Curs Finante Intreprinderi Vol I

Curs de finantele intreprinderii
TEMA I.
Intreprinderea si mediu economic. Fluxurile
economice. Actorii implicati în circuitul
întreprinderii.
1.Fluxuri financiare la nivelul intreprinderii.
Deciziile financiare care caracterizeazã activitatea

financiarã a unei societãði pot fi reprezentate într-o schemã
generalã de forma urmãtoare:
DECIZIA DE
INVESTIRE
Operaðiuni ACTIVE
DECIZIA DE FINANTARE
de IMOBILIZATE
investitii (active
industriale, 2a
PIETE
(ciclul
comerciale si
1
FINANCIARE
Operatiuni
investitiilor)
financiare) 2b
de
Manageri 4b
Ofertantii
finantare
Operatiuni ACTIV
NET
de capital (ciclul
de
de DE
- actionari
finantare)
exploatare
EXPLOATARE 3 4a - creantieri
47270232 Page 1 of 110

(ciclul de (active circulante financiari

exploatare) minus datoriile
de exploatare) STRUCTURA FINANTARII
PORTOFOLIU DE STATUL
ACTIVE
1 Finantare
2a Investitii
2b Dezinvestire
3 Fluxul lichiditatilor de exploatare
4a Remunerarea si rambursarea creantierilor; varsarea
dividendelor
4b Reinvestirea
Aceastã schemã pune in evidenðã fluxurile de lichiditãði

(sau fluxuri monetare) care rezultã din diferite decizii financiare.
Fazele parcurse sunt numerotate 1-4 si au semnificaðia:
➫ in faza 1 agentii economici si populaðia care dispun de

lichiditãði oferã societãðii fondurile care-i sunt necesare ca
aceasta sã-ñi realizeze proiectele de investitii. Apare o
confruntare între cererea de lichiditãði a societãðii, pe de o
parte ñi oferta de lichiditãði a celor ce investesc capital, pe
de altã parte. Piaða financiarã în sens larg (sau piaða de
capitaluri) constituie locul de întâlnire a ofertei ñi cererii. In
contrapartida acestei lichiditãði, întreprinderea emite titluri
(active financiare) care sunt fie titluri de proprietate (acðiuni
pentru societatea respectivã), fie titluri de creanðã (sau de
împrumut). In consecinðã, piaða financiarã este în egalã
mãsura piaða unde se confruntã cererea ñi oferta de titluri.
In sens strict, piaða financiarã este compusã din piaða
acðiunilor ñi obligaðiunilor care constituie titluri pe termen
lung. operaðiunile de colectare a capitalurilor reprezintã
operaðiuni de finanðare;
➫ in faza 2a, managerii societãtii decid alocarea fondurilor

colectate, acðionând în vederea achiziðionãrii de active.
47270232 Page 2 of 110

Aceste operaðiuni constituie fluxul financiar legat de

activitatea (ciclul) investiðiilor. Activele achiziðionate pot fi
active industriale sau comerciale ñi active financiare, emise
de alte întreprinderi sau instituðii financiare. In continuare,
societatea poate sã cedeze (vânda) aceste active ñi sã
primeascã în contrapartidã un flux de lichiditãði - acest flux
se numeñte de dezinvestire (2b);
- Achiziðionarea de active industriale ñi comerciale este

realizatã în vederea obðinerii ulterioare de fluxuri de lichiditãði care
provin din operaðiunile de exploatare (3). Realizarea acestor
operaðiuni presupune achiziðionarea sau crearea de active deðinute
temporar (stocuri, creanðe clienði etc.). Fluxurile de lichiditãði ce
provin din exploatare sunt completate de fluxurile ce provin din
activele financiare;
- fluxurile de lichiditãði din exploatare, plus fuxurile

provenind din activele financiare ñi din dezinvestire, din care se
scad prelevãrile fiscale, sunt fie utilizate pentru a remunera (sub
formã de dobândã) ñi rambursa pe creanðieri (4a), respectiv pe cei
care au contribuit cu fonduri prin cumpãrarea de titluri de creanðã,
fie vãrsate acðionarilor sub formã de dividende (4a), fie reinvestite
în societate (4b). Operaðiunile de remunerare ñi rambursare sunt
considerate ca operaðiuni de finanðare; ele sunt rezultatul deciziilor
de finanðare prin colectarea fondurilor de pe piaða financiarã prin
titluri de creanða. Operaðiunea de reinvestire constituie, in acelañi
timp, o operaðiune de investiðii ñi una de finanðare.
Deciziile care sunt luate de managerii societãðii pot fi

grupate în douã mari categorii:
➺ decizii privind investitiile (sau dezinvestitiile), relative la
constituirea si gestionarea portofoliului de active;
➺ deciziile privind finanðarea, care se referã la structura
finanðãrii (pool de fonduri sau pool de resurse).
Aceste decizii implicã intervenðia a patru categorii de

participanði la viaða economicã: acðionarii, managerii, creanðierii ñi
statul.
47270232 Page 3 of 110
Acðionarii sunt persoane fizice sau juridice care deðin titlurile

de proprietate ale întreprinderii, când aceste titluri sunt sub formã
de acðiuni. Obiectivul acðionarilor este de a obðine remuneraðie
maximã pentru aportul lor de capital, aceasta depinzând de doi
factori: dividendele ce se distribuie ñi evoluðia valorii titlurilor.
Plasamentul în acðiuni presupune un risc, deoarece valoarea
acestor titluri depinde de mediul economic în care se desfãñoarã
activitatea ñi politica întreprinderii în domeniul investiðiilor ñi
finanðãrii. Riscul plasamentului în acðiuni se poate aprecia în
funcðie de evoluðia cursului acestora, dacã acðiunile sunt cotate - la
bursã sau pe o piaðã extrabursierã.
Conducãtorii întreprinderilor sunt mandataði de acðionarii

acesteia sã dirijeze activitatea firmei în interesul lor.
Creanðierii (cei care acordã, sub diferite forme, împrumuturi

firmei) primesc, ca remuneraðie pentru creditul acordat, dobândã, în
conformitate cu contractul de pe care îl încheie cu firma. Ei nu obðin
un spor de remuneraðie dacã rezultatele financiare ale întreprinderii
se îmbunãtãðesc.
Creanðele (sau datoriile) pot fi de exploatare sau pentru

investiðii, în funcðie de scopul pentru care au fost realizate.
Creanðele se prezintã sub mai multe forme:
➺ titluri emise de societatea respectivã, ce pot fi negociate

pe piaðã, sub forma obligaðiunilor;
➺ împrumuturi bancare sau de la alte instituðii financiare

specializate. La acestea apeleazã cele mai multe
întreprinderi;
➺ împrumuturi sub formã de locaðie sau leasing (credit-bail),

care este un tip mai special de împrumut (închiriere ñi
apoi facilitãði de cumpãrare).
47270232 Page 4 of 110

Cei care acordã credite societãðilor comerciale se confruntã cu

trei feluri de riscuri:
➺ riscul ratei dobânzii. Când fluctuaðia ratei dobânzii pe

piaðã este “a la hausse” (are tendinðã de creñtere) apare
o pierdere de oportunitate, respectiv creanðierii ar fi putut
sã-ñi plaseze banii într-un mod mai profitabil. Dacã
împrumutul a fost sub formã de obligaðiuni, valoarea de
piaðã a acestora va scãdea;
➺ riscul variaðiei preðurilor. O creñtere a acestora conduce

la o pierdere a puterii de cumpãrare a capitalului
împrumutat.
Pentru a se proteja de aceste riscuri au fost
introduse recent diverse caracteristici pe împrumuturile
de tipul obligaðiunilor, cum at fi rata variabilã a dobânzii,
în funcðie de fluctuaðia unor indicatori economici
prestabiliði.
➺ riscul de nerambursare a împrumutului sau riscul de

faliment, care este cu atât mai mare cu cât existã o clauzã
juridicã privind respomsabilitatea limitatã a acðionarilor
societãðii. Creanðierii se pot proteja faðã de acest tip de
risc numai analizând cu atenðie situaðia economico-
financiarã a celui pe care îl împrumutã ñi cerând garanðii
solide. Rata dobânzii la împrumut va fi direct
proporðionalã cu riscul de nerambursare.
Statul intervine în circuitul financiar in diverse feluri, cele mai

importante fiind fiscalitatea ñi oferta de capital de pe piaðã. Fiecare
întreprindere trebuie sã-ñi achite datoriile cãtre stat - impozit pe
profit, TVA etc., dar, în plus faðã de acestea, operaðiunile care
remunereazã capitalul investit (dobânzile ñ.a.) influenðeazã, pe de o
parte, fiscalitatea la nivelul societãðii beneficiare de credit
(cheltuielile financiare se deduc din baza impozabilã) ñi, pe de altã
parte, veniturile investitorilor (impozit pe dividende, pe câñtiguri din
dobânzi etc.).
47270232 Page 5 of 110

Statul intervine, de asemenea, asupra ofertei de capitaluri

cãtre intreprinderi atât prin reglementãrile legislative pe care le
introduce referitoare de colectarea economiilor, cât ñi prin acðiunile
de utilizare a ofertei de capital de pe piaðã pentru propriile sale
necesitãði (împrumuturi publice) sau pentru finanðarea societãðilor
comerciale cu capital majoritar de stat.
INTREPRINDERI
INTERMEDIARI
cerere
oferta
cerere
oferta
cerere
oferta
cerere
dede
POPULATIA
STATUL de
capitaluri
de
capitalurisi si
cerere
capitaluri
capitaluri
capitaluri
credit
cerere
de titluri
desititluri
FINANCIARI
- oferta
si oferta
banci de titluri
de titluri
- institutii financiare
PIETE
FINANCIARE
(piete de actiuni si
obligatiuni)
47270232 Page 6 of 110

2. Decizii de politicã financiarã strategicã în activitatea

întreprinderilor
Aceastã separare in analizã constituie baza
raðionamentului financiar, ceea ce nu înseamnã cã cele douã decizii
sunt total independente.
A. Decizia de investiðie.
Investiðie = orice decizie de cheltuialã care conduce la

achiziðionarea unui activ în vederea obðinerii ulterioare a unui
flux de lichiditãði. Investiðia este opusul consumului, care
implicã distrugerea unui bun de care se dispune ñi pierderea
de valoare.
Aceastã definiðie este foarte largã. Ea permite sã se considere
ca investiðie achiziðionarea oricãrui activ material sau imaterial,
industrial, comercial sau financiar. Obiectul achiziðiei are o
importanðã destul de micã; el poate fi un activ destinat producðiei
de bunuri ñi servicii, dar poate fi, de asemenea, un actic financiar
deðinut în scopuri speculative. Potrivit acestei conceptii, unele
cheltuieli analizate din punct de vedere contabil drept consumuri,
trebuiesc considerate investitii. de exemplu, cheltuielile de
publicitate sau cele cu formarea personalului, care din punct de
vedere contabil sunt considerate consumuri.
De altfel, criteriul achiziðionãrii nu îl acoperã pe acela al

proprietatii juridice. O imobilizare achiziðionatã ñi finanðatã prin
credi-bail (leasing) ñi, în general, toate activele închiriate vor fi
considerate ca investitii. Din punct de vedere financiar, locaðia este
un mod particular de investitie.
Finalitatea investiðei.
Investiðia se realizeazã în vederea creñterii proprietãðii, deci a

valorii întreprinderii, ceea ce semnificã o rentabilitate pozitivã a
investiðiei, în functie de capitalul investit.
47270232 Page 7 of 110

Aceastã finalitate nu exclude scopurile specifice atribuite unor

investiðii, cum ar fi: creñterea productivitãðii, diversificarea
producðiei, ameliorarea condiðiilor de lucru etc.
Structura portofoliului de active.

In structura portofoliului de active se disting, în general, douã
componente care rezultã, ambele, din decizia de investiðie: o
componentã principalã constituitã din active imobilizate ñi una
secundarã, constituitã din active circulante.
(1) Activele imobilizate sau activele fixe grupeazã imobilizãrile
necorporale, corporale ñi financiare. Aceste active sunt
asociate operaðiunilor de investiðii. Ele sunt deðinute, cel mai
adesea, pe o perioadã relativ lungã, de unde denumirea lor de
active imobilizate sau fixe.
(2) Activele circulante sunt activele necesare realizãrii
operaðiunilor de exploatare ñi se rotesc relativ rapid.
Deðinerea acestui tip de active este subordonatã deðinerii de
active imobilizate, trebuind sã se ðinã seama de ele când se ia
o decizie de investiðie. Este cazul, în special, al stocurilor ñi al
creanðelor clienði. Ele sunt reprezentate adesea, scãzând
datoriile ocazionate de operaðiunile de exploatare ñi constituie
activul net de exploatare.
Dezinvestirea
Este o operaðiune identicã ñi de sens contrar investiðiei,
realizatã pentru a creñte bogãðia proprietarilor societãðii.
Dezinvestirea se realizeazã când lichiditãðile ce ar fi obðinute
prin cesiunea elementelor de activ pot sã primeascã o utilizare mai
rentabilã, fie prin reinvestire în cadrul întreprinderii, fie prin aport de
capital. Se observã cã în primul caz se realizeazã o modificare a
structurii portofoliului de active prin substituire activelor, în timp ce
în al doilea caz se produce dispariðia unor active din patrimoniul
întreprinderii.
B. Decizia de finanðare ñi gestiunea structurii finanðãrii.
47270232 Page 8 of 110

Diferitele decizii.
Decizia de finanðare cuprinde diferite decizii:

(1) alegerea repartiðiei între capitalurile aduse de acðionari ñi
cele ale creantierilor (împrumutãtorilor). Intreprinderea trebuie
sã foloseascã în mai mare mãsurã fondurile proprii sau pe cele
împrumutate? Aceasta este cea mai importantã decizie care
influenðeazã major riscul suportat de acðionari.
(2) alegerea între reinvestire a surplusului de lichiditãði ñi
distribuirea de dividende.
(3) alegerea între finanðarea internã (autofinanðarea) ñi cea
externã societãðii.
Structura de finanðare.
Bilanðul financiar este structurat pe trei tipuri de operaðiuni:

investiðii, exploatare ñi finanðare.
ACTIVE IMOBILIZATE
(imobilizãri nete CAPITALURI
necorporale, corporale ñi PROPRII
financiare
ACTIVUL NET DE DATORII

EXPLOATARE FINANCIARE
(active circulante (împrumuturi pe
- datorii de exploatare) termen mediu ñi
TEMA II.
Ciclurile de operatiuni.
In general, activitatea oricãrei întreprinderi se desfãñoarã în
trei cicluri principale:
47270232 Page 9 of 110

➺ ciclul de exploatare;
➺ ciclul investiðiilor;
➺ ciclul financiar.
In schema prezentatã mai sus intervin trei tipuri de operaðiuni

diferite: de investiðii, de exploatare ñi de finanðare, la care sunt
asociate trei cicluri, care nu sunt independente, ci se deruleazã
simultan.
a). Ciclul investitiilor
Ciclul investiðiilor reprezintã realizarea activelor

imobilizate necesare desfañurãrii activitãðii productive.
Totalitatea acestor active cuprinde, pe lânga activele corporale
(terenuri, clãdiri, mañini ñi utilaje ñ.a., ñi activele necorporale
(brevete, invenðii, Know-how, respectiv tehnologie ñi metode
de utilizare etc.).
Sã considerãm o operaðiune oarecare de investiðie. Activul

achiziðionat contribuie pe toatã durata sa de funcðionare la
producerea unor fluxuri de lichiditãði în vederea satisfacerii
cerinðelor celor care au contribuit cu capital.
Fluxul iniðial al
investiðiilor
(flux de ieñire)
47270232 Page 10 of 110

timpul
Durata
vânzare
Fluxde
defuncðionare
lichiditãði
active intermediare
(flux de intrare)
I I I I I I I I I I I I I I I
I
Ciclul unei investiðii, care se identificã cu durata sa de

viaðã, se terminã atunci când activul nu mai contribuie la realizarea
unui flux de lichiditãði, fie pentru cã a fost vândut, fie pentru cã a
fost declasat (scos din uz).
Trebuie subliniat cã durata de viaðã a unei investiðii ,

respectiv decizia de vânzare sau de declasare a fondului fix se ia in
funcðie de un calcul economic, care are în vedere în primul rând
rentabilitatea acestuia.
b) Ciclul de exploatare.
Ciclul de exploatare cuprinde activitatea productivã

curentã a întreprinderii, în care se realizeazã transformarea
47270232 Page 11 of 110

materiilor prime, materialelor etc. achiziðionate de la furnizori

în produse finite destinate vânzãrii cãtre clienði. Când profilul
întreprinderii este de comercializare a unor bunuri cumpãrate
de la producãtori, activitatea de exploatare se concretizeazã în
vânzarea acestora pe piaðã. Desfãñurarea ciclului de
exploatare presupune utilizarea mijloacelor de producðie de
care dispune întreprinderea (active imobilizate) ñi a resurselor
umane, precum ñi consumul de materii prime, materiale,
combustibili, dar ñi de capital (deprecierea investiðiilor din
cauza uzurii fizice ñi morale în timpul ciclului productiv).
Intr-o societate cu profil de producðie, investiðia are, în

general, scopul de a produce bunuri, respectiv realizarea de
operaðiuni de exploatare asociate cu diverse fluxuri de lichiditãði.
timp
Incasarea
Plata
Stocarea
Credit
Inceput
Plata
Livrarea
Durata altor
Sfârñitul deñila
Fabricaðia
ciclului
de stocare a
cheltuieli
clienði
materiilor
de
produselor
clienði
fabricaðiei
ul
furnizorului
facturarea
producðie
la
prime
finite
clienðilor
fabrica
furnizor
ðiei
I I I I I I I I
I
Credit furnizor
47270232 Page 12 of 110

Simplificând, se poate spune cã ciclul de exploatare:

cumpãrare - producðe - vânzare începe primirea livrãrilor de la
furnizori ñi se încheie cu încasãrile de la clienði.
In cazul unei întreprinderi care presteazã servicii sau
desfañoarã activitate de comerð, ciclul de exploatare este foarte
diferit de cel al unei societãði productive.
Ciclul de exploatare într-o activitate de

prestãri servicii
tCredit
Plata
imp
Efectuarea
Plata
Datorie
personalului
cãtre personal
client
prestaðiei
serviciului
I
I
In unele
activitãði,
durata
ciclului poate
fi aproape
nulã, de
exemplu în
cazul
47270232 Page 13 of 110

serviciilor ce se plãtesc cash, cum ar fi prestãrile ñoferilor de

taximetre.
Credit
Durata
Ciclul
Plata lañi
Incasãri
Plata alði
Livrare+facturare
Livrare
Cheltuieli
Credit
timpfurnizorilor
de
de altor
exploatare
stocare
de
clienðia mãrfurilor
într-o activitate de comerð
creanðieri de
comercializare
furnizo
facturare
obligaðii
exploatare
furnizori
r
I
I
I
I
I I
Credit -
In activitãðile de comerð, durata ciclului de exploatare,

respectiv de aprovizionare, depozitare, vânzare ñi apoi încasare a
acestor vânzãri este, în general scurtã, dacã se comparã cu durata
ciclului de exploatare într-o întreprindere cu specific de producðie.
c) Ciclul de finanðare
Ciclul de finanðare acoperã ansamblul operaðiunilor care

intervin între întreprindere ñi cei care aduc capital, fie ei
acðionari sau creanðieri, cu excepðia creanðierilor pentru ciclul
de exploatare, ale cãror operaðiuni sunt analizate în ciclul de
exploatare.
47270232 Page 14 of 110
TEMA III.
Structura Financiara a Intreprinderii
1. Componenta resurselor financiare
Fluxurile financiare dintr-o intreprindere corespund specificului
activitatii desfasurate. Din observarea bilantului se constata ca
exista doua tipuri de active: imobilizarile (imobile, instalatii etc.) si
47270232 Page 15 of 110

activele de exploatare (stocurile, creditele client s.a.), ambelor

trebuind sa li se asigure surse de finantare, fie interne sau externe.
Resursele financiare interne de care dispune intreprinderea
sunt de doua tipuri: pe de o parte, veniturile realizate prin
comercializarea bunurilor sau serviciilor ce fac obiectul activitatii
societatii si, pe de alta parte, resurse ce apar automat in ciclul
exploatarii (creditul furnizor s.a.).
Resursele financiare externe prezinta o multitudine de forme:
cresterei de capital, imprumuturi obligatare, credite de trezorerie.
Fluxurile financiare de intrare sunt utilizate pentru a acoperi
nevoile de finantare atat pentru investitii, cat si pentru cheltuielile
generate de desfasurarea procesului de exploatare.
Pentru investitii, finantarea necesara se calculeaza tinand
seama de valoarea initiala a proiectului de investitie, de amortizari
si de sumele obtinute din vanzarea unor active fixe.
∆ Investitii = ∆ Imobilizari (nete) +
Amortizarea exercitiului
Necesarul de finantat al ciclului de exploatare, care se
numeste in general necesar de fond de rulment (NFR), este suma
ceruta de desfasurarea unui ciclu achizitie - productie - vanzare, in
cursul caruia pot sa apara finantari (indatorari) si creante pe termen
scurt. El se calculeaza ca diferenta dintre activul si pasivul de
exploatare.
Activ de exploatare Pasive de exploatare sau

(Utilizari in ciclul de Resurse de exploatare
exploatare)
Furnizori - materii prime si
Stocuri - materii prime materiale
- productie - servicii
neterminata
- produse finite Clienti (avansuri)
Creante clienti Obligatiuni de plata si
Avans catre furnizori creante din exploatare
Efecte de primit
47270232 Page 16 of 110

2. Analiza posturilor de bilanð.
FLUXURI SI STOCURI
Fluxul reprezintã un transfer de intrare sau de ieñire de

bunuri, servicii sau capital al întreprinderii, în relaðia sa cu
exteriorul (alte societãði comerciale bancare ñi nebancare,
statul etc.). Fluxurile reale desemneazã miñcãrile de produse
fizice ñi servicii, în timp ce fluxurile financiare se referã la
operaðiuni bãneñti. In general, fluxurile reale sunt exprimate în
lei (în monedã naðionalã, deñi pentru operaðiuni de comerð
exterior se reðine ñi exprimarea acestora în valuta care face
obiectul tranzacðiei) ñi reprezintã contravaloarea monetarã a
cantitãðii de bunuri vândute sau cumparate.
De exemplu, o societate comercialã cu profil siderurgic

cumparã o cantitate de minereu de la o altã societate furnizoare. Se
realizeazã astfel un flux real (cumpãrarea minereului) între furnizor
ñi întreprindere ñi, în contrapartidã, un flux financiar de sens invers
ce reprezintã plata efectuatã de întreprindere cãtre furnizor.
Cantitatea de minereu poate fi utilizatã imediat sau, cel mai

adesea, va fi inmagazinatã, adicã va determina creñterea stocului
de minereu deðinut de întreprindere. Totodatã, stocul de bani al
acesteia (casa) se va diminua corespunzãtor.
In concluzie, fluxurile generate de operaðiunea de

aprovizionare vor determina o creñtere a patrimoniului
-10mil.lei
+10mil.lei
Intreprindere
Cumpãrare
Furnizor
Plata
Casa
Stoc
minereului
minereu
minereu
47270232 Page 17 of 110

