ABECEDAR european

ABECEDAR
EURO PEAN Ediţia a doua

Biblioteca Centrelor „Pro-Europa”

din Republica Moldova
ABECEDAR european

ABECEDAR
EUROPEAN

Ediţia a doua

Editat în cadrul proiectului „Promovarea politicilor de integrare europeană în

regiunea de nord a Moldovei”, implementat de Centrul Regional CONTACT-Bălţi cu
finanţarea oferită de Fundaţia Est-Europeană.

Fundaţia Est-Europeană
 ABECEDAR european

Tipar executat la S.R.L. “Tipografia din Bălţi”;

Tel.:+231/ 221-31, e-mail: tipograf_balti@mail.ru
Pagini –35
Mai,2010
-----
Această broşură este publicată în cadrul proiectului „Promovarea politicilor
de integrare europeană în regiunea de nord a Moldovei”, implementat de Centrul Regional
CONTACT-Bălţi cu finanţarea oferită de Fundaţia Est-Europeană.

-----

ABECEDAR european, ediţia a doua

Opiniile exprimate în această broşură nu reprezintă în mod neapărat
punctul de vedere al instituţiei finanţatoare şi partenerilor săi.

Lector: Eugen Urban

Elaborare: Agenţia Monitor Media

Coperta, design şi tehnoredactare: Agenţia Monitor Media
monitor.press@gmail.com

Se distribuie gratuit
ABECEDAR european

SUMAR
Capitolul I
Uniunea Europeană: istorie,
Structura, legislaţie, simboluri.............................................6
Ce este Uniunea Europeană?....................................6
Este, oare, UE un stat?.............................................6
Care este misiunea Uniunii Europene?.....................6
Obiectivele Uniunii Europene..................................7
Când a apărut UE şi cine este autorul
ideii formării comunităţii europene?........................7
Cum s-a ajuns la actuala formulă a UE?..................7
CARE SUNT PRINCIPALELE
INSTITUŢII ALE UE?...........................................8
Parlamentul European..............................8
Consiliul Uniunii Europene......................8
Comisia Europeană..................................8
Consiliul European................................10
Curtea Europeană de Justiţie..................10
Curtea Europeană de Conturi.................10
CARE SUNT ORGANELE
PRINCIPALE ALE UE?.......................................10
Banca Centrală Europeană.....................10
Comitetul Economic şi Social................10
Comitetul Regiunilor..............................11
Banca Europeană de Investiţii................11
Ombudsman...........................................11
ORGANISMELE COMPLIMENTARE.................11
EUROPOL.............................................11
EUROJUST............................................12
Agenţii europene....................................12
De ce a fost nevoie de elaborarea
Constituţiei UE?....................................................12
De ce Constituţia nu are încă putere juridică?........13
Ce este extinderea UE?..........................................13
Cine poate deveni membru al UE?.........................13
SIMBOLURI EUROPENE....................................14
Steagul...................................................14
Imnul.....................................................14
Sloganul UE...........................................15
Euro, moneda unică................................15
Ziua Europei...........................................16
 ABECEDAR european

Capitolul II
Politica Europeană de Vecinătate.............................17
CeestePoliticaEuropeană
de Vecinătate?.............................................17
Asupra căror state se răsfrânge PEV?..........17
Dar ce-şi propune PEV?..............................17
Republica Moldova, in contextul PEV.........18
Ce sunt Euroregiunile şi de
ce avem nevoie de ele?................................19
Este parte Moldova la Euroregiuni?.............19
Care sunt condiţiile pentru parteneriate
in cadrul Euroregiunilor?.............................19
Capitolul III
Moldova şi integrarea europeană
Instituţii europene în Moldova . 21

Context general............................................21
Planul de acţiuni
R. Moldova – Uniunea Europeană................21
Domeniile prioritare ale
Planului de Acţiuni.......................................22
Care vor fi „consecinţele”
realizării Planului de Acţiuni?......................22
INSTITUŢII ALE UE
IN R. MOLDOVA.......................................23
Delegaţia Comisiei Europene.......23
Reprezentantul Special al UE.......23
EUBAM, Misiunea de
Asistenţă la Frontiera UE.............24
SURSE WEB UTILE..................................25

Ce trebuie să ştie, în mod obligator, un european........27

Despre Centrele „Pro-Europa”.................................29
Despre Centrul CONTACT-Bălţi.................................31
Partenerii Centrului CONTACT-Bălţi
/Agenţia Monitor Media, Agenţia DECA-press şi
Institutul pentru Dezvoltare Comunitară/....................32
Despre Asociaţia „DIALOG” (Cahul)..................... 33
Partenerii Asociaţiei „DIALOG”
/Centrul CONTACT-Cahul,
Universitatea de Stat „B.P. Haşdeu”/.........................34
ABECEDAR european

Centrele Interactive
Europene „PRO-Europa” –
o fereastră deschisă spre
Uniunea Europeană!
www.pro-europa.md

5
 ABECEDAR european

Capitolul I
Uniunea Europeană: istorie,
structura, legislaţie, simboluri
Ce este Uniunea Europeană?
Uniunea Europeană (UE) este o comunitate statală economică,
politică, de securitate şi de apărare formată din 27 de state
membre, care realizează în comun o serie de sarcini specifice
prin intermediul politicilor şi programelor comunitare. Uniunea
Europeană este rezultatul unui proces de cooperare şi integrare,
care a început în anul 1951, între şase ţări europene: Belgia,
Germania, Franţa, Italia, Luxemburg şi Olanda. După şase valuri
de aderare – in 1973: Danemarca, Irlanda şi Regatul Unit; în
1981: Grecia; in 1986: Spania şi Portugalia; în 1995: Austria,
Finlanda şi Suedia; în 2004: Estonia, Lituania, Letonia, Polonia,
Ungaria, Cehia, Slovacia, Slovenia, Cipru şi Malta; în 2007:
România şi Bulgaria – Uniunea Europeană are 27 de state
membre care însumează un spaţiu de peste patru milioane de
kilometri pătraţi, cu o populaţie ce se apropie de cifra de 500
milioane de locuitori. Produsul Intern Brut se estimează la 10
miliarde de euro, UE fiind a doua putere economică din lume,
după SUA şi unul dintre cei mai importanţi actori în relaţiile politice
şi de securitate internaţională.
Este, oare, UE un stat?
UE nu este un stat, ci o organizaţie internaţională condusă prin
intermediul unor instituţii supranaţionale, către care statele membre
deleghează o parte din suveranitate şi putere de decizie în propriile
afaceri interne. Cu toate acestea, UE are unele din atributele
unui stat – instituţii cu puteri executive, legislative, juridice comune,
monedă unică, drapel, imn – şi chiar ale unui sistem politic – partide
politice europene, grupuri de lobby, organizaţii neguvernamentale.
Experţii sunt înclinaţi să creadă că pe viitor UE ar putea deveni o
federaţie.
Care este misiunea Uniunii Europene?
Organizarea relaţiilor dintre statele membre într-o manieră
coerentă, având drept scop cooperarea în domeniul politic,
economic şi social.

6
ABECEDAR european

Obiectivele Uniunii Europene:

• Promovarea progresului economic şi social (piaţa unică a
fost instituită în 1993, iar moneda unică a fost lansată în 1999);
• Afirmarea identităţii Uniunii Europene pe scena internaţională
(prin ajutor umanitar pentru ţările care nu sunt membre, o politică
externă şi de securitate comună, implicare în rezolvarea crizelor
internaţionale, poziţii comune în cadrul organizaţiilor internaţionale);
Instituirea cetăţeniei europene (care nu înlocuieşte cetăţenia
naţională, dar o completează, conferind un plus de drepturi civile
şi politice cetăţenilor europeni);
• Dezvoltarea unei zone de libertate, securitate şi justiţie (legată
de funcţionarea pieţei interne şi în particular de liberă circulaţie a
persoanelor);
• Înfiinţarea şi consolidarea dreptului comunitar (corpul
legislaţiei adoptate de către instituţiile europene, împreună cu
tratatele fondatoare).

