Prima Faza

MOROȘAN ALINA-MARIA Turismul de agrement din Delta Dunării
ECTS, AN II, GRUPA 3
TEMA NR.2
LA DISCIPLINA ECONOMIA TURISMULUI
1. Să se aleagă o zonă turistică din România sau Europa, să se prezinte resursele

turistice și forma de turism care predomină la destinația aleasă.
Tema pe care aș dori să o abordez reprezintă o încercare de a surprinde cât mai larg
activitatea turistică în Delta Dunării. Serviciile au un rol important în crearea condițiilor
pentru petrecerea timpului liber și in folosirea acestuia, astfel desvoltarea activităților
care privesc petrecerea plăcută, agreabilă a timpului liber la locul destinației turistice
(serviciilor de agrement) reprezintă o cerintță majoră în practicarea unui turism modern.
În prezent timpul liber nu este apreciat doar ca un timp rezidual în raport cu timpul
de muncă ci acesta este folosit în scopul lărgirii orizontului de cunoastere precum şi de
odihnă activă pentru reconfortare2. Astfel, se poate constata că noile nevoi de consum şi
noile exigenţe privind calitatea componentelor turistice aduc imbunătăţiri privind
consumul timpului liber , stimulând apariţia şi dezvoltarea unor servicii specifice , a celor
de agrement.
Serviciile de agrement fac parte din categoria de bază a produsului turistic deoarece
asigură odihnă activă a turiştilor prin satisfacerea nevoilor fizice şi psihice ale turistului,
creând cadrul necesar petrecerii plăcute şi instructive a timpului liber. Serviciile de
agrement contribuie astfel direct la realizarea calităţii vieţii .
Agrementul se poate defini ca fiind ansamblul mijloacelor, echipamentelor,
evenimentelor şi formelor oferite de unităţi, staţiuni sau zone turistice , capabile să
asigure individului sau grupului social o stare de bună dispoziţie, de plăcere, să dea
senzaţia unei satisfacţii, unei impliniri, să lase o impresie si o amintire favorabilă.
Delta Dunãrii este un adevãrat paradis faunistic. Aici vieţuieste 98% din fauna
acvaticã europeanã şi tot aici îsi gãsesc refugiul mamifere rare cum sunt Mustela lutreola,
Lutra lutra si Felis silvestris. Peştii sunt prezenţi prin 65 specii, cei mai multi de apã dulce
(60%), restul migrând primãvara din Marea Neagrã.
Pãsãrile sunt cele care au creat faima deltei, cunoscutã, încã de la începutul secolului ca
un paradis avian. In Delta Dunãrii sunt mai multe tipuri de colonii : de stârci, lopãtari,
tigãnusi si cormorani, de pelicani si cormorani, de pescãrusi, de avoazete si ciocântorsi,
de chirighite, de chire.
Al doilea fluviu al Europei dupã Volga şi al 26 -lea din lume cu aproape 2.900
km lungime şi peste 800.000 km2, dimensiunea bazinului populat de cca. 80.000 locuitori
din 10 ţãri - aceasta ar fi cartea de vizitã a generosului fluviu care îşi îndeplineşte
statornic de milenii rolul "drumului mare", cunoscut, apreciat şi ''bãtut'', de la vasele
feniciene la motonavele din vremurile noastre.
Dunărea izvorăşte din Munţii Pădurea Neagră,din Germania şi se varsă în Marea
Neagră, dupã ce traverseazã Europa de la nord-vest spre sud-est, creând un culoar natural
utilizat în decursul timpurilor ca principalã arterã de comunicaţie.
Resurse turistice naturale şi antropice
A.Resursele turistice naturale
Foarte rar populată, în veşnică formare şi transformare, Delta Dunării constituie

un teren favorabil pentru dezvoltarea unei flore şi faune specifice şi unice în Europa, cu
nenumarate specii interesante şi rare. Bogaţia faunistică a Deltei se manifestă atât pe
uscat cât şi în mediul acvatic. Delta reprezintă în Europa teritoriul cu cea mai variată şi
bogată faună terestră legată de apă prin modul său de viaţă, reprezentată în primul rând
prin păsările migratoare.
“Paradisul păsărilor” - cum mai este denumită Delta Dunării - este una dintre cele mai
întinse
zone umede din lume şi cea mai mare zonă de stufărişuri de pe glob, fiind“casa” ideală
pentru cele peste 5500 de specii de floră şi faună.
Un ţinut exotic cu peste 1200 de specii de arbori şi plante, cu cea mai bogată
faună ornitologică de pe continent (mai mult de 300 de specii, printre care colonii unice
de pelicani) şi ihtiologică (150 de specii, din care amintim heringul de Dunare şi sturionii,
de la care se obţine preţiosul caviar). În acest ţinut poposesc peste 300 de specii de păsări,
unele dintre acestea venind de la distanţe foarte mari, respectiv din China şi India. Delta
este un loc de popas natural pentru păsările migratoare. Pelicanul obişnuit este păsărea
cea mai reprezentativă pentru această zonă, el fiind răsfăţatul acestui paradis al păsărilor.
Cel mai bun mijloc pentru cei ce doresc să descopere lumea păsărilor în habitatul lor, este
de a se apropia cu o barcă pescărească, deoarece păsările sunt obişnuite cu acestea şi nu
se sperie.
Grindul Letea, dunele de nisip, rezervaţia de colonii de păsări de la Perişor-Zătoane,
Uzlina- Crişana, Goloviţa şi Insula Sacalin sunt locuri unicat, ce atrag în fiecare an mii de
turişti din cele mai îndepartate colţuri ale lumii.
Un adevărat paradis pentru cei ce doresc să descopere o natură sălbatică, dar şi să guste
un peşte de calitate, inclus în majoritatea meniurilor locale, Delta Dunării rămâne o
adevarată provocare pentru iubitorii de natură. Pe unele grinduri se practică cultura
plantelor, pe altele există izlazuri pentru cresterea animalelor.Navigaţia pe braţe şi
trasportul pe canale este o altă preocupare a localnicilor. Caleidoscop al unor peisaje
mereu inedite, paradisul păsărilor şi trestiilor, al puzderiilor de peşti - Delta Dunării este o
regiune de mare frumuseţe turistică şi de un real interes ştiinţific.În perioada verii, Delta
Dunării devine o destinaţie a celor care doresc să se relaxeze, departe de zgomotul
oraşelor, în liniştea deplină ce caracterizează această împărăţie a apelor. De
asemenea, vara este anotimpul când încep să vină pescari sportivi din toate colţurile
României, dar şi din străinătate, în căutarea unor memorabile partide de pescuit.
PLAJA (din Sf.Gheorghe) - Plaja maritimă are o lăţime variabilă, cuprinsă între 40 -
100 m, şi o lungime amenajabilă de circa 6 km. Nisipul este fin, iar dunele de nisip (înalte
de 0,75 - 1,50 m) constituie un rezervor pentru reîmprospătarea şi amenajarea plajei.
Plaurii – insulele plutitoare - Plaurii sunt insule plutitoare formate dintr-un amestec de
rădăcini, ierburi, stuf, resturi organice şi sol. Foarte importanţi în constituirea plaurilor
sunt rizomii de stuf (tulpinile subterane), în care se acumulează gaze, ceea ce duce la
ridicarea stratului respectiv şi ruperea lui în urma acţiunii valurilor. Grosimea lor variază
între 0,50 şi 1,50 m. Plaurii ocupă în Delta Dunării o suprafaţă întinsă, în funcţie de
nivelul apei şi de grosimea lor plaurii pot fi:mobili, deplasându-se pe lacuri la voia
întâmplării sub acţiunea vântului şi a curenţilor de apă; împotmoliţi, în zonele mai puţin
adânci, atunci când nivelul apei este mic; fixaţi de alţi plauri împotmoliţi, sub aceştia însă
existând un strat de apă, care reprezintă un excelent habitat pentru anumite specii de peşti
cum ar fi: somn, crap, caras, etc.
Delta Dunării reprezintă cea mai întinsă zonă compactă de stufarişuri din lume
(1560 km2). Această dinamică a plaurilor este foarte periculoasă deoarece pot fi închise
anumite canale, naviagaţia devenind foarte anevoioasă. De asemenea, un alt neajuns este
faptul că plasele pescarilor pot fi târâte sau rupte de aceşti plauri mobili. Căile de acces
obturate se eliberează mai greu, iar când plaurii sunt bine împotmoliţi se taie cu ferăstrăul
culoare înguste pentru trecerea lotcilor. În anumite locuri, unde se circulă mai rar şi cu
lotci mai mici şi mai uşoare, se trage efectiv barca peste plauri.
Lacul Lumina
Cea mai largă dezvoltare a plaurului se gaseşte în complexul lacustru Roşu-Puiu-Lumina.
Plaurii pot fi comparaţi cu nişte bucăţi de puzzle împinse de vânt pe suprafaţa unui lac,
aşezându-se la întâmplare într-un colţ al acestuia. Având diferite forme si dimensiuni
între aceştia rămân goluri, ochiuri de apă ("japse") unde se pescuieşte cu succes. Lacurile
Lumina şi Puiu sunt despărţite de un perete de plaur destul de firav. În anumite locuri sub
aceşti plauri între cele 2 lacuri există culoare de legatură, prin care circulă şi peştele.
Pescarii cu experienţă întind vârse în aceste locuri, încercând să intre cu plasele lor cat
mai mult sub plauri.
Lacul Murighiol înseamnă „Lacul violet” în limbaturcă, denumire ce provine de la

culoarea apelor bogate în săruri şi cu namol mineralizat. Comuna Murighiol este vizitată
de turişti şi în scopuri terapeutice nu numai pentru frumuseţea peisajului, liniştea zonei şi
pasiunea pentru pescuit.
Zona Vatafu-Lunguleţ
Vatafu - Lunguleţ (1.625 ha): zona este situată în complexul lacustru Roşu - Puiu
cuprinzând bazine acvatice naturale, lacurile Porcu, Porculeţ, etc. Este delimitată la nord
de canalul Vatafu-Impuţita; la est de prelungirea grindului Puiu iar la vest de japsa
Vatafu, de la canalul Vatafu-Impuţita la Lacul Lumina.
Zona prezintă un interes deosebit prin faptul ca aceasta cuprinde forme diverse
de relief: grinduri, jepse, depresiuni, formaţiuni de plauri plutitori şi fixaţi, pajişti halofile
şi este caracterizată în principal de existenţa biocenozelor adaptate la condiţiile de viaţă
eurohaline. Complexul de lacuri şi grinduri fluvio-marine reprezintă de asemenea prin
formaţiunile de plaur, floră şi faună specifice acestor biotopi preponderenţi stuficoli, un
important loc de cuibărit pentru stârcul pitic şi cormoranul mic în colonii mixte de
ardeidae.
Gârla Impuţită
Foarte frecvent vizitat este traseul sudic Sulina - Canalul Busurca, pe varianta Gârla
Impuţită, despre care se crede că este un vechi braţ al Dunării. Apele sale conţin diferite
materii sub formă coloidală în stare de descompunere. Fenomenul biologic de
descompunere se datorează sulfo-bacteriilor. Când apele cresc, cele aflate în această gîrlă
rup cordonul litoral, deversându-se în mare, iar atunci când apele viciate se scurg,
deasupra gârlei staruie un miros de hidrogen sulfurat. De aici, şi denumirea acestei gârle.
COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZIM)(spre Jurilovca, 20km) - Lac

natural. Complex lagunar, pe ţărmul Mării Negre, cel mai întins din ţară. Este alcătuit din
Lacul Razim propriu-zis - 415kmp; Lacul Sinoe - 171, 5kmp; Lacul Goloviţa - 80kmp;
Lacul Zmeica - 54,6kmp; Lacul Babadag – 30kmp; Lacul Tuzla – 10kmp, Lacul Istria –
9kmp; lacurile Calica si Agighiol – 2kmp. Suprafaţa totală este de aproximativ 800kmp.
Adâncimea maximă - 3,5 m. În interiorul complexului lagunar se află câteva insule:
Popina, Bisericuţa, Istria, iar ţărmul este foarte accidentat cu numeroase sinuozităţi,
peninsule şi capuri: Capul Dolojman, Capul Iancina etc. Complexul este inclus în
Rezervaţia Biosferei Delta Dunării. Pe ţărmul său se află ruinele unor cetăţi antice:
Heraclea, Enisala, Argamum. Natura complexului lagunar Razelm, fără a se îndepărta
prea mult de Deltă, are o înfăţişare deosebită: o vastă întindere de apă, iar în jurul ei o
luxuriantă dantelă de vegetaţie. Pe Razelm înnoată pelicani, lebede, raţe, gîşte sălbatice.
Aici se desfăşoară o navigaţie intensă; vasele pescăreşti circulă în diferite direcţii: spre
Doloşman, Portiţa, Periteaşca,Jurilovca,Dranov. Insula Popina, situată pe Lacul Razim,
cu suprafaţa sa de natură calcaroasă ,cu o întindere de cca 102,5 ha şi o înălţime maximă
de 47 m, a fost declarată rezervaţie naturală. Periteasca – Bisericuţa - Gura Portiţei este
un punct turistic deosebit de atrăgător conferit de legatura care se face între apele mării şi
cele ale complexului Razim - Sinoe; cei peste 200 m ale deschiderii naturale ale Portiţei
au fost blocaţi cu zeci de tone de calcare aduse dinspre Capul Doloşman. Aici este o
cherhană şi un popas turistic unde bineînţeles se servesc numeroase preparate din peşte
incluzând şi celebrul borş de peşte lipovenesc. Periteasca – Bisericuţa - Gura Portiţei este
rezervaţie ornitologicşă întinzându-se pe aprox. 4000 ha, un loc potrivit pentru existenţa
păsărilor obişnuite cu o salinitate mare a mediuluii, fiind totodată şi popas pentru păsările
călătoare şi, bineînţeles, un motiv în plus pentru turişti să viziteze acest loc deosebit.
Prin Hotărârea nr. 953 din 27 august 1990 a Guvernului României, întreaga Deltă a
Dunării a fost declarată REZERVAŢIE A BIOSFEREI.
Pe fondul rezervaţiilor principale şi secundare existente - determinate de necesitatea
conservării procesului natural de evoluţie, ocrotirii faunei şi florei specifice - au fost
precizate incinte strict protejate cu o suprafaţa de cca 50.000 de hectare. Pot fi observate,
în mare, trei unitaţi distincte:
I. Roşca - Buhaiova - Letea, puncte de reper ale perimetrului celor 12.000 de hectare
localizate în depresiunea Matiţa din nordul Marelui M (braţul Sulina). Lacul Roşca,
Merhei şi o îmbinare de ghioluri, mlaştini stuficole, plauri găzduiesc mari colonii de
pelicani, egrete, stârci, ţigănuşi, lopătari.
II. Sacalin - Zătoane se întinde în sudul comunei Sfântu Gheorghe pe cca 21.000 de
hectare limitrofe litoralului. Este o succesiune de grinduri cu lacuri izolate, zone
mlăştinoase, ape fluviale şi salmastre, bălţi nisipite, stuf, travesate de dune paralele.
Lacurile Zătoane, în special, sunt locuri de pasaj, de popas şi de clocit pentru lebedele
mute, stârcii albi, roşii şi galbeni, ţigănuşi, lopătari.
III. Periteasca - Bisericuţa - Gura Portiţei continuă spre sud rezervaţia precedentă, cu
peste 4.000 de hectare. Se individualizează prin grinduri uscate scăldate de apele mării
ori ale lacului Razim, prielnice mai cu seamă existenţei păsărilor de ţărm cu sărătură şi
celor în pasaj. În total sunt nominalizate 18 zone strict protejate. Se adaugă celor de mai
sus Raducu (2.500 ha), Nebunu (115 ha), Rodundu (228 ha), Potcoava (652 ha), Vătafu-
Lunguleţu (1.625 ha), Caraorman (2.250 ha), Sărături-Murighiol (87 ha), Erenciuc (50
ha), Belciug (110 ha), Popina (98 ha), Capul Dolosman (125 ha), grinduri Lupilor (2.075
ha) si Chituc (2.300 ha), Istria-Sinoie (400 ha). Conform amintitei legi de protecţie,
aprobarea oricarei deplasări în zona este de competenţa Administratiei REZERVAŢIEI
BIOSFEREI DELTA DUNĂRII (RBDD).
B.Resursele turistice antropice
Resursa antropică - reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei

