea unei comunicări eficace. d) dezvoltarea mentală . 61. Asistenta medicală cunoaşte şi recunoaşte următoarele nevoi ale adolescentului: a) identitatea şi independenţa. asistenta medicală va găsi: a) tonul şi atitudinea. 65. cu: a) asistenta de gardă. d) doar la vârsta de 5 ani.limbajul. Pentru cazurile de copii care necesită. Pentru înscrierea la grădiniţă. Asistenta medicală evaluează în cadrul examenului psihologic şi: a) acuitatea vizuală. comportamentul: a) cognitiv. c) MICRO. pentru rezolvare. b) alimentaţia corespunzătoare vârstei. a unui dialog cu copilul. evaluarea stării de sănătate se realizează: a) periodic. copilul va efectua următoarele investigaţii de laborator:. b) capacitatea de cunoaştere. a) IDR la PPD. 63. b) motor. b) asistenta socială. oferind informaţiile necesare. internarea acestora într-o instituţie de protecţie. La copilul în vârstă preşcolară (3-7 ani). d) exudat faringian pentru SH şi bacii difteric. Asistenta medicală participă la examenul psihologic al copilului pentru a determina. c) asistenta şefa a spitalului teritorial de copii. 67. c) lupta cu instinctul sexual. c) mixt. Evaluarea modalităţilor de îngrijire a copilului preşcolar la domiciliu include a) normele de igienă personală şi deprinderea copilului cu ele. d) verbal. b) examen coproparazitologic. 64. 62. d) capacitatea de comunicare. asistenta medicală va colabora. c) tonul. e) capacitatea de gândire. e) indicatorii de dezvoltare fizică. în mod individual. c) tulburările de poziţie. b) prin examene medicale de bilanţ obligatorii. . c) la vârsta de 5 şi 7 ani. b) limbajul. atitudinea şi limbajul necesar. e) social afectiv. b) aprobarea colegilor. 66. conform planului stabilit.

b) numai prin discuţii cu familia. b) oferirea de afecţiune. c) activităţii părinţilor care se ocupă de copil. are spirit de echipă. următoarele: a) monitorizarea modului de desfăşurare a procesului instructiv-educativ. b) starea neurovegetativă şi endocrină.chestionare. Evaluarea stării de sănătate a adolescentului interesează şi: a) prezenţa caracterelor sexuale secundare la fete şi băieţi. d activităţii infirmierelor din subordine. d) colaborează bine cu mama. c) este organizată. În activitatea zilnică în creşe. d) activitatea fizică prezentă. b) antecedentele vaccinate. 73. c) insuficienta somnului. asistenta medicală va include în planul său de lucru şi supravegherea: a) respectării tuturor circuitelor funcţionale. Triajul epidemiologie al copilului din creşe se efectuează: a) numai la plecarea acasă. b) zilnic pentru creşa cu orar de zi. Una din posibilele probleme ale şcolarului este „oboseala excesivă surmenajul". c) depistarea abaterilor de la normal a AV. e) inspiră încredere şi siguranţă.68. b) este bine pregătită profesional. c) asigurarea condiţiilor de odihnă de natură fizică şi psihică. 75. Evaluarea oboselii excesive se poate realiza prin: a) metode subiective . 72. c) metode obiective . c) săptămânal pentru creşa cu program săptămânal.sondarea directă. încredere. c) încurajarea participării la activităţi de grup. d) activitatea fizică şi de relaxare cât mai redusă cu putinţă. asistenta medicală va sugera familiei: a) un control de specialitate la stomatolog. AA. dragoste. . b) evitarea suprasolicitării prin eforturi exagerate. d) alimentaţia necorespunzătoare. 69. Asistenta medicală ce-şi desfăşoară activitatea într-o creşă prezintă următoarele atitudini şi capacităţi afective: a) ştie să prelucreze datele pe care le obţine. e) alimentaţia să cuprindă puţine vitamine. Care din următoarele sunt cauzele apariţiei abaterii în starea de sănătate a copilului: a) starea constituţională. În planul de îngrijire a unui şcolar cu surmenaj. vor fi incluse pentru atenuarea stării de oboseală. 71. b) aplicării corecte a programului de viaţă stabilit pentru fiecare grupă de copii. 70. Pentru satisfacerea nevoilor emoţionale şi sociale ale copilului în vârstă de 7-18 ani. 74.

77. 81. b) folosirea corectă a instalaţiilor sanitare. c) medic. Acesta va cuprinde următoarele în afară de: a) triajul epidemiologie şi activitatea în focar. Între cunoştinţele şi deprinderile teoretice ale asistentei medicale ce asigură asistenţa medicală într-o unitate şcolară se află: a) amplasarea. c) să se îmbrace şi să se dezbrace singur. b) activitatea liberă şi cea obligatorie. b) condiţiile de mediu. c) starea de igienă a localului. b) tehnici de evaluare a stării de sănătate a şcolarului. c) acţiuni de protecţie sanitaro-antiepidemică. c) diapozitivul. asistenta medicală participă la consolidarea deprinderilor de igienă a copiilor. e) toate enunţurile sunt adevărate. c) odihnă după masă şi somn. d) să-şi aşeze ordonat şi la locul lor jucăriile. Activitatea de supraveghere şi control a asistentei medicale din grădiniţă se referă la: a) procurarea medicamentelor de urgenţă.76. c) organizarea şi funcţionarea bufetelor sau punctelor de desfacere. care sunt următoarele: a) spălatul singur pe corp şi dinţi. c) copilul să scrie şi să citească foarte bine. . Obiectivul principal a regimului instructiv-educativ din grădiniţă este: a) copilul să se joace cât mai mult singur. individualizat de vârstă. e) activitatea din blocul alimentar. Acţiunile de educaţie sanitară adaptate nivelului de înţelegere a copiilor. 78. b) existenţa frigiderului cu probe alimentare. programul de activitate şi odihnă. b) filmul. d) psiholog. 79. d) starea de sănătate a personalului. b) asistenta medicală. 80. 82. d) problemele specifice ale preşcolarului. Activitatea profesională în grădiniţă se desfăşoară în echipa compusă din: a) educatoare. colaborând cu educatoarea. sunt desfăşurate folosindu-se: a) jocul. suntem obligaţi să verificăm: a) valabilitatea „Autorizaţiei de funcţionare". organizarea şi funcţionalitatea unei şcoli. b) copilul să fie pregătit pentru clasa I. d) efectuarea de vaccinări conform catagrafiilor întocmite. 83. Asistenta medicală întocmeşte. Dacă în unitate funcţionează un punct de desfacere a produselor alimentare. Prin activitatea sa zilnică.