Când a apărut UE şi cine este autorul

ideii formării comunităţii europene?
9 mai 1950 este considerată data creării UE,
iar ideea unei comunităţi europene a fost
avansată, pentru prima oară, de către Robert
Schuman, ministru francez de Externe, intr-un
discurs.
Cum s-a ajuns la actuala formulă a UE?
La propunerea „tatălui” UE, Robert Schuman, în 1952 a fost
creată prima structură supranaţională. Este vorba de
Comunitatea Europeană a Cărbunelui şi Oţelului (CECO)
de către şase ţări: Franţa, Germania, Belgia, Olanda, Luxemburg
şi Italia. CECO a reprezentat simbolul dorinţei Franţei şi Germaniei
de a face imposibilă reluarea războiului dintre aceste două state.
În 1958 sunt create alte două instituţii – Comunitatea
Economică Europeană (CEE, cunoscută şi ca „Piaţa comună”)
şi Comunitatea Europeană pentru Energie Atomică (cunoscută
şi ca EURATOM). Prin crearea acestor trei structuri s-a pus
fundaţia pentru „o uniune tot mai apropiată”, cu crearea pieţei
comune, utilizarea energie atomice în scopuri paşnice. Mişcarea
bunurilor, persoanelor, serviciilor şi capitalurilor în interiorul

7
 ABECEDAR european

comunităţilor create -- sunt cele patru libertăţi proclamate odată

cu crearea pieţei comune.
În urmă cu 40 de ani, în 1967, cele trei comunităţi – CECO,
CEE şi EURATOM – fuzionează formând Comunitatea
Europeană, fiind stabilit un cadru instituţional comun. În 1991,
în Olanda, este semnat Tratatul de la Maastricht (cunoscut şi ca
Tratatul Uniunii Europene), ratificat in 1993, la Comunitatea
Europeană aderă Uniunea Europeană, o nouă organizaţie.
Aşadar, UE, în actuala formulă, s-a format în perioada anilor 1991-
1993. Prin Tratatul Uniunii Europene a fost creată o suprastructură
din trei „piloni”: Comunitatea Economică Europeană, Politica
Externă şi de Securitate Comună, şi Justiţia şi Afacerile Interne.
CARE SUNT PRINCIPALELE INSTITUŢII ALE UE?
Parlamentul European – este singura instituţie supranaţională
ai cărei membri, în număr de peste 700, sunt aleşi democratic prin
vot universal şi direct. Parlamentul European reprezintă popoarele
celor 27 de state membre şi este ales
la fiecare cinci ani, fiind implicat in
elaborarea a numeroase legi.
In prezent Parlamentul European
deţine pârghiile unui co-legislator, are
un cuvant greu de spus la adoptarea
bugetului european şi exercită un
control democratic asupra celorlalte
instituţii europene. Parlamentarii
europeni se grupează după apartenenţa de partid şi nu naţională.
Parlamentul European are câteva sedii: la Strasbourg (Franţa),
Bruxelles (Belgia) şi Luxemburg (Luxemburg). Lucrările se
desfăşoară în cele 20 de limbi oficiale ale UE.
Următoarele alegeri parlamentare au avut loc în 2009.
Parlamentarii europeni au imunitate parlamentară. În ce priveşte
salariul, acesta este echivalent cu salariul unui parlamentar în ţara
de origine.
Parlamentul European se reuneşte în sesiuni ordinare lunare
de câte o săptămână şi în sesiuni extraordinare. Are 20 de comisii
parlamentare. Pe lângă comisii funcţionează şi 35 de delegaţii,
rolul cărora este de a întreţine relaţii cu state care nu sunt membre
ale UE.

8
ABECEDAR european

Consiliul Uniunii Europene (Consiliul de Miniştri) –

reprezintă interesele statelor membre ale UE şi este organul
legislativ principal, cu puteri mai mari în politica externă şi de
securitate comună şi în justiţia şi afacerile
interne. Este compus din cate un
reprezentant la nivel ministerial ai statelor
membre, iar preşedintele Consiliului este
asigurat de către ţările membre pentru o
perioadă de şase luni, după principiul
rotaţiei. Consiliul „gestionează” nouă
domenii: afacerile generale şi relaţiile
externe; afacerile economice şi
financiare; cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne;
forţa de muncă, politica socială, sănătatea şi protecţia
consumatorilor; concurenţa; transport, telecomunicaţii şi energie;
agricultură şi pescuit; mediu; educaţie, tineret şi cultura. Îşi are
sediul al Bruxelles.
Comisia Europeană – este organul executiv principal al UE,
care asigură respectarea şi elaborarea legislaţiei UE şi care poartă
responsabilitatea exclusivă pentru executarea bugetului UE. Este
supranumită „gardian al tratatelor”
sau „forţa motrice” a UE. Comisia
se compune din 27 de Comisari
europeni, desemnaţi pe un termen
de cinci ani. Preşedintele Comisiei
Europene este propus de Consiliul
European şi aprobat de Parlamentul
European. Dacă este respins,
Consiliul European va nominaliza alt candidat în decurs de o lună.
Preşedintele Comisiei Europene îi desemnează pe ceilalţi comisari
din listele propuse de statele membre. Membrii Comisiei nu pot
cere sau primi, în exercitarea atribuţiilor lor, instrucţiuni din partea
guvernelor naţionale sau a altor instituţii naţionale sau comunitare.
Comisarii se întrunesc, cel puţin, o dată pe săptămână. Comisia
este una dintre cele mai mari instituţii europene – aici muncesc
15 mii de angajaţi, dintre care 20 la sută reprezintă traducătorii.
Comisia are Reprezentanţe în toate cele 27 de state membre şi
Delegaţii în statele candidate sau în statele terţe.

9
 ABECEDAR european

Consiliul European (a nu se confunda cu Consiliul Europei)

– este autoritatea politică şi decizională supremă a UE. Aceasta
este formată din şefii de state şi guverne şi preşedintele Comisiei
Europene şi stabileşte direcţiile generale de dezvoltare a UE în
cadrul a patru şedinţe pe an.
Curtea Europeana de Justiţie – are rolul de
a garanta aplicarea, interpretarea şi respectarea
dreptului comunitar pe intreg teritoriul Uniunii
Europene. Soluţionează litigiile dintre state şi UE.
Curtea este formata din 27 judecători, reprezentând
câte un stat membru şi nouă avocaţi. Sediul Curţii
este la Luxemburg.
Curtea Europeană de Conturi – exercită controlul financiar
asupra instituţiilor comunitare, asupra modului de încasare a
veniturilor comunitare şi de
realizare a cheltuielilor din bugetul
comunitar. Această instituţie
redactează rapoarte anuale privind
modul de administrare a conturilor
comunitare. Curţii Europene de
Conturi îi lipseşte atribuţia
jurisdicţională. A fost înfiinţată în
1975 şi îşi are sediul la Luxemburg.
CARE SUNT ORGANELE PRINCIPALE ALE UE?
Banca Centrală Europeană –ver ifică utilizarea
corespunzătoare a fondur ilor
europene; menţinerea stabilităţii în
zona euro; controlul masei monetare;
monitorizarea evoluţiei preţurilor şi
stabilirea ratei dobanzii bancare.
Componenţa acestui organism are un
mandat pe un termen de opt ani. Îşi
are sediul in Frankfrut (Germania).
Comitetul Economic şi Social – are misiunea de prezentare
a punctului de vedere al societăţii în procesul de adoptare a

10
ABECEDAR european

deciziilor. Comitetul are competenţa de a

prezenta recomandări Consiliului, Comisiei
şi Parlamentului European; de a încuraja
societatea civilă de a se implica în procesul
de luare a deciziilor şi susţinerea societăţii
civile din statele care nu sunt membre ale
UE in constituirea structurilor consultative. Membri ai acestui
Comitet sunt reprezentanţi ai grupurilor de angajatori, ai angajaţilor
şi ai unor grupuri de interese. Mandatul Comitetului este pe patru
ani. Îşi are sediul la Bruxelles.
Comitetul Regiunilor – are competenţa
de a impune punctul de vedere regional şi local
în legislaţia UE; să prezinte opiniile în Consiliu,
Comisie şi Parlament. Este compus din şase
comisii specializate.