umane din punct de vedere cultural - istoric şi tehnico -economic din cadrul unui teritoriu
sau al unei aşezări umane considerate ca având valoare turistică sau constituind bază de
existenţă pentru turism.
În afară de plajele de nisip de pe malul mării, de la Sulina sau Sfântul Gheorghe, care
conferă un ideal loc de izolare şi relaxare, un atuu al acestei regiuni sunt vestigiile
arheologice:
a)Cetăţi
b)Edificii religioase
c)Muzee
d)Monumente
Cetăţile: şoapte ale istoriei şi scuturi ale străbunilor noştri

Principala zonă turistică a municipiului Tulcea : Cetatea AEGYSUS, aşezare
getică, cucerită de romani a fost menţionată de Ovidiu ca " veche cetate ", apărată de
ziduri puternice, situată pe malul Dunării, intr-un loc înalt, la care cu greu se putea
ajunge. Numele Aegysus este probabil de origine celtica. Identificarea cu orasul Tulcea
de astăzi, făcută prima oara la sfârşitul sec.18 - începutul sec.19, a fost confirmată de
descoperirea (1949) a unei inscripţii în limba latină. Săpăturile arheologice începute în
anul 1974 la marginea de est a oraşului Tulcea, pe "Dealul Monumentului", au dus la
descoperirea unei aşezări, în care cele mai vechi urme (ceramică autohtonă) aparţin
secolului 4-3 î.Hr.. Aegysus a luat o mare dezvoltare sub stăpânirea romana, fiind
puternic fortificată la sfarsitul secolului 3 - începutul secolului 4. Zidul de incintă, cu
turnurile de apărare, prezintă trei faze de construcţii. În interior s-au identificat resturi ale
unui edificiu thermal. Cetatea a dăinuit până în secolul 7 d.Hr (moneda Heraclius), fiind
reluată în stăpânire şi refăcută de bizantini sub Ioannes Tzimiskes.
HISTRIA
Pe malul lacului Sinoe, în partea nordică a actualei peninsule Istria, s-a ridicat în urmă cu
peste 2600 ani vestituloras Histria, întemeiat de navigatorii şi negustorii greci, care s-au
aşezat în ospitalierul golf de odinioară, cu scopul de a face comerţ cu baştinaşii geto-daci.
Uleiul de masline, vinurile, obiectele de podoabă greceşti erau schimbate pe grânele,
mierea, ceara de albine, pieile de vită, peştele sărat, faclele din raşina pinilor ce existau
odata pe aici, oferite de triburile locale. Histria (Istria in limba greaca - denumire luata de
la fluviul Istros = Dunarea) prosperă şi se dezvoltă timp de opt secole. Aşezarea,
înconjurată de un puternic zid de apărare, era alimentată cu apă prin conducte lungi de
peste 20 km; străzile erau pavate cu piatră, iar instituţiile de educaţie fizică = gymnasion
si cele cultural-artistice = museion cunoşteau forfota obişnuită locurilor de acest fel. Între
secolele I si al III-lea p.Hr se instaurează puterea romană pe meleagurile Dobrogei de azi.
În această perioadă, în oraş se construiesc temple închinate zeităţilor romane, terme (bai
publice), cartiere ale cetăţenilor bogaţi cu case frumoase. Dar golful Halmyris, unde era
aşezat oraşul a început să se împotmolească, nisipul închizând ieşirea la Marea Neagra.
Cu tot neajunsul creat de lipsa posibilităţilor de a mai face lesnicios negoţ pe mare, oraşul
cetate şi-a mai prelungit existenţa pâna în secolul al VI-lea. Cumplita invazie a avarilor,
care distrug aproape în întregime cetatea, obligă pe locuitori s-o părăsească în căutarea
unui loc mai ferit de primejdii. Încet, încet, Histria, a cărei viaţă mai pâlpâie ca o firavă
lumină se ruinează; uitarea îi îngroapă şi numele şi locul. Histria, cea mai veche aşezare
urbană din ţară, a fost scoasă la lumină începând din 1914, de săpăturile marelui istoric şi
arheolog Vasile Pârvan.
CETATEA ENISALA -la 17 km de Jurilocva- aici s-au găsit urmele unor aşezări traco-
getice (sec IX-VII î.Hr.) getice (sec. IV î.Hr.), cea mai mare necropolă geto-dacica din
Dobrogea (sec.IV-III i.Hr.) şi un cadru roman.
Izvoarele istorice arata ca fortificatia de la Enisala a fost construita de genovezi, la
sfarsitul secolului al XIII-lea. Dupa o scurta perioada in care a fost detinuta de Mircea cel
Batran, a intrat sub stapanirea otomanilor. FORTIFICAŢIA TROESMIS se găseşte la 3
km de comuna Turcoaia. Este o cetate traco-getică menţionată în sec. III î.Hr. cu ocazia
conflictului militar dintre Lysimach - Dromichete. În perioada romană a devenit un
puternic centru militar, ridicată mai apoi la rangul de "municipium". Între sec I - sec.VII
d.Hr. a fost unul dintre cele mai mari oraşe în Dobrogea.
Cetatea antică, CHILIA VECHE se află în arealul localităţii cu acelaşi nume. Se pare că
datează din Antichitatea grecească, sub numele de Achileea, de la care derivă numele
actual (cetatea lui Achile).Cetatea bizantină SASLOVIA, Mahmudia (sec. III
d.Hr.).Rezervaţie arheologică. Aşezare civilă şi militară din epoca romano-bizantină,
fortificată cu două şanţuri şi val de pământ între ele. Distrusă de goţi în sec. al IV-lea,
cetatea a fost refăcută de bizantini şi a continuat să existe până în sec. al IX-lea.
FORTĂREAŢA NOVIODUNUM, ISACCEA

Cetate romano-bizantină cu nume celtic ("dunum" înseamnă în limba celtă "aşezare
fortificată"), construită în 369 d.Hr. A avut un important rol strategic - comercial fiind
ridicată la rangul de "municipium"; cunoaşte o mare înflorire după cum indică edificiile şi
monumentele publice, băile.
Cetatea a fost baza flotei fluviale romane Clasis Flavia Moesica. S-au pãstrat ruinele
cetãţii şi unele resturi ale asezãrii civile. În acest loc, cu mult timp înainte, în cadrul
expediţiei sale împotriva sciţilor din anul 514 î.Hr., dupã cum ne povesteşte Herodot,
Darius a deplasat o impresionantã armatã compusã din 600.000 oameni. Mai târziu, în
anul 369, împãratul roman Flavius Valens şi-a desfãşurat aici acţiunile sale militare
împotriva vizigoţilor conduşi de Athanaric. În secolul al XIII-lea a trecut prin aceste
locuri o formaţiune a Hoardei de Aur, iar în 1462, în cadrul acţiunilor sale militare
împotriva turcilor, a ajuns pânã aici Vlad Ţepeş."
FORTAREAŢA ARRUBIUM, MĂCIN

Castrul roman Arrubium ale carui ruine se situează pe teritoriul oraşului Măcin, este
atestat documentar pentru prima dată în jurul anului 100 e.n. în două diplome
militare.Este menţionată prezentă la Arrubium a unei unităţi romane auxiliare (ala)
formată de dardani.
Mai târziu existenţa castrului roman este semnalată şi de alte patru documente istorice:
Tabula Peutingeriana, hartă întocmită de un autor anonim probabil în perioada 260 - 271
e.n., Itinerarium Antonini, scris în anii 212 - 218 e.n., formă ajunsă la noi datând din
timpul împăratului Diocletian (284 - 305), în care sunt indicate cetăţile romane de pe
malul drept al Istrului (Dunării) de la Turtucaia până la vărsarea în Marea Neagră, Notitia
Dignitatum, din primul sfert al secolului V, care conţine o listă a funcţiilor militare şi
civile din răsăritul şi apusul Imperiului Roman şi Cosmographia, o descriere a lumii
facută în secolul al VII-lea de geogarful din Ravenna, autor necunoscut. Se pare că
numele cetăţii este de provenienţă celtică.
La Măcin au fost descoperite inscripţii (ala I Dardanorum, ala II Hispanorum
Aravacorum), stâlpi militari cercetaţi de Constantin Moisil - unul dintre aceştia datând
din timpul lui Diocletian, ţigle ştampilate şi două mari tezaure monetare romane
imperiale care au adus informaţii preţioase despre cetatea romană şi de faptul că legiunea
a V-a Macedonică, stabilită la cetatea mai sudică Troesmis, situată la mai puţin de 20 de
km, avea în sarcină până în anul 167 şi paza cetăţii Arrubium. In secolele I - II e.n.,
cetatea a cunoscut o mare dezvoltare socială şi economică.
CETATEA DINOGEŢIA, GĂRVAN

Numele ei a fost menţionat pentru prima dată de către Ptolemeu în cunoscuta sa lucrare
"Geographia" (sec. II d.Hr.). Iniţial aşezare geto-dacă şi apoi romană, cetatea Dinogetia, a
fost ridicată în timpul împăratului Diocleţian (284-305 d.Hr.). Distrusă în 559 d.Hr. de un
trib huno-bulgar, cetatea a fost reconsolidată şi amplificată în sec. X-XII. A fost
descoperită cu prilejul cercetărilor arheologice începute în 1939 şi reluate după cel de-al
doilea război mondial. A îndeplinit funcţia de fortificaţie romană, aici fiind cantonate
formaţiuni militare. Cea mai importantă construcţie este bazilica din mijlocul cetăţii, cea
mai veche de pe teritoriul ţării noastre.
Linişte, pace, reculegere- RAIUL PE PĂMÂNT EXISTĂ
Mănăstirea CELIC-DERE
Mănăstire de călugăriţe cu hramul "Adormirea Maicii Domnului" (15 august); este
localizată în com. Frecăţei, jud. Tulcea, se ajunge pe drumul modernizat Tulcea –
Frecăţei. Mănăstirea a fost clădită dupa 1841 pe vatra unei vechi pustnicii locuite de
romani, de către arhimandritul . Athanasie Lisavenco şi alţi călugări romani; biserica
ridicată la 1846 pe alt loc, a fost distrusă în 1947 de inundaţii; biserica din piatră (1901-
1916), ctitorită de Episcopul Partenie Clinceni, sfinţită în 1932 este o catedrală
monumentală având coloane şi galerii laterale, pictura în frescă realizată de Gh. Eftimiu,
tâmpla are stil brâncovenesc de mare valoare artistică, sculptor Ion Dima.
Mănăstirea COCOŞ
Este mănăstire de călugări, are hramul "Sfânta Treime",este localizată în com. Niculiţel,
jud. Tulcea, se ajunge pe drumul modernizat Tulcea-Isaccea, ramificaţie modernizată
până la Niculiţel; Vechiul schit de sihaştri din 1833 avea o biserică de nuiele, peste ea
este ridicată 20 de ani mai târziu biserica din piatră şi caramidă zidită între 1911-1913, pe
vatra celor două biserici demolate, pictura aparţine pictorului italian F. de Biasse. În
biserică se găsesc chivote cu diferite moaşte ale Sfinţilor Martiri, muzeu cu obiecte de
artă şi diferite ateliere.Mănăstirea este aşezată într-un loc retras, la poalele unui deal
învăluit în mireasma pădurilor de tei. Legenda spune că denumirea mănăstirei vine de la
faptul că odată, demult, de pe acest deal s-a auzit într-o noapte cântecul unui cocoş
sălbatic însoţit de o bătaie de toaca. Călugării spun că acest cântec se mai aude şi astăzi,
uneori.
Mănăstirea SAON
Acest sfânt aşezământ a luat fiinţă sub stăpânirea otomană în anul 1846, prin plecarea
unor călugări de la Mănăstirea Celic-Dere. Cei veniţi la Saon au ridicat aici din chirpici
câteva chilii şi un Paraclis ca metoc al Mănăstirii Celic-Dere. Câţiva ani mai târziu
Saonul devine mănăstire de sine stătatoare, monahii au construit din chirpici şi lemn
actuala biserica veche cu hramul " Intrarea Maicii Domnului în Biserică ", care există şi
astăzi, precum şi două corpuri de chilii, din care a mai ramas numai din rândul
Paraclisului. În 1889-1905, schitul a fost distrus de un incendiu, biserica a scăpat intactă
din întreg edificiu.. La 1 septembrie 1909, Episcopul Nifon a pus temelia bisericii celei
noi, cu trei turle, zidită din piatra şi cărămidă, cu hramul " Acoperământul Maicii
Domnului ". Construcţia ei a fost întreruptă din cauza evenimentelor din timpul primului
război mondial, precum şi a cutremurului din 1940, când turlele s-au prăbuşit. După anul
1956 lucrările de reconstrucţie a turlelor au fost reluate şi s-a executat pictura
bisericească.
Biserica cu ceas
Biserica SF.GHEORGHE a fost terminată şi sfinţită în anul 1857. Ctitorii bisericii sunt
Dumitrache Bei Teodorof si Hagi Valici Stefanoff, care sunt inmormantati in curtea
bisericii.Catapeteasma este monument de artă şi are scris, pe icoane anii 1862, 1864 si
1894, deci nu avem un an sigur şi nici numele pictorului. Biserica a fost construită în
formă de corabie şi nu se cunoaşte autorul şi nici un loc al unei biserici mai vechi. Casa
parohială a fost construită de credincioşi în anul 1927, clopotniţa în anul 1857 iar cupola
şi ceasul dupa 1877.Ceasul intonează o melodie la fiecare jumătate de oră sau oră fixă.
Cărţile de valoare stau în biblioteca bisericii şi din păcate nu există fotografii
vechi.Conform istoricului acestei bisericii, aceasta împreună cu 5000 m.p. de teren au
rămas prin compensaţie de la comunitatea bulgară o dată cu schimbul de populaţie din
1940.
Biserica grecească
Biserica "BUNA VESTIRE" din municipiul Tulcea este una din cele mai vechi biserici
din nordul Dobrogei. Biserica nu este ctitorie, fondurile necesare construirii ei s-au
realizat din daniile credincioşilor, biserica a fost terminată în anul 1854.
CATEDRALA
În centrul Tulcei se află Biserica Sfântul Nicolae, Catedrala oraşului
Construcţia monumentală, în stil bizantin în formă de cruce, domină prin măreţie
împrejurimile,
iar în zile de sărbătoare existenţa i se face cunoscută până la mari depărtări prin sunetul
deosebit de melodios al vestitelor sale clopote, turnate în Bavaria in anul 1882.
Sfânta Masă este formată din blocuri de piatră, pe care se văd şi azi în latura din miazăzi
probabil o fostă cruce. Construcţia din piatră şi cărămidă este înaltă de aproximativ 30m,
stil bizantin cu trei turle: două aşezate în faţă, iar a treia, mai mare în centru. În interior
tavanul este format din 15 bolţi, sprijinite pe opt stâlpi masivi. Pictura , in stil
renascentist, a fost executată în 1905-1906 de pictorul profesor D. Marinescu de la Şcoala
de Arte Frumoase din Bucureşti.
MUZEE - ÎNTRE VECHI ŞI NOU RENAŞTE O NOUĂ LUME
MUZEUL “DELTA DUNĂRII”

