CAPITOLUL 1

Islanda-prezentare generală

Islanda (Lydveldid în islandeza) mai este numită şi "Ţara gheţii şi focului" pentru că
gheţarii se găsesc lângă izvoare termale, geysere şi vulcani. Islanda a fost denumită astfel de un
colonist care, după o iarnă neobişnuit de rece şi lungă, a văzut ţărmul acoperit de gheaţă (Iceland
= Tărâmul Gheţii). Este cea mai mică ţară nordică după populaţie.

I.1 PE SCURT...

Stema:

Drapel:
Imn naţional: Lofsöngur
Capitala: Reykjavik.
Limba oficială: Islandeza.
Denumirea oficială: Lydveldid (Republica Islanda).
Constituţia: Republică din 1944 (Preşedinte din 01.08.1996 Olafur Ragnar
GRIMSSON).
Populaţia: estimată în 1998 la 270.000 locuitori, densitate 2 persoane/kilometru pătrat,
Distribuţie: 91% urbană, 9% rurală.
Guvernul: primul ministru (din 30.04.1991) David ODDSSON, parlamentul (Althing)
cu 63 de membri aleşi pe termen de 4 ani (partidul majoritar este Partidul Independenţei
cu 21 de membri). Toţi cetăţenii islandezi care au împlinit 18 ani pot vota.
Suprafaţa: 103.000 km pătraţi. Cea mai mare distanţă de la est la vest este de 483 km, de
la nord la sud este de 306 km.
Lungimea coastei: 2.000 km.
Altitudinea maximă: Hvannadalshnukur, 2.119 m deasupra nivelului mării, minimă:
nivelul mării.
Moneda: krona (1 euro = 88 krona, martie 2004)

I.2POZIŢIE GEOGRAFICĂ

Islanda este o ţară insulară situată chiar sub Cercul Polar în Oceanul Atlantic de Nord. Se
află la aproximativ 320 km est de Groenlanda şi la 1050 km vest de Norvegia.
 Are o formă ovală cu lungimea de circa 485 km şi lăţimea maximă de 300 km. Teritoriul
Islandei se desfăşoară pe circa 3 grade latitudine sip e 9 grade longitudine.

I.3 CLIMA

Islanda nu are o climă atât de rece precum alte ţări aflate la aceeaşi latitudine. Curentul
Golfului încălzeşte coastele Islandei. În această ţară nu întâlnim variaţii considerabile de
temperaturi între sezoane, dar schimbările de vreme, frecvente, sunt normale, în special în sud,
unde sunt multe furtuni şi cad precipitaţii abundente.
La Reykjavik, temperaturile variază de la o medie de 11 grade, în iulie, la 1 grad, în
ianuarie, atingând o medie anuală de aproximativ 5 grade. Umiditatea este ridicată, iar în est este
multă ceaţă. În nord, precipitaţiile variază de la 300 la 700 mm, în sud, de la 1270 la 2030 mm,
iar în munţi atingând 4570 mm.
Islanda este deasemenea pe tărâmul Soarelui de la Miezul Nopţii, iernile fiind
îndelungate şi destul de blânde, iar verile, scurte şi răcoroase. În iunie soarele străluceşte aproape
24 ore, în timp ce în decembrie este noapte tot timpul.

I.4 ATRACŢII TURISTICE

Islanda este cea mai dezvoltată ţară din lume, dacă e să ne luăm după indexul de
dezvoltare umană, care cuprinde nivelul de viaţă, longevitatea şi educaţia. Totuşi, din păcate, este
printre ţările europene cel mai grav afectate de criza economică mondială.

Reykjavik- Capitala Islandei având o populaţie de 100.000. Cel mai curat oraş din lume
cu
Peste 50 de muzee şi galerii, două teatre, orchestră simfonică şi mai mult de 100 de restaurante
pentru gurmanzi.
 Geysir- Marele Geysir a dat numele tuturor geyserelor. Această zonă are multe geysere
incluzând: Strokkur care erupe regulat la fiecare 7-10 minute la o înălţime de peste 30 de metri.
Gullfoss: "Cascadele aurii"... Cascada Niagară a Islandei... cea mai mare cascadă din Europa.
Skaftafell: Skaftafell este cel mai mare şi cel mai frumos parc islandez în care se află " Vatnaj
kull ", cel mai mare gheţar din Europa. Akureyri: Cel mai mare oraş din nordul Islandei cu cea
mai nordică grădina botanică şi cel mai nordic teren de golf din lume. Sn'fellsj kull: Un vulcan ce
are în vârf un gheţar, situat în peninsula Sn'fellsnes.
După felul cum au fost descrise de unii cercetători islandezi, americani şi ruşi, gheizerele
prezintă o structură internă ce se aseamănă cu cea a unui vulcan. Ele sunt alcătuite dintr-un con şi
un mic crater, pe care islandezii îl numesc de fapt bazin, rezervor sau cuvetă, deoarece, după
încetarea izbucnirii apei, locul aşa-zisului crater este umplut cu apa fierbinte. Craterul sau
bazinul este legat de un canal ce poate avea un diametru de câţiva metri. Apa fierbinte şi sub
presiune circulă prin acest canal aflat în interiorul scoarţei terestre. Se presupune că apa
gheizerelor este de origine vadoasă, adică rezultată din ploile şi zăpezile ce pătrund prin fişuri în
rocile vulcanice, precum şi de origine juvenilă (internă), rezultată din condensarea vaporilor
proveniţi din degazeificarea magmelor. Temperatura foarte ridicată a apei este datorată unei surse
de magmă topită aflată la mare adâncime.

