Sunteți pe pagina 1din 382
reel B NE Ct) TRAIAN ONET PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON Pr. Cel 0 Relatii de calcul, tabele, diagrame © Prescriptii de alcatuire ee Rr Ura Py] Zoltan Kiss Traian Onet PROIECTAREA STRUCTURILOR DE BETON DUPA SR EN 1992-1 Editura Abel 2008 PREFATA in ultima perioada tehnica betonului armat a inregistrat progrese de neconceput in trecut, concretizate printr-un mare volum de lucrari remarcabile. Constructiile din beton armat, avind un domeniu larg de utilizare, prezinti o important tehnicd si economic’ ridicata. Tocmai de aceea sustinerea dezvoltarii in acest domeniu este esenfiali pentru intreaga industrie a constructiilor. Cultul constructiilor, raportul cheltuieli salariale/materiale, materialele de constructie disponibile si tehnologiile prezinta diferente mari de la o {ard la alta. Trebuie si ludim in considerare ins o Europa fara granite in care tehnologiile si materialele noi se distribuie rapid, indiferent de pozifia geograficd a unei {Sri Uniunea European’ favorizeazi libera circulatie a produsului construit si a serviciilor ingineresti, intre tArile membre, prin elaborarea directivelor produselor construite (Construction Products Directive - CPD). Parte integranti a acesteia, o formeaza elaborarea standardelor destinate proiectarii structurilor de rezistent in trile membre ale Comunititii Europene prescripfiile referitoare la proiectarea structurilor prefabricate, atat la nivel de siguranfé ct gi in privinta principiilor de proiectare au fost foarte diferite. Aceasta era motivul pentru care frile membre, inc de la inceputul anilor 1970 au decis unificarea standardelor in vederea realizirii unei pieti unitare. Prescriptiile tehnice referitoare la proiectarea structurilor de rezistenfa sunt denumite Eurocoduri pentru Structuri (Structural Eurocods), sau pe scurt Eurocoduri (mai general Standarde EC). in Uniunea Europeana elaborarea acestora a fost incredintaté Comitetului European pentru Standarde (Comité Eurpéen de Normalisation, CEN). Primele rezultate ale striduinfelor uniformizarii standardelor nationale au apSrut la sfargitul anilor 70 si tot atunci au apirut primele recomandari de proiectare unitara, asa numitele Model — Cod-uri (MC). Eiaborarea acestora a fost precedati de o activitate pregititoare care in principal a constat in evaluarea comparativa a standardelor nationale. Prescriptiile referitoare la proiectarea structurilor din beton au fost comparate cu ajutorul exemplelor numerice, de unde a reiesit clar c& nivelul cel mai sczut de siguranté I-au avut firile din estul Europei. Proiectarea dup’ metoda starilor limit, insd, in aceste {ari se folosea de mult, pe end in farile vestice ined nu era in wz. Lansarea reala a programului Eurocod a avut loc in 1989. La aceast dati tarile membre ale Uniunii Europene s-au decis asupra elaboririi reglementarilor proiectarii structurilor de rezistenfa, aga numite prestandarde (ENV). Cresterea vertiginoas’ a volumului de informafii a permis imbunitatirea substanfiald a prescriptiilor de proiectare ale cdror prevederi reflect mai fidel comportarea reali a constructiilor de beton armat conferind o siguranfa mai mare structurilor realizate Prestandardele au fcut posibil ca anumiti parametti si proceduri de calul sé poata fi alease {in mod diferit in tarile membre. Acesti parametri in ENV sunt numiti valori recomandate. Tarile membre, pe ling’ prestandarde, trebuie si pregdteasci Documente Nationale de Aplicare (National Application Document, NAD) care contin proceduri de calcul, explicatii de interpretare a standardelor in concordant cu specificul geografic, meteorologic, etc., respectiv nivelele de sigurant& care decurg din acestea din uma, pentru férile respective. Documentele Nationale de Aplicare nu fac parte din ENV, dar in cadrul unei tari membre UE cele doua se pot folosi doar impreuna. fn prezent standardele existente si Eurocodurile se pot folosi in paralel, urmand ca din anul 2010 in toate farile Uniunii Europene si se treac& la utilizarea exclusiva a normelor EN. Din pcate, pind in prezent in Rominia nu a apirut Documentul National de Aplicare. Lucrarea de fafd s-a elaborat pe baza standardului SR EN 1992-1 (utilizand valorile recomandate) la care s-au addugat si prevederile din noul cod P100-2006. Prin confinut si modul de abordare a subiectelor, manvalul se adreseazi atat studentilor edt si inginerilor din proiectare si executie. “Autorii adreseazi mulfumiri doamnei ing. Vass Szikszai Melinda pentru ajutorul dat la tehnoredactarea lucririi, Cluj - Napoca, aprilie 2008 Autorii ee E CUPRINS PREFATA. 1.1 Reglementiri tehnice europene pentru structuri din beto 1.2. Scopul si cerintele proiectatii... 1.2.1 Scopul proiectitii.. 1.2.2. Cerinfe fundamentale. 1.23. Cerinje de durabilitat 1.3. Durata de viati proiectata. 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil....nmeen- 1.5 Aplicarea condifiei de siguranté la studiul structurilor. 1.5.1 Stabilirea unor stiri limita... 1.5.2 Gestionarea sigurantei structurale. 15.3 Metodele de calcul. se 1.6 Semnificatia coeficientului de comportare sigura 8. 1.7 Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limita).. 1.7.1 Stari limita.. seseanees 1.7.2. Situatii de proiectare. 1.7.3 Principiile de proiectare la starile limi za comportarii sigure.. 1.9.1, Modelarea comport : 1.9.1.1 Analiza liniard elasticd cu sau fara redistribuire. 1.9.1.2 Analiza plastica. 1.9.1.3. Analiza ne-liniara, 19.2. Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul I ‘ari axiale.. o 32 Efectele secundare ale precomprimiat Conditii de ductilitate de ansamblu si locala.. Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate 2, CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR $I ACTIUNILOR... Betonul. Rezistentele betonului Deformatiile elastice.. Curgerea lent’ gi contractia.. Betonul cu agregate ugoare... Armaturi.. ‘Armatura nepretensionati. ‘Armiitura pretensionata. Actiuni in construct. Clasificarea actiunilor . 46 Intensitatile caracteristice ale actiunilor. 47 Intensitafile de calcul ale actiunilor.. ‘Combinafia actiunilor pentru stirile limita ultime (far& oboseala) 5 8 aa ee ee aamemt we ae me ee eee eee lee le lee le 2.3.5 Combinatia actiunilor pentru stirile limit de serviciu..... 3. PROIECTAREA ELEMENTELOR DIN BETON ARMAT IN STAREA LIMITA ULTIMA. Incovoierea cu sau fara fort axial. Ipoteze de calcul. Relafii de calcul... ‘Dimensionarea grinzilor Sectiuni dreptunghiular: Sectiuni in forma T. Dimensionarea stalpilor. Sectiuni dreptunghiulare. Sectiuni circulare gi inelar Forfa tiietoare, Determinarea forfei tiietoare de calcul Vee. Grinzi simplu rezemate sau continue. Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice Calcutul la forfa tdietoare. Etapele de calcul. Elemente care nu necesiti armaturd transversald din caleul (Vea < Vasc). Elemente care necesiti armatura transversald din calcul (Ves > Vrgc)- Cazuri speciale de verificare a armiturilor transversale..... Forfecarea intre inima si placa grinzilor T.. Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite. 3.23.3 Console scurte.. 3.2.3.4 Colfurile grinzilor frante. Torsiunea. Stabilirea secfiunii de ealcul. Modelul de calcul la torsiune. Calculul armaturilor pentru preluarea torsiunit. Strapungerea. Perimetrul de control Determinarea efortului de calcul Vea Calculu! Ja strapungere. Etapele de calcul. Capacitatea portanta la strapungere a plicilor (ved < Vac) « 3.4.3.3. Capacitatea portant la strapungere a (vea> vrac). ss 3.5. incarcari locale. 3.6 Verificarea in starea limita de oboseali.. 3.6.1 Eforturi pentru verificarea la oboseala. 3.62. Procedeul de verificare a armaturil 3.6.3 Procedeul de verificare a betonului. 4, VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE, 4.1 Limitarea eforturiloy 4.2. Fisurarea 421 49 51 51 51 52 55 355 58 59 59 65 67 67 67 69 n n nD B 1 1 19 81 84 87 88 89 92 92 93 94 96 96 97 100 100 100 101 102 103 103 106 107 109 109 109 i 4.22 43 43.1 43.2 Bob EE EbE BREGBBELE 5.141 5.14.2 5.143 5.2 5.2.1 5.2.1.1 5.2.1.2 5.2.1.3 5.2.14 5.2.1.5 5.2.1.6 5.2.1.7 5.2.2 5.2.2.1 5.2.2.2 5.2.2.3 5.2.24 5.2.2.5 5.2.2.6 5.2.3 5.23.1 $.2.3.2 5.23.3 5.2.4 5.2.4.1 5.24.2 5.2.43 5.244 5.2.5 5.2.5.1 5.2.5.2 5.253 5.254 53 531 53.11 5.3.1.2 im Calculul deschiderii fisurilor Deformatii...... Verificarea fara calcutul explicit. Verificarea sigetilor prin calcu REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA. Reguli generale pentru armare.. Stratul de acoperire cu beton. Acoperirea minima cu beton, cin. Tolerane admisibile in pozitia armaturilor. Distanta dintre barele longitudinale..... Ancorarea si innddirea armaturilor pentru beton armat. Ancorarea armaturilor. ‘innddirea armaturilor. ‘Ancorarea si cuplarea armiturilor pretensionate Ancorarea armaturilor preintinse.. Ancorarea armiturilor postintinse. Cuplarea armaturilor pretensionate.. Reguli de armare pentru elemente structurale. Paci. Dispositt privind armarea la a tietoare. Placi tip dala. Realizarea golurilor in pla Dispozitii constructive privind armarea transversald. ‘Armarea la torsiune. ‘Armatea de suprafata, ‘Armarea in jurul gohan. Stilp Forma si dimensiunile sectiunii transvers Anmitura longitudinal’ de rezistenta. ‘Armatura transversalA.... Noduri de cadre... . Tipuri de noduri monolit Armarea coltului de cadru monolit Armarea nodurilor superioare monolite... ‘Armarea nodurilor de cadre etajate monolite. Pereti din beton armat (diafragme) Forme si dimensiuni. Armarea peretilor.... ‘Armarea riglelor de cuplar Armarea intersectiilor de perefi la rezervoare si bazine. Reguli suplimentare pentru. elemente gi structuri prefabricate. Plamget.ncccnennn — Elemente prefabricate de suprafata. Alcatuirea plangeelor.. 113 11s 115 116 119 119 119 119 121 121 122 122 128 132 132 133 134 134 134 134 135 142 142 145 147 147 148, 148 149 153 155 156 157 157 157 158 159 162 162 163 164 164 169 169 170 175 176 177 177 177 177 5.3.13 5.3.2 5.3.21 5.3.2.2 5.3.23 53.3 5.3.3.1 5.3.3.2 $3.33 53.4 5.3.4.1 5.3.4.2 5.3.43 53.5 53.5.1 5.3.5.2 53.53 61 6.2 6.2.1 6.2.2 6.2.2 63 Decofrarea si montajul elementelor de suprafafa. Grinzi.... Forma si dimensiunile sectiunii transversal ‘Aparate de reazem. Montajul grinzilor prefabricate. Stalpi... Forma §i dimensiunile stalpilor.. imbinarea stalpilor. Tipuri de noduri. Noduri articulat Noduri rigide sau semirigide. Forma elementelor prefabricate imbinarea elementelor prefabrica Decofrarea si montajul panourilor.... PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT $I PRECOMPRIMAT IMPOTRIVA INCENDIILOR. ea erase Criterii de rezistena la incendiu, Aprecierea rezistenfe la foc a unui element structural Efectele incendiilor. Tabelele de calcul Metode simplificate de calcul Misuri suplimentare de protecfie impotriva focului la elementele din beton arma... EXEMPLU DE PROIECTARE PENTRU O STRUCTURA DIN BETON ARMAT... . Planseu curent din placd armati pe o direct, grinzi secundare si principale . Date de proiectare, Alegerea materialelor. Predimensionarea secfiunilor de beton. Placa..... Evaluarea actiunilor. Calcutul static. Dimensionarea arméturilor de rezistents.. ‘Ancorarea armiturilor. Grinda secundara (nervura) Evaluarea aotiunilor. Calcutul static. Dimensionarea armaturilor de rezisten(a. Determinarea rotirii Qs. Dimensionarea armaturilor. Verificarea grinzii in stare limita de serviciu.. Planseu curent din placa armata pe dou directii si grinzi 8 178 178 178 179 180 181 181 182 184 184 184 184 187 189 189 190 192 193 193 194 194 196 201 206 209 209 209 210 2u1 212 212 213 214 218 223 223 223 226 238 241 241 242 246 255 260 263 271 721 722 7221 7.222 72.23 723 123.1 7232 124 1241 7242 7243 73 731 732 133 7331 7.332 134 1341 134.2 1343 13.44 7345 ANEXE Ll 12 13 I. Id 1.2 13 14 I. Date de proiectare, Evaluarea actiunilor. Calculul static... Dimensionarea armaturilor de rezistenta. Grinda transversal GR1-25x50. Evaluarea incarcarilor si calculul static. Dimensionarea armiturilor de rezisten{s. Grinda longitudinal GR2-25x45. Evaluarea incarcarilor si calculul static. Dimensionarea armaturilor de rezistenfa. Ancorarea armaturilor longitudinale i stabilirea lungimilor. Planseu curent fard grinzi : Date de proiectare. Evaluarea acfiunilor. Proiectarea plangeului dala la moment incovoietor. Calcutul static. Dimensionarea armaturilor de rezistenta. Verificarea la strapungere... Stabilirea forfei de strapungere Vr, Perimetrul de control Capacitatea la stripungere a dalei fra armaturd specific Caiculul armaturilor transversale necesare la strpungere. Ancorarea armiturilor. CERINTE DE DURABILITATE. Generalititi..seoeseee Clase de expunere. ce Cerinte minime la stabilirea compozitiei betonului.. MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURALE.... Definirea elementelor structurale... Determinarea latimii efective a plici Deschiderea efectiva a placilor i grinzilor.. Reducerea momentelor pe reazeme.. IMPERFECTIUNI GEOMETRICE. CRITERI PENTRU NEGLUJAREA EFECTELOR DE ORDINUL Criterii pentru elemente izolate. Criterii pentru structuti...... METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL II SUB INCARCARI AXIALE.. Sa Metoda general de analiza. . Metoda bazati pe rigiditatea nominala a elementului Metoda bazatai pe curbura nominal a elementului : INSTABILITATEA LATERALA A GRINZILOR ZVELTE. STABILIREA FORTEI DE PRECOMPRIMARE LIMITAREA BFORTURILOR UNITARE, 2 272 272 273 274 277 277 279 290 290 291 295 297 297 298 298 298 300 300 300 300 302 303 305 309 309 309 312 318 318 318 319 320 323 325 325 328 329 329 329 330 332 332 333 333 341 342 343 = vi3.24 VIL3.3 VIL4 VIL. VUL1 VULI.I VILLA. VUL1.1.2 VILL VML1.2.1 VUIL1.2.2 vul.2 VUL.2.1 VIIL2.1.1 VIL.2.1.2 ‘VuL.2.2 Ix. IX Xd 1X12 1X2 1X.2.1 1X.2.2 x. Xl X2 X3 x4 XL XII. XIL1 XIL2 XII. XIV. Xv. XVI. XVI. Forfa de precomprimare. Forta de pretensionare maxi Pierderi de tensiune. Pierderi instantanee in cazul pretensiondrii prin preintindere... Pierderi instantanee in cazul precomprimérii prin postintindere. Pierderi datoriti deformatiei instantanee a betonului. Pierderi datorita frecatii Pierderi in ancoraje.. Pierderi datorité tratamentului termi Pierderi de tensiune dependente de timp in ‘armaturi pre sau postintinse.... Limitarea eforturilor unitare in beton...... CALCULUL STATIC AL PLACILO! Calculul in domeniul elasti Plici care lucreaza dupi o singura directie (1, /1,>2. Plici cu deschideri egale. Placi cu deschideri neegale.. Placi care lucreaz& dupa dou directii (1, /1 Plici cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale. Calculul in domeniut plastic. Placi care lucreazA dup’ o singur? Placi cu deschideri egale. Plici cu deschideri neegale. Plici care lucreazA dupa dou’ directi. CALCULUL STATIC AL GRINZILOR. Calculul in domeniul elasti Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale. Calculul in domeniul plastic. Grinzi cu deschideri egale. Grinzi cu deschideri neegale.. INNADIREA ARMATURILOR PRIN SUDARE, innidirea prin sudurd cap la cap.. innadirea prin suprapunere. Innddirea cu plici de ancorar innddirea cu profile metalice....... CARACTERISTICILE PIESELOR DE IMBINARE PEIKKO APARATE DE REAZEM. Dimensiunile aparatelor de reazem.. Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor.. SISTEME DE RIDICARE. PLASE SUDATE. CODURI DE FASONARE. ARMATURI SI LUNGIMI . CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA GRINZILOR SECUNDARE $I ELEMENTELOR DE PLANSEU TT.... BIBLIOGRAFIE.......-.0000+ . : 10 343 343 344 344 344 344 344 345 345 345 346 348 348 348 348 348 348 348 349 349 349 349 349 350 358 358 358 359 360 360 361 362 362 362 362 363 364 367 367 368 369 371 374 377 379 380 Ee) r RRA NOTATII PRINCIPALE Actiunea accidental Aria secfiunii transversale ‘Aria sectiunii transversale de beton Aria de beton cuprinsa in interiorul liniei mediane a peretilor subjiri Aria sectiunii armaturilor pretensionate Aria sectiunii armaturilor pentru beton armat Aria secfiunii minime de armaturd Aria armiturilor transversale Indice de degradare datoriti oboselii Efect al actiunilor Modulul de elasticitate tangent in origine (la un efort o: = 0) pentru un beton de masé volumica normala la 28 zile Modulul de elasticitate efectiv al betonului Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului Modulul de elasticitate secant al betonului Modulul de elasticitate tangent in origine (oc = 0) la timpul ¢ pentru un beton de masa volumica normala_ Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pretensionate Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al armaturilor pentru beton armat Valoarea de calcul a unei actiuni Valoarea caracteristicd a unei acfiuni Valoarea caracteristica a unei actiuni permanente Momentul de inerfie al sectiunii de beton Gradul de precomprimare al sectiunii de beton Valoarea de calcul a momentului incovoietor Momentul incovoietor elastic Valoarea de calcul a fortei axiale Forfa de precomprimare Forfa initial& 1a extremitatea activa a armiturii pretensionate imediat dup tensionare Probabilitatea de cedare Probabilitatea comportarii sigure Valoarea caracteristicd a unei actiuni variabile Valoarea caracteristica a incArcarii de oboseala Capacitatea portant’ Momentul static Valoarea de calcul a momentului de torsiune Valoarea de calcul a forfei taietoare aplicate Distangi Dat& geometric Tolerant pentru datele geometrice Lafimea totala a unei sectiuni transversale sau lijimea realA a tilpii unei grinzi in forma de T sau L Lafimea inimii grinzilor in forma de T, I sau L Stratul de acoperire cu beton Diametrul indltimea utild a unei sectiuni transversale Dimensiunea nominala a agregatului Diametrul dornului de indoire u dy Sia fot Sa fen Sos Sem Sor Spore Sze dg tate en lr Yoper Yrs Ie me i yo Ye Diametrul armaturilor longitudinale Excentricitatea Efortul unitar ultim de aderenta Valoarea de calcul a rezistentei la compresiune a betonului Valoarea caracteristicd a rezistenfei la compresiune a betonului, masurat 28 de zile Valoarea medie a rezistenfei la compresiune a betonului, masuratl pe cilindri Rezistenta caracteristica la intindere directa a betonului Valoarea medie a rezistenfei la intindere directa a betonului Rezistenja caracteristicd la intindere a armiturilor pretensionate Limita de clasticitate conventionalé 1a o alungire reziduala de 0,1% a arméturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale Ja o alungire reziduala de 0,1% a armiturilor pretensionate Valoarea caracteristicd a limitei de elasticitate conventionale la o alungire reziduala de 0,2 a armaturilor pentru beton armat Rezistenta caracteristicd la intindere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere caracteristicd a armaturilor pentru beton armat Limita de curgere de calcul a armaturilor transversale Funcfia de randament jnaltimea totala a sectiunii transversale inaltimea plicit Raza de giratie Coeficient, factor Lungime, deschidere Masa Coeficient de echivalenta Raza Curbura intr-o sectiune data Grosimea Moment de timp considerat \Varsta betonului in momentul aplicarii incarcarii Perimetrul sectiunii transversale de beton a carei arie este Ac Componente ale deplasarii unui punct inaltimea axei neutre Coordonate Bratul de parghie al efarturilor interne Coeficienti de sensibilitate Coeficient partial pentru actiumile accidentale A Coeficient partial pentru beton Coeficient partial pentru actiunile F Coeficient partial pentru oboseala betonului Coeficient partial pentru actiunile de oboseala Coeficient partial pentru actiunile permanente G Coeficient partial pentru proprietatea unui material, care tine seama de incertitudinile asupra proprietifii insisi, asupra imperfectiunilor geometrice si asupra modelului de calcul utilizat Coeficient partial pentru actiunile asociate precomprimarii P Coeficient partial pentru actiunile variabile Q Coeficient partial pentru armaturile pentru beton armat sau precomprimat pe cilindri la 2 Yost va Ye Ym Fuk p(t10) (300) v ® Coeficient parfial pentru armiturile pentru beton armat sau precomprimat sub incdrcarea de oboseala Coeficient partial pentru actiuni, care nu tin seama de incertitudini de model Coeficient partial pentru actiunile permanente, care nu tine seama de incertitudini de model Coeficient parfial pentru proprietitile unui material, numai incertitudinile asupra proprietitii materialului fiind luate in considerare Increment/coeficient de redistribuire Coeficient de reducere/coeficient de distribuire Deformatia specifica la compresiune a betonului Deformatia specifica la compresiune a betonului corespunzétoare efortului unitar max. f, Deformatia specific’ ultimi a betonului la compresiune Deformafie specifica a armiturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Valoarea caracteristicd a deformatiei specifice a armaturilor pentru beton armat sau pretensionate sub efort unitar maxim Rotirea plastick admis& Rotirea elementului sub incdrciirile de calcul Coeficient de zveltete Valoarea relativa a momentului incovoietor de calcul Coeficient de frecare intre armiturile pretensionate si canelele lor Valoarea medie a unei variabile aleatoare Coeficientul lui Poisson Coeficient de reducere a rezistenjei betonului fisurat la forfd taietoare Raportul intre capacitatea de aderenti a armiturilor pretensionate si capacitatea de aderenfi a armaturilor de beton armat Pozifia relativa a axei neutre ‘Masa volumica a betonului uscat in etuva, in kg/m? Valoarea pierderii prin relaxare (in %), la 1000 de ore dupa tensionare, Ia o temperaturd medie de 20°C Coeficientul de armare longitudinal Coeficientul de armare transversala Efort unitar de compresiune in beton Efort unitar de compresiune in beton datorita unei forfe axiale sau precomprimat fort unitar de compresiune in beton corespunziind deformatiei ultime la compresiune éou ‘Abaterea variabilei aleatoare g Efortul unitar tangential Diametrul unei bare de arméturd sau al canalului de cablu de precomprimare Diametru echivalent al unui pachet de bare Coeficient de fluaj, definind fluajul intre timpii t si t0, in raport cu deformafia elastica la 28 de zile Valoare final a coeficientului de fluaj Coeficienfi care definese valorile reprezentative ale actiunilor variabile Coeficient rf 1. CONCEPTUL GENERAL DE PROIECTARE 1.1 Reglementari tehnice europene pentru structuri din beton in conformitate cu Directiva pentru Produse de Constructii CPD, un produs de constructii poate fi folosit in Uniunea European numai daci rispunde mai multor cerinte care se refer rezistenfii si stabilitate, siguranfi in caz de incendiu, igiend, sinatate si mediu, siguranpi in exploatare, protectia impotriva zgomotului si respectiv la economia energiei si conservarea cAldurii, Eurocodurile reprezinti un grup de norme pentru calculul structurilor din domeniul constructiilor civile si industriale. Aceste norme sunt folosite ca documente de referinfi pentru a dovedi c& lucrarile de inginerie civil si cladirile satisfac cerintele CPD, respectiv ca un cadru pentru armonizarea actelor normative folosite la realizarea produselor de constructii. in continuare se prezinti lista principalelor Standardele Europene EN utilizate la proiectarea structurilor din beton, beton armat si beton precomprimat. EN 1990 (ECO) BAZELE PROIECTARII STRUCTURILOR. EN 1991 (EC1) ACTIUNI IN CONSTRUCT EN1991-I-1 Acfiuni generale. Densititi, greutatea proprie si incércdrile utile pentru eléediri. EN 1991-1-2. Acfiuni generale. Acfiuni asupra structurilor expuse la foc. EN 1991-1-3 Actiuni generale. Actiuni din zipada. EN 1991-1-4 Actiuni generale. Acfiuni din vant. EN 1991-1-5 Actiuni generale. Actiuni termice. EN 1991-1-6 Actiuni generale. Actiuni in timpul executiet. EN 1991-1-7 Acfiuni generale. Acfiuni accidentale din impact si explozie. EN 1991-2 Acfiuni din circulagia pe poduri. EN 1991-3 Actiuni din poduri rulante si instalagii. EN 1991-2 Actiuni pe silozuri si rezervoare. EN 1992 (EC2) PROIECTAREA STRUCTURILOR DIN BETON. EN 1992-1-1 Reguli generale si reguli pentru clédiri. EN 1992-1-2. Reguli generale. Proiectarea structurilor la foc. EN 1992-2 Poduri din beton. EN 1992-3 Structuri pentru refinerea si inmagazinarea lichidelor. EN 1997 (EC7) PROIECTAREA GEOTEHNICA. EN 1998 (EC8) PROIECTAREA SEISMICA A CONSTRUCTIILOR. EN 1998-1 Reguli generale, actiunea seismica si reguli pentru cladiri. EN 1998-2 Poduri. EN 1998-3 Consolidarea si mentinerea cladirilor. EN 1998-4 Silozuri, rezervoare si conducte. EN 1998-5 Fundafil si aspecte geotehnice. EN 1998-6 Turnuri. Eurocodurile de mai sus contin toate regulile generale de proiectare atat pentru structurile si elementele traditionale cat si pentru cele de conceptie noua. Pentru proiectarea unor structuri cu forme speciale sau pentru situatii de proiectare mult diferite de cele obigmuite se vor utiliza alte reguli fundamentate teoretic si verificate practic Totodati conceptul de standardizare europeani realizeaz interfata intre proiectare, executie si materialele utilizate (de exemplu compozitia si producerea betonului etc.). 