Monument de arhitectură, clădirea muzeului a aparţinut armatorului grec Alexandru
Avramide, care sosea în oraşul Tulcea pe la mijlocul sec.XIX animat de o ambitie şi o
tenacitate ce aveau să facă din el unul din cei mai înstăriţi oameni din regiune. În jurul
anului 1890 Avramide aduce doi meşteri italieni şi le încredinţează construcţia unei case,
pe care şi-o
dorea a fi un simbol al prosperităţii familiei sale. După anul 1944 casa Avramide devine
sediul Comitetului Democratic Grec. Cu o colecţie formată din 1500 de piese biologice şi
un ierbar voluminos, din 1964 casa funcţionează în totalitate ca Muzeu de Ştiinte ale
Naturii. În prezent patrimoniul cultural al muzeului cuprinde numeroase colecţii :
1.Colecţia de botanică cuprinde specii de plante herboriate din Dobrogea şi Delta
Dunării (mai puţin specii acvatice) atât specii comune cât şi specii endemice, rare,
ameninţate cu dispariţia;
2.Colecţia de entomologie cuprinde specii de insecte (coleoptere, himenoptere, diptere)
din Delta Dunării, Dobrogea, alte regiuni ale ţării şi exotice;
3.Colecţia de mineralogie şi paleontologie cuprinde minerale provenite din Dobrogea,
Baia Mare şi fosile de amoniţi, echinoderme, peşti, provenite din Dobrogea;
4. Colecţia de ornitologie este alcătuita din specii răpitoare de zi şi de noapte, acvatice, de
stepă şi paseriforme. Colecţia cuprinde specii rare, accidentale şi ameninţate cu dispariţia.
5. Colecţia oologica cuprinde 320 de ponte aparţinând păsărilor răpitoare şi acvatice.
6. Colecţia de mamifere cuprinde specii caracteristice Deltei Dunării şi Dobrogei;
7. Colecţia de cranii şi sternuri, cuprinde piese sub formă de cranii de mamifere şi
sternuri de păsări acvatice şi răpitoare;
8. Colecţia de ihtiologie cuprinde specii de peşti din ihtiofauna Deltei Dunării, Marea
Neagra şi a Oceanului Atlantic (sud-est şi centru) şi Oceanul Indian (partea de vest);
9. Colecţia de peşti vii, cuprinde specii autohtone răpitoare şi paşnice, dulcicole şi
marine, precum şi specii dulcicole exotice originare din America Latină, America de Sud
(partea nordică), Asia de Sud-Vest, Africa Centrală;
MUZEUL DE ARTĂ (Str. Grigore Antipa nr. 2)

Situat în apropierea falezei Dunării, muzeul adăposteşte colecţii de artă, gravură şi
sculptură contemporană şi se mândreste cu o excepţională colecţie de avangardă
interbelică semnate de către artişti români ca: Gheorghe Petraşcu, Nicolae Tonitza,
Theodor Pallady, Nicolae Grigorescu, Frederic Storck, Ion Jalea, Oscar Han, Victor
Brauner - cea mai importantă colecţie de pictură din ţară .
Bijuteria de referinţă care situează Muzeul Tulcean de Artă printre cele mai prestigioase
muzee din ţară, rămâne colecţia sa de pictură care este alcatuită cu unele dintre cele mai
valoroase opere de arta românească. Structurată pe scheletul "Dobrogea oglindită în Arta
Plastică Românească", muzeul prezintă pe simezele sale din expoziţia de bază, opere de
mare valoare care pot naşte invidia marilor muzee din ţară.
MUZEUL DE ISTORIE- (Parcul Monumentul Independenţei, Str. Gloriei)

Aflat pe una din colinele oraşului Tulcea. Denumirea parcului este dată de Monumentul
Independenţei ridicat în cinstea eroilor căzuţi în Razboiul de Independenţă. Prin
materialele expuse, muzeul face o incursiune din antichitate şi pâna în epoca medievală a
istoriei Dobrogei de Nord expunând un bogat patrimoniu arheologic - aproape 90.000 de
piese arheologice, numismatice şi epigrafice, fiind organizat pe colecţii: ceramică,
bronzuri, piese sculpturale şi epigrafice, podoabe, obiecte paleocreştine şi creştine,
numismatică. Monumentul mai sus mentionat a fost fondat în 1899, iar obeliscul a fost
realizat din granit de Bavenno (22 m înaltime) într-un atelier de pietrărie din Milano şi
statuile din bronz (Dorobanţul şi Vulturul - 5 m înaltime) au fost turnate într-un atelier
din Veneţia.
MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ- (Str. 9 Mai nr. 4)

Pe parcursul anului, muzeul adăposteşte numeroase expozitii temporare de creaţie şi
obiceiuri populare tradiţionale specifice Dobrogei şi întregii ţări deţinând un număr de
aproximativ 6.400 de piese împărţite în colecţia de etnografie (unelte agricole şi pentru
creşterea animalelor, de pescuit, colecţie de piese de aramă, etc.) şi colecţia de artă
populară (ţesături de uz casnic şi decorativ, piese de port şi podoabe, etc). Muzeul
gestionează şi Casa Memorială a scriitorului dobrogean Panait Cerna, Casa Panaghia din
Babadag - o frumoasă expoziţie de artă orientală şi Muzeul Satului Dobrogean de la
Enisala - o gospodărie ţărănească conservată "in situ". Acest ansamblu cuprinde casa şi
câteva din anexele tipice pentru o gospodărie din această zonă: grajdul pentru animale,
şopronul, bucătăria şi cuptorul de vară, porumbarul, fântâna.
În cadrul "Casei Memoriale Panait Cerna", alături de expoziţia memorială s-a organizat şi
o expoziţie etnografică reprezentând o sinteză a faptelor de viaţă tradiţională din această
microzonă. Mobilierul ţărănesc şi meşteşugăresc, ţesăturile decorative, instrumentarul de
industrie casnică, textilă crează un ambient de un deosebit rafinament, amintind de
coordonata esenţială a artei populare româneşti - îmbinarea perfectă între util şi estetic.
Pe artera principală a oraşului Tulcea se mai află Casa de Cultură, Biblioteca Judeţeană,
Galeriile de Artă ale Fondului Plastic.
MONUMENTELE ŞI ISTORIA LOR
Piaţa Civică din Tulcea -construită între anii 1970-1972, e o piaţă largă, frumoasă,
pardosită cu plăci de marmură, cu fântâni arteziene, fiind un loc de recreere pentru
localnici şi oaspeţi. În centrul ei se află statuia lui Mircea cel Bătrân, operă a sculptorului
tulcean Ion Jalea. Prezentarea lui în formă statică exprimă ideea venirii domnului în
armura de cavaler-oştean pentru a se opri aici, pe pământ dobrogean. Monumentul
realizat în bronz a fost inaugurat în 1973.
FARUL COMISIEI EUROPENE A DUNĂRII DE JOS

Construcţia acestui far a fost stabilită după înfiinţarea Comisiei Europene a Dunării, prin
"Actul public privind navigaţia la Dunăre", emis la 2 noiembrie 1865 la Galaţi.
Planurile şi construcţia acestui obiectiv, au fost realizate de către inginerii englezi Ch.
Hartley şi M. Engelhardt care au participat şi la realizarea planurilor de construire a
canalului navigabil precum şi cele de întreţinere permanentă a braţului Sulina.
Construcţia farului este realizată în două etape şi finalizată în anul 1870, fiind
proprietatea Comisiei Europene a Dunării.
Intre anii 1856 şi 1921, sediul Comisiei este la Sulina - Palatul C.E.D. din str. I, nr. 202,
după care se mută la Orşova. Dupa desfiinţarea Comisiei, Ansamblul Farului din Sulina
este transferat Administraţiei Fluviale a Dunării de Jos din Galaţi, ulterior intrând în
patrimoniul Muzeului "DELTA DUNĂRII" din Tulcea. De aici, este preluat în 1991 de
către Ministerul Culturii.
Astazi, monumentul istoric se află în administrarea OFICIULUI NATIONAL
PENTRU PROTEJAREA PATRIMONIULUI.
TURNUL DE APĂ DIN SULINA

Data exactă a construcţiei acestui obiectiv nu se cunoaşte, însă el se află în stare foarte
bună de funcţionare şi astăzi. Bătrânii spun că în timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, armata germană a încercat să arunce întregul edificiu în aer, însă nu au reusit
decât să spulbere partea sa superioara. Este o construcţie care impresionează prin măreţie
şi soliditate.
PALATUL FOSTEI COMISIUNI EUROPENE A DUNĂRII

Clădirea este în formă de "U", cu parter şi etaj şi a funcţionat ca sediu al Comisiunii
Europene a Dunării până în anul 1921.
Construcţia imobilulului, cel mai impunator din Sulina, a fost terminată în 1868. După
constituirea Direcţiunii Dunărea Maritimă (D.D.M.), aici a funcţionat Căpitănia Portului
Sulina, Casa de bani a Trezoreriei D.D.M. Imobilul a fost afectat de bombardamentele
din Primul Razboi Mondial si refăcut ulterior. În timpul celui de-al Doilea Război
Mondial, imobilul a fost incendiat, rămânând doar pereţii din cărămidă. Arhitectura
clădirii, care are anvergura unei universităţi, se încadrează în stilul neoclasic, cu o
compoziţie simetrică în plan şi spaţiu.
FARUL OBSERVATOR
Far construit tot în perioada Comisiunii Europene a Dunării, actualmente neutilizabil.
Este situat pe malul stâng al Dunării, iar legătura sa cu partea continentală se realizează
printr-un lung dig de piatră. Ceea ce este fascinant la acest dig este faptul că el încă mai
păstrează inscripţiile celor ce au participat la construcţia sa. Farul observator este cel la
care s-au realizat filmări pentru filmul "Toate pânzele sus".
Măiestria construcţiei şi sălbăticia naturii în care este amplasat, dă acestui obiectiv un aer
misterios şi arhaic.
CIMITIRUL MARITIM DE LA SULINA
-Legenda cimitirului-
O frumoasă poveste de dragoste neîmpărtăşită, ca în majoritatea legendelor lumii, a
trecut la Dunăre din literatura cultă în cultura orală şi este transmisă de aproape o sută de
ani căltăorilor. Legenda spune că un tânăr ofiţer de marină aflat în misiune la Sulina, s-a
îndrăgostit de o prinţesă negresă, devenită dansatoare prin cabaretele portului, printr-un
coup de foudre ce a durat doar o vară. Ofiţerul îndrăgostit nu a dorit să ştie de condiţia
femeii de moravuri uşoare şi a murit la Sulina în condiţii necunoscute. Dansatoarea care
ratase viaţa şi libertatea s-a sinucis la aflarea vestii morţii iubitului. Legenda mai spune că
amândoi au mormintele alăturate în cimitirul din Sulina.
De câteva decenii, majoritatea vizitatorilor oraşului Sulina, care au aflat legenda în cele
patru ore de navigaţie de la Tulcea spre portul de la capătul Dunării, îşi programează
căteva ore pentru a păşi în sanctuarul celui mai vizitat cimitir din România.
Majoritatea turiştilor ce ştiu povestea şi-au preconceput ideea vizitării cimitirului, chiar
de la programarea excursiei de pe Dunăre, ori de la coborârea de pe vapor la Sulina, cu
argumente şi convingeri ferme de ultimă oră, ori dobândite pe vapor.
Dezamăgirea este mare atunci când după căutări febrile prin cimitir, transformate în
iscodiri nervoase adresate localnicelor care-şi tămâiază morţii, află că povestea are mai
multă fantezie decât adevăr. Localnicii, în special, care cunosc de la mic la mare
răspunsul la întrebarea despre dansatoarea neagră la culoare şi care s-a sinucis din
dragoste la Sulina, ocolesc din politeţe răspunsul. Şi totuşi legenda.....poate o descoperim
noi.
În acest cimitir se află mormântul Prinţesei Ecaterina Moruzzi nepoata lui Ioan Sturza
Voievodul Moldovei. E un monument înalt de aprox 3m.
GEAMIA AZZIZIE (din TULCEA)

Monument istoric şi de arhitectură religioasă. Edificiu a fost construit în 1924 după
forma şi stilul geamiei vechi de la 1863. Este una dintre cele mai înalte construcţii din
oraş.