Banca Europeană de Investiţii – competenţele acestei

structuri sunt finanţarea proiectelor; modernizarea industriei
europene; dezvoltarea zonelor defavorizate; atragerea investiţiilor
suplimentare; prezenţa de acţionar majoritare în Fondul European
de Investiţii (EIF). Îşi are sediul la Luxemburg.

Ombudsman (Institutul „avocatului poporului

în UE”). De competenţa acestui institut ţine
investigarea cazurilor de administrare defectuoasă,
discriminare, lipsa sau refuzul accesului la
informaţie. Ombudsman investighează cazurile şi
sesizează instituţiile pârâte, care în termen de trei
luni trebuie să răspundă sesizărilor. Ombudsman elaborează
rapoarte către Parlamentul European şi instituţiile vizate în diferite
cazuri.

ORGANISMELE COMPLIMENTARE
Iată câteva organisme complementare care activează în cadrul
Uniunii Europene:
EUROPOL – misiunea acestei
structuri rezidă în lupta cu criminalitatea;
prevenirea şi combaterea cr imei

11
 ABECEDAR european

organizate; crearea şi menţinerea unei baze de date; realizarea

unei cooperări strânse între statele membre. A fost creat în 1992
şi îşi are sediul central la Haga (Olanda).
EUROJUST – este o structură creată în 2002,
care vine în spijinul instanţelor judiciare şi
procuraturilor din statele membre ale UE. Îşi are
sediul la Haga.

Există şi cel puţin 15 agenţii europene denumirea

cărora ne face înţeleasă sfera de activitate. Printre aceste agenţii
se numără:
CEDEFOP–CentrulEuropeanpentruDezvoltarea Instruirii
vocaţionale;
EUROFOUND–FundaţiaEuropeană pentruÎmbunătăţirea
Condiţiilor de muncă şi de trai;
EEA – Agenţia Europeană de Mediu;
ETF – Fundaţia Europeană de Instruire;
EMCDDA – Centrul European de Monitorizare a Drogurilor;
EMEA – Agenţia Europeană de Evaluare a Produselor Medicale;
OHIM – Oficiul de Armonizare a Pieţei Interne;
EU-OSHA – Agenţia Europeană de Protecţie a Muncii;
CPVO – Oficiul Proprietăţii Industriale;
CdT – Centrul de Traduceri;
EAR – Agenţia Europeană de Reconstrucţie;
EUMC – Centrul European de Monitorizare a Rasismului şi
Xenofobie;
EFSA – Autoritatea Europeană de Securitate Alimentară;
EMSA – Agenţia Europeană de Securitate Maritimă;
EASA – Agenţia Europeană de Securitate Aviatică.

De ce a fost nevoie de elaborarea Constituţiei UE?

Procesul de integrare europeană are loc în baza Tratatelor
europe, încheiate între statele membre şi care definesc obiectivele
UE, stabilesc modalităţile de luare a
deciziilor in domeniile de cooperare
comunitară şi instituţiile care realizează
aceste obiective. In prezent, tratatele
europene numără circa 700 de articole, care
formează o masă de texte care, deseori,
se suprapun şi se contrazic. Consolidarea
acestora intr-un singur act este unul din

12
ABECEDAR european

obiectivele elaborării unui Tratat Constituţional sau a unei

Constituţii a UE. Aceasta prevede, printre altele, reforma
instituţională a UE: desemnarea unui ministru de Externe al UE şi
alegerea unui preşedinte al Consiliului European, sporirea
competenţelor Parlamentului, extinderea votului majoritar în
afacerile comunitare. Constituţia, care conţine 60 de articole,
simplifică procesul legislativ al UE şi proclamă o Cartă a drepturilor
omului care include şi drepturile sociale,

De ce Constituţia nu are încă putere juridică?

Proiectul Constituţiei a fost semnat în octombrie 2004, însă
nu poate intra în vigoare decât după ratificarea de către toate
statele membre, proces care a fost stopat după ce a fost respins în
cadrul plebiscitelor din Franţa şi Olanda, în 2005.
Ce este extinderea UE?
Extinderea este instrumentul principal prin care UE lărgeşte
zona de pace, prosperitate şi stabilitate spre noi state, contribuie
la reunificarea continentului. Prin extinderea UE îşi extinde piaţa
comună, devenind
mai competitivă pe
arena mondială şi mai Cele şase valuri de aderare
pregătită pentru a Din momentul creării primei comunităţi
face faţă proceselor europene – CECO – în 1952 şi până la ora
actuală s-au produs şase valuri de extindere a
de globalizare şi îşi UE, care au favorizat creşterea numărului de
consolidează rolul de membri până la 27, în 2007. Iată care sunt cele
actor geopolitic. şase valuri de extindere:
Primul val, in 1973: Danemarca, Irlanda şi
Cine poate Regatul Unit;
Al doilea val, in 1981: Grecia;
deve-ni membru al Al treilea val, in 1986: Spania şi Portugalia;
UE? Al patrulea val, in 1995: Austria, Finlanda
Tratatul UE spune şi Suedia;
că „orice stat euro- Al cincilea val, in 2004: Estonia, Lituania,
Letonia, Polonia, Ungaria, Cehia, Slovacia,
pean poate depune Slovenia, Cipru şi Malta;
cerere de aderare la Al şaselea val, în 2007: România şi
UE”. Pentru a putea Bulgaria. După cum se vede, cel mai mare val
adera la UE, un stat de extindere s-a produs in 2004.
trebuie să îndepli- Alte state pretendente pentru aderare sunt:
Turcia, Croaţia şi Macedonia.
nească trei criterii de

13
 ABECEDAR european

aderare. 1) Politic –
stabilitatea institu- O definiţie a acquis-ului comunitar
ţiilor care garantează Acquis-ul comunitar reprezintă ansamblul
democraţia, supre- de drepturi şi obligaţii comune ce se aplică
maţia legii, dreptu-rile tuturor statelor membre ale UE. Trebuie să se
facă distincţie între două tipuri de legislaţie
omului şi respe- europeană:
ctarea şi protecţia Legislaţia primară include tratatele
drepturilor minori- Comunităţii cu toate modificările şi completările
tăţilor; 2) Economic – ulterioare şi reprezintă cadrul constituţional al
existenţa unei UE.
Legislaţia secundară cuprinde toate actele
economii de piaţă juridice comunitare (directive, regulamente,
funcţionale şi capaci- decizii, recomandări, avize etc.) adoptate de
tatea de a face faţă instituţiile comunitare în temeiul tratatelor.
competiţiei pe piaţa
internă a UE; 3)
Criteriul acquis-ului. Capacitatea de a-şi asuma obligaţiile de
membru, inclusiv adeziunea la obiectivele uniunii politice,
economice şi monetare. Acest criteriu presupune adoptarea şi
aplicarea legislaţiei europene, cunoscute sub numele de acquis
comunitar.
SIMBOLURILE EUROPENE
Steagul, cu cele 12 stele, amplasate in cerc, pe un fond
albastru, înseamnă unitatea şi identitatea
popoarelor Europei. El reprezintă un cerc din
12 stele aurii pe un fundal albastru. Numărul
de stele este invariabil, doisprezece fiind
considerată drept o cifră a perfecţiunii. A fost
adoptat de Consiliul Europei in 1995. In 1996,
el a fost adoptat şi de Uniunea Europeană.
Imnul. Tot Consiliul Europei a fost cel care
a decis, in 1972, ca „Oda bucuriei” (ultima
parte a Simfoniei a IX-a de Ludwig van
Beethoven) să devină imnul său. În 1985,
statele membre ale UE l-au adoptat şi ele ca
imn oficial al Uniunii Europene, in
aranjamentul orchestral al lui Herbert von
Karajan. Uniunea Europeană nu a urmărit,