1s in anul 2000, au aparut standardul pentru cimenturi european si standardul european pentru beton. Ambele norme au fost adoptate si in Rominia. Au fost elaborate norme europene si pentru ofeluri, dar si pentru elemente prefabricate si executarea structurilor din beton, EN 197 Ciment: compozitie, specificatii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale. EN 206 Beton: proprietiti, preparare, punere in operd, condifii de calitate. EN 10080 fel beton. Ofelul sudabil. Generalitati EN 10138 jel pentru precomprimare. EN 13369 Elemente prefabricate din beton. Reguli generale. EN 13670 _-Executarea structurilor din beton. in codurile EN, aliniatele marcate cu o cifré urmati de litera P sunt considerate principii de bazd faird alternative, iar cele numerotate in parantezi sunt reguli de utilizare (conforme cu principiile de baz). Eurocodurile se pot utiliza in fiecare tari pe baza Documentului National de Aplicare NAD care confine textul complet editat de cdtre Comisia Europeand de Standardizare CEN (impreuna cu toate anexele) precedate eventual de o pagina cu titlul normei si o prefatd national, iar la urma o anex& national. Anexa nationala poate confine doar informatii despre acei parametri care au fost lisati deschisi in Eurocod in functie de situatia national’, cunoscuti ca parametri definifi national (NDP), si care Pot fi folosifi pentru proiectarea cladirilor si lucrarilor ingineresti din fara respectiva. Acesti parametri pot fi: ~ valori si clase pentru care se dau alternative in Eurocoduri; ~ valori pentru care in Eurocod se da doar un simbol; ~ date specifice fiecdrei firi (geografice, climatice etc.) de exemplu: zonarea la zipadi; ~ procedura care se poate folosi acolo unde se dau proceduri alternative in Eurocod; — detalii despre aplicarea unor anexe informative; ~ referinfe la informafii complementare (non-contradictorii) pentra a ajuta la aplicarea Eurocodului. Pentru c& trebuie si existe concordanja intre specificafiile tehnice armonizate pentru produse de constructii (Agrement Tehnic European ETA) si regulile tehnice pentru lucriri de constructii CEN), toate informatiile care insofese CE (Marcajul European de Conformitate) a unui produs (de exemplu un element prefabricat) trebuie sé mentioneze in mod clar care sunt parametri definifi national ce au fost luafi in considerare. Daci EN-urile sunt utilizate la elaborarea unor specificafii tehnice pentru produse de constructii nu este posibila folosirea unor reguli de utilizare alternative datorit& marcajului CE. Programul de eliberare a normelor europene confine o serie de standarde pentru elemente prefabricate din beton numite standarde de produs: EN 1168 Fasii cu goluri prEN 12794 Pilofi. EN 12843 Stdilpi pentru antene. EN 13224 Elemente de planseu cu nervuri. EN 13225 Elemente structurale liniare. EN 13693 Elemente speciale de acoperis. pLEN 13747 Placi pentru sisteme de planseu. PrEN 13978 — Garaje din elemente de beton precomprimat. PrEN 14843 Scari. prEN 14991 Elemente de fundati. 16 prEN 14992 Elemente pentru perefi. Performanta si proprietitile produselor. Notafia pr. inaintea normei arata c& acel standard este incd in varianta de proiect (Inainte de redactarea final). 1.2 Scopul si cerintele proiectarii 1.2.1 Scopul proiectarii Scopul general al proiectirii este acela de a asigura, cu o probabilitate acceptabild, ca structura proiectati si se comporte satisfacdtor pe durata de viafa programat. Dupi determinarea stiri de solicitare si deformare a unei structuri sub efectul tuturor acfiunilor care pot si intervind in timpul execuiei sau a exploatarii ei, urmeazi etapa de dimensionare gi aledtuirea clementelor structurale. {in proiectare pot si apard doud situafii de calcul: — dimensionarea unei structuri, cu scopul determindrii dimensiunilor sectiunilor de beton si a cantitifii de armaturd; aceasta determinare se poate face pe de o parte prin calcul, pe de alta parte prin aplicarea unor prescriptii constructive care fin seama de aspectele ce nu sunt reflectate in calcul; = evaluarea capacitéfii portante a unei structuri cu alcétuirea cunoscuté (dimensiunile secfiunii de beton si armarea clementelor); in acest caz se determina in general efortul sectional capabil. 1.2.2 Cerinfe fundamentale Cerinfa fundamental fata de o structura de rezistenta este aceea de a poseda suficienta siguranfi mecanicé, parametrul de care depinde instisi viata si integritatea persoanelor care folosesc constructia respectiva. De aici rezulté c& rolul principal al unui proiectant este si evite eventualele defecte sau cedari prin luarea urmitoarelor misuri ingineres ~ eliminarea sau reducerea riscurilor la care structura poate fi supusa; alegerea unei forme structurale care are o sensibilitate redusé la riscurile considerate; alegerea unei forme structurale care si poat suporta eliminarea accidentalé a unui element sau aparitia unor deteriorari locale acceptabile; evitarea sistemelor structurale care pot ceda far preaviz; Iegarea elementelor structurale intre ele. 1.2.3 Cerinte de durabilitate © cauza care a condus la comportarea inadecvati in timp a constructiilor a fost si cea a considerdrii betonului ca un material durabil in sine, fliri sf fie necesar sa se ia masuri speciale. in aceste conditii, proiectantii de structuri au tendinfa sa se ocupe doar de caracteristicile de rezistemta ale betonului. Eurocodurile pun un accent deosebit pe asigurarea durabilitdpii constructiilor. Misurile pentru asigurarea duratei de viaté depind de conditiile de mediu si de importanya constructiei Conditiile de mediu reprezinté toate actiunile chimice, fizice si biofizice la care constructiile sunt expuse si care nu sunt luate in considerare ca actiuni in proiectare, Se pot defini, pe angi conditiile de macroclimat in care se afl intreaga constructie si condifiile de microclimat, din imediata vecindtate a suprafefei elementului considerat. Pozitia elementelor in structura (verticala sau orizontala, supra - sau subterand), expunerea la soare, vant si ploaie, pot determina conditii de microclimat mult diferite. Durabilitatea betonului nu este o caracteristicd absoluti. Un beton poate fi proiectat si fie durabil in anumite condifii de mediu, utilizarea lui putind fi inadecvati Ia schimbarea acestor condifii. Din aceasta cauzi este necesar ca betonul s& fie proiectat inclusiv din punct de vedere al compozitiei in functie de conditiile de mediu de exploatare (Anexa I). 1.3 Durata de viata proiectati Pentru fiecare constructie trebuie sé existe 0 perioadé minima de serviciu, exprimata in ani, perioada in care nu este nevoie de nici o reparatie major pentru menfinerea starii tehnice a ei Perioada de serviciu este de fapt durata de viafA proiectata (7) a constructiei, si se obtine din tabelul 1.1 in funcfie de importanta sa. Tabelul 1.1 Clasificarea constructiilor in functie de durata de viata proiectata | ; Clasa aaa a a Exemple prescrisd (ani) i 10 Siruchuri provizorit Elemente structurale care se pot schimba pe durata de viaji 2 10-25 (de exemplu calea de rulare si elemente de fixare ale podurilor rulante). z 1530 ‘Consinicfil agricole si construct asemlinitoare (“se 50, Construcfii obisnuite A 100 Constracfil foarte importante (de exemplu monumentele, : podurile et.) Pe durata de viat& proiectata 7: OsisT (1.1) a unei structuri este valabila relatia (fig. 1.1): Prob [Rey ~ Ey = Ane(t) 2 0]2 P, (1.2) in care P.= 1 ~ Prreprezint& probabilitatea comportarii sigure (reliabilitatea) si Py probabilitatea de cedare, iar A(¢) este efectul actiunii si R(t) este rspunsul structurii la timpul ¢. in figura 1.1 E si R sunt reprezentate prin distribufiile lor statistice, E,R A , RO) | 7 + + ’ Figura 1.1 Variafia in timp a capacititii portante (R) si a solicitirilor (E) La structurile din beton armat se poate neglija reducerea capacitafii portante pentru T< 50 ani, finand cont de: ~ cresterea in timp a rezistenfei betonului; ~ stratul de acoperire cu beton prevazut; ~ limitarea deschiderii fisurilor; = prevederea unor pelicule de protectie ulterioare. Pentru o durati de viata proiectaté mai mare de T> 50 ani, in general se va fine cont de o eventuali reducere a capacitiii portante. Trebuie precizat ci dupa trecerea duratei de viati proiectata structura nu isi pierde imediat capacitatea portant sau nu devine inutilizabili. in cele mai multe cazuri numai cheltuielile de intretinere vor creste, 1.4 Siguranta optima sau riscul acceptabil La proiectarea si realizarea oricdrei constructii se urmareste obfinerea urmiitoarelor calititi: 0 buna functionalitate, sigurantd ridicata in exploatare, consum minim de materiale si manoperdi, cost total ct mai redus si posibilitatea de exploatare cu cheltuieli minime. Prevederea unui nivel de siguranfi ridicat ar insemna in primul rand sporirea rezervei de capacitate portant, dar si o crestere a cheltuielilor materiale initiale, pe de alti parte dacd s-ar urmifrii realizarea unei structuri de rezistenti cu cheltuieli de investitii nerational de reduse, ar apirea in mod inevitabil defecte ca fisuri deschise peste limita maxim’ admisibila, deformatii mai mari decat cele acceptate de exploatarea optima etc. Prezenta acestor defecte impun cheltuieli mari de remediere si intretinere. Prin urmare, cheltuielile totale necesare pentru mentinerea unei constructii (fig.1.2), se compun din cheltuielile initiale (Cp) si cheltuielile de intretinere (C;). siguranté Figura 1.2 Siguranfa optima intr-o formulare simplist in cheltuielile de intretinere C, se poate introduce gi cheltuielile datorate unor eventuale cedari. GaCytP Cy (13) 1~cheltuielile efective de intretinere; Ci2 ~ reprezinté cheltuielile datorate pierderilor materiale si umane la o eventual cedare a structurii cu probabilitatea Py unde: Siguranfa optima cu un rise acceptabil de cedare (Ps.».) se obtine atunci cand valoarea total a cheltuielilor generalizate este minim [EC] nin. Prin stabilirea siguranfei optime nu se obfine o siguranta absoluté a structurii decat se tinde c&tre 0 siguranga suficientd. Siguranfa suficienté reprezinta acea capacitate a structurii care pe parcursul duratei de viata proiectata asigura o utilizare corespunzAtoare constructiei. Cu cat nivelul de asigurare este mai mare cu att probabilitatea de cedare este mai micd si siguranfa structurii este mai mare. Marimea siguranfei optime sau altfel spus riscul acceptabil de cedare Prop, difera pentru fiecare structura in parte, dar poate si difere si pentru prtile componente ale sale. La nivelul societafii civile valorile riscului de cedare (P), pentru o perioada de referint& 1 an, se poate clasifica astfel: inacceptabil; acceptabil; neglijabil. Valorile probabilititilor de pierdere a capacititii portante (cedare), din interiorul domeniului acceptabil, se pot diferentia in functie de importanta constructiei, dup cum urmeazi: 19 — P;=10°...107 constructii de importanta deosebita; ~ Py= 10%...10% constructii de importanta normala; — P;=10°...10% constructii de important redusa, Este bine de stiut cit la 0 proiectare mai curajoasé, adicd la prevederea unui siguranfe mai mici decat cea optimd, creste si riscul de cedare peste valoarea optima sau de cele mai multe ori se reduce durata de viajét proiectati. 1.5 Aplicarea conditiei de siguranti la studiul structurilor 1.5.1 Stabilirea unor stari limita Elementul cel mai important in evolujia metodelor de calcul al constructiilor il constituie filozofia conceptului de siguranta. Pentru a garanta un grad de siguranfa corespunzitor la proiectare trebuie luate in considerare toate situafiile periculoase, care pot si apard pe durata de serviciu (7) a unei constructii Abordarea problematicii siguranfei structurilor numai prin prisma riscului de cedare sau a capacitatii portante optime (vezi pet. 1.4) nu este posibila deoarece in unele cazuri structura devine nepotrivita pentru utilizare datorité unor modificari structurale (de exemplu deformatii exagerate etc.). Pentru a demonstra c& o structura mu mai satisface criteriile de performanta pentru care a fost conceputi, este mai potrivit si se studieze probabilitatea aparitiei unor stdri limita, fizic posibile, iar dimensiunile structurale s& rezulte dupa starea limit mai defavorabilA. in functie de particularitatile pe care le prezinta, stirile limiti se clasific in doul categorii: ~ stdri limit ultime sunt acele stiri limita care sunt in legaturd cu siguranfa oamenilor si/sau siguranta structurilor (de exemplu: pierderea echilibrului, cedari prin rupere sau prin deformatii a unor parti sau a intregii structuri si oboseala sau alte distrugeri dependente de timp ete.); ~ stiri limita ale exploatarii sunt acele stari limita care se refer la comportarea normal a structurilor sau sunt in legaturi cu starea de confort al utilizatorilor, dar si cu aspectul exterior al constructiilor (de exemplu deformatii, fisuri si vibratii excesiv de mari sau probleme de durabilitate etc.), 1.5.2 Gestionarea sigurantei structurale La stabilirea nivelului de sigurant& acceptabilé la 0 structuri se vor lua in considerare urmatoarele aspecte: cauza si/sau modul de depasire a stiri limita; consecinfele vitale si economice ale unei eventuale cedari; repulsia publicd fafi de o cedare; cheltuielile suplimentare pentru reducerea riscului de cedare. Se pot utiliza diferite niveluri de siguranj& pentru diferite stiri limita. Incadrarea intr-un nivel de siguranti se poate efectua prin clasificarea intregii structuri si/sau a unor parti structurale, Nivelul de siguranté acceptabilé pentru capacitatea portant si comportarea in exploatare a unei structuri se pot obfine in general, prin dowd cdi: a) printr-un calcul adecvat si masuri de proiectare; b) prin luarea unor misuri de verificare a calitiii atdt in executie cat si in proiectare. Evident c& aceste masuri se pot utiliza cel mai eficient in combinatie: ~ misuri privind calculul de rezistenfé (alegerea valorilor reprezentative ale actiunilor si alegerea coeficientilor de siguranta partiali); ~ misuri privind procesul de proiectare (cerinfe fundamentale, integritatea si robustetea structurala, alegerea duratei de viata proiectaté, durabilitatea, nivelul si calitatea actiunilor posibile ale mediului inconjurator si ale terenului de fundare, precizia modelelor mecanice utilizate, reguli de alcdtuire); 1 ' 20 — misuri preventive gi de protectie (de exemplu miisuri de protectie active si pasive impotriva incendiilor sau coroziunii etc.) — misuri privind reducerea greselilor umane atat in proiectare cat si in executie; ~ misuri privind asigurarea calititii; ~ 0 executie eficienta; ~ efectuarea tuturor verificdrilor prevazute in proiect privind executia lucrarilor. Pentru stabilirea nivelului de siguranfa (referitor la capacitatea portanta) constructiile si structurile se pot incadra in clase de risc in functie de pagubele care apar in urma unei cedari, adic& pierderi sau accidentiri umane si consecintele economice, sociale si de mediu (tab. 1.2). Se observa © similitudine intre clasele de risc si importanta constructiei (vezi pet. 1.4). Pentru cele trei clase de rise CC1...CC3 din tabelul 1.2, corespunde cate un grad de asigurare C3. In EN 1990 sunt prezentate, cu titlu informativ, dou’ modalititi pentru obfinerea nivelului de asigurare la structuri in proiectare in functie de: ~ coeficientul de comportare sigura f; — coeficientul suplimentar de sigurant yr. Tabelul 1.2 incadrarea in clasa de rise RCL Tncadrare in ~ i Geena in Consecinte Exemple de structuri ‘Rise mare in pierderi de viel a ccs omenest si consecinte economics, | ni te nenpiu sth de cone) sociale si de mediu foarte mari. |_ TET! concer / Rise mediu in pierderi de viel’) Cri de locut gi birouri sau alte oe comenest i consecinte economice, Pama sociale i de mediu considerable. Rise mic in pierderi de viet ; = g. | Construetii agricole, in care de obicei cor jomenest si consecinge economice, | "Tse afta oameni (de exempl: sociale si de mediu mici sau ieee negliabile. ee in tabelul 1.3 sunt trecute valorile minime ale coeficientului # pentru cele trei grade de asigurare in funcfie de perioada de referinti. Tabelul 1.3 Coeficientul de comportare siguré f pentru capacitate portant 5 Valoarea minima a lui oe Perioada de Perioada de refering’ I an referinti 50 ani RCS 52 43 RC2 a7 38 Rel 42 33 Pentru obfinerea nivelului de siguranfa acceptabil dorit se pot utiliza coeficienti suplimentari atat la actiuni (tab. 1.4) cat si la rezistenfele materialelor (folositi mai rar). Aceasti metoda este utilizata in prezent de normele romanesti in calcule seismice. Tabelul 1.4 Coeficienfi suplimentari yer pentru actiuni Gradual de asigurare Coeficiental |G RZ RG ta 09 10 il Nivelul de asigurare stabilit pentru o structurd de rezistentéi se poate realiza in primul rand prin aplicarea reglementirilor de proiectare cuprinse in EN 1990 ... EN 1999, dar si prin prevederea unor misuri de asigurare a calitifii si elimindrii unor posibile greseli umane atit in proiectare ct si in executie. au in EN 1990 au fost stabilite trei clase de verificare care sunt in concordant cu nivelului de siguranfa (conform tab. 1.2 respectiv tab. 1.3): — DSL 3 (RC3) ~ verificarea de citre un verificator independent de firma de proiectare; - DSL 2 (RC2) — verificarea de catre un verificator din cadrul firmei de proiectare, dar independent de proiectantul responsabil; — DSL 1 (RCI) - verificare de catre proiectant (autoverificare). Pe lénga verificdrile de mai sus se pot aplica gi alte masuri ca de exemplu clasificarea dupa nivelul de competenté al proiectantilor si organelor de verificare. in EN 1990 ca alternativa la asigurarea nivelului de verificare accepta si stabilirea unor metode care permit verificarea aminunfit’ a tipului si mrimea actiunilor sau aplicarea unor sisteme active si pasive de verificare si limitare ale acestor acfiuni (de exemplu: limitarea grosimii stratului de zipada pe acoperisuri si metode de indepartare in cazul depasirii acestor limite). Verificarile obligatorii la fata locului a executiei sunt clasificate astfel: — IL3 (RC3) — verificare independent’; ~ IL 2 (RC2) - verificare in cadrul firmei de executie; ~ IL 1 (RC1) - autoverificare. Dupa cum se observa verificarile pe santier (IL) sunt in concordanta cu gradul de asigurare (RC). 1.5.3 Metodele de calcul Metodele de calcul utilizate in practica de proiectare pentru obfinerea siguranfei structurale folosesc coeficienti de sigurant cu care se limiteaza efectele datorate nesigurantelor care apar la determinarea parametrilor care intervin in calcule, dar au fost elaborate si metode fara coeficienti de siguranti. Initial s-a utilizat un singur coeficient de siguranti care cu timpul a fost divizat si a aparut metoda coeficientilor de sigurant& parfiali. O analiza probabilist’ completa a unui structuri ar necesita cunoasterea legilor statistice de distributie ale actiunilor si deformatiilor impuse (contractia si curgerea lent a betonului, variatiile de temperatura, denivelarile de reazeme, precomprimarea etc.), a legilor de distributie a solicitérilor produse de aceste actiuni, precum si cunoasterea variabilitatii proprietitilor fizico-mecanice a materialelor, a dimensiunilor geometrice ale secfiunilor si structurilor etc. {in cadrul unei metode probabilistice de calcul se poate proceda in felul urmator: — se determina riscul de depasire a unei stiri limiti (sau nivelul de comportare sigur a structurii) si se compara cu o valoare acceptabila sau — se determina capacitatea portant’ necesaré in functie de nivelul riscului acceptabil si se verificd realizarea cerinfelor minime ale starilor limita; aceasta variant se mai numeste si metoda de analiza a comportirii sigure (de fapt metoda se bazeaz pe coeficientii partiali de __ siguranfé intr-un mod mascat). in prezent se utilizeazi metoda coeficientilor de siguranfa parfiali dar pentru a putea folosi in viitor un calcul probabilist, in EN 1990 au fost introduse si bazele unei metode de ,analizi a comportarii sigure” (analiza reliabilitati). Valorile coeficientilor de siguranfa parfiali si a coeficientilor de simultaneitate y, se pot stabili in dowd moduri: — prin valorificarea experienfelor acumulate in timp (in Eurocodurile actuale se utilizeaz’ acest principiu la majoritatea coeficientilor); — prin prelucrarea statisticd a datelor objinute experimental sau prin observaii (in general se va utiliza o metoda probabilista in cadrul unei analize de comportare sigur). Indiferent dac& se utilizeazi metoda a doua sau in combinafie cu prima metoda determinarea coeficientilor de siguranti partiali se face in aga fel ca nivelul de siguranta obfinut pentru o structura si fie cat mai aproape de coeficientul de comportare sigurd f preconizat (vezi pet. 1.5.2). 