Este posibil ca întreprinderea sã nu plãteascã imediat. In

momentul când se negociazã cumpãrarea minereului, întreprinderea
poate încheia cu furnizorul un contract prin care se obligã sã
plãteascã marfa pe care vrea sã o cumpere într-un interval de trei
luni. Astfel apare un credit furnizor, operaðiunea respectivã
determinând o creñtere a datoriilor întreprinderii faðã de societatea
de la care a cumpãrat, fãrã ca stocul acesteia de monedã (casa) sã
scadã.
Analiza activitãðii financiare a unui agent economic se

efectueazã pe baza documentelor contabile, dintre care cele mai
importante sunt, pentru evidenðierea fluxurilor ce determinã
creñterea patrimoniului întreprinderii, contul de rezultate (profit ñi
pierderi) ñi pentru inventarierea stocurilor, bilanðul contabil încheiat
de orice agent economic la 31 decembrie.
BILANTUL CONTABIL
Bilanðul contabil este inventarul, la o datã stabilitã prin

Legea Contabilitãðii (în ðara noastrã 31 decembrie) a tuturor
activelor ñi datoriilor unei întreprinderi, soldul dintre acestea
reprezentãnd avuðia agentului economic. Intocmirea bilanðului
se realizeazã în conformitate cu unele reguli fundamentale,
stabilite prin Legea contabilitãðii:
➫ fluxurile fizice sunt înregistrate la data efectuarii lor ñi nu în

momentul reglementãrii lor financiare (încasari sau plãði).
Astfel, vânzãrile sunt înregistrate în contabilitate atunci când
s-a fãcut livrarea mãrfurilor ñi contravaloarea lor va
determina creñterea imediatã a veniturilor - deci a profitului
- chiar dacã încasarea efectivã se va produce câteva luni
mai târziu;
➫ în realizarea înregistrãrilor contabile nu se ðine seama de

deprecierea monetarã cauzatã de inflaðie. In general,
47270232 Page 18 of 110

bunurile achiziðionate de o firmã ñi pãstrate în stoc sunt

înregistrate în bilanð cu preðurile lor istorice (preðul cu care
au fost cumpãrate), eventual diminuate in urma deprecierii
fizice (amortizãrii). Excepðie fac situaðiile când, prin lege
specialã, se stipuleazã reevaluarea mijloacelor fixe deðinute
de întreprinderi, potrivit unei metodologii bine determinate.
Pentru exemplificare, se prezintã bilanðul contabil al firmei

ABC-SRL, principalele posturi fiind clasificate în ordinea crescãtoare
a lichiditãðii:
Active imobilizate Capitaluri proprii

Imobilizãri corporale 800 300 Capital social
Imobilizãri necorporale 25 350 Rezerve ñi provizioane
constituite în
conformitate cu legislatia
în vigoare
Imobilizãri financiare 50 150 Rezultatul exerciðiului
Provizioane pentru risc
200 ñi obligaðii de platã
375 Datorii la termen
Active circulante (de
exploatare)
Stocuri 900 Datorii de exploatare
Creanðe client 1500 450 Furnizori
Alte creanðe de 325 500 Alte datorii de exploatare
exploatare
Disponibilitãði 1275 600 Credite de trezorerie

TOTAL ACTIV 2725 2725 TOTAL PASIV
Activul este grupat in douã mari rubrici: activ imobilizat ñi

activ circulant, cu o poziðie de închidere - disponibilitãði.
47270232 Page 19 of 110

Imobilizãrile
Imobilizãrile reprezintã bunurile durabile (care nu sunt

destinate vânzãrii sau transformãrii) aflate în posesia
întreprinderii ñi care au rolul de a fi utilizate ca instrumente de
lucru:
➺ imobilizãrile corporale cuprind terenurile, construcðiile,

utilajele ñi instalaðiile, mijloacele de transport ñ.a. Acestea
sunt contabilizate ca imobilizãri nete, respectiv la preðul la
care au fost cumpãrate (imobilizãri brute) din care se scade
amortismentul, respectiv uzura fizicã ñi moralã suferitã în
timp de activ. Nivelul amortizãrii este reglementat de
autoritatea fiscalã a statului pentru fiecare categorie de
bunuri industriale, în concordanðã cu durata normatã de
viatã a activului;
➺ imobilizãrile necorporale reprezintã brevetele, licenðele,

fondurile de comerð pe care le-a achizitionat întreprinderea;
➺ imobilizãrile financiare sunt plasamentele pe termen

realizate de societate.
Activele circulante
Stocurile
Reprezintã valoarea materiilor prime ñi materialelor,

mãrfurilor, producðia neterminatã, produsele finite aflate în
stoc în posesia întreprinderii. Acestea sunt evaluate ðinând
seama de nivelul costurilor de producðie (fãrã sã se ðinã
seama de taxele de consum aferente), din care se scad
eventualele mãrfuri care au suferit deteriorãri. In general,
stocurile sunt înscrise în bilanð la valoarea lor istoricã ñi nu
sunt reevaluate în urma inflaðiei.
Creantele clienði
47270232 Page 20 of 110

Postul de activ creanðe clienði grupeazã totalitatea

datoriilor pe care le au clienðii faða de firma respectivã. Aceste
creanðe sunt materializate în diverse forme: ca efecte de
comerð (de încasat), cum sunt biletul la ordin, scrisoarea de
schimb etc. Dacã unele efecte au fost depuse la bancã pentru
a fi scontate ñi suma corespunzãtoare nu a fost încã primitã,
ele vor fi înregistrate în afara bilanðului. Deoarece efectele de
comerð reprezintã o formã de credit, întreprinderea suportã un
risc, acela de a nu-ñi putea recupera banii de la clienðii sãi. In
analiza financiarã a poziðiei societãðii, nivelul acestui post din
bilanð, precum ñi calitatea clienðilor au o mare importanðã,
mai ales cã acestea trebuiesc confruntate cu totalitatea
creditelor de trezorerie pe care banca le-a acordat
întreprinderii pentru desfãñurarea activitãðii curente (de
exploatare).
Alte creante de exploatare
Adesea, o societate dispune de creaðe asupra unor terði,

altele decât cele obðinute prin livrarea de bunuri sau servicii,
cum sunt: plãði în avans unor furnizori, obligaðiuni de platã
achitate în avans, diverse conturi de regularizare etc.
Disponibilitãti
Societatea are, în general, lichiditãði pe care le conservã

sub forma de disponibilitãði fie în casã fie în conturi la vedere
la bãnci. De asemenea, ea îñi plaseazã o parte din resursele
disponibile in fonduri pe termen scurt pentru acoperirea
necesitãðilor financiare sezoniere sau în vederea unei
activitãði investiðionale mai mari. Aceste resurse se pot regãsi
în bilanð în posturi de forma valori mobiliare de plasament.
Pasivul bilanðului reprezintã totalitatea datoriilor firmei. Soldul

între activ ñi ansamblul datoriilor aratã ce posedã în mod real
acðionarii (bogãðia acestora), ceea ce se numeñte situaðie netã sau
47270232 Page 21 of 110

fonduri proprii. Pasivul este structurat în ordinea exigibilitãðii

crescãtoare (datorii care trebuiesc achitate din ce în ce mai repede).
Capitalurile proprii
Capitalurile proprii (sau fondurile proprii) corespund

aportului acðionarilor ñi pot fi calculate scãzând din întregul
activ totalitatea datoriilor realizate de întreprindere. Aceste
fonduri apar in bilanð în rubrici diferite:
➺ capital adus de acðionar, respectiv capitalul social ñi primele

de emisiune;
➺ parte din profit, lãsat de acðionari la dispoziðia întreprinderii

(rezerve legale ñi facultative, provizioane ñi subvenðii cu
caracter de rezervã etc.);
Datoriile financiare
Datoriile financiare contractate de întreprindere sunt de

douã feluri: datorii pe termen mediu ñi lung ñi credite de
trezorerie.
➺ • Datoriile la termen sunt realizate pentru o perioadã mai

mare de un an. Ele se pot prezenta sub forma de obligaðiuni
sau credite bancare, împrumuturile fiind contractate la
instituðii specializate.
➺ • Creditele de trezorerie reprezinã datorii contractate de

întreprindere în sistemul bancar pe termen scurt, de obicei
sub trei luni. Aceste credite se prezintã sub diverse forme:
credite prin mobilizarea unor efecte de comerð, credite
documentare sau credite descoperit de cont (overdraft).
Creditul comercial este o formã de credit prin care un furnizor

de mãrfuri sau servicii acordã clientului sãu comercial posibilitatea
47270232 Page 22 of 110

de a nu-i plãti imediat, ci dupã o anumitã perioadã, de obicei scurtã,

de timp.
Efectul de comerð este un titlu de credit care atestã obligaðia

unei persoane (debitor) de a plãti o sumã de bani, de a da un bun
sau de a executa un serviciu unei alte persoane (creditor) la o datã
precizatã, numitã scadentã.
Credit documentar este o tehnicã bancarã menitã sã

întareascã încrederea între douã pãrði implicate într-o operaðiune
comercialã, prin acordarea amândorura de garanðii de platã,
respectiv de livrare la termenul ñi în condiðiile contractate.
Creditul descoperit de cont (overdraft) reprezintã creditarea

realizatã de o bancã faðã de clientul sau în contul deschis de
acesta, deñi suma din cont este insuficientã (sau nulã) pentru a
efectua operaðiunile platã pe care titularul de cont doreñte sã le
efectueze.
Datoriile de exploatare
Datoriile de exploatare cuprind ansamblul creditelor pe

care furnizorii întreprinderii le-au acordat acesteia prin
intermediul acordurilor încheiate la întocmirea facturilor.
Creanðele furnizorilor asupra firmei se materializeazã sub
diverse forme: facturi, efecte de platã ñ.a. ñi sunt similare cu
creanðele pe care le are firma asupra propriilor ei clienði.
Alte datorii de exploatare
Alte datorii de exploatare reprezintã diverse datorii pe

termen scurt pe care întreprinderea le înregistreazã sub
diverse aspecte: datorii fiscale sau la fondurile sociale,
avansuri primite din partea clienðilor, conturi de regularizare în
pasiv etc..
47270232 Page 23 of 110

Contul de profit si pierderi
Contul de profit si pierderi se intocmeste cu scopul de a

oferi informatii asupra rezultatului net obtinut de intreprindere
(profitul sau beneficiul net) in urma desfasurarii activitatii.
Acest cont pune in evidenta variatia bogatiei firmei,
determinata de realizarea de venituri si efectuarea de
cheltuieli legate de exploatare si de deprecierea activelor pe
care le poseda intreprinderea. Spre deosebire de bilant, care
prezinta situatia la un moment dat - fiind, in consecinta, un
cont de stoc, static - contul de profit si pierderi este un cont de
flux sau de variatie a valorii, care prezinta evolutia dinamica a
societatii.
Rezultatul net al exploatarii se calculeaza in mai multe etape:
Debit Credit Sold (credit -

debit)
Cumparari de bunuri Vanzari de bunuri si
si servicii servicii
- ∆ Stoc de bunuri + ∆ Stoc de produse
achizitionate finite
Marja comerciala
Alte cheltuieli
externe
Valoarea adaugata
Salarii
Taxe (altele decat
impozitul pe profit)
Excedentul brut de
exploatare (EBE)
Amortizari Alte produse
Cheltuieli financiare
Rezultat curent
inainte de
impozitare
47270232 Page 24 of 110

Cheltuieli Venituri
exceptionale exceptionale
Participari ale
salariatilor
Impozit pe profit
Rezultatul net
contabil
Profitul net
Calculul soldurilor intermediare de gestiune (marja comerciala,

valoarea adaugata, EBE, profitul brut) se realizeaza tinand seama de
mai multe considerente:
➺ în cazul unei întreprinderi cu activitate exclusiv de comerð,

marja comercialã se va calcula astfel:
Marja comerciala = vanzarile - pretul marfurilor vandute
➺ se observã cã, la calculul marjei comerciale se are in vedere

numai producðia vândutã, dacã întreprinderea este cu profil
de producðie sau numai vânzãrile efective, dacã
întreprinderea este de comerð. Dacã stocurile de produse
finite destinate vanzarii cresc, cheltuielile efectuate pentru
acele produse finite care rãmân în stoc nu se scad, adicã nu
sunt luate în calculul marjei comerciale;
➺ în ce priveste cheltuielile efectuate pentru achizitionarea de
materii prime, materiale etc., daca o parte dintre acestea au
dus la cresterea stocului de materii prime etc. si nu la
realizarea de produse destinate vanzarii, cheltuielile aferente
cumpãrãrii acestei pãrði nu sunt luate în calculul marjei
comerciale.
Pentru societatile care desfasoara atat activitate de comert,

cat si de productie, notiunea de marja comerciala (asupra costului
achizitionarii) nu este suficienta, deoarece in costul produselor
vandute apar si alte consumuri, care provin din afara firmei
(furnituri, lucrari executate de terti, transporturi etc.). Valoarea
adaugata reprezinta o marja comerciala largita cu acest fel de
cheltuieli.
47270232 Page 25 of 110
Excedentul brut de exploatare (EBE), care rezulta prin

scaderea din valoarea adaugata a salariilor, contributiilor sociale,
impozitelor si taxelor (altele decat impozitul pe profit) este un
indicator foarte important pentru analiza rentabilitatii intreprinderii.
EBE reprezinta profitul obtinut din exploatare, indiferent de politica
financiara a firmei (nu este influentat de cheltuielile financiare).
Indicatorul rezultatul curent se calculeaza scazand din EBE

sumele aferente amortizarii fondurilor fixe si cheltuielile financiare.
Amortizarea, reprezentand deprecierea inregistrata de activele
imobilizate, nu corespunde unei cheltuieli reale, dar are ca efect
pentru intreprindere reducerea bazei impozabile. Cheltuielile
financiare, care cuprind, in principal sumele aferente dobanzilor, pot
fi importante in cazul finantarii activitatii - de exploatare sau
investitii - prin indatorare externa. De remarcat ca amortismentul
imprumuturilor (rambursarea) nu face obiectul niciunui comentariu
referitor la profitul firmei. Nivelul imprumutului apare la pasiv ca o
datorie si contrapartida sa la activ (in casa sau in orice alta
inregistrare a unei investitii).
Rezultatul net sau profitul net rezulta in urma adunarii soldului

dintre veniturile si cheltuielile exceptionale si a impozitului pe profit.
Veniturile si cheltuielile exceptionale, respectiv acele fluxuri banesti
ce apar in afara ciclului de exploatare, pot fi sume obtinute in urma
vanzarii unor active, creãrii unor provizioane exceptionale , cum
sunt cresterile de preturi, fluctuatiile cursului de schimb al monedei
nationale etc.)
Exemplu: contul de profit si pierderi al societatii ABC.SRL
Debit Credit Sold (credit -

debit)
1050 3000
Cumparari de bunuri Vanzari de bunuri si
si servicii servicii
47270232 Page 26 of 110
- 50 + ∆ Stoc de produse
∆ Stoc de bunuri finite
achizitionate 100
------- 3100
1
000
Marja comerciala
2100
Alte cheltuieli
externe 400
Valoarea adaugata
1700
Salarii
1000
Taxe (altele decat
impozitul pe profit)
200
Excedentul brut de
exploatare (EBE)
500
Amortizari 150 Alte produse
200
100
Rezultat curent
inainte de
impozitare
350
Cheltuieli 150 Venituri
exceptionale 250 exceptionale
Participari ale
salariatilor 50
Impozit pe profit
76
Rezultatul net
contabil 124
Profitul net
124
47270232 Page 27 of 110

3. Strucura financiara si criterii de optimizare a acesteia.
Structura financiara a intreprinderii reprezinta raportul

dintre finantarea acesteia din fonduri proprii sau resurse
imprumutate, precum si raportul dintre finantarea pe termen
scurt, aferenta, in general, ciclului de exploatare si cea pe
termen mediu si lung, legata de procesul investitional.
In structura pasivului sunt puse in evidenta indatorarea totala,

comparativ cu intregul pasiv al firmei si impartirea capitalurilor
permanente in capitaluri proprii si capitaluri imprumutate pe termen
mijlociu si lung.
Datorii
Rata indatorarii =
Total pasiv
Datorii pe termen mijlociu si lung

Rata indatorarii la termen =
Capital propriu
Cel care imprumuta firma (fie o banca, fie reprezentantul

investitorilor de pe piata financiara) va dori sa cunoasca
posibilitatea acesteia de a-si acoperi datoriile financiare. Pe termen
scurt, intreprinderea trebuie sa obtina un excedent brut de
exploatare EBE (inainte de impozitare) suficient de mare pentru a
acoperi cheltuielile financiare (rata de capital, dobanzile,
comisioanele etc.).
EBE
Pe termen lung, intreprinderea trebuie sa dispuna de suficiente

resurse pentru a-si plati rata de capital, dobanda si alte cheltuieli
aferente imprumuturilor.
47270232 Page 28 of 110

Datorii pe termen mijlociu si lung

Capacitatea de autofinantere
Pentru a analiza situatia financiara a unei intreprideri se va

realiza o analiza diagnostic, ce va cuprinde informatii privind
liciditatea, rentabilitatea si structura financiara a acesteia,
comparand realizarile in mai multi ani consecutivi, precum si pozitia
firmei fata de alte firme cu acelasi profil de activitate.
Alegerea structurii financiare, care se refera la decizia de a

apela la finantarea pe termen scurt sau la cea pe termen mijlociu
sau lung, respectiv repartitia pe care o realizeaza firma intre
creditele de trezorerie si capitalurile permanente reprezinta cea mai
importanta decizie de politica financiara a intreprinderii.
Finantarea activelor imobilizate trebuie sa se realizeze, in
general, prin capitaluri permanente, deoarece aceste active
reprezinta un necesar permanent pentru intreprindere.
Finantarea necesitatilor ciclului de exploatare, care se refera la
finantarea activelor circulante - respectiv creante si stocuri ce vor
disparea in scurt termen - trebuie gandita si din perspectiva
necesitatii acoperirii cerintelor de finantare a creantelor si stocurilor
care le vor inlocui pe cele anterioare. Apare, astfel, un necesar de
finantare a ciclului de finantare cu caracter permanent. S-a
constatat ca o buna finantare coreleaza finantarea prin capitaluri
permanente cu un necesar de fond de rulment permanent si
creditele de trezorerie cu necesitati temporare de finantare
sezoniere).
Finantarea permanenta a activelor circulante este definita ca
fond de rulment (capitaluri permanente - imobilizari = active
circulante - pasive pe termen scurt). O decizie fundamentala a
politicii financiare a firmei consta, deci, in alegerea nivelului fondului
de rulment.
Necesitatea ciclului de finantare = Fondul de rulment + Creditele de trezorerie
47270232 Page 29 of 110

Observatie.
Nu trebuie sa se confunde necesarul ciclului de exploatare
(numit in general necesar de fond de rulment NFR) cu partea care
este finantata prin capitaluri permanente (fondul de rulment
propriu-zis).
Prezentarea schematica a bilantului - din desenul de mai jos -
pune in evidenta cum ar trebui sa se repartizeze pasivul unei
intreprinderi intre capitalurile permanente (finantarea imobilizarilor
si a partii permanente a NFR) si creditele de trezorerie.
Capitaluri permanente
Imobilizari
(fonduri proprii si
imprumuturi
pe termen lung)
Fond de rulment
Stocuri
Furnizori
Clienti
Credite de trezorerie
Disponibilitati
Fiecare intrepridere isi intocmeste un plan de finantare, pe

care ulterior isi poate construi politica financiara pe care o considera
cea mai rentabila. Se prezinta mai jos schita unui plan de finantare.
I. UTILIZARI Anul Anul Anul Total

1 2 3 cumul
at
Investitii in imobilizari
- terenuri 1000 1000
- imobile 3000 2000 5000
- utilaje 1500 1000 500 3000
Investitii financiare 500 1000 500 2000
Rambursarea datoriei pe 200 200 800 1200
termen lung
Necesarul ciclului de 300 500 500 1300
47270232 Page 30 of 110

exploatare
Dividende 500 600 300 1400
1. Total utilizari 7000 3300 4600 14900
II. SURSE DE FINANTARE
2. Surse interne 1000 1400 1200 3600
- capacitatea de autofinantare 1000 1200 1200 3400
- vanzarea de active 200 200
Soldul necesarului (1 - 2) 6000 1900 3400 11300
Soldul cumulat 6000 7900 1130 11300
0
3. Surse externe (capitaluri
permanente)
- cresteri de capital
- aportul asociatilor
- imprumuturi la termen
4. Totalul surselor permanente
(2 + 3)
Soldul finantarilor permanente
(1 - 4)
Soldul cumulat
Din practica gestiunii financiare, se observa ca este convenabil

sa se realizeze o finantare cu capitaluri permanente pentru
acoperirea necesarului de fond de rulment permanent, pentru
necesitatile temporare fiind utilizate creditele de trezorerie.
Referitor la acoperirea fondului de rulment, intreprinderea

poate adopta mai multe tipuri - strategii - de politica financiara.
Strategia
S
A
B trategia
NFR
FondIII de rulment
III
Necesar de fond de rulment
47270232 Page 31 of 110