84. e) frigider pentru vaccin. d) verificarea funcţionalităţii frigiderului. 87. b) cântar de persoane şi taliometru. 88. c) aprecierea TA şi P. Cabinetul medical va fi dotat cu următoarele. e) educaţie pentru sănătate. c) termen scurt. e) examen neuro-psihic. c) vaccinare a tuturor contacţilor. Planul de activitate (stabilit în echipă) va fi întocmit pe: a) termen lung. d) optotip cu cifre. în conformitate cu ordinele M.S. 91. b) TA şi P.F. Pregătirea unei campanii de vaccinare. b) pe 2 luni. cuprinde: a) catagrafierea grupelor de elevi ce vor fi vaccinate. b) intensificarea măsurilor de igienă şi dezinfecţie. c) I şi II. b) determinarea greutăţii corporale.. b) XII. b) MRF şi RBW.F. d) determinarea perimetrului toracic. c) aparat pentru măsurarea TA. Activitatea într-un focar de boală transmisibilă în şcoală conform instrucţiunilor se desfăşoară prin următoarele acţiuni de: a) întocmire a fişei de focar (supraveghere). administrativ şi de îngrijire sunt: a) numai examen clinic. Asistenta medicală participă la examenul medical de bilanţ al stării de sănătate cu efectuarea de măsurători: a) somatometrice.S. . b) procurarea de ace şi seringi de unică folosinţă. pe care trebuie să le efectueze personalul didactic. d) VIII. Examenul medical de bilanţ al stării de sănătate la elevi se efectuează la următoarele clase: a) I şi IV. 85. c) comandarea numărului de doze de vaccin necesar. d) pe 4 luni. 90. c) examen clinic. 89. c) T° corpului. Investigaţiile fiziometrice elementare efectuate unui şcolar pot fi: a) aprecierea AV şi AA. e) VIII şi IX. e) termen mediu. cuprinsă în planul anual al M. Controalele medicale periodice. 86. d) RBW şi vaccinare DiTe. f) frigider pentru probe alimentare. în afară de: a) cântar de bucătărie şi pediometru. d) supraveghere a contacţilor direcţi pe toată perioada de incubaţie a bolii.

asistenta medicală va avea pregătite la orice oră în cabinetul medical următoarele: a) trusa de mică chirurgie sterilă. 98. 94. pliante. d) filme. c) numai din clasele IX. La o şcoală cu bloc alimentar — cantină. b) în colaborare cu conducerea şcolii. c) contraindicaţiile temporare şi definitive. b) fumatul şi alcoolul. b) respectarea normelor de igienă în cantină. Materialele folosite pentru documentare şi exemplificare sunt: a) afişe. e) numai 6 ore. 99. b) IX-XII. se vor supraveghea obligatoriu şi controla: a) respectarea normelor de alimentaţie raţională. c) soluţii dezinfectante. f) sondă Nelaton pentru sondaj vezical. La elevii claselor I-IV se recomandă teme de genul: a) igiena intimă. d) măsurile de aseptie şi antisepsie. 95. b) locul de elecţie şi doza. h) anatoxină tetanică (la frigider). d) materiale pentru pansat plăgi. 96. broşuri. „Relaţia dintre sexe. . vor fi prezente în frigider: a) timp de 36 ore. e) materiale pentru diferite imobilizări. g) medicamente de urgenţă conform baremului. b) eprubete şi soluţii anticoagulante pentru recoltarea de sânge. c) desfăşurarea şi respectarea circuitelor funcţionale în bucătărie şi anexe. d) timp de 48 h. c) respectând priorităţile vârstei şcolarului. b) diapozitive. c) casete video. hemostază. c) igiena personală. c) închise şi etichetate. sexul întâmplător şi neprotejat" se va prezenta şi dezbate în colectivele de elevi: a) din clasele V şi VIII. d) modul de prelucrare a alimentelor. Planul de educaţie sanitară se întocmeşte: a) doar pentru clasele I-IV. La administrarea vaccinului vom respecta: a) conservarea vaccinului în condiţii corespunzătoare. Probele alimentare din ziua respectivă.92. 97. e) numai contraindicaţiile definitive. Pentru a putea acţiona în situaţii neprevăzute. b) în recipiente corespunzătoare. 93.