2 in ECO sunt precizate doua metode pentru determinarea coeficientilor partiali in cadrul unei i analize de comportare sigura (fig. 1.3): — 0 analiz& probabilisté completa (nivelul I11); I ~ 0 metoda primard de analiz& a comportarii sigure denumiti FORM (nivelul II). Metode deterministe |bazate pe experienta) | ~ Metode probabiliste a) Metoda primard FORM | Analiza probabilisti | (nivelul 1) completi (nivelul 111) | - [Meese semiprobabiliste | LL Give |Metoda coeficientilor| de siguranté partis Figura 1.3 Metode pentru obfinerea comportirii sigure a structurilor in general atat la metoda de nivelul II cat si la cea de nivelul III gradul de asigurare al sigurantei, la o structuril, se obtine cu probabilitatea de comportare sigur P;=(1-P), unde Preste I probabilitatea de cedare pentru o perioada de referinti. Daca probabilitatea de cedare este mai mare decat o valoare stabiliti ca admisibila Py (0 valoare din intervalul acceptabil prezentat la punctul 1.4), atunci se considera ca structura respectiva I nu prezinti o siguranfi suficienta, Probabilitatea de cedare Py si coeficientul de comportare sigur f corespunziitoare sunt marimi imaginare, pentru c& nu reprezint& neapirat un numa real de cedari decat valori de comparatie larg ! acceptate si prevazute in norme, in Eurocodurile viitoare pentru determinarea coeficientilor de sigurant& partiali se va utiliza 0 metodi semiprobabilistica (nivel I) obtinut& dintr-o metoda probabilista de nivelul Il. Un exemplu il reprezinté metoda de proiectare ajutatd de incercari experimentale prezentata informativ in EC 1990 J] 1-6 Semnificatia cocficientului de comportare sigur £ Coeficientul # reprezinti exprimarea valoric’ a siguranei structurale si are o important’ deosebita intr-o proiectare moderé a structurilor. Legatura intre coeficientul de comportare sigur si probabilitatea de cedare se prezinti in I tabelul 1.5. Tabelul 1.5 Legatura dintre f si Pr | ‘74 10" 10? | 10° | 10* | 108 10% 107 i Daci R reprezinti functia capacitifii portante, iar E functia de solicitare, atunci functia de randament g se poate exprima cu relatia. I g=R-E (1) unde R, £ si g sunt variabile aleatoare (probabilistice). Probabilitatea de cedare Py se poate exprima prin functia de randament g in felul urmator (figura 1.4): I 23 B_{| 128 | 232 | 309 | 3,72 | 427 | 4,75 | 5,20 P= Prob (g <0) (1.5) Daca functia g are o repartitie normal coeficientul de comportare siguri f se poate exprima cu raportul: ate (1.6) on unde 1, este valoarea medie, iar o abaterea variabilei g. 8 0 cedarea structurii nu intervine. Aceasti siguranfé a structurii, in mod practic, se poate objine daca coeficientul de comportare sigura f este mai mare decat o valoare prescrisa. Valorile minime ale coeficientului de comportare siguri f pentru diferite stiri limita si pentru 0 perioada de referinfi de 1 an respectiv 50 ani se prezint& in tabelul 1.6. Valorile trecute in tabel corespund unui grad de asigurare RC2. Tabelul 1.6 Valorile minime ale coeficientului de comportare sigura f pt. diferite stiri limit’ si RC2 Valoarea coeficientului Starealimitl |-Ferioada de referinst | an | Perioada de referings 50 ani Capacitate eaacan 47 [38 ‘Oboseala S38 Exploatare 28 15 1.7 Metoda coeficientilor de siguranta partiali (metoda starilor limit’) 1.7.1 Stari limita Starile limit ale elementelor din beton armat sunt grupate in doud categorii si anume: a). Starile limit ultime sunt: ~ pierderea echilibrului partial sau total al unei structuri fara depasirea rezistentei materialelor (EQU); ~ cedarea prin rupere sau exces de deformatii (STR); 4 ~ cedarea prin rupere sau deformatie a stratului de fundare daca rezistenfa piméntului sau a rocii de fundare are un rol important in capacitatea portant (GEO); — distrugeri datorita oboselii sau altor actiuni dependente de timp (FAT), b). Stirile limits de exploatare sunt — deformafii ori deplasiri care afecteaz& aparent ori efectiv utilizarea structurii, care cauzeazi avarii elementelor de finisaj sau nestructurale; — vibrafii care cauzeaz& disconfort oamenilor, distrugerea structurii sau construcfiei in ansamblu ori limitiri ale functionarii normale; — fisuri ale betonului care afecteazi durabilitatea, permeabilitatea saw/si aspectul; — degradari ale betonului in prezenta unei coroziuni agresive care conduc la micsorarea durabilitati Trebuie ficuti o distinctie intre stirile limité de exploatare reversibile si ireversibile (daca efectele nu dispar odata cu disparitia actiunilor), in practic, se efectueazi un calcul detaliat la starea limiti cea mai periculoasé (pentru majoritatea constructiilor, aceasta este starea limita de rezisten{d), iar pentru celelalte, se recurge doar la verificari prin calcule aproximative, sau se adopt masuri de alciituire constructiva. 1.7.2 Situafii de proiectare Verificarile la stirile limita trebuie fficute in urmatoarele situajii de proiectare: + situapii persistente corespunzand conditiilor normale de exploatare ale constructiei; tranzitorii (de exemplu executie sau reparafii); © situapii de proiectare seismica. 1.7.3 Principiile de proiectare la stirile limita Metoda coeficientilor de siguranta partiali este folosita 1a noi sub denumirea de metoda stlrilor limit’, Metoda starilor limit se poate considera ca si o metodi semiprobabilistica. in cadrul acestei metode coeficientii parfiali de siguranta utilizati pe de o parte sunt stabiliti pe baza riscului acceptabil (sau optim), iar pe de alt parte pe baza experientelor acumulate, Pentru fiecare stare limit& este necesar, in procesul proiectirii, un model de calcul care s& includa variabilele specifice aferente actiunilor precum si cele aferente rispunsului structurii in ansamblu si a comportirii elementelor sale componente. Verificarile la starile limita trebuie ficute in toate situafiile posibile de proiectare si pentru toate cazurile de incarcare. Pentru o situatie de proiectare aleasi se vor stabili situafiile de incdrcare critice. La stabilirea cazurilor de incdrcare trebuie Iuate in considerare aranjamentele posibile ale incdrcirilor din acelasi timp precum si combinafiile cu deformatiile si imperfectiunile posibile. La baza proiectirii sti utilizarea coeficiensilor parfiali de siguranta (y). Principiul metodei const in a demonstra cA starea limit ultima nu va fi depasitd in cazul utilizarii valorilor de proiectare (calcul) atat la actiuni, la rezistenfele materialelor, precum si la caracteristicile geometrice. Stirile limita de exploatare nu vor fi depasgite in cazul utilizirii valorilor de bazi (caracteristice). Valorile de baza (caracteristice) se determina astfel: ~ la solicitiri, media valorilor maxime pe durata de vat proiectat; ~ la rezistenfele materialelor valoarea minimi inferioard determinata cu probabilitatea de 5% de a nu fi depasitd in sens defavorabil, respectiv valoarea care poate fi garantati statistic cu probabilitatea de cel putin 95%, 25 Valorile de calcul se obtin: — pentru solicitiri, prin inmulfirea valorilor de baza cu coeficienfi yg supraunitari; — pentru rezistente, prin impartirea valorilor caracteristice cu coeficienti ym, Supraunitari. Conditia general de verificare a capacitatii portante la starea limitd ultima este: — pentru stabilitate (EQU); Ean SEs (1.10) unde: Ez.éx— solicitarile de calcul din actiunile de destabilizare; E4ais~ Solicitarile de calcul din actiunile de stabilitate, — pentru rezistenfi (STR si GEO): E,SR, (4) unde £, este valoarea de calcul a efortului sectional (moment sau fort) produs de valoarea de calcul a actiunilor, iar Rgeste valoarea de calcul a capacitifii portante si se obfin cu relatiile: Ba = aE 53 F reps 4e) (1.12) i>1 (1.13) sau intr-o varianti mai simpli: E eae (1.14) = Ry AH #4544), i21 (1.15) ws fn relafiile de mai sus: ~ Frep este valoarea reprezentativa a actiunii (pet. 2.3); ~ Xx valoarea caracteristica a rezistenfei materialului (pet. 2.1.1); — ag valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice: — yd » Ya Coeficienti partiali de siguran{& care tin cont de incertitudinile care apar la modelarea actiunilor si modelelor de calcul ale solicitarilor sau ale capacitaii portante; ~ % » Mm coeficienti partiali de siguranta care tin seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii respectiv a rezistenfei materialului de la valoarea caracteristic’. ~ Ye=Ya'¥s> Yu =Vee'Ym Coeficienti partiali de siguranti pentru actiuni respectiv rezisten{a materialelor; ~ n coeficient care fine cont de efectele de conversie (de volum, scar, umiditate, temperatura, timp asupra rezistentei materialului). Valoarea de calcul a caracteristicilor geometrice, 4G, = Oyq ¢ Aa (1.16) unde: Gyo, ~ Valoarea previzuti in proiect, ‘Aa ~ valoarea adifionala. ‘In general valoarea aditionala se poate considera Aa = imperfectiune dack dyom =O, . Valoarea az poate reprezenta si 0 1.8 Metoda bazati pe analiza comportirii sigure intr-o metoda de analizé probabilista a siguranfei pentru fiecare variabila a proiectarii trebuie sa se stabileasc& o valoare de proiectare (calcul). Proiectarea se poate considera satisficdtoare doar atunci cnd cu aceste valori de calcul nici o stare limita nu este depasita. Valorile de proiectare trebuie s& se objind din variabilele care apartin punctului proiectat. 26 qt 1 1 1 I 1 i I i I i t i i { I I I 1 I t Punctul proiectat este acel punct de pe suprafata de cedare (g = 0) care se afla cel mai aproape de locul obtinut cu valorile medii ale variabilelor aleatoare, iar distanja dintre cele doud puncte este A (fig. 1.5). Prin valorile de calcul ale solicitirilor B, si ale capacitiii portante Ry se infeleg acele valori ale c&ror nerealizari au probabilitatea: P(E > E,)=9(+ asf) (1.17) PIRSR,)=d- a8) (1.18) Dacé raportul abaterilor se situeazd intre limitele (fig. 1.4): 016< 28 <7,6 (19) oR valorile coeficientilor de sensibilitate se considera ap= -0,7 respectiv ap= +0,8. Daca relafia (1.19) nu este satisfacuta atunci pentru gp/o> 7,6 se considera a= +1, iar daci ozlor< 0,16 atunci a = +0,4. Valorile de calcul, in cazul unei repartitii normale ale variabilelor, se obfin cu relatia: u-ofo (1.20) iar in cazul unei repartitii lognormale Hexp(-afv) (21) dact v= 2 <0,2 x in relatiile de mai sus y este valoarea medie, o abaterea si v coeficientul de variatie a variabilelor. Ble | (S)_Dreapta limita de cedare P- Punctul proiectat Figura 1.5 Punctul proiectat si coeficientul de comportare sigur f in metoda primara de asigurare (nivelul 11) pentru variabile aleatoare independente cu distribufie normala in EC1990 se prezint& doua tipuri de repartitie: — lognormal: we unde V=2<0.2 (1.22) H - Gumbel: H-0,4So1—3n[-Ing(-aB)}} (1.23) in general se poate utiliza repartitia normala pentru ambele variabile (E si R), asa cum se prezintd in figura 1.4 dar si 0 combinatie a celor doud repartiti: normala pentru solicitare E,=E,-O,fo, (1.24) si lognormals pentru capacitate portant R, = Ry ex(-ap BV) (1.25) Conform figurii 1.5 starea limita ultima este satisfiicuta daca: g=R,-E,20 (1.26) sau utilizénd relatiile (1.24) si (1.25). R, = E_(1- av, )exp(aghv,) (1.27) Daca coeficientul global de siguranta se considera: Yn = (l-a,fv, Jexp(a,Av,) (1.28) relafia (1.27) devine: nee (1.29) Valoarea medie a efortului sectional £,,, de fapt contine solicitirile produse de acfiunile permanente Gp, si temporare Q,, (vezi pet. 2.32): =G, +0, (1.30) Relafia (1.27) se poate pune sub forma R, 2 |G,(1-a¢f¥c)+ O_(I- apo) exp(a2b¥n) (131) unde ag = 2% Ou¥o ite, (1.32) Ye =1 SKY = (Gave) + (OavoF + (Ravel (1.33) Daca se noteazi QO, = 4G, , coeficientul global de siguranti se obtine cu relatia: ran gage | pe aabro)+ A f-apbr)) nlondr) (134 in conceptia EC coeficientul de variatie vg a fost extins fata de o abordare obignuitd fiind dependent de trei coeficienti de variatie: Vir nM (135) Gin variati 4 <4 - variatia rezistentelor masurate; Ye in care Vy ‘ig — abaterea calculati pe baza valorilor particulare ale paramettilor participangi la functia capacititii portante Ven ~ nesiguranta modelelor de calcul: vec — nesiguranta datelor geometrice. La fel se stabilesc in cazul solicitarilor coeficientii de variatie ag, ar $i vo. 1.9 Analiza structurala 1.9.1 Modelarea comportirii structurale O proiectare eficienti trebuie si garanteze siguranfa structurii raportati 1a toate situatiile defavorabile care pot si intervind pe parcursul funcjionarii ei, in primul rand prin metodele de calcul dar si prin aprecierea comportirii cat mai aproape de realitate a materialelor si a structurilor. O constructie de beton armat se schematizeazi prin sisteme rezistente la actiuni verticale si laterale, legate sau nu prin plangee considerate ca niste diafragme orizontale. Analiza structural are ca scop determinarea distributiei solicitdrilor (eventual a eforturilor), deformatiilor si deplasirilor sub efectul actiunilor pentru intreaga structuré sau a unor parti componente ale acesteia. Combinatiile de incdrcdri considerate trebuie si ind seama de cazuri de incdrcare pertinente, permifind stabilirea conditiilor de dimensionare determinante in toate sectiunile structurii sau intr-o parte din acestea. Atunci cénd interactiunea sol-structurd are o influent semnificativa asupra efectelor actiunilor in structura, proprietifile solului si efectele interactiunii trebuie luate in calcul. . | 3 3 3 Calculele trebuie efectuate modeland geometria si comportarea structurii pentru fiecare stadiu de construire. Geometria este, de obicei, modelati considerand cd structura este alcdtuité din bare liniare sau curbe si din suprafefe plane sau curbe (Anexa Il). in general modelele de comportare utilizate pentru calcul sunt: — comportare elastic-liniard cu sau fia redistribuire; ~ comportare plastica; ~ comportare neliniar’ Metodele de calcul liniar si neliniar se aplicd atat stirilor limit& de serviciu cat si stdrilor limit ultime, iar metodele plastice se pot utiliza doar pentru starile limita ultime. La cladirile aflate in zone seismice modelul structural plan sau spatial, trebuie si reprezinte cat mai fidel configuratia generali geometricd, dar si distributia caracteristicilor inertiale (mase de nivel, momentele de inerjie ale maselor de nivel etc.), a caracteristicilor de rigiditate si de amortizare, Pentru determinarea efectelor structurale se utilizeazi metode de calcul care descriu comportarea structurii la actiunea seismic — metoda de calcul dinamic liniar, — metoda de calcul dinamic neliniar. Pentru proiectarea curenti, ins, in funcjie de caracteristicile structurale si de importanta constructiei se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul: — metoda fortelor laterale asociate modului de vibrafie fundamental; — metoda calculului modal eu spectre de rispuns, aplicabilé in general tuturor tipurilor de clidiri. fn metoda de calcul cu forfe laterale, caracterul dinamic al actiunii seismice este reprezentat in mod simplificat prin distributii de forte statice. Pe aceast& bazi metoda se mai numeste i metoda static’ echivalenta. 1.9.1.1 Analiza liniard elastica cu sau faré redistribuire Calculul elementelor poate fi efectuat pe baza teoriei elasticitatii, acceptand ipoteza secfiunilor nefisurate, a relafiei efort-deformafie liniard si considerind valorile medii ale modulului de elasticitate. Capacitatea de rotire nu se verificd dac’ procentul de armare a elementului se incadreaza intre procentul minim si maxim de armare, La elementelé care sunt solicitate preponderent la incovoiere trebuie respectata conditia x/d <0,45 pentru betoane pind la clasa C50/60 respectiv x/d < 0,35 pentru betoane obisnuite peste clasa C55/67 si betoane usoare. Pentru efectele deformatiilor din temperaturi, tasirilor si contractiei la starea limita ultima, se poate admite o rigiditate redust, corespunzitoare sectiunilor fisurate, neglijind participarea betonului intins, dar tinfnd seama de efectele curgerii lente. Pentru starea limit de serviciu, se recomanda si se considere o evolutie graduala a fisurarii, La grinzi si la placi continue (fig.1.6) al cdror raport intre deschiderile adiacente este cuprins intre 0,5 C50/60 5205441251 0,6 + 2.0014 a (37) aa Ja * oe 1 2 Is te: - bens Sloss Figura 1.6 Grinda sau placi continua cu dou deschideri inegale 29 (ee ee eee ee ee eee eee i t i b) pentru armaturi de clasi BsauC 6 20,7 (1.38) pentru armaturi de clas A 5208 (1.39) incare 5 = “zt este raportul dintre momentul dupa redistrbuire si momentul elastic (fig.1.7); x, este indltimea axei neutre la starea limitd ultima dup& redistribuire; d este inaltimea utilé a sectiunii; é,42 este deformatia limit a betonului la compresiune. La calculul stalpilor, se recomanda s4 nu se find seama de nici o redistribuire a momentelor lastice provenind din efectul de cadru. Pept peed iit yyy iy 1 L Mse=6 Mi / Figura 1.7 Redistribuirea momentelor intr-o analiza liniar elasticd 1.9.1.2 Analiza plastica Proprietiile de deformare postelasticé a clementelor structurale prezint’ importanjé pentru structurile de beton in urmatoarele cazuri: = in situafiile in care prin redistribuirea eforturilor in structurd in raport cu distributia corespunziitoare comportirii elastice liniare se pot obtine solufii mai avantajoase din punct de vedere tehnic si economic (fig. 1.8); = in cazul structurilor proiectate pentru a prelua efectul forfelor seismice, asigurarea unei capacititisubstanjiale de deformare postelastica reprezentind un obiectiv esenjial al proiectarii (vezi pet. 1.9.4). PERE) hq I L A Me-pli8 \ \ Moi s Figura 1.8 Redistribuirea momentelor intr-o analiz plastica Analiza plastic’ a plicilor, grinzilor si cadrelor se poate utiliza in cazul in care ductilitatea secfiunilor critice este suficienta pentru ca mecanismul de rotire s& se producd. Ductilitatea cerutd poate fi considerat suficientd dacd sunt satisfacute conditiile: a) aria arméturilor intinse este limitata in toate sectiumile la: w 0,25 pentru betoane < C50/60; $015 pentru betoane > C50/60; alk ale b) armaturile utilizate aparfin clasei B sau C; ©) raportul dintre momentele pe reazemele intermediare si momentele din cémp este cuprins intre 0,5 si 2,0. ‘Atunei cénd se efectueaza analiza plastica a plicilor, se recomanda si se tind seama de orice neuniformitate a armari, de forfele din armiturile ce impiedica ridicarea colfurilor gi de torsiunea in Tungul laturilor libere. Metodele plastice pot fi extinse Ia placi a cAror secfiune nu este plind (plici nervurate sau cu goluri) dac acestea au o comportare similara unei placi pline, in special in ceea ce priveste efectele torsiunii in cazul stalpilor se recomandi sa se verifice momentul plastic maxim ce poate fi transmis prin legaturi, Acest moment trebuie inclus in calculul la strpungere la plansee dala. ‘Metoda simplificaté utilizati pentru grinzi si plici continue armate pe o singuri directie este bazati pe capacitatea de rotire a unor porfiuni de element cu o lungime egala cu 1,2 inaltimea sectiunii Daci este nevoie de verificarea capacitiii de rotire in starea limit ultim&, se determina rotirea 6, sub incarcarile de calcul considerate, utilizand proprietafile de calcu! ale materialelor, valoarea medie a precomprimarii in momentele de timp relevante si se compari cu rotirea plastica admis& 84. 8, SK By4 (1.40) Valorile de bazi a rotirii admisibile Gig se objine din figura 1.9 in functie de clasa de ductilitate a armaturilor si raportul x4/d. Pentru betoane cu clasa cuprinsé intre C50/60 si C90/105 se interpoleazi. Coeficientul K; se determin’ in functie de flexibilitatea la forfd tdietoare cu relatia: (.aty fn cazul betoanelor cu agregate usoare valorile rotirii @i¢ din figura 1.9 se multiplicd cu factorul eina/cew2 (vezi punctul 2.1.2 si 2.1.6). 90/05 ag 9 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 Figura 1.9 Valorile de baz a rotirii admisibile 6,,2. nwa ane Re eee 31 Be i La o analiza plastica se poate utiliza $i modelarea prin biele si tiranti. Aceast modelare const in a defini biele, care reprezint’ cdmpuri de eforturi de compresiune, tiranti care reprezinta armaturile, si noduri care asigura legatura lor. 1.9.1.3 Analiza neliniart Caracteristicile materialelor care se introduc in analizele neliniare trebuie si. reflecte rigiditatea lor in mod realist si s& fina seama, in acclasi timp, de incertitudinile referitoare la modul de cedare. Calculul poate fi de ordinul I sau II. 1.9.2 Considerarea imperfectiunilor geometrice si a efectelor de ordinul II sub incarcri axiale Analiza elementelor si structurilor trebuie si tin seama de efectele defavorabile ale eventualelor imperfectiuni geometrice precum si de abaterile in pozitia incdrcarilor (anexa IIT, ‘Abaterile de la dimensiunile sectiunilor sunt, in mod normal, luate in calcul prin coeficienti partiali de siguranfi. De aceea, aceste imperfecjiuni nu sunt incluse in analiza structurii, Pentru calculul elementelor comprimate, in starea limita ultim’, se indic& o excentricitate minima, Eforturile determinate fard a lua in considerare deformafiile structurale dar incluzind efectele imperfectiunilor se numesc efecte de ordinul I. Cresterea eforturilor din cauza deformatiilor structurale se numesc efecte de ordinul II. Efectele de ordinul II se pot neglija daca reprezinta mai putin de 10% din efectele de ordinul I corespunzatoare. in anexa IV se prezinté criterii simplificate pentru elemente si structuri privind posibilitatea neglijarii acestor efecte Efectele de ordinul II trebuie Iuate in calcul atunci cénd acestea afecteazi semnificativ stabilitatea in ansamblu a structurii precum si atingerea starii ultime in sectiunile critice. in anexa IV se prezint& o metoda general’ bazat pe o analiz neliniara si dou metode simplificate: una bazati pe rigiditatea nominalé, iar cea de a doua pe curbura nominald. 1.9.3 Efectele secundare ale precomprimarii Efectele precomprimatii pot fi luate in calcul ca o actiune sau ca o rezistenta obfinutd printr-o deformatie initial. Forfa de precomprimare a betonului, in afara zonelor de transmitere se consider egal cu proiectia dupa axa barei a rezultantei eforturilor din armaturile din seciune. Stabilirea fortei de precomprimare se face dupa evaluarea pierderilor de tensiune (anexa VII). fn cazul grinzilor simplu rezemate precomprimarea nu produce reactiuni exterioare, sistemul fiind in echilibru. {n cazul grinzilor static nedeterminate efectul de precomprimare, reprezentat prin actiunea unor forfe introduse inifial, conduce in mod consecvent, la aparitia unor stéri de eforturi secundare (parazite), datorate legdturilor suplimentare, care se opun deformarii libere. Intr-o analiza liniari trebuie considerate att efectele primare cat si cele secundare ale precomprimdirii, inainte de a lua in considerare orice redistribuire de forte si de momente (vezi punctul 1.9.1.1). in analiza plastica si in analiza neliniara, efectele secundare ale precomprimarii pot fi tratate a rotafii plastice aditionale ce trebuie introduse in verificarea capacitijii de rotaie. Precomprimarea exterioar poate genera momente de ordinul Il. La clementele realizate cu armaturi postintinse se poate admite existenta unei aderente bune Intre ojel si beton dupa injectarea canalelor. Totusi inainte de injectare armaturile sunt considerate neaderente, 32 a 1.9.4 Conditii de ductilitate de ansamblu gi local Ductilitatea unei sectiuni a unui clement sau a unei structuri din beton armat reprezinti aptitudinea de dezvoltare a unor deformatii plastice importante inainte de rupere. Concepfia actual de proiectare antiseismicd impune ca structurile si reziste in domeniul elastic numai la solicitiri moderate; energia suplimentara degajati de cutremurele puternice urménd a fi disipati prin freciri interne si absorbiti prin deformari plastice si prin deteriorari locale fara formarea mecanismului de cedare, Ca urmare, inzestrarea structurilor cu o capacitate corespunzatoare de deformare in domeniul postelastic este hotdratoare pentru supraviejuirea lor la actiuni seismice. Mecanismul de disipare a energiei (plastificare) trebuie si apara in mod favorabil: ~ la structuri tip cadre etajate, deformatiile plastice s4 aparé mai intai in sectiunile de la extremitatile riglelor si mai tarziu gi in sectiunile de 1a baza stalpilor, iar nodurile s& ramand in domeniul elastic; — in cazul structurilor cu perefi (diafragme), deformatiile plastice s& se dezvolte in grinzile de cuplare (daca acestea exist’) si in zonele de la baza pereilor. Indiferent de tipul structurii, zonele disipative trebuie sa fie distribuite relativ uniform in intreaga structurd, evitindu-se concentrarea deformatiilor plastice in cdteva zone slabe (de exemplu, in stalpii unui anumit nivel), iar deplasitile laterale vor fi suficient de reduse pentru a nu aparea pericolul pierderii stabilitatii sau pentru a spori excesiv efectele de ordinul II De fapt, marimea deplasitilor laterale reprezinti parametrul esenfial pentru caracterizarea (calitatea) rispunsului seismic al structurilor pentru c& de acestea depinde mérimea degradérilor clementelor structurale si nestructurale, Verificarea formérii unui asemenea mecanism se poate realiza utili neliniar cu accelerograme compatibile spectrului de proiectare, Zonele plastice potentiale capati o alcituire speciala prin controlul zonelor comprimate din sectiune, prin misuri de confinare, prin misuri care s4 impiedice ruperea prematuri a clementelor te. (vezi capitolul 5). structura de beton armat poate fi proiectata pentru clasa de ductilitate inalté (H) sau pentru clasa de ductilitate medie (M). in primul caz forta lateral de proiectare este mai mici decait in cazul al doilea, dar misurile pentru asigurarea ductilitatii locale si de ansamblu sunt mai ample (fig. 1.10). ind calculul dinamic FA Elastic Fm> Fu clasa(M) AH < Aadmis Fo: _clasa (H) | Fay 0 Am An A Figura 1.10 Relatia forfi-deplasare pentru elemente cu ductilitate inaltd, respectiv medie incadrarea in clasa M este indicat mai ales in situafiile in care clidirea se proiecteaza la forte laterale reduse (de exemplu, in zone caracterizate de acceleratii ale terenului mici a, <0,12g) si armiturile rezulta constructive. 