14
ABECEDAR european

prin această decizie, să înlocuiască imnurile naţionale ale statelor

membre. Alegerea acestei melodii ca imn subliniază aspiraţia spre
valorile comune, unitatea în diversitate şi idealurile de libertate,
pace şi solidaritate care stau la baza UE.
Sloganul UE – „Unitate prin diversitate”. A fost folosit pentru
prima dată în anul 2000, fiind menţionat
oficial in 2004, in Tratatul de instituire a
unei Constituţii pentru Eur opa.
Semnificaţia sloganului este că, prin
Uniunea Europeană, europenii îşi unesc
eforturile pentru a lucra împreună pentru
menţinerea păcii şi pentru prosperitate, şi
că numeroasele culturi, tradiţii şi limbi
diferite care coexista in Europa sunt un
atu pentru „bătrânul continent”. Sloganul
UE este rodul unui concurs la care au participat, cu propuneri,
80.000 de tineri.
Euro, moneda unica – a luat naştere la 1 ianuarie 1999, odată
cu intrarea în a treia fază a Uniunii Economice şi Monetare.
Această monedă a înlocuit monedele naţionale ale statelor care
participă la zona euro. La această zonă participă toate statele
membre UE cu excepţia Marii Britanii, Danemarcei şi Suediei.
Încă de la 1 ianuarie 2001 euro a apărut pe piaţă sub forma banilor
de cont. Tot de la acea dată ţările care fac parte din zona euro au
început să afişeze preţurile la produse şi servicii şi în moneda
naţională dar şi în euro. Începând cu 1 ianuarie 2002 euro a luat
şi o formă fizică intrând în circulaţie în paralel cu moneda
naţională a statelor participante la zona euro. Începând cu 28
februarie 2002 unităţile monetare naţionale s-au retras de pe piaţă.
Reprezentarea grafică a monedei unice a fost inspirată de litera
grecească „epsilon”, ea trebuind să facă legătură atât cu leagănul
civilizaţiei şi democraţiei europene, cât şi cu prima litera din
cuvantul „Europa”. Cele doua linii paralele din simbolul grafic
sunt un indicator al stabilităţii euro.

15
 ABECEDAR european

Moneda. Există opt tipuri de monede: 1 euro, 2 euro, 50 de

cenţi, 20 de cenţi, 10 cenţi, 5 cenţi, 2 cenţi, 1 cent.

Bancnota. Sunt în număr de şapte şi au următoarele valori: 5

euro, 10 euro, 20 de euro, 50 de euro, 100 de euro, 200 de euro şi
500 de euro. Pe faţeta bancnotelor sunt desenate uşi şi ferestre
care simbolizează
spir itul european al
deschiderii şi coope-
rării. Pe reversul fiecă-
rei bancnote este dese-
nat cate un pod care
simbolizează strânsa
colaborare şi comuni-
care dintre Europa şi
restul lumii. Bancnota de euro cu cea mai mare valoare
nominală

Ziua
Europei este consemnată în fiecare an, la 9
mai. Asta pentru că ziua de 9 mai 1950 a
reprezentat primul pas către crearea a ceea
ce este astăzi UE. În 1985, când proiectul
construcţiei europene era deja clar conturat,
cele zece state membre, care formau la acea
dată Comunitatea Europeană, au hotărât ca
ziua de 9 mai să devină Ziua Europei.

16
ABECEDAR european

Capitolul II
Politica Europeană de Vecinătate
Ce este Politica Europeană de Vecinătate?
Pentru prima oară, noţiunea de Politica Europeană de
Vecinătate (PEV) a fost utilizată după cel de-al cincilea val, în
2004, cand la UE au aderat zece noi state. Obiectivul PEV este
de a împărtăşi beneficiile acestei extinderi cu statele din
vecinătatea apropiată pentru
care nu există, pe termen
mediu, perspectiva de Valul de extindere din 2004 a lăsat în
ader are la UE. Menirea afara hotarelor UEcirca 385 de milioane de
acestei politici este de a evita locuitori
apropiată.
ai statelor din vecinătatea
divizarea dintre Europa
extinsă şi vecinii acesteia prin
antrenarea ţărilor-vecine în
activităţile UE prin colaborări politice şi economice.

Asupra căror state se răsfrânge PEV?

In PEV sunt vizate 16 state din diferite regiuni ale globului.
În regiunea de est: Belarus, Ucraina şi R. Moldova.
În regiunea Caucazului de Sud: Georgia, Armenia şi
Azerbaijean.
Statele sud- şi est-mediteranene: Maroc, Alger, Tunisia, Libia,
Egipt, Israel, Iordania, Liban, Siria şi Autoritatea Palestiniană.
Cu Federaţia Rusă, UE dezvoltă un „parteneriat strategic”,
iar statele candidate la aderarea UE (Turica, Croaţia şi
Macedonia), precum şi statele din Balcanii de vest nu participă
la PEV.

Dar ce-şi propune PEV?

În domeniul politic se urmăreşte intensificarea dialogului
politic cu UE şi asistenţa din partea acesteia pentru consolidarea
instituţiilor care garantează democraţia şi statul de drept. Scopul
acestei colaborări constă în promovarea priorităţilor de politică
externă a UE.
În domeniul economic, PEV urmăreşte consolidarea relaţiilor
comerciale preferenţiale, sporirea asistenţei tehnice şi financiare,

17
 ABECEDAR european

participarea graduală într-o serie de programe şi politici UE, dar

şi participarea la piaţa internă a UE prin aproximarea legislativă
şi integrarea graduală a sistemului de transport, energetic şi de
comunicaţii.
Nota Bene: Pentru realizarea acestor obiective, statele
vecine trebuie să facă un efort susţinut şi coerent de realizare
a unei serii de reforme complexe. PEV nu presupune aderarea
statelor vecine la UE. Mai curând, PEV este o politică de
alternativă celei de extindere, elaborată special pentru statele

Realizarea PEV se aplică în două etape. Prima etapă

presupune stabilirea unei agende de reforme; la cea de-
a doua – UE oferă asistenţă pentru realizarea acestora.

pentru care, pe termen mediu, nu există perspectiva clară de

aderare la UE.
Republica Moldova, in contextul PEV
Republica Moldova care de la 1 ianuarie 2007, după aderarea
Romaniei la UE, a devenit vecin direct al Misiunii Europene,
participă în Politica Europeană de Vecinătate prin implementarea
Planului de Acţiuni. PEV, la fel ca şi implementarea Planului de

18
ABECEDAR european

Acţiuni RM-UE este considerată drept etapă tranzitorie spre un

nou statut mai avansat în relaţiile cu Uniunea Europeană.

Ce sunt Euroregiunile şi de ce avem nevoie de ele?

Modelul euroregional presupune asocierea colectivităţilor
teritoriale locale din două sau mai multe state vecine, formând o
zonă unitară, caracterizată prin anumite particularităţi sau interese
comune. Euroregiunile concretizează solidarităţi georgrafice, în
ciuda frontierelor statale, realizând noi spaţii de cooperare
descentralizată în Europa.
Cooperarea transfrontalieră constituie o componentă
indinspensabilă şi importantă în procesul de integrare europeană,
oferind posibilităţi de a găsi soluţii comune la probleme similare
in ariile frontaliere.
Este parte Moldova la Euroregiuni?
Republica Moldova este parte la trei Euroregiuni. Iată care
sunt acestea:
• Euroregiunea „Dunărea de Jos”. Din această structură fac
parte teritoriile din fostul judeţ Cahul (R. Moldova); judeţele
Brăila, Galaţi şi Tulcea (România); regiunea Odesa (Ucraina);
• Euroregiunea „Prutul de Sus”. Din această structură fac
parte teritoriile din fostele judeţe Bălţi şi Edineţ (R. Moldova);
judeţele Botoşani şi Suceava (România); regiunea Cernăuţi
(Ucraina);
• Euroregiunea „Siret-Prut-Nistru”. Din această structură
fac parte teritoriile din fostele judeţe Ungheni, Chişinău, Lăpuşna,
Soroca şi Orhei (R. Moldova); judeţele Iaşi, Piatra Neamţ şi Vaslui
(Romania).
Care sunt condiţiile pentru parteneriate în cadrul
Euroregiunilor?
Derularea unor activităţi în cadr ul unui parteneriat
transfrontalier presupune îndeplinirea câtorva condiţii minimale.
Acestea sunt:
• Existenţa a cel puţin doi-trei parteneri;
• Respectarea obligaţiilor asumate anterior;
• Încredere şi respect reciproc;
• Comunicare eficientă;

19
 ABECEDAR european

• Consens în privinţa obiectivelor asumate;

• Situarea partenerilor pe poziţii egale
• Mediul politic propice parteneriatului.
Activităţile în cadrul Euroregiunilor se pot axa pe următoarele
domenii prioritare:
• Dezvoltarea infrastructurii;
• Protecţia mediului;
• Ocrotirea sănătăţii.