I.5 VEGETAŢIA ŞI FAUNA

Deşi aici cresc câţiva arbori pitici (frasini, plopi tremurători, mesteceni şi sălcii),
principalele
Forme de vegetaţie sunt ierburile, muşchii şi arbuştii pitici.
Vulpea, principalul animal autohton, este des întâlnit. Renul sălbatic, introdus în secolul
XVIII, a fost cândva o specie numeroasă, dar au fost aproape exterminate şi, de aceea în ultimii
ani a fost declarat ca specie protejată. Pot fi găsiţi, în principal, în zonele montane nord-estice.
Apele ce înconjoară insula adună balene, multe tipuri de foci şi multe specii de peşti. Delfinii,
cetaceele, delfinul brun şi roqualul sunt numeroşi. Alături de aceştia se găsesc codul, egrefinul,
heringul, calcani, rechini, halibuti, tobe roşii, saithe şi alte specii. Somonii abundă în multe râuri,
iar păstrăvii în râuri şi lacuri.
În Islanda trăiesc în jur de 88 de specii de păsări, dintre care majoritatea sunt specii
acvatice: eiderul şi ptarmiganul. Alte specii de păsări autohtone sunt lebăda, vulturul, şoimul şi
gâsca de mare, toate fiind specii protejate. În Islanda nu trăiesc reptile sau broaşte, iar speciile de
insecte sunt puţine.
 CAPITOLUL 2
Impactul culturii asupra managementului internațional din Islanda

II.1 Dimensiunile lui Hofstede

Islanda în ceea ce priveşte dimensiunile lui Hofstede, are o influenţă puternică din ţările
scandinave.

Indicele distanţei faţă de putere (PDI) este scăzut. Specific acestei ţări este preocuparea
de a nu amplifica inegalităţile naturale de bogăţie şi de putere dintre membrii săi. În consecinţă,
managementul se caracterizează prin ponderea puternică a participării, prin intense elemente de
democraţie, gradul de centralizare a puterii şi de autocraţie este redus, folosindu-se pe scară largă
structurile organizatorice orizontale şi procesele decizionale de grup. Elementele ierarhiei
formale sunt dublate frecvent de factori ce ţin de elementele informale.

Individualismul (IDV) este peste medie. Caracteristic acestei ţări este faptul că indivizii
se bucură de o mare libertate individuală, fiecare concentrându-se asupra propriilor interese şi,
eventual, ale familiei sale. Această implică acordarea unei atenţii majore motivării individuale a
fiecăruia, realizării unor sisteme de comunicaţii cu un pronunţat caracter formalizat, care să
garanteze transmiterea completă şi rapidă a informaţiilor.

Masculinitatea (MAS) este scăzută, în schimb este pronunţat gradul de feminitate. Se

pune un mare accent atât în procesele de management, cât şi în afară lor, pe relaţiile personale,
care au prioritate în faţa celor generatoare de bani. Obiectivele şi preocupările majore ale
conducerii se referă la asigurarea unei calităţi ridicate a vieţii, la ajutorarea celor din jur, în
special a celor mai slabi, la protejarea mediului ambiant. Simpatia socială este canalizată nu spre
realizatori, spre “supermani”, ci asupra celor oprimaţi, strălucirea şi realizările personale
deosebite fiind privite adesea cu suspiciune. De aici, o largă apelare la valorile şi normele de
management de tip participativ, promovările de cadre de conducere cu calităţi şi pregătire
psihosociologică apreciabile.

Indicele de evitare a certitudinii (UAI) este sub medie. În această ţară este caracteristic
faptul că membrii societăţii acceptă fiecare zi aşa cum se derulează, inclusiv incertitudinea
asociată lor şi, în general, trecerii timpului. În consecinţă, ei îşi asumă riscuri personale destul de
uşor, sunt toleranţi la comportamentele diferite de ale lor, nu sunt ameninţători. Există o tendinţă
naţională la membrii societăţii de a se simţi în siguranţă relativă.
II.2 LIMBA

Limba islandeză (íslenska) este limba vorbită în Islanda. Este o limbă complexă care
face parte din grupa limbilor germanice. Se aseamănă lingvistic cu suedeza, norvegiană şi
daneză, dar în comparaţie cu acestea există totuşi diferenţe destul de mări în gramatică şi
vocabular, deoarece Islanda este destul de izolată faţă de restul Europei. Islandeza nu s-a
schimbat mult din era vikingilor, aceasta dându-i un caracter unic. De asemenea, limba are două
foneme care nu sunt găsite în alte limbi şi care se reprezintă în scris prin literele þ (numită
Thorn) şi ð (numită Eth). Ca pronunţie amândouă se aseamănă cu fonemul θ (theta) din Alfabetul
Fonetic Internaţional AFI, care corespunde şi sunetului th din limba engleză.