1.9.5 Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate Aspectele de Iuat in considerare la calculul elementelor si structurilor prefabricate sunt: ~ situatii tranzitorii; — aparate de reazem (provizorii si permanente); = inclinari intre elemente. Situatiile tranzitorii includ: decofrarea, transportul pind la zona de depozitare, depozitarea cu rezemarea si incircarea specifica, transportul pind la santier, montajul si asamblarea. Daca este cazul, trebuie finut cont de efectele dinamice in situafii tranzitorii, printr-un calcul exact sau prin multiplicarea cu un coeficient corespunzitor al efectelor statice. Analiza structurala trebuie sé tind cont de urmatoarele: — comportarea elementelor structurale in toate stadiile constructiei (utilizand caracteristicile geometrice si proprietitile valabile in stadiul considerat) si interactiunea cu celelalte elemente (cu beton turnat monolit sau cu celelaite elemente prefabricate); —comportarea sistemului structural finand cont de deformatiile si rezistenta reala a ‘imbindtilor, de imperfectiunile geometrice gi tolerantele de pozitionare ale elementelor. Nu pot fi Iuate in considerare efectele favorabile ale frecarii intre elementele prefabricate, decat in zonele fir cutremure si doar atunci c’nd; ~ stabilitatea de ansamblu a structurii nu se bazeaz numai pe frecare; = alcituirea reazemului exclude posibilitatea unei acumuliri de Iunecdri ireversibile a elementelor, — eventualitatea sarcinilor de impact importante este eliminata. Planseele din elemente prefabricate pot fi considerate ca saibe rigide daci: ~ modelul structural adoptat fine seama de compatibilitatea deformatiilor saibei cu cele al elementelor verticale de rezistenta; — se tine seama de efectele deformatici orizontale pentru toate pirtile structurii implicate in transmiterea sarcinilor orizontale; — se prevede in plac& o armaturd care s& permit preluarea eforturilor de intindere indicate de modelul structural; ~ se fine seama pentru definirea aledtuirii constructive a armaturii, de concentrarile de eforturi Ja nivelul golurilor si rosturilor. 4 2. CARACTERISTICILE DE CALCUL ALE MATERIALELOR SI ACTIUNILOR 2.1 Betonul La realizarea elementelor si structurilor din beton armat sau din beton precomprimat se pot utiliza betoane de rezistengi normala (pana la clasa C50/60) sau de inaltd rezistenta (Ia clase mai mati). Dupa densitatea aparenti in stare uscati betoanele pot fi de densitate normali (cele cu densitatea peste 2200 kg/m’) sau betoane cu agregate usoare avand structura inchis’, densitatea pind 1a 2200 kg/m’ si continand agregate artificiale sau naturale cu densitatea particulelor sub 2000 kg/m. Alegerea tipului de beton se face in functie de natura constructiei, destinatia sa, actiunile pe care trebuie si le suporte si cerintele de ordin economic si functional 2.1.1 Rezistentele betonului Rezistenfa la compresiune a betonului este definiti de clasa de rezistenti a acestuia care reprezinti rezistenta caracteristic& (cu riscul de 5%) pe cilindru (f~), sau pe cub (f-r..4), determinat a 28 de zile. Caracteristicile de rezistenta ale betoanelor de densitate normal, necesare la proiectare, sunt date in tabelul 2.1, reprodus dupa EC2, intre rezistenjele caracteristice 1a compresiune pe cilindri fx si rezistenjele medii la compresiune pe cilindri /-» si rezistenfele medii la intindere axial’ fem din tabel exist urmitoarele relatii: Jom = fa. +8 (MPa) 1) Som = 0330-2" pentru < C50/60 2) fom = 212-In(1-+0,1f,,) pentra > C50/60 23) Rezistenfa caracteristica la intindere axial cu fractilul de 5%, notat& cu fawo.os respectiv cu fractilul de 95%, notat cu fiu.o.9s se obtine in functie de valoarea medie fem cu relatiile: Fea.0.08 = 9.7 * Form (2.4) Fe095 = 13 fom (2.5) Rezistenta la intindere axialé fa, poate fi stabilitd in funcfie de rezistenta la despicare fos) cu relatia: f= 99° Fase (2.6) Rezistenja medie la intindere din incovoiere (fem) depinde de rezistenta medie la intindere axiala (fm) i de indltimea sectiunii transversale (f) potrivit relatiei: Foang = ™AX{(146 — h/1000) fn; Sm} an in care h se introduce in mm. Relatia de mai sus se poate aplica si pentru valorile caracteristice ale rezistenfei la intindere. Rezistenfele betonului la compresiune fen¢y $i intindere fem, la 0 varsta gi la o temperatura de 20°C, pot fi estimate cu relatiil: nt) = Best): Fem (28) Sent) = BOF Sam as) 38 DR incare: ayy = XP: fi 2.10) ° | [ve | ss — coeficient care depinde de tipul cimentului, 0,20 pentru ciment cu rezistent& superioara si intarire rapid’, 0,25 pentru ciment normal si intarire rapida, 0,38 pentru ciment cu intarire lenti; 1~ varsta betonului in zile; pentru < 28, a= 2/3 pentru 1> 28. Rezistentele de calcul la compresiune (f.) si la intindere (fx) se stabilesc cu relatiile: (2.11) (2.12) unde: aie $i de sunt coeficienti care iau in considerare efectele de lungi durati si efectele defavorabile rezultate din modul de aplicare a incdrcailor; Ye~ Coeficientul partial de siguranta pentru beton, 7e= 1,5 pentru situatii de proiectare permanente si tranzitorii; ye= 1,2 pentru situatii accidentale. Coeficientul acc variaza intre 0,8 si 1,0. in EC2 valoarea recomandabila pentru ar $i ae este 1,0. Dacd rezistenta betonului este determinatd la o varsti > 28 zile, valorile acc $i ae se reduc prin multiplicarea lor cu factorul k; = 0,85 2.1.2 Deformatiile elastice Valorile modulului de elasticitate secant (intre o. = 0 si 0,4 fem) Een Sunt date in tabelul 2.2. ‘Variafia modulului de elasticitate in timp poate fi estimati cu relafia: Eat) = Ve) fon” Een 2.13) unde fon este dat in relatia (2.9), iat fom se ia din tabelul 2.1. Coeficientul lui Poisson se ia egal cu 0,2 pentru betonul nefisurat si 0 pentru cel fisurat, Coeficientul de dilatare termica liniard se poate lua egal cu 10 x 10°/°C, 2.1.3 Curgerea lenti si contraetia Deformatia de curgere lenti a betonului ¢q(%o,o) a timpul ¢ = co pentru un efort de compresiune ¢, constant in timp poate fi calculata cu relajia: Feclsfp)= Olt NO-/ Exo) (2.14) unde: 9(co,io) este coeficientul final de curgere lenta, stabilit cu procedeul din figura 2.1; E~modulul de elasticitate tangent la timpul fo; Simbolurile utilizate in figura 2.1 sunt: to— varsta betonului in zile la incarcare; tho = 2Aclu — dimensiunea nominal; Ac aria secfiunii transversale de beton; u— perimetrul partii care este expusé la uscare; 5, N, R- ciment cu intarire lent, normal, respectiv rapida. 36 a ' Ce ost 7 (Cad [ez | zc | oc [ ot | st Set (96) 83 vr f wf set [ ot [set | 00% _ u ot | 9t | cz | oz | re ose - (osayers 9% st_| vz | et [ cz core een eeeee mee 8c sz Eid of ce _ ose (og) sz sc_[ ce | 9c | sz [sve | ve | ee [sez | cz [ re [ot | ot | st | om a - a | (ead) tb ow | Ww | oe | se | ce | oe | se | ve | ce | te | oo | oz | uz | SSP S01/069 | $6/080 | $8/049 | s1/099 | 49/sS9 | 09/059 | ss/S¥0 | os/o¥_ | swised | Le/OE9 | o€/sz0 | sz10Z0 | 02/919 | £17219 | 5p ysury mnjnuoyoq ape axeULIOJap ap a]lONSUDOEIE ZZ IFOqQET [ 99 [co [oo [us [ss [es [ov] oy [ey | ee | ee | ee | se |i scone se_| ve | ce | ve [oe | ot [ce [se [ez | oz | at ft | et | om | er os sy | ov | vy | ce | ry | ee [| se [ce | oc | oz | cz | ot | ot aos 86 88 8L 39 | 69 88 es | ap & | 8¢ €€ 8% ve | 0% mia sor [so | se fost | io [0 | ss | os | sm | ue foe | se | oe fost) ee 06 | os | 0 [09 | ss | os | sv | op | se | of | sc | o | 91 | a Pa $01/069 | $61089 | $8/0L. | sL1090 | 49/859 | os/aso | ss/s¥O | as/orD | sh/seD | Le/ED | oF/S29 | $z/079 | 07919 | $1/ZI9 | yp perry (eI) plewLou ayeHsuap ap Injnuoyeq afe BiuaystzaI ap a}foNsUDIeIeD [°z [nIOqu], RH=50% | cowie 3095 Ree EEy SSS (eb) hmm) ‘Nota: - punctul de intersectie al liniilor 4 si 5 poate fi si deasupra punctului 1; = pentru f > 100 este suficient de exact si se i considere t = 100 (si si se utilizeze linia | tangentii). b) in exterior ;, RH=80% *[ Ceres © 100300500700 90000300500 O(e,b), ‘ho(mmm) Figura 2.1 Metoda pentru determinarea coeficientului 9(,c) pentru beton in condifii normale de mediu. Atunci cand efortul de compresiune in beton la varsta to depaseste valoarea 0,45 fei(to) se va utiliza un coeficient nominal neliniar de curgere lent obfinut cu relatia: (sta) = oleost, Jexpll,5(k, -0.45)] Q.15) unde: k= 0.) foalta) - este efortul de compresiune; Fon( to) — tezistenta medie la compresiune in momentul incircarii, Deformatia totala de contractie a betonului (¢.;) rezulta prin insumarea deformati contractie la scare (é-) $i a deformatici de contractie endogene (¢cc) Valoarea finala a deformatiei de contracfie la uscare (6:4, ©) este: Hy boro (2.16) {n care: ky este un coeficient care depinde de dimensiunea nominal ho si are valorile din tabelul 2.3; ci ~ deformatia finald de contractie la uscare liber’, cu valorile din tabelul 2.4. Dezvoltarea in timp a deformatiei din contractie la uscare urmeaza relafia: Fats 38 Falt)= Balt 1.) ky Fan 17) tt, unde: Bu(t-t,)= (2.18) (:-t,)-0,04,/A9 (mm) ~ varrsta betonului in momentul considerat in zile, 4, varsta betonului (zile) la inceputul contractiei la uscare (sau a umflitii). Tabelul 2.3 Valorile coeficientului ky ee a | [ 100. 1,00 | [rem 200) 0.85 Et) ne] ee | 3500 oom Tabel 2.4 Valorile nominale ale contractiei libere la us ¢ a betomului éao fa Gn) aes Umiditatea relativa (in %) 20 40. 60 | 380. 90 100 | (303s [0.64 0.60 050 031 017 0 40/50 | 051 0,48 (0.40. 0.25 “O14 0 6075 . 038 032 0,20 On 0 3095 | 033 o31 | 026 0.16 0.090 307105 [030 | 028 023 05 0.05 0 Deformatia de contractie endogend (t- in zile) se stabileste cu relatia: Fal) = Bal?) Fao (2.19) in care: Ba,(t)=1—exp(0,21°*) (2.20) 6, 5( fy —10)-10°% (2.21). 2.1.4 Diagrama efort-deformatie Diagrama efort-deformatie betonului solicitat 1a un efort de compresiune axial de scurtd urati este descrisi prin expresia: o. k= 2.29) Tn 1+ (k-2)7 @2) si este reprezentati in figura 2.2. Mai sus s-au notat: b= 105-E oy lEal/ Som 7= 6/6 1 ~ cu valorile din tabelul 2.2, Pentru dimensionarea sectiunilor transversale se poate utiliza diagrama parabola-dreptunghi din figura 2.3, des: o, sf1-(-£) Jpiooseces (2.23) \ prin relatiile: a 2 = fea pentru 62 S&S eeu (2.24) unde: 62, éaa Sunt deformafiile cu valorile din tabelul 2.2; n— exponent dat in acelasi tabel. 39 ii och fom 0.4 fom tan a. = Ecm po eel cut Figura 2.2 Diagrama efort-deformatie pentru analiza structurali neliniar’d Se pot utiliza si alte diagrame a, ~ ¢- simplificate, cum ar fi diagrama biliniara din figura 2.4, cu valorile és $i 4s din tabelul 2.2. och fox fea Figura 2.3 Diagrama parabolé-dreptunghi Figura 2.4 Diagrama biliniard pentru betonul comprimat 2.1.5 Betonul confinat Confinarea (fretarea) betonului, prin armarea sa transversal adecvat, conduce la modificarea relatici efort-deformatie, constand in sporirea rezistentei si a deformatiilor critice, asa cum rezulté din figura 2.5 si este descrisa prin relatiile: ofeke Och beton yo * neconfinat o2 03(=02) 0 eu Ec2.c 7 Eeude Ec Figura 2.5 Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat = fiall0+5,00;/ f.) pentru a2 < 0,05f (2.25) 40 Sore = Salll25 + 2,500;/ f,,) pentru 0) > 0,05fer (2.26) = alfa! faY (2.27) bare = Goa +203) fa (2.28) Valorile é2 $i 6a se iau din tabelul 2.2. 6 2.1.6 Betonul cu agregate usoare Clasele de rezistenfa ale betonului cu agregate usoare sunt precedate de simbolul LC. Caracteristicile de rezistenja ale betonului usor sunt date in tabelul 2.5 si sunt notate suplimentar eu indicele |. Unele din acestea an valori distincte, iar altele se obfin prin multiplicarea caracteristicilor betonului de densitate normala (din tabelul 2.1) cu un coeficient 1, = 0,40 + 0,60p/2200 (2.29) care depinde de densitatea in stare uscati p corespunzitoare limitei superioare din tabelul 2.6. Tabelul 2.5 Caracteristicile de rezistenti ale betonului usor (MPa) _ cha] 2} SIN|R)/ S/R) S/S) S| Slee lve |Sl2lalaisle/eielslslelele ven] 81 8)8)87 8/8) 818js/spsys Sie. 12 | 16 | 20 | 25 | 30 | 35 | 40 | 45 | 50 | 55 | 60 | 70 | 80 Cees Lae] 29 [ae | 33 ae Lae | 50-55 Poo 6677 Las irae} ae pss Lae as as [3 5 Pos | Oe a um Siam = Som Mh fens Sew, 008 = Ser005 “Th feos Sist.098 = Fes09s"M Tabelul 2.6 Clasele de densitate (masa volumicé) si densitatea de calcul corespunzatoare a betonului cu agregate usoare ‘Clasa de densitate 1,0 1,2 14 16 18 2 Dastemegs aE Too os] Teor a uscati p(kg/m') 1000_| 1200 1400 1600 1800 _| 2000 Beton | 2080 Dei | oe | 180 [| eo [to [en [ae [Bae Teo | tase | asso | ao | i880 | a0 Rezistenfele de calcul la compresiune: jg = ici 2.30 Saat 231) in care: axe $i die: Sunt coeficienti cu valoarea recomandatd 0,85; ficts fie — Valorile caracteristice ale rezistentelor la compresiune, respectiv la intindere, cu valorile din tabelul 2.5 corespunzitoare fractilului de 5% sau de 95%; ye~ coeficientul partial de siguranfi cu valorile de fa punetul 2.1.1 Caracteristicile de deformatie ale betonului usor sunt date in tabelul 2.7 si sunt marcate suplimentar cu indicele 1 a 5 Ele se obfin prin multiplicarea caracteristicilor de deformare din tabelul 2.2 cu coeficientul ns pentru modulul de elasticitate si cu coeficientul 7; pentru deformatii, Coeficientul de dilatare termici depinde in principal de tipul agregatelor utilizate si variazi intre 4 x 10° si 14 x 10°%K $i se poate lua egal cu 8 x 10°K. ‘Curgerea lent& se poate evalua multiplicdnd valoarea deformatiei corespunzitoare betonului cu densitatea normalii (dati de relatia (2.14)) cu doi factori: 4000) si 3 pentru fie < LC 16/20, .0 pentru fie > LC 20/25. n= m= Valoarea final a deformatiei de contractie la uscare poate fi obtinut prin multiplicarea valorilor din tabelul 2.4 cu factorul: ns= 1,5 pentru fice < LC 16/20, 2 pentru fick 2 LC 20/25. m= Diagrama efort-deformatie a betonului usor are alura din figura 2.2, 2.3 sau 2.4 in care valorile &c1 $i fui &2 $i 6a Tespectiv 63 $i 6a Se inlocuiesc cu valorile corespunzitoare éic $i fia ica $4 Sian Tespectiv &3 $i €iau3 din tabehul 2.7. Tabelul 2.7 Caracteristicile de deformatie ale betonului usor f —~ Glasele de rezistent& penira betoanele cu agregate ugoare ; Tia | S| | fy _[? [1s fo [2s fo bs [40 | 4s | s0 | ss] 60 | 70 | 80 Ei (GP) Ein = og Ne te = (0/7200 a Won MBa=ng) P= In pentru Betonul cu adaos de isip | ‘ (0 pentru toate betoanele cu agregate usoare Fi (M0) Eich £2 (Yo) 2.0 22 23 | 25 | Lica (a) 35m 3.1m | 2.9m) 12.67 = 2.0 — 175 | 16 id (aa 175 is [19 22 Ficus (He) 35m 31 2.9m; | 2.7m; [2.61 Diagrama efort-deformatie pentru betonul confinat din figura 2.5 poate fi utilizata si in cazul betonului cu agregate usoare prin sporirea caracteristicilor de rezistenta si deformare dupa cum urmeaza: Foose = Sixl0+k02/ fx) (2.32) in care k= 1,1 pentru betonul cu adaos de nisip; k= 1,0 pentru betonul cu agregate usoare fine si grosiere. ia Viel Sua) 233) Fine = Fia2 +020 fey O34) unde ex $1 éiao 8e iau din tabelul 2.7 Fea. 2 2.2 Armatu 2.2.1 Armétura nepretensionatii Armaturile din ofel utilizate 1a betonul armat (denumite si armituri pasive), se realizeaza din bare, sdrme (derulate din colaci), plase sudate si grinzi cu zibrele bi sau tri - dimensionale realizate din bare cu profil periodic. Proprietitile acestor armaturi trebuie si fie in concordant cu EN10080 si se referd la. ~ limita de curgere (fx sau fo2s), cu fae S-a notat efortul unitar corespunziitor unei deformafii remanente de 0,2%; ~ limita de curgere real maxima (fx); ~ rezistenfa de rupere la intindere (f); ~ ductilitatea (cu si flfa)s ~ aptitudinea de indoire; ~ caracteristicile de aderenfi (fiaria relativa a nervurilor transversale sau factorul de profil); ~ dimensiunile sectionale si toleranfele; ~ rezistenta la obosealai; — sudabilitatea; ~ rezistenja la forfecare a imbinérilor sudate Ia plase sudate si la grinzi cu zibrele (carcase sudate). Limita de curgere si rezistenta de rupere sunt definite ca valori caracteristice a fortei de curgere respectiv a forfei maxime, divizate prin aria nominal a sectiunei transversale. Diagrama reali o-¢ pentru armiturile din ofel laminate la cald sau prelucrate la rece, se inlocuieste in calcul cu o diagrama idealizata biliniara ca in figura 2.6. Pentru proiectarea curenti se poate utiliza oricare din urmitoarele diagrame de calcul: ~ 0 diagrama cu ramura superioara inclinat, cu alungirea limitd eu si efortul maxim egal cu KfpalYs, Sa. ~ 0 diagramd cu ramura superioara orizontalé si fra limitarea deformatiei. oe diagrama | idealizata kfyk! a fyk ae wooo Tkfye/ys ful, 7 jo | éiagrama | de calcul k=(fv/fy)k 1 SusTa CONS Bus Cm meee cues 0 fya/Es Eud fuk & Figura 2.6 Diagrama efort-deformajie idealizati si de calcul pentru armatura obisnuita (Intinsa gi comprimatil) Coeficientul parfial de siguranga y, are valorile: 1,15 pentru situatii persistente gi tranzitorii de proiectare. 00 pentru situatii accidentale, ‘Valoarea de calcul a alungiri limit (c,d) se stabileste in functie de valoarea caracteristic’ (éus) cu relafia bug = 09x (2.35) Ofelurile recomandate pentru armaturi, dupi EC2, au limita de curgere caracteristicd pani la = 600 MPa. 4B ‘Normele europene restrictioneaz si metodele de sudare a acestor arméturi in functie de modul de incircare al elementelor structurale si de natura efortului din bare. Proprietafile armaturilor utilizate la realizarea elementelor din beton armat sunt date in tabelul 2.8. in plus ofelurile trebuie s4 indeplineasca cerinje referitoare la rezistenta la oboseal, incercarea de indoire/dezdoire, rezistenta la forfecare, cerintele minime de aderenf’ (fm) si la abateri maxime de masa. Tabelul 2.8 Proprietitile arméturilor pentru beton armat Forma armiturit Bare gisivme [ Plase sudate ‘Clasa A B c A_ |B c Timita de curgere ccaracteristic8 fe sau 400 1a 600 fazr(MPa) Valoarea minim dbf Deformatia caracteristica la fora | 22,5 | 25,0 maxim’ cu (%) | zios | aioe | an 225 250 Produsele de ofel, autohton sau import, utilizate ca armituri in tard sunt prezentate in tabelul 2.9 si 2.10 cu denumirile lor comerciale. Valorile limitei de curgere si a rezistenfei de rupere sunt cele minime admise. Dupé litera S urmeaza valoarea limitei de curgere in N/mm’, Tabelul 2.9 Caracteristicile armaturilor flexibile ines Diametral | Limita de cargere | Reaistnjade —] Demummive |p. ovenien | Matto | soi em (Nin ” | sapere Nim?) |_comereiats_| Provenienst $235 14....40 235 | a Coan S355 Good 355, | S345] 16.28 as] St Pes2 eo S335 [30 a0 335 . $420 6.12 t 420 S405 14...28 | 405 590 rcs | S395 32.....40 395) | 'S 500 6.28 | 500 350 (S23) Bst5008__| Ro, DH. $490] 10.4080 350 60.50 i oes ere ges Tabelul 2.10 Caracteristicile armaturilor pentru plase sudate Diametrul paces oe Rezistenja de | Denumire Marea tt | minim) | SUBSE | per {Nim] | camera | Move << ae] 250 350 (600) S440 [asc aao 540,550) STNB Re $390 [80 300 350600) | $500 Basen dO 500 550 (525) Bst 500M. Ro. D.,H._| $460 6 10 460 310 SPB io fn general utilizarea ofelului OB 37 nu este economicd, iar impreund cu ofelul PCS2 nu se ‘incadreaza intre limitele de curgere prescrisd in tabelul 2.8. fn cazul ofelurilor europene proiectantul poate si precizeze pe plansele de executie S500, $345 etc. sau denumirea comerciala a ofelului (de exemplu Bst 500S sau BS0,60 etc.) Ofelul OB37 si PC52 se considera avand clasa de ductilitate C, iar la ofelul $500 se va indica obligatoriu si clasa de ductilitate. Este de preferat utilizarea unui singur tip de ofel la o lucrare, mai cu seam in fabricile de prefabricate, pentru a elimina posibilitatea greselilor datorit incurcarii marcilor. ‘Valoarea de calcul a modulului de elasticitate £, poate fi luati egald cu 200000 N/mm’, valoarea medie a densititii 7850 kg/m’, 2.2.2 Armitura pretensionata Armiturile pretensionate (denumite si arméturi active) se realizeazi din sérme, bare si toroane. Ele constituie asa zisele tendoane pretensionate ale structurilor din beton precomprimat si trebuie sa satisfacd ceringe de rezistenfi, ductilitate, oboseali si coroziune. Tendoanele pretensionate pot fi clasificate in functie de: — rezistenta definita de valoarea limitei de elasticitate conventionale fro, de raportul fpidfoo.re si alungirea la sarcina maxima c,x; — clasa, indicdnd comportarea la relaxare; ~ dimensiuni; — caracteristici de suprafata. ‘Mai sus s-au notat: ox rezistenta caracteristicd la intindere a arméturii pretensionat “foax— efortul unitar corespunzaitor unei deformatii remanente de 0,1%. Eurocodul 2 defineste trei clase de relaxare: + Clasa 1- sirme si toroane (tendoane pretensionate obignuite); # Clasa 2 - sirme gi toroane cu relaxare redus&, # Clasa 3 - bare laminate la cald gi bare prelucrate. Pentru fiecare din aceste clase se prescrie pierderea de tensiune din relaxare (Agr) raportati la cefortul initial din precomprimare (a,,), in fumctie de pierderea de tensiune din relaxare la 1000 ore (Pi), de timp (¢ in ore) si de raportul 4=dpmo/fpis Gyno fiind efortul in tendon imediat dupa tensionare sau transfer. Fiecare lot de armiturd va fi insojit de un certificat continand toate informatiile necesare pentru identificare referitor la criteriile de clasificare mentionate mai sus, precum si informatii suplimentare acolo unde este necesar. Cerinfele de rezistent& si deformare pentru arméturile pretensionate sunt reflectate prin diagrama efort-deformatie, care trebuie si insofeasca certificatul eliberat de producdtor si din care si rezulte fois Spt $i fut ‘Valoarea de calcul a efortului unitar din arméturi se stabileste cu relatia: fa = Fon (2.36) ‘ss in care coeficientul partial de siguranti y, are aceleasi valori ca si pentru armitura nepretensionaté (vezi pet. 2.2.1). Pentru proiectarea sectiunilor se poate adopta una din urmatoarele ipoteze: — diagrama idealizata biliniara notaté cu A in figura 2.7, se poate inlocui cu o diagrama de calcul (notaté cu B) avénd ramura superioara inclinata si deformatia limita eu = 0,9e.4, sau in lipsa unor valori mai exacte é4q= 0,02 si fou! foe= 0,9. ~ diagrama biliniar idealizaté A se poate inlocui cu o diagrama de calcul B avand ramura superioara orizontala si fara limitarea deformatiei. Cerintele de ductilitate si de oboseala ale armaturii pretensionate sunt specificate in EN 10138. Ductilitatea adecvata se consider& satisfaicut daci tendoanele pretensionate ating raportul Sox! Se Prescris de norme, Valoarea recomandati este fo3./ fn =09- Valoarea de calcul a modulului de elasticitate (E,) poate fi luat egal cu 205 GPa pentru sérme si bare, Valoarea reali poate varia intre 195 gi 210 GPa, in funotie de procesul de fabricatie. in cazul toroanelor modulul de elasticitate variaza intre 185 si 205 GPa gi se poate lua egal cu 195 GPa. Densitatea medie a tendoanelor pretensionate poate fi admisi in mod normal la proiectare egal cu 7850 kg/m’, o4 diagrama ‘A sirpiicata fok ‘oa fpamtipo n/ys 0 fralEy ed ee Figura 2.7 Diagrama efort-deformatie idealizata si de calcul pentru armatura pretensionata Produsele de ofel sub forma de toroane TBP (793...5) sau sérme 03...7mm si fascicule de sirme utilizate in tard se prezinté in tabelul 2.11. Fajé de ojelurile obisnuite la cele pentru precomprimate dupd litera S urmeazai rezistenta la rupere minima. Tabelul 2.11 Caracteristicile ofelurilor pentru precomprimare ‘Rezistenfa la curgere Rezistenta de Marca ofl mn 2 a ase[Nimm'] | rupere fo. [Nimm’ ql 31660 1494 1660] $1770 1593 1770 1860 1679 eanisae Toroanele produse in fari sau aduse din UE. sunt trecute in tabelul 2.12. Tabelul 2.12 Caracteristicile toroanelor Diametral Toron nominal | 4,(mm) | — Ofet econ ring provenienis [sir Ro, ep $5__| 8170 | —D, 30 | $1660 Ro. TBPI2 95 | S170 100 |~siro—|__Ps# [140 [$1860] TBP is wo [sie |b 2.3 Actiuni in constructii 2.3.1 Clasificarea actiunilor Actiunile (F) se clasificd in primul rand dupa variatia lor in timp: ~ acfiuni permanente (G), ca de exemplu greutatea proprie a structurilor, a utilajelor fixe; a aii la poduri sau contractia betonului si deformatia inegalA a reazemelor, etc; ~ acfiuni variabile (Q), ca de exemplu inedrcirile utile ale planseelor, grinzilor, acoperisurilor sau incdrcarile din zApada, vant si variatia temperaturii etc; — actiuni accidentale (A), ca de exemplu explozii, incendii, impactul de Ia vehicule sau _ misc seismice (42). incarcarile provenite din actiunea lichidelor, in funcjie de variatia presiunii in timp, pot fi considerate acfiuni permanente si/sau variabile. Actiunile se mai pot clasifica si dupa urmatoarele criteri ~ origine (actiuni directe sau indirecte); ~ pozifia in spatiu (fixa sau mobila); — natura si/sau rspunsul structuri (statice sau dinamice). 