Curs 1

Protagoniştii macroeconomici
Sectoare:
– Sectorul ÎNTREPRINDERILOR (E)
– Sectorul MENAJELOR (M)
– Sectorul PRIVAT
• Întreprinderi + menaje
– Sectorul PUBLIC (A)
– Sectorul BANCAR (SB)
– Sectorul EXTERIOR – RESTUL LUMII (Ext)
Bunuri:
– bunuri de consum
– bunuri capital (de investitie)
– banii
– capitalul (titluri de valoare)
– forţa de muncă
• Pieţe
– MĂRFURILOR – bunuri de consum şi bunuri capital
– MONETARĂ
– de CAPITAL
– MUNCII
Output naţional
• totalitatea produselor create şi a serviciilor prestate în cadrul economiei într-o
perioadă determinată (1 an)
• Real şi nominal
• Afectează banii mărimea outputului nominal?
• Nivelul general al preţurilor:
– Valoarea reală a masei monetare
– Puterea de cumpărare a banilor
– Ce este mai important: valoarea sau modificarea procentuala a P? De
ce?
Pentru a calcula outputul national real insumam la pret constant toate produsele
şi serviciile create.
CORECT sau GREŞIT?
GREŞIT !
Outputul real reprezintă valoarea reală a produselor (şi serviciilor) finale create
(prestate) într-o economie într-o perioadă dată

Y (Produs Intern Brut - PIB)

Outputul naţional este izvorul (sursa) tuturor veniturilor din economie, obţinute
pentru utilizarea factorilor de producţie: salarii, dobândă, rentă şi profit.
Veniturile reprezinta sursa cheltuielilor sectoriale.
Output = Venit = Cheltuieli

Cine deţine venitul?

• Proprietarii factorilor de producţie

1
– Munca
• salariu (nominal şi real)menajele
– Capital
• dobânda menajele
• Amortizarea (investiţia de înlocuire) firme
• Profitul
– venitul întreprinzătorilor (menaje)
Fluxurile de venit ale sferei menajelor
(W⋅ L) + Trm = C + Tm + Sm
Fluxurile de venit ale sferei întreprinderilor
Y+ Tr = ( W⋅ L) e Y + Tm + Sm
Fluxurile de venit ale sectorului public
Menaj
Cumpărări
guvernamentale
(G)
Economisire (Sa)
Te + Tm = Tre + Trm + G + Sa
Y + IM = C + I + G + EX

I = S a +S m+ S e +S ext =S
• Principalii protagonişti: întreprinderile, menajele, statul, sistemul bancar şi
sectorul exterior
• Tipuri de bunuri: de consum, de capital, banii, capitalul, forţa de muncă
• Pieţe: mărfurilor, monetară, capital şi muncii
• Outputul real reprezintă valoarea reală a produselor (şi serviciilor) finale
• Outputul naţional este izvorul (sursa) tuturor veniturilor din economie
• Output = Venit = Cheltuieli

Curs 2
Sistemul Conturilor Naţionale

Scopul SCN (System of National Accounts)

• comparabilitatea la nivel internaţional a performanţelor economice
PIB – cel mai important indicator al SCN
– pe latura cheltuielilor
– pe latura producţiei
– pe latura veniturilor
• Anuarul statistic al României – cap. 11
Venituri primare:
– salariu, dobânda, dividende, profit, renta, amortizare
Output brut
- Consum productiv (CI)

2
PIB - Amortizare = PIN + venitul primar primit de rezidenţi din exterior - venitul
primar primit de exterior de la rezidenţi
VNB - Amortizare = VNN+ transferuri primite din exterior - transferuri spre
exterior
VNDB - Amortizare = VNDN
PIB =∑piQi
Cum influenţează stocurile mărimea PIB?
• Cum influenţează semifabricatele
(consumul intermediar) mărimea PIB?
• Valorile evaluate şi neincluse în PIB
PIBN =∑pitQit
t – anul curent
R t0 t
PIBR =∑pt0Qit
t – anul curent; t0 – anul de baza
PIB se poate calcula în trei modalităţi: pe latura veniturilor, a cheltuielilor şi a
producţiei
• Producţia în vederea stocării măreşte PIB, la fel ca valorificarea finală
• PIB include doar valoarea produselor finale, nu şi a semifabricatelor
• metoda „valorilor evaluate” nu este exactă şi unele produse şi servicii nu intră în
PIB
• PIB este un indicator inexact al rezultatelor macroeconomiei

