DROGURILE,

IMPORTANŢA STUDIERII EFECTELOR LOR

ÎN LECŢIILE DE EDUCAŢIE PENTRU
SĂNĂTATE
 INTRODUCERE
 La începutul mileniului III omenirea se confruntă cu un
fenomen ce a luat o amploare nebănuită în urmă cu câţiva
ani- consumul de droguri, fenomen care riscă să atingă
dimensiunile unei ,,epidemii”. Se consideră că în lume, la ora
actuală sunt peste 200 milioane de consumatori (din care
majoritatea au vârste sub 30 de ani), care se regăsesc în cele
mai diverse categorii sociale şi profesionale .
Drogul reprezintă o problemă socială, generând: sărăcie,
hoţie, şantaj, corupţie, crimă, terorism.
În acest context, alegerea acestei teme are ca scop
informarea corectă şi familiarizarea elevilor cu problematica şi
pericolul consumului de droguri, precum şi educarea lor în
spiritul formării atitudinilor responsabile faţă de consumul de
droguri.
 PROPRIETĂŢILE GENERALE ALE TOXICULUI
1.1.Toxic, toxicitate, doză
 TOXICOLOGIA (Gonzales1954) ,, este ştiinţa care se ocupă cu identificarea, izolarea şi
dozarea otrăvurilor, cu acţiunea lor asupra organismului şi cu antidoturile folosite pentru
combaterea efectelor toxice”.
 Pentru noţiunea de TOXIC s-au încercat de-a lungul secolelor zeci de definiţii, cum ar fi:
- „Otrava este medicamentul care ucide” (Gerolamo Mercuriale, sec.XVI);
- „Otrava este orice şi nimic nu este fără otravă; doza o face să fie remediu sau otravă”
(Paracelsus,sec.XVI);
- „Otrava este orice substanţă a cărei prezenţă în organism nu este nici normală şi nici
obişnuită”(Ogier Kohn-Abrest, sec.XIX);
-„Otrava este orice substanţă care pătrunzând în organismul viu-indiferent pe ce cale într-
o cantitate relativ mare, o dată sau de mai multe ori la intervale foarte apropiate sau în cantităţi
mici repetate în timp, provoacă trecător sau durabil, printr-o acţiune fizico-chimică, tulburări mai
mult sau mai puţin grave uneia sau mai multor funcţii, putând provoca chiar moartea”(Fabre-
Truhaut)etc.
- În accepţiunea curentă, prin TOXIC se defineşte acel produs care are proprietatea ca
pătruns în organismul viu, indiferent de cale şi de mod de administrare, să provoace de la o
anumită doză perturbări funcţionale şi de structură care generează o stare patologică numită
intoxicaţie.
Substanţa sau produsul cu proprietăţi agresive asupra organismului viu poartă denumirea
de toxic (etimologic provenind de la „toxon”- arc cu săgeţi otrăvite sau de la „tako”-egipt.,
prăpăd,moarte)

 Toxicitatea -reprezintă o comportare biochimică a substanţei faţă de un organism viu şi este

condiţionată de organismul asupra căruia acţionează şi de doza patrunsă în organism.