46 2.3.2 Intensititile caracteristice ale actiunilor Valoarea reprezentativa principalé a acfiunilor este intensitatea caracteristic’ F;, find specificati — valoarea medie, minim& sau maximi, sau ca valoare nominal (care nu corespunde unei distributi statistice); = valoarea impusd in documentatia proiectului, corespunzand principiilor din EN 1991 Valoarea caracteristici a unei actiuni permanente poate fi: G, atunci cand variabilitatea intensitifii este micd, sau Ggige respectiv Grp atunci cdnd variabilitatea este semnificativa. La determinarea valorii reprezentative a precomprimarii (P;) se va fine seama de variatile (2.37) (2.38) Valorile recomandate pentru rsxp $i rine Sunt urmatoarele: — pentru armaturi preintinse si arm&turi neaderente rug=1,05 gi rit 0,955 — pentru armaturi postintinse cu armaturi aderente rsyp=1,10 $i rinr0,90; — cand se iau misuri corespunztoare pentru determinarea exact a forfei de precomprimare (de exemplu misuritori directe) rayp=rin=1,00. ‘Valoarea medie a forfei de precomprimare P(t) se obtine din anexa VII. in starea limita ultima se va utiliza 0 valoare medie Pp(?). Valoarea caracteristici a unei actiuni variabile Qs poate fi: — 0 valoare superioara cu o anumiti probabilitate de a nu fi depisiti sau una inferioaré cu 0 anumitd probabilitate de a fi atinsd, pe anumite perioade de referinta. ~ o valoare nominald in cazurile cnd o distributie statistic nu este cunoscuté. in cazul actiunilor variabile se mai au in vedere urmitoarele valori reprezentative: — valoarea de combinatie woQx, folosit8 la verificarile la stirile limité ultime si st ireversibile de serviciu; ~ valoarea frecventé yiQy, folosit’ la verificdrile la starile limita ultime cénd sunt implicate si actiunile accidentale gi la verificarile la starile limitd reversibile de serviciu. in cazul constructiilor civile si industriale valoarea frecvent& se considera acea valoare pe care actiunea o depaseste in 0,01 din timpul de referinta; in cazul podurilor valoarea frecventi se consider actiunea revenita la o siptimani. = valoarea évasipermanenta yrQ;, folositi pentru evaluarea efectelor de lungi durati, precum si in cazul verificarilor specificate la valoarea frecventi. Cu aceasti valoare se lucreazi si in cazul actiunilor dependente de timp, in cazul constructiilor civile si industriale valoarea cvasipermanenta se considera acea valoare pe care actiunea o depigeste in 0,5 din timpul de referingd; pentru acfiunea vantului sau a convoaielor mobile (la poduri) valoarea cvasipermanenta este nul (y2= 0). rile limits 2.3.3 Intensitifile de calcul ale acfiunilor Intensitatea de calcul Fy a unei actiuni F este: Fy =1;Fuy (2.39) in care: F,, =V-F, este valoarea reprezentativa a actiunii; 7, coeficientul partial al acfiunii, care tine cont de posibilitatea abaterilor defavorabile ale actiunii de la valoarea reprezentati W 0 valoare dintre 1,0 sau yo $i yr sau yo (tab. 2.13) 47 Sos Conform relatiei 1.12 la determinarea valorii de calcul al efortului sectional Ey valoarea de calcul a actiunilor se obfine cu relatia: Fae Ya'ty Fey in care: y,, este coeficientul partial al aciunii, care fine cont de incertitudinile ale modelelor de calcul adoptate sau in unele cazuri chiar la modelarea actiunilor, YrFey (2.40) Tabelul 2.13 Valorile recomandate pentru coeficientii y la cladiri Actiuni Py ¥ Py Incarcarile utile (EN 1991-1-1) 1 | Locuinte $i birouri: | | os 03 Sil de adunare si spit comercial 07 | 06 Depozit: 09 | 08 Circulayia vehiculelor, vehicole < 30K: 07 | 06 30 KN < vehiool = 160 KN: os | 03 | Acoperisur 0 0 incSrets din zipad (EN 1991-13) Pentru amplasamente situate le litudni H> 1000 peste nivel! mari o7 | os | 02 Pentru amplasamente situate I altitudini H-< 1000 peste nivelul mari os_| 02 | 0 Tncaredri din vint (EN T091-1-4) 06 [03 ‘Acjuni din vrai de temperaturi EN T991-1-5) | 0.6] 0810 ‘Valoarea coeficientilor partiali ai actiunilor 7, sunt prezentati in tabelul Pentru actiunile accidentale, valoarea da calcul 4g trebuie si fie specificata in fiecare proiect, iar pentru actiunea seismicd, valoarea de calcul As, trebuie stabilitd pe baza valorii caracteristice Asx sau se prescrie pentru fiecare constructie pe baza rispunsului dinamic al strueturii, findind cont de specificatiile cuprinse in EN 1998, Tabelul 2.14 Valorile coeficientilor partiali de siguranta | Starea limit Aun pemarente “Auf; ‘tina oi vot | yorsaury, FOU Tt 09 1s | ‘STR 1.35 i 15 GEO 0 a 2.3.4 Combinatia actiunilor pentru starile limit ultime (fara oboseala) ~ Combinagiile fundamentale se constituie pentru situatiile de proiectare persistente si tranzitorii in baza relatiei: Dre sGss FP 01."*"DoVni Qs ead wa ot sau ca alternativa la starile limita STR si GEO cea mai defavorabila situatie dintre urmatoarele doud expresii Zr esGis oP" Qis"D Hoo .Qes 2.42 & ef Leite Gi" PP YOu." To oOus (2.43) a ot unde ¢ = 0,85 coeficient de reducere in cazul in care incdrcarea permanent actioneazi in sens defavorabil cu valoarea recomandats, 48 —Combinapiile accidentale se pot obtine cu relatia: 2G," "Pre" A,"4"(y, says, JQ, VO, (2.44) a Alegerea intre yiiQe1 $i 2, ki se face in functie de caracteristica situatiei de proiectare accidentala (impact, incendiu respectiv situatia dupa un eveniment exceptional). in general combinafia accidentali confine o singuri actiune exceptional 4 (incendiu explozive sau impact) sau se referi la o situafie dup’ un eveniment exceptional cand A Precomprimarea este destinati, in majoritatea situafilor, si aibi efecte favorabile; de aceea, pentru verificarile in starea limit ultima se utilizeaz coeficientul yp.a=1,0. Aceasti valoare poate i utilizata gi in verificarile la oboseala. Pentru verificari la starea limiti de stabilitate, in prezenta precomprimirii exterioare, daci 0 crestere a valorii precomprimarii poate fi defavorabild se utilizeaz3 coeficientul partial yp setay=1,3. Pentru verificai ale efectelor locale se va utiliza coeficientul Yp,cav=1,2. Valoarea medie a forjei de precomprimare P,, se obfine din anexa VI. — Combinasia in situatie de proiectare seismicd se obfine cu relatia: DG PH Ase" Dy2.Oce @.45) La combinatiile de mai sus valorile de calcul ale actiunilor in starea limit ultima sunt trecute {in tabelul 2.15. Tabelul 2.15 Valorile de calcul ale actiunilor in starea limit ultima T “Rajan variable eare nu Aetiipemanene | | i rite si Combinaie | Retata mile haianea | | principals | Rest | Fevorbit_ | Detavorbt eate feasie | | exist) 2.41) | yous Gu, Yorints Gryint 1211 = i voiOri Fundamen- : 2 wate 242) Tyee Guan | Yount Gs = [ FoivnsQi | roivei0us| (2.43) Yoisum Grist Yoiint Gxict | ose. = woiQrs | | Accidentait | (2.48) | Gy Gynt eon Seismic | (243) | Gus Gung | Ae YOu | 2.3.5 Combinatia actiunilor pentru stirile limita de servieiu Pentru verificarile la aceste stiri limita se definesc urmatoarele trei situa —Combinagii caracteristice pentru starile limita ireversibile de serviciu, conform relatici: DG PHOS Yo. Oes (2.46) fa ot — Combinatii frecvente pentru starile limita reversibile de serviciu, conform relatiei: LO Pe vi vas an a oa — Combinafii cvasipermanente pentru efectele de durata si aspectul structurii (fisurarea si deformatiile), conform relatiei: x6. J PS Oh, 2.8) 49 Daca EN 1991-EN 1999 nu dispune altfel, in cadrul starii limita de serviciu coeficienfii parfiali yp vor avea valoarea 1,0 (tabelul 2.16). Tabelul 2.16 Valorile de calcul ale actiunilor utilizate in combinafii A “Kejiuni permanent, G Acgiuni variable, Oz [combi [paste twice | Dime Caracteristice | Gasp Guat Our woiQes Freevente | Gus Guat Wii 2er y2sQur Cvasipermanente| Gi Gist vrsQrt Dus 50 3. PROIECTAREA ELEMENTELOR {N STAREA LIMITA ULTIMA 3.1 Incovoierea cu sau fard fora axial 3.1.1 Ipoteze de calcul Analiza unei sectiuni transversale in vederea determindrii rezistenfei ultime a ei necesité adoptarea urmiitoarelor ipoteze simplificatoare — secfiunile ramén plane dupa deformare; ~ deformatia specificd a armaturii aderente, la intindere ori la compresiune, este aceeasi cu a betonului inconjurator; ~ rezistenta la intindere a betonului se neglijeazi; — eforturile din betonul comprimat se dedue din diagrama de calcul efort-deformatie din figura 2.3 sau 2.4; ~ eforturile din armitura obisnuiti sau pretensionati se obfin din diagrama prezentata in figura 2.6 sau 2.7; — deformatia specifici a betonului din sectiunile transversale supuse la compresiune aproximativ centrica (e/h <0,1) se limiteaza la ¢ = 2%o pentru betoane cu fer < 50 N/mm’, iar pentru valori mai mari conform tabelului 2.2; — pentru sectiunile transversale care nu sunt in intregime comprimate, deformatia limit la compresiune se ia = 3,5%o pentru betoane cu f-.< 50 N/mm’, iar pentru restul cazurilor conform tabelului 2.2; — pentru cazuri intermediare, deformatia specifi secfiunea se roteste in jurul pivotului C (fig. 3.1), Aso Ja compresiune se obfine presupundnd c& posibile de deformatii in sectiunea transversal Daca se va utiliza diagrama efort-deformatie din figura 2.4, cele de mai sus rman valabile, inlocuind ¢.2.cu é43, respectiv éy2 CU &x3 Deformafia specificd total a armaturii pretensionate in starea limita ultima este: £, = 6,4) + Ae, in care: 6,49) este deformatia specifica din precomprimare; 0) As, — deformatia specific’ aditionali (cresterea deformafiei specifice a armaturii pretensionate 4, din momentul decompresiunii betonului in fibra adiacent& pand in momentul atingerii scurtirii limita a betonului in zona comprimata ¢.,.). Deformafia specificd pentru armaturile obisnuite si cele pretensionate se limiteaz la valoarea eq conform paragrafelor 2.2.1 respectiv 2.2.2. Distributia eforturilor unitare pe inilfimea zonei comprimate de beton rezulti de forma parabolicé dreptunghiularé daca se utilizeazi diagrama oc din figura 2.3. Avand in vedere mecanismul destul de laborios de calcul, exist posibilitatea ca pornind de la diagrama specificati Ge din figura 2.4, si se foloseasc’ o diagrama dreptunghiulard pentru distributia eforturilor unitare de comprsesiune in beton, conform figurii 3.2. st etn igura 3.2 Distributia deformafiilor si a eforturilor in sectiunea transversalé Factorul 2 din figura 3.2 defineste iniltimea efectiva de calcul x, a zonei comprimate de beton si se stabileste astfel: A=08 pentru f,, C50/60, iar coeficientul 7 de reducere a rezistentei betonului tine cont de efectele de lunga durata si efectele nefavorabile rezulténd din modul de aplicare a incércarii si se determina dupa cum urmeazai: n=10 pentru f, $C50/60; 3 y=10- fa pentru f, >C50/60. Dac& zona comprimat& descreste in directia fibrei extreme comprimate, valoarea 7 fui S¢ reduce cu 10%, 3.1.2 Relafii de calcul Determinarea momentului incovoietor capabil se face utilizénd cele doud ecuatii de echilibra static precum si relatiile dintre deformatiile specifice, relatii ce rezultd din ipoteza sectiunilor plane. De asemenea, atunci cdnd este necesar, se folosesc curbele caracteristice ale celor dou materiale pentru a stabili efortul unitar in functie de deformatia specifica. {in tabelul 3.1 sunt date schemele si relafiile de calcul pentru sectiunile de forma dreptunghiulard solicitate la incovoiere cu sau fara forte axiale. Calculul sectiunilor de forma T se face dupa schemele si relafiile de calcul din tabelul 3.2. {in cazul solicitérii la intindere cu mic& excentricitate (¢) =Mzg/ New< h/2-d;) mu se conteaz’ pe participarea betonului la preluarea eforturilor. Relatiile de calcul in acest caz sunt: Nes =(An + Aa )ha (3.13) Man = Mica ~ Neo" Ya =~Ara’ Syuld ~43) G.14) Meas = Meg * Nes “(d-¥u.~ 42) = Ara Sul ~ 42) G.15) in care Mra: $i Mea2 reprezint& momentele de incovoiere in raport cu centrele de greutate ale armaturilor 4, respectiv Aj. La solicitarea de intindere centricé, capacitatea portantd a secfiunii are valoarea: Ney = A Soa G.16) in care A, este aria totald de armatura dispusd simetric in sectiune. Atunci cfind momentul incovoietor este insofit de o fortd axiala de compresiune, valoarea momentului incovoietor de calcul, obfinut din analiza staticd va fi egal cu cel putin eoNea in care eo=h/30>20mm, Calculul sectiunilor solicitate 1a incovoiere se face cu relatiile prezentate mai sus, in care se considera Nz, = 0. Starea limités ultima indusé de deformarea structural (flambajul) se refera la structuri sau a clemente flexibile, solicitate indeosebi la compresiune, a cAror capacitate portant este influenfaté in mod semnificativ de deformatiile lor. I i I I i I I I I I I I I I I I i 1 I i _J yungsarduroo soprayur Jo er ‘Ligpunnuy apundsoz09 *7\y nnuod soyadns jnuUIaS HHeIO4 Uy (s') (we (re) (so) “SEV + V+ ua fe= tN yex yerxe Biro ‘aif ="9 (Merso~ 1)" pkey = (B= PO" +S pat = Moai Py aus10A09uf oo (ee) (e) (re) 3 x FF 2 5, Tey Ie (p= P)0°V +S ,pat =(‘p—p) "0% + + PA FLSO- NIU = AN = HH “VY — pap” flry— = "NF Oy + pra “einojeo ap Wepay gs= p> pyerce wh10} 9 a11OA09uT| ‘areIIOHOS ee ent “yan, wie yayeo arejriyBunydasp soprungoas ynynoyeo nayuod niejoy 1°¢ }qUL, -umysoxdutoo sopsayut [99 261 apunuy apundsoioo Pay nnuad sovsadns jnuwas Whejay Ul se windy ((P-p)o"y+ cre mad grsoi)aveP*a+(“4s'0- PVM" V= "NW | Sy cx are “ty 4 oy — Ma zene Mca a= NF (yp) etlepor no “0 (eg) eilejas no “o | (S ="9/9) (:p- py0"V + PF pat =(‘P~P)"2°¥ + ness ore) + pdsyso- Sher = "ne = | SX 9 voly 4 oty — paghsly-= "NE “eIN9]e9 ap WHEIOY = punou exy moje ap eUlOys “L sojrunufoas jnynopeo naqued miejoy Z'€ M}OQeL Proiectarea la stabilitate structural’ tinénd seama de efectele de ordinul doi trebuie si ofere siguranja ¢8, pentru cele mai defavorabile combinafii de actiuni in starea limit ultima, nu se produce pierderea echilibrutui static (local saw al structurii in ansamblu), sau rezistenta sectiunilor transversale individuale solicitate la incovoiere si forte longitudinale nu este depasit’. Comportarea structurald trebuie si fie verificatd in orice directie in care ruperea datorité efectelor de ordinul doi poate apiirea. Posibilele incertitudini referitoare la rigiditatea conexiunilor trebuie luate si ele in considerare, Aspecte ale analizei efectelor de ordinul II sub incdrcéri axiale sunt prezentate in anexa TV. 3.1.3 Dimensionarea grinzilor 3.1.3.1 Sectiuni dreptunghiulare Conform relatiei din tabelul 3.1 sia figurii 2.6, pentru ofelul $500 se obfine iim apoi utilizénd relatia (3.6) se pot calcula valorile coeficientului juin in functie de clasa betonului (tabelul 3 3). Tabelul 3.3 Valorile coeticientilor tim $i/4im in functie de clasa betonului pentru ofel $500 Clasa de T T ] beton | C60/75 indiferent de marca ofelului. Tabelul 3.5a Coeficientii pentru calculul sectiunii dreptunghiulare simplu armate supuse la incovoiere cu/fira forta axiala, pentru beton < C50/60 C50 ZSaI6S T 060775 o | ef) el] @ oir | 35 25 ‘Ooi07 0.0151 | 25 25 O0151 (0,0202_[ 25 25 (0.0202 0,0283_| 25 25 10,0253 (0,0305| 25 [35 0.0305 0.0356 | 35 2: 0.0357 0.0408 | 25 35 0,0409 0,0461_| 25 25 0.0461 (0.0813 | 25 35 0.0514 0.0566 | 25 25 10,0567 0.0619 | 25 25 0.0620 0.0673 | 35 35 0.0674 s [0.0726 | 25 seas 0,0728 0,0780_| 35 35 0,0782 10,0835 25 25 (0.0837 0,0890_| 25, 24, 0.0892 10,0985] 25 2 0,0987 0.1000 21 0.1003 10,1056 is 0.10591 0.1112 if 041115 f 0.1168 iT O17 09,1225 1 16 041230] ‘0.1282 1s [0.1387 0.1340 15 0.1345]. 0.1398 is 01404 | 12 0.1456 13 0,1463| 12. 0.1515 13 i 0.1574 12 i i 10 Ir [10 [ 10) — To 10 9 1 3 i 5 LU is a3 Jae ||| | 2 |enfen|un|enfn|onfon]on]on]-a} a} -a| af |e | oo} 56 S06 SESS I SHOTS bl z | af] [ e Tespel |e wT] af] oss | oar [O37 [oses0 [3 osaid | oa09e | 0.390 | o.5002| o4002| 3 [05254 | o4037_| 3 | o5835 | ows | 2 0398 | 03169| o4138_| 3 [05432 | 04173 | 3 | o5725| ois 2 ‘0330| 05211 | 04169] 3 | 0.5877 | 0.8208 | 3 (0335 | 0.5319" | 042553 | 0.5593 08207 | 2 1 o340_|0.5429_[o4i43| 3 | os710-| 04387 | 2 0.345"|-0.5840|_oa32_| 3 [0.5829] 04479] 2 | 1 0387 | 0.8585 | 044683 | 03878 | 04516 | 2 0350 -|0s6s3| 04573] 3 0385 | 0.5769 |_ 046153 0.360 | 0.5886 | 0.4708 z aa [oes os00s~[a.480s | —2 1 | [[o370-osi26|-o.4901_| 2 1 1 (a3 [0617s [0.49407 z t i Tabelul 3.5b Coeficientii pentru calculul sectiunii dreptunghiulare simplu armate supuse la ‘incovoiere cu/fara forta axial, pentru beton > C60/75 C7085 C8095 i o | ai) |e oo | ops | oor0T Toii_| 28 | opis) | Ooi; | 2s ‘ois | 00224 | 0.0151 Qoisi_| 25 | 00270 | 09181 | 25 0,020 ,0300 [0.0202 ooa02 [25 0,025 | 0.0376 | 0.0284 | 25 [o.030T-o.0as2 35 0,035 | 0.0529 asm 0,0606 25 it 0684 | 0.0462 I 0076300515 35 0841 35 092i 23 0.1001 i (081 19 O.1162 18 0.1243 [16 0.1325 5 0.1408 1 0.1491 B 374 iz 0:1659_| 12 O74 a1 0.1829 10 1915, 10 10-2002 9 02050 9 02178 5 03267 9 ous39 | 8 0.2356 3 oi601_| 7 ozaar = ‘663 | 7 02538 s 04735 |__7 0.2630 | 3 0788 | 6 02722 7 ais] 6 7 [oasis [6 | 02910 7 ose] 5 033003 é 02046 | 03101 6 oan] 5 050s [0.3718 |? 7 ssa3_| 0373s | 2 [ I 37 Armarea dublé este necesari dacl > jin, ariile de armatura determinandu-se cu relafiile 3.1, 3.2 si 3.4 dupa cum urmeaza: Mey —Hagbd Sou (3.20) on(d~4,) Labial + 420*Nes) G21) to Dacd 6,3 > sy se considera 0; = fg, iar relatiile (3.20) si (3.21) se pot pune sub forma: BEB pg? Set (3.22) a-d; Sy fa N, Ay, = Oygbd Lt + 4, Nee (3.23) Soa tra {n relatia 3.18 si 3.21 semnul superior corespunde intinderii, iar semnul inferior compresiunii. Pentru grinzi dreptunghiulare realizate din beton usor se utilizeazd relafiile de mai sus {nlocuind fe cu fie (conform punctului 2.1.6). 3.1.3.2 Sectiuni in forma T Daca 6/6, 2 5, in general axa neutra este in placa x h) se determin’ momentul redus hye b _Y, h, a= H-n-L| > -1] 1-05 Hy =H we ) ‘) 25) ise compari cu valoarea limita din tabelul 3.3, © dacii 1.) < jim Se foloseste armarea simpl4; din tabelul 3.5 se obtin coeficientii w si ¢cu care se determina aria de armatura: bh fa 2; Alo tnf1— Ae oa Sor Nee 6.26) [ zt el Sor Soa in cazul respectarii inegalititii ¢,, 0,0035(1-¢) 26, # dacd 4:12 dim este necesard armarea dubla “(2 it h, a > Hig —7-£| —-1| 1-05: [ a (2, ‘ 3.27 ba ai 627 A= ibig + (0-0, Pits da 2 Ae 6.28) in relatiile de mai sus Ngy se consider’ cu semnul ,-” in cazul compresiunii si cu +” in cazul intinderi. meme me ete ee 3.1.4 Dimensionarea stalpilor 3.1.4.1 Sectiuni dreptunghiulare in mod curent, stalpii se armeazi simetric 4, =4,,. Determinarea armaturii totale Ay, = Ay + Ay = 24,, 8€ face pe baza valorilor: My Nw, 4% bi fy dbf,’ hk cu ajutorul figurii 3.6, pentru betoane cu clasa < C50/60 Aas = Oedbh Soa Iya G.30), Dac’ cantitatea total de armaturd se repartizeazai uniform pe cele patru fete A,,,/4 se vor utiliza tabelele din figura 3.7. Coeficientul eg, corespunde de asemenea pentru betoane cu clasa < 50/60. Stalpii solicitati de o forfd axiala Nea si un moment incovoietor Mra, la care planul de acfiune al momentului incovoietor nu coincide cu planul de simetrie al secfiunii se considera solicitati la compresiune excentricé oblicd. ‘Avand in vedere c& la marea majoritate a structurilor solicitirile se obfin cu ajutorul unor programe de calcul tridimensionale, 1a stalpi se obtin momente dup& axele principale ale sectiunii Moy $i Mri: (fig. 3.8a). (3.29) La Le i Lt 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 0.55 Figura 3.6 a) Diagrame pentru calculul stalpilor d/=0,05 59 RIT olen wa A 1 olf 0 0.05 0.10 015 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 b) Diagrame pentru calculul stilpilor d/i=0,10 OM dt ALM LA LL + 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 Figura 3.6 c) Diagrame pentru calculul stilpilor d/h = 0,15 60 Ce ee ee Ci 4 A. 1 Aes 0 0.05 0.10 0.15 0.20 0.25 0.30 0.35 0.40 0.45 0.50 O “010 “0m 020° 040 05) 060 O70 080 O50 i0tyge Figura 3.7 a) Diagrame pentru calculul stalpilor dy/h=0,10 6 612/15-050160 240 220 200 180 1.60 140 120 100 080 0.60 040 020 TT ie 0 010 020° 090 040 05 G60 O70 08D O90 100; 06 Figura 3.7 b) Diagrame pentru calculul stalpilor dj/h=0,20 in absenfa unei metode detaliate, se accepti un calcul de dimensionare separat pe cele doud directii principale ale sectiunii, asa cum s-a araitat mai sus dupa care se verificd sectiunea obfinuti la compresiunea excentric& oblic& cu relafia de mai jos: (My/ Mas} + (Meu /M nu) $1 G31) unde: Mga) $i Mra: sunt momentele incovoietoare de calcul pe cele douai directii, inclusiv efectele de ordinul doi; Mray $i Mraz Sunt momentele incovoietoare capabile pe cele dou directii, calculate in ipoteza compresiunii excentrice drepte, sub actiunea forfei axiale de calcul Nea; ay este coeficientul care se determina din tabelul 3.6 in functie de valoarea de calcul a forfei axiale de compresiune Ness si de forfa axiali capabili la compresiune centricé Ng = Ohifsg + Asaclya + Tabelul 3.6 Valorile coeficientului a, NeaNea | 0.1 0:72 BEB 1.08 1,0 15 2.0 Dimensionarea armaturilor se poate face si cu ajutorul diagramelor de interactiune din figura 3.9. Aceste diagrame de interactiune sunt reprezentate pentru tipurile de armaturi din figura 3.8 ~ armituri concentrate in colfuri (fig. 3.86); ~ armituri uniform repartizate pe patru laturi (fig. 3.8¢); = armaturi repartizate pe doua laturi (fig. 3.84); Se caleuleazii coeficientii (3.32) Figura 3.8 Compresiune excentrica oblica Dack jp 2 Hza atunci pentru modurile de armare din figura 3.8b si 3.8¢ se considera Hy = Hay Sh My = Mag altel fy = Mpg Si My = Heap Pentru modul de armare din figura 3.8d 1, = fp, $i fly = Hse Din diagramele prezentate in figura 3.9 se obfine coeficientul cp, cu care se determina cantitatea de armatura cu relafia 3.30. [eisco ] aro | Sete 0s 04030 020 010 000, 0x0 020 030 040 0s) ty Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, M,, M, Figura 3.9 Diagrame de interactiune N, M,, M- 64 eras c080 | in=0 10 ie=0.10 3.1.4.2 Sectiuni circulare si inelare Armatura rezultat din caicul se distribuie uniform pe perimetrul sectiunii, dispunandu-se cel putin sase bare. Aria totala de armétura rezultd din relatia: Aggy = 0,4, fb (3.33) Sot = pentru sectiuni circulare coeficientul ose obfine din figura 3.10 in functie de d/h New ah = incare 4, == 3.34) ALoa 4% 6) respectiv fp = SiV py ea AMhes ~ pentru seciuni inelare coeficientul a, se obfine din figura 3.11 pentru rapoartele: 7: = 0,90 respectiv cn =0,5 in functie de coeficientii jz, si ves determinati cu relatiile 3.34 in care aria (et de beton se obfine cu relafia 4, = 0,59772 =0,149h7. Diagramele sunt valabile pentru betoane cu clasa < C50/60. as0~(Oa)~SCSOSCS:«C BOS Figura 3.10 a) Diagrame pentru calculul stalpilor circulari d/h = 0.10 65 c12/16-650160 | 0.40 020030 050 [-erars-c50160 | [920.90 | atety-050 | 060 0.70 078 Figura 3.11 Diagrama pentru calculul stalpilor inelari 66 L_.