1

MASTER:
CONSILIERE SI ORIENTARE IN CARIERA

Anul I

Politicile Uniunii Europene

in domeniul educatiei si formarii profesionale

Tema:
Principiile strategiei
invatamantului universitar

Masterand: Chicioreanu Gabriel

 2

PRINCIPII GENERALE

Strategia invăţământului din cadrul Universităţilor are ca suport

următoarele principii generale:

• principiul unităţii;

• principiul continuităţii;

• principiul integralităţii;

• principiul complementarităţii;

• principiul diversităţii;

• principiul profunzimii;

• principiul valorii;

• principiul acurateţei;

• principiul interdisciplinarirăţii;

• principiul cooperării şi interoperabilităţii;

• principiul eficienţei;

• principiul aplicabilităţii.

Aceste principii generale conferă strategiei activităţii de

învăţământ amploare şi coerenţă, fluiditate şi unitate, deschidere
spre toate orizonturile, posibilitate de abordare unitară (dar şi
secvenţială) a unei tematici complexe, interdisciplinaritate,
capacitate de analiză şi sinteză, de evaluare, de experimentare, de
conexiune şi de predicţie. Ele dau universalitate şi calitate
actului de învăţământ fundamental şi aplicativ, îl pun în conexiune
directă cu procesul de cercetare şi cu activitatea de structurare,
transformare şi pregătire, în noul cadrul strategic constituit de
integrarea.
 3

PRINCIPII SPECIFICE

Aceste principii se situează la confluenţa dintre procesul de

învăţământ şi cerinţa de investigare, explorare, înţelegere şi
aplicare a complexelor determinări conceptuale, teoretice şi
practice ale noului mediu economic care se construieşte prin
procesul de globalizare, prin parteneriate strategice, prin
extinderea Uniunii Europene şi prin participarea activă a ţării
noastre la această construcţie.
Aceste principii sunt:
Principiul actualizării conexiunilor. Acest principiu se exprimă
atât prin contribuţia substanţială a cercetării ştiinţifice la
redefinirea conceptului de învăţământ, în viziune europeană, cât şi
prin actualizarea programelor şi temelor din procesul de învăţământ
şi din activitatea de structurare şi pregătire a forţei.
Principiul dezbaterii ştiinţifice şi dialogului permanent. Unităţile
funcţionale de învăţământ şi catedrele organizează şi desfăşoară
sesiuni de comunicări ştiinţifice naţionale şi internaţionale,
seminarii, ateliere de lucru şi alte acţiuni, la sediu şi în
teritoriu, participă la astfel de activităţi pe plan intern şi
internaţional. Aceste activităţi sunt diseminate prin Internet, prin
activitatea editorială şi publicistică.
Principiul sinergiei cercetare ştiinţifică-învăţământ. Strategia
cercetării ştiinţifice va susţine şi promova, prin forme specifice,
unitatea dinamică dintre activitatea de învăţământ şi cea de
cercetare, în sensul că primul dintre beneficiarii direcţi şi
nemijlociţi ai produselor cercetării va fi învăţământul universitar,
iar cercetarea va răspunde cu prioritate cererii de produse
ştiinţifice în activitatea de învăţământ. Structurile de cercetare
ştiinţifică din cadrul universităţilor vor disemina, prin cursuri,
seminarii, dezbateri, lucrări de sinteză, lucrări practice, referate
şi teze de doctorat, cărţi şi reviste, produsele cercetării
ştiinţifice, aceasta constituind cea mai eficientă modalitate de
creştere a calităţii şi competenţei ştiinţifice a corpului de
studenţi. Procesul de consolidare a acestei sinergii a început de
mai multă vreme; el trebuie continuat şi actualizat, potrivit noilor
provocări ale începutului de secol, precum şi exigenţelor formulate
în cadrul documentelor Uniunii Europene, inclusiv cerinţelor de la
Bologna.
Principiul accesibilităţii. În perioada următoare, conducerea din
cadrul Universităţilor se va preocupa de creşterea gradului de
accesibilitate a produselor cercetării prin cel puţin patru
modalităţi:
• perfecţionarea redactării şi prezentării produselor finale;
• îmbunătăţirea activităţii editoriale şi publicistice,
concomitent cu cea a altor forme de diseminare a informaţiei şi
lucrărilor rezultate din cercetarea ştiinţifică;
• folosirea corespunzătoare a paginii Internet;
• folosirea oportunităţilor oferite de programele şi
proiectele de cercetare ştiinţifică europene şi a celor naţionale,
finanţate de Uniunea Europeana, de Ministerul Educaţiei şi
Cercetării sau din alte surse.
Principiul promovării managementului ştiinţific în activitatea de
cercetare, în învăţământ şi în pregătirea armatei. Una dintre
preocupările structurilor de cercetare ştiinţifică din cadrul
Universităţilor o constituie contribuţia la racordarea
 4