d) licee teoretice. ţinem seama de următoarele: a) funcţia ameliorării. b) conştientizarea nutriţiei. b) evalueze capacitatea şi limitele familiei pentru sprijinirea vârstnicului. c) întârzierea apariţiei invalidităţii. d) menţinerea unei stări stabile. 105. 101. f) handicapul.Pentru a acorda îngrijiri unei persoane vârstnice la domiciliu trebuie să: a) cunoaştem procesele de îmbătrânire. 102 Diversitatea vârstei a 3-a este susţinută de 5 dimensiuni ale normalităţii în afară de: a) autoresponsabilitate . Asistenta medicală din comunitate ştie să: a) evalueze cronicitatea şi efectele acesteia. b) prevenirea crizelor. b) cunoaştem problemele de îmbătrânire. c) comunice cu persoana vârstnică şi familia. dacă este cazul. va fi: a) dinamic. c) încercarea de normalizare a stilului de viaţă şi a interacţiunilor. Planul de îngrijire întocmit pentru vârstnic. c) starea fizică. ce reprezintă cadrul de bază pentru asigurarea unei îngrijiri de calitate. d) cunoaştem numai problemele persoanei adulte. f) centre de educaţie specială şi recuperare. complet. d) desfăşoare un interviu corect. d) afecţiunea cronică. e) comportarea la stress. c) şcoală postliceală. Care din următoarele fac parte din cele 7 repere principale după care ne orientăm. In întocmirea planului de îngrijire. 106. de educaţie şi sanitare. e) secţii de SIDA. b) grădiniţă specială. Care din următoarele nu fac parte dintre aceste instituţii: a) cămin-spital. sunt ocrotiţi în România în regim rezidenţial. în instituţii de ocrotire. b) prevenirea complicităţilor. 104. c) recunoaştem nevoile şi capacităţile funcţionale ale vârstnicului. în cazul unei boli cronice: a) prevenirea izolării sociale. b) unic şi ferm.Copii cu nevoi speciale — cu dificultăţi de integrare. c) interpersonal. d) toate enunţurile sunt adevărate. 103. aproximativ 65% din totalul lor. g) stabilitatea la mediu.100. .îngrijire.

Activitatea fizică şi intelectuală se continuă şi va fi: a) adaptată posibilităţilor. c) cadrul. Obiectivele planului de îngrijire pot fi următoarele în afară de: a) încetinirea declinului. O atenţie deosebită în viaţa vârstnicului este îndreptată cu scopul prevenirii accidentelor de acasă sau de pe stradă. 111. 113. e) desfăşurată doar o zi pe săptămână. b) individualizată. pregătind astfel vârstnicul. b) prin condiţii de mediu ambiant corespunzător. . 109. c) cu reaşezarea unor intervenţii. b) succesive. c) efectuată doar 2 h pe zi. zilnic. Vârstnicul trebuie să-şi menţină cât mai mult timp independenţa în eliminarea renală şi intestinală prin: a) folosirea de laxative. Surmenajul fizic şi psihic va fi evitat: a) printr-un somn odihnitor. e) efectuarea de clismă evacuatoare la fiecare 5 zile. d) prin adaptarea activităţii zilnice la posibilităţile organismului. dependenţa. e) încălţămintea cu talpă antiderapantă. pensionarea. c) hidratare corespunzătoare. b) controlul funcţiilor vitale şi vegetative. d) stimulată. la nevoie: a) sprijinul altei persoane. familia sau persoana care ajută la îngrijirile de acasă. 112. Evaluările vor fi: a) finale. De aceea vârstnicul va folosi. c) raportul cu activitatea.107. Prin cunoştinţele sale profesionale asistenta medicală participă la demonstraţii a unor forme de recuperare a vârstnicului. d) caracterul recuperabil sau nerecuperabil al bilanţului morbid. b) bastonul. d) exerciţii de tonifiere a musculaturii sfincteriene. 108. Întocmirea anchetei medico-sociale. 110. metodă de lucru atunci când ne aflăm în faţa unui „diagnostic social" se realizează şi pe baza datelor oferite de asistenta medicală din comunitate. produse mai ales prin cădere. d) cârja. c) înlăturarea disconfortului. b) aprecierea capacităţii de autoservire. b) respectarea orarului. e) condiţiile materiale ale familiei. c) prin neurmărirea programelor TV după ora 20. Informaţiile se referă printre altele la: a) nivelul socio-cultural al vârstnicului.

d) asigurarea consideraţiei şi a respectului ca persoană. d) ţin seama de toleranţa psihică. c) creşterea capacităţii vezicale. 116. b) menţinerea ambianţei obişnuite. c) comunicarea. d) garantarea unui grad de autonomie cât mai mare posibil. Vârstnicului cu impotenţă funcţională a membrelor inferioare şi durere. b) controlul durerii. Evaluarea nutriţională a persoanei vârstnice se realizează prin obţinerea de informaţii despre următoarele în afară de: a) prezenţa unor boli cronice sau deficienţe. c) asigurarea permanenţei umane în îngrijire. obiectivele propuse vor fii şi: a) montarea unei sonde vezicale cu pungă colectoare. e) ergoterapie de funcţie. Planul de îngrijiri paleative va răspunde nevoilor personale ale vârstnicului. c) îndemnarea să respecte un regim alimentar hiperglucidic. Realizarea unei relaţii umane şi individualizate cu persoana aflată în iminenţa unei stări terminale înseamnă: a) izolarea persoanei de cei dragi. c) sunt în raport cu sexul şi greutatea. securitate. b) ţin seama de toleranţa fizică. d) crearea unui sentiment de linişte. f) îndemnarea şi sprijinirea pentru efectuarea gesturilor cotidiene. Acţiunile desfăşurate în cadrul planului de recuperare a persoanei vârstnice: a) se individualizează. Îngrijirile paleative fac parte din planul de îngrijire la domiciliu şi au obiective simple: a) controlul la 2 zile a greutăţii corporale. 118. mobilizare. e) starea dentiţiei. pentru prevenirea şi combaterea acestei gerodisfuncţii.114. solidaritate. b) numărul zilnic de mese şi regularitatea lor. d) reinstaurarea reflexului de micţiune. c) prezenţa unor modificări de eliminare. 120. în afară de: a) hrană şi eliminare. c) apărarea demnităţii. b) creşterea spaţiului de timp între micţiuni. d) activitate fizică. asistenta i se adresează prin intervenţiile autonome următoare: a) stimularea autonomiei. b) evitarea pasivităţii. b) prezenţa umană. 119. e) respingerea şi abandonul persoanei. 117. În incontinenţa de urină. 115. d) consumarea zilnic numai de lichide acidulate. . e) se evaluează periodic. aproximativ 800 ml.