------------------ 1 i 1 1 ! i 1 1 3.2 Forfa taietoare 1 Determinarea fortei taietoare de calcul Vig 1.1 Grinzi simplu recemate sau continue Forfa tiietoare de calcul Va, se determin’, intr-o sectiune considerati, din incarcarile exterioare aplicate si din precomprimare (armaturi aderente sau nu). . Ca gi la moment incovoietor verificatile se efectueazii la valoarea maxima a forfei tdietoare. in urma calculului static forfa tdietoare maxima se obfine in axul reazemului. {in apropierea reazemelor o parte a incArcdrii poate fi preluati de reazem prin transmiterea directa, deci, se poate admite o reducere a forfei tHietoare de solicitare (fig. 3.12). Figura 3.12 Preluarea directa a forjelor uniform distribuite a), b) si a celor concentrate c) de catre reazeme. ‘Astfel dacd pe o plac sau grind’ actioneazA incdrcéri uniform distribuite, Vegred 8° poate determina la distanta d misurat& de la fata reazemului in cazul unui reazem direct (fig. 3.13.a) si la fafa reazemului in cazul unei rezemari indirecte (fig. 3.13.b) ay d ‘ ae Figura 3.13 Reducerea forfei thietoare Ia o placa sau grinda in cazul unei rezemiri directe a) sau indirecte b) Si in cazul fortelor concentrate aplicate la o distanta de 0,5d < ay < 2,0d de la fata reazemului, se poate admite transmiterea directa la reazem a unei parti din incdrcare. (fig. 3.12.c). Daca dis dintre forfd si reazem este mai mica decat a, < 0,5d se poate considera in calcule a, = 0,5d. Reducerea fortei taietoare de calcul Veg, pe portiunea situatd intre reazem si forfa concentrata P se poate obtine cu relatia: AV, =Vp(1- 8) (3.35) unde # este un coeficient subunitar si se determina dupa cum urmeaza: af bass 3.36) fn figura 3.14 se prezinta un exemplu de determinare a forfei taietoare de calcul tindnd cont de reducerile de mai sus. fora idietoare pe reazem Vea si fle mai micd de cat Vu. La elementele cu indltime variabilé forta tietoare de calcul Veg pe langa cele ardtate mai sus, se mai poate corecta si cu componentele verticale ale fortelor inclinate (fig. 3.15). Vea nt =Vea Vora Ves Vou G37) Vecg ~ componenta forfei de compresiune din beton, paraleli cu Vga, dac& fibra comprimata este inclinati; Vig, Vpa — componenta forjei din armtura intinsa (obisnuiti sau precomprimatd), paraleli cu Vea, dacd fibra intinsd este inclinatd. . Fees + agin Wee ga 79n8 OO o [ee amen - Mex a New ci £8. oS) y a wematura pretensionaig Ves ~~ am Ves pRobienig Pe \Veao -— se Figura 3.15 Corectia forfei thietoare la elementele cu sectiune variabil’ (3.38) (3.39) 3.40) in care: Mgy =Miy—Ney 2, F, nt P,, ~ forta de precomprimare medie probabila (vezi anexa VID. 3.2.1.2 Elemente structurale participante la preluarea fortelor seismice a) Structuri in cadre multietajate La grinzi, pentru fiecare sectiune de capat, se calculeazi doua valori ale forfelor taietoare de proiectare, maxim Vedmar $i minim’ Vesqix Corespunzind valorilor ‘maxime ale momentelor pozitive si negative Ma,, care se dezvolti la cele doud extremititi (i = 1 si 2) ale grinzii si incircarea verticala din gruparea seismica: [Mas a | Geowiede G1) Momentele de la extremitafi se determina conform figurii 3.16. YeaM ga, tain] alee (3.42) Mes {in care: Mgss este valoarea de proiectare a momentului capabil la extremitatea i, in sensul momentului asociat sensului de actiune a forfelor; yra— factorul de suprarezistent datorat efectului de consolidare al ofelului, pentru clasa de ductilitate inaltd (H) yea = 1,2; iar pentru cea medie (M) yra= 1, EMge $i EMyy — sumele valorilor de proiectare ale momentelor capabile ale stalpilor si grinzilor care intra in nod (fig. 3.16); valoarea EMpe trebuie si corespunda forfei axiale din stalpi in situafia asociata sensului considerate al actiunii seismice. Mo, j | Ma=rdMin(SMe/2Ma), Is 2 2 “Yr EMilEMn) Mes = = = EMaVpg,.» 8 calculeaz capacitatea portant a diagonalelor comprimate de beton Vaimax in functie de tipul de armaturd transversald utilizatd (verticala sau inclinata) si se verifica condifia: Vea S Veena 51) dac& inegalitatea nu este satisfticuta se miresc dimensiunile sectiunii de beton; — se caleuleazi capacitatea portanti a armiturilor transversale Vegs prin alegerea unui diametru gi a unei distante dintre bare Ayw/s dupa care se verificd conditia: (3.52) Vea ret © Vea,s ~ in lungul elementului raportul 4,W/s se alege in concordanta cu diagrama Vira 3.2.2.2 Elemente care nu necesité arméturi transversala din calcul (Vea < Vac) Forfa tlietoare capabili a elementului fri armaturd transversali specificd Vee Se determina cu relafia: Vrs -[cu nkll00p f.)° hy fa (3.53) dar aviind cel pusin valoarea: Vrae = Vain + F:Piq Pd (3.54) in care: fc, este rezistenta caracteristic’ la compresiune, N/mm*; [200 kal+y 7 $20 in care d este in mm; = At £002 -coeficientul de armare longitudinal 4a — aria armaturii longitudinale intinse; Aq trebuie s& depaseascd sectiunea de calcul considerata I-I cu o hingime > Ins+d (fig. 3.19); ‘nq —Iungimea de ancorare a armaiturii longitudinale; by — Litimea minima a sectiunii in zona intinsa, in mm; Op = Neo! 4,<0.2f4~ efortul unitar mediu sub efectul forfei axiale Nev (Nex > 0 pentru compresiune) in N/mm’; Ac — aria sectiunii transversale de beton, in mm; Cra.ce Vnin $i kr Sunt date in anexele nationale, valorile recomandate find: =018/7, pentru beton greu pentru beton usor (3.55) 0,035k*77{? pentru beton greu Vein = 0,030K*'? f'? pentru beton usor (3.56) k, =0,15 n=10 pentru beton greu 7) conform punctului 2.1.6 pentru beton usor Pu Pes tole — ; ae instead 7: ‘ Figura 3.19 Definirea ariei de armiturd 4,, tn sectiunea considerati 1-1 mp eee ee eee ee ele ee a Forfa tdietoare de calcul Vsa, determinata fara reducerea cu f pe portiunea a,, trebuie si satisfacd relatia: Veg SOSNb Ag 637 {in care v este factorul de reducere a rezistenfei, care fine seama de fisurarea betonului datoritd forfei taietoare, avand valoarea recomandati: ( f.) ve 41 S #5) pentru beton greu 200 Sis =0,5n{ 1 tru betor 3.58 v it da) pentru beton usor (3.58) Pentru elementele de beton precomprimat cu o singurd deschidere, care nu au armatura pentra fort thietoare, forta téictoare capabila in zone fisurate la incovoiere poate fi calculat cu relatia 3.54), fn zonele nefisurate la incovoiere (in care efortul de intindere din incovoiere este mai mic decdt fu,90;/7-), Se limiteazd capacitatea fa forfa tdietoare prin rezistenfa la intindere a betonului, In aceste zone forfa tdietoare capabild este indicata de: Mage =P aad +01 Fa (59) in care: J este momentul de inertie; b, — lafimea secfiunii la nivelul centrului de greutate, prezenta canalelor fiind luati in calcul conform expresiilor: ~ Bynon =), ~0,5E9 pentru canale injectate , cu diametrul ¢ > b,/8; ~ beam =, pentru canale injectate, cu $ O la compresiune). Pentru sectiunile drepte la care latimea variaz4 in functie de inalsime, efortul principal poate fi maxim in alt loc decat la nivelul centrului de greutate. in acest caz, valoarea minima a forjei taietoare capabild se stabileste calculindu-se Vege fatdi de diferite axe ale sectiuni a= = = a, 3.2.2.3 Elemente care necesité arméturé transversala din calcul (Vea> Viae) Calculul armiturilor transversale se face in asa fel incat sa fie satisfacuta relatia: Veg Va (3.60) {in care: Vaz este forta t&ietoare capabila a clementului cu armatura transversalé specifica, definité in cele ce urmeaza, Calculul dupa modelul grinzii cu zibrele (figura 3.20) se bazeazi pe ipoteza ci ruperea se poate produce fie prin ccdarea armaturilor transversale intinse (Vag = Vas), fie prin zdrobirea betonului din diagonalele comprimate (Vea = Vadmax)- Pentru asigurarea unei ruperi ductile este necesar si fie satisficutl (ras < Vaamas)- ‘Valoarea unghiului trebuie s respecte limitele: B Se J mn ne H = = bare comprimate be intinse be Figura 3.20 Modelul de caleu! la actiunea forfeitdietoare a) armat eu etrieri; b) armat cu bare inclinate In funcgie de inclinarea aleasd, vor rezulta cantitayi diferite de armatura transversald si longitudinald, datorita solictivitordiferite n diagonalele comprimate, respectiy in barele ntinse (ata in etrieri cat si in barele longitudinale). : se in rod sinpliicat se considera limita superioard 8-45" respectiv cig@ santitatea maxima. de armétura transversald, Nu se recomanda aceasta varianta. | Roll proiectart este sa optimizeze ctg 0 in maniera de a conduce la.0 canfitate minima total i manoperd. Se poate alege urmatorul mod de lueru: - se determina Viies pentru waleatea ming a Aa 6, adica ig0- 1 se objine 5 91 se verificd use ale se PPR ev ENTE in. Forfa taietoare capabila a elementelor armate cu etrieri (fig. 3.20a) este valoarea cea mai mica datd de relatiile: 2 SoaCteO (3.65) 14 ema wma me = = SS = - (3.66) in care: Apy~ aria tuturor ramurilor de armitura dintr-un plan transvers fwd ~ tezistenta de calcul a armaturii transversale; dacd f,, 0,8 f,<, in relatia (3.61) se ia Loma = OB Fy z—braful de parghie al forjelor interne, pentru calcul se poate adopta valoarea aproximativa 2=0,9 d (dac nu exist forfa axiald); ~ distanfa dine etrieri (fig. 3.202); b, — latimea minima a sectiunii transversale (fig. 3.20); vj ~ factorul de reducere a rezistentei; valoarea recomandati pentru v este v din relatia (3.58); dao f,.. SO8f,,, Se ia v, =0,6 pentru betoane cu f, < 60 N/mm? sau = = 09 Zoos pentru betoane cu f,, > 60 N/mm’. 1,0 ~ pentru betonul armat dacd anexele nationale nu dau alta valoare; Gey = 1+0eplfoa— pentru 0<0,, 0,25 f.45 Gey= 1,25 — pentru 0,25 fig < Oy $05 fui Gey = 2,5(1-Geplfed) — pentru 0,5 f.4 < oy SLO fas unde ap este efortul unitar de compresiune in beton din forfa axiala de calcul, in vederea asigurarii unei ruperi ductile, seotiunea etrierilor mu va depisi valoarea maxima dati de relatia: A, Arafat Sai Sot (3.67) bs Forfa taietoare capabila a elementelor armate cu bare inclinate (fig. 3.20b) este cea mai mic& valoare dati de relatiile: Vas Au 2. # (etg0 + ctga)sina (3.68) s (cig0 + ciga) (3.69) Vrtina = GePuZV,L, (ser Valoarea maxima a ariei sectiunii armaturii transversale se obfine cand ctg@ = 1 cu relatia: Awa S put. ¢ OSG Sos bs sina in cazul in care la elementele cu incdrcari concentrate s-a luat in considerare reducerea cu f a fortei tdietoare de calcul Vea aceasta trebuie si respecte si relafia: Veg S Agfa SiN (71) (3.70) in care: 4,, este armatura transversal care intersecteazA fisura inclinata dintre forfa concentrata si reazem, luand in considerare doar cele de pe intervalul 0,75dy (fig. 3.21). ‘0,7 mmNe ss se 18 | EEE eee ee Calculul la forfé tdietoare dupa modelul grinzii cu zAbrele conduce la 0 valoare mai micd a efortului de intindere Fy in armatura longitudinald in raport cu situatia real Forfa de intindere aditionala din armatura longitudinal& este dati de relatia: AF,, = 0,5V;,(ctg@ ~ ctgar) pentru armaturi inclinate, AF, = 0,5V,,ctg@ pentru etrieri (3.72) cu conditia: Sn (3.73) z z Jn zonele unde nu sunt discontinuitati ale lui Veq (de exemplu, pentru incarcari uniform distribuite), determinarea armiturilor pentru forta taietoare pe o lungime |= 2(ctg0+ctga) se poate face utilizdndu-se cea mai mic& valoare Vxy de pe aceasta lungime. jn figura 3.22 se prezinta dependenja dintre valoarea aleasi pentru ctg@, armatura transversal (distanta s) si armatura longitudinal’ (lungimea de ancorare /,,) pentru o grinda simplu rezemati actionatl de o incdrcare uniform distribuita si armata transversal cu etrieri vertical. | Veaa| 109d ctg@__ 1-0,9d ctgd Amare constructiva,, re + a,+d<09d-ctg0 , + ag a |] = 7 IN| 824 (at\|) #5 | \3 oo be bor Ast 7 ee Figura 3.25 Modelul pentru lunecarea intre inimé si plac daci placa se afla in zona intins Aria armiturii transversale ay pe un metru de placa se determina din conditia: ctg0, (G78) hy, Oy Vp . I in cazul in care intre placa si inima solicitarea este de forta taietoare combinat& cu incovoiere pe directia transversala (fig. 3.26), aria de armatura trebuie si fie cea mai mare valoare dintre cea rezultata din relafia (3.78) si suma dintre aria de armaturi necesara din incovoiere si jumitate din aria rezultata din relagia (3.78). Moss, _-Asioc0,5a5e>as¢ Mice iC Figura 3.26 Asezarea armaturilor in placa pentru solicitarea combinata fort jetoare cu incovoiere 18 me we oP om oe oe ee ae le ee ele oe ee oe Dac Vzy S Muy, unde fog este rezistenta de caleul la intindere, nu este necesar calculul armaturii, fiind suficientd armitura rezultat& din calculul placii la incovoiere; coeficientul k este dat de anexele nationale, valoarea recomandata find k = 0,4. in caz contrar armitura transversal ay se calculeazii cu relagia (3.78). Valoarea recomandata a unghiului 4; este: 45° 2 8, 2 265° (0< cig, < 2,0) - pentru aripi comprimate (3.79) 45° 20, 2386" (0S ctgd, <1,25)- pentru aripi intinse (3.80) 3.2.3.2 Verificari ale zonelor de contact dintre betoane turnate in etape diferite fn planul de contact dintre betoanele tumate in etape diferite, de exemplu intre un element prefabricat si stratul superior tumat ulterior (fig. 3.27 a si b) sau intre elementele prefabricate (fig.3.27e), se previd conectori sub forma de etrieri (fig. 3.27), iar suprafata prefabricatului in planul de contact se exeoutd rugoasd sau profilatd. Figura 3.27 Exemple de suprafete de contact Calculul armaturilor transversale se face in asa fel incat sf fie satisfaicutd relatia: Vea Vy¢ Se prevad etrieri inchisi verticali, cu Agu 2 0,5 Ee (3.90b) Vase 8¢ obtine cu relatia (3.53) sau (3.54). eee ee eee eee a) | ») | ancoraje 3 DAgmin | ‘fizontat | Etrieriverticali Figura 3.33 Armarea consolelor scurte pentru: a) ag/hc<0,5:b) adh.> 0,5 Consolele scurte ale grinzilor gi plicilor se armeaz cu bare longitudinale $i etrieri verticali sau bare longitudinale si bare inclinate in conformitate cu cele dows modele bazate pe ,biele- tiranti”. Decuparea elementelor la capete poate avea diverse forme si dimensiuni (fig. 3.34). Consolele scurte se pot realiza la grinzi si la placi groase. Daca raportul h/h > 0,5 se poate alege pentru armare modelul din figura 3.35a), iar dacd decuparea este foarte mare, adica h./h < 0,5 se va utiliza varianta cu armaturi inclinate din figura 3.35b). ie Figura 3.34 Consolé scurté la capitul grinzilor prefabricate de beton armat 3) - biela comprimati -@ — tirant Figura 3.35 Modele biele-tiranti la o grind decupati a) armaturi orizontale gi etrieri verticali, ») armaturi orizontale si inclinate Ariile diferitelor tipuri de armaturi (fig. 3.36) se obtin cu relafiile: Fre + Hey(ay +25) Aye @.91) Sra? = 3.92) 08a F, Fee __ 3.93) °° sin B-O8f, Cy 83 ee jn care ¢ este excentricitatea fortei Fry fat de centrul de greutate al etrierilor verticali (fig. 3.35 si 3.36) situafi pe o lungime maxima 2/2, masuratd de la capatul decupat, iar zo = 0,85d. {in capatul grinzii, pentra ancorarea armaturilor longitudinale de rezistenja A, se prevede 0 armatur’ Aya in form de agraf (fig. 3.36). Secfiunea acestor bare va fi egal cu sectiunea etrierilor suplimentari 4,¢ = Ay. fe As Figura 3.36 Armiturile caracteristice capatului de grind cu consol in cazul in care reactiunea orizontala Hzg nu se determina in mod explicit, se va considera aproximativ la valoarea H.,, = 0,2Fy, iar relatia (3.91) se scrie sub forma: Fay + 0,28¢y 6.94) Soa 20 TDi experieiifa aciinlatd a decursil Wnpulil 86 Recomanda uillzarea: combinataa Cela iguranjei echilibrulut interior al forfelor, Z tn acest baz Age 8 oe 13) se (3.95) o 224084, on Vu —a_ e et \ (4, + 4,5sin B)fya 2 1,75Feg (3.96) 3.2.3.4 Colfurile grinzilor frante fn cazul elementelor solicitate la incovoiere, cu sau fir efort axial, care prezintii unghiuri intrnde in zona intins& a sectiunii (fig. 3.37) exist pericolul smulgerii armaturilor longitudinale de rezistent de pe traiectoria prevazuté in proiect. in aceasta situafie, in functie de particularitatile de armare ale zonei frante, se dispun etrieri suplimentari cu rol de armaturi de suspendare. Ma ‘ies Figura 3.37 Tipuri de grinzi frdnte cu unghiuri intrande in zona intinsd 84 La grinzile frénte cu a < 10°, se admite cd armatura intins’ (4) s& fie dusi continuu peste unghiul intrand. in zona schimbérii de direcfie a armiturii longitudinale in afara etrierilor din forta t8ietoare se prevad etrieri suplimentari de suspendare pe o lungime s/2 de o parte si de alta a unghiului intrand (fig. 3.38). Lungimea pe care etrierii se considera activi ca armaturi de suspendare, se determina cu relatia: (130° -a) (3.97) \ etrieri suplimentari (4) Figura 3.38 Zona de armare cu etrieri suplimentari la a) grinzi frante cu a < 10°, b) grinzi cu vute ‘Aria totali a etrierilor (4s,) se obfine din inegalitatea Age 2 Aa $e 90 (3.98) Sia Daca armiturile din zona intins& se intersecteazi in sectiunea de fringere si sunt prelungite and in zona comprimatd a sectiunii, cu respectarea lungimilor de ancorare Jj, nu este necesar un calcul al etrierilor ca armaturi de suspendare. Etrierii suplimentari se prevad sau nu in element in functie de modul de ancorare a armaturilor longitudinale intinse (fig. 3.39). a<45 a ewer oa ___Suplimentari Figura 3.39 Variante de armare pentru grinzile frante, solicitate la momente pozitive (etrierii din forfa tdietoare nu sunt figurati) Solutiile altemative de armare, prezentate in figura 3.39, se pot utiliza in cazul unor momente pozitive moderate. Dacd solicitirile sunt mari, pentru prevenirea aparifiei unor fisuri care se dezvolté incepénd din frantura spre interiorul grinzii, se prevede armaturd suplimentar’ (4,,) (fig. 3.40). 85 Figura 3.40 Variante de armare pentru grinzile frante, solicitate la momente pozitive mari (etrierii din fora taietoare nu sunt figurati) Cand ancorarea armaturilor longitudinale intinse se face fir bucle sau inaljimea secfiunii este ‘mai mare de 100 cm (in acest caz nu se poate dovedi eficienta buclei) se prevad etrieri suplimentari si/sau armaturi inclinate Cantitatea de armituri A,, se determina din tabelul 3.7 in functie de procentul de armare longitudinal p si unghiul franturii a. Tabelul 3.7 Determinarea armiturii As, al Cazari de grinai frante max pl) a armare constructivist 4n205max de | | 245 <100 | | | Ag? 10 max dy | dn Sify < 100 om | | Etrieri din fora tiietoare nu sunt figurati___| + > 100 intoate | este nevoie de vats canile | A> 1,0 max dy | [7 Galeulat in seciunea II sau 3-2: p,= 100-Alb-d) In cazul in care din anumite motive se renunf& la armétura suplimentar’ Aj, armatura longitudinala 4, trebuie suplimentati cu o cantitate de armitur’ Adj (fig. 3.41) care in mod obisnuit (pentru unghiul de inclinare a armaturii f = 45°) se considera la valoarea: 4, =1,24, 86 3.99) Figura 3.41 Variante de armare la un nod de cadru Deoarece asezarea etrierilor suplimentari in pozitie inclinata este dificila (rezultand Iungimi diferite pentru fiecare etrier) si ingreuneazA betonarea nodului, se preferd prevederea unor etrieri orizontali si verticali (fig. 3.41¢), avand aria: Aon = Anny = 152A gy (3.100) La grinzile de acoperis poate si apari situatia in care tilpile nu sunt paralele (fig. 3.42). in acest caz forjele de compresiune Fay isi schimba directia, dand nastere la o forti de intindere pe verticali U = 2F., sin(a/2) care trebuie preluat cu etrieri suplimentari. a2 : Figura 3.42 Armarea cu etrieri suplimentari la o grinda de acoperis 3.2.3.5 Noduri de cadru Pentru comportarea sigur a nodurilor de cadre la acfiunea seismicd este necesar si se asigure © secfiune suficienté de beton (pentru a evita ruperea fragila a stilpului de la partea inferioar’), si o armare corespunziitoare a nodurilor. Forfa de compresiune inclinata (produsa in nod de mecanismul de diagonal comprimatd) nu va depisi rezistenfa la compresiune a betonului solicitat transversal la intindere. Aceasta cerinfa se considera satisfaicuta daci — la noduri interioare: vy Yana $0 Say Tb he G.101) 1 = 0,6(1— f,,/250) Nes _ forta axial normalizatd in stélpul de deasupra; A Sa b, = min{b,;(b, +0,5h,)} — litimea de proiectare a nodului (b., hc dimensiunile sectiunii in care: transversale ale stilpului, by lafimea grinzii); ye distanta dintre randurile extreme ale armaturii stlpului — la noduri exterioare: ¥. Lb hip 3.102) Vy 080° f, 5 aaeea) Armitura transversala sub forma de etrieri orizontali (fig. 3.43), se va dimensiona pe baza relafiilor: 87 — la noduri interioare: AyeaSaa 2 08(An + Ava full = 08") 3.103) ~ la noduri exterioare: AgaSnd 208A: fyg(1- 0,8", ) (3.104) bare vertcale in nod sectinnes srinda = ‘eitieri orizontali ~ in nod (Ams) he Figura 3.43 Armarea nodurilor cadrelor rezistente la seism Forta axial normalizata vs corespunde stalpului inferior. Relatiile (3.103) si (3.104) sunt valabile daca exista grinzi care intra in nod in directia transversala. In caz contrar coeficientul 0,8 se mareste la 1,0. 3.2.3.6 Inedrciri aplicate pe inaltimea grinzii sau suspendate Cateva cazuri de solicitare cu forte concentrate se prezint’ in figura 3.44. in cazul rezemarii unei grinzi pe o alti grind’, armatura de suspendare din grinda purtatoare, va fi dispusi si calculatd sd preia intreaga reactiune adusé de grinda purtata (fig. 3.45). an pe S 1s grinda purtati P 2 -gnnd puratitoare fe |e slats sa / watt Figura 3.44 Cazuri tipice pentru actiunea fortelor concentrate: a) grinzi monolite; b) plangee monolite sau prefabricate; c) conducte si/sau tavan fals; d) grinzi de rulare 88 Armatura de suspendare va fi de preferinf’, alcdtuita din etrieri si armatura principal a elementului purtator. Parte din acesti etrieri vor fi distribuiii in exteriorul volumului de beton, care este comun celor doua grinzi, conform indicatiei din figura 3.46, sha serinds purtatoare cu ai ‘naltimea hs shu ging tin nl pact Aa 2 ae ZEEE pony rf a | | pra SEES grints_/ inci Figura 3.45 Modul de armare la interseetii de grinzi F 1 i i i i \ F Figura 3.46 Pozitionarea armaturii de suspendare in zona de intersectie a doua grinzi Ammarea transversal se calculeaza cu relat Aan Sima * Ara Ss Si, B (3.105) E Ay = 3.106) aye ¢ ) 3.2.3.7 Goluri in inima grinzilor Pentru a permite trecerea unor instalafii pe indlfimea grinzilor, este nevoie de prevederea unor goluri in grinzile de plangeu Ia cladirile etajate sau in grinzile de acoperis la halele parte. Forma, dimensiunile si pozifia golurilor pe lungimea grinzilor poate fi foarte variata (fig. 3.472, b sic), dar si solicitirile pot fi diferite (fig. 3.474). Figura 3.47 Clasificarea golurilor in inima grinzilor dupa: a) dimensiuni, b) form, c) pozitia in lungul grinzii, d)tipul solicitarii 89 Deoarece in jurul golurilor traiectoria eforturilor unitare principale prezint& un sistem complex de linii calculul eforturilor este o problema dificila. in principiu se poate utiliza una din urmatoarele metode de calcul: ~ procedeul modelului de bare; ~ procedeul echilibrului eforturilor. Principiul modelului de bare consti in inlocuirea zonei in care ipoteza sectiunilor plane a lui Bernaulli nu este respectatd ca un sistem de bare, sistem al cérui alcAtuire se stabileste pe baza starii de tensiune. Directia acestor bare este determinati de directiile majore de scurgere ale eforturilor unitare principale (fig. 3.48). In general, barele comprimate sunt reprezentate din beton, iar cele fntinse de armaturi, Pentru fiecare caz de aplicare trebuie dezvoltat un model nou de bare, metoda are avantajul c& armarea corespunde cazului dat, dar si dezavantajul c& dezvoltarea unui model global folosibil, in limite de timp acceptabile in practica, necesita experienta in domeniul modelelor de armare. Figura 3.48 Model de bare pentru calculul golurilor Daca diametrul golului circular nu depiseste 0,4 h sau la cele dreptunghiulare dimensiunea maxima a laturii este mai mic decat 0,35 h, transmiterea forfei téietoare se poate face cu analogia grinzilor cu zabrele (fig. 3.49). | $<0,4h max(a,hi) Figura 3.49 Analogia cu grinda cu zabrele la gauri nu foarte mari in cazul golurilor insiruite distanta minima dintre ele se determing din conditia (fig. 3.50). Veg 0,6h,b, sina ©. Sha (3.107) Vee Figura 3.50 Stabilirea distanfei minime dintre goluri La goluri avand lungimea mai mare de 0,5 h calculul se va face dup& un model folosit la cadre, similar cu o grind Vierendeel. Transmiterea forfei tdietoare depinde in mare masurd de Tigiditatea tAlpii superioare si inferioare. Se recomanda ca eforturile 4 se distribuie in raport cu rigiditatile efective ale talpilor asa cum se prezinta in figura 3.51 90 ieee i Veup ' ' ' \ \ ' ' ' \ \ 1 Vins Msup, |>> ' Aisp=Acupt(n-1)Ae Mint 1 a Aiioe=nAsi + n=E/Ece Tag=lap+(0-1)Ao Twp Vsup, Vint [TTT TTI ] Tis =Aisine Thar 1 Tos Hisne Figura 3.51 Modelul de cadru pentru calculul eforturilor la goluri mari Forta axial, forta tietoare si momentul din tlpi se objin cu relayiile: (3.108) (3.109) (3.110) Mogg =F Vogt Ming =F Veg @.111) fn relatiile de mai sus Nea, Vey respectiv Mgy sunt solicitirile de calcul din inc&rcarile exterioare, in mijlocul golului, Daca axa neutra intersecteaz golul trebuie s4 se verifice dac& betonul si armaturile din talpa comprimati rimasi pot prelua forja de compresiune. Pentru situafiile in care in exploatare se presupune o talpi inferioara fisurati sau cu o arie de beton foarte mica se poate utiliza o metoda mai simpla pentru determinarea fortelor tdietoare: Vou = (08-09 Weg @.112) Vor = (0,2-01 Vea @.113) In cazurile curente se propune urmitoarea regula simplificati de dimensionare: ~ dimensionarea grinzii in afara golului la incovoiere si forfa taietoare; — dimensionarea la forfa tdietoare a tlpii inferioare si superioare pentru valorile obfinute cu reli (3.112), (3.113); — dimensionarea tlpilor la forta axiald si moment incovoietor, — lang gol pe ambele feje se previd etrieri suplimentari dimensionafi la 0,8 Ved ~ la grinzile mari se prevd armaturi inclinate la colful golurilor. 