Strategia I consta intr-o atitudine foarte prudenta in ce

priveste constituirea fondului de rulment, intotdeauna mai mare
decat necesitatile de exploatare. Aceasta rezerva de capitaluri
permanente va putea fi utilizata cand s-ar produce o crestere
neasteptata a necesitatilor de exploatare ( de exemplu, cu ocazia
unei amplificari a vanzarilor care vor genera o cerere sporita de
cheltuieli de exploatare, la aparitia unei recesiuni etc.). Acest tip de
politica financiara prezinta inconvenientul ca poate mentine
capitaluri nefructificate, ceea ce inseamna, prin irosirea unor
castiguri de oportunitate, o pierdere pentru agentul economic.
Strategia II este o strategie de finantare medie, adica fondul

de rulment acopera in medie nevoile permanente de exploatare.
Cand necesarul de exploatare depaseste fondul de rulment (zonele
A), intreprinderea face apel la credite de trezorerie, iar daca dispune
de excedente de lichiditate (zonele B) isi va plasa pe termen scurt
acest exces pentru a-l fructifica.
Strategia III presupune utilizarea aproape permanenta a

creditelor de trezorerie (credite mobilizate, de scont s.a.) pentru a-si
finanta nevoile permanente. Exista insa pericolul ca intreprinderea
sa se gaseasca in situatie de incetare de plata. De exemplu, intr-o
situatie de inflatie accentuata, agentii economici apeleaza la bancile
lor pentru a obtine o marire a plafonului de credit de trezorerie; in
acelasi timp, insa, bancile sunt obligate sa-si reduca nivelul
creditului acordat din cauza politicii restrictive pe care le-o impune
banca centrala - autoritatea monetara a statului - in scopul luptei
contra inflatiei.
47270232 Page 32 of 110

Politica indatorarii si parghia financiara
Structura de capital descrie componenta fondurilor care sunt la

dispozitia unei societati comerciale. Ea este reprezentata de
raportul dintre datorii si fondurile proprii. Deoarece politica
indatorarii se refera la o perioada mai indelungata, datoriile care fac
obiectul analizei sunt, in general, datoriile la termen, tinandu-se
eventual cont de creditele bancare pe termen scurt utilizate de
maniera permanenta.
Importanta structurii capitalului rezida din:
➺ rolul indatorarii in rentabilitatea fondurilor proprii ale unei

societati. Influenta indatorarii se numeste efect al indatorarii
sau efect de parghie (levier in franceza, leverage in
engleza);
➺ riscul financiar la care se expune intreprinderea cand se

indatoreaza.
Exemplu:
Se considera doua intreprinderi identice din punct de vedere al

activelor si rezultatului exploatarii. Societatea A este finantata
exclusiv prin fonduri proprii (100.000 de actiuni, fiecare valorand
100 u.m.). Societatea B a emis 50.000 actiuni, a 1oo u.m. si
imprumuta pe termen lung 5.000.000, cu o dobanda anuala de 10%.
Se calculeaza efectul produs de datorie asupra rentabilitatii
fondurilor proprii, cand cota impozitului pe profit este de 50%.
Intreprinderea Intreprinder
A ea B
(indatorata)
Rezultatul exploatarii (inaintea 2.000.000 2.000.000
cheltuielilor financiare)
Cheltuieli financiare 0 500.000
Profit brut 2.000.000 1.500.000
47270232 Page 33 of 110
Profit net 1.000.000 750.000

Capitaluri proprii 10.000.000 5.000.000
Rentabilitatea capitalurilor proprii 10% 15%
(profitul net / capitalurile proprii)
Din exemplul de mai sus se observã cã rentabilitatea

capitalurilor proprii poate fi mai mare, dacã întreprinderea utilizeazã
fonduri împrumutate pentru finanðarea activitãðii. Intr-o situaðie de
acest fel, îndatorarea acðioneazã ca o pârghie financiarã, dar
întreprinderea se confruntã, dacã apeleazã la împrumut, cu un risc
financiar generat de obligaðia sa contractualã de a-l rambursa.
In schema de mai jos se prezintã resursele interne ñi externe

de finanðare a activitãðii întreprinderii ñi destinaðiile posibile ale
acestora.
Resurs Resurse
Necesita
e externe
ti
interne
Furnizo
Stocuri +
ri
clienti
Necestatile
ciclului de
Credite
de
Necesitati
Investit
permanente de
ii
exploatare
Necesitati Autofinanta
stabile re Cresteri
de
47270232 Page 34 of 110

Datorii pe
termen
Dupã cum se observã, o regulã generalã pentru o bunã

gestiune financiarã stabileñte cã resursele financiare stabile –
respectiv cele de care întreprinderea dispune pe termen mediu sau
lung – trebuiesc afectate unor necesitãði stabile, necesitãðile
temporare fiind acoperite, în cea mai mare parte, prin resurse pe
termen scurt.
TEMA IV.
Bilantul Functional si Patrimonial
Informaðia contabilã necesarã analizei ñi gestiunii financiare,
precum ñi managementului financiar ñi economic la nivelul agentului
economic ñi al economiei în ansamblul ei se regãseñte în principalele
documente contabile, care sunt:
 bilanðul, care prezintã situaðia întreprinderii la un moment
dat, respectiv la data închiderii exerciðiului;
 contul de rezultate, care realizeazã activitatea întreprinderii
pe parcursul exerciðiului;
 anexa, care completeazã ñi comenteazã informaðiile
furnizate de bilanð ñi de contul de rezultate;
 alte documente contabile, cum ar fi tabloul fluxurilor de
trezorerie, al obligaðiilor fiscale, informaðii bursiere etc., care
nu sunt obligatorii, dar care devin indispensabile pentru o
bunã gestionare financiarã.
In analiza activitãðii unei întreprinderi se disting douã categorii
de informaðii, care se referã la:
✔ fluxuri, ce reprezintã variaðia stocurilor diverselor elemente

reale sau financiare;
47270232 Page 35 of 110

✔ stocuri, prin aceastã denumire fiind desemnatã suma

algebricã a fluxurilor înregistrate într-o perioadã datã.
In accepðiunea financiarã a întreprinderii, termenul trezorerie
desemneazã ansamblul capitalurilor lichide ale acesteia (casa,
conturile curente la bãncile comerciale, efectele negociabile ñ.a.).
Nivelul pe care îl prezintã trezoreria la un moment dat
este reprezentat de soldul dintre resursele financiare ñi
utilizãrile acestora.
Bilanðul este documentul contabil care prezintã, la un
anumit moment – în conformitate cu legislaðia contabilã
(în România, trimestrial ñi anual) – totalitatea utilizãrilor ñi
sursa de constituire a finanðãrii activitãðilor întreprinderii.
O astfel de prezentare a bilanðului se numeñte bilanð
funcðional.
Pentru o persoanã juridicã, noðiunea de patrimoniu
desemneazã ansamblul bunurilor, drepturilor ñi
1)
obligaðiilor economice .
Din punct de vedere patrimonial, se considerã cã
întreprinderea este caracterizatã de totalitatea bunurilor
pe care le deðine ñi a obligaðiilor pe care le-a contractat,
soldul acestora constituind activul net sau valoarea
contabilã a capitalurilor acðionarilor.
Sub formã schematicã, pornind de la bilanðul contabil clasic,
bilanðul funcðional ñi cel patrimonial se prezintã ca în anexa A1.
Bilantul functional
Pentru a înðelege bilanðul funcðional se realizeazã analiza
bilanðului contabil în termeni de stoc.
Scopul bilanðului funcðional este de a explica nivelul trezoreriei
întreprinderii, plecând de la capitalurile aduse de acðionari.
Bilanðul funcðional va cuprinde principale rubrici:
activele imobilizate
1) *** Nouveau Petit Larousse, 1992, Librairie Larousse, 17, Rue de Montparnasse et boulvard
Raspail, Paris VIe.
47270232 Page 36 of 110

Aceastã rubricã va cuprinde totalitatea investiðiilor realizate de

întreprindere;
posturile de utilizãri si resurse de exploatare.
 utilizãrile desemneazã ansamblul cheltuielilor de

exploatare încã neconsumate (respectiv stocurile) ñi
valoarea produselor vândute, dar neîncasatã (creanðe
clienði);
 resursele financiare vor fi constituite din obligaðiile de
platã contractate, dar încã neachitate (credite furnizor) ñi
din încasãri de la clienði, pentru produse comandate dar
nelivrate;
 soldul net al utilizãrilor ñi resurselor de exploatare se
numeñte Necesar de fond de rulment (NFR):
 termenul de “necesar” aratã cã utilizãrile sunt mai mari
decât resursele, când NFR este pozitiv ñi trebuie sã fie
finanðat. Dacã NFR este negativ, înseamnã cã
activitatea de exploatare degajã resurse financiare,
care vor putea finanða celelalte activitãði ale
întreprinderii sau vor putea constitui resurse de
trezorerie;
 termenul “de fond de rulment”aratã cã este vorba de
sume, în numerar sau în conturi bancare, necesare sau
disponibile.
Necesar de fond de rulment este format din însumarea

algebricã a urmãtoarelor conturi:
Stocuri Materii prime, materiale,
produse ñi lucrãri
neterminate, produse finite
+ Creanðe de exploatare Creanðe client, avansuri

furnizor, creditori ai
47270232 Page 37 of 110

exploatãrii
- Datorii de exploatare Credite furnizor, alði debitori

ai exploatãrii
= Necesar de fond de
rulment
Necesarul de fond de rulment este complet independent de
sistemele de evaluare a imobilizãrilor, a sistemelor de amortizare ñi
a provizioanelor pentru deprecierea activelor imobilizate. In schimb,
NFR depinde de:
 sistemul de evaluare a stocurilor;
 reglementãrile privind plãðile ñi încasãrile, respectiv dacã
acestea se pot desfãñura pe unul sau mai multe exerciðii
financiare;
 politicile adoptate de întreprindere ñi/sau reglementãrile în
ce priveñte provizioanele relative la activele circulante ñi la
cheltuielile de exploatare.
Variaðia necesarului de fond de rulment din ciclul de
exploatare explicã diferenða dintre excedentul brut de
exploatare (EBE) ñi excedentul de trezorerie al exploatãrii
(ETE). Aceastã diferenðã constã numai în decalajul dintre
fluxurile efective de trezorerie din ciclul de exploatare
(încasãrile nete efective) ñi câñtigurile efective generate de
activitatea de exploatare.
Calculul excedentului de trezorerie a exploatãrii se poate
realiza plecând de la excedentul brut de exploatare:
Excedentul brut de exploatare
– Variaðia Necesarului de fond de rulment
= Excedentul de Trezorerie a exploatãrii
In toate situaðiile prezentate anterior s-a presupus cã
obligaðiile fiscale sau cãtre ceilalði parteneri comerciali au fost
plãtite când s-au consemnat în contul de rezultate, cheltuielile
financiare au fost achitate conform contractelor stabilite etc. In
47270232 Page 38 of 110

realitate, existã decalaje de platã, care vor constitui Necesarul de

fond de rulment în afara exploatãrii, a cãrui dimensiune va putea fi
stabilitã în avans numai cunoscând îndeaproape situaðia
întreprinderii ñi relaðiile acesteia cu partenerii de afaceri.
resursele stabile
Intreprinderea dispune, pentru finanðarea activitãðilor sale, de

resurse stabile, respectiv de fonduri care nu sunt exigibile în
termen scurt, care cuprind:
 capitaluri proprii, respectiv capitalurile aduse de acðionari la
crearea întreprinderii, precum ñi creñterile de capital social, la
care se adaugã capitalul lãsat de acðionari la dispoziðia
întreprinderii sub forma rezervelor din rezultatul exerciðiilor
(profitul);
 resursele împrumutate pe termen mediu sau lung, ce cuprind
diversele împrumuturi contractate de întreprindere pe o
perioadã mai mare de un an ñi care nu au fost încã
rambursate.
Fondul de rulment funcðional (FRF) reprezintã soldul dintre
resursele zise stabile ñi imobilizãri (utilizãri stabile).
 când FRF este pozitiv, înseamnã cã întreprinderea dispune
de un excedent de resurse de trezorerie;
 când FRF este negativ, se constatã cã imobilizãrile sunt
finanðate ñi din resurse de trezorerie.
Nota
FRF nu face distincðia între resursele împrumutate cu
scadenða realã în anul respectiv sau peste un an, ci numai
între împrumuturile contractate cu scadenðe mai mari de un
an.
disponibilitãtile si trezoreria
Trezoreria diferã de disponibil, în sensul cã este formatã din:

+ disponibilul în casã
47270232 Page 39 of 110

+ soldul creditor în conturile la vedere din bãnci;

+ plasamentele financiare
– resursele de trezorerie
= Trezoreria
Noðiunea de trezorerie este importantã pentru întreprindere,
deoarece desemneazã:
– numerarul de care dispune întreprinderea, în orice situaðie s-ar
afla – chiar dacã banca sa decide brusc sã nu-i mai acorde
credit pe termen scurt, ceea ce are dreptul sã facã;
– sumele pe care poate sã le obðinã foarte repede, respectiv în
timpul ce îi este necesar sã-ñi deblocheze plasamentele pe
termen scurt, ceea ce, pe o piaðã monetarã activã sau pe o
piaðã financiarã secundarã puternicã reuñeñte aproape în orice
moment.
Se ajunge, astfel, la relaðia:
Fondul de rulment funcðional

+ Necesarul de fond de rulment
= Trezoreria
BILANTUL FUNCTIONAL
(dupã distribuirea rezultatului exerciðiului)
Capitalurile proprii
-
+ Dividende de vãrsat
Datorii bancare ñi financiare cu caracter stabil
(pe termen mediu sau lung
= Resurse stabile
- Imobilizãri
= Fondul de rulment funcðional (A)
Stocuri
+ Creanðe client ñi alte creanðe de exploatare
- Credite furnizor ñi alte datorii de exploatare
47270232 Page 40 of 110

+ Necesar de fond de rulment în afara exploatãrii

= Necesarul de fond de rulment (B)
Trezoreria (A-B)
+ Resursele de trezorerie
- Plasamente finanaciare
= Disponibilul
Intreprinderea are nevoie de fonduri pentru a-ñi finanða:

– imobilizãrile corporale, necorporale ñi financiare;
– necesarul de fond de rulment.
= activul economic al întreprinderii
Activul economic al întreprinderii, care reprezintã suma

angajamentelor pe care ñi le-a asumat întreprinderea în ciclul de
exploatare ñi în ciclul de investiðii.
Acest activ economic este finanðat cu:
– capitalurile proprii
– îndatorarea netã, formatã din:
✔ datorii bancare ñi financiare cu caracter stabil (termen
mediu ñi lung);
✔ resurse de trezorerie, din care se scad plasamentele
financiare ñi disponibilul.
Imobilizãri nete
+ Necesarul de fond de rulment
= Activul economic =
Capitaluri proprii
+ Indatorarea netã (dividende + datorii bancare
ñi financiare cu caracter stabil – trezoreria)
Bilantul patrimonial
Bilanðul patrimonial – denumit ñi bilanð financiar - este o
prezentare a bilanðului ce pune în evidenðã bunurile de care
47270232 Page 41 of 110
dispune întreprinderea, alãturi de angajamentele acesteia, la

momentul închiderii conturilor. Bilanðul financiar este folosit de:
 acðionari, când vor sã cunoascã totalitatea averii, dar ñi
datoriile întreprinderii;
 creanðieri, care doresc sã poatã aprecia riscurile pe care le
întâmpinã dacã crediteazã întreprinderea. In acest sens, se
ñtie cã prin practica ñi legislaðia comercialã, creditorii sunt
rambursaði înaintea acðionarilor, în cazul lichidãrii eventuale a
întreprinderii.
Din aceasta rezultã importanða ce se acordã bilanðului
patrimonial în analiza financiarã tradiðionalã a întreprinderii, care
urmãreñte solvabilitatea ñi lichiditatea întreprinderii.
Analiza solvabilitãtii
Solvabilitatea se traduce prin posibilitatea întreprinderii de a
face faðã angajamentelor financiare pe care ñi le-a asumat,
respectiv în caz de lichidare, adicã de oprire a exploatãrii ñi de
punere în vânzare a activelor sale.
Din aceastã definiðie rezultã faptul cã întreprinderea poate fi
consideratã ca insolvabilã atunci când capitalurile proprii devin
negative.
Analiza lichiditãtii
Analiza lichiditãðii necesitã o organizare a bilanðului dupã
anumite criterii. Astfel, posturile din pasiv vor fi clasificate potrivit
datelor scadente de rambursare, respectiv în ordinea crescãtoare a
exigibilitãðii. Deoarece bilanðul se întocmeñte anual, distincðia între
termenul scurt ñi cel mediu sau lung se va face luând anul drept
criteriu: termen scurt înseamnã mai puðin de un an, termen mediu
sau lung peste un an sau pasive neexigibile (capitalul social).
Activele sunt clasificate dupã duratã:
✔ activele care vor dispãrea din bilanð în cursul exerciðiului
urmãtor vor fi considerate active circulante;
47270232 Page 42 of 110

✔ activele care se vor afla în bilanð mai mult de un an

constituie activele imobilizate.
In concluzie, în bilanðul patrimonial, gruparea posturilor se va
face astfel:
 pasivele prin data rambursãrii lor;

 activele financiare prin data scadenðei;
 activele corporale (valori imobilizate, stocuri) vor fi
considerate lichide dacã în procesul normal de exploatare
vor putea fi transformate în monedã în cursul acelaiañi an.
Este vorba, deci, de stocuri ñi creanðe client, cu excepðia
unor activitãði cu ciclu lung de exploatare;
 activele care, potrivit naturii lor, nu sunt destinate vânzãrii
pe parcursul existenðei întreprinderii (sediu social etc.) sunt
considerate active imobilizate, nelichide.
Fondul de rulment financiar
In consecinðã, se considerã cã un bilanð prezintã lichiditate

când rotaðia activelor, respectiv lichiditatea lor progresivã în
cursul exploatãrii, este mai rapidã decât rotaðia datoriilor,
adicã exigibilitatea acestora.
Determinarea lichiditãðii nu se poate realiza cu certitudine,

deoarece, deñi exigibilitatea pasivului este cunoscutã, fiind
stabilitã prin contractele de împrumut, lichiditatea activului
circulant este aleatoare – intervin numeroase riscuri: vânzare
mai slabã, deprecierea stocurilor etc.
De asemenea, cel care împrumutã întreprinderea pe termen

scurt va ðine seama de diferenða dintre lichiditatea activului ñi
exigibilitatea pasivului, cerând întreprinderii sã menðinã un nivel
47270232 Page 43 of 110

mai mare al activului circulant decât nivelul datoriilor pe termen

scurt. De aici derivã regula financiarã potrivit cãreia orice
întreprindere trebuie sã dispunã de un fond de rulment financiar
pozitiv, respectiv sã deðinã active circulante de valoare mai mare
decât obligaðiile pe termen scurt.
In aceastã opticã, Fondul de rulment apare ca o mãsurã de

securitate cerutã de creanðierul pe termen scurt.
Activ circulant sub un an

– Datorii pe termen sub un an
= Fondul de rulment financiar
Activul net contabil

Activul net contabil (ANC) sau situaðia netã (SN) se calculeazã
pe baza informaðiilor din bilanðul financiar, cu scopul de a da o
imagine a bogãðiei acðionarilor. Se calculeazã astfel:
Activul imobilizat
+ Activul circulant ñi financiar
- Totalitatea datoriilor, de orice naturã ñi scadenðã
= Activul net contabil
Schematic, Fondul de rulment financiar se prezintã astfel:

Disponibilitãði
+ Creanðe client ñi alði debitori de exploatare, sub
+ un an
Stocuri
= Activ circulant sub un an (A)
Resursele împrumutate cu termen de
+ rambursare sub un an
+ Credite furnizor, alte credite exploatare sub un
an
Dividende de vãrsat
= Datorii exigibile sub un an (B)
47270232 Page 44 of 110

Fondul de rulment financiar (A-B)

- Resurse împrumutate peste un an
= Fondul de rulment propriu
+ Active imobilizate
= Activ net contabil (ANC) sau Situaðia netã
(SN)
In anexa Bilanð este prezentat schematic modul de

interpretare a bilanðului, în viziune funcðionalã ñi în viziune
patrimonialã (financiarã).
TEMA V.
Contul de Rezultate
47270232 Page 45 of 110

Pentru a înðelege modul de înregistrare ñi apoi, a interpreta

informaðiile contabile înscrise în contul de rezultate, trebuie sã se facã
distincðia clarã dintre trezorerie ñi valoarea întreprinderii.
In acest scop, se ia un exemplu simplu: o persoanã oarecare îñi
cumpãrã un automobil. Se pun întrebãrile:
 dacã a plãti cu banii sãi, averea sa s-a modificat?
 dar dacã a plãtit cu bani împrumutaði?
Rãspunsul este cã, dacã persoana cumpãrã o mañinã sau
orice alt bun, nici nu se îmbogãðeñte, nici nu sãrãceñte, ci
numai trezoreria sa va scãdea. Dacã aceeañi persoanã va
contracta un împrumut pentru a cumpãra acel bun, nu va
fi nici mai bogat, nici mai sãrac, deoarece banii
împrumutaði constituie o datorie, în schimbul achziðiei
realizate, dar în momentul împrumutului, trezoreria sa va
creñte, ca apoi, la cumpãrarea automobilului, sã scadã.
Invers, dacã mañina acestei persoane este distrusã într-un
accident, ea se va vedea sãrãcitã dacã nu are asigurare
pentru mañinã, dar trezoreria sa nu va varia, deoarece nu
au existat cheltuieli.
Operaðiunea de îndatorare se traduce printr-o creñtere a
resurselor ñi obligaðiilor, în acelañi timp ñi de aceeañi valoare, ceea
ce nu modificã valoarea patrimonialã. Cumpãrarea cu platã imediatã
în numerar a unui activ fix (automobil, de exemplu) conduce la
modificarea bunurilor de care dispune societatea (scãderea
trezoreriei, creñterea activelor imobilizate), dar fãrã modificarea
valorii patrimoniale.
A cheltui nu înseamnã obligatoriu diminuarea averii, iar
creñterea sumelor de care se dispune nu semnificã neapãrat
îmbogãðirea.
Din aceastã aserðiune derivã ideea de a înregistra toate
fluxurile care modificã pozitiv sau negativ averea întreprinderii:
acesta este obiectul contului de rezultate.
Contul de rezultate contabilizeazã totalitatea fluxurilor
patrimoniale care afecteazã averea întreprinderii:
încasãrile (ñi veniturile, respectiv înregistrarea sumelor ce
47270232 Page 46 of 110
vor trebui sã intre în trezorerie) ñi operaðiunile care

conduc la distrugerea unor bunuri deðinute, respectiv
cheltuielile realizate pentru consumul activelor circulante.
Obiectivul fundamental al oricãrei întreprinderi este de a crea
bogãðie, în contrapartida acestor operaðiuni ea fiind nevoitã sã
distrugã anumite bunuri pe care le deðine.
Incasãri Creaðia brutã de bogãðie

- Cheltuieli - Scãderea brutã a bogãðiei
= Rezultatul = Soldul net al creãrii (distrugerii)
bogãðiei
Termenul de rezultat desemneazã soldul fluxurilor

patrimoniale care fac sã varieze valoarea unui patrimoniu într-
o perioadã datã. Rezultatul este pozitiv dacã valoarea
patrimoniului va creñte ñi negativ când patrimoniul scade.
Optica contului de rezultate nu este aceeañi cu cea a tabloului

de trezorerie, unele fluxuri financiare neregãsindu-se în contul de
rezultate (dacã nici nu genereazã, nici nu distrug bogãðie). De
asemenea, existã fluxuri patrimoniale care nu au niciun impact
asupra trezoreriei (aportul acðionariatului în naturã).
In optica fluxurilor, în ciclul de exploatare se realizeazã
operaðiunile prin care sunt distruse anumite bunuri, dar în care se
creazã cele noi. Spre deosebire de procesul exploatãrii, în ciclul
investiðional bunurile sunt utilizate fãrã a fi distruse, astfel
pãstrându-ñi valoarea. In consecinðã, aceste bunuri sunt active fixe
sau, mai precis, active imobilizate.
Pentru exemplificare, considerãm o fabricã de pâine.