CLASIFICARE- Islandeza este o limbă indo-europeană care face parte din subgrupul de
nord al limbilor germanice. Este rudă cea mai apropriată a limbii feroeze şi, împreună cu ea şi cu
limba norvegiană, creează grupul limbilor scandinave de vest, cel al descendenţilor dialectelor
vestice ale limbii nordice veche. Totuşi, cercetările mai recente au reclasificat aceste limbi
împărţindu-le în subgrupurile „continental” şi „insular” fiindcă norvegiana nu mai prezintă
caracteristicile comune cu islandeză şi feroeză deoarece a fost puternic influenţată de daneză.

GRAMATICA- Limba islandeză a păstrat foarte multe particularităţi gramaticale ale

limbilor germanice mai vechi şi se aseamănă cu norvegiana veche din perioada anterioară
simplificărilor flexionare, asta datorită izolării sale faţă de ţările scandinave. Islandeza modernă
încă este o limbă flexionară, păstrând patru cazuri gramaticale: nominativ, genitiv, dativ şi
acuzativ. Substantivele pot avea trei genuri: masculin, feminin şi neutru.

Există două paradigme principale pentru fiecare gen: cea tare şi cea slabă, care sunt, în
plus, împărţite în paradigmele mai mici, conform unor criterii diverse (precum schimbări
fonetice, grupurile consoanelor, etc.). Înafară de aceasta, islandeză permite subiectul oblic, un
fenomen prin care anumite verbe determină cazul subiectelor lor. Substantivele, adjectivele şi
pronumele sunt declinate după patru cazuri şi numere (singular şi plural). Deosebirea tu-
dumneavoastră]] („þérun”) pare să fie în curs de dispariţie, dar încă este întâlnită în adresări
structurale oficiale. Verbele se conjugă după timp, mod, persoană, număr şi diateză. Există trei
diateze: activă, pasivă şi medie. Se pot defini zece timpuri, dar spre deosebire de limbile
romanice şi, similar cu celelalte limbi germanice, se folosesc verbe auxiliare. Ordinea de bază a
cuvintelor în propoziţie este subiect–verb-obiect.

II.3 RELIGIA

Majoritatea islandezilor aparţin Bisericii Evanghelice Luterane (la fel ca şi celelalte ţări
nordice: Norvegia, Suedia, Danemarca şi Finlanda).

Deşi 90% dintre islandezi alcătuiesc această biserică, există şi o mare toleranţă faţă de
celelalte confesiuni. Astfel că una dintre minorităţile religioase este alcătuită din romano-catolici
şi luterani simpli.

II.4 SIMBOLURI

Originea numelui „Islanda” a fost dată de Naddoddr, unul dintre primii colonişti de pe
Insulele Feroe, care a navigat de la Norvegia către Insulele Feroe, pierzându-se şi plutind în
derivă până la coasta de est a Islandei.

Fiind o iarnă rece, şi când a zărit nişte gheaţă în depărtare a dat numele actual al insulei,
ISLAND.

Culorile drapelului au o semnificaţie aparte, albastru este culoarea de munte

islandeză, culoarea albă reprezintă zăpadă şi gheaţă care acoperă insula cea mai mare parte a
anului, şi roşu vulcanii de pe insulă. Crucea de pe drapel arată că Islanda face parte din familia
ţărilor scandinave.

Stema reprezintă o cruce de culoare roşie pe un scut de culoarea albastră.

Cele patru personaje din stema sunt: Bull este protectorul din sud-vestul Islandei, Vulturul
protejează din nord-vestul Islandei, Dragonul protejează din partea de nord-est a Islandei, iar
Rock-gigant este protectorul din partea de sud-est a Islandei.

"Lofsöngur"-imnul cunoscut ca şi “O vors Gud terenuri” (engleza:” O, Dumnezeul

nostru Land”), este imnul naţional din Islanda. Versurile sunt scrise de Matthias Jochumsson, iar
muzica de Sveinbjörn Sveinbjörnsson. Imnul conţine 3 versuri, melodia fiind considerată de
mulţi ca fiind dificilă de cântat, însă mulţi oameni pretind a fi în măsură să-l cânte.

Lady "de munte" (Fjallkonan) reprezintă încarnarea de sex feminin din

Islanda. Fjallkonan este, aşadar, nu numai un simbol naţional, ea reprezintă, de asemenea,
viziunea naţională. Ea a fost reprezentat în primul poem Ofsjónir de Eggert Ólafsson (1752), dar
numele ei a fost menţionată pentru prima dată în poemul Eldgamla Ísafold de Bjarni
Thorarensen.

II.5 CULTURA ISLANDEZĂ

Cultura Islandei este bogată şi variată, fiind cunoscută pentru moştenirile sale literare de
la autorii din secolele 12-14. Alte arte tradiţionale include ţesutul şi sculptura în lemn. Reykjavik
este zonă care are multe teatre profesionale, o orchestră simfonică, o operă şi o multe galerii de
artă, librării, cinematografe şi muzee. În Islanda rata de alfabetizare este printre cele mai ridicate
din lume, şi putem evidenţia o mare dragoste de literatură, şah, artă, şi alte preocupaţii
intelectuale.

