Islanda-prezentare generală

Islanda (Lydveldid în islandeza) mai este numită şi "Ţara gheţii şi focului" pentru că
gheţarii se găsesc lângă izvoare termale, geysere şi vulcani. Islanda a fost denumită astfel de un
colonist care, după o iarnă neobişnuit de rece şi lungă, a văzut ţărmul acoperit de gheaţă (Iceland
= Tărâmul Gheţii). Este cea mai mică ţară nordică după populaţie.

PE SCURT...

Stema:

Drapel:
Imn naţional: Lofsöngur
Capitala: Reykjavik.
Limba oficială: Islandeza.
Denumirea oficială: Lydveldid (Republica Islanda).
Constituţia: Republică din 1944 (Preşedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar
GRIMSSON).
Populaţia: estimată în 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru pătrat,
Distribuţie: 91% urbană, 9% rurală.
Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul (Althing)
cu 63 de membri aleşi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independenţei
cu 21 de membri). Toţi cetăţenii islandezi care au împlinit 18 ani pot vota.
Suprafaţa: 103.000 km pătraţi. Cea mai mare distanţă de la est la vest este de 483 km, de
la nord la sud este de 306 km.
Lungimea coastei: 2.000 km.
Altitudinea maximă: Hvannadalshnukur, 2.119 m deasupra nivelului mării, minimă:
nivelul mării.
Moneda: krona (1 euro = 88 krona, martie 2004)

POZIŢIE GEOGRAFICĂ

Islanda este o ţară insulară situată chiar sub Cercul Polar în Oceanul Atlantic de Nord. Se
află la aproximativ 320 km est de Groenlanda şi la 1050 km vest de Norvegia.

1
 Are o formă ovală cu lungimea de circa 485 km şi lăţimea maximă de 300 km. Teritoriul
Islandei se desfăşoară pe circa 3 grade latitudine sip e 9 grade longitudine.

CLIMA

Islanda nu are o climă atât de rece precum alte ţări aflate la aceeaşi latitudine. Curentul
Golfului încălzeşte coastele Islandei. În această ţară nu întâlnim variaţii considerabile de
temperaturi între sezoane, dar schimbările de vreme, frecvente, sunt normale, în special în sud,
unde sunt multe furtuni şi cad precipitaţii abundente.
La Reykjavik, temperaturile variază de la o medie de 11 grade, în iulie, la 1 grad, în
ianuarie, atingând o medie anuală de aproximativ 5 grade. Umiditatea este ridicată, iar în est este
multă ceaţă. În nord, precipitaţiile variază de la 300 la 700 mm, în sud, de la 1270 la 2030 mm,
iar în munţi atingând 4570 mm.
Islanda este deasemenea pe tărâmul Soarelui de la Miezul Nopţii, iernile fiind
îndelungate şi destul de blânde, iar verile, scurte şi răcoroase. În iunie soarele străluceşte aproape
24 ore, în timp ce în decembrie este noapte tot timpul.

ATRACŢII TURISTICE
Islanda este cea mai dezvoltată ţară din lume, dacă e să ne luăm după indexul de
dezvoltare umană, care cuprinde nivelul de viaţă, longevitatea şi educaţia. Totuşi, din păcate, este
printre ţările europene cel mai grav afectate de criza economică mondială.

Reykjavik- Capitala Islandei având o populaţie de 100.000. Cel mai curat oraş din lume
cu
Peste 50 de muzee şi galerii, două teatre, orchestră simfonică şi mai mult de 100 de re staurante
pentru gurmanzi.

2
 Geysir- Marele Geysir a dat numele tuturor geyserelor. Această zonă are multe geysere
incluzând: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o înălţime de peste 30 de metri.
Gullfoss: "Cascadele aurii"... Cascada Niagară a Islandei... cea mai mare cascadă din Europa.
Skaftafell: Skaftafell este cel mai mare şi cel mai frumos parc islandez în care se află " Vatnaj
kull ", cel mai mare gheţar din Europa. Akureyri: Cel mai mare oraş din nordul Islandei cu cea
mai nordică grădina botanică şi cel mai nordic teren de golf din lume. Sn'fellsj kull: Un vulcan ce
are în vârf un gheţar, situat în peninsula Sn'fellsnes.
După felul cum au fost descrise de unii cercetători islandezi, americani şi ruşi, gheizerele
prezintă o structură internă ce se aseamănă cu cea a unui vulcan. Ele sunt alcătuite dintr-un con şi
un mic crater, pe care islandezii îl numesc de fapt bazin, rezervor sau cuvetă, deoarece, după
încetarea izbucnirii apei, locul aşa-zisului crater este umplut cu apa fierbinte. Craterul sau
bazinul este legat de un canal ce poate avea un diametru de câţiva metri. Apa fierbinte şi sub
presiune circulă prin acest canal aflat în interiorul scoarţei terestre. Se presupune că apa
gheizerelor este de origine vadoasă, adică rezultată din ploile şi zăpezile ce pătrund prin fişuri în
rocile vulcanice, precum şi de origine juvenilă (internă), rezultată din condensarea vaporilor
proveniţi din degazeificarea magmelor. Temperatura foarte ridicată a apei este datorată unei surse
de magmă topită aflată la mare adâncime.