2.2.4. Infrastructura generală şi turistică

Infrasturctura caracterizează gradul de dezvoltare şi este menită să asigure
funcţionarea normală a unor sectoare importante ale societăţii moderne, fiind
indispensabilă pentru industria hotelieră şi turistică. Ea este de două feluri:
A. infrastructura generală;
B. infrastructura turistică.
A. Infrastructura generală:
Reţeaua de transport – comunicaţii:

Aşezarea geografică şi configuraţia terenului au favorizat dezvoltarea
transportului fluvial, rutier, feroviar şi aerian. În municipiul Tulcea functionează
urmatoarele porturi : industrial, mineralier, turistic şi comercial prin care se asigură
transportul de mărfuri cu vase şi barje ce pot avea o capacitate de până la 18.000 tdw.
Transportul naval de pasageri - asigură curse zilnice pentru pasageri pe cele 3 braţe ale
Dunării: Chilia, Sf. Gheorghe, Sulina. Principalele porturi pe raza municipiului Tulcea
sunt : portul IAMC, portul industrial, portul comercial, portul de pasageri.
Accesul în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării se realizează prin intermediul Societăţii
Comerciale NAVROM DELTA S.A. TULCEA, care acoperă următoarele trasee:
-Tulcea- Periprava: Tulcea-Ceatalchioi-Plaur-Pardina-Tatanir-Chilia Veche-
Periprava.
-Tulcea- Sulina: Tulcea-Partizani-Maliuc-Gorgova-Crisan-Sulina.
-Tulcea- Sf.Gheorghe: Tulcea-Balteni de Jos- Mahmudia-Sf.Gheorghe.
-Crisan- Mila 23.
- Crisan- Caraorman.
şi prin intermediul firmei BRASNAVTUR, care efectuează transport de persoane pe
Dunăre cât şi spre localităţile aflate în Delta Dunării.Transportul se realizează cu ajutorul
bărcilor rapide, a navelor tip BM, a navelor rapide tip catamaran, a navelor rapide pe aripi
portante, a hidrobuzelor.
Transportul feroviar - dispune de o gară de călători şi o gară de mărfuri. Gara de
călători asigură 2 curse zilnice pe ruta Tulcea-Bucureşti şi retur şi 4 curse zilnice pe ruta
Tulcea-Constanţa şi retur. Prin gara de mărfuri se derulează transportul de materii prime
şi mărfuri către şi dinspre toate zonele ţării.
Transportul rutier - este asigurat către toate localităţile de pe uscat din judeţ. Legatura
în afara judeţului se realizează prin curse zilnice Tulcea-Bucureşti, Tulcea-Constanţa,
Tulcea-Galaţi, Tulcea-Brăila şi retur.
Cu autocarul sau autoturismul :
- Bucureşti- Urziceni (57 km)- Slobozia (121 km)- Tulcea (270 km)
Autocarele pleacã din Calea Plevnei nr. 236
- Constanţa – Tulcea (179 km)
- Galaţi - Tulcea (90 km)
Autobuzele pleacã de la trecerea bac din loc. I.C. Brãtianu.
Din Tulcea cu maşina:
- 28 km pânã la Mahmudia
- 35 km pânã la Murighiol
- 42 km pânã la Dunavãtul de Jos
Transportul aerian - este asigurat prin aeroportul "Mihail Kogalniceanu" situat la 13
km de municipiu şi care organizează curse ocazionale charter. Se asigură permanent
servicii de aviaţie utilitară pentru agricultură şi sănătate.
În ceea ce priveşte domeniul Telecomunicaţiilor, acestea sunt asigurate de firma de firma
de telefonie fixă "S.C. ROMTELECOM S.A."- cu sediul în oraşul Tulcea şi
" DIRECŢIA REGIONALĂ DE POŞTĂ "- cu sediul în Constanţa. Serviciile poştale sunt
asigurate de un singur oficiu poştal, în fiecare comună, cinci zile pe săptămână. Se
asigură deasemenea, servicii prin poştă rapidă prioripost.
Reţeaua tehnico – sanitară:

În conformitate cu prevederile Legii nr. 82/1993 pentru constituirea Rezervaţiei
Biosferei „Delta Dunării”, cu modificările şi completările ulterioare, Administraţia
Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării” este instituţie publică subordonatã Ministerului
Mediului şi Dezvoltării Durabile, creată pentru administrarea Rezervaţiei Biosferei
„Delta Dunării”, precum şi pentru refacerea şi protecţia unităţilor fizico-geografice de pe
teritoriul Rezervaţiei Biosferei „Delta Dunării”.În anul 2005, Ministerul Mediului şi
Dezvoltării Durabile a aprobat Master Plan– suport pentru dezvoltarea durabilă în
Rezervaţia Biosferei “Delta Dunării”, în valoare de circa 140,0 milioane EURO.
În ceea ce priveşte îmbunătăţirea infrastructurii utilităţilor publice, incluzând realizarea
lucrărilor pentru alimentări cu apă potabilă, canalizare, managementul deşeurilor,
transporturi şi comunicaţii în vederea reducerii poluării şi a izolării comunităţilor umane,
se consideră că aceasta este o componentă importantă pentru creşterea standardelor de
viaţă.
Referitor la situaţia alimentărilor cu apă, este de menţionat că, una dintre problemele
acute ale locuitorilor din Delta Dunării este lipsa apei potabile. Pe teritoriul rezervaţiei
trăiesc circa 14.000 locuitori (conform datelor statistice din 2005). Soluţionarea
alimentării cu apă potabilă a locuitorilor Deltei Dunării este o problemă vitală. Folosirea
apei direct din Dunăre pentru consum menajer, în condiţiile în care calitatea apei s-a
deteriorat foarte mult, faţă de perioada de referinţă 1950 - 1960 prezintă o serie de
inconveniente, cum ar fi: risc mare de îmbolnăvire pentru populaţie, imposibilitatea
promovării unor activităţi economice (brutării, cofetării etc.), care necesită apă potabilă şi
care ar reprezenta o sursă de venit pentru populaţia locală, imposibilitatea dezvoltării şi
practicării activităţi turistice, care ar reprezenta o altă sursă de venit pentru populaţia din
zonele cu potenţial turistic ridicat. Avantajele care decurg din soluţionarea problematicii
alimentării cu apă potabilă sunt: evitarea riscurilor privind izbucnirea unor epidemii, ce ar
genera costuri importante materiale şi umane, asigurarea unor condiţii optime pentru
dezvoltarea activităţilor turistice şi economice, ridicarea standardului de viaţă al
populaţiei. Dacă pentru soluţionarea problemei privind alimentarea cu apă a
localităţilordin Delta Dunării s-au realizat o serie de proiecte (unele dintre acestea
implementate, altele în curs de implementare), problema colectării şi evacuării apelor
uzate – o problemă deosebit de importantă pentru protecţia resurselor subterane şi de
suprafaţă - nu a fost abordată decât în mod izolat. Pe baza celor descrise mai sus şi a
legislaţiei în domeniul protecţiei mediului, respectiv în domeniul protecţiei mediului
acvatic (HG nr.188/28.02.2002 – pentru aprobarea unor norme privind condiţiile de
descărcare în mediu acvatic a apelor uzate; NTPA 002/2002 - ,,Normativ privind
condiţiile de evacuare a apelor uzate în reţelele de canalizare ale localităţilor şi direct în
staţiile de epurare’’ etc.) se impune realizarea reţelelor de canalizare menajeră şi a
staţiilor pentru epurarea apelor uzate menajere, în toate localităţile Deltei Dunării care au
rezolvată problema alimentării cu apă potabilă, astfel încât să se asigure protecţia şi
funcţionarea normală a receptorilor apelor evacuate; protejarea mediului de efectele
nedorite ale evacuărilor (necontrolate şi netratate) de ape uzate.
În ceea ce priveşte managementul deşeurilor, inexistenţa unor rampe de transfer pe
teritoriul Rezervaţiei Biosferei “Delta Dunării” prezintă o serie de dezavantaje, dintre
care amintim: evacuări necontrolate de deşeuri, existenţa unor rampe de deşeuri, realizate
necorespunzător din punct de vedere al protecţiei factorilor de mediu, existenţa unui
potenţial ridicat de poluare, riscurile apariţiei unor boli infecţioase, a unor epidemii.
Avantajele realizării rampelor de transfer constau în asigurarea evacuării controlate a
deşeurilor, protecţia factorilor de mediu, protecţia factorului uman din zona Rezervaţiei
Biosferei “Delta Dunării”, evitarea izbucnirii unor epidemii.
Servicii de ocrotire a sănătăţii. In cadrul Centrului de Sănătate Sulina există un spital
orăşenesc, un dispensar şi un punct farmaceutic.Centrul de Sănătate Sulina dispune de:
- 21 cadre calificate din care 3 medici disponibili, 13 asistente medicale din care 11 sunt
disponibile, 2 contabili, 1 referent salarizare, 1 statistician şi un bucătar, 11 cadre
necalificate, 2 laboratoare.
- Se asigură asistenţă medicală în urmatoarele domenii: medicină internă, chirurgie
generală, pediatrie. În ceea ce priveşte alimentarea cu energie termică, aceasta este
deficitară, majoritatea aşezărilor rurale neavând acces la un sistem de încălzire
centalizată. În multe gospodării se foloseşte încă soba pe bază de lemne.
Reţeaua comercială şi prestări servicii. Reţeaua administrativă.

Serviciile comerciale sunt asigurate de filiale ale unor societăţi naţionale, societăţi
comerciale din oraşele Tulcea şi Sulina şi de afaceri familiale locale, la nivelul aşezărilor
rurale.
Activitatea economică a oraşului Tulcea este reprezentată în principal de industria
metalurgică, de construcţii, construcţii navale, industria prelucrării materialelor de
construcţii, industria prelucrării lemnului, industria textilă (confecţii şi pielărie), industria
alimentară (peşte, carne, lactate, vin, legume, fructe). În economia locală, agricultura
deţine o mică parte. Pe de altă parte, sectoarele de pescuit şi industria prelucrării peştelui
deţin un important rol datorită caracteristicilor speciale ale zonei şi poziţiei geografice. In
ceea ce priveşte sectorul comercial al oraşului Sulina , în acest domeniu activează un
număr de 74 de agenţi economici cu capital privat şi de stat. Dintre aceştia amintim:
-S.C.MIKI'S
-S.R.LS.C.STILS.R.L.
- S.C. COM MIXT S.A.
-S.C. NARCOM S.R.L.
- S.C. SURU COM S.R.L.
- S.C. SFEDA GEOVER S.N.C.
Sistemul bancar este asigurat, la nivelul oraşului Tulcea prin funcţionarea a 8 unităţi
bancare: Banca Comercială Română, Banca Română de Dezvoltare, Bancpost, Banca
Agricolă Raiffeisen Bank, Banca Transilvania, Trezoreria, Cooperativa de credit, C.E.C.-
ul, toate asigurând o bună circulaţie monetară şi creditară a societăţilor comerciale. La
nivelul oraşului Sulina funcţionează Agenţia Băncii Comerciale Sulina şi Cooperativa de
Credit Sulina
B. Infrastructura turistică
Accesul navelor în Delta Dunării este legat de nivelul global al apelor din
această regiune, precum şi de dimensiunile gârlelor sau canalelor ori a lacurilor pe care le
străbat. Canalele din această zonă au următoarele profile spre a corespunde pescajului
vaselor mijlocii (remorchere, hidrobuze şi pontoane remorcate): lăţimea 10 – 20 m,
adâncimea 2 m. Ne vom referi aici la aceste căi, străbătute atât de unele vase utilitare, cât
şi turistice:
1. Arhipenco (canal de 2 km lungime, leagă canalul Sulina de canalul Păpădia);
2. Belciug-Perişor (începe din lacul Belciug şi interceptează canalul Perişor,
lungime de 20 km);
3. Bursuca (pleacă de pe canalul Sulina, lungime 4 km; este importantă din punct de
vedere turistic pentru că are întrepătrundere spre salba de lacuri Roşu, Roşuleţ,
Puiu şi înspre Complexul de lacuri Porcul, Porculeţ, Lumina);
4. Cordon – Sfiştovca (pleacă tot de pe canalul Sulina şi face legătura între oraşul
Sulina şi localităţile Letea, Sfiştovca şi Cardon; este foarte important din punct de
vedere turistic pentru că oferă posibilitatea de a se ajunge la Pădurea Letea);
5. Ceamurlia (face legătura cu Mila 13 de pe canalul Sulina şi satul Caraorman; are
4 km lungime);
6. Ciotic – Buhaz – Zătoane (pleacă din braţul Sfântul Gheorghe, merge aproape
paralel cu ţărmul Mării Negre, interceptează pe parcurs şi alte canale şi însumează
24 km);
7. Ciotic – Buhaz (derivă din cel menţionat mai sus şi duce la Complexul piscicol
Ciotic de pe malul mării; lungime 7 km);
8. Crasnicol (pleacă din canalul Dranov, traversează grindul Crasnicol şi se termină
în lacul Zătonul Mic; lungime 18 km);
9. Crasnicolul Nou (începe din braţul Sfântul Gheorghe şi se uneşte cu canalul
Crasnicol la punctul unde acesta întâlneşte grindul);
10. Dranov (se racordează la braţul Sfântul Gheorghe şi face legătura cu lacul Razel;
lungime 27 km);
11. Dunărea Veche (important pentru navigaţie şi în mod deosebit pentru turism,
deoarece face legătura cu zone de mare pitoresc: Mila 23, Sahaua, Lopatna,
Matiţa şi Roşca; lungime de 12 km);
12. Dunavăţ (cel mai vechi canal din interiorul Deltei; lungime de 28,5 km);
13. Enisala sau Babadag (este folosit în scop piscicol şi leagă lacul Babadag de lacul
Razel; lungime 5 km);
14. Eracle (este foarte important turistic pentru că permite accesul către zonele
pitoreşti aflate la NE de satul Mila 23);
15. Franţuzului (leagă braţul Sfântul Gheorghe de lacul Murighiol şi poate fi
străbătut de bărci şi în scop turistic);
16. Goloviţa – Sinoie (leagă lacul Goloviţa de lacul Sinoie de unde se poate ajunge la
Periboina Mare la gardurile de chefali; lungime de 2 km);
17. Litcov (unul din cele mai lungi şi mai pitoreşti canale din Deltă, pleacă de pe
braţul Sfântul Gheorghe şi se termină în dreptul canalului Ceamurlia; lungime
totală 29 km);
18. Magiaru (pleacă din dreptul satului Letea, se racordează la lacul Răduculeţ,
străbătând o zonă de un rar pitoresc; lungime 8 km);
19. Olguţa (face legătura între lacul Fortuna şi satul Mila 23, legătura folosită
frecvent în circuitele turistice pentru abundenţa de păsări şi zonele sale de
vegetaţie stuficolă);
20. Perivolovca (face legătura între braţul Sf. Gheorghe şi canalul Litcov, a devenit o
importantă arteră de navigaţie pentru că scurtează drumul între Sf. Gheorghe şi
Sulina. Este totodată o cale navigabilă plină de pitoresc întâlnindu-se în drum, pe
lângă maluri, frumoşi nuferi albi şi galbeni. Lungime totală 22 km);
21. Uzlina (canal racordat la braţul Sf. Gheorghe, face legătura cu lacul Uzlina şi
ghirlanda de lacuri Isac, Isăcel. Este adesea folosit de vânătorii şi pescarii sportivi
veniţi la cabana Uzlina, lungime 3 km).
TRASEE TURISTICE ÎN INIMA DELTEI
Pentru a pătrunde în misterele Deltei pot fi urmate rutele arătate mai jos, care au
fost întocmite în funcţie de posibilităţile unei navigaţii normale, urmărindu-se în acest
scop, fie itinerarul vaselor NAVROM, fie cursele — mai mult sau mai puţin regulate ale
vaselor ocazionale.
 Tulcea-Chilia Veche-Periprava;
 Tulcea-Crişan-Sulina;
 Tulcea-Crişan-Mila 23-Matiţa;
 Tulcea-Crişan-Caraorman;
 Tulcea-Mahmudia-Sf. Gheorghe;
 Tulcea-Canalul Lftcov-Roşu-Roşuleţ.
Ceea ce ne-a determinat să alegem aceste rute sînt următoarele considerente: ele leagă
cele mai importante aşezări din Deltă, care prezintă interes turistic: pe aceste căi are loc o
intensă circulaţie de vase de tot felul: în sfîrşit, ele pot fi folosite ca bază de plecare
pentru pătrundere în locuri mai puţin frecventate .
Canalul Crişan - Caraorman
Acest canal a fost finalizat la începutul anilor "80 şi făcea parte dintr-un proiect
foarte ambiţios de transformare a Caraormanului într-un centru economic major pentru
Deltă. Se dorea exploatarea pe scara largă a dunelor de nisip din apropierea satului.
Dimensiunile mari (lăţime de 100 de m) tradează intenţiile dictatorului de a-l transforma
într-un canal cu un trafic ridicat. Iniţial a fost săpat adânc însă procesul natural de
colmatare a mai redus adâncimea în anumite locuri, doar pe porţiunea finală lipsită de
curent nu s-au depus prea multe aluviuni. Poziţia aproape transversală pe direcţia de
curgere a Dunării, şi faptul că intrarea de pe braţul Sulina suferă un avansat grad de
colmatare au dus la existenţa unui curent moderat. Particularitatea acestui canal constă în
existenţa pe parcursul lui a unor porţiuni delimitate foarte clar unde se prind anumite
specii de peşti. La intersecţia cu braţul Sulina în locul unde apele tuburi ale Dunării se
amestecă cu ape mai limpezi se prinde bine somn şi şalau. Datorită curentului puternic al
Dunării şi poziţiei canalului, gura acestuia este continuu colmatată, în mod periodic (2-3
ani) fiind necesare lucrări de adâncire a albiei. Procesul de depunere al aluviunilor este
atât de puternic încât în decurs de 10 ani a dat naştere unei insuliţe ce continuă să se
extindă. Urmeaza intersecţia cu canalul Litcov ale cărui ape sunt mai limpezi şi atrag
răpitorii: avat, biban şi şalau. Incepând din acest loc, pe o lungime de 4-5 km, canalul
Crişan-Caraorman a fost săpat pe vechea albie a Litcovului. Astfel, pe malul stâng unde
se află salcii ce bordau odinioară canalul Litcov, curentul este mai rapid şi a săpat gropi
adânci în care "mişună" somnii. Pe celalalt mal canalul este mai puţin adânc, cu o pantă
lină şi cu vegetaţie abundentă este preferat de crap.
CĂI SPRE COMPLEXUL LAGUNAR RAZELM:
Pătrunderea înspre locurile cele mai pitoreşti din Razelm este posibilă urmînd două căi
diferite: de pe uscat (şoseaua sau calea ferată Constanţa-Medgidia-Babadag-Tulcea) sau
de pe apă (venind pe braţul Sf. Gheorghe şi pătrunzînd pe canalul Dunavăţ sau Dranov
pînă la Razelm). Pe apă vor trebui urmate căile:
Tulcea—Canalul Dunavăţ—Razelm, care vor putea fi prelungite pînă la Jurilovca,
Portiţa, Grindul Lupilor şi Histria (cu vase de mic pescaj) şi Tulcea—Dranov—Razelm.
Eventual se va putea urma o rută combinată: Tulcea—Canalul Dunavăţ— Razelm—
Jurilovca—Razelm—Canalul Dunavăţ—Tulcea. Navigaţia pe Razelm nu este asigurată
de curse regulate de vase, ca pe cele trei braţe ale Dunării. Legăturile între Jurilovca şi
punctele pescăreşti se fac cu vase care pleacă din Jurilovca cu destinaţia Portiţa,
Bisericuţa, Dranov. Pe uscat, Jurilovca este legată de Tulcea printr-o cursă de autobuze
I.R.T.A.
2.2.5. BAZA TEHNICO – MATERIALĂ TURISTICĂ
Cazarea şi restaurarea sunt elemente principale ale produsului turistic. Însă,