Curs 3
Creşterea economică
Oferta de mărfuri
• cantitatea de factori de producţie - L, K
• funcţia de producţie: Y = F(L, K)
Cererea de mărfuri (Economie închisă: Y = C + I + G)
• Consumul menajelor
• Investiţiile: I = I(r)
– rata nominală a dobânzii - rata reală a dobânzii
• Cheltuielile guvernamentale
– Yd = Y – (T – Tr)
– Soldul bugetului de stat (T – G): deficitar, echilibrat, excedentar
Care sunt cauzele diferenţelor de nivel de trai dintre ţări?
– capital
– muncă
– nivelul tehnologic

• model dinamic
Factori care influenţează mărimea stocului de capital:
– investiţia:

• investiţia viitoare este funcţie a stocului curent de capital:

– uzura:

3
Variaţia stocului de capital
i = s⋅ y ⇒ i = s⋅ f(k)
↑ k ⇒↑ y ⇒↑ i
δ⋅ k
Δk = i - δ⋅ k ⇒ Δk = s⋅ f ( k) - δ⋅ k
Cum afectează creşterea demografică stocul de
capital pe cap de locuitor?
• [(δ + n)k] – valoare de acoperire a investiţiei
– investiţia
• înlocuieşte capitalul uzat
• dotează cu capital noii lucrători
• Valoarea staţionară a k
• Regula de aur a acumulării
MPK = б + n MPK – б = n
Δk = i - ( δ + n) ⋅ k funcţia de producţie:
• Ce efect are progresul tehnic asupra eficienţei
muncii?
• Ce efect are progresul tehnic asupra stocului de
capital pe cap de locuitor?
• Situaţia staţionară
Y = F(K, L⋅ E) : L⋅ E⇒ y = f (k)
Δk = s⋅ f (k) - (δ + n + g)⋅ k = 0
Când economia este pe o traiectorie staţionară, ritmul creşterii outputului
pe lucrător depinde exclusiv de progresul tehnic.
Deci, numai progresul tehnic poate conduce la creşterea durabilă a
nivelului de trai.

Regula de aur a acumulării: MP K = δ + n + g

pe termen scurt, rata economisirii determină mărimea stocului de capital din

economie şi nivelul outputului
• creşterea ratei economisirii conduce la o creştere economică
rapidă, dar numai până la atingerea noii situaţii staţionare
• cantitatea de capital care maximizează consumul se numeşte stoc
de capital conform cu regula de aur a acumulării
• creşterea durabilă a venitului naţional pe lucrător depinde de
progresul tehnic

curs 4
Şomajul

4
Rata şomajului
• Rata naturală a şomajului
u = U/ L
– piaţa forţei de muncă este staţionară

g⋅ U = p⋅ E
un =p/(p + g)

Şomajul fricţional (de căutare)

– găsirea unui loc de muncă potrivit necesită timp şi energie. De ce?
• diferă competenţele, salariile plătite puţină lume va accepta prima ofertă
• modificări sectoriale:
– restructurarea ramurilor industriei
– mobilitatea geografică a forţei de muncă este redusă
• faliment, concediere, demisie

Şomajul de aşteptare
– oferta de forţă de muncă > cererea de forţă de muncă

5
– rigiditatea salariilor: salariile nu se adaptează imediat în vederea egalizării cererii
şi ofertei de muncă
– Cauze:
• salariul minim legal pe economie
– rol: ajutarea categoriilor sociale defavorizate: săraci cu familii numeroase
– Există efecte negative asupra ocupării?
salariul minim legal pe economie
– Salariul minim nu este o chestiune de generozitate a unui guvern, ci un termen
de referinţă pentru toate salariile din domeniul bugetar, dar şi o expresie a
competitivităţii unei economii. (Capital, 24.10.07)
– Ce s-ar întâmpla dacă de mâine dimineaţă salariul minim ar deveni 1000 euro?