de pâine integrală. persoana vârstnică va: a) consuma alimente cu conţinut adecvat de amidon şi fibră. b) mării consumul de produse cerealiere. c) nu va mânca carne deloc. 122. persoana vârstnică: a) va reduce din alimentaţie grăsimile. d) nu va consuma lapte şi produse lactate. b) va face mai multă mişcare fizică. zahărul şi alcoolul. c) consuma carne de organe şi gălbenuş de ou prăjite. Pentru menţinerea greutăţii ideale. . Pentru prevenirea constipaţiei.121.

d 116.c. c 9. a. b 30. 65.e 19. b 6. a 5. 158.c 100. 150. b 16. a.c. 2a. c 5. b 103. 144. c 17. 67. b 23.c. b 18.1b.b 94. c 74.b.b. a.b. 58. c 109. b 20.d 117. 55. a 118. 151. a. d 13.c 28. a 76. 157. a 80. a 73. a. b 19. a.c. 153.d 86. c 17.b. a. b. a. 1c.c 133.b. a 106. 61.b 69.b.b 3.b.4e 25.c 121. c 34. 154.c 99. 43.b a.b. 63. c 31. a.c 108. a.b.c 101.d 137. b 119.b. a 13. c 6. 139. 68. d 3. b 72.c a.d 75. 44.d a.b a.c 102. c 127. 54. 163. b 18. a.c 83.b a. b.c. 49. a. 46.b c a c a a. c 12. b 16. c 21.b. a 8. c 4. 47. b 29.c. =2a.c 126. c 71. b 2. a 15.c 88.b. 57. securitate dragoste.d a. b 114. b 81. a.b b.b. a 97. a 110. a.c. c 78. a. a. 66. 64. 140. 42. f 90. a. c 23. 161. a 10.3b. 143. 152. c 21.c 30.Grila cu răspunsuri corecte.b. 142.d 113. c. c 79. b 135.c a. a 33. b. 155. c 14. 45.c 96. b 26. 53.c 111. e 128. b 2.b. b 32 b 33. a 7.c b a. 52.b 136. c 14.b. b 32. 51. c. b 104.e c a. c a d b a a.d. c 105. 164.b. c 15.b c a. b 132.b. 62.b.c. a.d a. 149. a 70.d 82.e b a.b. b 122. 59. a. 141. CAPITOLUL I NEVOILE FUNDAMENTALE UMANE.c. b. a.c 112. 156. 60. 145. exces 26. a .c 89. a. 56.c 107. a 125.c.b. 160. 162. c 9.d a b d b.c b a.c a.b.c b a b a a.5d. 159. c 11. a.c a b a.b 77. 1.b.4d 29.c 115. 146. a 91. c 22. c 92. 148. 38. a. a. c 11. 48.c.b 4. 50. b 123. 36. b.d CAPITOLUL II PROCESUL DE ÎNGRIJIRE 1. 138.c b a b a. b 24. c 134.e c a. b 27.b 124. c 120. c 7. a.b b a.b. c 87. 165. 147.b a. b 25. a. b. a 12. a. a 84.c 129.c 35. a 31.b. a. b.c 131.c 22. a. 41. a.c.d 130.c. 40. b.d 20.b.b. a.b a.c a.b a. 3c. a.c 85.b a a b b c a.c. 39. a 10. a 27.d 93.b a. e 95. 37. a 8.b.b. a 24.b 98.

a b. 17.b 4.c d 29. 68. a a c b a. a.d 16.b. 31.b.c a.c b a b a b.b.b a. 56. 26. 18.b. 19.b a. 22. 14. 7.d c c a. 42. 21. a.b.c b b CAPITOLUL V ADMINISTRAREA MEDICAMENTELOR. a b b b a a b.d a.d b. 5. 50. 6. 61. 42.c 8.c c 10. 35.d a. 54. 34. b b.b. 53.c a. b a.b a. 78.b a a a.b b b. c 12. 7. 51. 18. 8. 36.c b.b c a.b. 20.b. a. a.d 17. 23. 22.b 7. 34.c. 46.b d 28.d a.c a. 66. 38.e a 49.b.c a.c. 19.c. 26. b a a.b. 30. a.c b. 21.c. 11.c a. b a. 69.c.b a. 3.b. 33.b a.b 8. 77. 33.c a.b.c a. 75. 6.b c a.c b b c b. 20.d 15. a 10. 4. 48.c a. b a b b. a. 39. 36. 58. 21.d a.b.c. 44. 37. 4. 71.c.b a b 37. 40. 57.b a. 55.b a. 64.c a.b a.b. 73.e b. 28. 9. 28. b 6. 39.b a b. a 3.c 13. 1.b. b.d. b 11.d a.b a a. 40.b. 72. 16. 24. 29.c a b.c a. 2. 9. 14.c. b.c a. 30. 11.b. 44.c a.c a. 15. 20. 30. 27. 27.b. 25. a. 41.b.b b.c a a b 33. 13. 59. 29. 41. c 9. a a b a. 18. 67. 76.c 22. 70. 43.c 14.c b.d a. 25.b. c a. 26. 60. 34. 16. 12. 31. 27.c a.c. 10.c c c a.d a.c c a a.b. 38. a.b.b c a. 13. 5.c 2.b c c a.c 15. 3. 32. 23.d 19. a. 63. a b c b b c a. 23.e c. 17.b.c b b. 25. 32.c a c a. 1. 52. 31. 45. 43. 35. 74.c c b 174 .b c b b a. b 5. 2.b. 47.c b 65. 12. 32. 62.CAPITOLUL III METODE DE PREVENIRE A INFECŢIEI. 24.d. a. 24.f CAPITOLUL IV NUTRIŢIE ŞI DIETETICĂ 1.