Fabricarea pâinii necesitã consum de fãinã, sare, apã, care se vor
regãsi în produsul final. De asemenea, în produsul final se va
încorpora ñi valoarea muncii (valoarea adãugatã). Acesta este ciclul
exploatãrii, în care produse cum sunt fãina, sarea etc. dispar ñi se
creazã produsul final, pâinea. Spre deosebire activele circulante,
cuptorul în care se coace pâinea, absolut indispensabil fabricaðiei,
47270232 Page 47 of 110

nu se distruge odatã cu realizarea produsului finit ñi chiar dacã se

uzeazã, poate fi folosit în mai multe cicluri de producðie.
Aceste considerente pun clar în evidenðã diferenðele dintre

obligaðii (cheltuieli) ñi active. In realitate, însã, între unele cheltuieli
de investiðii ñi de consum nu existã o diferenðã clarã: de exemplu,
o campanie publicitarã reprezintã o cheltuialã legatã de perioada
respectivã ñi fãrã consecinðã asupra altor exerciðii sau, dimpotrivã,
poate fi asimilatã cu constituirea unui activ imobilizat (marca, de
exemplu). In aceste situaðii, practica de gestiune ñi reglementãrile
contabile stabilesc convenðii de înregistrare a operaðiilor
respective.
Ciclul exploatãrii
Ciclul exploatãrii este baza realizãrii averii întreprinderii. El se

deruleazã prin operaðii concomitente care:
 creazã avere – din încasãrile rezultate din vânzarea
produselor a cãror valoare este acceptatã pe piaðã;
 distruge bunuri deðinute de întreprindere – prin intermediul
consumului de materii prime, materiale, utilizarea mâinii de
lucru, consumul de servicii externe, cum sunt transporturile
ñ.a.).
Crearea de bogãðie Venituri din exploatare

Distrugerea de - Consumul de bunuri pe parcursul
bogãðie exploatãrii
= Excedentul Brut de Exploatare
Rezultatul procesului de exploatare se prezintã ca soldul dintre

veniturile din exploatare ñi cheltuielile de exploatare, care au fost
fãcute pentru a obðine aceste venituri. Acest rezultat se numeñte
Excedentul Brut de Exploatare (EBE).
Determinarea EBE ridicã anumite probleme. Dacã în contul de
rezultate s-ar înregistra totalitatea cumpãrãrilor efectuate în timpul
47270232 Page 48 of 110

exerciðiului ñi totalitatea facturilor emise, aceste înregistrãri nu ar fi

compatibile cu activitatea efectivã de exploatare, pentru cã:
• întreprinderea constituie stocuri de materii prime, materiale
etc. dintr-o parte ce poate fi însemnatã a cumpãrãturilor
efectuate pe durata exerciðiului. Valoarea acestor
cumpãrãturi stocate nu corespunde unei distrugeri efectuate
în acest exerciðiu, ci constituie un activ real, chiar dacã cu
duratã sub un an;
• parte dintre bunurile produse de întreprindere nu va fi

vândutã în timpul exerciðiului, ci va intra în stocul de
produse finite, dar cheltuielile relative la realizarea acestor
produse se regãsesc în contul de rezultate.
In consecinðã, pentru a calcula ñi analiza corect rezultatul
exerciðiului, va trebui ca în contul de rezultate sã se ðinã
seama de:
✔ din valoarea cumpãrãturilor de materii prime, materiale etc.
sã se scoatã valoarea stocurilor ce se constituie din acestea.
In acest fel se vor contabiliza numai consumurile, nu
volumul total al achiziðiilor;
✔ la valoarea vânzãrilor sã se adauge variaðia stocurilor de
produse finite, astfel contabilizând producðia ñi nu numai
vânzãrile.
Este important de observat cã Excedentul Brut de

Exploatare este dependent de metodele de evaluare a
stocurilor adoptate de întreprindere, dar, ca ñi în cazul
Excedentului de Trezorerie a Exploatãrii, Excedentul Brut
de Exploatare nu depinde de metodele de evaluare a
imobilizãrilor corporale ñi necorporale ñi nici de sistemul
de impozitare fiscalã.
2.Ciclul investitional
47270232 Page 49 of 110

Operaðiunile de investiðii nu apar explicit în contul de

rezultate. Cu toate acestea, valoarea unei investiðii se poate
modifica în cursul unui exerciðiu, astfel:
✔ poate sã creascã, dacã valoarea de piaðã a unor active se
mãreñte. In aceastã situaðie, în virtutea regulii de prudenðã,
contabilitatea nu înregistreazã creñterea valorii, singurul flux
financiar de intrare ce va fi consemnat va fi numai acela
generat de cesiunea activului;
✔ se poate diminua, ca urmare a uzurii fizice ñi/sau morale,
înregistrarea contabilã în aceastã situaðie realizându-se prin
postul amortizare.
Amortizarea este constatarea contabilã a deprecierii unui
activ, cauzatã de utilizarea acestuia de cãtre întreprindere.
Provizioanele pentru deprecierea activelor imobilizate
constatã pierderea de valoare a unui activ nelegatã de
utilizarea curentã a acestuia, deci, neprevizibilã:
 pierderea de valoare a unui activ necorporal (brevet, fond
de comerð etc.);
 pierderea de valoare a participãrii într-o filialã ñ.a.
Amortizãrile ñi provizioanele pentru deprecierea activelor
imobilizate se numesc “obligaðii calculate”, spre
deosebire de cele ce înregistreazã plata cumpãrãrii
mãrfurilor ce intrã în procesul fabricaðiei.
3.Rezultatul economic al exercitiului
Din Excedentul Brut de Exploatare se scad “obligaðiile

calculate” prezentate mai sus ñi se obðine rezultatul economic –
înainte de impozitare – care aratã creñterea de bogãðie sau de
valoare degajatã de activitatea industrialã sau comercialã a
întreprinderii.
Rezultatul economic constituie rezultatul obðinut de

întreprindere în procesul de exploatare ñi în cel investiðional
pe parcursul unui exerciðiu.
47270232 Page 50 of 110

Se numeñte “economic” pentru a-l deosebi de cel “financiar”,

în care se are în vedere ñi modul de finanðare a activitãðii
întreprinderii (corespunde termenului anglo-saxon “operating
profit”).
4. Ciclul de finantare
In acest ciclu este urmãritã finanðarea pe tipuri de resurse

financiare:
 resursele împrumutate.
Cum un împrumut nu poate fi considerat o creñtere de
bogãðie, rambursarea datoriei nu este, în contul de
rezultate, o obligaðie. Potrivit acestei logici, în contul de
rezultate vor apãrea, sub formã de cheltuieli financiare,
numai sumele ce reprezintã remunerarea împrumutului ñi
alte cheltuieli legate de acesta (pentru creanðier,
remunerarea împrumuturilor constituie, în schimb, o
creñtere a bogãðiei), dar niciodatã valoarea rambursãrilor,
care vor diminua postul de datorii din bilanð.
 capitalurile proprii.
Capitalurile proprii se traduc în trezorerie prin aport
de fonduri, ce genereazã dreptul de proprietate ñi/sau
dreptul la dividend, care constituie fluxuri financiare de
ieñire.
Privit pe ansamblul activitãðii întreprinderii,
dividendele, ca ñi dobânzile financiare, rezultatul
nerepartizat ñi impozitul pe profit reprezintã diversele
moduri de repartizare a beneficiului obðinut de
întreprindere din întreaga sa activitate, cãtre cei
îndreptãðiði sã participe la aceastã distribuðie.
Rezultatul exercitiului
Ciclul de exploatare conduce la Excedentul Brut de Exploatare,
ca diferenðã între veniturile ñi cheltuielile din exploatare.
47270232 Page 51 of 110

Procesul investiðional apare în contul de rezultate numai prin

amortismente ñi provizione pentru deprecierea imobilizãrilor.
Soldul dintre Excedentul Brut de Exploatare ñi amortizãri ñi
provizioane îl reprezintã activul economic, care va fi repartizat
astfel:
✔ plata obligaðiilor financiare, prin care sunt remuneraði
creanðierii întreprinderii;
✔ impozitul pe profit, obligaðie fiscalã cãtre Stat, chiar dacã
acesta nu aduce, în contrapartidã, niciun fond în
întreprindere;
✔ dividende, destinate acðionarilor întreprinderii, care sunt, în
fapt, proprietarii acesteia;
✔ rezultatul nerepartizat, care va constitui rezervã ñi va forma,
alãturi de capitalul social, fondurile proprii, indispensabile
pentru dezvoltarea firmei.
5. Venituri si cheltuieli exceptionale
In prezentarea contului de rezultate au fost trecute în revistã

operaðiunile care pot fi încadrate într-unul din ciclurile de activitate
a întreprinderii: de exploatare, investiðii, financiare.Totuñi, existã
operaðiuni ce nu pot fi prevãzute, ce vor fi considerate
excepðionale, cum ar fi procesele cu partenerii de afaceri,
accidentele etc., ce pot sã producã fluxuri monetare de intrare sau
de ieñire.
Rezultatul operaðiunilor excepðionale este, prin definiðie,
excepðional. De aceea, când se previzioneazã activitatea
întreprinderii, se ðine seama de operaðiunile curente, neluând în
seamã operaðiunile excepðionale. Soldul monetar degajat de
operaðiunile curente se va numi rezultatul curent.
Soldul înregistrat dupã toate operaðiunile, inclusiv cele
excepðionale, înainte de perceperea impozitului pe profit, se va
numi rezultatul brut ñi va mãsura suma totalã (bogãðia) nou creatã
în întreprindere.
47270232 Page 52 of 110

6. Rezultatul net
Rezultatul net aratã îmbogãðirea sau sãrãcirea întreprinderii în

timpul exerciðiului considerat. Acest indicator decurge din
concepðia patrimonialã a întreprinderii ñi nu din conceptul de
trezorerie.
Potrivit opticii patrimoniale, rezultatul net are în vedere
ajustarea valorii activelor întreprinderii, ðinând seama de amortizãri
ñi provizioane. In contradicðie, însã, cu logica financiarã, care cere
ca orice creñtre sau scãdere de valoare sã se reflecte în
înregistrãrile financiare, rezultatul net nu ia în considerare, în
virtutea tradiðionalei reguli a prudenðei din contabilitate, creñterea
mãrirea valorii de piaðã a activelor. Orice plusvaloare generatã de
un activ poate sã aparã numai în momentul cesionãrii acestuia.
Rezultatul din se numeste:

Procesul exploatãrii ⇒ Excedentul Brut de Exploatare
la care se adaugã
Procesul investiðional ⇒ Rezultatul economic
la care se adaugã
Politica îndatorãrii ñi de ⇒ Rezultatul curent
plasament
ñi ðinând seama de
Operaðiunile excepðionale ⇒ Rezultatul brut (înainte de
impozitare)
ñi ðinând seama de
Incidenða fiscalã ⇒ Rezultatul net
47270232 Page 53 of 110

TEMA VI.
Analiza financiarã pe baza bilantului financiar
(patrimonial)
Analiza financiarã clasicã urmãreñte în primul rând structura
financiarã a întreprinderii, respectiv proporðia în care sursele
financiare proprii – existente ñi potenðiale – pot sã acopere
obligaðiile financiare totale, potrivit scadenðelor contractuale.
In acest sens, pe baza bilanðului financiar se analizeazã
solvabilitatea ñi lichiditatea întreprinderii, ca mãsurã a viabilitãðii
economice ñi financiare a acesteia.
Solvabilitatea
Se spune cã o întreprindere este solvabilã atunci când poate sã-ñi

achite toate obligaðiile prin lichidarea tuturor activelor sale, adicã în
situaðia în care se opreñte exploatarea curentã ñi toate activele sunt
puse în vânzare.
47270232 Page 54 of 110

Solvabilitatea depinde de:

 valoarea pe care activele o prezintã în momentul lichidãrii;
 dimensiunea datoriilor angajate de întreprindere.
Astfel, se pune întrebarea dacã, într-o situaðie de
lichidare, activele întreprinderii vor putea fi vândute la
valoarea lor contabilã sau sub aceastã valoare. In general,
a doua situaðie este mai frecventã, ceea ce face ca nivelul
capitalurilor proprii sã trebuiascã diminuate din cauza
diferenðei (în minus) dintre valoarea de vânzare ñi cea
contabilã. Dacã se produce o asemenea situaðie,
creanðierii îñi vor putea recupera numai o parte din
creanðele pe care le deðin asupra întreprinderii, ceea ce
înseamnã cã vor fi confruntaði cu o pierdere de capital.
In consecinðã, solvabilitatea unei întreprinderi depinde de
importanða capitalurilor proprii, privite prin optica situaðiei de
lichidare, comparativ cu totalul obligaðiilor de platã contractate de
aceasta ñi tinând seama de riscurile pe care le prezintã orice
activitate productivã.
Având în vedere aceste considerente, analiza financiarã clasicã
a stabilit cã pentru supravieðuirea întreprinderii poate fi definitã
urmãtoarea regulã generalã:
Intreprinderea trebuie sã-ñi menðinã permanent “o marjã de
securitate” între resursele ñi utilizãrile cu aceeañi duratã,
pentru a putea acoperi riscurile inerente ce apar în activitate
(deprecierea stocurilor, neplata obligaðiilor din partea unui
client, scãderea vânzãrilor, o reducere substanðialã a
capitalurilor proprii cauzatã de un deficit de exploatare).
Respectarea acestei reguli se traduce în bilanð prin
urmãtoarele concepte:
 menðinerea unui fond de rulment pozitiv degajat în partea de
jos a bilanðului, respectiv Fondul de rulment obðinut în ciclul
de exploatare. Acest FR are rolul de a proteja pe creanðieri de
orice variaðii ale lichiditãðii activului circulant (vânzãrile de
stocuri ce pot sã-ñi scadã valoarea, plata clienðilor, ce poate fi
47270232 Page 55 of 110

cerutã în avans dau decalatã etc.), variaðii care ar putea

împiedica întreprinderea sã-ñi onoreze datoriile scadente
(credite bancare, datorii cãtre furnizori, cãtre Stat etc.;
 menðinerea unei marje de securitate între totalul activelor ñi
totalul pasivelor exigibile, care se poate analiza în trei feluri:
➺ prin conceptul Fondul de Rulment Propriu, definit ca
diferenða dintre activul cu duratã mai micã de un an minus
totalul pasivului exigibil (sau Fondul de Rulment total minus
datoriile cu scadenðe mai mari de un an);
➺ prin utilizarea indicatorului activ net (sau situaðia netã),
definit ca diferenða dintre total activ ñi total pasiv exigibil
(adicã total datorii), ceea ce pun, de fapt, în evidenðã
ansamblul fondurilor proprii ale întreprinderii;
➺ printr-o ratã de analizeazã raportul dintre activul net ñi
totalul datoriilor întreprinderii.
Lichiditatea
O întreprindere este consideratã în situaðie de lipsã de

lichiditate când nu poate sã facã faðã scadenðelor de platã
pentru datoriile pe care ñi le-a asumat faðã de creanðieri,
furnizori etc.
Pentru a face o analizã a poziðiei întreprinderii din punct de
vedere al lichiditãðii este, deci, necesarã ordonarea activelor ñi
datoriilor potrivit duratelor ñi, respectiv, scadenðelor lor, care sã
ðinã seama de variaðia trezoreriei pe termen scurt, adicã sã poatã
rãspunde la întrebãri de genul: în ce interval de timp va trebui sã
plãteascã (scadenða) o anumitã sumã, când ñi în ce condiðii va
putea sã transforme (vândã) un activ pentru a obðine resursele
financiare de care are nevoie la un anumit moment ñ.a.
Pentru a face faðã scadenðelor sale, o întreprindere are douã
cãi de acðiune: fie sã dispunã de resursele sale deja existente
(active lichide), fie sã încerce sã obðinã noi credite. Aceste noi
credite vor implica, de asemenea, necesitatea de platã a altor
47270232 Page 56 of 110

obligaðii – rambursarea ñi dobânda pentru aceste noi credite – ceea

ce va crea necesitatea de a dispune de noi resurse.
Lipsa de lichiditate decurge din faptul cã durata utilizãrilor este
mai mare decât cea a resurselor. In acest sens, dacã o investiðie se
dovedeñte nerentabilã – sau cu o rentabilitate insuficientã pentru a
acoperi scadenðele de platã – întreprinderea este confruntatã cu
riscul de ilichiditate. La nivelul ciclului de exploatare, dacã rotaðia
stocurilor este mai lentã decât sursele care le finanðeazã (de obicei,
creditele furnizor), întreprinderea se poate confrunta cu
imposibilitatea de a-ñi plãti datoriile scadente.
O întreprindere solvabilã (totalul datoriilor sunt acoperite cu
ansablul activelor firmei) poate sã fie în ilichiditate; invers, o
întreprindere insolvabilã, poate sã fie, la un anumit moment, lichidã.
Lichiditatea este un fel de mãsurã a vitezei de rotaðie a activului, în
comparaðie cu viteza de rotaðie a pasivului.
In general, potrivit legislaðiei din fiecare ðarã, o întreprindere
nu “depune: imediat bilanðul (adicã nu este declaratã falitã) când se
constatã cã nu poate face faðã la un anumit moment, plãðilor
scadente, dar ea este obligatã sã-ñi gaseascã noi surse de finanðare
– care, fiindu-i cunoscutã situaðia - pot fi foarte costisitoare.
Se va spune cã un bilanð este lichid când, pentru fiecare
scadenðã, durata resurselor este mai mare decât cea a utilizãrilor.
Dacã, pentru o scadenðã datã, valoarea activelor cumulate
este mai micã decât a pasivelor cumulate, aceasta va însemna cã
întreprinderea nu va putea face faðã angajamentelor pe care ñi le-a
asumat, cu excepðia cazului când îñi va procura noi resurse de
finanðare.
In analiza lichiditãðii se disting douã tipuri de situaðii, pe baza
observãrii pãrðii de jos a bilanðului (ce pune în evidenðã ciclul de
exploatare) ñi a pãrðii de sus (privind ciclurile de investiðii ñi de
finanðare).
6.1. Pentru partea de jos a bilantului, se vor calcula urmãtoarele

rate:
47270232 Page 57 of 110

a) Rata lichiditãtii generale (sau globale) = Rlg
Activ circulant( sub1 an)

R lg =
Pasive exigibile pe termen scurt
Acest raport permite sã se verifice dacã toate activele cu

duratã sub un an pot sã acopere pasivele cu scadenðe sub un an,
adicã dacã acestea pot fi plãtite la termenul convenit.
b) Rata lichiditãtii reduse
Rata lichiditãtii reduse (Rlr) sau rata de trezorerie exprimã

lichiditatea întreprinderii, însã excluzând stocurile din analizã. Un
astfel de demers are explicaðia în faptul cã nivelul stocurilor
necesare desfãñurãrii în condiðii normale a ciclului de exploatare
rãmâne aproape constant – dacã profilul activitãðii, volumul
producðiei etc. nu se modificã – deoarece intrãrile de materii prime,
materiale ñ.a. vor trebui sã compenseze ieñirile, nivelul stocurilor
fiind cvasi neschimbat. In aceste condiðii, stocurile reprezintã o
imobilizare ce poate fi asimilatã cu imobilizãrile permanente ñi, de
aceea, sunt excluse din calculul lichiditãðii.
Activ circulant( sub1 an) − stocuri

Rlr =
Pasiveexigibile pe termen scurt
c) Rata lichiditatii imediate
Rata lichiditatii imediate (Rli) determinã posibilitatea de a

acoperi datoriile pe termen scurt cu cele mai lichide active de care
dispune întreprinderea. Aceastã ratã se calculeazã:
Disponibilitati si titluri de plasament

Rli =
Pasiveexigibile pe termen scurt
47270232 Page 58 of 110

6.2. Lichiditatea pãrtii de sus a bilantului este fundamentatã pe

activitatea de investitii si pe cea de finantare
Rate ce definesc capacitatea de rambursare, cele mai des

utilizate fiind:
Datorii pe termenmediu si lung

≤ 3 ani
Capacitatea de autofinantare
Acest raport aratã capacitatea întreprinderii de a-ñi rambursa

datoriile pe termen mediu prin capacitatea sa de autofinanðare. In
general, dacã acest raport este mai mare decât 3 ani, înseamnã cã
întreprinderea s-a îndatorat mai mult decât va obðine venituri din
care sã poatã rambursa aceste împrumuturi.
Anuitatearambursarii datoriilorla termen

≤ 50%
Capacitatea de autofinantare
Acest raport exprimã ponderea scadenðelor anuale ale

datoriilor la termen în veniturile întreprinderii. O ratã mai mare de
50% artatã, în general, un exces de îndatorare în comparaðie cu
capacitatea de autofinanðare (CAF) a întreprinderii, dacã aceasta
trebuie sã aloce o mare parte din CAF rambursãrii împrumuturilor
contractate pentru a finanða proiectele de investiðii pe care le-a pus
în funcðiune.
Rate care sã mãsoare autonomia financiarã a întreprinderii:
➺ Coeficienði de îndatorare globalã, care iau în considerare

totalitatea datoriilor – pe termen lung, mediu ñi scurt – pe
care le-a contractat întreprinderea:
ñi
Datoriitotale 2 Datoriitotale
≤ ≤2
Pasiv total 3 Capital propriu
47270232 Page 59 of 110