Gastronomie-Islanda oferă lărgi varietăţi ale bucătăriei tradiţionale. Þorramatur este un

aliment naţional islandez compus din mai multe tipuri de alimente cum ar fi: testicule de berbec
murat, rechin în putrefacţie, capete de ovine pârlite, cap de oaie pârlit, budincă de sânge, lebăr şi
peşte uscat. O mare parte din bucătăria Islandei o reprezintă industria pescuitului. Felurile de
mâncare tradiţionale includ Hákarl (rechin în putrefacţie), gravlax (somon mărinat în sare şi
mărar), hangikjöt (carne de miel afumat), hrútspungar (testicule de berbec murate), şi slátur
(cârnaţi din măruntaie de la ovine). Un aliment popular este skyr din lapte degresat, în timpul
verii fiind servit cu afine ca un desert. Brennivin este o băutură islandeză făcuta din caroti şi
chimen.

Tehnologie- Islanda este una din ţările cele mai avansate tehnologic.
 Muzica- Muzica islandeză este legată de forme ale muzicii nordice, incluzând genurile
pop şi populară.

Educaţie Sistemul de învăţământ din Islanda se bazează pe sistemul american şi există

patru nivele: preşcolar, obligatoriu, liceal şi superior. Educaţia este obligatorie pentru copii cu
vârsta intre 6 şi 16. Cele mai multe instituţii sunt finanţate de către stat, există foarte puţine şcoli
private.

Arta- Datorită faptului că limba islandeză s-a schimbat foarte puţin de-a lungul vremii,
islandezii pot citi fără prea mare dificultate literatură creata în Islanda în timpul secolelor XII so
XIII. Scrierile islandeze ale acestei perioade sunt epopeele. Scriitorii islandezi moderni au creat
numeroase opere literare. Scriitorul islandez Halldor Laxness a câştigat Premiul Nobel pentru
literatură în 1955. Laxness a adaptat frumuseţea lirică a vechilor epopee islandeze astfel încât să
o folosească în romanele sale moderne despre poporul islandez. Islandezii zilelor noastre sunt
foarte buni cititori. Se spune că poporul Islandez citeşte mai multe cărţi pe cap de locuitor decât
oricare alt popor. În Islanda medievală, cele mai răspândite meşteşuguri erau cioplitul lemnului,
prelucrarea argintului şi sculptura în piatră pentru decoraţiile bisericilor. Arta populară îşi găseşte
cea mai profundă expresie în prelucrarea lemnului.

Literatura- Islanda a produs foarte mulţi autori precum: Halldór Laxness, Kamban
Gudmundur, Gudmundsson Tomas, Stefánsson David, Thoroddsen Jon, Steinarr Steinn,
Gudmundur Hagalín G., Þórðarson Þórbergur şi Johannes Kötlum Ur.

II.6 VIAŢA DE ZI CU ZI

Islandezii, în special tinerii din oraşele mari, se îmbrăca foarte mult ca oamenii din
occident. Unele femei mai bătrâne încă mai poartă fuste lungi, negre. De sărbători, mai pot purta
şi fuste tradiţionale negre, brodate cu fire de aur sau argint. Islandezii îşi cheltuiesc o mare parte
din veniturile lor pentru echiparea caselor lor cu produse din import: televizoare, frigidere,
maşini de gătit electrice şi alte echipamente electrocasnice.

Casele erau înainte construite din piatră în zonele rurale şi din lemn în oraşe. Dar
majoritatea caselor sunt construite azi din beton ranforsat, care nu mai este atât de vulnerabil la
cutremure sau la vânturile foarte puternice de pe coastă. Mulţi îşi vopsesc casele în culori
pastelate. Apa caldă de la robinet folosită în toată ţara provine din izvoarele termale. Tot apa din
izvoarele termale este folosită pentru a încălzi casele şi serele unde sunt crescute legume, fructele
şi, deasemenea florile.

Viaţa este cam scumpă în Islanda pentru că foarte mult din ceea ce islandezii cumpără –
de la maşini până hârtie – provine din import. Aşa că pentru a întreţine o casă este nevoie de
două sau mai multe venituri aşa că şi femeile şi bărbaţii lucrează (bărbaţii au chiar două slujbe).
Statul are grijă pe timpul zilei de copiii ai căror părinţi lucrează. Înainte de căsătorie, multe
cupluri tinere trăiesc împreună în casa părinţilor. Pot să stea chiar mai mulţi ani până strâng bani
pentru a-şi cumpăra un apartament sau o casă. În tot acest timp pot avea unul sau mai mulţi
copii.

Mai mult de 60% din copii sunt născuţi înainte caparintii lor să se căsătorească.
Majoritatea cuplurilor se căsătoresc numai după ce pot să se întreţină singuri. Unele cupluri
combină căsătoria cu botezul copiilor.

II.7 TIMP LIBER

Islandezii practică multe sporturi, mai ales înotul. Aceştia înoată iarna în piscine închise sau
deschise încălzite de izvoare termale.

Islandezilor le place deasemenea baschetul, handbalul, schiatul, fotbalul şi un fel de lupte

numite glina. Mulţi dintre ei joacă şah şi bridge, şi le place mult poezia şi proză modernă şi
veche.