c 12. 51. c 7. 48. a 6. 43. 20. 28.c. 30. b 11. 3b. 4. b 7. 19. 45. 27. 23. 62. a a. a d d b b d a.d a. c d c b c a c a c b c c b 53. 31. 32. 17. a.c b a d a b c b a 40. 46. a 14. 50. c 8. 60.b a. a 6.c 22.e b. 58. 25. 49. 18. 59. 59. 46. a 34. 5e 28. 44. 36. 18.c 27. 52. c b d c a c b c a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare. 41. 56. 40. 16. Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii. 22.b a.b. 57. 10. 45.d 3.b 30.d b. c 2. 30. 62. 26. 17. 23. 38. 61. 2c. b 12. 55. 1. 41.d a.d c a a a a 15.b. 61. 15. a. 53. b 13. 26. 25. 47. b d b b a. 17. 22. a 4. a 9.c b 52. 42. b 10. b 8. 21. 56. d 38. 16.b c a. 4d. d 39. b 3. 57. 18. 37. 51. b 33. b. 20. 5. 25. c 5. a. 3.b. 58. 26. 54.d a. 21. 9. 48.c. 20. c 36.c. 47. 21. a 13. 54. 39. 19. 33. 14. 49. 19.c c CAPITOLUL VII ÎNGRIJIREI ALE PACIENŢILOR CU DIFERITE AFECŢIUNI. c 14. 1. b 10. d a c c a a d a a.d a. 50. b 2. 55. b 9. 2.b.c.c b.c b. a. 42. 15.d b c c c c c 27. 44. b 5. 6.c 29. a 32. 16. 12. 11. 24. 34. b. 32. a c a a a b c 8.d 35. 13. a 4.c 175 . 1a. a. 24.b c.c 31. 31. 35. 24. 28.b 29. 1. 43.d a. a c c d c b a. c 37. b a. 60.c a b c b b d a b b a a. b b c c a b a.CAPITOLUL VI MODIFICĂRI HIDROELECTROLITICE. 29. 23. 7.b.c a. b 11.

b. 37.c a c b a 25.c 8.c a. 82.b. 88. 76. 1d. 46. 41. 27. 39.b a b b. c 3. 21. 89.b. 33. c 6.b.c a. 56.c a. 83.c a. 5e 29.b.b.b.b. 81.c a c c c d b a b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice.e a.c a.b. 63. 54. a. b 16.b. a 13.c a.c a b a a c a.c a b.c. c 12.c b a. 18. 50. 51. 40. a 9. 87. 64. 17.c a. a 27. 1. 65. a 12. 57.b. 16. b 32.c a. 35. 80. 43. 32. 66.b. 55. a 5.c b b a. 52. 56. a. 19. 34. 1. 47.b. 49. 51.c 33. d 7.c .c a b a.b. a a b. 22. 42. 18.b.b.c a b c a b b a. 71. 39. 63. 46. 57. 22.b. 20. 44.d a. 42. 28.b. 43. 46. 52.c c a b d c b c a. 75. 62.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive. a.b 3. 26.b a.b. 44. 69. b 11.c d a. b 10. 50.d a.b. 37. 78. 60. a 13.c a. 33.d c a a a c c c 57. 59. 4a. 66. 51. 55. 70.c.b. c 6.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale. 56. 15. 58. 40. 48.c a. 3c. c a b a a c a. 58.b. 67. 14.c 176 55.c b a. 65.b.b. 68. 36.c c b.c a 29. 53. 61. 23. d 3.c a. 32. 26. 34. c 15. b 11.b. 38.c. 54. 36.b. 38.c a. b 28. c 9. c 10. 25. c 12. 45.c a. 22.b. 86.b. 50. c 4. 47. 47. 42. 64. 61.c a. e 60. 28. 16.b a.c a. 17. a. 1. 29. 25.c a.b b b 43. 52.c a.c a b c a c a. 21. 20.b.b a 48.d. 53. 31.c b c a. 30.b a a a b. b c c a. 40.b. 77. 2b. 72. 31.b. c a a b c b b a a. 49. b 6.c 2. 84.c 7. 48. c 15.c a a. b. a. c 5.b. a 14.b.d a c a. c 26. c 17. a 30. b 31.b 4. a a. 68.c. 35. 30. 39. b 10. c 11. c 34. 79.b b a 37.d c a.b. b 18. c c a b c b c a b a a.b. a.c. 23. 44. a. 21. 20.b. a. a. a 13. b 14.c a. c 5. 59. 24.d e b. 41. c 8. 45.d 7. 23. 69. b 9.b. 19. 24.c b b 73. d 36. 49.b. 85. 38. a. 90. 67. a a. 45. a 19. b 2. 41.b. 53. 24. b 2.b. 54. d b c d c d b. 62. 74. a 35. 27. c 8.c a.c. 58. b 4.