➺ Coeficienði de îndatorare la termen, care iau în considerare

numai datoriile pe termen mediu sau lung contractate de
întreprindere
ñi
Datorii pe termenmediu si lung 1 Datorii pe termenmediu si lung
≤ ≤1
Capitaluri permanente 2 Capitaluri proprii
Dacã îndatorarea, fie cea totalã, fie numai cea pe termen

mediu ñi lung, depãñesc limitele prezentate mai sus, analiñtii
financiari – între aceñtia numãrându-se, în primul rând, cei la care
întreprinderea apeleazã pentru a se împrumuta – considerã cã
povara datoriei asupra firmei este prea mare, iar aceasta nu va fi
capabilã sã-ñi plãteascã, în condiðiile convenite prin contractul de
împrumut, obligaðiile pe care ñi le-a asumat.
TEMA VII.
Modalitãti de incasãri si plãti
7.1. Modalitati de platã
Modalitatile de plata practicate intre clienti reprezinta

elemente foarte importante pentru gestionarea relatiilor comerciale
dintre intreprinderi. Printre acestea, cele mai importante sunt:
numerarul, cecul, viramentul, efectele de comert (scrisoarea de
schimb, biletul la ordin), prelevarile si cartea de credit.
47270232 Page 60 of 110

Numerarul
Numerarul se utilizeaza in special pentru efectuarea platilor in

cazul vanzarilor cu amanuntul, dar chiar si pentru acestea, marile
magazine - din tarile dezvoltate - l-au inlocuit cu cartile de credit.
In tara noastra, reglementãrile legale stipuleaza cã in relatiile
de plata dintre partenerii comerciali, numerarul se poate folosi
numai pana la incidenta unei anumite sume, care, eventual, este
mãritã de autoritãðile financiare ale statului din cauza eroziunii
generale a capitalului provocatã de inflaðie. In acest fel se pot
urmãri miñcãrile de numerar pe ansamblul economiei, ceea ce
permite diminuarea evaziunii fiscale, precum ñi scãderea
posibilitãðii de utilizare a “banilor negri”.
Cecul
Cecul este un titlu de plata negociabil. Cumparatorul unei marfi

emite cecul prin care recunoaste datoria catre beneficiar sau catre o
terta persoana desemnata de acesta. Banca pe care o indica cel
care cumpara va efectua plata sumei inscrisa in cec - de precizat ca
banca a fost de acord, in prealabil, sa desfasoare astfel de
operatiuni pentru clientul sau.
Pentru beneficiar, aceasta modalitate de plata este
avantajoasa deoarece poate sa-si exprime optiunea pentru o
anumita banca, iar cheltuielile de incasare sunt foarte mici sau chiar
nule. Exista, insa, si dezavantajul pe care il prezinta asa-numitele
zile-valoare. De asemenea, cecul ofera debitorului posibilitatea de a
alege banca si ziua in care executa transferul fondurilor.
Viramentul
Viramentul este o operatiune de plata prin care banca

mandatata de cumparatorul marfii debiteaza contul acestuia si-l
crediteaza pe cel al beneficiarului. Exista mai multe tipuri de
virament:
47270232 Page 61 of 110

➺ virament de la contul debitorului la cel al creditorului, cand

ambele conturi sunt in aceeasi banca, operatiunea
beneficiind de conditii favorabile din punct de vedere al
zilelor-valoare;
➺ virament de compensare, cand conturile debitorului si
creditorului se afla in banci diferite. In aceasta situatie
beneficiarul se confrunta cu inconvenientul ca nu afla
imediat cand s-a executat transferul fondurilor; pentru a
depasi dezavantajul, s-a creat un “virament cu scadenta”, la
care este precizata data limita de executie a operatiunii de
debitare - creditare.
Efectele de comert
Efectele de comerð cuprind scrisoarea de schimb (trata) si

biletul la ordin si reprezinta atat mijloace de plata, cat si
instrumente de credit negociabile, fiind supuse unor reglementari
legale stricte ce formeaza dreptul cambial.
Trata este un inscris prin care emitentul (tragatorul) isi
recunoaste o datorie si da ordin trasului sa plateasca o suma
de bani beneficiarului, la o data predeterminata; daca trasul nu
executa plata, tragatorul se obliga sa o realizeze el insusi.
Beneficiarul are avantajul ca, pe de o parte, poate fixa data
scadentei in cazul vanzarii pe credit si, pe de alta parte, are
posibilitatea de a-si obtine banii inainte de aceasta data prin
scontarea tratei. Principalul dezavantaj al utilizarii tratei rezida,
pentru beneficiar, in cheltuielile bancare si administrative, care
pot atinge o suma importanta in cazul unui nivel ridicat al
creditului comercial.
Biletul la ordin este un titlu prin care o persoana juridica
(subscriitorul) se angajeaza catre o alta persoana juridica
(beneficiarul) sa-i plateasca o anumita suma la o data
stabilita.
Avizul de prelevare
47270232 Page 62 of 110

Avizul de prelevare permite unui creantier sa-si recupereze

fondurile prin prelevari directe din conturile bancare ale debitorului,
fiind necesar ca acesta sa-si fi dat in prealabil acordul si sa-si fi
autorizat banca sa efectueze operatiunile cerute de respectivul
creantier. In general, aceasta modalitate de plata se aplica facturilor
regulate - de exemplu celor pentru energie electrica, telefoane etc.
In acest fel, creantierul are informatii sigure privind data incasarilor
si-si poate facilita gestionarea costurilor administrative. In schimb,
sistemul prelevarilor este foarte rigid pentru debitor.
Cartile de plata si de credit
Cãrðile de platã ñi de credit sunt utilizate in special de

persoanele fizice, deoarece permit garantarea securitatii
tranzactiilor, dar, pe de alta parte, sunt costisitoare pentru
societatile cu activitate de comert care le accepta.
Din punctul de vedere al creditului client, gestiunea platilor
stabilite intre societatile comerciale partenere va urmari
minimizarea intervalului dintre livrarea marfii de catre producator si
data efectiva a platilor catre beneficiar. Intervalul de timp dintre
ziua in care clientul transmite instructiunea de plata si data la care
aceasta este consemnata in contul vanzatorului marfii se numeste
float si este functie de intervalele impuse de operatiunile postale si
de telecomunicatii, ca si de practicile bancare, ce urmaresc
majorarea zilelor-valoare.
Data-valoare este ziua recunoscuta de banca pentru a efectua
transferul fondurilor din contul debitorului in cel al creditorului. Data
-valoare se deosebeste de data operatiunilor, care reprezinta ziua
inregistrarii efective a acestora in conturile bancii. Decalajele intre
data inregistrarii contabile a bancii si cea a intreprinderii se justifica
din punct de vedere tehnic (timpi de transfer si inregistrare), dar
sunt mentinute si pentru ca reprezinta un mijloc de remunerare a
operatiunilor bancare. Din punctul de vedere al societatilor
comerciale, zilele-valoare constituie un element important in
gestiunea activelor si pasivelor pe termen scurt, element ce trebuie
negociat cu bancile prin care acestea isi desfasoara activitatea.
47270232 Page 63 of 110

Mecanismul de compensare din sistemul bancar urmareste

reglementarea datoriilor si creantelor dintre partenerii comerciali,
care se desfasoara prin sistemul bancar.
In decontul realizat intre societatile bancare si cele comerciale
se face distinctia dintre zilele calendaristice si zilele deschise.
Acestea din urma sunt zilele in care bancile efectueaza operatiuni;
de obicei, orele de incasare sunt pana la amiaza - ora 12 a.m., dupa
care operatiunile transmise sunt inregistrate pentru a doua zi
deschisa.
Exemplu.
Daca o intreprindere isi achita furnizorul printr-un cec trimis
prin poñtã vineri, va fi primit si inregistrat contabil de acesta lunea
urmatoare, apoi depus la banca marti dupa ora 12; inregistrarea
contabila la banca se efectueaza a doua zi, miercuri si dat fiind
reglementarile privind platile prin cec, transferul in contul
furnizorului se poate face dupa cinci zile deschise, deci miercurea
urmatoare. In total, de la emiterea cecului si pana la data efectiva a
creditarii contului furnizor vor trece peste zece zile, timp in care
furnizorul va plati dobanzi pentru o suma egala cu cea inscrisa in
cec (daca presupunem ca acesta a apelat la credite pentru a-si
desfasura procesul productiv).
Pentru a micsora riscul de neplata a facturilor de catre
partenerii sai comerciali, o intreprindere poate sa ia diverse masuri,
fie inainte, fie dupa acordarea creditului client. Cele mai uzitate
metode de evitare a riscului de nerambursare sunt:
➺ colectarea de informatii asupra evolutiei si bonitatii
economice a clientilor; cu cat comenzile sunt mai mari, cu
atat informatiile trebuie sa fie mai numeroase, oferind
analiza riscului caz cu caz pentru fiecare partener;
➺ plafonarea creditului client acordat, corelata cu dimensiunea
tranzactiei si calitatea partenerului;
➺ cerere de avansuri si garantii pentru suma creditata;
47270232 Page 64 of 110

➺ introducerea unei clauze prin care bunurile ce fac obiectul

tranzactiei devin proprietatea clientului numai dipa ce sunt
platite integral;
➺ -asigurarea pentru riscul de nerambursare pe langa o
societate de asigurari specializata - a carei remunerare este
functie de dimensiunea riscului, pe care ea insasi il
analizeaza pe baza informatiilor pe care le culege despre
societatea client;
➺ utilizarea unei tehnici - numita factoring - de transfer a
creantelor comerciale unei firme specializate, numita factor,
care se obliga sa efectueze plata si garanteaza executarea
operatiei. Intreprinderea vanzatoare are avantajul ca-si
recupereaza banii aferenti creditului client acordat, pe care
nu va mai fi obligata sa-l gestioneze, dar costurile
corespunzatoare factoring-ului sunt destul de ridicate;
➺ controlul desfasurarii operatiunilor de plata prin urmarirea
dimensiunii totale a creditului client, intocmirea unui tablou
de urmarire a structurii acestuia, a scadentelor si a rotatiei
pentru fiecare cont in parte.
7.2. Instrumentele de Platã Clasice si Moderne

In orice economie modernã, banii îndeplinesc patru funcðiuni
de bazã:
 sunt mijloc de schimb;
 reprezintã un etalon al valorii;
 constituie mijloc de platã pentru tranzacðiile economice
reale sau financiare;
 sunt mijloc de economisire ñi acumulare pentru
persoanele fizice ñi juridice.
Instrumentele ñi modalitãðile de platã utilizate în societãðile

contemporane cuprind trei mari categorii:
➺ numerarul;
47270232 Page 65 of 110

➺ instrumentele de platã pe suport hârtie;

➺ instrumentele de platã neconvenðionale (cardurile ñi
alte instrumente elecronice).
Eficienða cu care sunt utilizate activele în ciclul de exploatare,

comparativ cu pasivele de exploatare este vitalã pentru ca
întreprinderea sã fie rentabilã.
In consecinðã, managementul numerarului ñi al valorilor
mobiliare de plasament, foarte lichide – care conduc la suportarea
de cãtre firmã a unui cost de oportunitate – trebuie strict corelat cu
gestionarea activelor de exploatare, alãturi de politica faðã de
furnizori, având în vedere încontinuu necesitatea menðinerii unei
marje de securitate în ce priveñte lichiditãðile deðinute de
întreprindere.
7.2.1. Numerarul
Prin definiðie, numerarul reprezintã banii din casã ñi depozitele
bancare la vedere.
Acest instrument de platã implicã costuri importante legate de

emiterea, colectarea, depozitarea, distribuðia ñi asigurarea
securitãðii, astfel cã este în interesul bãncilor comerciale sã reducã
numãrul tranzacðiilor \n numerar;
Volumul numerarului deðinut de firmã variazã mult, în funcðie
de mediul economic intern ñi de politica economicã a conducãtorilor
firmei.
In acest sens, managementul numerarului se referã la:
➺ suma ce trebuie mobilizatã în cash ñi în valori mobiliare de
plasament - care sunt titluri de plasament foarte lichide, cum
sunt bonurile de trezorerie emise de stat, ce pot fi uñor
valorificate dacã existã o piaðã secundarã eficientã. Aceste
titluri se numesc “near cash assets” ñi utilizarea lor este,
îndeobñte, mai eficientã decât a numerarului, deoarece sunt
purtãtoare de dobândã;
➺ folosirea de sisteme de depuneri ñi retrageri eficiente;
47270232 Page 66 of 110

➺ utilizarea unui management al portofoliului care sã ðinã

seama de volatilitatea economiei în ansamblul ei (variaðia
mare a ratei dobânzii duce la scãderea cursului titlurilor). In
acest sens, un bun gestionar financiar va acorda o mare
atenðie acoperirii riscurilor pe care le implicã variaðia ratei
dobânzii ñi a ratei cursului de schimb. Metodele utilizate sunt
aña numitele tehnici de “hedging”, definit ca proces de
protejare sau acoperire de risc împotriva pierderilor ce s-ar
putea produce din cauza schimbãrilor viitoare de preð.
Cele mai cunoscute astfel de tehnici sunt contractele futures,
forwards, swaps sau options2).
“Forward contract” este un contract de vânzare sau cumpãrare
a unei cantitãði determinate de bunuri, titluri de stat, devize
sau alte instrumente financiare, la preðul curent (sau SPOT), cu
executare la o datã viitoare specificatã.
“Futures contract” este un contract de vânzare sau cumpãrare
a unor bunuri sau instrumente financiare la un preð prestabilit,
pentru o datã viitoare specificatã.
Preðul este stabilit între vânzãtor ñi cumpãrãtor pe baza
schimbului de mãrfuri la cel mai mic preð (“on the floor” sau “à
la baisse”), când se foloseñte sistemul “open outcry” (strigare
la bursã).
“Swap” reprezintã schimbul unui titlu sau monedã cu alt titlu
sau monedã. Swap-ul trebuie executat pentru a schimba
maturitatea unei obligaðiuni din portofoliu sau pentru a
modifica conðinutul acestuia.
“Option” este dreptul de cumpãrare sau vânzare a unui titlu,
bun etc. în schimbul unei înðelegeri privind anumite condiðii.
dacã dreptul nu este exercitat dupã perioada specificatã,
opðiunea expirã ñi detinãtorul opðiunii pierde suma pe care a
investit-o în aceasta.
2) John Downes, jordan Elliot Goodman: Dictionary of Finance and Investment Terms”, Barron’s,
1991
47270232 Page 67 of 110

Pentru a controla mai bine fluxurile de numerar (cash-flow-

urile) se va face distincðia dintre cash-flow-urile controlabile (ce pot
fi previzionate) ñi cele întâmplãtoare.
In categoria cash-flow-urilor previzionabile sunt cuprinse:
➺ intrãrile de numerar din efecte comerciale de primit;
➺ venituri din vânzãri cu plata pe loc (spot);
➺ plãðile pentru impozite, salarii, dobânzi, dividende ñi
amortizarea capitalului.
Previzionarea intrãrilor ñi ieñirilor de numerar în ciclul de

exploatare depinde de mai mulði factori, dintre care cei mai
importanði sunt:
➺ cifra de afaceri, care nu poate fi precis determinatã, ea
variind faðã de dimensiunea planificatã în funcðie de
posibilitãðile de desfacere ale firmei;
➺ lungimea perioadei luatã în considerare atunci când a fost
planificat volumul intrãrilor ñi ieñirilor de numerar – cu cât
aceastã perioadã este mai mare, incertitudinea previziunii
creñte.
Motive pentru care intreprinderile pãstreazã numerar in

casã sau in conturi bancare la vedere
Principalele motive pentru care întreprinderile pãstreazã
numerar în casã sau în conturi bancare la vedere sunt:
➺ pentru a face faðã plãðilor ce trebuiesc executate rapid.
Soldurile contului curent folosit pentru încasãri ñi plãði de
rutinã se numesc “solduri de tranzacðii” (transactions
balance);
➺ pentru a asigura lichiditatea firmei (precautionary balance
sau sold de precauðie, de siguranðã”). Când
întreprinderea desfãñoarã o activitate care necesitã
solduri mari de numerar pentru a-ñi asigura lichiditatea,
ea va prefera ca acest numerar sã fie format, cu
47270232 Page 68 of 110

precãdere, din valori mobiliare de plasament foarte lichide

ñi cu grad mic de risc, deoarece sunt purtãtoare de
dobândã;
➺ în scopuri speculative, în sensul cã firma, cunoscând piaða
– în special cea a valorilor mobiliare – añteaptã câñtig din
achiziðionarea ñi/sau vânzarea acestora;
➺ pentru a se adapta înðelegerilor cu banca prin care îñi
deruleazã operaðiunile.
Bãncile comerciale oferã multe servicii întreprinderilor,
pentru plata acestor servicii firmele plãtind direct un cost – în
general comisioane – sau prin menðinerea continuã a unui
sold minim pozitiv al contului curent. Banca poate sã
împrumute cu dobândã aceastã sumã ñi, în consecinðã, este
interesatã sã-ñi pãstreze firma drept client, prestându-i
gratuit o serie întreagã de servicii.
Avantaje ale detinerii de numerar

Principalele avantaje pe care o firmã le obðine în urma
deðinerii de numerar în casã sau în cont curent sunt:
a)posibilitatea de a profita de discount
Posibilitatea de a profita de discount-ul (sau rabatul)

acordat, în general, de furnizor când plata achiziðiilor se face
mai repede decât în contractul stabilit între întreprindere ñi cel
de la care acesta s-a aprovizionat.
De exemplu, dacã o întreprindere va plãti dupã zece zile, în loc
de 30 de zile, va obðine din partea furnizorului, conform unei
înðelegeri stabilite între acesta ñi firmã, un discount de 3%.
Dacã nu va beneficia de acest avantaj, costul de oportunitate
pe care îl va pierde în cele 20 de zile rãmase va fi:
47270232 Page 69 of 110

Costul de oportunitate pierdut =

% reducere 365
= *
100 − % reducere Data finalade plata − Perioadade reducere
3 365
Costul de oportunitate pierdut = * * 100[%] = 56,44%
100 − 3 30 − 10
Dacã inflaðia nu este mare, firmele împrumutã de la

bancã cu dobânzi mult mai mici decât 56%, ceea ce le
determinã sã nu renunðe la a beneficia de discount.
O metodã de a reduce costul de oportunitate pierdut prin
nefolosirea discount-ului constã în prelungirea perioadei de
platã peste data convenitã.
De exemplu, dacã firma va plãti dupã 45 de zile, în loc de

30, costul pierdut va fi:
3 365
Costul de oportunitate pierdut = * * 100[%] = 32,25%
100 − 3 45 − 10
In aceste situaðii ñi, mai ales, dacã firma recurge des la

astfel de practici, ea va fi perceputã de partenerii de afaceri ca
rãu platnicã ñi riscã sã-ñi piardã furnizorii.
b)condiðii avantajoase din partea furnizorilor ñi bãncilor
Dacã dispune de o poziðie recunoscutã de lichiditate,

comparativ cu celelalte firme din acelañi sector de activitate
sau chiar ñi din alte sectoare, întreprinderea va avea acces la
împrumuturi bancare promte ñi în condiðii avavntajoase,
precum ñi la furnizori de calitate.
Eficientizarea fluxului de numerar
47270232 Page 70 of 110

Pentru a dimensiona numerarul astfel încât sã se realizeze cele

mai bune rezultate din punct de vedere al rentabilitãðii, în condiðii
de risc minime, întreprinderea trebuie sã urmãreascã permanent
sincronizarea intrãrilor ñi ieñirilor fluxului de numerar, pentru ca
soldul acestuia sã fie cat mai coborât. Acest demers se realizeazã
prin:
➣ creñterea ritmului încasãrilor.
Incasarea efectelor comerciale de primit are mai multe
cauze de întârziere (float):
 întârzieri din cauza poñtei (mail float);
 întârzieri din cauza sistemului de înregistrare contabilã
chiar în interiorul firmei (processing float sau collection
float), cauzate de:
– neluarea în evidenðã a cecurilor chiar în ziua în
care au fost primite;
– lipsa controlului pentru urmãrirea plãðilor
întârziate etc.
 întârzieri în sistemul bancar, respectiv acele “zile
valoare”, care reprezintã pentru bancã un câñtig, dar
pentru firmã constituie o pierdere de oportunitate. In
vederea mãririi vitezei de platã s-au introdus o serie de
sisteme de platã:
– plãði preautorizate. Firmele cu un numãr mare de
clienði, fiecare executând un volum mic de platã –
de exemplu, companiile de utilitãði publice – îñi
încurajeazã clienðii sã accepte ca din contul lor,
banca sã extragã o sumã fixã pe care cu care sã
crediteze contul întreprinderii, regularizarea
datoriilor între aceasta ñi clienðii sãi fãcându-se
periodic, la intervale mari;
– extinderea sistemelor de platã EFT (electronic
funds transfer), asemãnãtoare, ca funcðionare, cu
sistemele EFTPOS (electronic funds transfer at
point of sale). De asemenea, sistemele EFT implicã
47270232 Page 71 of 110

ñi plata facturilor prin ATM (automatic teller

machines sau bancomaturi) sau prin telefon.
➣ întârzierea plãðilor, fãrã, însã, a afecta interesele furnizorilor.
Un procedeu de întârziere a plãðilor este utilizarea
instrumentelor de platã pe suport hârtie, de tipul cambiilor
(tratelor). Spre deosebire de cec, care impune eliberarea
sumei la cerere, circuitele pe care le parcurg cambiile
necesitã trecerea printr-o serie de etape, care întârzie
eliberarea sumei catre beneficiar;
➣ întârzierile nete (net float se pot calcula prin diferenða dintre
soldul de pe carnetul de cecuri al unei firme ñi soldul
înregistrãrilor contabile aferente firmei în bancã.
In general, o întreprindere doreñte ca aceste întârzieri nete
sã fie pozitive, în sensul cã intrãrile de sume sã fie mai mari
sau mai rapide decât ieñirile.
Pentru a analiza eficienða fluxurilor de numerar la nivelul