CAPITOLUL 3

COMUNICAREA ÎN MANAGEMENTUL DIN ISLANDA

III.1 Forme de salut

In Islanda strângerea de mână este o formă tradiţională de salut la întâlnirea cu o

gazdă islandeză, atât la începutul unei întâlniri cât şi la sfârşitul întâlnirii. De asemenea trebuie sa
vă asiguraţi că daţi mâna cu participanţii la întâlnire urmată de un contact vizual bun şi o
strângere fermă de mâna din partea dumneavoastră.

III.2 Comunicarea

În Islanda, oamenii tind să fie foarte direcţi şi să spună exact ceea ce vor să spună.
Practic, nu există nicio reţinere în ceea ce vrea să spună o persoană.
 Un vizitator nu trebuie să pună asta la inimă, deoarece este o parte specială a culturii
islandeze. Nu există “a te învârti în jurul cozii”, comunicarea fiind directă. Limba engleza este
limba vorbită în afaceri.

III.3 Spaţiul personal

Este o ţară păgână, cum le place autohtonilor să-şi închipuie, eliberata de povara
tabuurilor, care în alte locuri sunt aducătoare de nenorociri.

A arăta degetul mijlociu este un gest obscen. Violenţa fizică sau psihică este pedepsită cu
închisoare şi/sau amendă.

III.4 Lege şi ordine

Islanda a fost a doua ţară din lume, după Rusia, în 1920, de legalizare a avortului în 1935.
În Islanda prostituţia este interzisă, în aprilie 2009, Parlamentul islandez a adoptat o nouă
legislaţie prin care persoanele care practică prostituţie voi fi amendate. Sondajele din Islanda
arată că 70% din populaţie sunt de acord cu interzicerea prostituţiei în Islanda.

De asemenea în Islanda incendierea voită este pedepsită cu moartea dacă persoanele ce se

aflau în spaţiul incendiat au decedat. În Islanda dreptul la cetăţenia islandeză se bazează pe
anumite principii, fiind important pentru obţinerea cetăţeniei islandeze ca un părinte să fie de
origine islandeză, iar naşterea unui copil de părinţi străini în Islanda nu conferă cetăţenie
islandeză copilului.

III.5 Perspective ale timpului

Persoanele din Islanda pun mare valoare pe punctualitate şi pentru acest motiv dacă
întârziaţi la o întâlnire cel mai bine este să contactaţi gazda întâlnirii şi să vă anunţaţi întârzierea
datorată anumitor factori.

III.6 Întâlniri

Afacerea este afacere, dar islandezii sunt foarte prietenoşi şi comunicativi deci este bine
să creezi o atmosferă prietenoasă în timpul întâlnirii de afaceri, să faci glume potrivite.
III.7 Cărţi de vizită

În Islanda este o practică comună de a face schimb de cărţi de vizită în momentul în care
te întâlneşti pentru prima dată cu gazda.

III.8 Cadouri

Darurile sunt aşteptate în Islanda. Suvenirurile sunt cele mai sigure de a dărui cuiva.
Când primeşti un cadou în general, nu-l deschizi în public, este dorit ca darurile să fie ascunse,
dar nu e obligatoriu.

III.9 Comunicarea in învăţământ

Sistemul de învăţământ din Islanda se bazează pe sistemul american şi există patru

nivele: preşcolar, obligatoriu, liceal şi superior. Educaţia este obligatorie pentru copiii cu vârsta
între 6-16. Cele mai multe instituţii sunt finanţate de către stat, există foarte puţine şcoli private
în ţară. Islanda este o ţară cu gimnazii.

Un principiu fundamental al sistemului de învăţământ islandez este că toată lumea ar

trebui să aibă şanse egale de a dobândi o educaţie, indiferent de sex, statut economic, amplasarea
rezidenţiale, religie, handicap este posibil.

CAPITOLUL 4

RISCURILE ÎN AFACERI ÎN ISLANDA

IV.1 Riscul economic

Islanda a fost aruncată într-o profundă recesiune economică din ultimele decenii, după
cedarea la o criză de finanţare pe scară largă şi restrângere a cererii interne. Destabilizarea
băncilor islandeze s-a desfăşurat pe fundalul ezitării pe pieţele de capital globale, care a atins
punctul culminant în septembrie 2008, cu eşecul Lehman Brothers.

În cel de-al patrulea trimestru al anului trecut, aproape toate ţările membre ale OCDE au
fost confruntate cu scăderi puternice a PIB-ului, iar comerţul mondial s-a prăbuşit. După ani de
expansiune rapidă, situaţia economică din Islanda, s-a transformat în mai rău atunci când trei
bănci principale s-au prăbuşit, relaţiile financiare cu ţările străine fiind închise.

Islanda este o victimă a crizei internaţionale, situaţia sa grea datorându-se în mare măsură
ineficienţei supravegherii bancare şi a politicii macroeconomice inadecvate. Guvernul din
Islanda a elaborat un program de ajustare pe termen mediu pentru a restabili credibilitatea
politicii şi pentru creşterea economică.