VEGETAŢIA ŞI FAUNA

Deşi aici cresc câţiva arbori pitici (frasini, plopi tremurători, mesteceni şi sălcii),
principalele
Forme de vegetaţie sunt ierburile, muşchii şi arbuştii pitici.
Vulpea, principalul animal autohton, este des întâlnit. Renul sălbatic, introdus în secolul
XVIII, a fost cândva o specie numeroasă, dar au fost aproape exterminate şi, de aceea în ultimii
ani a fost declarat ca specie protejată. Pot fi găsiţi, în principal, în zonele montane nord-estice.
Apele ce înconjoară insula adună balene, multe tipuri de foci şi multe specii de peşti. Delfinii,
cetaceele, delfinul brun şi roqualul sunt numeroşi. Alături de aceştia se găsesc codul, egrefinul,
heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe roşii, saithe şi alte specii. Somonii abundă în multe râuri,
iar păstrăvii în râuri şi lacuri.
În Islanda trăiesc în jur de 88 de specii de păsări, dintre care majoritatea sunt specii
acvatice: eiderul şi ptarmiganul. Alte specii de păsări autohtone sunt lebăda, vulturul, şoimul şi
gâsca de mare, toate fiind specii protejate. În Islanda nu trăiesc reptile sau broaşte, iar speciile de
insecte sunt puţine.

3
 LIMBA

Limba islandeză (íslenska) este limba vorbită în Islanda. Este o limbă complexă care
face parte din grupa limbilor germanice. Se aseamănă lingvistic cu suedeza, norvegiană şi
daneză, dar în comparaţie cu acestea există totuşi diferenţe destul de mări în gramatică şi
vocabular, deoarece Islanda este destul de izolată faţă de restul Europei. Islandeza nu s-a
schimbat mult din era vikingilor, aceasta dându-i un caracter unic. De asemenea, limba are două
foneme care nu sunt găsite în alte limbi şi care se reprezintă în scris prin literele þ (numită
Thorn) şi ð (numită Eth). Ca pronunţie amândouă se aseamănă cu fonemul θ (theta) din Alfabetul
Fonetic Internaţional AFI, care corespunde şi sunetului th din limba engleză.

CLASIFICARE- Islandeza este o limbă indo-europeană care face parte din subgrupul de
nord al limbilor germanice. Este rudă cea mai apropriată a limbii feroeze şi, împreună cu ea şi cu
limba norvegiană, creează grupul limbilor scandinave de vest, cel al descendenţilor dialectelor
vestice ale limbii nordice veche. Totuşi, cercetările mai recente au reclasificat aceste limbi
împărţindu-le în subgrupurile „continental” şi „insular” fiindcă norvegiana nu mai prezintă
caracteristicile comune cu islandeză şi feroeză deoarece a fost puternic influenţată de daneză.

RELIGIA

Majoritatea islandezilor aparţin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca şi celelalte ţări
nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca şi Finlanda).

4
 Deşi 90% dintre islandezi alcătuiesc această biserică, există şi o mare toleranţă faţă de
celelalte confesiuni. Astfel că una dintre minorităţile religioase este alcătuită din romano-catolici
şi luterani simpli.

SIMBOLURI

Originea numelui „Islanda” a fost dată de Naddoddr, unul dintre primii colonişti de pe
Insulele Feroe, care a navigat de la Norvegia către Insulele Feroe, pierzându-se şi plutind în
derivă până la coasta de est a Islandei.

Fiind o iarnă rece, şi când a zărit nişte gheaţă în depărtare a dat numele actual al insulei,
ISLAND.

Culorile drapelului au o semnificaţie aparte, albastru este culoarea de munte

islandeză, culoarea albă reprezintă zăpadă şi gheaţă care acoperă insula cea mai mare parte a
anului, şi roşu vulcanii de pe insulă. Crucea de pe drapel arată că Islanda face parte din familia
ţărilor scandinave.

Stema reprezintă o cruce de culoare roşie pe un scut de culoarea albastră.