b.b 105.b a.b a. a 8. a b. 5. a.b. 47. 54. c 15.c c a.d a. 5.b a. 92. 46. 13.d a.c b. 35. b. 15.c a.c a. a. 36. 21. 26. b 9. 20. 34. c c d a.c a. 6e. 50. 2.c 106. 16. a a.b. 25.91. 41.b c a a.b 108. 33. 18.c c b b b a b a 37.b 9.b. 18. 14.b. 22. 20.b a c.c. a 7.c b a a a.b. 4. 1. c 6. 32.c a. 22. 20.c 3a. 45. 13. a 32. b 5. 17. 24.b. 6. 7.b a.c. 17. 42. 40. b.e 49. 24.d a. d a a.b.b a a. 32.b.b.c b. 53.e 10. 38.c a.b.b. 52. c 9.b.c. 4d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. c a. 96. 18. a 4. b 30.c a.b a. b 7.b a.d a. 29.b 107.c 22.c b c b c a.b 101. 1a.c b.c 61. 16.b. 4. 9. 18. b 12.d 37. 13.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine.c c a 6.c.b. 14. 1. 11.c a.b.b.c 14. b. 55. 97. 4.d a. 33. 59.d d c b 28.b a.b. 1c. 2b.d a.b. 2. 3d. 21.b.b.c a. a. c b b a d a b b a.c c 29.b.d a. 94.c a. 2b. 43.b. 20.d. c c b b c b a 8. b. 6. 16.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice.c b b a. 19.c.e a. 7. 28. 14.b. c 10. 7g 177 .c a. 23. a 12. 15.d a.c a.c a. 26. a 31. 30. a.b. b 10. 39. a 11. 8. 12.b 102.b.c a.d.b a a. 31. 1. 26.c b a.c a a.d a. 12. a. 15.b.b a. a.b. b 3. a 11. 98. 34. 58. d 100. a. 5f. 4c. 17.b. 5. 23. a c a a 99. b 11.b. 39. 28. 24. b b a a.c 33. a b b a 95. 48. 57. 27.d a. 21. 36. 3.b. a.e 22. 1. 27.c.d 16. 25. 51.b. 3.c a. 44. a 10. 35.d. a.b 23. 31. 2.c.c 103.c.b. 27. 17. a 13.b c 19.b.d b b 25. 38. 93.c a. a 2. 30.a.b c a. 19. 56. 19. 3.b 109. 60. 40.c Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii.b a 21. b 8.d 104. 23. a. 29.

a. a.c. c 12. 1. b a a b a a. 3. b 8.c.c 11. 5e Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice. 39. 15.b.c 8.b.b. 5. a 11.b. 20. c 4. 31. 44.d 3.c 9. a 10.b 25.b. 3d.c a b a a Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL. b 13.c a.c a.b.d a.b b a. 21. c b b a a. 12.b. b 11.b. 13.c c b a. 18.c a. 18. 17. 3.b b a 21.d 9.b. 19. 36. b. 42.d 13. c 47.b.c 29. 27. c 10.c. a. 30. 4. 1. a. b 14. 14. a. a.c. 23.b.b. 21. 25.c.d a.d 34.b. 4.b c a b a.c 11. 28. c 50.d a.b. a.c a.b. a. 24. 18. 1.e 10.c 12. b 2. a. c 7.c d Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice. a 9. 23.b 10. 41. b 8. 22.b b. b 7. 16. 33. c 49. 24.b. 2. 29.c. 7. c 10.d e b a 45. 38.b a 178 .c a. 25. 26. 32.c a. 17.c c a 19.c a a. a. a.d c b a. 22.b a.c c a a. 1.c. a. 21.b.b.c a. b 11. 27.b. c c b.b a.b. d 46.c. 15. 35.c e b. a. 5.c. 15.b. 28.b. 19. 22.c 7.b Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice. 20. 28.c. 1a.b.e 16.c b 7. 17.d a. 21. 37. a.b a. b 48.d a 6. 17.c 8. 4. 18.d a a.d a. 28.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.d a. c 9.c. 20. a. 31.b.b. b b c b a a.b a. b. 5. 19. 30.d a b a b. 4c.c a.b. 5. 6.b.b.d 13.c a. 13.b. b. a. c c a. d 12. c 8.d b a. 24. 15.c a. 27.c d a. 20.c a a. 14.d a.b 25. 3. 23. c b b. 26. d a. 2b.c 51. 23. c. 2. 4.c b a.c. 27.c a b 22.c. a b c a a c 19.b. 14. 17. 43. 24. 32. 25.d 23. 22.c. 26. 14. 18. 6.b. 40. 16. b. 20. a 15. 3. a a. 2.b. 16. 1.e a. b 5. b 6. 24.d a. 26.c. 34. 6. c a. 33. 16.d c d.b.c 12. a. 2. c 9.c a.

5. c 22.b a.b c b b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice.d c a.d c a a. 15. 20.c b 27.d a. 1a. d b. b 10.c.b. b 3. 34. 36.c c a.c 8. a c c b a b.b 31.3. c 12. c 9.c 28. 16.d.c a. 1c. 13.c Îngrijiri ale lăuzelor.c. c 2. a.c a.c b 8.2. d 43. a. 2. 26. 19. b 29. C-.c b. a 16. a.d 10. c 32.b. c 9. 12. 3. 23.c 12.b.c 9. fără cusături pe mijloc. 4d. 32.c a a. 27. c 23. 3e.d 20. b 23. a.4. D-e. a. 6.d 14. 21. 14. moale. c 10. 18. 2a. 5. F-.b. a. 31. 24.c 10. 25.e 21.d c b c c.d 7.b. 2b. b 8.b. b . 5a.b 10. 18.c 13. 1. a 7. b. a.b. 14. 13.b.b.c 24. b 2. 1c.c 6. 16.c. a 11. 7. 19. 23. 7f. 21. a.d b b. din bumbac. b. 39. c. b c c c c a b a a a. 18. c.c.d. a. 26.c. a. 28.c b a d a.Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase. 15. b 11. 29. b 27. a.b a c 7.6. a. B-a. 17. 26. 5e 13. 3c.c 4.b.1.c b.b 11.b.b. 20. 17.b 4. 25. 4c. a.b. 35.c a. 4.b.d a. a 30. A -a.c. b 30.7. b 12. 47.d a. c . b. 40. b.d c.c 3. a. 179 31. 3b. 25. c.c b. 22.e Îngrijiri ale nou-născutului. 3b. a.d a. 33. 16. 15.b.b. a. 22. a. c 5.b Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.b 14. c.d a.c.b.b. 23.c 2. a. b 7. 18. 30. b 1.d c 41.c.d c. 6g 8. 24.5. a. b.b b a. 17.e a.b. 14.c b 28.b 21. c 29. 18. b 12. 4d 5.d c.d a. 16. 4. a 15.c b a a. 2a. c 13. a . 1d. 21. 19. 15. 2b. 22. 4d. 1.d 5.c.e 33.d b.c b. 5e.d 42. b.d 11.b. 38.c.c c a a. 17. a.d c.b 46. să se poată fierbe 3. 24.d 6. 1. 19. 27. 17. albă. a. 3. 2. E-. a. a. 29.c c d b. c 8. 37.c b. c 11. .d 44.b.d 9. 28. b 6.d a. b. a. 1. b 4. c 26.c a. 30. a. 20. b. b.d d b a 22. 19. a 25.b.b.c 45. 6. 20. 6f 9.