Prim-ministrul Islandei afirmă: "Cred că am combinat ce e mai bun în Europa şi în

Statele Unite, anume sistemul social nordic şi spiritul întreprinzător al americanilor", spune el
amintind că ţara sa, spre deosebire de celelalte ţări scandinave, are o fiscalitate foarte puţin
împovărătoare, atât pentru persoanele fizice, cât şi pentru întreprinderi. "Rezultat:  
întreprinderile islandeze rămân pe loc şi străinii vin la noi, aşa încât creşterea activităţii economi-
ce a dus la o creştere de 20% a veniturilor fiscale." După această afirmaţie putem observa o
gândire sclipitoare şi un mod de abordare a problemelor de lăudat.

Cu toate acestea, Islanda nu este imunizată la panica financiară care a cuprins restul
lumii. Există temeri ca băncile islandeze, actori planetari agresivi şi optimişti, să nu-şi fi
supraestimat forţele. Creşterile preţurilor la petrol şi la alimente proiectează aceleaşi titluri
alarmate în presa islandeză ca peste tot in lume. Dar nimic nu lăsa să se înţeleagă că sistemul
economic ar fi direct ameninţat. Islandezii vor continua să beneficieze de un învăţământ gratuit
de cea mai bună calitate, dar şi de gratuitatea unui foarte bun sistem de sănatate.

Acorduri:
 · Acordul privind extinderea SEE 27.7.2007 Pe 25 iulie, Islanda, Liechtenstein şi
Norvegia împreună cu Comisia Europeană, România şi Bulgaria a semnat
Acordul de Extindere SEE prevede participarea Republicii Bulgaria şi România în
Spaţiul Economic European. Până la intrarea sa în vigoare, acordul menţionat va
fi aplicat cu titlu provizoriu de la 1 august 2007. Un protocol adiţional la Acordul
între Comunitatea Economică Europeană şi Republica Islanda ca urmare a
aderării Bulgariei şi a România la Uniunea Europeană a fost semnat, de
asemenea, care vor fi aplicate de la 1 septembrie 2007.

· Semnarea Acordului între România şi Islanda privind readmisia cetăţenilor

proprii şi străini 4.10.2007 Ambasadorul România la Uniunea Europeană, Lazăr
Comănescu, şi Ambasadorul Islanda, Haukur Ştefan Johannesson, a semnat un
acord bewteen România şi Islanda privind readmisia cetăţenilor proprii şi străini.

Islanda se clasează printre primele 10 naţiuni ale lumii, în funcţie de indicele

libertăţii economice din 2005, publicat de Wall Street Journal şi The Heritage Foundation.

Indicele libertăţii economice din 2005, a fost măsurat pe 161 de ţări şi este format din 50
de variabile independenţe: politica comercială, povară fiscală a guvernului, intervenţia
Guvernului în economie, politica monetară, fluxurile de capital şi investiţii străine, bănci şi
finanţe, salarii şi preţuri, drepturi de proprietate.

Islanda ocupă locul 9, după Marea Britanie (7) şi Danemarca (8) în timp ce Hong Kong,
Singapore şi Luxemburg au poziţii de top. SUA, pentru prima dată, nu mai este printre primele
10 naţiuni ale lumii.

Tabelul 1. Indicele Libertăţii Economice, 2000-2006

Ţara 2000 2001 2002 2003 2004 2005 2006

Islanda 74 73,4 73,1 73,5 72,1 76,6 75,8

Argentina 70 68,6 65,7 56,3 53,9 51,7 53,4

Belgia 63,5 63,8 67,6 68,1 68,7 69 71,8

Franţa 57,4 58 58 59,2 60,9 60,5 61,1

Korea de 8,9 8,9 8,9 8,9 8,9 8 4

Nord

Italia 61,9 63 63,6 64,3 64,2 64,9 62

STATISTICI

· PIB-ul-12.144 miliarde de dolari

· PIB-ul pe cap de locuitor- 63.830 dolari

· Inflaţia 10,9% (sept 2009)

· Populaţia sub pragul sărăciei-10%

· Forţa de muncă 181500

· Forţa de muncă după ocupaţie-agricultură cu 5,9%, industrie cu 20,6%, restul

serviciilor de 73,1%

· Rata şomajului 8% (sept 2009)

Exporturile şi importurile în Islanda

· Exporturi în valoare de 4766 miliarde dolari (peşte şi produse din peşte 40%, aluminiu şi
aliaje de 40%, produsele de origine animal)

· Importuri în valoare de 6175 miliarde dolari (maşini şi echipamente, produse petroliere,

produse alimentare, textile)

Economia Islandei este extrem condusă de export, produsele marine fiind principalul
component al exporturilor. Alte exporturi importante include aluminiul, aliaje de ferosiliciu,
maşini şi echipamente electronice pentru industria de pescuit, software, precum şi bunuri de lână.

Principalele importuri sunt maşini şi echipamente, produse petroliere, produse alimentare

şi textile. Cimentul este cel mai important produs din Islanda.

Principalele industrii

În afară de la topirea aluminiului şi producţia ferosiliciu, Islanda a industriei grele pic şi

se bazează pe importuri, pentru multe dintre necesităţile şi lux de viaţă. Mai mult de jumătate din
Islanda produsul intern brut provine din comunicaţii, comerţ, industrii şi servicii. Turismul este
de asemenea important.