vizitatorului pentru a-i satisface nevoile de cazare trebuie să îi oferim diferite posibilităţi
cum ar fi: campingurile, motelurile, hotelurile, popasurile rurale..
Structura cazării dă un anumit tot restului produsului şi determină poziţionarea sa în timp
la nivelul de lux şi de serviciu, dar de asemenea şi în termenul de preţ.
În Delta Dunării există numeroase hoteluri, pensiuni sau cabane turistice, care oferă
turiştilor serviciile pe care şi le doresc, în funcţie de categorie. În cadrul acestor spaţii de
cazare se oferă şi servicii de alimentaţie şi de agrement.
Ponderea cea mai mare in totalul numarului de unitaţi de cazare din Delta o deţin
pensiunile turistice. Potrivit legislaţiei în vigoare, structurile de cazare sunt clasificate în:
hoteluri, moteluri, hanuri, cabane, vile pentru turişti, bungalouri, campinguri, popasuri
pentru turişti, sate de vacanţă, tabere şcolare, pensiuni urbane, pensiuni rurale, pensiuni
agroturistice, ambarcaţiuni şi altele.
Tabel a): Evoluţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,

în zona Deltei Dunării, inclusiv orasul Tulcea în perioada 2003 – 2007
Nr.crt Denumire Anul Anul Anul Anul Anul (%)

2003 2004 2005 2006 2007 2007/2003
1 Hotel 14 18 16 19 16 114,28
2 Motel 3 3 1 1 1 33,33
3 Vile turistice 17 20 39 51 38 223,52
4 Hanuri 1 1 1 1 1 100
5 Cabane 2 1 1 1 1 50
6 Pensiuni turistice 7 8 9 10 9 128,57
urbane
7 Pensiuni turistice 6 17 17 24 23 383,33

rurale
8 Campinguri 2 2 1 2 1 50
9 Sate de vacanta 1 1 1 1 1 100
10 Bungalouri 26 26 26 26 1 3,85
11 Tabere 2 2 2 2 2 100
elevi/prescolari
12 Spatii de cazare 4 9 5 4 6 150

pe nave
13 Alte unitati de 13 13 3 2 1 7,69

cazare
14 Total unitati de 98 121 122 144 101 103,06

cazare
Sursa : INSSE
S-a înregistrat o creştere a numărului de vile turistice din mediul urban şi, în
special, numărului de pensiuni urbane şi rurale în ultimii ani. Evoluţia indicatorilor
demonstrează că din anul 2003 pana in anul 2007 a crescut numărul structurilor de
cazare turistică,si anume: pensiuni turistice rurale cu 383,3%, vile turistice cu 223,55%,
pensiuni turistice urbane cu 128,5% şi nu in ultimul rand hotelurile cu 114,2% .Este
evident că numărul motelurilor, cabanelor turistice ,bungalourilor şi al campingurilor a
înregistrat o creştere foarte mică.
Având în vedere clasificarea structurilor de cazare după numărul de stele/margarete, se
impune precizarea că majoritatea structurilor de cazare sunt de 2 stele, şi că, ţinând cont
de faptul că legislaţia românească acordă un număr de stele în funcţie doar de existenţa/
inexistenţa unor servicii, există o variaţie foarte mare a calităţii serviciilor oferite.
Tabel b): Evoluţia capacităţii de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de

primire turistică în zona Deltei Dunării, inclusiv orasul Tulcea în perioada 2003-
2007
Tipuri de ANII %
Regiuni de Anul Anul Anul Anul
structuri de Anul 2007 2007/2003
dezvoltare 2003 2004 2005 2006
primire
si judete
turistica Locuri Locuri Locuri Locuri Locuri Procentaj
Total TOTAL 273614 275941 282661 287158 283701 103.68
- Tulcea 3157 3551 4019 4276 3400 107.69
Hoteluri TOTAL 158776 160358 163451 167633 168736 106.27
- Tulcea 940 1076 1051 1210 1171 124.57
Moteluri TOTAL 5795 5992 6186 5725 5614 96.8
- Tulcea 416 404 64 72 24 5.76
Hanuri TOTAL 378 385 292 278 186 49.2
- Tulcea 33 33 20 20 20 60.6
Vile turistice TOTAL 16464 16107 15157 16005 15333 93.13
- Tulcea 96 176 581 452 516 537.5
Cabane
TOTAL 86.73
turistice 6361 6215 5961 5803 5517
- Tulcea 58 34 8 8 8 13.79
Bungalouri TOTAL 4769 4854 4963 4698 4461 93.54
- Tulcea 76 78 78 90 20 26.31
Sate de
TOTAL 285.71
vacanta 56 56 266 110 160
- Tulcea 20 20 156 : 50 250
Campinguri TOTAL 27598 26894 26568 26962 25006 90.6
- Tulcea 454 454 810 956 310 68.28
Tabere de
elevi si TOTAL 61.91
prescolari 32821 30198 28916 23227 20320
- Tulcea 717 632 549 620 558 77.82
Pensiuni
turistice TOTAL 236.84
urbane 5670 8100 10910 12546 13429
- Tulcea 124 127 203 173 152 150.26
Pensiuni
turistice TOTAL 472.12
rurale 3272 5351 11151 14551 15448
- Tulcea 42 202 231 366 360 857.14
Pensiuni
TOTAL
agroturistice 4238 4054 : : :
- Tulcea 115 95 : : :
Spatii de
cazare de pe
navele TOTAL
92.84
fluviale si
maritime 559 594 536 501 519
- Tulcea 66 180 96 99 117 177.27
Sursa:Institutul National de Statistică-Date Statistice (2007/2003)
Se remarcă faptul că în 2007 numărul locurilor de cazare creste faţă de 2003 (anul
de referinţă) cu un indice mediu de 107,69%, ajungând de la 3157 la 3400 locuri de
cazare.
Capacitatea de cazare turistică existenta pe tipuri de structuri de primire turistică, în anul
2007, a fost de 3400 locuri. În totalul capacităţii de cazare turistică în funcţiune 857,14%
au deţinut pensiunile turistice rurale, 537,5% vilele turistice, 177,27% spatiile de cazare
pe nave 150,26% pensiuni turistice urbane ‚ 124,57% hotelurile, 26,31% bungalourile,
13,79% cabanele turistice, 250 % sate de vacanţă ,81,73% taberele pentru
elevi/prescolari, 68,28%campingurile, 60,60% hanurile.
2.2.6. CIRCULAŢIA TURISTICĂ

Tabelul c):Turişti cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de

cazare turistică pe tipuri de structuri în anii 2003-2007
Tipuri de ANI %
Tipuri
structuri de
de
primire Anul Anul Anul Anul Anul
turisti 2007/2003
turistica 2003 2004 2005 2006 2007
Numar Numar Numar Numar Numar
Procente
persoane persoane persoane persoane persoane
Total Total 5056693 5638517 5805096 6216028 6971925 137.87
- Romani 3951718 4279023 4375185 4836196 5420968 137.18
- Straini 1104975 1359494 1429911 1379832 1550957 140.36
Hoteluri Total 3982591 4339458 4477936 4725448 5212170 130.87
- Romani 2989400 3124012 3200957 3495318 3832750 128.21
- Straini 993191 1215446 1276979 1230130 1379420 138.88
Moteluri Total 200657 243682 238794 255370 295644 147.33
- Romani 178970 217306 216635 237284 273008 152.54
- Straini 21687 26376 22159 18086 22636 104.37
Hanuri Total 3952 4113 4084 5502 5456 138
- Romani 3806 3989 3984 4826 5020 131.89
- Straini 146 124 100 676 436 298.63
Vile turistice Total 151739 182876 202483 231311 250059 164.79
- Romani 134176 163332 180366 204570 224033 166.96
- Straini 17563 19544 22117 26741 26026 148.18
Cabane
Total
turistice 92972 76501 64480 70993 91945 98.89
- Romani 88231 71722 59800 68084 88624 100.44
- Straini 4741 4779 4680 2909 3321 70
Bungalouri Total 22930 19187 29763 18860 23421 102.14
- Romani 21818 17335 23704 16806 20343 93.23
- Straini 1112 1852 6059 2054 3078 276.79
Sate de
Total
vacanta 959 785 4292 3415 4300 448.38
- Romani 700 647 3677 2846 3904 557.71
- Straini 259 138 615 569 396 152.89
Campinguri Total 95243 107022 70155 85778 93852 98.53
- Romani 83339 93660 61773 78802 86180 103.4
- Straini 11904 13362 8382 6976 7672 64.44
Tabere de
elevi si Total
prescolari 194378 185866 128445 118095 106103 54.58
- Romani 193901 183368 127700 117720 105659 54.49
- Straini 477 2498 745 375 444 93.08
Pensiuni
turistice Total
urbane 163925 235877 310035 363664 451640
- Romani 135462 197826 263230 314166 388066 286.47
- Straini 28463 38051 46805 49498 63574 223.35
Pensiuni
turistice Total
rurale 47444 96823 170164 217020 288508 608.1
- Romani 42173 86243 152521 198987 268065 635.63
- Straini 5271 10580 17643 18033 20443 387.83
Pensiuni
Total
agroturistice 42002 52281 : : : :
- Romani 34922 45346 : : : :
- Straini 7080 6816 : : : :
Spatii de
cazare de pe
navele Total
fluviale si
maritime 5516 8103 8161 7293 8739 158.43
- Romani 355 261 853 738 1625 457.74
- Straini 5161 7842 7308 6555 7114 137.84
Sursa de date:INSSE
În tabelul de mai sus se observă o bună creştere a numărului de turişti cazati ,

atât a celor români cât şi a celor străini si anume cota cea mai mare al acestora se
înregistrează în hoteluri. În ceea ce priveşte numărul turiştilor cazaţi în vile turistice,
bungalouri , campinguri, acesta a crescut considerabil. Această creştere este datorată
faptului că în România a început să apăra din ce în ce mai des în destinaţiile turiştilor
străini, dar şi datorită investiţiilor făcute în turism în ultimii ani Nu există informaţii
oficiale cu privire la numărul exact al cazărilor de acest tip, însă furnizorii de servicii de
turism admit că acestea au o pondere semnificativă în numărul total de turişti cazaţi.
Tabel d): Turişti cazaţi şi înnoptări în structuri de primire turistică în zona Deltei
Dunării, inclusiv Orasul Tulcea în perioada 2003 – 2007
Anii Sosiri Înnoptării Total Total
sosiri înnoptări
Români Străini Români Străini
2003 28606 8379 56695 17838 36985 74533