91 eel 3.3 Torsiunea 3.3.1 Stabilirea sectiunii de calcul Rezistenfa la torsiune a elementelor cu secfiuni simple se calculeazi inlocuind sectiunile transversale pline cu sectiuni echivalente cu perefi subtiri (fig. 3.52). Sectiunea cu pereti subjiri este caracterizaté de urmatoarele valori: Ag ~ aria cuprins& in interiorul liniei mediane a peretilor subtiri care formeaza sectiunea, inclusiv aria golurilor interioare ale sectiunilor cu goluri; tei ~ grosimea efectiva a peretelui sectiunii echivalente; u— perimetrul exterior al sectiunii de arie A; 2, ~ lungimea laturii i msuratd intre punctele de intersectie a liniei mediane a sectiunii cu pereti subgiri linie median& a /\ DETALIUA fo\ seal: ta 4 tal, Peay fas Figura 3.52 Sectiunea echivalentd de calcul la torsiune Grosimea efectiva a peretelui sectiunii se determind cu relatia: a @.114) by u a totald a secfiunii transversale, inclusiv aria golurilor interioare daci acestea exist (sectiunea chesonata). Valoarea astfel obfinuti nu poate fi mai micd decét dublul distantei dintre marginea sectiunii si centrul de greutate al armaturii longitudinale, iar in cazul secfiunilor chesonate nu poate depasi in care: A ~ grosimea efectiva a peretelui, in figura 3.53 se prezinta pentru cAteva sectiuni simple caracteristicile secfiunii echivalente. Al bh, 2B he 4 al |4 ue | 2th) By + by + 2hy mil, aah Figura 3.53 Sectiuni simple (pline sau cu goluri) solicitate la torsiune Dacéi secfiunea are forma mai complexd, ea se subdivide in forme simple, apoi acestea se modeleazi prin sectiuni echivalente cu pereti subtiri. {mpartirea sectiunii trebuie realizata astfel neat sa se obtina rigiditatea maximi la torsiune. Calculul fiecdrui element se face separat dup’ ce momentul de torsiune este distribuit Proportional cu rigiditatea la torsiune a elementelor, determinati in stadiul elastic, nefisurat. Capacitatea portanté la torsiune este in acest caz suma capacitatilor portante individuale ale elementelor. 92 in figura 3.54 se prezinta sectiuni transversale de forma I, L si S care se descompun in sectiuni dreptunghiulare. Momentele de torsiune aferente acestora se calculeazi cu relatiile: (3.115) Figura 3.54 Sectiune compusi din dreptunghiuri Momentul de inertie 1a torsiune se determina cu relati Ty =myhbe (3.116) in care coeficientul este dat in tabelul 3.8 in funcfie de raportul laturilor //b a sectiunilor dreptunghiulare. Tabelul 3.8 Coeficientul pentru calculul momentului de inerfie la torsiune a sectiunilor dreptunghiulare iso | nee sles T és | 0 (9 Toad 10.196 [0,229 [0263 | o28t [0.299 [0.307 3.3.2 Modelul de calcul Ia torsiune Elementul real, solicitat Ia momentul de torsiune Ts, se modeleaz sub forma unei grinzi cu zabrele spatiale, alcdtuitd din patru grinzi cu zibrele plane, de tipul celor utilizate la calculul la fort tietoare (fig, 3.55), fiecare ferma cu zabrele plana urmand si suporte o forti thietoare Vea. Intrucat procentul de armare al etrierilor este acelasi in tofi peretii sectiunii casetate echivalente, rezulta c& diagonalele comprimate de beton vor avea aceeasi inclinare. In aceasté situatie se poate considera ci actiunea momentului de torsiune poate fi inlocuitl cu o fortd de lunecare r,; uniform distribuits in Tungul conturului ws. - my x Figura 3.55 Modelul de calcul la torsiune 93 SNe in cazul torsiunii pure, efortul tangential din torsiune se determina cu relafia: T, 1, ce (3.117) OO 2Asbes in care Tzy este momentul de torsiune de calcul, determinat din calculul static. Forfa thietoare rezultanti Vg intr-un perete este dat& de relatia: Vou = Tate G.118) 3.3.3 Calculul armiturilor pentru preluarea torsiunii Armarea secfiunii supuse la torsiune se realizeazi cu etrieri si bare longitudinale suplimentare, Arm&tura longitudinal necesara din torsiune rezult&: Trg, Ay = cig 3.119) eT a om {in care: 6 este unghiul dintre diagonalele comprimate de beton si armitura longitudinal intinsa (fig. 320) fra Tezistenfa de calcul a ofelului din care este confecfionata armatura longitudinal A, Armitura longitudinala din torsiune se distribuie pe perimetrul ;; numai in cazul sectiunilor de dimensiuni mici, poate fi dispusd concentrat, in colturile sectiunii, Armétura transversald sub forma de etrieri necesari din torsiune rezult’: (, 4a) Tog sp 2Ahea in cazul solicitarilor combinate, se poate utiliza 0 metoda simplificata, in care se considera separat fiecare solicitare. Ariile de armatura se determina pentru incovoiere, forfd tdietoare si pentru torsiune, urmand apoi si fie aditionate (fig. 3.56). 1g0 (3.120) by, — (Anls)y (s). i (Any —}——} Anise | {Mev ma Anise 24 J) an * als) Ta 2(G4-%p) : = aa Figura 3.56 Model pentru cumularea efectelor incovoierii si torsiunii a) dispunerea armaturilor longitudinale; b) dispunerea etrierilor (4, — aria tuturor ramurilor forfecate, 4, — sectiunea transversal a barci) Armatura longitudinalé dispusi din calculul de incovoiere se modifica astfel: in zona intins& cantitatea de armatura se mareste cu valorile rezultate din calculul la torsiune, in zona comprimata poate fi redusd, in functie de marimea for{ei de compresiune. Armiturile longitudinale rezultate din calculul la torsiune (4x) pot suplimenta (cel putin Partial) ariile armaturilor longitudinale rezultate din caleulul la incovoiere (4,) cu conditia ca asezarea armiturilor in secfiunea transversala de beton si traseul acestora sa satisfaci deopotriva 94 eneipemeeneeneemnsseeniseeeesiii in prevederile de alcituire a elementelor (date in cap. 5) pentru cele doud solicitéri, Se recomanda ins ca armatura longitudinala dimensionata la torsiune si fie dispusa, pe cat posibil, uniform pe periferia sectiunii transversale de beton si in acest caz diametrul, modul de fasonare si de ancorare a acestor armaturi diferd de cele dimensionate la incovoiere. Dimensionarea etrierilor suplimentari la torsiune se face de reguli in corelare cu dimensionarea etrierilor la fortd tictoare dati fiind afinitatea intre diagramele celor doud solicitati. ‘Armatura transversala rezultatd din calculul la torsiune se poate insuma cu cea dimensionati la actiunea forfei taietoare numai daca aceasta din urmi este asezati la periferia sectiunii transversale de beton. {In cazul in care se folosese etrieri cu dowd ramuri de forfecare pentru dimensionarea la forts tdietoare, se adoptd acelasi diametru al etrierilor si pentru dimensionarea la torsiune. Unghiul @ dintre diagonalele comprimate de beton si armatura longitudinala intinsa in cazul actiunii combinate a fortei tdietoare si a momentului de torsiune este limitat la 1 arctg(12)=26.6" \ _alldoilea perimetrul perimetral de contro! de contol tau de bava, Figura 3.57 Perimetrul de calcul pentru stripungere {indlfimea utild a plicii in mod curent se consider constanti, fiind egala cu media indltimilor utile pe cele doua directi, d, si a: d=(d,+4,)/2 3.127) Perimetrul de baz de control u; se considera Ia distant 2,0d fati de aria incircata gi se construieste astfel incat sé aiba o lungimea minima (fig. 3.58a). Dn ody — "Ba 7S pevimetn de '24 ee b,_, control a » pd, Figura 3.58 Perimetrul de control de baz pentru diferite situafii in situatii in care 0 forfé concentrata este aplicaté mai aproape de 2,0d fat de Aisaa, se ia in considerare un perimetru de control la o distanti mai mici decat 2,0d (perimetrul de control trece prin punctul de aplicatie al forte). Dacé aria incircat& este situatd Inga un gol, o parte din perimetrul de control este considerati inactiva, asa cum se arati in figura 3.58b). in cazul in care aria incarcata este situata in apropierea marginii sau in coltul placii, perimetrul de control se determina ca in figura 3.59. Alte perimetre de control u, din interiorul sau exteriorul ariei de control de baz, vor avea aceeasi forma ca si perimetrul de control de baza. 96 Figura 3.59 Perimetrul de control pentru stalpi marginali sau de colt, Plicile rezemate pe stalpi circulari prin intermediul unor capiteluri circulare cu 1,, $2,0hy (fig. 3.60a) se verifica la stripungere numai intr-o sectiune de control situatd la distanfa reoy fata de centrul de greutate al sectiunii stalpului: a) ly >2hw boat : capiteex dala /\ capt singin by fe >(d+ha) aot SS vam i 4 ee ph dy ‘A setunea de j a 7 Sp bares 6° + Sapa noes >artgtr2=266 Lit Figura 3.60 Modelul de calcul pentru strapungere - stalp cu capitel Tage = 2,0d + Iy + 0,5c (3.128) unde: /}7— distanja de la fata stilpului 1a marginea capitelului; c—diametrul stalpului. Daca stalpii si capitelurile au forma rectangulard, cu Jy <2,0d, pentru rooy Se alege valoarea cea mai mica data de relatiile: Trou = 2,0d + 0,56 hf, (3.129) Toog: = 240d + 0,691, (3.130) unde: 1; = ¢;+ 2ly1, 12= ¢2+ 2ln2 cu condifia 1; < lb. in situatiile in care Jy >2,0d, se verified att sectiunea ce trece prin capitel (perimetrul interior), cdt si cea care trece prin placa (perimetrul exterior), conform figurii 3.60b). Prevederile referitoare la perimetral de control de bazi, respectiv la calcul se aplicd inlocuind du dy(fig. 3.560b). Distanfele de la centrul de greutate a sectiunii stilpului pan’ la sectiunile de control pot fi Juate (fig. 3.606). Naat exe = by + 2,0d +0,5e (G.131) Fanon = 20(d + hy) + 0,50 (3.132) 3.4.2 Determinarea efortului de calcul veg Valoarea efortului de calcul vz¢se determina din relatia: Veg pl (3.133) unde d este inaltimea utils medie, conform relatiei (3.127); 4; este lungimea perimetrului de control considerat, care poate fi perimetrul stalpului sau perimetrul de control de baz; ” el f este un coeficient care depinde de distributia eforturilor unitare de strpungere. Coeficientul B se calculeaza cu relatia: pain k Mee G.134) Vea Mi unde w, este lungimea perimetrului de control de baz’; t ‘k este un coeficient ce depinde de raportul dimensiunilor sectiunii stalpului c; si 2, avand valorile date in tabelul 3.9; W; este o functie de u, pentru distributia forte tdictoare din figura 3.61 Tabelul 3.9 Coeficientul k pentru suprafete incdrcate dreptunghiulare (lefe Tos Tio 20 | 230 0.60 | 0.70 | 0,80. ' Mes=AMes) Figura 3.61 Momentul neechilibrat la conexiunea placi-stalp a) nod central, b) nod marginal, c) nod de colt Functia W; corespunzatoare distributiei forfei tAietoare din figura 3.61a se determina cu relafia: m= fear (3.135) unde di este lugimea clementara a conturului, iar e distanta de la lungimea elementard dl pand la axa in raport cu care actioneazi momentul Meu. Pentru un stdlp dreptunghiular interior, tinand seama de relatia (3.135), W este: 4 98 T+ ee, +Aeyd + 16d" + 2a, (3.136) unde ¢; si c; sunt dimensiunile sectiunii stalpului, considerate conform figurii 3.61a. Pentru un stélp circular interior, valoarea coeficientului f se determina cu relatia: e =140,6z- a D+4d unde D este diametrul stalpului circular. Pentru un stalp dreptunghiular interior unde, incircarea este excentric& fati de ambele axe, se poate utiliza relafia aproximativs p= on) -(¢) G.138) unde e, $i ¢. sunt excentricitatile Mzy/Vzain lungul axelor y si 2; », si b; sunt dimensiunile perimetrului de control (fig. 3.584). Pentru un stalp dreptunghiular marginal, daci existi excentricitate dup’ ambele direcfii ortogonale, B se poate determina din relatia: Ba=t+kte, 3.139) unde: u, este lungimea perimetrului de control de baza din figura 3.57; uy" este lungimea perimetrului de control de baz redus din figura 3.61b; par este excentricitatea paraleli cu marginea plicii, rezultind dintr-un moment aplicat ca in figura 3.61b); se poate determina din tabelul 3.9, in care raportul cy/c2 se inlocuieste cu ¢,/2c3; W, este caleulat pentru perimetrul de control de baz uy din figura 3.58a. Pentru un stalp dreptunghiular ca in figura 3.61, W; rezulta 2 & + ec, + 4ed +8d? + alc, (3.140) (3.137) W, Daci excentricitatea este dirijata spre exteriorul plicii, se utilizeazd relatia (3.134). La calculul M¥;, excentricitatea ¢ trebuie masurati de la centrul de greutate al conturului de calcul. Pentru un stalp de colf unde excentricitatea este dirijata spre interiorul placi cu relatia: , f se determin’ @.141) Daci excentricitatea este spre exteriorul plicii, se utilizeaza relatia (3.134). Pentru structuri la care stabilitatea laterala nu depinde de interactiunea de cadru intre placa si stalp si la care deschiderile adiacent& nu diferé cu mai mult de 25%, se pot utiliza valor aproximative. in anexele nationale se precizeaza valorile pentru A; valorile recomandate pentru sunt date in figura 3.62. A)- stalp interior >, ®- salp marginal (©- stalp de colt Figura 3.62 Valorile recomandate pentru coeficientul 6 99 eel Daci o fortd concentrati actioneaz& aproape de stilp, nu se face reducerea fortei tdictoare de calcul conform punctului 3.2.2. 3.4.3 Caleulul la strapungere 3.4.3.1 Etapele de calcul Calculul la strapungere se bazeazi pe verificarea unei serii de sectiuni de control, care au 0 forma similari cu sectiunea de control de baz. Se definesc urmitoarele eforturi de taiere cu valoarea de calcul, distribuite pe unitatea de suprafatd a sectiunii de control: eae ~ capacitatea portant la stripungere a placii fir armatur’ pentru preluarea eforturilor din strpungere in lungul sectiunii de control considerat Veaer ~ capacitatea portantd la stripungere a placii cu armaturd specificati in lungul sectiunii de control; eames ~ capacitatea portant& maxima la strapungere in lungul secfiunii de control considerate. Yea < Yada 3.142) Nu este necesard prevederea armaturii pentru preluarea eforturilor din stripungere, daca este indeplinita condigia: Vee Vaz e8te necesar caloulul armiiturilor specifice, conform punctului 3.4.3.3. Pentra ca SX se evite zdrobirea betonului comprimat, valoarea eforturilor unitare maxime din efectul de strpungere vag distribuite pe perimetrul stalpului sau al ariei incarcate determinate cu relatia (3.133). 3.4.3.2 Capacitatea portanté la strapungere a placilor fara armaturd specifica (veq rg A 6.148) {n care: a este distanta de la marginea stalpului la perimetrul de control considerat; 1 =1 pentru beton greu si conform punctului 2.1.6 pentru betoane cu agregate usoare; eae, Ymin $i k— coeficienti definifi mai sus. Dac’ forta de solicitare actioneaza excentric: y, ) Vearea| 1 4p Meat_| @.149) ud Vesa } in care: W este similar cu W; si se calculeaz& pentru perimetrul u; ‘este dat in tabelul 3.9. 3.4.3.3 Capacitatea portanti la striipungere a placilor cu armituré specificit (ves>VRa,) Elementul real, solicitat la strpungere si moment incovoietor, se modeleaza sub forma unci grinzi cu 2ibrele spatial, alcdtuiti din suprafete conice de beton (diagonale comprimate), tilpi comprimate din beton, tilpi intinse din armaturd si montangi din dornuri speciale ambutisate 1a capete (fig. 3.632). Calculul capacititii portante la stripungere a plicii cu armiturd specifica pentru preluarea eforturilor din strapungere in lungul sectiunii de control, vagc; Se face cu relatia: 4 = 0,75¥ p46 + ps Antonie g Silt unde: Aq, este aria barelor de pe un perimetru al armaturii de stripungere din jurul stélpului; s, este distanta dintre armaturile de pe perimetre succesive, masurati ca in figura 3.63; Sries este rezistenta efectiva de calcul a armaturii pentru strpungere, conform relatiei: Soi ef = 250 +0,25d S fgg 5 in Nia? @.151) (3.150) este unghiul dintre armétura transversala pentru strépungere si planul median al plicit Dacé se prevede doar un rind de armaturi inclinate, in relatia (3.150) se inlocuieste s, cu 1,5d. Detaliile de armare pentru preluarea fortei tdietoare din strpungere sunt date la punctul 5.2.1.4 Langa stalp, efortul unitar de strapungere este limitat la valoarea: Veg = PL Sv pas = OSUh g (3.152) ad unde: up depinde de pozitia stlpului, stilp interior, up-perimetrul stilpului; stilp marginal, ty = 0, +3d Sc, +26,; stilp de colt, uy =3d Sc, +3 ci,¢2~dimensiunile sectiunii stilpului, ca in figura 3.61; y—conform relatiei (3.58) Perimetrul de control de la care armitura de stripungere nu este necesara, Unw SAU Uwe (fig. 3.630), se calculeaza cu relafia: = Phe (3.153) Vaued Daca armatura pentru preluarea strapungerii este necesard din calcul, ea trebuie plasati intre aria incrcati Aigea i la cel mult 1,5d fafa de perimetrul tiny Sat tow. (Fig. 3.63). Yoaes 101 mend __Linia de __ moment nul Talpa comprimata 4 :Suprafete conice de Beton comprimate Diagonala intinsa > de beton ’) perimetrul tas Atos <13d Figura 3.63 Strpungere: a) model spatial cu zibrele in zona de strpungere, b) perimetrul de ‘control pentru stalpi interiori in functie de modul de asezare al armaturilor transversale 3.5 Incarcari locale in cazul incircirilor locale uniform distribui compresiune limita se determina cu relatia: pe o suprafaji Aw (fig. 3.64), forta de Frei = Acofot [ae $30 fag (3.154) VAo in care: f-q este rezistenta de calcul la compresiune a betonului; Aco — aria incircata, Ac, ~ aria maxima de difuzie utilizata pentru calcul. Cele doua atii Aq i Aer au aceeasi forma, iar centrul de greutate se afld pe linia de actiune a incircirii. Valoarea Fxq se reduce daca incdrcarea verticala nu este uniform distribuit pe suprafata Aco sau dac’ exist si forte orizontale mari, ___ Dac sectiunea de beton este supusi la mai multe forte de compresiune, ariile 41, nu trebuie sd se suprapuni. 102 limita de _ ar yg Rtiume a forte: Figura 3.64 incarcari locale in cazul betoanelor cu agregate usoare forta de compresiune limit se determina cu relatia: [As |_e 2 Faia = AcoSea| 2 | < 3,0, fade Po 3.155) ta = Aah [+ |25 Suede (2200. 155) in care: fea este rezistenfa de calcul la compresiune a betonului cu agregate usoare; p— densitatea in stare uscati conform tabelului 2.6. Pentru preluarea eforturilor de intindere transversal se prevad armaturi 3.6 Verificarea in starea limita de oboseala Rezistenta la oboseala a structurilor si elementelor structurale se verificd in cazuri speciale, atunci cand ele sunt expuse la incarcari ciclice regulate, cum ar fi: grinzile de rulare si podurile cu trafic frecvent. Verificarea se face separat pentru armatura si beton. Combinatiile de actiuni pentru calculul amplitudinii eforturilor unitare AG = O45, — Tyg SUNLE — combinatia actiunilor statice (combinatia de bazA), echivalenti cu combinatia frecventa pentru st limit de serviciu (SLS). Ey= DG + P+ VQ t Qs (3.156) in care: Gy, este efectul actiunii permanente; P- efectul precomprimarii; Qk. $i Ox; — efectul actiunilor neciclice, nepermanente. — combinatia actiunilor ciclice relevante pentru obosealé (Qa), si combinatia de bazi defavorabila: E> DG.y + P+ YO, +L VasOes + Qe @.157) 3.6.1 Eforturi pentru verificarea la oboseala Calculul eforturilor unitare se bazeaz pe ipoteza sectiunilor fisurate, neglijand rezistenta la intindere a betonului, dar satisficdnd compatibilitatea deformatiilor. in baza schemei de calcul din figura 3.65 se calculeazi eforturile unitare in fibra extrema comprimati de beton (42), cresterea eforturilor in armaturile pretensionate peste valoarea de decompresiune (Agpi si Ao;a), precum si eforturile in armiturile nepretensionate (,) si ,2) CU ajutorul relatiilor: M+ Ayo polly —d;) (3.158) (o-byhrow We ) AngrtAocs 4 | eae | a IS \ 8 ‘Aa Borde, — Anade Ayia ss Figura 3.65 Ipoteze pentru calculul eforturilor unitare in stadiu! Il Soy =n, 3.159) 3.160) G.161) (3.162) 3.163) (3.164) (3.165) ee eat indltimea relativa a zonei comprimate se calculeaza cu relatia: #3-£)K + 4-2) nd, ~2¢ in care: Eng, =n, +,Pp11 EMP, =M,Py2 +0, Ppa An 4, Ay Pam eqs Pam eqs Pee aes 8.166) Ah PA ya * EAS K reprezinta gradul de precomprimare al sectiunii. Valorile &, Bi, By, B se pot obtine mai expeditiv cu ajutorul diagramelor din figurile 3.66, 3:67, 3.68 §1 3.69. 104 AEnp. 090, 08 15 emp lB ag wit asqemeemany wk f “ACK ANLTILT 040 1 al T I I oN | a om [| co St WUT T oS : ST CROs SR a c SAU BS WHEE 0 OL 02 03 04 OS 06 07 O8 09 1,0 11 12 ae 0 Ol 02 03 04 OS 06 O7 08 O9 10 LI 12 13 Figura 3.66 Diagram pentru stabilirea Figura 3.67 Diagrama ajutitoare indltimii relative a zonei comprimate pentru calculul coeficientului By a AB, 0,20) 0,18) Fe ee 0,06 4 — “ “ oar 2 TH sap oy é 0 O05 Ol ONS 02. 025 - a 02 04 06 08 10 = Figura 3.68 Diagrama ajutitoare Figura 3.69 Diagramé ajutitoare pentru calculul coeficientului B, pentru calculul coeficientului By Efectul aderenjei diferite a armiturii active si pasive se ia in considerare prin sporirea amplitudinii eforturilor unitare din armatura nepretensionati calculata in ipoteza aderenfei perfecte prin intermediul coeficientului n= oa 6.167) A+ (6 ) . "y \ Ws o, unde: A,, @ sunt aria si diametrul maxim al armiturii pasive; 4p, ®, ~ atia gi diametral echivalent al armaturi active; " raportul dintre aderenfa tendoanelor sia armaturilor pasive. Relajiile de mai sus se pot particulatiza pentru cazul elementelor din beton precomprimat integral considerand 4,=0, 4,=0 si K=1, respectiv pentru elementele din beton armat considerind 4, = 4, +4y,2+4y,3 =0, 4, =0 si K=0 105 3.6.2 Procedeul de verificare a armaturilor Deteriorarea produsi de o singuré amplitudine a eforturilor Ac, poate fi determinaté cu ajutorul curbei S-N din figura 3.70 si a parametrilor din tabelul 3.10 pentru armatura nepretensionatd, respectiv din tabelul 3.11 pentru armatura pretensionatd. Incircarea trebuie multiplicatd cu coeficientul yrjq dat in Anexa Nafionala la codul european. Valoarea recomandata este 1,0. Domeniul de efort capabil la N’ cicluri (Asga) obfinut trebuie impartit cu coeficientul de sigurantl yo loghone armatur la limita de elasticitate log Figura 3.70 Forma curbei caracteristice de rezistenfé la oboseald (curba S-N pentru armaturi pasive si pentru armaturi pretensionate) Pentru cicluri multiple cu amplitudine variabila deteriordrile pot fi insumate dupa regula Palmgren-Miner. Ca urmare, factorul de degradare Dg al armiturii produs de incircdrile relevante de oboseald trebuie si satisfacd oe Dua Da ee « (3.168) in care: n(Ac,) este aes - cicluri aplicate pentru o amplitudine Ac; ; N(Ao;) ~ numérul rezistent de cicluri pentru o amplitudine Ao; Tabelul 3.10 Parametrii curbelor S-N pentru armaturi nepretensionate 5 | yp [Exponential efortului untar [Aona(MPa) pentrd eecae a Neier | Bare drepie bare indoite™ 10 5 3 162.5 xe sudate si plase sudate 10 3 S585 spozitive de cuplare 10 3 5 | _35 NOTA I: Valorie Acjy se refer la bare drepte, Pentru bare indoite se apica un coeficient de reducere & = 0,35 + 0,026d,, /g in cared est diametral dormuluis @ diametral bari. Tabelul 3.11 Parametrii curbelor S-N pentru armaturi pretensionate Tip de armaturi v [ Exponental eforuiai unitar | —Azqa(aiPay i F___| pentru” ctu Precomprimare prin peininders | 10] 3 185 Precomprimare prin postintindere = monotoroane' in’ canal din material plastic ; ~ ammituri pretensionate drepte sau | 1° d a i curbe in canal din material | gp | plastic 10° 5 10 \ 150 frm potensionste cube in| age |g ; 0 canal de cel ie z 120 dispoztive de cupare 106 Eforturile unitare din armaturi (pretensionate sau nepretensionate) calculate sub actiunea incdrcirilor de oboseali nu trebuie si depigeasc’ rezistenta de calcul la curgere a otelurilor, verificata prin incercéri la intindere. Amplitudinea eforturilor din barele sudate nu o va depasi niciodatd pe cea a barelor drepte si indoite. {in locul verificarii explicite prezentat mai sus, verificarea la oboseald in cazurile standard, cu inclreiri cunoscute, se poate face cu ajutorul amplitudinii echivalente de degradare (cron), conform relatici: NO sau (NY 1) Anal") (3.169) n Vesper AO sone Vash in care: Ac,,(N*) este amplitudinea de efort pentru N’ cicluri de incarcare si se calculeazi cu ajutoral figurii 3.70 si a tabelelor 3.10, respectiv 3.11. in cazul clidirilor Ac g4(N") poate fi aproximat& prin amplitudinea maxima (Aor, ,..) sub combinafia relevant de incareati. Se poate admite de asemenea cd rezistenfa la oboseald a arméturilor intinse este satisfcdtoare sub combinatia frecventa de incarcari daca: Ao;S T0MPa — pentru armituri nesudate; G.170) Ao 35MPa ~ pentru armituri sudate. G71) Cand se utilizeazi imbiniri sudate sau dispozitive de innddire in betonul precomprimat, mu sunt admise eforturi de intindere in beton pani la o distanfi de 200 mm fata de armaturi (pretensionate sau nepretensionate), sub combinafia frecventé de inc&rcdri cu un coeficient de reducere ks = 0,9 aplicat la valoarea medie a forfei de precomprimare Py, 3.6.3 Procedeul de verificare a betonului Rezistenta la oboseali a betonului solicitat la compresiune este satisficdtoare daca sunt indeplinite conditiile: Som < 0,5 40,45 28% fo, fa fc, 0,9 pentru f, 5OMPa unde: O,qis $i Comin @ste efortul maxim respectiv minim de compresiune intr-o fibri sub combinatia freeventa de inearcari. Daca efortul o,,,,,, este de ‘intindere, se ia egal cu zero Sos.ta = Bet Ma(- 4) .173) k, = 0,85 pentru N=10° cicluri; B.At) — coeficientul care defineste rezistenfa betonului la prima aplicare a incdreatii — timpul inceperii inedrcdrii ciclice asupra betonului in zile, Conditiile. {G.172) se aplict de asemenea la bielele de compresiune ale elementelor supuse la forfe tdietoare. In acest caz rezistenfa faajan Se afecteaz’ cu coeficientul de reducere v. Rezistenfa la oboseali a betonului solicitat la forte tdietoare, atunci cnd nu este necesaré armiturd de forfecare din calculul in starea limit ultima, este satisfacdtoare atunei cdnd se verifica condifiile: V, ~ pentru #8 > 0; dsm 107 0,9 pand la C50/60 <0,8 peste C55/67. (3.174) G.175) in care: Vedmax $i Vedmin Sunt valorile de calcul maxime respectiv minime ale forfelor tdietoare aplicate sub combinatia freeventa de incéreari; Veaz—Tezistenta de calcul la forfecare a elementelor ffri armare transversal. Atunci cand este necesara armitura transversal, inclinarea bielelor de compresiune. a modelul grinzii cu 2abrele se consider’ 120, = 0g0 <1,0 8.176) unde @ este unghiul diagonalei comprimate fat de axa clementului in starea limita ultima. 