Ţara şi-a extins resursele hidroelectrice şi geotermale de energie pentru a reduce

dependenţa de importurile de petrol, şi aproximativ 90% din toate casele sunt acum încălzită cu
energie geotermală.
 Topirea aluminiu este cea mai importantă industrie din Islanda. Există în prezent două
fabrici în exploatare şi două în stadiul de planificare.

Islanda este un exportator de produse medicale, inclusiv proteze, echipament de

diagnostic şi software-ul medical.

IV.2. Risc politic

Structura politică a Republicii Islandeze

Preşedintele

Islanda este o republică cu un sistem de guvernare prezidenţial. Preşedintele este

capul statului. Preşedintele Republicii va fi garantul independenţei, integrităţii teritoriale şi
securităţii Republicii.

Preşedintele Islandei, ales pentru o perioadă de 4 ani, este şeful statului dar are
puteri limitate, fiind o persoană care exercită un rol mai mult de reprezentare a ţării, funcţionând
mai ales ca un diplomat şi evident în calitatea de şef de stat.

Conducerea efectivă este exercitată de guvernul Islandei, care este condus de un

prim ministru, care de obicei este şi liderul partidului care câştigă alegerile. Din ziua de 15 iunie
2006, noul prim ministru al ţării este Geir Haarde, datorită demisiei fostului şef al executivului,
Halldór Ásgrímsson, în ziua de 5 iunie 2006.

Partide politice

· Alianţa Social Democrat (Samfylkingin) (S), condus de Sigurðardóttir Jóhanna

· Stânga Verde-Mişcarea (Vinstrihreyfingin - grænt framboð) (V), condus de ministrul

Finanţelor, Agriculturii şi Pescuitului Steingrímur J. Sigfússon

· Partidul Independenţei (Sjálfstæðisflokkurinn) (D), condus de Bjarni Benediktsson

· Partidul Progresist (Framsóknarflokkurinn) (B), condus de David Sigmundur

Gunnlaugsson
 · Mişcarea (Hreyfingin), foşti membri ai Mişcării pentru cetăţeni

· Þráinn Bertelsson (independent reprezentant), fost membru al Mişcării pentru cetăţeni

Relaţii politice cu România

La 16 mai 1956, între România şi Republica Islanda s-au stabilit relaţii diplomatice la
rang de legaţie, care au fost ridicate la rang de ambasadă la 31 decembrie 1963.

În prezent, în Islanda s-au stabilit un număr aproximativ de 60 de cetăţeni români.

Aceştia au domiciliul şi îşi desfăşoară activitatea lucrativă atât în capitala Reykjavik, cât şi în
nordul insulei. Domeniile de activitate preferate sunt inginerie, construcţii, antrenare echipe
sportive, industria peştelui. 

Cadrul de manifestare organizată a românilor din Islanda este extrem de restrâns.

Relaţiile între românii stabiliţi în Islanda se manifestă, în special, la nivel de familii. Totuşi,
recent românii din Reykjavik şi-au exprimat intenţia de a pune bazele unei asociaţii de prietenie
româno- islandeze.

IV.3. Risc natural

În Islanda, se găsesc o mulţime de vulcani, iar cele mai multe dezastre sunt datorate de
erupţiile vulcanice. Ei au, de asemenea, cutremure, dar nu la fel de des, dar atunci când vin ele
pot fi destul de puternic.

Într-o dimineaţă devreme, Islanda a fost spulberată de o eruptive a unui Vulcan din sudul
naţiunii. Vulcanul care se află sub gheţarul Eyjafjallajokull, a împrăştiat în aer cenuşă şi lavă
forţând sute de oameni să fie evacuaţi. Vulcanul a deschis o fisură în pământ lungă de o milă
jumătate.

CAPITOLUL 5

NEGOCIEREA ÎN AFACERI ÎN ISLANDA

V.1. Negocierile  

În Islanda un mod de negociere întâlnit este tocmeala şi este acceptată în majoritatea

situaţiilor.
În magazinele din Islanda tocmeala este neobişnuită în magazine, cu toate că atunci când
cumperi articole scumpe sau multe, ei pot fi înţelegători cu asta.

Bacşişul este obişnuit în Islanda, în special la cafenele şi restaurante. Mulţi Islandezi pur şi
simplu lasă 10% din consumaţie. Unii lucrători la cafenele sunt compensaţi prin bacşişul pe care
îl câştigă.

V.2. Negociatorul islandez

Negociatorul islandez este o persoană extrovertită, curioasă, îşi face doar planuri mari,
munceşte multe ore, pune accent pe punctualitate, cu un orar bine stabilit.

De asemena urăşte întârzierile neanunţate, modifică planurile, manipulează întâmplările,

obţine orice informaţie dorită, este orientat spre oameni, de obicei are un caracter emoţional,
încearcă şi caută favoruri, caută persoană cheie, are pregătite scuze pentru orice situaţie nedorită,
are un limbaj al corpului nerestricţionat, încrederea în sine.