întreprinderii, trebuie sã se ðinã seama atât de costul de
oportunitate al utilizãrii numerarului propriu-zis, cât ñi de costurile
bancare pe care le genereazã folosirea contului curent. In acest
sens, este cunoscut cã pentru serviciile pe care le presteazã
clienðilor sãi, orice bancã comercialã percepe onorariu – în general
prin intermediul comisioanelor ce se plãtesc separat sau se include
în dobânda creditului.
➫ In ideea de atragere a clienðilor, precum ñi a diminuãrii
riscurilor de creditare, banca comercialã considerã cã este mai
avantajos sã ofere gratuit servicii clienðilor, cu condiðia ca
aceñtia sã-ñi menðinã continuu un sold pozitiv minim al contului
curent.
Astfel, dacã o întreprindere îñi pãstreazã în permanenðã un
sold pozitiv al contului curent de 100.000 u.m., pe care, potrivit
legii de funcðionare a sistemului bancar3), îl poate împrumuta cu
dobândã – de exemplu, cu dobândã de 12%, exprimatã în termeni
reali – aceastã acðiune îi va aduce un câñtig de 12.000 u.m. In
consecinðã, banca comercialã va fi interesatã sã-i acorde
3) In România, Legea bancarã, nr.58/1998, prevede ca bãncile comerciale sã poatã dispune
neîngrãdit de depunerile ñi soldurile pozitive ale conturilor clienðilor lor.
47270232 Page 72 of 110

respectivei întreprinderi servicii gratuite, pânã la incidenða sumei

de 12.000 u.m.
Soldurile pozitive minime ale contului curent al firmelor se
numesc “solduri de menðinere” (maintenance balance) ñi
constituie o practicã obiñnuitã în sistemele bancare din ðãrile
dezvoltate.
➫ In ðãrile în care mediul economic este instabil – manifestându-
se, în primul rând, prin variaðii mari ale preðurilor ñi cursului de
schimb al monedei naðionale – bãncile comerciale cer
întreprinderilor cãroara le acordã credit sã-ñi menðinã în cont un
anumit procent din volumul total al împrumutului, în vederea
acoperirii, cel puðin în parte, a riscului de neplatã. Acest sold este
cunoscut sub denumirea de “sold de compensaðie”
(compensation balance).
Atât soldul de menðinere, cât ñi cel de compensaðie,
reprezintã pentru firmã o cheltuialã de oportunitate, de care va
trebui sã se ðinã seama la calculul dobânzii efective (suma
împrumutatã este efectiv diminuatã cu dimensiunea soldului
minim de compensaðie) ñi al costurilor efective aferente
serviciilor bancare.
➫ Sistemul “overdraft” (descoperit de cont), dacã este acceptat
în sistemul bancar intern, permite clientului – agent economic
nefinanciar – unei bãnci comerciale sa completeze un C.E.C.
pentru plata unor mãrfuri chiar când soldul contului sãu curent
este mai mic decât suma de plãtit. De obicei, nivelul maxim al
creditului overdraft este limitat. Peste acest nivel, banca
comercialã poate sã mai efectueze plãði, pânã la un alt nivel, mai
ridicat, dar remunerat cu dobândã considerabil mai ridicatã,
penalizatoare. Deasupra acestei sume banca comercialã nu va
mai accepta sã onoreze cecurile de platã emise de clientul sãu.
Costul creditului overdraft trebuie sã fie comparat cu costul
de oportunitate al menðinerii unor solduri excedentare de
numerar sau în contul curent din bancã.
De exemplu, dacã rata dobânzii la creditul descoperit de
cont este de 80% ñi rata dobânzii purtatã de bonurile de
47270232 Page 73 of 110

Trezorerie publicã (T-bill) este de 50%, o întreprindere care

preferã sã plãteascã prin cecuri folosind creditarea overdraft, în
loc de a-ñi pãstra disponibilitãðile în bonuri de Trezorerie pe care
sã le vândã imediat pentru a-ñi achita facturile, va trebui sã
plãteascã zilnic diferenða dintre cele douã rate, pentru fiecare
unitate monetarã:
80%
Costul zilnical credituluioverdraft= = 0,219%
365 zile
50%
Re munerarea zi ln ica a unuiT − bill = = 0,137%
365 zile
Costul efectival utilizariicreditului

overdraft pentrurealizareaplatilor,
aferent fiecareiunitatimonetare = 0,219% − 0,137% = 0,082% zi ln ic
La un volum mare de plãði, chiar dacã banca comercialã

acceptã sã execute operaðiunea, costul de oportunitate se
poate dovedi prea mare.
De exemplu, dacã suma pe descoperit de cont se ridicã la
100 milioane u.m., costul zilnic se va ridica la:
0,082 * 100 * 106 = 82.000u.m. / zi
Criterii de selectare a valori mobiliare de plasament

In ðãrile dezvoltate, care dispun de pieðe financiare bine
organizate, pe care se tranzacðioneazã o gamã largã de titluri
financiare, managerul unei întreprinderi va trebui sã ðinã seama, în
alegerea titlurilor utilizate în gestiunea pe termen scurt, de
caracteristicilor acestora, astfel încât sã se poatã încadra în
cerinðele de rentabilitate ñi lichiditate adecvate firmei. Astfel,
47270232 Page 74 of 110

criteriile dupã care se va putea ghida în alegerea valorilor mobiliare

de plasament se referã la riscul ratei dobânzii, riscul de lipsã de
lichiditate, reglementãrile cu caracter fiscal pe care firma trebuie sã
le respecte, piaða valorilor mobiliare ñi riscurile aferente acesteia:
➺ riscul ratei dobânzii, respectiv riscul de modificare a ratei
dobânzii pe termen scurt în piaða monetarã, care este mult
mai volatilã decât rata dobânzii pe termen lung.
Ca regulã generalã, dacã rata dobânzii pe piaðã
scade, cursul oricãrui titlu purtãtor de dobândã fixã va
creñte ñi invers. In cazul unei fluctuaðii, în sensul de
creñtere a ratei dobânzii, o întreprindere care îñi ðine
disponibilitãðile temporar libere în valori mobiliare de
plasament se va confrunta cu o pierdere de capital dacã
va fi nevoitã sã vândã aceste titluri pentru a-ñi onora
facturile.
Firma va trebui, de asemenea, sã urmãreascã ca
decalajul de platã al achiziðiilor, acceptat de furnizor, sa
corespundã cu perioada de maturizare (scadenðã) a valori
mobiliare de plasament destinate sã acopere plãðile.
Dacã aceastã corelare (matching) nu este realizatã,
întreprinderea poate sã se confrunte cu pierderi, din
cauza a douã situaðii posibile:
 dacã valori mobiliare de plasament au o scadenðã
mai scurtã decât termenul de achitare a furnizorilor,
este posibil ca pe piaða monetarã, la acea datã, rata
dobânzii sã fie mai micã ñi astfel, reinvestirea sumei
ce reprezintã totalul valorilor mobiliare de plasament
sã conducã la o pierdere a costului de oportunitate;
 dacã valori mobiliare de plasament au o scadenðã
mai îndepãrtatã decât termenul de platã ñi la
momentul plãðii, ratele dobânzii în piaða monetarã
sunt mai mari, întreprinderea va trebui sã-ñi vândã
titlurile la un curs mai scãzut.
➺ riscul de lipsã de lichiditate sau de scãdere a gradului de
lichiditate.
47270232 Page 75 of 110

Dacã piaða activelor fixe sau a celor financiare de

care dispune întreprinderea marcheazã o evoluðie
nefavorabilã – cerere scãzutã, creñterea ratei dobânzii ñi,
implicit, scãderea cursului monedei naðionale –
întreprinderea va înregistra o pierdere când va încerca sã-
ñi valorifice activele pentru a-ñi onora facturile;
➺ impozitarea la care este supusã firma.
Dacã întreprinderea a înregistrat pierderi, pe care le-
a introdus în contul de profit ñi pierderi, micñorând baza
impozabilã (prin diminuarea rezultatului raportat), gradul
de impozitare va avea mai puðinã importanðã, dar efectul
psihologic al înregistrãrii de pierderi asupra eventualilor
creanðieri trebuie evitat.
De remarcat, în acest sens, cã rentabilitatea
obðinutã de întreprindere în procesul de exploatare este
unul dintre elementele de bazã al analizei de bonitate a
firmei, pe care o executã orice bancã comercialã sau altã
instituðie financiarã finanðatoare.
Pentru o întreprindere rentabilã, sistemul de
impozitare, inclusiv facilitãðile fiscale de care beneficiazã
firma, are o mare importanðã în alegerea metodelor de
pãstrare a disponibilitãðilor. De exemplu, pentru a
favoriza achiziðionarea titlurilor emise de catre diverse
instituðii publice, autoritãðile publice, care gestioneazã
piaða de capital sau pot interveni, prin reglementãri
legale, asupra funcðionãrii acesteia, acordã acestor titluri
unele facilitãði privind rata dobânzii, condiðiile de
rambursare ñi/sau condiðii preferenðiale din punct de
vedere al fiscalitãðii – cum ar fi scãderea din baza de
impozitare a unei cote (chiar de 100%) din suma ce
reprezintã câñtigurile din valori mobiliare de plasament;
posibilitatea de platã a obligaðiilor fiscale cu valori
mobiliare de plasament, la valoarea nominalã a acestora
etc.
➺ corelaðia dintre câñtigurile aduse firmei de valori mobiliare
de plasament ñi riscul acestora.
47270232 Page 76 of 110

Se cunoañte faptul cã un instrument financiar este

cu atât mai rentabil, cu cat comportã un risc mai mare. In
consecinðã, o întreprindere va trebui sã-ñi compunã
portofoliul de valori mobiliare din instrumente financiare
cu un grad de lichiditate cât mai mare – ñi, implicit, de
risc cât mai coborât – chiar dacã rentabilitatea acestora
este mai scãzutã decât a altor titluri ce au aceeañi
scadenðã, de pe piaða monetarã (piaða pe termen scurt).
Efectele de comert
Efectele de comerð (commercial papers) sunt instrumente de
platã pe suport hârtie emise de firme mari ñi care au o bonitate
recunoscutã. Cei care achiziðioneazã aceste titluri financiare sunt:
 societãðile comerciale care doresc sã-ñi plaseze
disponibilitãðile temporar libere în titluri pe termen scurt
foarte lichide;
 societãðile de asigurãri;
 bancile comerciale;
 societãðile deschise de valori mobiliare, fondurile de pensii,
fondurile mutuale ñ.a.
Utilizarea efectelor de comerð a cunoscut o mare rãspândire în
ðãrile industrializate dezvoltate, care dispun atât de reglementãri
legislative adecvate, cât ñi de cadrul instituðional ce permite
utilizarea acestora, în condiðiile de protejare faðã de risc a
deðinãtorilor de astfel de titluri.
In general, efectele de comerð sunt tranzacðionate nu direct
între partenerii de afaceri, ci pe piaða monetarã (a titlurilor pe
termen scurt) prin intermediul persoanelor – fizice sau juridice –
specializate, respectiv dealerii, care le achiziðioneazã la un anumit
preð (curs C1), mai scãzut decât valoarea lor nominalã (VN), apoi le
revând la un preð (C2) situat între preðul cu care au cumpãrat titlul
ñi valoarea nominalã.
47270232 Page 77 of 110

C1 < C 2 < VN
Existã situaðii când intermediarii pãstreazã efectele de comerð

pânã la scadenðã, când societatea emitentã (sau cea care s-a
angajat în acest sens) este obligatã sã le achite (rãscumpere).
In general, scadenðele efectelor de comerð nu depãñesc 90 de
zile (deñi au existat situaðii când unor astfel de titluri li s-a acceptat
ñi scadenðã de un an), deoarece ele exprimã necesarul de finanðat
al ciclului de exploatare.
Efectele de comerð sunt purtãtoare de dobândã, rata dobânzii
fiind funcðie de:
➺ rata de referinðã a dobânzii pe piaða monetarã.
Aceasta se considerã a fi fie rata dobânzii pentru
bonurile de Trezorerie a statului, fie rata dobânzii la titlurile
pe termen scurt de pe piaða monetarã, cu aceeañi
scadenðã.
LIBOR (London Interbank Offered Rate) reprezintã rata

dobânzii la împrumuturile oferite pe piaða interbancarã
londonezã4).
LIBOR este rata de referinðã uzualã oferitã pentru cele
mai multe împrumuturi realizate în eurodolari, precum ñi
societãðilor finanaciare ñi nefinanciare ñi statelor ce
apeleazã la împrumuturi publice. De exemplu, o ðarã în
curs de dezvoltare sau în tranziðie, dacã se împrumutã pe
piaða financiarã internaðionalã, va plãti o dobândã cu
câteva puncte peste LIBOR5).
LIBID (London Interbank Bid Rate) reprezintã rata
dobânzii la împrumuturile luate de pe piaða interbancarã
londonezã.
4) A. Macri ñi R. E. Macri – Dicðionar de termeni financiari englez – român, Editura Junior,

Bucureñti
5) J.Downes & J.E.Goodman – “Dictionary of Finance and Investment Terms”, Barron’s,
USA,1991
47270232 Page 78 of 110

In România, Banca Naðionalã anunðã zilnic evoluðia

BUBID (Bucharest Bid Rate), respectiv rata dobânzii la, de
exemplu, 30 de zile, pentru cererea de fonduri pe piaða
interbancarã.
➺ bonitatea societãðii emitente, aña cum este perceputã pe

piaðã, atât din prezentãrile publice pe care le efectueazã
chiar societatea, cât ñi din aprecierile societãðilor financiare
care i-au analizat evoluðia economicã ñi financiarã;
➺ variaðia mediului economic intern ñi a conjuncturii externe ,
respectiv a indicatorilor macroeconomici – PIB, inflaðie,
deficit / excedent bugetar public, cerere internã, balanðã
comercialã externã ñi curs de schimb etc.
Utilizarea efectelor de comerð este, insã, limitatã, chiar ñi în
ðãrile dezvoltate, deoarece:
 pot fi emise numai de societãðile comerciale puternice;
 dacã întreprinderea se aflã în dificultate temporarã,
tranzacðiile pe piaða monetarã a titlurilor emise de acestea
vor scãdea considerabil, atât ca volum, cât ñi ca valoare,
determinând chiar intrarea în lipsã de lichiditate;
 prin comparaðie, banca la care societatea comercialã este
client, cunoscând bonitatea firmei, nu va ðine seama de
dificultãðile acesteia – când ea însãñi considerã cã
respectivele dificultãði sunt temporare – ñi va acorda
întreprinderii creditul pe termen scurt de care are nevoie
pentru desfãñurarea ciclului de exploatare;
 rata efectivã a dobânzii efectelor de comerð pe care o
suportã societatea emitentã se poate dovedi mai mare ce
acreditului bancar pe termen scurt, din cauza nivelului prea
ridicat cerut de dealer.
Rata efectivã a dobânzii va ðine seama atât de toate

costurile ce revin firmei emitente – dobânzile ñi
comisioanele – cât ñi de valoarea netã, efectivã a sumei pe
47270232 Page 79 of 110

care o obðine cel care achiziðioneazã respectivul efect de

comerð.
Dobanzi + Comisioane
Rata efectivaa dobanzii =
Veniturineteobtinutede la dealeri
Exemplu
Un efect de comerð în valoare nominalã (VN) de 100
mil.u.m. ñi o ratã a dobânzii de 45% annual este emis prin
intermediul unui dealer care practicã un comision de 2% (ratã
anualizatã) din valoarea tranzacðionatã (nominalã).
Rata efectivã anualizatã a dobânzii purtate de titlul
respectiv, care are scadenða peste 91 de zile, se determinã
astfel:
45 91
Dobla 91 zile = * *100 *106 = 11,38 mil.u.m.
100 360
2 91
Comisionuldealer − ului = * *100 * 106 = 0,51mil.u.m.
100 360
Suma netã de care va beneficia societatea emitentã va fi:
100 mil.u.m. − 11,38 − 0,51 = 88,11mil.u.m.
Rata efectivã a dobânzii titlului, cu scadenða la 91 de zile,

va fi:
11,38 + 0,51
= 0,1349 = 13,49% la 91 de zile
88,11
Anualizatã, aceastã ratã devine:
47270232 Page 80 of 110

360
0,1349* = 0,5337 = 53,37% > 45% rata no min ala a dobanzii
91
7.2.2. Instrumente de platã pe suport hartie

Instrumentele de platã pe suport hârtie se prezintã sub
numeroase forme. In tara noastrã, cele mai cunoscute instrumente
de platã pe suport hârtie sunt:
➭ cecul, care este un inscris prin care o persoanã (trãgãtor) dã
ordin bãncii sale (tras) de a plãti in favoarea unui tert
(beneficiar) o sumã de bani, de care dispune trãgãtorul.
Cecul poate fi emis cu conditia ca trãgãtorul sã aibã in cont
suficiente fonduri pentru a-si onora plãtile solicitate;
➭ cambia este un instrument de platã sau titlu de credit prin
care o persoanã (trãgãtor) dã ordin altei persoane (tras) de
a plãti la vedere sau la termen o sumã unei terte persoane
(beneficiar) sau la ordinul acesteia. Cambiile sunt titluri de
credit emise sub semnãturã personalã;
➭ biletul la ordin este un inscris prin care emitentul se obligã
sã plãteascã beneficiarului – sau la ordinul acestuia – o sumã
de bani la scadentã. Biletul la ordin este, ca si cambia, un
instrument de debit, cu exceptia cã nu se prezintã la
acceptare, emitentul fiind, chiar din momentul emiterii,
principalul obligat la plata acestuia;
➭ ordinul de platã reprezintã o dispozitie neconditionatã, datã
de emitent bãncii sale (banca receptoare) de a plãti o sumã
beneficiarului.
Bãncile vest-europene si cele din alte economii dezvoltate mai

oferã, ca instrumente de platã clasice:
➭ polita bancherului (banker’s draft) este un document
insotitor al cecului, in cazul in care beneficiarul sumei
inscrise pe cecdoreste sã aibã siguranta cã, la prezentare,
acesta va fi onorat. In mod obisnuit este utilizat in tãrile
anglo-saxone. In România, un instrument similar este “cecul
certificat”, respectiv cecul prin care o bancã comercialã
47270232 Page 81 of 110

aflatã in pozitie de tras confirmã, inaintea remiterii cecului

cãtre beneficiar, cã existã in cont fondurile necesare
efectuãrii plãtii ordonate prin respectivul cec.;
➭ ordinul de platã permanent (standing order) este un

instrument de platã prin care plãtile care au un caracter de
regularitate pot fi realizate prin utilizarea unui ordin
permanent sau cu platã programatã – de exemplu, pentru
primele de asigurare, pentru achitarea ratelor aferente
amortizãrii unor imprumuturi etc.;
➭ debitarea directã (direct debit) este un instrument
asemãnãtor standing order-ului, cu exceptia cã presupune o
imputernicire scrisã din partea clientului, iar initiativa plãtii
nu o are plãtitorul, ci beneficiarul, care informeazã banca
asupra sumei ce trebuie plãtitã.
Direct debit-ul se utilizeazã pentru efectuarea plãtilor cu

caracter de regularitate, a cãror sumã nu se cunoaste
dinainte – cum sunt, spre exemplu, facturile pentru
serviciile publice s.a.
Introducerea modalitãtii de platã prin ordin permanent –
sau cu plata programatã – si debitare directã este necesar
de introdus ñi in tara noastrã, pentru a asigura
imbunãtãtirea disciplinei financiare.
➭ banca la domiciliu (telephone banking) reprezintã
tranzactiile bancare efectuate prin telefon.
➭ giro-creditul bãncii (bank giro credit) este o instructiune
scrisã, datã de client bãncii sale pentru a-i debita contul cu o
sumã, in favoarea unui partener. Mai departe, banca remite
instructiunea bãncii beneficiarului, pentru ca aceasta sã-i
crediteze contul cu suma respectivã.
Giro-creditul bãncii este similar ordinului de platã,
fiind utilizat cu precãdere pentru onorarea facturilor
pentru serviciile publice, pentru plata salariilor etc.
Cele mai utilizate documete în plãtile cu numerar sunt:
47270232 Page 82 of 110

➢ cecul cu numerar, care se prezintã de cãtre delegatul

agentului economic sau de cãtre persoana fizicã la
grupele de decontãri de la contabilitate, unde se fac
verificãrile uzuale, in urma cãrora se elibereazã suma la
casa de plãti;
➢ ordinul de platã este intocmit de serviciile de
contabilitate ale bãncilor comerciale pentru cheltuielile
proprii ale acestora;
➢ borderoul de cumpãrare a metalelor pretioase.
Principalele tipuri de instrumente de platã pe suport hârtie si

caracteristicile acestora
Ordinul de platã
Ordinul de platã este un instrument de virament (transfer) de
credit, respectiv o dispozitie neconditionatã datã de emitent unei
bãnci pentru ca aceasta sã plãteascã sau sã facã sã se plãteascã o
sumã unui beneficiar (tertã persoanã).
Ordinul de platã prezintã unele caracteristici, dintre care cele
mai senificative sunt:
✔ este revocabil, in sensul cã poate fi anulat, inainte de a fi
incasat de beneficiar;
✔ prezintã unele riscuri, cum ar fi: bonitatea si buna intentie a
emitentului. In acest sens, se face precizarea cã ordinul de
platã nu prevede ca plata sã se facã la dispozitia
beneficiarului. Dacã pe parcursul ordinului de platã existã
mai multe bãnci comerciale, se vor efectua succesiv
operatiuni de receptie, autentificare, acceptare si executare
a acestuia;
✔ suportul ordinului de platã poate fi de tip clasic – hârtie – sau
neconventional – suport magnetic, electronic etc.
47270232 Page 83 of 110