 Doza reprezintă relaţia dintre cantitatea de produs care acţionează asupra organismului şi
efectul toxic.
 TOXICOMANIA
 Comitetul de experţi în probleme de toxicomanie din cadrul OMS consideră drogarea ca o stare
de intoxicaţie periodică sau cronică, dăunătoare individului şi societăţii, generată de
consumarea repetată a unui drog natural sau sintetic . Ea se caracterizează prin:
-invincibilă dorinţă sau o necesitate obligatorie de drogare şi de procurare a drogului prin orice
mijloace;
-tendinţă de a mări doza;
-dependenţă de ordin psihic şi uneori fizic faţă de efectele drogului, cu apariţia sindromului de
abstinenţă la suprimarea drogării.
 Originea cuvântului drog este obiectul unor controverse: după unii autori acest cuvânt ar proveni
din cuvântul persan „droa" ce înseamnă miros aromatic; după alţii ar proveni din cuvântul evreiesc
„rahab" care înseamnă parfum, iar după alţii la originea etimologică a cuvântului drog ar sta termenul
de origine olandeză „droog", ce desemnează substanţele vegetale vândute de farmacişti.
 Drogurile sunt acele substanţe chimice, naturale sau de sinteză, care pot modifica
comportamentul consumatorului, starea sa fizică şi psihică, îi pot influenţa activitatea şi
pot duce la afectarea organismului în general şi a anumitor organe. Definiţia legală a
drogurilor (în sensul de Legii nr.143 din 2000 privind combaterea traficului şi consumului
ilicit de droguri) este: „Drogurile sunt plantele şi substanţele stupefiante sau psihotrope
sau amestecurile care conţin asemenea plante şi substanţe.
 Toleranţa constă în reducerea sensibilităţii faţă de acea substanţă, fapt ce face necesar
doze mai ridicate pentru a obţine acelaşi efect precum cel obţinut anterior cu o doză mai
redusă.
 Dependenţa descrie acel comportament al unei persoane care consumă zilnic droguri şi
care are dificultăţi în a renunţa la consum. Consumul de droguri generează:
-Dependenţă fizică este starea adaptativă caracterizată prin apariţia de tulburări fizice intense
care se manifestă la reducerea dozelor, la întreruperea completă a administrării sau la amânarea
acesteia peste limitele suportabile de către organism.
-Dependenţă psihică este starea în care drogul produce un sentiment de satisfacţie şi o
impulsiune psihică, care cere administrarea periodică sau continuă a drogului, spre a provoca plăcere
sau a evita indispoziţia
  CLASIFICAREA DROGURILOR:

Prima clasificare a drogurilor a fost făcută în 1924 de către

farmacologul german Ludwing Lewin, în tratatul său
„Phantastica" şi ţinând cont de efectul farmacodinamic principal
al substanţelor le clasifică în:
Euphorica - droguri care au ca principală acţiune
inducerea unei stări euforice.
Phantastica - substanţe diferite din punct de vedere
chimic, dar care au în comun efecte halucinogene (percepţii
fără obiect) - agenţi de iluzii, care induc viziuni despre a căror
realitate consumatorul este convins
Inebriantia - substanţe care determină instalarea unei stări
de beţie sau asemănătoare cu beţia.
Hypnotica - substanţe care determină deprimarea S.N.C.,
inducând somnul.
Excitanţia - droguri care produc o stare de stimulare a
S.N.C., au efecte psihotonice, diminuând senzaţia de oboseală
( nu starea ! ).
Clasificarea pentru substanţele psihotrope, clasice şi moderne realizată de
Pierre Deniker în lucrarea sa „La psyhopharmacologie"

Psihodisleptice sau
Psiholeptice Psihoanaleptice psihedelice – (care produc
(depresoare sau inhibitoare ( excitante sau stimulante ale modificări ale S.N.C.,
ale S.N.C.) S.N.C.) îndeosebi în sfera cognitivă şi
perceptuală)
Opiacee, opiul şi derivaţi Amfetamine şi derivatele ei Cannabis şi derivaţi
(morfinice de sinteză) (haşiş,marijuana)
Benzodiazepine Amine simpatomimetice Halucinogene şi onirogenele
(mescalina, L.S.D.-25,
psylocina, psylocibina,
cannabinoizii)
Barbiturice Cocaina ,crack, khat Solvenţi, eter
Neuroleptice Cofeina şi alte xantine Alcool etilic

Antihistaminice Derivate anticolinergice

Clasificarea drogurilor în funcţie de
dependenţă şi toleranţă
Droguri Dependenţă Dependentă Toleranţă
fizică psihică
Opiacee + + +

Barbiturice + + +

Benzodiazepine + + +

Amfetamine - + +

Cocaină - + -

Halucinogene - + slabă

Cannabis - + -

Solvenţi - + +
 TIPURI DE DROGURI
1. EUFORICELE SAU UTOPIACEELE

Erythroxylon coca
Papaver
somniferum

Cocaină pulbere Freebase

Opiu brut-uscat Morfina- Heroina-

diverse forme diverse forme de
de prezentare prezentare Crack
2. INEBRIANTELE (Alcool,Inhalanţi,Solvenţi)
 3. HALUCINOGENELE (fantasticile , psihodisleptice sau psihedelice)

Cactus Peyot-
Iarba-Marijuana
Mescalina
LSD- tablete şi “timbre”