Moldova şi Parteneriatul Estic

Summitul de lansare a Parteneriatului Estic al Uniunii Europene
a avut loc la 7 mai 2009, in Praga. Parteneriatul Estic este o
platformă de cooperare şi consolidare a legăturilor UE cu şase
republici foste sovietice – Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Moldova,
Ucraina şi Belarus. Acesta prevede alocarea, în total, a sumei de
600 de milioane de euro până în 2013 pentru promovarea reformelor
democratice şi integrării economice.
Parteneriatul Estic este răspunsul UE la provocările şi aspiraţiile
ţărilor partenere, având în vedere că UE are un interes vital pentru
ca vecinătatea sa estică să se dezvolte economic, să fie condusă
democratic şi să fie mai stabilă. Bazându-se pe progresul înregistrat
în cadrul Politicii Europene de Vecinătate (PEV), Parteneriatul
Estic oferă măsuri bilaterale şi multilaterale pentru o cooperare
sporită.
Participarea la Parteneriatul Estic nu prevede perspectiva
aderării, dar va dezvolta fără prejudicii aspiraţiile individuale ale
oricăror ţări participante în privinţa relaţiilor cu UE.

Principalele puncte ale Parteneriatului Estic:

· noi acorduri de asociere, inclusiv acorduri cuprinzătoare de
liber schimb, pentru aceia care sunt pregătiţi să îşi asume
angajamente profunde cu UE conţinute de aceste acorduri;
· programe complexe finanţate de UE pentru a îmbunătăţi
capacitatea administrativă a partenerilor în scopul de a putea profita
de pe urma ofertei;
· serie de pacte de mobilitate şi stabilitate, care simplifică
călătoriile legale în UE şi, în acelaşi timp, accentuează eforturile
pentru a combate corupţia, crima organizată şi migraţia ilegală.

20
ABECEDAR european

Aceste pacte vor îmbunătăţi, de asemenea, sistemele de azil în

funcţie de standardele UE şi vor înfiinţa structuri integrate de
gestionare a graniţelor. Obiectivul cel mai important pe termen
lung ar fi liberalizarea completă a vizelor, în funcţie de fiecare caz
în parte, cu condiţia ca mobilitatea să fie bine gestionată şi sigură;
· Comisia Europeană va studia opţiuni privind mobilitatea forţei
de muncă în scopul de a deschide pe viitor şi mai mult piaţa muncii
europeană.
· securitate energetică sporită în ţările partenere şi în UE,
inclusiv susţinere pentru investiţii în infrastructură, reglementări
mai bune, eficienţă energetică, şi sisteme mai eficiente de
atenţionare preventivă pentru a reduce riscurile de întrerupere a
aprovizionării.
· platforme multilaterale care să susţină eforturile individuale
ale ţărilor prin asigurarea unui cadru în care să fie abordate
probleme comune. Acestea vor include seminarii pentru a
îmbunătăţi înţelegerea legislaţiei europene şi a standardelor,
împărtăşirea experienţei, şi, în cazurile în care este potrivit, să se
dezvolte activităţi comune. Sunt propuse patru platforme de
cooperare în domeniul democraţiei, bunei guvernări şi stabilităţii;
integrării economice şi a convergenţei cu politicile UE, securităţii
energetice şi a contactelor între oameni;
· cooperare sporită în domeniul mediului;
· mai multe contacte între oameni şi o implicare mai mare a
societăţii civile şi a altor actori.
Tratatul de la Lisabona
Tratatul de la Lisabona a intrat in vigoare la 1 decembrie 2009.
Tratatul este rezultatul negocierilor intre statele membre, reunite
în cadrul unei conferinţe interguvernamentale, la lucrările căreia
au participat Comisia Europeană şi Parlamentul European. Toate
cele 27 de state membre l-au ratificat.
Tratatul de la Lisabona modifică Tratatul privind Uniunea
Europeană şi Tratatele CE, fără a le înlocui, şi pune la dispoziţia
Uniunii cadrul legal şi instrumentele juridice necesare pentru a
face faţă provocărilor viitoare şi pentru a răspunde aşteptărilor
cetăţenilor.
Documentul îşi propune transpunerea continentului european
într-o Europă mai democratică şi mai transparentă, o Europă mai

21
 ABECEDAR european

eficientă şi o Europă a drepturilor, valorilor, libertăţii, solidarităţii şi

siguranţei.
Tratatul de la Lisabona conferă:
• un rol consolidat pentru Parlamentul European: ales direct
de către cetăţenii Uniunii Europene, acesta are noi atribuţii majore
privind legislaţia, bugetul Uniunii Europene şi acordurile
internaţionale;
• o mai mare implicare a parlamentelor naţionale: parlamentele
naţionale pot participa într-o măsură mai mare la activităţile Uniunii
Europene, în special datorită unui nou mecanism care le permite
să se asigure că aceasta intervine numai atunci când se pot obţine
rezultate mai bune la nivel comunitar (principiul subsidiarităţii).
Alături de rolul consolidat al Parlamentului European, implicarea
parlamentelor naţionale conduce la consolidarea caracterului
democratic şi la creşterea legitimităţii acţiunilor Uniunii;
• o voce mai puternică pentru cetăţeni: datorită iniţiativei
cetăţenilor, un milion de cetăţeni din diferite state membre pot
cere Comisiei să prezinte noi propuneri politice;
• relaţia dintre statele membre şi UE este mai clară, odată cu
repartizarea competenţelor;
• retragerea din Uniune: Tratatul de la Lisabona recunoaşte
explicit, pentru prima dată, posibilitatea ca un stat membru să se
retragă din Uniune;
• Tratatul de la Lisabona menţine drepturile existente şi
introduce altele noi. În mod special, garantează libertăţile şi
principiile înscrise în Carta drepturilor fundamentale şi conferă
dispoziţiilor acesteia forţă juridică obligatorie. Se referă la drepturi
civile, politice, economice şi sociale;
• libertate pentru cetăţenii europeni, prin consolidarea celor
„patru libertăţi”, precum şi libertatea politică, economică şi socială
a cetăţenilor europeni;
• solidaritate între statele membre: atât Uniunea, cât şi statele
membre acţionează împreună în spirit de solidaritate în cazul în
care un stat membru este ţinta unui atac terorist sau victima unei
catastrofe naturale sau provocate de om. De asemenea, se
subliniază solidaritatea în domeniul energiei.
Tratatul de la Lisabona vizează diverse domenii de prioritate
majoră pentru Uniunea de azi şi pentru cetăţenii săi, precum:
libertatea, securitatea şi justiţia (combaterea terorismului sau lupta
împotriva criminalităţii). Tratatul se referă şi la alte domenii, printre
care politica energetică, sănătatea publică, schimbările climatice,
serviciile de interes general, cercetare, spaţiu, coeziune teritorială,
politică comercială, ajutor umanitar, sport, turism şi cooperare
administrativă.
22
ABECEDAR european

Capitolul III
Moldova şi integrarea europeană
Instituţii europene în Moldova

Context general
Integrarea Europeană este obiectivul strategic ireversibil al
politicii externe şi interne al Republicii Moldova.
Acordul de Parteneriat şi Cooperare (APC) reprezintă baza
juridică a relaţiilor dintre Republica Moldova şi Uniunea Europeană.
Acordul a fost semnat la 28 noiembrie 1994 şi a intrat în vigoare
la 1 iulie 1998 pentru o durată iniţială de 10 ani. Acordul asigură
baza colaborării cu UE în domeniul politic, comercial, economic,
juridic, cultural-ştiinţific şi are ca obiective susţinerea Moldovei
pentru: consolidarea democraţiei şi statului de drept cu
respectarea drepturilor omului şi a minorităţilor prin asigu-rarea
cadrului corespunzător al dialogului politic; dezvoltarea durabilă
a economiei şi finalizarea procesului de tranziţie spre economia
de piaţă prin promovarea schimburilor comerciale, inve-stiţiilor şi
relaţiilor economice armonioase.
Relaţiile R. Moldova cu Uniunea Europeană sunt instituţio-
nalizate prin intermediul structurilor create in cadrul APC
intensificarea dialogului politic şi monitorizarea implementării
Acordului: Consiliul de Cooperare RM-UE, Comitetul de
Cooperare R. Moldova-UE, Comitetul de Cooperare
Parlamentară R. Moldova-UE şi Subcomitete de Cooperare R.
Moldova-UE
Politica de integrare europeană a Moldovei se bazează pe doi
piloni principali: (1) realizarea Planului de Acţiuni Moldova-UE şi
(2) valorificarea posibilităţilor ce derivă din participarea Moldovei
la iniţiativele regionale din Europa de Sud-Est – Pactul de
Stabilitate, Procesul de Cooperare în Europa de Sud-Est (SEECP)
şi acordul CEFTA. Acestea sunt două direcţii prioritare ale

23
 ABECEDAR european

proceselor de integrare europeană a Moldovei, care deseori se

complementează şi se susţin reciproc.