Cecul
Cecul este un instrument de platã si de credit – deoarece de la
emiterea sa pânã la incasare, trece o perioadã de timp, oricât de
scurtã.
Cecul este un instrument de platã reglementat international.
Cecul reprezintã un instrument de platã prin care trãgãtorul
dispune de fondurile pe care le are la o societate bancarã (trasul),
acesta obligându-se sã ii facã serviciul de casã.In acest scop, banca
elibereazã clientului sãu (trãgãtorul)mai multe formulare
necompletate, pe care acesta le va transforma in cecuri, in limitele
disponibilitãtilor proprii.
Persoanele care participã la circuitul cecului sunt:
✔ trãgãtorul, care este persoana care dispune plata si care, in
relatiile de schimburi internationale sau interne, poate fi:
importator, cumpãrãtor sau debitor si care, prin emiterea
cecului, se achitã de obligatia de platã;
✔ trasul, care poate fi banca sau o altã societate financiarã,
agreatã de organismul de reglementare. In tara noastrã,
trasul este, de regulã, Banca Nationalã a României;
✔ beneficiarul, care este acea persoanã fizicã sau juridicã in
favoarea cãreia trebuie fãcutã plata.
De remarcat cã cecul nu este purtãtor de dobândã.
Ca instrument de platã, cecurile imbracã o multitudine de
forme, ele putând fi clasificate potrivit mai multor criterii:
 in functie de beneficiar:
 cecul nominativ. In cazul acestui cec, transmiterea se poate
face numai prin cesiune ordinarã;
 cecul la purtãtor, care este transmisibil prin simpla inmânare
unui creditor;
 cecul la ordin, in care beneficiarul este indicat pe efectul de
comert si acesta are dreptul sã-l transmitã, la rândul sãu,
prin girare sau andosare;
 in functie de modul in care sunt incasate:
47270232 Page 84 of 110

 cecul nebarat – de casã sau in alb – care este achitat in

numerar;
 cecul barat, care poate fi de mai multe feluri: cu barare
generalã, cu barare specialã, cu barare specialã
conditionatã, cu barare “nur zur Verrechnung”. Bararea se
face in diagonalã, cu douã linii paralele si este achitat numai
prin virarea sumei in contul bancar al beneficiarului.
Cecurile cu barare generalã nu au nimic inscris intre bare.
Cecurile cu barare specialã simplã au numele bãncii inscris
intre bare. Acest cec nu este transmisibil prin gir, iar plata se
face prin virarea sumei in contul bancar al beneficiarului.
Cecul cu barare specialã conditionatã are intre liniile
paralele scris “Not negociable”, ceea ce inseamnã cã
cecul nu este transmisibil, plata se face numai in contul
beneficiarului nominalizat.
Cecul cu livrare “nur zur Verechnung” exclude plata in
numerar – plata se face numai in cont, virament sau
compensatie:
 cec de virament aratã cã suma se va trece intr-un cont de
virament;
 cec documentar, prin care achitarea cecului este
conditionatã de prezentarea la bancã (tras) a documentelor
care probeazã livrarea mãrfurilor s.a.;
 cec certificat – trãgãtorul solicitã bãncii (trasului) sã certifice
pe blanchetã cã existã disponibil in cont. Prin acest
procedeu se garanteazã plata;
 cec barat cu plata garantatã nu este utilizat in tara noastrã.
In cazul acestui cec, beneficiarul trebuie sã se legitimeze la
incasarea lui;
 cec de voiaj, de cãlãtorie sau Travellers cheque are valori
fixe. La emitere, cecul trebuie semnat de trãgãtor, care este
si beneficiar. La incasarea cecului, acesta trebuie semnat a
doua oarã, in prezenta functionarului bãncii sau oficiului de
turism;
47270232 Page 85 of 110

 eurocecuri sau cecuri legitimate cu carte de garantie sunt

vândute de bãnci clientilor sub forma de cecuri in
alb,inmânându-le, totodatã, o “carte de garantie” cu care
vor trebui sã se legitimeze.
In România, se primesc si se achitã eurocecuri de cãtre
bãncile comerciale, emise de bãci strãine cu care acestea au
conventii de colaborare
 cec circular;
 cec postal;
 carte de credit – sau cec electronic.
In tara noastrã, sunt utilizate, cu precãdere, cecuri obisnuite si
cecuri din carnet cu limitã de sumã.
Disponibilul trãgãtorului poate sã provinã fie dintr-un depozit
bancar, fie printr-o deschidere de cont, fie, incã, din operatiuni de
incasãri si asimilate.
Emiterea unui cec de cãtre trãgãtor fãrã ca acesta sã dispunã
de fondurile necesare la tras in momentul emiterii cecului atrage
dupã sine sanctiuni civile si penale.
Cecul, fiind un instrument de platã la vedere, nu poate fi
supus acceptãrii trasului, care, astfel, nu isi asumã nici o obligatie.
Beneficiarul poate ridica prin cec orice sumã, in limita
disponibilitãtilor din cont ale trãgãtorului.
Cecurile din carnet cu limitã de sumã constituie un instrument
de decontare care asigurã cu anticipatie suma necesarã efectuãrii
plãtii.
Eliberarea acestui cec se face din contul curent de
disponibilitãti si a creditelor ce alimenteazã acest cont.
Suma carnetului de cecuri cu limitã de sumã este stabilitã in
functie de nevoile curente de sume mici, pe o perioadã pânã la 30
zile.
Fiecãrei intreprinderi i se deschide un cont separat pentru
fiecare tip de activitate – productie, investitii etc.
Carnetelor de cecuri cu limitã de sumã li se fixeazã un termen
de valabilitate, care poate fi prelungit la cererea trãgãtorului. Dacã
47270232 Page 86 of 110
suma a fost consumatã, dar nu s-au terminat filele de cecuri se

poate suplimenta suma, la cererea posesorului carnetului.
In conformitate cu Legea nr. 83/1994:
 nu este permis ca trãgãtorul sã fie aceeasi persoanã cu
trasul decât in cazurile cecului de cãlãtorie, cecului circular
si cecului emis si tras intre stabilimente diferite ale
aceluiasi trãgãtor;
 cecul nu este purtãtor de dobândã;
 cecul in alb cuprinde numai semnãtura trãgãtorului. Va fi
exercitat dupã completare de cãtre beneficiar, in
conformitate cu intelegerea prealabilã cu trãgãtorul.
Dreptul de completare trece de la un posesor la altul odatã
cu predarea cecului;
 Cecurile “la ordin” (sau fãrã clauzã) pot circula prin gir.
Girul este actul prin care posesorul cecului (girant) transferã

altei persoane (giratar) toate drepturile asupra cecului.
Cesiunea de creantã este operatiunea prin care creditorul

(cedent) transmite, in mod voluntar, dreptul sãu de creantã
unei alte persoane (cesionar), care va deveni creditor in locul
sãu si va putea incasa suma inscrisã pe efectul de comert.
In cazul girului, mentiunile de girare se fac pe verso (se mai
numesc si andosare).
Pot sã existe mai multe persoane care sã participe la girare,
cumulativ sau alternativ.
Avalul reprezintã garantia personalã pe care o persoanã

(avalist) o dã pentru toatã suma sau numai pentru o parte din
sumã. Avalul se inscrie pe fata titlului.
Cambia sau trata

Cambia este un instrument de platã pentru cã circulã ca
monedã prin incasare, scontare si rescontare. Totodatã, cambia este
47270232 Page 87 of 110

un instrument de credit pentru cã intre data emiterii si momentul

plãtii trece un timp, oricât de scurt.
In România, cambia este reglementatã legislativ prin Legea
nr. 58/1934 asupra cambiei si biletului la ordin, modificata prin
Ordonanta Guvernului nr. 11/1993, aprobatã si modificatã prin
Legea nr. 83/1994.
Cambia este un inscris prin care creditorul (trãgãtor) dã ordin

debitorului sãu (tras) sã achite la o anumitã datã (scadentã)
sau la prezentare o sumã de bani determinatã, unei a treia
persoane (beneficiar) sau la ordinul acesteia.
Persoanele participante la cambie sunt:

➭ trãgãtorul care este acea persoanã care dã dispozitie sã se
efectueze plata. Trãgãtorul poate fi: exportator, vânzãtor,
furnizor, prestator de servicii, creditor.
In acelasi timp, trãgãtorul poate fi: debitor al unei firme care
i-a livrat mãrfuri, i-a prestat servicii s.a. si pe care il
desemneazã ca beneficiar al cambiei.
➭ trasul reprezintã persoana care primeste dispozitia de a face
plata si care ii este dator trãgãtorului suma inscrisã pe
cambie.
Trasul poate fi: importator, cumpãrãtor, debitor etc.;
➭ beneficiarul este persoana care incaseazã cambia.
Initial, beneficiarul este creditorul trãgãtorului, dar pe
parcursul circuitului cambiei – intre emitere si scadentã – pot
interveni alti beneficiari, in urma transmiterii cambiei prin
gir.
Prin gir, posesorul cambiei transferã toate drepturile ce

decurg din cambie unei alte persone (giratar). Orice giratar are, la
rândul sãu, dreptul sã transmitã cambia prin gir unei alte persoane.
Operatiunile relative la cambii sunt, in principal, acceptarea si

avalul:
47270232 Page 88 of 110

➭ Acceptarea denumeste angajamentul luat de tras cã va

plãti cambia la scadentã.
Pe cambie se scrie mentiunea de accept, suma, data si
semnãtura.
Acceptul este elementul de certitudine al efectului de
comert.
➭ Avalul reprezintã o cautiune (garantie) datã unuia dintre

semnatarii cambiei (tras, trãgãtor, girant) de cãtre un tert.
Avalistul, respectiv persoana care semneazã pe fata
“recto”a hârtiei de valoare, trebuie sã mentioneze pentru
cine semneazã. Dacã nu mentioneazã, se considerã implicit
cã a semnat in favoarea trãgãtorului.
Avalul este necesar si solicitat când existã indoieli asupra
solvabilitãtii trasului, adicã asupra celui care trebuie sã
plãteascã.Avalul va fi dat de o bancã sau o firmã reputatã.
Biletul la ordin
Biletul la ordin este acel inscris prin care o persoanã fizicã sau
juridicã (emitent) se obligã sã plãteascã o sumã, la un anumit
termen sau la prezentare, unei alte persoane, numitã
beneficiar.
Persoanele participante la un bilet la ordin sunt:
➢ subscriitorul sau emitentul, care este acea persoanã care isi
ia obligatia fermã de a plãti unui beneficiar – furnizor,
exportator etc. Aceastã persoanã poate fi importator,
cumpãrãtor, debitor s.a.
➢ beneficiarul biletului la ordin, respectiv detinãtorul efectului
de comert. Acesta poate fi vânzãtor, exportator, furnizor,
prestator de servicii, creditor etc.
In urma circulatiei biletului la ordin, ca si la cambie, prin gir,
scontare si rescontare, pot sã aparã o serie de beneficiari. Numai cel
din urmã beneficiar va incasa biletul la ordin.
47270232 Page 89 of 110

Probleme comune cambiei si biletului la ordin

Problemele comune cambiei si biletului la ordin sunt, in
principal, modalitãtile prin care se desfãsoarã relatiile directe si
procedeele de scontare:
 Girarea sau andosarea:
 Nu se aplicã in cazul cambiilor nominative care poartã
mentiunea “nu este negociabilã” sau “nu la ordin”, care se
transmit prin cesiune.
 Girul (andosarea) este operatiunea prin care cambia sau
biletul la ordin trec de la un beneficiar la altul.
 Prin gir se transmit, in general, cambiile “la ordin” si biletele
la ordin.
 Instrumentele de acest gen “la purtãtor” se transmit prin
simpla inmânare.
 Girul reprezintã un ordin de platã dat de beneficiar trasului
(la cambie) sau subscriitorului (la biletul la ordin)prin care
acestia urmeazã sã efectueze plata noului detinãtor al
efectului de comert.
 Se numeste girant acea persoanã care acordã girul.
 Noul beneficiar al efectului de comert poartã denumirea de
giratar.
 Girul poate fi de mai multe feluri:
✔ gir plin, când se precizeazã, pe verso, numele
beneficiarului, suma, se pune semnãtura si stampila
girantului, data etc.;
✔ gir in alb, fãrã mentionarea numelui noului beneficiar
(giratar), dar se specificã suma, se pune suma, se pune
semnãtura si stampila girantului;
 Scontarea:
Dacã beneficiarul doreste sã-si procure fonduri inainte de
scadentã, poate sconta (vinde) cambia sau biletul la ordin unei
bãnci comerciale inainte de scadentã.
Scontul este de douã feluri:
47270232 Page 90 of 110

Scont comercial, calculat la valoarea nominalã a efectului de

comert.
Va = Vn − S
unde: Va = valoarea actualã a cambiei

Vn = valoarea nominalã a cambiei
S = scontul
s = rata procentualã a scontului
Vn * s * t
S=
360 *100
Scont rational care este scontul calculat asupra valorii actuale

(reale) a efectului de comert.
 Rescontarea
Rescontarea este operatiunea realizatã de o bancã comercialã,
când aceasta are nevoie de fonduri. In aceastã situatie, banca
poate sã sconteze, la rândul sãu (rescontare) la banca centralã.
Banca Nationalã va deduce, de asemenea, o dobândã si spezele
bancare, pentru perioada ce rãmâne pânã la scadentã.
 Alte operatiuni efectuate cu cambii si bilete la ordin

 Factoring
Este o operatiune specificã de finantare a unui agent
economic (exportator, in general) care se aflã in posesia mai
multor creante pe termen scurt provenite din vânzarea de
mãrfuri. Factorul, in spetã o institutie financiarã specializatã,
cumpãrã titlurile de creantã, preluând toate riscurile de
neplatã, contra unui comision.
Titularul creantei rãmâne, totusi, responsabil de riscul
valutar, riscul incorectitudinii titlului de creantã sau a livrãrii
necorespunzãtoare a mãrfii.
 Forfetarea
Este o operatiune prin care un producãtor (furnizor,
exportator etc.) incheie un contract de livrare a unor utilaje,
47270232 Page 91 of 110

care se va face, insã, dupã o perioadã destul de mare, de la

câteva luni la trei ani.
Exportatorul, care are nevoie de bani, se adreseazã unui
intermediar – forfetorul – care preia titlul de creantã, pe care
il andoseazã fãrã regres, cu conditia ca exportatorul sa ofere
o garantie bancarã pânã ce titlul va fi plãtit la scadentã.
Exportatorul va primi de la forfetor valoarea titlurilor, mai
putin:
plata unei dobânzi;
marjã de risc, ce pe situeazã, in general intre 1% si
5% din valoarea titlurilor;
un comision de gestiune, de asemenea, situat intre
1% si 5% din valoarea totalã.
Totalul retinerilor nu poate depãsi 20% din valoarea
totalã a titlurilor.
Operatiuni de scont. Scont simplu, rational, comercial.

Procent real de scont.
O politã se cumãrã, la un moment dat, cu pretul S0.
Procentul mediu de emisiune este:
p = 100i
Polita este scontatã dupã durata .
Valoarea finalã a politei:
K = Capital no mina l = Pr et de cumparare * Factor de fructifica

re
K = S 0 * (1 + i * θ ), θ ≤ 1a n
sau
K = S 0 * (1 + i) θ d a ca θ > 1an
47270232 Page 92 of 110

Dacã la momentul 1 <  (când t=  - 1, perioada pânã la

scadentã) polita este vândutã unei bãmci comerciale. La momentul
1, polita are o valoare egalã cu un curs sau valoare finalã K1.
K 1 = S 0 * (1 + i * θ 1 ) θ ≤ 1an
K 1 = S 0 * (1 + i )θ1 θ ≥1
Valoarea scontatã Ka sau valoarea finalã specialã evaluatã de

bancã are valoarea finalã pe durata t =  - 1, exprimatã in ani si
cu un procent anual q =100*j, care trebuie sã fie chiar valoarea
nominalã.
Diferenta dintre valoarea nominalã K si valoarea scontatã Ka se
numeste scont (S).
Scontul politei = Valoarea no min ala − Valoarea scontata

sau, formalizat:
S = K −Ka
a) Scontul simplu rational (SSR)
Scontul simplu raðional, notat cu SSR, se calculeazã astfel:
Capital Pr ocent de scont Durata

no min al * 100 * in ani
Scontul simplu rational =
Pr ocent de scont
1+ * Durata in ani
100
47270232 Page 93 of 110

Dacã notãm cu K capitalul nominal, cu q procentul de scont si

cu t durata in ani, formula de calcul pentru scontul simplu rational
q
K* *t
SSR = 100 = K * j * t
q 1+ j *t
1+ *t
100
va fi:
Dacã se noteazã Ka valoarea scontatã sau capitalul scontat:
Capitalul no min al
Capitalul scontat =
Pr ocent de scont
1+ * Durata in ani
100
K K
Ka = =
q
1+ * t 1+ j * t
100
Respectiv:
b) Scontul simplu comercial (SSC)
Scontul simplu comercial se defineste:
Pr ocent de scont
SSC = Capital no min al * * Durata in ani
100
sau, formalizat:
q
K a = K * (1 − * t ) = K * (1 − j * T )
100
Dacã se noteazã cu Ka capitalul scontat:
q
K a = K * (1 − * t ) = K * (1 − j * t )
100
47270232 Page 94 of 110

c) Scontul compus rational (SCR)
Scontul compus rational se determinã ca:
SCR = Capital no min al * (1 − Factor de actualizare)
1
SCR = K * (1 − )
(1 + j ) t
Unde factorul de actualizare este notat:
1
factorul de actualizare =
(1 + j ) t
Capitalul scontat Ka se calculeazã:
1
Ka = K *
(1 + j )t
a) Scontul compus comercial (SCC)

a)Scontul
Scontul compus comercial (SCC) se determinã:
Capital Pr ocent de scont Durata

no min al * 100 * in ani
SCC =
Pr ocent de scont
1+ * Durata in ani
100
Sau, formalizat:
q
KCapitalul
* * t no min al
K = SCC =
a 100 K * j *t
=
Pr ocent de
q scont 1 + j * t
1+ 1+ *t * Durata in ani
100
100
47270232 KPage 95 of 110

K
Ka = =
q
1+ *t 1+ j *t
100
Capitalul scontat Ka se determinã:
7.2.3. Instrumente de platã neconventionale. Cardurile
Sistemele de platã electronice sunt reprezentate de mai

multe categorii, dintre care cele mai cunoscute sunt:
➭ distribuitoarele automate de numerar (Automated Teller
Machines – ATM). Debit-cardul se introduce in fanta
aparatului, se tasteazã numãrul de identificare (Personal
Identification Number – PIN) si suma pe care persoana
respectivã doreste sã o retragã din contul propriu;
➭ transferul electronic de fonduri la locul vânzãrii (Electronic
Funds Transfer at Point of Sales – EFTPOS). Prin acest sistem
se realizeazã transferul sumei direct din contul clientului in
contul vânzãtorului, simultan cu realizarea vânzãrii, fãrã sã
se mai emitã cec sau alt instrument de platã.
Cardul este o cartelã din material plastic, care are

incorporate componente electronice speciale pentru decodificarea
diferitelor operatiuni pentru care a fost conceput. Aceste operatiuni
sunt, in principal:
➭ permite accesul detinãtorului la contul sãu bancar;
➭ efectuarea electronicã a plãtii.
Deoarece executã aceste operatiuni, cardul poartã si

denumirea de “monedã electronicã” sau “bani electronici”.
In conformitate cu tipul serviciului pe care il oferã, cardurile
pot fi grupate in mai multe categorii:
➢ credit card (carte de credit);
➢ debit card (carte de debit);
➢ cheque quaranted card (carte de garantare a emiterii
cecurilor) etc.
47270232 Page 96 of 110

Emitentii de carduri sunt atât societãti bancare, cât si institutii

non-bancare, cum sunt VISA INTERNATIONAL, Mastercard, Eurocard,
American Express, Diners CLUB s.a.
Din punct de vedere al circulatiei cardurilor, se cunosc:

 carduri internationale, emise in valute convertibile si
acceptate pe plan mondial. De exemplu, VISA International
este o organizatie formatã din institutii financiare, care are
ca membri peste 22.000 bãnci din intreaga lume;
 carduri nationale, exprimate in moneda nationalã a tãrii
unde se aflã banca sau compania emitentã, ele putând fi
utilizate ca instrumente de platã numai in tara respectivã. In
România, mai multe bãnci comerciale au emis carduri, desi
acestea nu au, incã, o utilizare pe scarã largã.
Cardul este un instrument electronic de platã, care inglobeazã
pe bandã magneticã informatii standardizate, securizate si
individualizate care, prin decodificare cu ajutorul unor dispozitive
speciale, permit accesul titularului la contul sãu bancar, autorizarea
si efctuarea de plãti din acest cont si obtinerea de numerar.
Desi existã o mare varietate de carduri, pentru ca acestea sã
poatã fi utilizate pe scarã largã, emitentii trebuie sã le asigure
urmãtoarele caracteristici comune:
 fabricarea din material plastic cu aceleasi dimensiuni,
indiferent de emitent – in conformitate cu standardele
internationale ISO 7810 si ISO 7813);
 pe fata cardului sã se regãseascã anumite informatii despre
client si despre bancã, respectiv:
✔ denumirea si sigla emitentului (banca sau altã institutie
financiarã);
✔ numãrul cardului;
✔ numele si prenumele detinãtorului;
✔ data la care expirã valabilitatea cardului;
✔ hologramã vizibilã la lumina naturalã.
✔ Pe verso, se vor afla urmãtoarele informatii:
47270232 Page 97 of 110

✔ banda magneticã, inregistrabilã pe cel putin trei piste

care respectã prevederile ISO);
✔ spatiul de semnãturã unde detinãtorul semneazã la
primirea cardului;
✔ informatii pentru detinãtorul cardului;
✔ adresa bãncii.
Orice persoanã fizicã sau juridicã poate solicita bãncii sau
companiei emitente eliberarea unui card. Intre bancã si client se
incheie, cu acest prilej, un contract in care se precizeazã tipul de
card emis. Contul prin care se pot face operatiuni cu carduri este un
cont bancar, care poate fi asemãnat cu un cont curent. In functie de
practica fiecãrei bãnci, acest cont poate fi un cont distinct, denumit
cont de card sau un cont colateral contului de curent.
Obtinerea si detinerea unui card presupune plata de cãtre
titular a unei taxe de emitere si a unei taxe de utilizare anuale, sub
forma unor sume fixe.
TEMA VIII.
TABLOUL TREZORERIEI
Analiza fluxurilor financiare prin optica valorii – care este, de
fapt, o opticã patrimonialã – este diferitã de analiza variaðiei
bogãðiei sau sãrãcirii întreprinderii ñi, implicit, a miñcãrilor de
trezorerie.
Analiza rezultatelor in optica fluxurilor
In practica curentã de analizã financiarã, fluxurile sunt
recostruite plecând de la variaðia conturilor bilanðiere.
8.1. Exploatarea
Incasãrile din exploatare ar trebui sã fie egale cu cifra de
afaceri, respectiv cu veniturile din exploatare, dar întotdeauna apar
diferenðe, deoarece clienðii plãtesc dupã anumite intervale de timp.
- creñterea creanðelor
47270232 Page 98 of 110

client
Vânzãrile = Venituri din
exerciðiului exploatare
+ scãderea
creanðelor client
Decalajul care apare între producðie ñi vânzãri se

regularizeazã prin mecanismul stocurilor de produse finite ñi
producðie neterminatã. Dar, aceasta reprezintã, în fapt, numai o
înregistrare contabilã cu rolul de a diminua cheltuielile de
exploatare cu acele cheltuieli ce corespund produselor realizate, dar
încã nevândute. Aceastã operaðiune nu are nici o influenðã asupra
trezoreriei, contabilii numind-o înregistrare de inventar.
Aña cum încasãrile din exploatare diferã de veniturile din
exploatare, plãðile aferente exploatãrii diferã de cheltuielile de
exploatare, trebuind sã se ðinã seama cã:
 decalajele de platã pe care furnizorii întreprinderii le-au
acceptat. Aceste decalaje reprezintã, în bilanð, datorii de
exploatare;
 parte dintre materiile prime, materialele etc. achiziðionate nu
sunt consumate în cursul exerciðiului. Acest decalaj între
achiziðionare ñi consum se înregistreazã în conturile de stocuri
de materii prime, materiale etc. neconsumate încã, iar în bilanð
sunt înscrise la poziðia stocuri.
+ (-) creñterea
(scãderea) stocurilor
de materii prime
Cheltuieli = Consumurile din
de timpul exploatãrii
exploatare
- (+) creñterea
(diminuarea)
creditelor furnizor
8.1. Investitiile
47270232 Page 99 of 110