Islandezii sunt deci indivizi pragmatic. Islandezii ştiu să identifice tot ce e mai bun şi să-l
integreze în societatea lor.
 CAPITOLUL 6

Managementul resurselor umane din Islanda

Aruncată în mijlocul Atlanticului, confruntată cu ierni interminabile, Islanda este, potrivit

ONU, ţara din lume unde se trăieşte cel mai bine. Societatea şi economia islandeza sunt
campioane mondiale în ce priveşte bogăţia, sănătatea şi educaţia. Realitatea demonstrează
vitalitatea islandeza.

Ţara este pe locul şase la PIB-ul pe cap de locuitor. Speranţa de viaţa pentru bărbaţi este
cea mai ridicată şi aproape cea mai ridicată şi pentru femei. Este ţara în care sistemul bancar se
dezvoltă cel mai rapid. Exporturile cresc văzând cu ochii. Este singura ţară membră NATO care
nu are armată (a fost interzisă acum sapte secole). Iar calitatea vieţii este exemplară: toate casele
au apă caldă curentă iesita direct din măruntaiele vulcanice ale pământului; aerul are o puritate
de cristal - şi aşa mai departe.

Nimic din toată această fericire nu ar fi posibilă fără o neclintită încredere în sine, ce îl
caracterizează pe orice islandez. O încredere înrădăcinată într-o societate a cărei cultură o
predispune la creşterea unor copii fericiţi, oricare ar fi numărul taţilor şi al mamelor. Se pare că
originile vikinge ale acestui popor insular explică, în bună măsură, această predispoziţie la
fericire.
 Statul acordă islandezilor care au o slujbă nouă luni de concediu parental care pot fi
împărţite între mamă şi tată după cum îi aranjează. "Angajatorii ştiu deci că un bărbat poate să-şi
ia zile libere în aceeaşi măsură ca şi o femeie pentru a se ocupa de copil"Dacă Islanda este cel
mai bun loc unde poţi trăi, este pentru că guvernele au combinat politici inteligente cu materia
primă umană de la faţă locului, inventivă şi pragmatica.

Caracteristicile frecvent înregistrate ale angajatului loial islandez sunt: dispus pentru efort
continuu în muncă, interacţiune, cooperare în grup, dependent, stabilitate, responsabilitate,
identificare cu grupul, interiorizarea normelor, scopurilor, politicii, interes pentru dezvoltarea şi
ridicarea statului grupului, interesul propriu subordonat celui al grupului, orientat spre ajutorare,
securitate, anxios, suspicios.

Productivitatea scăzută din Islanda este singură explicaţie pentru slariile mici. Preţurile ca
în toate ţările nordice sunt ridicate. În 1994, nivelul preţurilor de consum în Islanda a fost de 12.8
la sută mai mare decât în UE.Managementul resurselor umane este favorizat de o rată mică a
şomajului şi de lipsa emigrării şi a imigrării.

CONCLUZII

Ca aspecte pozitive privind managementul internaţional putem enumera:

· Persoanele sunt deschise şi spun direct ce au de spus

· Îşi respectă tradiţiile şi strămoşii
· Sunt punctuali şi serioşi în afaceri, urăsc întârzierile neanunţate

Ca aspecte negative privind managementul internaţional:

· Întâlnim un individualism ridicat

· Masculinitatea este scăzută se pune accent pe egalitate, nu pe competiţie
· Rolul tradiţiei în viaţa cotidiană ar putea fi un impediment

Argumente pro intrării în afaceri pe piața islandeză ar fi:

· Guvernul sprijină învestitorii străini

· Acordurile economice semnate cu celelalte ţări
· Potenţialul resurselor geografice
Argumente contra intrării în afaceri pe piața respectivă

· Rating-ul de ţară
· Lipsa căilor de comunicaţie (este o insulă)
· Nivelul ridicat al fiscalităţii

Sfatul specialistului este pro pentru intrarea pe piaţa islandeză, datorită faptului că mâna
de lucru este prost plătită şi acesta ar fi un avantaj pentru un investitor străin şi sprijinul statului
pentru investiţiile străine ar fi un avantaj însă riscurile cele mai ridicate pentru o investiţie străină
sunt riscurile naturale acestea fiind imprevizibile.

Bibliografie

 Bannon, Gerard, Al-Omari, Jehad, Reed, Bill, Guy, Vincent, Pooly, Richard, While,
Nigel, “International Management”, Ediţia a doua, Editura Kogan Page, Londra,
1999
 Billsberry, Jon, “The Effective Manager”, Editura Sage, Londra, 2000
 Spedding, Linda, Rose, Adam, “Business Risk Management Handbook”, Editura
Elsevior, Londra, 2008
 Revista “Business Monitor International”, 2008
 http://ro.wikipedia.org/wiki/islanda
 www.slideshare.net/ramonapetculescu/danemarca-finlanda-islanda
 www.natgeo.ro/locuri-si-oamnei/tari-in-actualitate/islanda
 www.everyculture.com
 www.iceland.org/be/the-embassy
 www.mae.ro
 www.heritage.org/index

 http://wikitravel.org/en/Islanda
 Matei, Lucica, “Management Public”, Editura Economică, Bucureşti, 2001