2004 56026 16566 98974 29785 72592 128759
2005 54074 22887 105188 45974 76961 151162

2006 42835 11789 112091 27707 54624 139798
2007 53322 20445 112368 33610 73767 145978
2007/2003 186.40 244.00 198.19 188.41 199.45 195.85
Sursa : INSSE :Directia Judeteană de Statistică Tulcea
Grafic nr.1 : Dinamica numărului de turişti sositi
100000 56026
28606 54074
42835 53322
50000
8379 16566 22887
0 11789
2003 20445
2004
2005
2006
2007
Turis ti S traini Turis ti R omani
În anul 2007 Direcţia Judeţeană de Statistică a înregistrat un număr de

aproximativ 73747, iar numărul de înnoptării a fost de 145978 turişti în zona Deltei
Dunarii, inclusiv orasul Tulcea. Numărul turiştilor este însă mai mare, cel înregistrat
oficial neincluzând persoanele cazate în unităţile neînregistrate. Numărul total de turişti a
cunoscut în perioada 2003-2007 o creştere continua (mai puţin în anul 2006 ), cea mai
mare valoare fiind atinsă în anul 2005 când s-a înregistrat o creştere de 76961 turisti
sositi. Din cauza calamitatilor si alunecarilor de teren in anul 2006 s-au innregistrat
scaderi radicale in randul turistilor romani si straini .
Numărul turiştilor români cunoaşte de asemenea o creştere în perioada 2003-2007 (mai
puţin în anul 2006 ) ), cea mai mare valoare fiind atinsă în anul 2004 (56026 turişti).
Numărul turiştilor străini sosiţi în staţiune înregistrează o crestere semnificativa În anul
2006, şi numărul turiştilor străini a cunoscut o scădere importantă de aproximativ 50 %,
ajungând la numărul de 42835 de persoane iar apoi sa crească la 53322 in 2007.
Grafic nr. 2 :
120000 112091 112368
98974 105188 Dinamica
100000 numărului de
80000 înnoptări
56695
60000
45974
40000
29785
17838 27707 33610
20000
0
2003
Turisti Straini 2004Turisti Romani
2005
2006
2007
Numărul total al înnoptărilor în structurile de primire turistică inregistrat în anul

2007, a fost de 145978 .
Numărul înnoptărilor realizate de turiştii români au crescut in fiecare an , creşterea
maximă fiind înregistrata în anul 2007, cu 112368 turisti . În cazul numărului înnoptărilor
realizate de turiştii străini în Delta, se constata ca in anul 2005,numarul innoptarilor era
de 45976 iar în anul 2006 a scazut la aproape jumătate din numărul înregistrat în anul mai
sus menţionat ajungand la 27707.
Durata medie a sejurului este de asemenea unul din indicatorii circulaţiei turistice.
Sejurul mediu reprezintă un raport intre numărul total al înnoptărilor şi numărul total al
turiştilor cazaţi. Durata medie a şederii în anul 2007, pe total de structuri de primire
turistică cu funcţiuni de cazare turistică, a fost de 1,97 zile.
Tabel e): Durata sejurului

ANI DURATA SEJURULUI (DS)
TOTAL Români Străini

2003 2,01 1,98 2,12
2004 1,77 1,76 1,79
2005 1,96 1,94 2,00
2006 2,55 2,61 2,35
2007 1,97 2,10 1,64
2007/2003 98.0 106.06 77.35
Sursa: Date interne
Grafic nr 3:Dinamica sejurului mediu
3.00
2.50
2.00
Total Turis ti
1.50
Turis ti R omani
Turis ti s traini
1.00
0.50
0.00
2003 2004 2005 2006 2007
Valorile sejurului mediu în cazul turiştilor romani cazaţi în Delta ating cote 1,98,repectiv
2,10 zile/turist; cea mai mica valoare fiind înregistrată în anul 2004, aceea de 1,76 zile /
turist.
În cazul turiştilor străini sosiţi valorile sejurului mediu sunt în jur 2,12 zile / turist,
respectiv 1,64 zile / turist. În anul 2007 durata sejurului mediu a fost în scadere de 77.35
zile / turist pentru straini si 106.06 zile /turist romani .
Tabel f) : Indici de utilizare a capacităţii de cazare turistică în perioada 2003-2007
(%)
Tipuri de unitati Anul 2003 Anul 2004 Anul 2005 Anul 2006 Anul 2007 2007/2003
Total % 34,6 34,3 33,4 33,6 36,0 1,04
Hoteluri 41,9 41,6 41,1 41 43,2 1,03
Moteluri 22 23,9 22,1 22,4 25,3 1,15
Vile turistice 26,8 26,9 26,1 25,2 27,1 1,01
Cabane turistice 11,3 9 8,9 10,2 12,3 1,08

Hanuri 11,3 13,4 13,1 19,6 24 2,12
Camping 11 12,7 10,4 15,4 20,3 1,84
Pensiuni urbane 19,1 19,9 18,9 19,6 22,3 1,16
Pensiuni rurale 14,9 15,7 14,5 14,4 16,3 1,09

Pensiuni
agroturistice 13,3 14,2 : : :
Sate vacanta 17,5 20,9 16,7 18,6 16,4 0,93
Bungalouri 35,5 24,8 23,1 22,5 22,2 0,62
Tabere elevi
/prescolari 18,7 19,5 14,8 17 19,2 1,02
Spatii de cazare
pe nave 56,8 77 62,9 56,5 69,1 1,21
Sursa: INSSE
Tabelul anterior relevă cât se poate de clar o situaţie delicata: hotelurile sunt pe
jumătate goale, hanurile şi motelurile au o treime din spaţii goale, iar vilele, pensiunile
urbane, pensiunile rurale şi campingurile au 75-80% din spaţii goale. Cabanele turistice
înregistrează cel mai scăzut grad de utilizare netă: 10%.
2.2.7. Forme de turism practicate în Delta Dunării
Pe tot cuprinsul judeţului Tulcea, dar mai ales în zona Deltei se pot practica o
multitudine de forme de turism: turismul de odihnă, recreere ,agrement, turismul de
cunoastere, turismul specializat, programe speciale de tineret, turismul rural, turismul
pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari, turismul pentru practicarea pescuitului
sportiv si vânatoare sportivă.
 Turism pentru odihnă si recreere - practicat prin intermediul companiilor de
turism, în unul din hotelurile de pe teritoriul rezervaţiei sau folosind hotelurile
plutitoare, combinând excursiile pe canale si lacuri pitoreşti cu băile de soare şi
apa marină pe plajele situate de-a lungul coastei Mării Negre.
Hotel plutitor:
Camere cu 2 paturi si grup sanitar propriu, capcitate 9 camere, aer conditionat, restaurant,
bar, terasă acoperită, acces internet, barcute cu motor, unelte si scule pentru pescuit, taxe
ARBDD personal calificat, ghizi pentru pescuit, mic dejun, pranz, cină.
-9 camere (incalzite + aer conditionat)
- dus si toaletă petru fiecare cameră
- bar cu multe băuturi alcoolice si racoritoare
- restaurant cu aer conditionat
- terasă acoperită
- bărci cu motor pentru agrement
- undite, momeli, si scule pentru pescuit
- bucătarie(meniuri diversificate)
- TV satelit
- Personal calificat
- Terase de plajă
- TV satelit in fiecare cameră
- Plase contra tanatari
- Aparate contra tanatari in fiecare cameră si sală de conferintă
Baza proprie de agrement:bărci cu motor;bărci cu rame;bărci rapide ;ski nautic; lansete si
undite;momeli .
Servici incluse :cazare pe hotel plutitor in Delta Dunării ;pensiune completă pe toată
durata sejurului in Deltă;sejur in Delta Dunării ;autorizatie politia de frontieră ;autorizatie
ARBDD;deplasare in Delta Dunări de la hotel cu bărci ;ustensile de pescuit ; taxe
portuare; apă minerală, cafea ;baie individuală;aer conditionat pe hol; ;apă rece şi caldă
non-stop terasă pentru plajă.
Servicii contra-cost:permise de pescuit;ghid în limba franceză, engleză, germană sau
grecească;asigurare medicală (optional);momeli de pescuit;băuturile alcoolice pot fi
cumpărate de la barul hotelului; meniu dietetic şi vegetarian ;program artistic (optional).
 Turism de cunoaştere (itinerant), practicat fie individual, fie prin intermediul
excursiilor organizate) potrivit pentru grupurile mici de vizitatori care au ocazia
sa exploreze varietatea peisajului salbatic, combinând plimbările cu bărci
propulsate manual pe canale pitoreşti cu drumeţii de-a lungul canalelor sau pe
grindurile fluviale şi marine, etc.
 Turism specializat – ştiintific (pentru ornitologi, specialişti, cercetători, studenţi).
In afara de plajele de nisip de pe malul marii, de la Sulina sau Sfantul Gheorghe. care
confera un ideal loc de izolare si relaxare, puteti opta pentru inchirierea unei barci cu
motor si efectuarea unei excursii in Delta. Daca sunteti un impatimit al arheologiei va pot
trezi interesul urmatoarele informatii:
- In zona actualelor comune Murighiol si Chilia Veche s-au gasit movile funerare care
dateaza de prin secolul VII-VI inainte de Cristos.
- In zona malului sudic al Bratului Sf. Gheorghe au fost localizate 3 fortificatii romane
la Mahmudia, Murighiol si Dunavatul de Jos.
- Pe grindul Letea, Caraorman, in comuna C.A. Rosetti si in satul Periprava au
fost cateva descoperiri ce dateaza din epoca medievala timpurie.
- HISTRIA – cea mai veche asezare urbana din Romania. Se pot vedea ruinele
unui oras infloritor acum 2.600 ani. Asezarea a fost inconjurata de un puternic zid de
aparare si era alimentata cu apa prin conducte lungi de peste 20 km! In secolul al VI-a
urmare a invaziei avarilor orasul a fost aproape in intregime distrus, obligind locuitorii sa
se retraga in zone mai linistite.
 Programe speciale de tineret (pentru cunoaşterea, întelegerea şi preţuirea
naturii)
 Turism rural : In cadrul caruia turistii sunt gazduiti si ghidati de localnici.
Peisajele Deltei Dunarii, bogate in istorie, traditie si natura unica, asteapta sa fie
descoperite de catre vizitatori. Reteaua de turism rural ofera posibilitatea
achizitionarii de pachete turistice prin agentiile de turism partenere. Se pot selecta
o multitudine de circuite. Aceste pachete includ tot serviciul existent in mediul
rural: cazare, masa, transport, ghidaj, documentatie, etc.
 Turism pentru practicarea sporturilor nautice, foto-safari.
Tip ambarcatiune 1-4 ore 1-8 ore 2-3 zile peste 3 zile
Barca cu rame 45 65 50 45
Barca cu motor+barcagiu 140 200 175 140
Forward/crescent+barcagiu 255 365 330 255
Bay-liner,Maxum+barcagiu 475 620 560 475
Big blue 550 840 730 550
Pretul este in RON / ambarcatiune

La tarifele de inchiriere se adauga contravaloarea combustibilului efectiv consumat
( benzina + ulei) la fata locului - 4 RON /litru.
Nu se inchirieaza ambarcatiuni cu motor fara barcagiu.
 Turism pentru practicarea pescuitului sportiv foarte apreciat de vizitatorii de
toate vârstele, în orice sezon, pentru orice specie de peşte, şi vânatoare sportivă
2.2.8.Analiza SWOT
Definirea strategiilor potenţialului turistic al rezervatiei Deltei Dunării şi al

judetului Tulcea trebuie să pornească de la o bună cunoaştere a valorificării potenţialului
turistic, precum şi a conjuncturii economice, sociale şi politice care influenţează evoluţia
turismului românesc în general şi a celui deltaic în particular. Managementului strategic îi
este specifică analiza mediului extern, pe de o parte, pentru a anticipa sau sesiza la timp
schimbările din cadrul acestuia şi a situaţiei interne, pe de altă parte, pentru a evalua
capacitatea ei de a face faţă cu succes schimbărilor1. Din acest punct de vedere, un model
util de analiză, ca bază a stabilirii strategiilor de dezvoltare, îl constituie matricea
S.W.O.T. Acest model reuneşte o serie de informaţii privind starea actuală a pieţei
turismului deltaic, permiţând identificarea strategiilor adecvate. De regulă, concluziile
principale se trec într-o matrice, SWOT (Strenghts, Weaknesses, Opportunities, Threats),
de unde provine şi denumirea metodei de analiză. În urma analizei am identificat puncte
forte , puncte slabe ,oportunitati si amenintari structurate in tabel care urmeaza:
Tabel g): Analiza SWOT a Deltei Dunării,inclusiv orasul Tulcea
PUNCTE TARI
1
Corneliu Russu, Management strategic, Editura All Beck, Bucureşti, 1999, p.77
PUNCTE SLABE
Poziţia strategică a regiunii cu deschidere Numeroase oraşe mici cu structuri urbane
către pieţe est-europene şi asiatice insuficiente (Măcin, Isacea)
Porturi fluvio-maritime (Brăila, Galaţi, Slaba conexiune între reţelele de transport

Tulcea şi Sulina) şi aeroporturi( parţial locale, regionale, naţionale şi
Tulcea şi Buzău) internaţionale;
Potenţial ridicat de dezvoltare a Nivelul redus de eficienţă şi siguranţă a
transportului traficului, a reţelelor de transport;
fluvial (Dunărea)
Poziţia strategică în raport cu graniţele
Izolarea localităţilor din zona Deltei
oferă un potenţial înalt de dezvoltare pentru
Dunării, cu nivel ridicat de sărăcie a
transporturi, sectorul productiv, IMM-uri,
populaţiei
turism, forţă de muncă, societatea
Legături de transport instabile a zonei de
informaţională etc.
nord a Dobrogei cu malul stâng al Dunării
Slaba ofertă de pachete turistice complete,