Şomajul de aşteptare
– Cauze:
• monopolul sindicatelor
– negocierile colective creşte nivelul salariului peste nivelul de echilibru
scade numărul de angajări
• Salariile de eficienţă

Şomajul ciclic

Şomajul sezonier
• Măsuri pasive
• indemnizaţia de şomaj
– efect negativ: măreşte şomajul fricţional dacă este prea mare
• Măsuri active - promovate de către Agenţiile Judeţene de Ocupare a Forţelor de
Muncă
– informarea şi consilierea cu privire la locurile de muncă – cursuri de calificare şi
recalificare
– consultanţă şi asistenţă pentru începerea unei activităţi independente sau pentru
iniţierea unei afaceri
– medierea muncii şi stimularea mobilităţii forţei de muncă
• şomajul este un fenomen care apare în orice economie
• se pot manifeste două tipuri de şomaj: de căutare (fricţional) şi de aşteptare
• măsurile pentru reducerea şomajului se încadrează în două categorii: active şi
pasive
• aceste măsuri trebuie stabilite coerent pentru a evita amplificarea somajului

Curs 5
Inflaţia
Inflaţie - Dezinflaţie - Deflaţie
• Funcţiile banilor:
– deţinere a avuţiei
– măsurare a valorii
– mijloc de circulaţie
• Formele banilor

6
– bani marfă – cu valoare intrinsecă (ex: aurul).
– bani hârtie (bancnotele) – fără valoare intrinsecă

Banca Naţională a României are dreptul exclusiv de emisiune, fiind singura

instituţie autorizată să emită însemne monetare…
• masa monetară în sens restrâns (M1):
– numerarul în circulaţie (bancnote şi monede);
– depozitele overnight (conturi curente, depozite la vedere);
• masa monetară intermediară (M2):
– M1;
– depozitele cu durată iniţială de până la 2 ani;
• masa monetară în sens larg (M3):
– M2;
– alte instrumente financiare (împrumuturile din operaţiuni repo, acţiunile/unităţile
fondurilor de piaţă monetară, titluri de valoare negociabile cu maturitate de până
la 2 ani inclusiv)
• De ce deţin oamenii bani?
• MV = PT
• T – greu de măsurat
• MV = PY
• V – constant 
M⋅ V = P⋅ Y
Motive care stau la baza cererii de bani:
• Tranzacţional

• Speculativ

dobânda nominală:

Indicele Laspeyres (IPC):

– supraestimează creşterea preţurilor
Indicele Paasche (deflator PIB):
– subestimează creşterea preţurilor

Indicele Marshall-Edgeworth:

7
Indicele Fisher:
Dificultăţi privind măsurarea evoluţiei preţurilor
– inconsistenţa valorilor pe termen scurt cu evoluţia pe TL
– nu toate preţurile se ajustează simultan şi în aceeaşi măsură
– tendinţa sezonieră de consum a unor produse
• Pt. eliminarea distorsiunilor:
– componenta tranzitorie
– componenta permanentă: inflaţia de bază (core inflation)
• CORE1 = total preţuri – preţuri administrate
• CORE2 = CORE1 – preţuri volatile
Sunt cuprinse: toate cheltuielile băneşti de consum
• Sunt excluse:
– Consumul din resurse proprii (din stoc, din producţie proprie, primit in dar
etc.);
– Cheltuielile cu caracter de investiţii şi acumulare (cumpărarea de locuinţe sau
efectuarea de reparaţii capitale la locuinţele vechi etc.);
– Cheltuieli care se refera la dobânzi plătite la credite, amenzi, jocuri de noroc,
impozite etc.;
– Cheltuieli aferente plăţii muncii pentru producţia gospodăriei (arat, semănat,
prăşit, îngrijirea grădinilor şi livezilor de pomi, a viilor, strângerea recoltelor,
cositul fânului, tratamentul medical al animalelor etc.).
Preţurile înregistrate sunt preţurile cu amănuntul (inclusiv TVA)
• Colectarea preţurilor
– De 3 ori pe lună: 1-7, 10-17, 20-27
– Se observă aproximativ 95000 de preţuri lunar
• IPC versus IAPC
– naţional versus intern
– au aceleaşi surse de date
– IPC utilizează trei categorii de produse (alimentare, nealimentare şi servicii)
– IAPC utilizează clasificarea COICOP (Clasificarea Consumului Individual pe
Destinaţii), care cuprinde 12 diviziuni detaliate în 39 de grupe şi 93 de clase de
mărfuri şi servicii.
Banii sunt instrument de păstrare a avuţiei, măsură a valorii şi mijloc de circulaţie
• BNR este singura instituţie care are dreptul de emisiune monetară
• teoria cantitativă a banilor susţine că nivelul preţurilor este proporţional cu
cantitatea de bani
• Cererea de bani depinde de Y şi i
• Inflaţia se măsoară cu ajutorul IPC şi IAPC