Cele patru personaje din stema sunt: Bull este protectorul din sud-vestul Islandei, Vulturul
protejează din nord-vestul Islandei, Dragonul protejează din partea de nord-est a Islandei, iar
Rock-gigant este protectorul din partea de sud-est a Islandei.

"Lofsöngur"-imnul cunoscut ca şi “O vors Gud terenuri” (engleza:” O, Dumnezeul

nostru Land”), este imnul naţional din Islanda. Versurile sunt scrise de Matthias Jochumsson, iar
muzica de Sveinbjörn Sveinbjörnsson. Imnul conţine 3 versuri, melodia fiind considerată de
mulţi ca fiind dificilă de cântat, însă mulţi oameni pretind a fi în măsură să-l cânte.

5
 Lady "de munte" (Fjallkonan) reprezintă încarnarea de sex feminin din
Islanda. Fjallkonan este, aşadar, nu numai un simbol naţional, ea reprezintă, de asemenea,
viziunea naţională. Ea a fost reprezentat în primul poem Ofsjónir de Eggert Ólafsson (1752), dar
numele ei a fost menţionată pentru prima dată în poemul Eldgamla Ísafold de Bjarni
Thorarensen.

CULTURA ISLANDEZĂ

Cultura Islandei este bogată şi variată, fiind cunoscută pentru moştenirile sale literare de
la autorii din secolele 12-14. Alte arte tradiţionale include ţesutul şi sculptura în lemn. Reykjavik
este zonă care are multe teatre profesionale, o orchestră simfonică, o operă şi o multe galerii de
artă, librării, cinematografe şi muzee. În Islanda rata de alfabetizare este printre cele mai ridicate
din lume, şi putem evidenţia o mare dragoste de literatură, şah, artă, şi alte preocupaţii
intelectuale.

Gastronomie-Islanda oferă lărgi varietăţi ale bucătăriei tradiţionale. Þorramatur este un

aliment naţional islandez compus din mai multe tipuri de alimente cum ar fi: testicule de berbec
murat, rechin în putrefacţie, capete de ovine pârlite, cap de oaie pârlit, budincă de sânge, lebăr şi
peşte uscat. O mare parte din bucătăria Islandei o reprezintă industria pescuitului. Felurile de
mâncare tradiţionale includ Hákarl (rechin în putrefacţie), gravlax (somon mărinat în sare şi
mărar), hangikjöt (carne de miel afumat), hrútspungar (testicule de berbec murate), şi slátur
(cârnaţi din măruntaie de la ovine). Un aliment popular este skyr din lapte degresat, în timpul
verii fiind servit cu afine ca un desert. Brennivin este o băutură islandeză făcuta din caroti şi
chimen.

Tehnologie- Islanda este una din ţările cele mai avansate tehnologic.

Muzica- Muzica islandeză este legată de forme ale muzicii nordice, incluzând genurile
pop şi populară.

Educaţie Sistemul de învăţământ din Islanda se bazează pe sistemul american şi există

patru nivele: preşcolar, obligatoriu, liceal şi superior. Educaţia este obligatorie pentru copii cu
vârsta intre 6 şi 16. Cele mai multe instituţii sunt finanţate de către stat, există foarte puţine şcoli

6
private.

Arta- Datorită faptului că limba islandeză s-a schimbat foarte puţin de-a lungul vremii,
islandezii pot citi fără prea mare dificultate literatură creata în Islanda în timpul secolelor XII so
XIII. Scrierile islandeze ale acestei perioade sunt epopeele. Scriitorii islandezi moderni au creat
numeroase opere literare. Scriitorul islandez Halldor Laxness a câştigat Premiul Nobel pentru
literatură în 1955. Laxness a adaptat frumuseţea lirică a vechilor epopee islandeze astfel încât să
o folosească în romanele sale moderne despre poporul islandez. Islandezii zilelor noastre sunt
foarte buni cititori. Se spune că poporul Islandez citeşte mai multe cărţi pe cap de locuitor decât
oricare alt popor. În Islanda medievală, cele mai răspândite meşteşuguri erau cioplitul lemnului,
prelucrarea argintului şi sculptura în piatră pentru decoraţiile bisericilor. Arta populară îşi găseşte
cea mai profundă expresie în prelucrarea lemnului.

Literatura- Islanda a produs foarte mulţi autori precum: Halldór Laxness, Kamban
Gudmundur, Gudmundsson Tomas, Stefánsson David, Thoroddsen Jon, Steinarr Steinn,
Gudmundur Hagalín G., Þórðarson Þórbergur şi Johannes Kötlum Ur.