Debitmetria conductelor

TEMA EXPERIMENTALĂ NR. 11

DEBITMETRIA CONDUCTELOR

CONŢINUT
1.INTRODUCERE. OBIECTIVE
2.DESCRIERE GENERALA
3.TEMA: DETERMINAREA DEBITULUI UNEI CONDUCTE
3.1.Elemente geometrice şi hidraulice
3.2.Metoda de lucru
3.3.Elemente teoretice. Relaţii de calcul
3.4.Obţinerea măsuratorilor. Rezultate

1.INTRODUCERE. OBIECTIVE
In studiul sistemelor hidraulice de transport sub presiune determinarea
debitului este de mare importanţă. Obiectivul lucrării este de a determina
debitul unei conducte prin trei dispozitive diferite şi de a compara rezultatele cu
debitul obţinut pe cale volumetrică, evaluând erorile comise si pierderile de
sarcină la fiecare dispozitiv.
2. DESCRIERE GENERALA
Standul de debitmetrie (Figura11.1) este compus dintr-o conductă
transparentă pe care sunt dispuse în serie trei dispozitive diferite pentru
determinarea debitului: tub Venturi (Figura 11.2), debitmetru cu arie variabilă şi
un orificiu de măsurare. Debitmetrul cu arie variabilă constă dintr-un cilindru
vertical transparent care permite citirea directă a debitului funcţionând pe
principiile hidrodinamicii. Standul se foloseşte împreună cu standul de
alimentare. Variaţia debitului şi a presiunii se obţine cu ajutorul robinetului
standului dispus la ieşirea din conductă cât şi cu robinetul standului de
alimentare. Dispozitivele de măsurare sunt prevăzute în amonte şi aval cu
prize de presiune care sunt racordate la un panou cu opt piezometre.
 Debitmetria conductelor

Piezometrele permit determinarea pierderilor totale pe cele trei dispozitive iar

pentru tubul Venturi şi orificiu dau citiri necesare calculului debitului. La partea
superioară piezometrele se pot presuriza cu ajutorul unei pompe manuale iar
controlul presiunii se realizează cu un robinet de aerisire/reglaj.

3.TEMA: DETERMINAREA DEBITULUI UNEI CONDUCTE

3.1 Elemente geometrice şi hidraulice
Elementele geometrice şi hidraulice utilizate sunt prezentate în Tabelul 1.

Figura 11.1. Standul de debitmetrie

Figura11. 2. Tubul Venturi.Elemente geometrice

 Debitmetria conductelor

Tabelul 1. Elemente geometrice şi hidraulice

Nr.crt Identificare element Notaţie Unitate de Tip
masură
1 Diametrul conductei d mm dat; d=31.75
2 Aria transversală conductă A1 m2 calculată
2
3 Aria transversală orificiu A2o m calculată
2
4 Aria transversală tub Venturi A2V m calculată
5 hi m măsurată
Inăltimea piezometrică la priza i
(i=1...8)
6 Volum V m3 măsurat
7 Timp t s măsurat
3
8 Debit (volumetric) Qt m /s calculat

9 Debit (tub Venturi) QV m3/s calculat

3
10 Debit (debitmetru cu arie Qs m /s calculat
variabilă)
11 Debit (orificiu) Qo m3/s masurat

12 Sarcina tub Venturi ∆h m calculată

∆h = h1 − h2
13 Sarcina orificiu ∆h m calculată

∆h = h6 − h7
Erori relative procentuale

10 Eroarea la tubul Venturi εv calculată

11 Eroarea la debitmetru cu arie εs calculată

variabilă
12 Eroarea la orificiu εo calculată

Pierderi de sarcina

Pierderea de sarcină la tubul hv m calculată hv= h1-h3

Venturi
Pierderea de sarcină la aria hs m Calculată hs= h4-h5
variabilă
Pierderea de sarcină la orificiu ho m calculată ho= h6-h8