Planul de Acţiuni R. Moldova – Uniunea Europeană

Republica Moldova a semnat la 22 februarie 2005 la Bruxelles,
Planul de Acţiuni RM-UE in cadrul Politicii Europene de Veci-
nătate (PEV). Planul de Acţiuni R. Moldova-UE este un document
care include obiective strategice şi acţiuni concrete pentru
atingerea acestora. Implementarea Planului de Acţiuni va avansa
semnificativ armonizarea legislaţiei Moldovei, a normelor şi
standardelor sale cu cele ale UE. Îndeplinirea obiectivelor şi
acţiunilor incluse în Planul de Acţiuni va crea condiţii pentru
avansarea la un alt grad al relaţiilor cu UE.
Pentru consolidarea poziţiei Republicii Moldova în vederea
avansării pe calea integrării europene, se impune în primul rând
implementarea deplină şi în termenii stabiliţi a Planului de Acţiuni
R. Moldova -UE.
Domeniile prioritare ale Planului de Acţiuni
Planul de Acţiuni (PA) prevede o serie de măsuri pe termen
scurt şi lung în şapte domenii generice de cooperare:
• Dialogul şi reforma politică;
• Cooperarea pentru soluţionarea conflictului
transnistrean;
• Reformele şi dezvoltarea economică şi socială;
• Relaţii comerciale, reforma de piaţă şi cea regulatorie;
• Cooperarea în domeniul justiţiei şi afacerilor interne;
• Transport, energie, telecomunicaţii, mediu ambiant,
cercetare, dezvoltare şi inovaţie;
• Contacte umane.

Care vor fi „consecinţele” realizării PA?

Realizarea deplină a obiectivelor PA are un rol important pentru
atingerea obiectivului de aderare la UE din două motive principale:
1. R. Moldova va deveni un stat mai democratic şi cu un nivel
de viaţă mai apropiat de cel al statelor UE;
2. Relaţiile politice şi economice apropiate şi, prin urmare, un
mare grad de interdependenţă dintre R. Moldova şi UE vor oferi

24
ABECEDAR european

Moldovei mai multe parghii de promovare a statutului de stat

candidat pentru aderare la UE.

• Planul de Acţiuni RM-UE a finalizat în primăvara anului 2008.

INSTITUŢII ALE UE IN R. MOLDOVA
Uniunea Europeană este prezentă în R. Moldova prin:
Delegaţia Comisiei Europene, Reprezentantul Special al Uniunii
Europene în Moldova şi Misiunea de Asistenta la frontiera moldo-
ucraineana pe segmentul transnistrean. Aceste instituţii au apărut
pe parcursul anului 2005.
Delegaţia Uniunii Europene
Delegaţia Uniunii Europene la Chişinău a fost inaugurată la 6
octombrie 2005. Este cea mai importantă prezenţă a UE în R.
Moldova. Delegaţia are statutul unei misiuni diplomatice şi
reprezintă oficial Comisia Europeană.
Delegaţia promovează relaţiile politice şi economice între
Moldova şi UE prin menţinerea unor relaţii ample cu instituţiile
guvernamentale şi prin creşterea gradului de cunoaştere a UE,
instituţiilor şi programelor sale; monitorizează implementarea APC
între UE şi Moldova; participă la implementarea Programului UE-
TACIS (Asistenţa Tehnică pentru CSI), care prevede finanţări
prin granturi pentru dezvoltarea unor
economii de piaţă şi societăţi
democratice in statele membre ale
CSI. Rolul acestei misiuni diplomatice
europene va creşte pe viitor, pentru
ca aceasta va gestiona fondurile
comunitare destinate R. Moldova.
Anterior, Delegaţiile Uniunii
Europene în diferite ţări aveau
Dirk Steffen Schuebel denumirea Delegaţia Comisiei
Europene. Noile denumiri au intrat in
vigoare la 1 decembrie 2009, in corespundere cu prevederile
Tratatului de la Lisabona.
În prezent, şeful Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău este
Ambasadorul Dirk Steffen Schuebel, care fost numit în această
funcţie la finele lunii octombrie 2009. Până la Dirk Schuebel,

25
 ABECEDAR european

mandatul şefului Delegaţiei Uniunii Europene la Chişinău a fost

exercitat de Cesare de Montis. Până la venirea sa la Chişinău,
Dirk Schuebel a activat, din 2006 şi până în 2009, în cadrul
Delegaţiei Uniunii Europene în Ucraina şi Balarus cu sediul la
Kiev.
Reprezentatul Special al UE
pentru R. Moldova

In prezent Kalman Mizsei este

Reprezentantul Special al Uniunii
Europene pentru Republica Moldova,
Kalman Mizsei fiind numit la recomandările şefului
politicii externe al UE Javier Solana.
Kalman Mizsei are 54 ani. Este doctor in economie, specializare
- macroeconomie.
A fost adjunct al secretarului general al ONU şi director
regional al Programului Naţiunilor Unite pentru Dezvoltare pentru
Europa şi statele membre CSI.
Intr-un articol din 2004, el aprecia ca noii vecini ai Uniunii
Europene, în special Ucraina şi Republica Moldova, nu trebuie
ţinuţi la distanţă, ci ar trebui să aibă acces sporit la piaţa europeană,
aşa cum s-a oferit în trecut Poloniei şi celorlalte foste ţări
comuniste.
Misiunea Reprezentatului Special al UE in R. Moldova este
de asista la reglementarea conflictului transnistrean in conformitate
cu obiectivele de politică externă a UE şi cooperare strânsă cu
OSCE.
În funcţia de Reprezentat Special al UE pentru R. Moldova,
Kalman Mizsei l-a succedat pe Ambasadorul Adriaan Jacobovits
de Szeged, care şi-a exercitat mandatul
în Moldova de la 23 martie 2005 până în
martie 2007.

Misiunea Uniunii Europene de

Asistenţă la Frontieră în Republica
Moldova şi Ucraina (EUBAM)
Misiunea Uniunii Europene de Asistenţă la Frontieră în R.
Moldova şi Ucraina (http://www.eubam.org) a fost instituită la

26
ABECEDAR european

30 noiembrie 2005. Aceasta s-a realizat graţie solicitării comune

din 2 iunie 2005 a Preşedinţilor Republicii Moldova şi Ucrainei
adresat UE privind acordarea asistenţei pentru securizarea
frontierei moldo-ucrainene. Ulterior, pe 7 octombrie 2005, in cadrul
vizitei în Republica Moldova a Comisarului UE pentru Relaţii
Externe şi Politica Europeană de Vecinătate, Benita Ferrero-
Waldner, a fost semnat Memorandumul de Înţelegere cu privire
la Misiunea Comisiei Europene de
Asistenţă la Frontieră în Republica
Moldova şi Ucraina.
Germanul Udo Burkholder a fost
confirmat, în luna mai 2010, în funcţia
de Şef al EUBAM. Udo Burkholder
a pr eluat această funcţie după
expirarea mandatului lui maghiarului
Ferenc Banfi.
Udo Burkholder
Mandatul Misiunii a fost prelungit
de două ori – în 2007 şi în 2009.
Mandatul actual se sfîrşeşte la 30 noiembrie 2011. Sediul
central al Misiunii se află la Odessa, Ucraina, EUBAM are un
Oficiu de Legătură la Chişinău, Moldova, şi şase oficii