Potenţial economic extrem de valoros în
de itinerarii turistice organizate şi
Delta Dunării: una dintre marile rezervaţii
dezvoltare a serviciilor extra-hoteliere
naturale ale lumii.
conexe;
Sector de turism relativ bine dezvoltat
Slaba răspândire a structurilor de cazare
(Delta Dunării, unele pensiuni agroturistice
Slaba promovare la nivel naţional şi
în Delta Dunării, mănăstirile din nordul
internaţional a ofertei turistice în Judet;
judetului)
Disponibilitate mare pentru zonele care se Vulnerabilitate mare a zonei datorată

pretează investiţiilor; izolării satelor, insuficienţa lucrărilor
hidrotehnice si drumurilor de acces.
Absenţa unor politici şi programe coerente
de dezvoltare şi nivel ridicat al preţurilor în
turism
Capacitate redusă a firmelor de a elabora o
planificare strategică în vederea dezvoltării
afacerilor datorat managementului
defectuos al companiilor existente;
Lipsa de competitivitate;
Existenţa unui potenţial productiv ridicat

evidenţiat de un potenţial piscicol
important (Tulcea, Brăila, Galaţi,
Constanţa);
Migraţia forţei de muncă instruită;
Declin demografic semnificativ;
Forţă de muncă flexibilă, ieftină, calificată Nu există centre de formare profesională,
şi disponibilă care poate fi folosită atât de iar parteneriatul între unităţile de
investitorii străini cât şi de firmele învăţământ şi mediul de afaceri, universităţi
autohtone; şi administraţia publică este abia la început;
Acces limitat al forţei de muncă rurale pe
piaţa muncii;
Potenţial ridicat de utilizare a resurselor de

energie regenerabilă (biomasă agricolă şi
forestieră, hidroelectrică, eoliană, solară,
Slaba producţie de energie din surse
geotermală, etc) care duc la creştere
neconvenţionale;
economică prin introducerea de noi
tehnologii în domeniul cercetării
dezvoltării;
Dotarea tehnică medicală insuficientă şi

insuficienţa personalului medical în special
în mediul rural;
Absenţa zonelor de depozitare a deşeurilor

manajere şi industriale care să corespundă
standardelor europene;
Prezenţa zonelor urbane implicate în
procese de marginalizare economică şi
socială şi creştere a nivelului de sărăcie
urbană;
Prezenţa centrelor istorice abandonate.
Infrastructura de turism este slab dezvoltată
sau învechită: discrepanţă mare între
vechile şi noile facilităţi
Industrie diversificată, cu valoare adăugată

Dezvoltare insuficientă a infrastructurilor
ridicată a producţiei (metalurgie – Tulcea),
de servicii publice, utilităţi în oraşe şi
construcţii navale - (Tulcea)
management necorespunzător al deşeurilor
Dotare medico-sanitară insuficientă şi cu

acoperire redusă a spaţiului rural şi a Deltei
OPORTUNITĂŢI AMENINŢĂRI
Potenţial ridicat de dezvoltare a turismului Concurenţa zonelor turistice din străinătate

în domeniul ecologic, religios, cultural. cu o oferta turistică de calitate superioară şi
preţuri competitive
Modificarea condiţiilor climatice regionale
Creşterea cererii de servicii destinate
şi locale vor influenţa negativ ecosistemele
persoanelor şi firmelor etc.
sensibile, aşezările umane şi infrastructura;
Accentuarea procesului de
Atentie crescuta la nivel internaţional
dezindustrializare; capacitate redusă de
pentru conservarea biodiversităţii şi
susţinere financiară a modernizării şi
promovarea turismului (Delta Dunării)
management defectuos al pieţelor de
desfacere
Prezenţa investiţiilor străine care pot
determina inovarea şi tehnologia;
Creşterea cererii de specialişti (persoane

specializate) prin adaptarea învăţământului
şi a instruirii profesionale la necesităţile
pieţei muncii;
Oportunitatea existenţei Programelor

Naţionale şi Europene pentru susţinerea
dezvoltării, inovării, cercetării şi
transferului de tehnologie;
Rata de schimb euro/RON favorabilă.
Riscul emigrării restului de populaţie,

Creşterea cererii consumatorilor pentru determinat de pierderea locului de muncă
produse ecologice stimulând astfel după integrare.
îmbunătăţirea ofertei acestora şi Riscul migrării populaţiei din mediul rural
specializarea în condiţii naturale prielnice către urban;
Posibilitatea elaborarii de proiecte cu Riscul deprofesionalizării categoriilor de

finantare din fonduri structurale pentru populaţie cu calificări superioare din cauza
susţinerea dezvoltării/ inovării, cercetării şi lipsei locurilor de muncă.
transferului de tehnologie
Construirea reţelei de autostrăzi şi Riscul nerealizării reformei administrative
modernizări. pentru descentralizarea financiară şi
administrativă;
Globalizarea şi fluctuaţiile valutare pot
Apariţia de zone industriale în lungul
marginaliza anumite sectoare ale economiei
canalului Dunăre-Marea Neagră pentru
şi chiar să ducă la dispariţia acestora
prelucrarea primară a produselor în vrac
(textile, ind uşoară, construcţii de maşini,
importate din ţările centraleuropene
conserve)
Prezenţa zonelor turistice concurente cu o
ofertă turistică similară.
2.3. Structuri de agrement practicate în Delta Dunării
Posibilităţile de agrement sunt deosebit de variate, de la excursiile organizate

zilnic pe canalele Deltei până la închirierea de bărci cu rame, bărci cu motor,
hidrobiciclete, ski jet, terenuri de tenis şi volei, programe speciale pentru pescari,
vânători, ornitologi. Un ghid local poate însoţi turiştii în excursii, tariful pentru acest
serviciu stabilindu-se în funcţie de preferinţele şi durata excursiei. Însă Delta este
remarcabilă dintr-un alt punct de vedere. Într-un peisaj unic prin frumuseţea şi sălbăticia
lui, fauna şi flora Deltei Dunării pe de o parte şi litoralul Mării Negre pe de altă parte,
care şi-au dat întalnire în acest loc, sunt motive pentru a deveni oaspeţi ai acestui paradis
al naturii. Este foarte multă linişte, dar cu toate acestea nu lipsesc discotecile, pentru cei
care doresc să danseze, acestea au program doar sâmbăta şi duminica, iar muzica nu se
aude decât din apropiere, aşa că nu veţi fi deranjaţi în nici un fel de zgomot.
În ceea ce priveşte distracţia, în fiecare sâmbătă se dă câte o petrecere cu specific local,
aici depinde de zona pe care o alegeţi pentru popas, în general acest lucru se întâmplă
numai în sate: un acordeonist întreţine atmosfera şi cântăreţe lipovence îmbrăcate în
costume tradiţionale ruseşti.
Cinematograf în aer liber cu circa 1.000 de locuri... Club cu bar , discotecă şi biliard...
Festivaluri de muzică şi film... ... şi multe altele constituie elemente care contribuie la
destinderea turiştilor.
Discoteca DOLPHIN, din complexul cu acelaşi nume din Sfântul Gheorghe, unde turiştii
se pot mişca cu talent....sau mai puţin.
Programele canoe sunt programe turistice tematice, efectuate în grupuri mici ce urmăresc
promovarea unui tip de turism alternativ, 100% nepoluant, în concordanţă cu principIile
dezvoltării durabile, cu impact minim asupra mediului dar cu impact major asupra
turistului, având ca finalitate refacerea conexiunilor primare dintre om si natura.
Se adresează celor care sunt: stresaţi, dinamici, sedentari, îndragostiţi de natură, iubitori
de sporturi nautice, dornici să descopere sau redescopere fauna şi flora deltei, dependenţi
de fotografie, împatimiţi de drumeţii, legaţi de apă, adepţii neagresării mediului, dornici
de linişte, avizi de aventură, interesaţi să citească semnele naturii, dotaţi cu voinţă însetaţi
de cunoaştere, doritori sa-şi redescopere simţul de orientare şi instinctele primare,
interesaţi de modul de viaţă, cultura şi tradiţiile localnicilor, excluşi pe nedrept din
această sumară enumerare.
Echipamentul constă în canoe indiene şi americane (apachee) de două şi trei locuri, din
fibră de siclă ultrafiabile, foarte uşoare (33 kg), extrem de confortabile (0,81 m laţime şi
5,00 m lungime), foarte stabile, de mare manevrabilitate, proiectate după ultimele
tehnologii. Echipamentul adiacent este completat de corturi de 1 şi 2 persoane, izoprene,
saci de dormit şi absolut tot ce este necesar într-o astfel de expediţie.
Turiştii dornici de adrenalină pot participa la concursurile de caiace, canoe sau pescuit
dotate cu premii în produse, bani, sejururi diverse.
Şantierul din Caraorman
Dacă în New-York te impresionau cele 2 turnuri gemene, la Caraorman cele doua

macarale te întâmpină cu acelaşi efect. Acestea sunt foarte înalte şi reprezintă un excelent
loc de observare şi fotografiere a împrejurimilor (se văd localităţile Sulina, Sfântul
Gheorghe, Crişan), prezentând un risc redus de a fi ţinta unui atac terorist!
O plimbare prin şantierul "fantomă" v-ar da o idee despre termenii în care gândea
Ceauşescu viitorul Deltei Dunării. Se poate observa amploarea planurilor, şi efortul
financiar depus înainte de '89. Acum totul este în paragină, iar blocurile construite şi care
nu au fost niciodata locuite aşteaptă un investitor.
Cherhanaua din Caraorman
Pe teritoriul Deltei Dunării există mai multe centre de colectare a peştelui, numite
cherhanale. În general acestea sunt construite din materiale autohtone, acoperişul din stuf
asigură o bună izolaţie termică, mai ales în perioadele de vară când temperaturile ridicate
pot determina. La Caraorman cherhanaua este aşezată în partea de est a satului, pe malul
stâng al canalului Caraorman, loc unde se colectează peştele prins din multe lacuri
(Puiuleţ, Puiu, Lumina, Rotund, Iacub, etc). La cherhanua Caraorman pot fi admirate
cantităţi mari de peşte şi capturi impresionante. Crapii imenşi sunt ceva normal şi
obişnuit, iar somnii de 40-50 Kg nu mai miră pe nimeni. Intr-o zi se pot aduna câteva
tone de peşte care este sortat, cântărit şi păstrat la rece, pentru a fi mai târziu transportat
la Tulcea sau Murighiol.
Caraorman este un sat de pescari, care îşi întind plasele de pescuit în lacurile şi canelele
din jurul satului. In ultimii ani pescarii din Caraorman preferă să pescuiască în locurile
din est, datorită prezenţei cherhanale în această zonă. Lacurile din partea de vest chiar
dacă dispun de bogate resurse piscicole nu sunt atât de căutate, deoarece accesul în aceste
zone este mai greu: pentru un traseu direct trebuie străbătute dunele de nisip. In imaginea
surprinsă la cherhana este o lotcă (barcă pescarească) cu peştele prins la năvod.
PROGRAM BIRDWACHING ÎN DELTA DUNĂRII
Privim frumuseţea peisajului, explorăm pădurile inundate de sălcii şi plopi,

paradisul păsărilor şi regatul "plaurilor"- un ţinut exotic accesibil numai celor privilegiaţi
- şi petrecem la căldura focului de tabără sau la cina ori prânzul pitore sc. Excursiile cu
bărcile vă vor dezvălui peisaje fantastice, purtându-vă, pe lacuri şi labirinturi de canale,
până spre plajele pline de păsări acolo unde Delta Dunării îşi croieşte drum înspre Marea
Neagră.
TULCEA – CANAL SULINA –DUNĂREA VECHE
Îmbarcare în TULCEA între orele 11.30 şi 13.00.

Plecarea va avea loc la ora 13.00 din portul TULCEA. După prânz oprire pentru a înota
într-un frumos loc pe Dunărea Veche la intersecţia cu cu canalul Măgearu, după care
excursia va continua către Lacul Bogdaproste şi Trei Iezere. Înoptare pe hotel plutitor.
Dunărea Veche –Canalul Măgearu –Letea –Pădurea Letea –Dunele de nisip Retur
Hotelul Plutitor.
Se va servi micul dejun pe vas, apoi se va naviga printre plaurii mişcători de pe Canalul
Măgearu până în Letea .Transfer în trocarici-ul pădurarului care va duce turiştii în
Pădurea Letea, scurt popas (picnic) între arborii seculari din pădure. Excursie la dunele
de nisip, întoarcere la trocarici pentru a face transferul la nava care a adus turiştii la
Letea. Inoptarea pe Hotelul Plutitor în zona Lacului Răducu.
Dunărea Veche – Crişan –Canalul Caraorman –Canalul Litcov-Lacul Isac –Lacul

Isăcel –Lacul Chiril –retur Hotelul Plutitor: după ce se va servi micul dejun se va
porni către una dintre cele mai frumoase destinaţii Canalul Caraorman ,Canalul Litcov .
Este o experienţă extraordinară să navighezi printr-un canal numai cu sălcii bătrâne iar
deoparte şi de alta intrânduri pe lacuri populat e cu pasări şi multă vegetaţie . Pauză
pentru prânz, după care se va putea inota pe Lacul Isac, un lac renumit pentru liniştea pe
care o oferă cu ape limpezi.
După amiază se va ajunge în Lacul Isăcel şi Uzlina – unde turistul se va putea bucura
de un apus romantic. De asemenea se recomandă o plimbare pentru a vedea Lacul Chiril
– un lac liniştit şi întodeauna plin cu exemplare frumoase de ştiucă . Întoarecere pe
Canalul Litcov la Hotelul Plutitor pentru a lua masa în stil pescăresc .
Canalul Caraorman-Canalul Sulina –Dunărea Veche –Cazanele- Sulina –retur

Hotelul Plutitor : După servirea micului dejun se va naviga către pitoreasca plajă de
nisip de la Sulina având posibilitatea de a vizita Farul vechi de la Sulina şi cel mai vechi
cimitir maritim de pe teritoriul ţări noastre. Prânz pe plaja de la Sulina unde se poate
înota în Marea Neagră. După amiaza târziu se continuă croaziera cu nava către Hotelul
Plutitor ancorat pe Dunărea Veche la Cazanele –Se va servi cina şi în continuare seară de
odihnă.
Cazanele – Mila 23 – Lacul Lighianca- Lacul Văcaru – Canal Şontea- Lacul Rotund
-LaculFortuna :După micul dejun se va naviga către satul de pescari Mila 23 cu oprire
în localitate, vizitarea Lacului Lighianca şi Văcaru. După servirea prânzului se va
continua călătoria pe Canalul Şontea către Lacul Fortuna, cu pauză pentru vizitarea
Lacului Rotund. Sosire după amiaza târziu în gura Lacului Fortuna. Înoptare.
Lacul Fortuna –Lacul Băclăneşti şi canalele din împejurimi.