Cheltuielile de investiðii reprezintã numai o modificare a

bunurilor deðinute de întreprindere, fãrã ca, imediat, sã se modifice
ñi bogãðia acesteia:ca atare, investiðiile nu sunt direct înregistrate
în în contul de rezultate. In schimb, cheltuielile cu investiðiile
acðioneazã direct asupra tabloului de trezorerie.
In ceea ce priveñte investiðiile, contul de rezultate ñi tabloul
de trezorerie diferã complet, între trezorerie ñi rezultat neexistând
nici o relaðie directã.
8.2. Finantarea
Ciclul descris de resursele financiare este, prin însãñi natura
sa, o activitate proprie trezoreriei.
Dacã se presupune, pentru simplificare, cã între momentul
constatãrii ñi înregistrãrii obligaðiei de platã ñi plata efectivã nu
existã niciun decalaj în timp, se constatã cã:
 remunerarea resurselor împrumutate (cheltuieli financiare)
ñi impozitul pe profit, influenðeazã atât situaðia trezoreriei,
cât ñi rezultatul;
 remunerarea acðionarilor (prin dividende), care are impact
imediat asupra trezoreriei ñi asupra rezultatului nedistribuit,
dar nu afecteazã rezultatul (indicatorul profit net nu se
modificã);
 rambursarea împrumuturilor ñi aportul de resurse externe
(creñterea capitalului social sau împrumuturile din surse
externe firmei), influenðeazã trezoreria, dar nu afecteazã în
nici un fel rezultatul.
Relaðiile dintre contul de rezultate ñi tabloul fluxurilor de
trezorerie6 se prezintã ca în tabelul de mai jos:
Contul de Diferenðe Tabloul

rezultate fluxurilor
Producðia - Variaðia = Venituri din
vândutã creanðelor client exploatare
+ Producðia - Producðia = 0
6) Pierre Vernimmen: “Finances d’Entreprise”, Dalloz, Paris, 1994
47270232 Page 100 of 110

stocatã (produse stocatã

finite) (neterminatã)
+ Variaðia
furnizorilor
- Cheltuieli de - Variaðia = - Cheltuieli de
consum ale stocurilor de exploatare
exploatãrii materii prime ñi
materiale
= Excedentul Brut - Decalaje de = = Excedentul de
de Exploatare trezorerie legate trezorerie al
de ciclul de exploatãrii
exploatare
0 - Investiðii = - Investiðii
- Amortizãri ñi + Amortizãri ñi = 0
variaðia variaðia
provizioanelor provizioanelor
pentru pentru
deprecierea deprecierea
activelor activelor
imobilizate imobilizate
(cheltuieli
calculate)
0 + Resurse = + Resurse
împrumutate împrumutate
- Cheltuieli + 0 = - Cheltuieli
financiare nete financiare nete
0 - Rambursarea = - Rambursarea
împrumutului împrumutului
0 + Creñterea = + Creñterea
capitalului social capitalului social
- Cheltuieli + 0 = - Cheltuieli
excepðionale excepðionale
- Impozit pe profit + 0 = - Impozit pe
profit
0 - Dividende = - Dividende
= Rezultat Totalul miñcãrilor = = Variaðia de
de fonduri trezorerie
47270232 Page 101 of 110

Ca metodã de calcul, operaðiunile se desfãñoarã în aceastã

ordine:
Rezultatul
– Decalajele de platã aferente ciclului de exploatare
– Investiðiile
+ Amortismentele ñi variaðia provizioanelor pentru
deprecierea activelor
+ Resursele împrumutate
– Rambursarea împrumuturilor
+ Creñterile de capital social
– Dividendele
= Variaðia trezoreriei
8.1. Capacitatea de autofinantare

Pe baza rezultatului obðinut de întreprindere la încheierea unui
exerciðiu, se poate determina un alt indicator, foarte semnificativ
pentru o bunã gestiune financiarã a firmei, respectiv capacitatea
de autofinanðare.
Trebuie subliniat cã amortizãrile ñi provizioanele reprezintã
numai cheltuieli calculate, fãrã niciun impact asupra trezoreriei.
Astfel, este normal ca sumele respective sã se adune cu rezultatul
pentru a constitui totalul resurselor interne realizate de
întreprindere la un moment dat (finele exerciðiului), suma astfel
obðinutã constituind capacitatea de autofinanðare a firmei.
Excedentul Brut de Exploatare

– Cheltuieli financiare nete
– Cheltuieli excepðionale nete
– Impozit pe profit
= Capacitatea de autofinanðare
Acest indicator reprezintã o sumã potenðialã, deoarece trebuie

sã se ðinã seama de politica de dividende pe care o duce
acðionariatul întreprinderii, în capacitatea de autofinanðare realã
regãsindu-se numai profitul nedistribuit, respectiv rezultatul net al
47270232 Page 102 of 110

exerciðiului ce rãmâne în întreprindere dupã distribuirea

dividendelor.
De asemenea, pentru a determina fluxurile de trezorerie

plecând de la capacitatea de autofinanðare este necesar sã se
elimine sumele ce reprezintã decalajele de platã cãtre ñi de la
întreprindere ce au apãrut în ciclul de exploatare.
8.1. Alte fluxuri de fonduri în trezorerie

Aceste fluxuri de fonduri se referã la acelea generate în
trezorerie de politica de investiðii ñi cea financiarã.
Ciclul de investiðii va produce miñcãri de fonduri monetare prin
urmãtoarele operaðiuni:
 investiðii în imobilizãri corporale ñi necorporale;
 cesiunea activelor corporale ñi necorporale (preðul vânzãrii
acestora);
 variaðia imobilizãrilor financiare;
 incidenða decalajelor de platã generate de operaðiunile de
investiðii.
Ciclul de finanðare genereazã urmãtoarele operaðiuni, cu

impact asupra trezoreriei:
 rambursarea datoriilor pe termen scurt, mediu sau lung;
 noile împrumuturi;
 variaðia plasamentelor financiare;
 vãrsarea dividendelor (acestea sunt dividende vãrsate în
contul exerciðiului precedent);
 creñterea capitalului în numerar.
Gruparea fluxurilor de trezorerie poate fi prezentatã succint în

tabloul de mai jos:
47270232 Page 103 of 110

Ciclul de Rezultatul
exploatare
- Amortismente ñi provizioane pentru
deprecierea activelor
= Capacitatea de autofinanðare
- Decalaje de intrãri în trezorerie
legate de exploatare
A = Fluxuri generate de activitatea de
exploatare
Ciclul de Cheltuieli cu investiðiile
investiðii
- Cesiunea activelor
B = Fluxuri legate de activitatea
investiðionalã
A-B = Fluxuri de disponibilitãði în
trezorerie dupã impozit ñi cheltuieli
financiare
Ciclul de Resurse împrumutate
finanðare
- Rambursãri de împrumuturi
- Variaðia plasamentelor financiare
+ Creñterea de capital
- Dividende distribuite
C = Fluxuri legate de activitatea de
finanðare
A-B+C = Variaðia disponibilitãðilor
TEMA IX.
Probabil la tema 9.
Creditul furnizor constituie o metoda de finantare a activelor
circulante. Gestionarea acestuia va consta in maximizarea
intervalului dintre facturarea marfii de catre vanzator si efectuarea
platii. Operatiunea trebuie, insa, realizata cu prudenta si tinand
seama de pozitia intreprinderii pe piata, pentru ca adesea o
intreprindere este mai avantajata daca este considerata un client
bun, care-si achita suficient de repede furnizorii.
47270232 Page 104 of 110

Gestiunea de trezorerie.
Analiza incasarilor si asigurarea lichiditatilor se plaseaza in

contextul mai larg al gestiunii de trezorerie, care cuprinde simultan
deciziile intreprinderii de finantare si de plasament pe termen scurt.
Detinerea de sume nefructificate - lenese - nu este, de regula,
necesara, deoarece firma isi poate procura foarte repede fonduri de
la banca, avand in prealabil acordul acesteia si cu cheltuieli minime.
Daca apare, insa, un eveniment neprevazut si intreprinderea are
nevoie rapid de o mai mare cantitate de bani, procurarea acestora
se va putea realiza cu costuri - dobanzi - mai ridicate decat cele
practicate pe piata. Acest inconvenient poate fi remediat nu prin
pastrarea de lichiditati neutilizate, ci prin investirea in active
financiare (actiuni, obligatiuni) foarte usor negociabile. In acest
sens, gestiunea de trezorerie este considerata in prezent diferenta
dintre lichiditatile potentiale si capacitatea de finantare neutilizata
(in loc de creditele bancare pe termen scurt la care a apelat in mod
real). Intreprinderea este mai interesata, pe de o parte, sa-si detina
fondurile temporar libere in plasamente pe termen scurt cu grad
mare de lichiditate si, pe de alta parte, sa aibe o capacitate
potentiala de indatorare neutilizata, care sa-i permita un
comportament flexibil. Acest comportament ii va permite sa poata
beneficia de ocaziile care I se ofera, precum si sa evite sa plateasca
dobanzi mari sau chiar sa intre in incetare de plati.
In acest context, gestiunea trezoreriei - ca gestiune pe termen

scurt - se va realiza in cadrul deciziei financiare pe termen lung,
pentru a obtine ajustarile necesare unei functionari in conditii de
rentabilitate. Obiectivele principale ale gestiunii de trezorerie vor fi:
➺ minimizarea costurilor, daca incasarile se vor situa sub

nivelul platilor si maximizarea rentabilitatii, cand trezoreria
este pozitiva;
➺ obtinerea unei flexibilitati cat mai mari, tinand seama de
restrictiile impuse de deciziile pe termen lung.
Finantarea pe termen scurt in intreprinderile din tarile

dezvoltate este realizata, in general, prin doua metode distincte de
47270232 Page 105 of 110
acordare a creditelor de exploatare din partea sistemului bancar

si/sau financiar. Astfel, in tarile de orientare anglo-saxona se
practica un credit global de exploatare, al carui nivel se bazeaza pe
necesitatile globale de finantare ce apar in ciclul de exploatare si
este acordat sub forma liniei de credit. Acest tip de creditare
reprezinta pentru cel ce-l acorda o actiune mai complexa si cu un
grad de risc mai mare decat in cazul creditarii realizate pentru
finantarea unui anumit activ, care, in plus, beneficiaza si de garantii
adecvate - modalitate practicata in gestionarea franceza.
definitie linie de credit
Dupa ce societatea comerciala a luat hotararea privind

dimensiunea si modul de realizare a fondului de rulment, eventualul
sold al finantarilor trebuie sa fie asigurat prin credite pe termen
scurt, fie ca acest deficit s-a produs din necesitati ale exploatarii, fie
pentru finantarea partiala a necesitatilor permanente de capital.
Caracteristicile creditelor de trezorerie variaza foarte mult,

in functie de obiectivul carora le sunt destinate, de tehnicile, durata
si costul acestora si sunt, in general, acordate direct de bancile
comerciale intreprinderilor pentru o perioada mai mica de 3 luni.
Cele mai cunoscute forme ale creditului pe termen scurt sunt:
➺ creditele cu caracter general (facilitati de casa, descoperit

de cont, credit de campanie, credite de mobilizare a titlurilor
financiare s.a.);
➺ credite legate direct de un activ circulant (credite de scont,

adica de mobilizare a creantelor client, warrant-ul asupra
stocurilor etc.);
➺ credite specifice pentru anumite operatiuni financiare

(credite bazate pe un anumit tip de obligatiune, credite
documentare s.a.).
1. Creditele cu caracter general
47270232 Page 106 of 110

Creditele cu caracter general sunt acordate pe termen scurt de

bancile comerciale intreprinderilor in vederea acoperirii necesitatilor
de trezorerie. Deoarece din motive de operativitate si potrivit
normelor de creditere instituite de autoritatea monetara a statului,
bancile nu pretind clientilor lor garantii deosebite pentru creditele
pe termen scurt, ele sunt confruntate cu un risc marit, determinat
de posibilitatea ca intreprinderile sa devina insolvabile. Pentru a
scadea acest risc, bancile trebuie sa analizeze in profunzime
activitatea economica - prezenta si previzionata - a clientilor lor.
In categoria creditelor cu caracter general, cele mai utilizate

tipuri de credite sunt facilitãðile de casã, creditul de campanie,
creditul releu, creditele de trezorerie, creditul “spot”, biletele de
trezorerie ñ.a.:
Facilitatile de casa sunt credite cu durata foarte scurta, sub o

luna.
Descoperitul de cont reprezinta un credit pe durata mai mare

decat facilitatile de casa, care se materializeaza prin crediterea
contului curent al intreprinderii la banca respectiva, cont ce
inregistreaza un sold debitor sau nul. De obicei, costul acestui
tip de credit - dobanda - este sensibil mai mare decat costul
mediu al creditului pe termen scurt.
Creditul de campanie finanteaza necesitati sezoniere ale

ciclului de exploatare. Rambursarea se va realiza la sfarsitul
campaniei, cand incep sa se produca intrarile de fonduri din
vanzari.
Creditul releu este un descoperit de cont acordat tinand seama

de intrari certe de fonduri foarte apropiate (emisiuni de
obligatiuni, cresteri de capital etc.)
47270232 Page 107 of 110

Credite de trezorerie obtinute prin mobilizarea7 titlurilor

financiare. Aceste titluri sunt emise - de regula sub forma
biletului la ordin, care este de aceasta data un titlu financiar -
de catre banca, iar intreprinderea subscrie la aceasta
emisiune. Daca intreprinderea mobilizeaza titlul, banca va
credita contul curent al clientului sau cu suma inscrisa ca
valoare nominala, debitandu-l la scadenta. Inainte de scadenta,
banca va putea, cu acordul prealabil al bancii centrale, sa
mobilizeze respectivele hartii de valoare pe piata monetara.
Acest tip de credit este purtatorul unei dobanzi mai coborate
decat creditul descoperit de cont, dar banca il va acorda numai
clientilor cunoscuti si siguri, deoarece riscul pe care il comporta
- nefiind obligatorii garantii deosebite - este mai mare decat al
unui credit obisnuit.
Creditul “spot” se acorda de la o zi la alta, de regula marilor

intreprinderi. Dobanda aferenta acestui tip de credit se
situeaza intre dobanda pietei monetare si cea a creditului
descoperit de cont, ceea ce o face atractiva pentru
plasamentele efectuate de bancile care dispun de fonduri
temporar libere.
Bilete de trezorerie.
In tarile cu economie de piata dezvoltate, orice societate
poate sa emita direct titluri negociabile pe piata monetara,
numite diferit in functie de unitatea emitenta: bilete de
trezorerie (“commercial papers” in SUA) pentru intreprinderi cu
profil de productie dau desfacere, certificate de depozit pentru
societatile de credit, bonuri de tezaur emise de trezoreria
statului.
7∗ O intreprindere sconteaza sau mobilizeaza la banca un titlu de comert sau

financiar (bilet la ordin, trata etc.) atunci cand il remite bancii, care ii acorda in
contrapartida un credit a carui valoare este corelata cu valoarea titlurilor, prin
crediterea contului curent.
In termeni bancari, un credit mobilizabil (sau scontabil) este acel credit
care permite bancii care l-a acordat sa se refinanteze din sistemul bancar (piata
monetara, banca centrala sau alte institutii publice) Deoarece ofera aceasta
facilitate, creditele mobilizabile vor fi remunerate prin dobanzi mai atractive
decat cele nemobilizabile.
47270232 Page 108 of 110
Prin intermediul biletelor de trezorerie, intreprinderea

poate beneficia direct de credite pe piata monetara, in practica
termenul de rambursare nedepasind trei luni. Pentru investitor,
avantajul acestei forme de credit consta in faptul ca suportul
fizic (hartiile de valoare) poate fi negociat, spre deosebire de
creditul bancar, ce nu permite aceasta facilitate.
Creditele pe termen scurt reprezinta pentru bancile care le

acorda un risc relativ important, deoarece, desi sunt legate de ciclul
de exploatare al intreprinderii, nu beneficiaza , in general, de
garantii speciale bazate pe activele circulante. Astfel, cand
producatorul se confrunta cu riscul economic exprimat de o slaba
vanzare a bunurilor pe care le-a fabricat, banca ce acorda creditul
pe termen scurt va trebui sa efectueze o analiza financiara foarte
amanuntita a situatiei intreprinderii si, in special, a lichiditatii
actuale si previzionate a acestuia.
2. Creditele legate direct de activele circulante
Creditele legate direct de activele circulante prezinta o mare

varietate in tarile industrializate cu economia de piata. Acestea
sunt, in principal, credite de mobilizare a creantelor client (credit de
scont) si creditele de stoc prin “warrant”:
Creditul de scont.
Banca acorda acest tip de credit cand sconteza tratele8 pe
care i le prezinta o intreprindere, avansandu-i acesteia suma
de bani corespunzatoare, inainte de scadenta hartiilor
comerciale.
 nivelul creditului corespunde valorii tratei din care banca

isi retine scontul corespunzator agio-ului perceput;
 durata creditului este intervalul dintre depunerea la banca

a efectului de comert si scadenta acestuia;
8∗ In finalul acestui capitol sunt prezentate caracteristicile ñi circuitele de funcðionare ale

instrumentelor de platã clasice (numerar ñi pe suport hârtie) ñi a celor moderne, utilizate în
prezent ñi în ðara noastrã.
47270232 Page 109 of 110

 creditul de scont nu este o cumparare a creantelor,

deoarece beneficiarul ramane raspunzator de
rambursarea acestuia. Astfel, daca trata nu este achitata
de creantier - cel care a emis-o - la data scadenta,
intreprinderea furnizoare (beneficiarul creditului de scont)
trebuie sa ramburseze creditul respectiv;
 creditul de scont se realizeaza pe baza efectelor de

comert, in care sunt precizate in clar identitatea clientului
ce trebuie sa achite factura, banca prin care acesta isi
desfasoara activitatea, suma si data scadentei.
47270232 Page 110 of 110

Curs Finante Intreprinderi Vol I

Încărcat de

Informații document

Drepturi de autor

Formate disponibile

Partajați acest document

Partajați sau inserați document

Opțiuni de partajare

Vi se pare util acest document?

Este necorespunzător acest conținut?

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs Finante Intreprinderi Vol I

Încărcat de

Drepturi de autor:

Formate disponibile

Curs de finantele intreprinderii

Deciziile financiare care caracterizeazã activitatea

47270232 Page 1 of 110

(ciclul de (active circulante financiari

Aceastã schemã pune in evidenðã fluxurile de lichiditãði

➫ in faza 1 agentii economici si populaðia care dispun de

➫ in faza 2a, managerii societãtii decid alocarea fondurilor

47270232 Page 2 of 110

Aceste operaðiuni constituie fluxul financiar legat de

- Achiziðionarea de active industriale ñi comerciale este

- fluxurile de lichiditãði din exploatare, plus fuxurile

Deciziile care sunt luate de managerii societãðii pot fi

Aceste decizii implicã intervenðia a patru categorii de

Acðionarii sunt persoane fizice sau juridice care deðin titlurile

Conducãtorii întreprinderilor sunt mandataði de acðionarii

Creanðierii (cei care acordã, sub diferite forme, împrumuturi

Creanðele (sau datoriile) pot fi de exploatare sau pentru

Creanðele se prezintã sub mai multe forme:

➺ titluri emise de societatea respectivã, ce pot fi negociate

➺ împrumuturi bancare sau de la alte instituðii financiare

➺ împrumuturi sub formã de locaðie sau leasing (credit-bail),

47270232 Page 4 of 110

Cei care acordã credite societãðilor comerciale se confruntã cu

➺ riscul ratei dobânzii. Când fluctuaðia ratei dobânzii pe

➺ riscul variaðiei preðurilor. O creñtere a acestora conduce

➺ riscul de nerambursare a împrumutului sau riscul de

Statul intervine în circuitul financiar in diverse feluri, cele mai

47270232 Page 5 of 110

Statul intervine, de asemenea, asupra ofertei de capitaluri

47270232 Page 6 of 110

2. Decizii de politicã financiarã strategicã în activitatea

Investiðie = orice decizie de cheltuialã care conduce la

De altfel, criteriul achiziðionãrii nu îl acoperã pe acela al

Investiðia se realizeazã în vederea creñterii proprietãðii, deci a

47270232 Page 7 of 110

Aceastã finalitate nu exclude scopurile specifice atribuite unor

Structura portofoliului de active.

B. Decizia de finanðare ñi gestiunea structurii finanðãrii.

47270232 Page 8 of 110

Decizia de finanðare cuprinde diferite decizii:

Bilanðul financiar este structurat pe trei tipuri de operaðiuni:

ACTIVUL NET DE DATORII

47270232 Page 9 of 110

In schema prezentatã mai sus intervin trei tipuri de operaðiuni

a). Ciclul investitiilor

Ciclul investiðiilor reprezintã realizarea activelor

Sã considerãm o operaðiune oarecare de investiðie. Activul

47270232 Page 10 of 110

Ciclul unei investiðii, care se identificã cu durata sa de

Trebuie subliniat cã durata de viaðã a unei investiðii ,

Ciclul de exploatare cuprinde activitatea productivã

47270232 Page 11 of 110

materiilor prime, materialelor etc. achiziðionate de la furnizori

Intr-o societate cu profil de producðie, investiðia are, în

47270232 Page 12 of 110

Simplificând, se poate spune cã ciclul de exploatare:

Ciclul de exploatare într-o activitate de

47270232 Page 13 of 110

serviciilor ce se plãtesc cash, cum ar fi prestãrile ñoferilor de

In activitãðile de comerð, durata ciclului de exploatare,

Ciclul de finanðare acoperã ansamblul operaðiunilor care

47270232 Page 15 of 110

activele de exploatare (stocurile, creditele client s.a.), ambelor

Activ de exploatare Pasive de exploatare sau