27
 ABECEDAR european

teritoriale de-a lungul frontierei moldo-ucrainene (trei in

Moldova şi trei în Ucraina). Personalul EUBAM constituie
circa 200 angajaţi, inclusiv experţi din 19 state-membre ale UE.
SURSE WEB UTILE
Instituţii europene:
http://europa.eu.int – portalul Uniunii Europene;
http://www.europarl.eu.int – portalul Parlamentului European;
http://ue.eu.int – Consiliul Uniunii Europene;
http://europa.eu.int/comm - portalul Comisiei Europene;
http://ec.europa.eu/
http://curia.eu.int – portalul Curţii de Justiţie;
http://www.eca.eu.int – portalul Curţii Europene de Conturi;
http://www.ces.eu.int – Comitetul Economici şi Social;
http://www.cor.eu.int – Comitetul Regiunilor;
http://www.ecb.int – Banca Europeană Centrală;

Instituţii europene în R. Moldova

http://www.delmda.cec.eu.int/ – portalul Delegaţiei Comisiei
Europene in Moldova;
http://www.eubam.org - Misiunea de Asistenţă la Frontiera
Uniunii Europene;

Alte legături utile:

http://www.gov.md – portalul Guvernului R. Moldova;
http://www.mfa.gov.md – pagina Ministerului de Externe şi
Integrării Europene al R. Moldova;
http://www.europa.md –portal neguvernamental, apolitic şi
necomercial, lansat în cadrul Programului „Iniţiative Europene”
al Fundaţiei Soros-Moldova;
http://ced.pca.md – Centrul de Documentare Europeană;
http://www.un. md – portalul ONU in Moldova;
http://www.e-democracy.md – pagina Asociaţiei pentru
Democraţie Participativă (ADEPT);
http://www.expert-grup.org – pagina Centrului independent de
analize „Expert-Grup”;
http://www.infoeuropa.ro – Centrul de Informare al Comisiei
Europene;
http://www.coe.int – Consiliul Europei;
http://www.osce.org/moldova - Organizaţia pentru Securitate
şi Cooperare în Europa (OSCE).

28
ABECEDAR european

Ce trebuie să ştie, în mod

obligator, un european
Europa este geologic şi geografic o peninsulă, formând cincimea vestică
a Eurasiei. Este considerată, în general, ca un continent de sine stătător, deşi
aceasta este mai mult o definiţie culturală decât una pur geografică.
Europa este mărginită la vest de oceanul Atlantic, oceanul Arctic la nord,
munţii Urali şi râul Ural la est, marea Caspică, munţii Caucaz şi marea
Neagră la sud-est şi marea Mediterană la sud.

Poziţia Europei pe mapamond

Ca mărime, Europa este penultimul continent din lume cu o suprafaţă de

10.600.000 km˛. Ca populaţie este al doilea continent în lume, după Asia, cu
aproximativ 700.000.000 de locuitori, sau 11% din populaţia lumii.
***
Europa are o istorie lungă a unor mari reuşite culturale şi economice,
incepand din Epoca Bronzului. Originile culturii vestice sunt in mod general
atribuite grecilor antici şi Imperiului Roman, care a supus întreg continentul
pentru mai multe secole.
După declinul Imperiului Roman, Europa a intrat într-o perioadă de
stagnare, cunoscută cu numele de Evul Mediu, care s-a terminat prin
fenomenul numit Renaştere şi prin Noii Monarhi, ce aveau să marcheze noi
descoperiri, explorări şi creşterea cunoştinţelor ştiinţifice.
Din secolul XV, naţiunile europene, în special Spania, Portugalia, Franţa
şi Marea Britanie, au construit mari imperii coloniale, cu dependenţe în Africa,

29
 ABECEDAR european

Americi şi Asia. Revoluţia Industrială a început în secolul XVIII, ducând la o

prosperitate sporită şi, deci, la o creştere a populaţiei.
După al doilea război mondial şi până la sfârşitul Războiului rece, Europa
a fost împărţită în două mari blocuri politice şi economice: naţiunile comuniste
din Europa de Est şi ţările capitaliste din Europa de Vest. Opoziţia dintre cele
două blocuri a condus la un „război rece”, terminat în 1991 prin dizolvarea
Uniunii Sovietice. În acelaşi timp, un proces de integrare economică şi politică
a dus la dezvoltarea Pieţei Europene Comune, şi mai apoi a Uniunii Europene.

***
Geografic, Europa este formată din următoarele 45 de ţări (în ordine
alfabetică):

Albania Macedonia
Andorra Malta
Austria Muntenegru
Belgia Regatul Unit
Belarus Moldova
Bosnia şi Herţegovina Monaco
Bulgaria Norvegia
Croaţia Olanda
Cipru Polonia
Danemarca Portugalia
Elveţia Republica Cehă
Estonia Romania
Finlanda Rusia
Franţa San Marino
Germania Serbia
Grecia Slovacia
Irlanda Slovenia
Islanda Spania
Italia Suedia
Letonia Turcia
Liechtenstein Ucraina
Lituania Ungaria
Luxemburg Vatican
Sursa: Wikipedia

30
ABECEDAR european

ŞTIAŢI CĂ...

• UE a interzis testele pe animale in industria

producătoare de cosmetice şi a stabilit norme de etichetare a
tuturor bunurilor de consum, astfel încât să le cumpăraţi în
cunoştinţă de cauză.

În calitate de consummator, sunteţi protejat de o serie de legi de

bază care se aplică în toate ţările UE - de exemplu, normele cu
privire la faptul că toate ingredientele trebuie afişate pe eticheta
produselor pe care le cumpăraţi. În 2003, liderii europeni au decis
să interzică testele pe animale în industria producătoare de cosmetice.

• UE a ajutat peste 2 milioane de tineri să studieze într-

o altă ţară.

Studiile în străinătate se bucură de un mare succes. Programele

UE de schimb educativ şi parteneriatele transfrontaliere precum
Erasmus, Leonardo şi Socrates sunt în prezent binecunoscute în toată
Uniunea.

• UE a făcut din Europa liderul mondial în utilizarea şi

fabricarea telefoanelor mobile, datorită standardelor tehnice
comune.

UE ajută în mod activ cercetătorii din diferite ţări să lucreze

împreună. Printre rezultatele obţinute datorită acestei politici, să
amintim de Airbus şi de numărul mare de telefoane mobile, europene,
care au fost un real succes pentru întreprinderi şi consumatori
datorită standardelor tehnice comune denumite GSM.

• UE este cel mai important furnizor de ajutor pentru

dezvoltare la nivel mondial.

În ceea ce priveşte ajutorul pentru dezvoltare şi ajutorul umanitar,

UE alocă mai multe fonduri decât alte ţări bogate. De asemenea,
UE depune eforturi pentru a elabora reguli comerciale echitabile
pentru ţările mai sărace.

31
 ABECEDAR european

• Datorită UE, în ultimii 60 de ani nu au mai existat

războaie între statele membre.

UE s-a născut din ruinele celui de-al doilea război mondial. A

fost creată pentru a pune capăt vechilor ostilităţi care au stat la
originea diverselor războaie şi pentru a genera prosperitate prin
cooperare între toţi europenii.

• Ajutorul regional al UE a permis creşterea nivelului

de viaţă în regiunile sărace din Europa.

O treime din bugetul anual al UE (aproximativ 100 000 de

miliarde de euro) este utilizată pentru a stimula economia şi pentru
a crea locuri de muncă în regiunile defavorizate şi pentru a oferi
formare persoanelor fără un loc de muncă sau celor subcalificate.
De exemplu, locuitorii din anumite regiuni din Irlanda şi Spania se
bucură de condiţii de viaţă mai bune decât acum 20 de ani.

• UE este principalul promotor al Protocolului de la Kyoto

privind reducerea poluării atmosferice care se află la originea
încălzirii globale.

Cetăţenii europeni sunt sensibili la problemele de mediu. Prin

urmare, UE dirijează eforturile mondiale către protecţia mediului
şi promovarea dezvoltării durabile. În ultimii ani, s-a pus accentul
pe reunirea cât mai multor ţări din întreaga lume cu scopul de a
iniţia acţiuni destinate să evite schimbările climatice, după cum se
prevede în „Protocolul de la Kyoto” şi după cum reiese din practica
europeană.