34.c a. 36. 56.c a. b.Îngrijiri ale copilului de diferite vârste.b. c 9.d a a a. 4d 24. a. 24.c a. b. a 18. a.c a.d a. 49. c. 5. 1f d b a.d a b b.c 44.c 35.c. 26.c 12. 20. 1.c. 9.d. 40.c a.d 41. 15.d 40.d 39.d a. 3d. d a. 31. a. 28. 54.c 180 . 41.c.c e Îngrijiri ale persoanei vârstnice. b. b 17. 3.b b.c. 33. 1d. a.d a. a. 4.b.c a. 1.b. 29. 28.b.f 2. 3a. 42. 7. 31. b. 53. 2b.c a. b 26. 50.b. c.c.b. c 15.b.c. 7. 1b. a. 5a. b.d 10. 4b.b 11.c a. 33.c.c 11. a 22. 18.b. 32. a. 26. 59.b.b. 55.e a. d. 58.d 25. 25.d 29. 29.b.b. c 16. 5e 38.c 27.c 36.b.d b. 37. a. 35. 23.d c a. 25. 3a.e. a. 2c. 35.d e a. a 6.c b a a a.d b. c 31.e a. 24.b. b.d 36. 57. 11.d b.c a. 13.d a. 16. b. 44. 38. 14.d a.b. c-caracterul relativ al deficienţelor. b. 27.b. a. c b a. b 8.e 43.b b c b a. b 23.c 21.b 5.c. 1. 17.d a. a.c. 22.c. a 27.b.e 47. a a. 40.d.d b d b.c d a. a 37.d 4. 22.c 2. b 10.c CAPITOLUL VIII ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR ÎN PERIOADA PRE ŞI POSTOPERATORIE.d a.d 15.c b.c 9.c. b 12. 39. 2c.c 19.d a. 6.c.d 32.c 33. a. 37.b. 39. f 42.c 3. b 30.c. 30. 23.c 13. a 20. a. 21.b. b 13. c 17. a. c 7.c.d d d c.b.b. a. b 16.b. c. 41. b 28.d b. a a b b a c a b b 10. a. f 4. 34. 12. 32. 60. 38. a.c. a-caracterul diferenţial. 2.c. 30. 51.c 5.d 21.e 45. a.b 18. c 34. 19.d 8.b 19.d 6.c b a. a 48.b. b-polideterminarea.d 3. 43. a. a. a.b.b a.c 20. b 46. 8. a. 52. 4c.b. c 14. a.c a. 6e.b. a. a. b.c 14.d b.

a.c. 43.b.b. 49.c a. 66.d 11. 36.b.c 7.d.d a.c.b. 46.b.b 122.d b.f 120.c c c b a c 34.c.c.c b a. a. d. c 2. d. a. 36.c a. 78. 26. 13. a.c a b a 45. b.d b.c a.c. a.b.d 27.d a c b c a. 64. b 11.b.d a. d a. 31. a.c 102.d 10.c.c b. a 10. a. b. 46.c 114. 96. 48.c c a. 41. b.b.e a. 42.b. 30. 53. 44. 25.c.d.c. 1. 72.c 14.d c a.d 20. a. 55. 88.c. a. 61.c 100. 40.e a.CAPITOLUL IX ÎNGRIJIRI ALE PACIENŢILOR CU URGENŢE MEDICO-CHIRURGICALE.c.d 101. a.e a. 51. 38. a.c.c a. 47.d 109.b.b.c a. a. a.c b a.c 105.d 111.b a. 59. 29.b. a. 93. b. d.d a.b. 28.c 19. a. a. 19.c. 53. 63. 34.d a.b. a.b.c b a.c 4.b.c.e a. 14.c a.c.b.b.c b 23.b.b.c a. b 8. b 77.c.c a.d. 89. 60.d a. a. a.d. 54.c 15. 80.e b.b. 17. 79.c e a. e 50.d 52.b.d b.d. 67.c.b 23. 30. d 106.c 18. a.b.c 8.c a. a b c c a. 39.c 24. 45. 29. 94. 75. 41.d a. 16.b b. 86. a.h 98. 65.d 118.d 4.d a b a a b CAPITOLUL X ÎNGRIJIRI COMUNITARE.d a. b.b. 95. 20. 97. 44.f a. 50. a. 39. 56. a. b.b.c.c b a.b. 37. a.c 16. 37.c 26.e 115.c a.c.c b. 71.f a. 32.c a c b a a. 1. a. 58. c b b b.c. 82.d 22.c a.d 99.g. 92.c.b. 33.b.b.e 76. 49. b. 74. b 7.d 104.d b.b.d a. c.b.b a. a. b. d. 48.c 25. a.c a. 38.c. 40.c. 81. 68. 57. 42.b a.b. 55.b. 27. 35.d.c. 69.d a. 32.d a. a.d b c a.d 2. a.c. 15. 85.b.d b. a 9. e. a.c b. 24. 87. 21.c.c.f 103. 22.b 181 .b.b.b.c 5. 62.b. b 9.b.d b. a. a.e. 35.d 121.b.b.b.b.c a a. 91. 18.b.e 113.b. b 13.b. a. a 117.c a. c a. a 12.d 107.b b. b. b. 90. c 3. 84.c a. a. a c c b. 47. a. d 6.b 17.b.b b. a. 54.d 116.c b e.e 112.c a.b.b.b.c. 73.c a. 51.c 3.c. a. 83.c. 31. 33.d 21.d a. 52.d 5.d 110. d 119.c. 28.c. b 108. 70.c 12. d 6. 43.