Cannabis Haşiş Psilocybe-psilocibina

sativa

Droguri disociative-
Ketamine
Ulei de haşiş
Stropharia-psilocibina
 4. EXCITANTELE SAU STIMULENTELE (Psihoanaleptice)

Coffea arabica-cofeina

Amfetamine clasice
(dextroamfetamine,metamfetamine) diverse
forme de comercializare Camellia thea-teofilina

Ecstasy (XTC, Adam) Teobroma cacao-teobromina

 5. HIPNOTICELE (psiholepticele)

Barbituricele Tranchilizantele (derivaţi fenotiazinici,benzodiazepinici,carbamici)

Fenobarbital Rohypnol Valium Benzodiazepine

 6. DROGURI NOI

GHB (Ecstasy lichid) Popper (,,aur lichid”,Rave,rush) ICE(shaboo)

EFECTELE ABUZULUI DE DROGURI ASUPRA SISTEMULUI

NERVOS CENTRAL

A
B

C
D
E

Principalii neuromediatori ai transmiterii sinaptice:

GABA (sau acidul g-aminobutiric) inhibă potenţialul de acţiune
GLUTAMATUL(neuromediator excitator)
SEROTONINA şi CATECOLAMINELE
EFECTELE COCAINEI ASUPRA SISTEMULUI NERVOS CENTRAL

Circuitul cerebral al recompensei

Reprezentarea stilizată a circuitului neuronal a sistemului recompensei.
Circuitul neuronal dopaminergic (în roşu)

Acţiunea cocainei asupra receptorilor

 CONSUMUL DE DROGURI ÎN ROMÂNIA

Prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul vieţii Prevalenţa consumului de droguri de-a lungul
vieţii în funcţie de grupa de vârstă
2,00%
3,50%
1,50%
3,00%
1,00% Canabis
2,50%
Cocaina
0,50% 2,00% Heroina
0,00% 1,50% Ecstasy
1 Amfetamine
1,00%
Canabis 1,70% LSD
0,50%
Cocaina 0,40%
0,00%
Ecstasy 0,30% 15-24 ani 25-34 ani 35-44 ani 45-54ani 55-64ani
Heroină 0,20% Vârsta
Amfetamine 0,20%
 Tabel –Prevalenţa consumului de droguri ilegale de-a lungul
vieţii,
în funcţie de grupa de vârstă (%)

Tipul de Grupa de vârstă Total

drog 15-24 25-34 35-44 45-54 55-64 15-64
ani ani ani ani ani ani
Canabis 2,7 3,0 1,0 0,5 1,7
Cocaina 0,4 1,0 0,2 0,4
Heroina 0,3 0,5 0,2
Ecstasy 0,8 0,3 0,3
Amfetam 0,3 0,6 0,2
ine
LSD 0,6 0,2

Sursa: Agenţia Naţională Antidrog-Observatorul român pentru droguri şi

toxicomanie
 4,00% 1,00%
3,00% 0,80%
2,00% 0,60%
1,00% 0,40%
0,00% 0,20%
1
0,00%
Bucuresti 3,80% 1
Transilvania 2,80% Bucuresti 0,30%
Oltenia 2,10% Transilvania 0,90%
Consumul de Canabis în România Consumul de amfetamine în România

1,50% 2,00%
1,50%
1,00%
1,00%
0,50%
0,50%
0,00%
1
0,00%
1 Bucuresti 1,90%
Bucuresti 1,30% Muntenia 0,70%
Transilvania 0,20% Oltenia 0,30%
Oltenia 0,60% Transilvania 0,20%
Consumul de Ecstasy în România Consumul de Cocaină în România
 1%
1%
1%
1%
0%
0%
0%
1
Bucuresti 1%
Moldova 0,30%
Muntenia 0,10%
Consumul de Heroină în România

Asistenţa medicală acordată toxicomanilor in functie de tipul

de drog
Cocaină
Canabis
Nicotină
Heroină
Alcool
Alcool Nicotină
Canabis
Heroină
Cocaină
Efectele consumului de droguri asupra indivizilor,după anumite intervale de
timp