• UE a adoptat o regulă clară care consacră principiului

egalităţii de remunerare între femei şi bărbaţi pentru aceeaşi
muncă prestată.

În anii 1950, primele tratate europene prevedeau o regulă clară

în baza căreia bărbaţii şi femeile trebuie să primească un salariu
egal pentru aceeaşi muncă prestată. Prin urmare, UE şi-a asumat
un rol de pionier in lupta pentru drepturile femeilor, care in prezent
fac parte integrantă din toate politicile UE.

32
ABECEDAR european

Centrele Interactive Europene „Pro-Europa”

Centrele Interactive Europene „PRO-Europa” din Bălţi, Cahul şi
Comrat sunt parte a unui proiect comun lansat de Fundaţia Eurasia,
Reprezentanţa în Moldova, şi Ministerului Afacerilor Externe şi
Integrării Europene al Republicii Moldova. Proiectul este finanţat de
Agenţia Suedeză pentru Cooperare şi Dezvoltare Internaţionala
(Sida), Ministerul Regal al Afacerilor Externe al Norvegiei şi Agenţia
Statelor Unite pentru Dezvoltare Internaţionala (USAID).
Misiune:
Centrele Interactive Europene „PRO-Europa” au fost create pentru
a oferi un acces cât mai larg publicului moldovenesc la informaţii
despre Uniunea Europeană, instituţiile, politicile şi programele
comunitare, precum şi despre relaţiile dintre UE şi Republica Moldova,
în special Politica Europeană de Vecinătate şi Planul de Acţiuni UE-
Moldova.
Obiective:
Contribuirea la o mai buna cunoaştere şi înţelegere a aspectelor
legate de Uniunea Europeana, procesul de extindere, integrarea
europeana, programele de vecinătate şi implementarea Planului de
Acţiuni Moldova – UE.
Facilitarea accesului la informatie privind Uniunea Europeana prin
aducerea acesteia cat mai aproape de interesele si cerintele publicului
de la nivel local şi regional.
Facilitarea accesului la informatie specializata pentru interesele
si cerintele diferitor grupuri sociale şi asociaţii profesionale.

Beneficiari:
Centrele Interactive Europene „PRO-Europa” prezintă un serviciu
de interes public, gratuit şi care se adresează:
Publicului larg din Republica Moldova, căruia i se furnizează
informaţii despre Uniunea Europeană, Politica de Vecinătate,

33
 ABECEDAR european

implementarea Planului de Acţiuni UE-Moldova şi procesul de

integrare europeană a Republicii Moldova.
Grupurilor ţintă: copii şi tineri, femei, fermieri, societatea civilă,
autorităţi locale şi instituţii publice, oameni de afaceri, mass-media,
partide politice, oameni de ştiinţă, cărora li se oferă informaţii
specializate pentru interesele şi cerinţele acestora, aspectele principale
ale Planului de Acţiuni UE-Moldova şi Politica Europeană de
Vecinătate.

Centrele Interactive Europene „PRO-Europa” – o

fereastră deschisă spre Uniunea Europeană!

34
ABECEDAR european

Centrul „Pro-Europa” din Bălţi este

administrat de Centrul CONTACT-Bălţi
Misiune:
A contribui la promovarea proceselor democratice prin
consolidarea societăţii civile; încurajarea iniţiativei cetăţeneşti; crearea
parteneriatelor în regiune; facilitarea creării unei reţele viabile de
ONG.

Structură:
Centrul Regional CONTACT-Bălţi include două programe:
• Program Dezvoltare ONG;
• Program Dezvoltare Comunitară.
Areal de activitate:
Regiunea de nord-vest a Republicii Moldova: raioanele Briceni,
Edineţ, Râşcani, Glodeni, Făleşti, Sângerei, Ungheni, municipiul Bălţi.
Beneficiari:
Circa 500 de organizaţii neguvernamentale din regiunea de nord-
vest a Republicii Moldova;
Primăriile localităţilor din regiune şi instituţiile publice;
Grupurile de iniţiativă a cetăţenilor.
Servicii prestate:
Informare; Asistenţă tehnică; Consultanţă; Instruire; Facilitare.
Date de contact ale Centrului CONTACT-Bălţi:
Str. Ştefan cel Mare 5/83,
MD-3121, mun. Bălţi
Telefon/fax: 231/ 40157
Telefon: 231/ 43529
e-mail: info@contact-balti.org, balti@pro-europa.md
 ABECEDAR european

Centrul „Pro-Europa” din Cahul este

administrat de Asociaţia “DIALOG”
Asociaţia pentru Cooperare şi Comunicare Democratică
“DIALOG” din Cahul este o organizaţie obştească, non-politică şi
non-profit, înregistrată în 2002, formată din cadre didactice tinere,
studenţi şi oameni de afaceri din oraşul Cahul, care îşi propun să
contribuie, prin viziune clară, misiune şi scop, la consolidarea
societăţii civile şi creşterea rolului acesteia în dezvoltarea democraţiei,
promovarea şi susţinerea aspiraţiilor europene a Republicii Moldova
şi stimularea progresului în societate.
Asociaţia „DIALOG” a implementat şi implementează un şir de
proiecte în domeniul educaţiei civice, drepturile omului, activităţi
ştiinţifico-culturale realizate în oraşul şi raionul Cahul cu suportul
diferitor organizaţii finanţatoare cum ar fi: Fundaţia Eurasia,
Ambasada SUA, Institutul Cultural Român, Fondul Ecologic Naţional
şi altele.
Având în vedere potenţialul uman al organizaţiei dar şi
oportunităţile ce apar în diferite sfere de activitate, capabile să
contribuie şi la realizarea obiectivelor statutare, Asociaţia “DIALOG”
îşi propune să ofere un imbold societăţii pentru a-şi conştientiza
rolul în asigurarea propriei bunăstrări.
Date de contact ale Asociaţiei “Dialog”:
Piaţa Independenţei 1, Universitatea de Stat “B.P. Haşdeu”,
of. 118, or. Cahul, R. Moldova,
Tel:+ 299/ 339-26
E-mail: dialog.cahul@gmail.com, cahul@pro-europa.md
ABECEDAR european

Fundaţia Est-Europeană
Fundaţia Est-Europeană (FEE), înregistrată la 3 noiembrie 2009,
este organizaţia succesoare a Fundaţiei Eurasia (FE) în Moldova.
Noua fundaţie continuă activitatea Fundaţiei Eurasia, pe care
aceasta a desfăşurat-o timp de 11 ani în domeniul promovării
democraţiei şi consolidării economiei de piaţă în Moldova. Urmând
modelul său de succes, FE a transferat strategia sa programatică şi
resursele sale financiare către echipa locală a Fundaţiei Est-Europene.
Pentru a continua eforturile de consolidare a sistemelor
democratice în Moldova şi a susţine dezvoltarea instituţională a
Fundaţiei Est-Europene, FE a obţinut suport financiar în sumă de
2,5 milioane dolari SUA de la Agenţia Suedeză pentru Dezvoltare şi
Cooperare Internaţională (Sida/Asdi). Această iniţiativă este co-
finanţată de către Agenţia Statelor Unite pentru Dezvoltare
Internaţională (USAID).

Prin acest grant va fi oferit suport Fundaţiei Est-Europene pentru

a consolida eforturile cetăţenilor din Moldova ca ulterior să-şi asume
responsabilitatea pentru prosperarea lor civică şi economică; şi
pentru a susţine dezvoltarea durabilă prin intermediul programelor
educaţionale, asistenţei tehnice şi programelor de granturi care
promovează democraţia, consolidează buna guvernare şi contribuie
la prosperitatea economică. Resursele oferite vor fi alocate pentru
realizarea a trei programe principale: Dezvoltare Economică,
Promovarea Bunei Guvernări şi Acţiuni Sociale. În implementarea
acestor programe FEE, se va ghida de principiile de egalitate şi
nediscriminare.

Pentru informaţii suplimentare despre activităţile şi granturile

Fundaţiei Est-Europene accesaţi www.eef.md, sau contactaţi-ne
la numărul de telefon /22/ 235343.
 ABECEDAR european

Pentru notiţe