managementului organizaţional şi instituţional la noile coordonate

ale strategiei de învăţământ. învăţământul trebuie să identifice şi
să evalueze nu doar aceste coordonate (care, de regulă, sunt
formulate sau sugerate în politicile de globalizare, de gestionare a
crizelor, riscurilor şi vulnerabilităţilor), cât mai ales
realităţile şi tendinţele care se manifestă în domeniu, modelele
acţionale, principiile şi valorile care trebuie să intre în
structura de rezistenţă a unui astfel de demers.
Principiul cooperării internaţionale în domeniul cercetării
ştiinţifice şi învăţământului. Unul dintre obiectivele importante
ale organizării în domeniul învăţământului este şi trebuie să fie
racordarea la structurile şi activităţile internaţionale, la
programele finanţate de Uniunea Europeană. Cercetarea ştiinţifică,
chiar dacă este departamentală, nu se poate limita la departament,
nici doar la cadrul naţional, ci are absolută nevoie de o conexiune
internaţională, devine o activitate de consorţiu.
Principiul competiţiei. Aceste principiu va avea cel puţin trei
forme de manifestare:
• competiţia cu mentalităţile şi improvizaţiile, înlăturarea
voluntarismului şi arbitrariului, a rutinei şi conservatorismului
excesiv în actul didactic, în pregătirea studenţilor, în elaborarea
şi aplicarea strategiilor;
• competiţia în activitatea de cercetare şi în cea de
învăţământ, pentru realizarea celor mai bune produse, pentru
avansarea şi promovarea celor mai realiste şi mai originale ipoteze
şi idei;
• competiţia naţională şi internaţională în cadrul
programelor de cercetare ştiinţifică europene şi naţionale şi
participarea (solitară sau în consorţiu cu alte instituţii de
învăţământ superior, centre de studii şi cercetări, entităţi
productive, etc.) la acestea cu proiecte foarte bine elaborate care
să câştige aceste competiţii şi să ofer produse de foarte bună
calitate.
Cele trei forme se vor integra procesului reformei şi modernizării
învăţământului, cercetării ştiinţifice, pe coordonatele Uniunii
Europene.
Principiul finalităţii. Cercetarea ştiinţifică universitară, va
trebui să fie caracterizată de realism, cutezanţă, acţiuni de
avangardă şi participarea substanţială la programele europene, cu
proiecte de cercetare ştiinţifică de mare profunzime. Produsele
cercetării ştiinţifice trebuie să contribuie la realizarea acelor
proiecte dorite, căutate şi aşteptate, care să fie cât mai complete
şi cât mai bine fundamentate, atât din punct de vedere teoretic, cât
şi practic.
Finalitatea se va exprima atât în produse finite (studii, evaluări,
prognoze, lucrări de cercetare ştiinţifică, ipoteze etc.), în volume
tipărite şi în pagini Web, cât şi în acţiuni (mese rotunde,
seminarii, simpozioane, sesiuni de comunicări ştiinţifice) şi
dialoguri inter-universitare, prin care să se realizeze o percepţie
corespunzătoare a procesului de integrare continentală şi, în
acelaşi timp, o mai bună cunoaştere a valorilor naţionale în
sistemul valorilor europene şi mondiale.