După 11 luni După 1 an

 CONSUMUL DE DROGURI

TIPURI DE DROGURI VÂRSTA CONSUMATORILOR

22%
10%

36%
20%

50%
COCAINA 16-18 ANI
MORFINA 19-27 ANI
20% HASIŞ
28- 40 ANI
ALTELE
42%
 Test de evaluare iniţială,
Competenţe derivate din c.s:
-Cd1- realizarea diferenţei dintre drogurile legale şi ilegale;
-Cd2-stabilirea provenienţei majorităţii drogurilor,din specii vegetale;
-Cd3-explicarea pe scurt a termenilor:doză,dependenţă;
-Cd4-aprecierea veridicităţii unor afirmaţii legate de droguri;

Test de evaluare:
I. Asociaţi noţiunile din cele două coloane; (2puncte)
1.droguri legale a.cocaina
2.droguri ilegale b.nicotina
c.alcoolul
d.morfina
II. Exemplificaţi două specii de plante din care se extrag substanţe
folosite în prepararea drogurilor. (1,5puncte)
III.Explicaţi pe scurt înţelesul cuvintelor: doză, toleranţă, dependenţă.
( 1,5puncte)
IV.Răspundeţi cu adevărat(A) sau fals(F): (4puncte)
 Consumul de droguri te face mai creativ.
 Drogurile obţinute natural nu au efecte negative asupra sănătăţii.
 Adolescenţii nu pot deveni dependenţi de droguri.
 Drogurile afectează creierul şi procesele cognitive.
 Scopul acestui test de evaluare iniţială a fost depistarea la elevi
a lacunelor privind efectele drogurilor şi provenienţa lor, precum
şi determinarea cunoaşterii riscurilor la care se supun potenţialii
consumatori. S-a constatat că majoritatea elevilor au
cunoştinţe generale despre: categoriile ilegale de droguri,
despre efectele consumului de droguri şi pot aprecia cei mai
mulţi dintre ei unele afirmaţii legate de droguri,deşi nu toţi
conştientizează riscul, existând tentaţia experimentului propriu.
 S-au constatat , de asemenea, greşeli legate de plasarea
eronată a unor droguri în anumite categorii, cât şi confuzie între
termenii toleranţă şi dependenţă
 De aici rezultă necesitatea introducerii unui număr minim de ore
obligatorii în trunchiul comun din curiculum, care să abordeze
noţiunile de bază propuse de opţionalul de ,,Educaţie pentru
sănătate”
 CONCLUZII

 1).Problema drogurilor şi a toxicomaniei a devenit alarmantă şi în ţara noastră, mai ales

după 1989 când graniţele au fost deschise şi în condiţiile în care lipseşte o legislaţie
adecvată care să o controleze şi să o limiteze.
 2).Cazurile de drogare sau de posesie a drogurilor se întâlnesc tot mai frecvent, nu
numai la cetăţenii străini ci şi în rândul românilor, mai ales tineri( elevi şi studenţi).
 3).Drogurile mai frecvent identificate, au fost cocaina( extrasă din frunzele de
Eriyhroxylon coca) şi morfina ( principalul alcaloid al opiului extras din capsule de
Papaver somniferum).
 4).Curiozitatea şi necunoaşterea cu precizie a efectelor substanţelor de drogare fac tot
mai multe victime în rândul tinerilor (elevi din licee,chiar şi gimnaziu şi studenţi).
 5).Preocuparea insuficientă în ţara noastră pentru o educaţie adecvată în rândul
populaţiei, mai ales pentru tineri, face să nu fie cunoscute riscurile deosebite ale
folosirii acestor produse.
 6).Numărul restrâns de laboratoare de profil, lipsa de experienţă a laboratoarelor
existente în controlul farmaceutic în condiţiile pătrunderii unui număr imens de
substanţe medicamentoase pe piaţa românească, unele tehnici necorespunzătoare,
interferenţe analitice nesesizate, reactivi alteraţi, etc, au dus fie la ineficienţa
controlului, fie la false incriminări, cu consecinţe deosebit de grave.
 7).Ca o concluzie generală, se desprinde necesitatea intensificării unei educaţii
adecvate a copiilor şi tinerilor din ţara noastră, atât în şcoală cât şi în familie, prin
mijloace mass-media şi prin orice alt mijloc care să conştientizeze populaţia asupra
riscului deosebit de mare al acestui flagel al timpurilor noastre.