3.2. Metoda de lucru

Standul de debitmetrie se poziţionează la partea superioară a bancului de
alimentare. Alimentarea se face printr-un racord rapid. Furtunul de evacuare al
standului de debitmetrie se plasează în canalul standului de alimentare. Se
 Debitmetria conductelor

deschide complet robinetul standului, se închide robinetul standului de

alimentare şi se porneşte pompa. Se deschide gradual robinetul de la
alimentare umplând conducta, eliminând astfel aerul din ea. Pentru eliminarea
aerului din piezometre se deschide robinetul de aerisire de la partea
superioara. Se măreşte debitul prin deschiderea robinetului de la standul de
alimentare până când debitmetrul cu arie variabila este plin iar pe piezometre
se pot face citiri. Reglajele de debit şi presiune se pot realiza din robinetul
standului de debitmetrie şi robinetul standului de alimentare. Ridicarea sau
coborârea nivelurilor în piezometre se realizează prin presurizarea acestora cu
ajutorul unei pompe manuale şi a şurubului de aerisire. Măsurătorile de debit şi
nivele piezometrice se fac atunci în toate piezometrele nivelele se pot citi pe
scala gradată. Debitul se măsoara direct la debitmetrul cu arie variabilă,
volumetric la standul de alimentare prin citirea volumului şi a timpului de
colectare şi indirect la tubul Venturi şi orificiu prin citirea pierderii de sarcină.
3.2.Elemente teoretice. Relaţii de calcul
Dispozitivele de măsurare a debitelor conductelor au ca principiu
îngustarea secţiunii de curgere de la secţiunea conductei A1 la secţiunea
contractată A2, apariţia unei pierderi de sarcină locale cu ajutorul căreia în
baza ecuaţiei lui Bernoulli se obţine expresia debitului:
A2
Q=µ 2 g ∆h
2
A  (46)
1 −  2 
 A1 
unde: - Q debitul conductei [L3T-1] ;
- µ coeficient de debit (tub Venturi µ =0.98, orificiu µ =0.63);
-A2 aria transversală a secţiunii îngustate (orificiu sau tub venturi) [L2];
-A1 aria transversală a conductei [L2];
-g acceleraţia gravitaţională [LT-1] ;
- ∆h pierderea de sarcină produsă de îngustare [L].
 Debitmetria conductelor

Debitele obţinute cu relaţia (1) pentru tubul Venturi si orificiu precum şi cel citit
direct la debitmetrul cu arie variabilă se compară cu cel obţinut volumetric la
standul de alimentare pe baza volumului colectat şi a timpului.
3.4.Obţinerea măsurătorilor. Rezultate
Pentru un regim permanent şi uniform de curgere în conductă se citesc
valorile la tuburile piezometrice h1-h8. Se înregistrează volumul colectat la
rezervorul standului de alimentare pentru un timp de colectare de cel puţin un
minut. Se repetă măsurătorile de volum şi timp. Rezultatele obţinute se trec în
Tabelul 2 şi se efectuează calculele aferente. Erorile relative se calculează cu

Q −Qt
relaţia: ε = 100 , unde Q este debitul de la cele trei dispozitive.
Qt
Tabelul 2. Rezultate debitmetrie
Nr.crt h1 h2 h3 h4 h5 h6 h7 h8 Volum Timp Debit Medie
(mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) (mm) V t Qt debit
(m3) s (m3/s) (m3/s)

1
2
3
Media
Tubul Venturi
Diametru Arie Arie Coeficient ∆h =h Debit Eroarea Pierdere
conductă conductă îngustată debit -h2 QV relativă sarcină
d A1 A2 µ 1
εv hr
(m3/s)
(mm) (m2) (m2) (m)
(m)
31.75 7,92x10-4 1,77x10-4 0,98
Orificiu de măsură
Diametru Arie Arie Coeficient ∆h =h Debit Eroarea Pierdere
conductă conductă îngustată debit -h7 Qo relativă sarcină
d A1 A2 µ 6
(m3/s) εo hr
(mm) (m2) (m2) (m) (m)

31.75 7,92x10-4 3,14x10-4 0,63

Debitmetru cu arie variabilă
Debit Eroarea Pierdere
QS relativă sarcină
(m3/s) εo hr
(m)
Debitmetria conductelor