Bucureşti. Ştiinţă şi Tehnică. ANGHELESCU. Carol Davila. 1995. Viaţa medicală românească. Ed.Manual de medicină internă. N. Ed. VUZITAS . C. Specialităţi înrudite.Neurologie şi psihiatrie. Ş. 2001. TITIRICĂ .Manual de îngrijiri speciale acordate pacienţilor de asistenţii medicali. 1998. Medicală. FL. Bucureşti. 1998. Ed. Bucureşti. .Obstetrică. Ed. MORARIU şi colab. Ed. Bucureşti. O. M. Ed. Ed. POPESCU .BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ C.Puericultura şi pediatrie. E.Ghid de nursing geriatrie. Cison. Bucureşti. 1997. BORUNDEL . Ed. All. MINCU şi colaboratorii . 1994.Medicină internă. Universul. 1996. D. CHIRU şi colaboratorii . Bucureşti. NANU . Sub redacţia C. Universul. STOIANOVICI . Bucureşti. 1998. Bucureşti. 1995. Bucureşti. L. Bucureşti. Bucureşti. 1999. Bucureşti. E.Chirurgie. M. GH. Bucureşti. L. Ed. Info Team. MOLDOVAN . Info Team. CHIRU . Ed. M. 2000. Ed. Ed. BOGDAN. CONSTANTINESCU . D.Bazele teoretice şi practice ale îngrijirii omului sănătos şi bolnav. Zecasin. Bucureşti. Nursing în chirurgie. L.Educaţia pentru sănătate în şcoală. Ed. 1996. NANU . Ştiinţă şi Tehnică. 1998.Îngrijirea omului bolnav şi a omului sănătos. Bucureşti. TITIRICĂ .Fundamente în nursing. Fiat Lux. BOCÂRNEA . Ed. Bucureşti. Ed.Urgenţe medico-chirurgicale. PÂRLOG . CHIŢIMIA şi colaboratorii . Z. 182 . Ed. MARCEAN. Ed. 2002. Ştiinţă şi Tehnică. Cison. 1994.Boli infecţioase şi epidemiologie. 1993.Ghid practic de neurologie. C. R. RĂŞCANU .Ginecologie. A. specialităţi înrudite şi îngrijiri paliative. BUCUR. CRIŞĂN. Bucureşti. M. GEORMĂNEANU. Bucureşti. 1999. FL. 1996.Psihologie medicală şi asistenţă socială. Ştiinţă şi Tehnică. Ed. Ştiinţă şi Tehnică.Puericultura şi pediatrie. Athena.

.......CUPRINS Capitolul I.......... Puiu Victoria . Pârlog Măria........51 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni digestive.............................146 Capitolul IX.........140 Capitolul VIII.........130 Îngrijiri ale copilului de diferite vârste............112 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni infecto-contagioase... Pârlog Maria......... Spătaru Ruxandra .....................135 Îngrijiri ale persoanei vârstnice....................................................................... Puiu Victoria .. Morariu Letiţia.................................................................................................................. Modificări hidroelectrolitice....... Spătaru Ruxandra.............................................. 2 Capitolul II.................................... 34 Capitolul VI................................. Puiu Victoria .......... Spătaru Ruxandra .. Îngrijiri ale pacienţilor în perioada pre..................................................................... Administrarea medicamentelor............ Morariu Letiţia ............... Spătaru Ruxandra .................. Ştefănescu Florica.............. Nevoile fundamentale umane...................... Spătarii Ruxandra....... Morariu Letiţia ............. Spătaru Ruxandra.109 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni oftalmologice........71 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni psihice. Morariu Letiţia.......................183 Cuprins .............................................................................................. ........................................... .......................... Spătaru Ruxandra............... Chiru Florian.....................................................................105 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni ORL.................................................... Morariu Letiţia ........ Morariu Letiţia .. Procesul de îngrijire................... Spătaru Ruxandra................. Morariu Letiţia .............. Morariu Letiţia ........ Spătaru Ruxandra........... Îngrijiri ale pacienţilor cu urgenţe medico-chirur-gicale.....................................93 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni de nutriţie.......................................................................... Morariu Letiţia................. 19 Capitolul III................................. Îngrijiri comunitare........................128 Îngrijiri ale nou-născutului............................. 152 Capitolul X.... Nutriţie şi dietetică................................ Puiu Victoria ......... 23 Capitolul IV..................................................... ....................................................174 Bibliografie selectivă............................................124 Îngrijiri ale lăuzelor..........................102 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni hematologice...................91 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni endocrine..................................115 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni obstetricale.... ...81 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni locomotorii..............................................87 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni reumatice. Ştefănescu Florica............... Morariu Letiţia.......58 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni renale.......................................... Spătaru Ruxandra............184 ................................ 39 Capitolul VIL                       Îngrijiri ale pacienţilor cu diferite afecţiuni: Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni respiratorii......97 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni dermatologice.............. 27 Capitolul V............ Spătaru Ruxandra......................65 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni neurologice...... ......... Tofan Ruxandra .. Spătaru Ruxandra............ Spătaru Ruxandra........................... Metode de prevenire a infecţiei............................şi post operatorie.................... Morariu Letiţia.... Spătaru Ruxandra ........ Morariu Letiţia . Spătaru Ruxandra................................................. Puiu Victoria ............... Ştefănescu Florica.. Morariu Letiţia................... Morariu Letiţia .................................120 Îngrijiri ale pacientelor cu afecţiuni ginecologice... ............. .................................43 Îngrijiri ale pacienţilor cu afecţiuni cardio-vasculare.... ........................ Morariu Letiţia................................................................. Morariu Letiţia ........................................ ................................................... Spătaru Ruxandra................................................158 Grila cu răspunsuri corecte............................

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->