Micul dejun va fi servit pe vas după care aveţi posibilitatea de a opta între a merge la
pescuit sau a merge la observare de păsări (se va naviga pe lacuri şi multitudinea de
canale din jurul lacurilor Fortuna şi Băclăneşti Mari). După prânz continuă călătoria cu
Hotelul Plutitor către Cap Candura, o zonă foarte frumoasă şi izolată, ţinând cont ca ne
aflăm şi în Rezervaţia Naturală de la nord de Canalul Sulina .Înoptare.
Cap Candura- Canal Şontea – Lacul Nebunu –Canal Sireasa - Canal 36 - Lacul
Sireasa
După micul dejun urmează o scurtă plimbare pe canalul de lângă Cap Candura iar apoi se
continuă croaziera pe canalul Şontea până la Lacul Nebunu ,scurtă vizită pe lac să nu fie
deranjate păsările (Lacul Nebunu este vestit pentru că aici se adăpostesc o multitudine de
păsări). După prânz continuă croaziera către Canalul 36. Sosirea după amiaza tarziu.
Locuri de pescuit
1) Intersecţia Canalului Crişan-Caraorman cu canalul ce duce în lacul Iacob - groapa

naturală şi adâncă care s-a format aici, şi poziţia deloc întâmplătoare a canalului Litcov
(la nici 400 de m) fac din această intersecţie locul numărul unu pentru pescuit la somn şi
crap. Acest loc este foarte cunoscut şi mai tot timpul ocupat de pescarii sportivi.
2) Canalul Caraorman-Crişan este un canal adânc, bordat pe un mal de salcii, cu un
curent moderat; loc pentru somn şi crap.
3) Canalul Litcov, canal vechi care strabate Delt a de la Est la Vest, cu salcii pe mal, este
un loc bun pentru somn şi crap.
4) Lacul Cuibul cu Lebede este un lac nu prea adânc, mai izolat, loc pentru ştiucă.
5) Lacul Puiuleţ este un lac în apropierea satului unde se prinde ştiuca la linguriţă.
6) Lacul Lumina este un lac cu o suprafaţă mare şi adânc unde se dau lovituri grele la
ştiucă.
7) Intersecţia Canalului Crişan cu Canalul Caraorman este locul numarul 1 pentru biban,
dar foarte bun şi pentru somn şi crap.
8) "Groapa" În apropierea satului, într-un loc unde digul, ce apără satul de ape, a cedat in
urma inundaţiei din anii ’70, s-au format două gropi adânci, cu apă limpede loc unde se
prinde ştiucă, caraş şi lin.
9) "Bazinul", capătul Canalului Caraorman, un loc mai lărgit şi adâncit (conceput pentru
a fi practic un mic port), foarte aproape de sat, este un loc bun pentru crap, ştiucă, avat,
caras, biban, roşioară.
10) Canalul "Suez", din spatele dunelor de nisip, în partea de vest a dunelor, este un canal
ce are zone cu adâncimi mici şi vegetaţie, care gâtuie cursul apei şi zone mai adânci (2-4
m). Din această cauză şi datorită orientării de la Nord la Sud (perpendicular pe direcţia de
curgere a Dunării) apa nu mai curge, fiind foarte limpede.
11) Lacul Chiril este un loc mai izolat. În ‘98 s-a prins foarte bine ştiuca, pescarii sportivi
venind să pescuiască de la Murighiol, Sfântul Gheorghe, Caraorman, capturile de 3-4 Kg
fiind ceva obişnuit.
12) În apropierea Satului de Vacanţă Roşu, la intrarea din Lacul Puiu, în canalul
Caraorman, este un loc unde s-a nădit foarte bine cu porumb, rezultatul fiind absolut
impresionant, prinzându-se zeci de Kg de crap.
TEAM-BUILDING
Team building-ul are ca obiectiv dezvoltarea spiritului de echipă în companii,

apartenenţa la grup şi consolidarea valorilor comune. Metoda care se utilizeaza în team
building este jocul indoor şi outdoor, într-o varietate de forme. În Delta Dunării, cu un
mare impact în rândul participantilor sunt programele de treasure hunt.
Trainingul de tipul treasure hunt este construit sub forma unui concurs de explorare,
supravieţuire şi căutare a unei comori în Delta Dunării. Participanţii sunt împarţiţi în
echipe care primesc anumite resurse/indicii în funcţie de îndeplinirea unor sarcini.
Trainingul se desfasoara pe uscat şi pe apă. La final participanţii împărtăşesc împreună cu
trainerii experienţele trăite şi învaţă din acestea.
VIATA CULTURALĂ
 FESTIVALUL DE MUZICĂ TÎNĂRĂ PROMETHEUS
Festivalul este o competiţie muzicală anuală organizată de Fundaţia Anonimul. Potrivit
regulamentului, în ompetiţie vor intra un număr de şapte concurenţi (solişti sau
grupuri/formaţii), în urma selecţiei făcute de Nicu Alifantis, preşedintele festivalului.
Locul de desfăşurare, campingul “Delfinul”, este ideal pentru cei care iubesc muzica folk
şi au nostalgia vacanţelor boeme, a plajelor nesfârşite şi aproape pustii. Având Delta,
Dunărea şi Marea Neagră înmănunchiate, energiile creatoare se reunesc sub egida unui
festival cu spirit tânăr care doreşte să readucă în suflete poezia muzicii folk.
 FESTIVALUL DE MUZICĂ ELECTROINCĂ
O altă variantă promiţătoare de a atrage turişti la Sfântu Gheorghe, în Delta Dunării, este
prima ediţie “Delta Music Fest”, un festival de muzică electronică ce aduce altceva în
viaţa ta. Fundaţia Anonimul, organizator, garantează trei zile de neuitat. Motivaţia livrată
pe site-ul festivalului nu te poate lăsa rece: “Dacă ai chef să te plimbi desculţ pe ceva
moale şi prietenos (n.r. – nisipul sau prietenul care la nevoie se cunoaşte), dacă îţi plac
sălciile, nuferii, stuful şi crezi că pelicanii ar putea fi potriviţi ca animale de companie –
ai nevoie de o schimbare de peisaj. De la spaţiul gri al construcţiilor urbane la cel verde al
naturii. Încearcă Delta, vino la Sfântu Gheorghe!”.
 Festivalul International de Film Independent ANONIMUL

Toate filmele din competiţia de lungmetraj şi scurtmetraj, precum şi cele din programele
paralele din cadrul festivalului, vor putea fi urmărite atât în cele trei săli ale Complexului
Cinema, cât şi în Satul Filmului (camping).
 FESTIVALUL MINORITĂŢILOR "SERBĂRILE DELTEI"
Festivalul minorităţilor "Serbările Deltei", organizat de Primăria orasului Sulina, Casa de
Cultură Sulina, Asociaţia Administraţiilor Publice Locale din Delta Dunării, Direcţia
Judeţeană pentru Cultură, Culte şi patrimoniul Naţional Cultural Tulcea, Centrul de
Conservare şi Valorificare a Tradiţiilor Populare Tulcea, Centrul Artistic Tulcea. Încă
de la prima sa atestare documentară, oraşul Sulina a fost caracterizat ca fiind o aşezare
multietnică, un "EUROPOLIS", în care locuitorii de diverse origini au convieţuit într-o
înţelegere deplină, fapt care s-a perpetuat în decursul veacurilor, până în zilele noastre.
Festivalul este conceput şi în ideea stimulării fenomenului turistic.
 FESTIVALUL "CÂNTECELE MĂRII"
Aflându-se la a VI-a ediţie, spectacolul Cântecele Mării s-a impus deja ca o manifestare
de tradiţie care atrage an de an tot mai mulţi participanţi, demonstrând în acest fel
implicarea din ce în ce mai mare a maselor largi de tineri, dornici de a fi în mijlocul
actului cultural modern.
Dorindu-se ca un spectacol de divertisment, totuşi manifestarea a scos la iveală tinere
talente care acum se află pe drumul consacrării.
Având ca loc de desfaşurare plaja de pe malul mării, în decorul noptii, în vecinatatea
peisajului de Deltă, spectacolul atrage numeroşi locuitori ai oraşului precum şi turişti
veniţi din diverse colţuri ale ţării, impunând şi pe această cale atenţia asupra potenţialului
turistic al zonei.
ZIUA MARINEI
Sulina fiind un oraş în care trăiesc şi muncesc numeroşi locuitori marinari de
profesie - chiar mai mult, faptul că este tranzitat de foarte mulţi navigatori străini -
organizarea manifestărilor prilejuite de "Ziua Marinei" se impune ca o necesitate izvorâtă
din străvechile tradiţii marinăreşti, ea devenind chiar cea mai importantă sărbătoare a
oraşului.
Activităţile prilejuite de această sărbătoare se desfăşoară pe faleza oraşului, în faţa
sediului Secţiei Căi Navigabile iar dintre ele putem enumera: concursuri marinăreşti,
excursii cu navel e la confluenţa Dunării cu Marea Neagră, spectacole pe faleza oraşului,
balul marinarilor
AVANTAJE TURISTICE FATA DE ALTE ZONE : In Delta Dunarii puteti efectua o
gama mai larga de activitati de relaxare si agrement decat in orice zona turistica fie
montana fie litorala. Exemplificam : se poate face plaja , (la Sfantul Gheorghe si Sulina
se pot face si bai in mare ) , se poate pescui, se pot observa pasarile , fauna si flora, se pot
organiza expeditii si excursii in padurile din Delta , se pot vizita dunele de nisip, se pot
face plimbari cu barca cu vasle sau cu salupa pe canalele si lacurile din Delta , se pot
petrece seri in salbaticie pe insule izolate la lumina focului de tabara , sau se puteti
precatica sporturi nautice , si nu in ultimul rand puteti vana .
Bibliografie: Cursul, Anuarul Statistic al Ro INS București, Breviarul turistic al Ro 2010

sau 2009, Anuarul statistic al jud. Suceava DJS 2009, Breviarul Sucevei 2010 sau 2009.
Alte lucrari de turism si/sau surse internet.
Minim 2 paginim maxim 4.
De exemplu: turism cultural in Europa, turism montan intr-o anumita zona, turism
mediteranean. etc. Se prezinta forma de turism ce s-a dezvoltat in acea zona,, formele de
turism practicate, nr de turisti care viziteaza acea zona, elemente de baza materiala,
cererea turistica.

Prima Faza

Încărcat de

Informații document

Titlu original

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Prima Faza

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

MOROȘAN ALINA-MARIA Turismul de agrement din Delta Dunării

ECTS, AN II, GRUPA 3

1. Să se aleagă o zonă turistică din România sau Europa, să se prezinte resursele

Resurse turistice naturale şi antropice

A.Resursele turistice naturale

Foarte rar populată, în veşnică formare şi transformare, Delta Dunării constituie

Lacul Murighiol înseamnă „Lacul violet” în limbaturcă, denumire ce provine de la

COMPLEXUL LAGUNAR RAZIM-SINOE (RAZIM)(spre Jurilovca, 20km) - Lac

B.Resursele turistice antropice

Resursa antropică - reprezintă totalitatea resurselor turistice rezultate ale creaţiei

Cetăţile: şoapte ale istoriei şi scuturi ale străbunilor noştri

FORTĂREAŢA NOVIODUNUM, ISACCEA

FORTAREAŢA ARRUBIUM, MĂCIN

CETATEA DINOGEŢIA, GĂRVAN

Linişte, pace, reculegere- RAIUL PE PĂMÂNT EXISTĂ

MUZEE - ÎNTRE VECHI ŞI NOU RENAŞTE O NOUĂ LUME

MUZEUL “DELTA DUNĂRII”

MUZEUL DE ARTĂ (Str. Grigore Antipa nr. 2)

MUZEUL DE ISTORIE- (Parcul Monumentul Independenţei, Str. Gloriei)

MUZEUL DE ETNOGRAFIE ŞI ARTĂ POPULARĂ- (Str. 9 Mai nr. 4)

MONUMENTELE ŞI ISTORIA LOR

FARUL COMISIEI EUROPENE A DUNĂRII DE JOS

TURNUL DE APĂ DIN SULINA

PALATUL FOSTEI COMISIUNI EUROPENE A DUNĂRII

CIMITIRUL MARITIM DE LA SULINA

GEAMIA AZZIZIE (din TULCEA)

2.2.4. Infrastructura generală şi turistică

Reţeaua de transport – comunicaţii:

Reţeaua tehnico – sanitară:

Reţeaua comercială şi prestări servicii. Reţeaua administrativă.

TRASEE TURISTICE ÎN INIMA DELTEI

2.2.5. BAZA TEHNICO – MATERIALĂ TURISTICĂ

Cazarea şi restaurarea sunt elemente principale ale produsului turistic. Însă,

Tabel a): Evoluţia structurilor de primire turistică cu funcţiuni de cazare turistică,

Nr.crt Denumire Anul Anul Anul Anul Anul (%)

7 Pensiuni turistice 6 17 17 24 23 383,33

9 Sate de vacanta 1 1 1 1 1 100

12 Spatii de cazare 4 9 5 4 6 150

13 Alte unitati de 13 13 3 2 1 7,69

14 Total unitati de 98 121 122 144 101 103,06

Tabel b): Evoluţia capacităţii de cazare turistică existentă pe tipuri de structuri de

Sursa:Institutul National de Statistică-Date Statistice (2007/2003)

2.2.6. CIRCULAŢIA TURISTICĂ

Tabelul c):Turişti cazaţi în structurile de primire turistică cu funcţiuni de

În tabelul de mai sus se observă o bună creştere a numărului de turişti cazati ,

2003 28606 8379 56695 17838 36985 74533

2005 54074 22887 105188 45974 76961 151162

Grafic nr.1 : Dinamica numărului de turişti sositi

Turis ti S traini Turis ti R omani

În anul 2007 Direcţia Judeţeană de Statistică a înregistrat un număr de

Numărul total al înnoptărilor în structurile de primire turistică inregistrat în anul

Tabel e): Durata sejurului

TOTAL Români Străini

Grafic nr 3:Dinamica sejurului mediu

Tabel f) : Indici de utilizare a capacităţii de cazare turistică în perioada 2003-2007

Cabane turistice 11,3 9 8,9 10,2 12,3 1,08

Pensiuni rurale 14,9 15,7 14,5 14,4 16,3 1,09

2.2.7. Forme de turism practicate în Delta Dunării

Pretul este in RON / ambarcatiune

Definirea strategiilor potenţialului turistic al rezervatiei Deltei Dunării şi al

Tabel g): Analiza SWOT a Deltei Dunării,inclusiv orasul Tulcea

Porturi fluvio-maritime (Brăila, Galaţi, Slaba conexiune între reţelele de transport

Slaba ofertă de pachete turistice complete,