108 4. VERIFICAREA IN STARILE LIMITA DE EXPLOATARE 4.1 Limitarea eforturilor Eforturile de compresiune in Beton se vor limita pentru a evita fisurile longitudinale, microfisurile sau deformatiile mari de curgere lent, unde acestea pot avea efecte inacceptabile asupra functionérii structurii dupa cum urmeazi: — sub efectul combinatiei caracteristice a incdrcarilor, pentru parjile expuse la medii corespunziind datelor de expunere XD, XF gi XS (tabelul 1): 0.5 06S (4.1) — sub efectul combinafici evasipermanente a incdrcirilor, pentru a se putea admite curgeri lente liniare: 7, $045 fix (4.2) peste aceasti valoare trebuie considerat curgerea lent& neliniard (pet. 2.1.3). Eforturile din arméturd sub combinajia caracteristic’ a incdrcarilor se vor limita in vederea evitirii deformatiilor inelastice precum si a fisurdrii si deforma excesive, astfel: — pentru elemente din beton armat: 7,508 fy (43) — pentru elemente din beton precomprimat: 0, £0,75 fos (4.4) ‘Atunci cnd efortul este provocat de 0 deformatie impusi: OS Su (4.5) One ah (4.6) ane Pozitia relativa a axei neutre & se obfine in functie de forma sectiunii dupa cum s-a ardtat la punctul 3.6.1. fn calculul eforturilor si a sdgetilor, sectiunile transversale se vor considera nefisurate cu conditia ca eforturile de intindere din incovoiere si mu depaseasca valoarea faueg- Aceasta valoare poate fi luath egal cu fm Saul fim atdta vreme cat calculul armaturii intinse minime este bazat pe aceeasi valoare. La calculul deschiderii fisurilor si al rigiditafii la intindere (al efectului de rigidizare din zona intinsa) se va utiliza valoarea fom. 4.2 Fisurarea Fisurarea va fi limitatd la o extindere care si nu impiedice functionarea corespunzatoare sau durabilitatea structurii sau s& nu produc un aspect inacceptabil. fn structurile din beton armat solicitate la incovoiere, forfecare, torsiune sau intindere provenind din acfiunea incircarilor sau a deformatiilor impiedicate sau impuse, fisurarea este un fenomen normal. Formarea fisurilor este permisi fara nici un control al deschiderii lor, cu condifia ca ele si nu stinjeneasci functionarea normala a structurii, ‘Deschiderea fisurilor se calculeaz& cu relafile de la punctul 4.2.2. O altemativa simplificata const {n limitarea diametrului barelor sau a distanfei dintre ele conform prevederilor de la punctul 4.2.1. 109 ieee, Daca este necesar controlul fisurilor, 0 cantitate minima de arméturé aderenté trebuie prevazuti in zonele intinse. Aria ei poate fi estimati din echilibrul intre forfa de intindere in beton imediat inaintea fisurarii si forfa de intindere in armétura la curgerea ei ori la un efort mai mic, dacd este necesar si se limiteze deschiderea fisurilor. Deschiderea calculata a fisurilor se limiteazi la valorile wax tecomandate in tabelul 4.1 Tabelul 4.1 Valorile Wnax recomandate Elemente din Beton armat gi | Elemente din beton precomprimat cu armatusi | precomprimat cu arm&turi Clasele de expunere | neaderente aderente | ‘Combinatii de incireisi | Combinafi freevente de X0,XCL 02 XO, XC3, XCF 02" XDI, XD2, 03 decompresiune X83, Not: *) Aceasti limitare garanteaz3 aspectul acceptabil. in lipsa condiiilor de aspect aceastd limitare poate fi diminuat, ***) Suplimentar, decompresiunea trebuie si fie verificata sub combinafi cvasipermanente de incre. Aria de armaturd minima necesara se determina cu relatia: Asin Fs = he Saseg* Aer fn care: A,.nia este aria minima de armitura din zona intins’; ,~ valoarea absoluta a efortului maxim admis in armaturd imediat dupa formarea fisuri (fy, sau o valoare mai redusi); 42 ke — coeficient care ia in considerare natura distribufiei eforturilor din sectiune imediat {nainte de fisurare si schimbarea bratului de parghie. —Pentru intindere purd k.=1,0; ~ Pentru incovoiere sau incovoiere cu forfe axiale: g, k, = 04) 1-2 | <1 4.8) amt] “ in cazul sectiunilor dreptunghiulare sau a inimilor sectiunilor casetate i in 7, respectiv: k,=09—=_>0,5 49) 4a Sosa pentru placile secfiunilor casetate si in 7. Mai sus s-au notat: aN (4.10) bh cfortul mediu in beton actionénd asupra parfii considerate din sectiune, Vee este forfa axiald in starea limitd de exploatare actionand asupra parfii din sectiune considerate (forta de compresiune fiind pozitiva). Nee se determina considerdnd valorile caracteristice ale forfei de precomprimare si a forfei axiale sub combinafia relevant de incdreari, pentru h<1,0m 0m pentru h > 1,0 m; ‘ky ~ coeficient care ia in considerare efectele fortelor axiale asupra distributiei eforturilor: Ay = 1,5 dact Neg este 0 forta de compresiune, 2h*/3h daca Negeste o fort de intindere. no kun coeficient care ia in considerare efectul eforturilor neuniforme de autoechilibrare, care duc la reducerea eforturilor datorate deformatiilor impiedecate, 1,0 pentru inimi cu / < 300 mm sau talpi cu latimea mai 4 de 300 mm, 0,65 pentru inimi cu h > 800 mm sau tilpi cu Kitimea mai mare de 800 mm. Pentru valori intermediare se interpoleaza liniar. fae ~ valoarea medie a rezistenfei la intindere a betonului efectiva la timpul end fisurile ‘pot fi asteptate si apard. ‘Ac;~ aria betonului din zona intinsd, chiar inainte de formarea primei fisuri. Tendoanele aderente din zona intinsi pot contribui la controlul fisurarii in interioral unei distanje < 150 mm de la centrul tendonului. Acest efect poate fi luat in considerare prin adaugarea termenului &4,Aqp la partea sting a expresiei (4.7), in care: Ap este aria tendonului pre sau post intins din Aco &i— factor de corectie a rezistenfei la aderent Iuénd in considerare diametrele diferite ale armaturilor pretensionate si nepretensionate. [ee i a (4.1) & ~ raportul rezistenfei la aderen{a a armaturilor pretensionate si nepretensionate, dat in tabelul 4.2. ¢,—cel mai mare diametru al arnviturilor nepretensionate; 4,~ diametrul echivalent al tendoanelor pretensionate $, =1,6,/4, — pentru legaturi de 3 bare; 6, =1,75- him — Pentru un toron din 7 sarme; 4, =1,20-Pipgs~ pentru un toron din 3 sarme, Tabelul 4.2 Raportal intre rezistenta la aderenta (2) a tendoanelor si armaturilor nepretensionate eee z Armiturs Guinea ‘aderenié, postintinss pretensionata preitnss ait ed Bare neiede gisimme | nu se aplicl 03 O15 Toroane 06 os 025 Sirme amprentate 07 06 03 ‘Bare profilate 08 07 035 Daci se foloseste numai armatura pretensionati pentru controlul fisurarii &, ‘Agp — variatia efortului in tendoanele pretensionate de Ja starea de deformajie zero a betonului de la acelasi nivel. in elementele din beton precomprimat nu este necesar& o armare minima in sectiunile in care betonul riméne comprimat sub combinafia caracteristicd de incarcari si a valorii caracteristice a forjei de precomprimare. 4.2.1 Controlul fisurdrii fara calcul direct - Pentru plicile din beton armat sau precomprimat in constructiile supuse la incovoiere fir’ eforturi de intindere semnificative, nu sunt necesare misuri specifice de control al fisurérii dact grosimea lor nu depaseste 200 mm si sunt luate masurile corespunzatoare de alcituire constructiva. ‘Acolo unde se prevede o armatur’i minima conform punctului 4.2 deschiderea fisurilor nu va fi excesiva daca: ~ pentru fisuri cauzate dominant de deformafii impiedecate, diametrul barelor nu depaseste valorile din tabelul 4.3. Efortul din armatura are valoarea din relatia 4.7. ut a ee aan nS — pentru fisuri cauzate in principal de incdrcdri sunt satisfuicute prevederile din tabelul 4.3 fie cele din tabelul 4.4. Efortul din armétur, sub combinatia releventi de incdrciri, va fi calculat considerand sectiunea fisurata. Pentru betonul precomprimat, unde controlul fisurarii este in principal asigurat prin tendoane aderente, tabelele 4.3 si 4.4 vor fi utilizate cu un efort egal cu efortul total minus pretensionarea. Pentru betonul postcomprimat, unde controlul fisurarii se asigura in principal prin armatura obignuit, efortul din aceasti armiturd se va calcula incluznd efectul pretensionarii. Diametrul maxim al barelor din tabelul 4.3 trebuie corectat dupa cum urmeaza: = pentru incovoiere (cel putin o parte a sectiunii comprimata) . Kathy 8A fons !29) 65 4.12) ~ pentru intindere (toati sectiunea intins) 4 Elna!) 7 (4.13) unde: 4, este diametrul maxim corectat; ¢;— diametrul maxim al barelor din tabelul 4.3; h~ indlyimea totala a sect hey ~ inaltimea zonei intinse imediat inainte de fisurare, considerdnd valorile caracteristice ale pretensionarii gi ale fortelor axiale sub combinafia cvasipermanenta de actiuni; d—indltimea utilé (pand la central de greutate al randului extrem de armitur’). Tabelul 4.3 Diametrul maxim al barelor (¢') pentru controlul fisurarii ‘fort din armitari Diameiral maxim al barelor [mm] [MPa] =04 mm wi0,3 mam 9j=0,2. mm 160. 40 32 25 | 200 322 25 16 240 20 16 [ener 12 [2801 16 2 3 320) ie 12, ae 6 | 360. 10 8 5 400 8 1 6 4 450, 6 3 5 Tabelul 4.4 Distanta maxima dintre bare pentru controlul fisuririi ( Biornl din armitart Distanga maxim dine bare fmm] | [MPa] w=0.4 mm wi=0.3 mm w=0,2 mm 60 300 300 200 200 300 250) 150 240 250) 200, 100 280 300 150 50 320 i 130} 100 [ = 360) 10 50 : | fn grinzile cu inalfimea > 1000 mm, unde armatura principal este concentratd numai intr-o parte redus& din indljime, este necesar si se prevada o armaturi suplimentard de suprafafa pentru controlul fisurarii pe fefele laterale ale grinzii. Aceast& armaturd se va distribui in mod uniform intre nivelul arméturi intinse si axa neutrd si va fi dispusé in interiorul etrierilor. Aria acestei armaturi nu va fi mai mick decat cea obtinuta din relatia (4.7), ludnd k = 0,5 gi o. = fx. Distanta si diametrul corespunzitor al barelor pot fi objinute din tabelele 4.3 si 4.4, considerdnd solicitarea de intindere purd si efortul din armatura egal cu jumatate din valoarea impusi pentru armatura principal intinsa. 112 O atentie deosebité trebuie acordati sectiunilor in care au loc schimbari bruste de eforturi gi anume: variatii de seofiune, zonele de lang fortele concentrate, sectiunile in care se intrerup barele si zonele cu eforturi mari de aderenfa, in particular la capetele suprapunerilor. Masurile necesare constau in diminuarea variafiilor de eforturi oricdnd este posibil si in respectarea prevederilor de alcdtuire constructiv Fisurarea datorit& eforturilor tangentiale poate fi controlata in mod adecvat tot prin respectarea regulilor de alcdtuire constructiva. 4.2.2 Calculul deschiderii fisurilor Deschiderea caracteristicd a fisurilor (1) poate fi obtinuta din relatia: amc (Eom ~ Fon) (4.14) in care: Synue este distanta maxima dintre fisuri; tm — deformatia medie a arméturii sub combinatia relevanti de incircari, incluzand efectul eformafiilor impuse si luand in considerare efectele rigidizarii din zona intinst; ton~ deformatia medie a betonului intre fisuri a Bla, Pg) at ____ 20,6 (4.15) 7 I @15) in care: @, este efortul in armatura intinsd considerand sectiunea fisuraté. Pentru elementele din beton precomprimat o, se inlocuieste cu ¢,-d, unde @, este efortul total si gp este efortul din pretensionare k,— factor dependent de durata de incrcare; y= 0,6 pentru incdrcari de scurti durata; de lung’ durata. We ¢, 2 (4.16) Toe unde: Azag este aria efectiva intins& (aria betonului din jurul armaturii intinse pe indlyimea hop) (vezi fig. 4.1); Ticeg— cea mai mic dintre valorile 2,5(h-d), (i-x)/3 sau hi2; @, = E, |B {n situatiile in care armatura aderenti este dispusd la distange < 5(c* # /2) (vezi fig. 4.2) | Spaz = 3,40 +0,425- hy hy Ol Pysag 4.17) unde: c—este stratul de acoperire cu beton a armituriis ky coeficient care ia in considerare proprietitile de aderentd ale armiturii: k; = 0,8 pentru bare cu aderenté superioara, k= 1,6 pentru tendoane pretensionate. ka coeficient care ia in considerare distributia deformatiilor: a= 0,5 pentru incovoiere, kq= 1,0 pentru intindere pura, a= (ert 62)2 €1 pentru intindere excentrica. ¢ — diametrul barelor. Atunci cand sunt bare cu diametre diferite intr-o sectiune (m bare cu 1. diametrul ¢ sim: bare cu diametrul g) se va utiliza un diametru echivalent by mdi mb ng +m, ‘Acolo, unde distanfa dintre bare depageste valoarea 5(c+ ¢/2) (vezi fig. 4.2) sau unde nu exist armaturi aderente in zona intins’: 113 (4.18) nivelul centrului de greutate al armaturii & i] aria efectiva intinsa, Acett aria efectiva intinsa, Acett aria efectiva intinsa penta fata superioara, Accett aria efectiva intinsa pentru fata inferioara, Ache axa neutra suprafata de beton intinsa distanta dintre fisuri calculata cu expresia (4.18) istanta dintre fisuri calculata cu expresia (4.17) Figura 4.2 Deschiderea fisurilor (w) la suprafaja betonului in functie de distanta dintre bare Pentru elementele armate. dup doua directi ale eforturilor si directia armiturii depigeste 15° 1 e080 we 5, s, ortogonale, dact unghiul dintre axele principale Sax = a (4.19) unde: @ este unghiul intre armatura dupa directia y si directia efortului principal de intindere; Sry Sreaxz ~ distanfa dintre fisuri calculati in directia y respectiv z cu relatia (4.17). 14 4.3 Deformatii Deformatiile elementelor sau ale structurilor nu vor afecta in mod defavorabil funcfionarea corespunzitoare sau aspectul. De aceea este mecesar si se stabileasci valorile limi corespunzatoare ale sigetilor, finand cont de natura structuri, de finisaje, de perejii despartitori, de legaturi si de functionarea structurii, Aspectul si functionalitatea general a structurii pot fi deteriorate dac& stgeata calculati a grinzii, placii sau consolei, supusi la incdrcari cvasipermanente depigeste valoarea 1/250, unde J reprezinti deschiderea. Sageata se stabileste fata de linia reazemelor. Se pot realiza contrasigeti pentru a compensa partial sau total sigetile dar orice contrasigeat introdus4 in structurd mu va depagi in general valoarea 1/250. Sagetile care pot deteriora elementele adiacente ale structurii trebuie si fie limitate la /250 pentru incdrciri evasipermanente. Alte limitari pot fi luate in considerare in functie de sensibilitatea pirfilor adiacente, Verificarea starii limita de deformatie poate fi efectuata: — prin limitarea raportului deschidere/inaltime util’ (Wd), caz in care calculul explicit poate fi omis; ~ prin compararea sigetii calculate cu o valoare limita, 4.3.1 Verificarea fara calculul explicit in situatii normale este suficient s& se limiteze raportul deschidere/indltime utild la valorile din tabelul 4.5. Tabelul 4.5 Valorile de bazi ale raportului deschidere/indltime utili pentru elementele din beton armat incovoiate Sema seach Teton pate oer | Beton ob soit se 3 Grind imp ea, } Pact simplarezematl pe una su dou 4 20 cdot 7 Desai margnall a grlor conta, lac cominudreerad peo direc sau ‘8 1 Placa rezmad pe dul dito continu pe directia tunga Desshidere intron’ a snallorsave plicilor rezemate pe una sau dowd directii. ay au j lac eoomal pe il, rd grin 7 oe fn rao eu deschiere ung | Consol 3 c=} Valorile din tabel trebuie multiplicate cu coeficienti de corectie pentru a fine seama de tipul ofelului folosit si de alte variabile si anume: ~ pentru ofeluri avand fx diferit de 500 MPa, factorul de corectie are valoarea: 310__500_ (4.20) 0, fiir A, prov ~ este efortul in armatura intins& la mijlocul deschiderii (respectiv pe reazem pentru console) sub sarcinile de serviciu cu valoare de calcul la SLE; Asroq ~ atia necesard de armitura din secfiune in starea limita ultima; Asgroy ~ atia de armatur’ prevazuta in sectiune. unde: ~ pentru sectiuni in T la care raportul dintre latimea plicii si ljimea nervurii depaseste valoarea 3, factorul de corectie este 0,8 ~ pentru grinzi sau plici (altele decat planseele dala) cu deschideri peste 7 m, care suport pereti despartitori susceptibili la deteriorarea datorité sgetilor excesive, factorul de corectic este Tile (Jeg in metri); — pentru plansee dala cu deschiderea cea mai mare peste 8,5 m, care suporti aceeasi perefi de compartimentare, factorul de corectie este 8,5/leg. 4.3.2 Verificarea siigetilor prin calcul Elementele care nu sunt inctircate peste limita care poate produce depisirea rezistenfei la intindere a betonului, oriunde in element, vor fi considerate nefisurate. Elementele ce sunt de asteptat si fisureze se vor comporta intr-o manierd intermediari intre stadiile nefisurat si complet fisurat. Pentru elementele solicitate predominant la incovoiere, aceasta comportare poate fi exprimata prin relatia: a=la,+(I-2)a, (4.21) in care: a este parametrul de deformare considerat (care poate fi o deformatie, o curbura, o rotire sau 0 sigeati); 4a}, ay;~ valorile parametrului calculat pentru situatia nefisurata respectiv complet fisura -Al (4.22) 2, ) (- coeficient de distributie (care tine seama de rigiditatea la intindere). Pentru sectiuni nefisurate ¢= 0; — coeficient care fine seama de influenta duratei de incarcare sau a repe asupra deformatiei medi, A= 1,0 pentru o singura incdrcare de scurtd durat ‘= 0,5 pentru o incdrcare de durati sau mai multe cicluri de incdrcari repetate; o ~ efortul in armaturd intins’, calculat considerénd sectiunea fisurati in conditiile de incdrcare care produc aparitia primei fisuri; ¢,~ efortul in armitura intinsi calculat considerind secjiunea fisurata Raportul o,-/o; poate fi inlocuit cu M,/M sau NN unde Me, $i Ne, sunt valorile momentului ‘incovoietor respectiv a forfei de intindere la fisurare. Deformatiile produse de incarcdri pot fi stabilite utilizand rezistenfa la intindere si modulul de clasticitate efeetiv al betonului. Pentru rezistenfa la intindere se utilizeaz8 de regula valoarea fim. in cazul deformatiilor din contractie si variafii de temperatura este indicat s& se foloseasc& valoatea fun, i incdrcarilor Sageata maxima a unui element incovoiat se calculeaza cu relatia: 1 a=S-P= (4.23) unde: J/r este curbura grinzii la mijlocul descbiderii, sau curbura pe reazem a consolei corespunde stadiului nefisurat sau fisurat al sectiunii transversale pentru care se calculeaza Jigeata; S=coeficient cu valorile din figura 4.3 !~ deschiderea elementului. Curbura de scurti durati a unei sectiuni dreptunghiulare din beton armat se calculeazi astfel: ~ in stadiul nefisurat; BR fon ft feaees (4.24) 116 \ S=1/8 S=1/4 S=1/3 aa —(8=23/216 V3 3 v3 “ 4-4 4 ” ee # Figura. 4.3 Valorile coeficientului 5 pentru calculul sagetii — in stadiul fisurat: 1 2. i Oe 4.25) ry d-x E(d-x) am in care: M., este momentul de fisurare; ‘I~ momentul de inertie al sectiunii; Fem ~ modulul de elasticitate secant al betonului la varsta de 28 zile; x ~ indljimea zonei comprimate in stadiul fisurat; ¢,— deformatia armituri o,— efortul unitar din armaturd in stadiul fisurat; d—inalfimea utila a sectiunii; E,— modul de elasticitate al armaturii. fnaltimea zonei comprimate a secfiunilor dreptunghiulare simplu armate se calculeaz’ cu relatia: fis Z } (4.26) ap 4, unde: @,=—+; 9 p= E, bed Pentru alte forme de secfiuni relatiile de calcul sunt date in (66). Valoarea final a curburii se stabileste cu relatia (4.21). Curbura de lunga durati se calculeaz cu luarea in considerare a efectelor curgerii lente si a contractiei betonului, La fncirciri de durati, deformatiile totale (care includ curgerea lenté) se pot calcula cu ajutorul modulului de elasticitate efectiv al betonului E, a 4.27) < ~Ty olen) on unde g(-0,/,) este coeficientul (sau caracteristica) curgerii Jente, relevant pentru incdrcare si intervalul de timp considerate. Curbura din contracfie poate fi evaluat cu expresia: (4.28) 7 fn care: I/re; este curbura din contractie; ~deformatia din contractia liber% E, Eup ‘S—momentul static al arméturii in raport cu centrul de greutate al secjiunii; I— momentul de inertie al sectiunii. S si I webuie calculate pentru stadiul nefisurat respectiv complet fisurat, valoarea final a curburii obfinandu-se cu relatia (4.21). Curbura din contractie se insumeazi cu cea din inc&rcdri Cea mai riguroasi metoda pentru calculul sdgetii, utilizénd maniera expusti mai sus, necesita si se calculeze curbura in numeroase sectiuni de-a lungul elementului si apoi si se obtind sigeata prin integrare numerica. in cele mai multe cazuri ins este acceptabil si se calculeze sdgeata de doud ori, considerdnd cd intregul element este nefisurat si apoi complet fisurat dupa care si se faca interpolarea cu relatia (4.21), @,= 18 5. REGULI DE ALCATUIRE CONSTRUCTIVA 5.1 Reguli generale pentru armare 5.1.1 Stratul de acoperire cu beton Stratul de acoperire cu beton reprezinté distanta dintre suprafata exterioar’ a armaturii (incluzénd conexiunile gi etrierii) si suprafata apropiata a betomului (fig. 5.1). Acesta trebuie si asigure: — conlucrarea dintre armatura de rezistenfi si beton in toate stadiile de lucru, — protectia armaturii impotriva coroziu — rezistenta la foc. Figura 5.1 Stratul de acoperire cu beton Acoperirea cu beton nominalé (Cron) este definita ca acoperirea minima (cnn ) plus toleranfa admis® (Aci): nom = Emin * ACiot» Gl) siva fi specificatd pe desenul de executie. ‘Acoperirea de beton mai trebuie sa respecte si conditia : Coom 2 4, (6.2) unde a este distanja minim& impusa de la axa arméturii a fata betonului din considerente de rezistentd la foc (capitolul 6). 5.1.1.1 Acoperirea minima cu beton, Cnin Se alege pentru cnin cea mai mare valoare care satisface atit condifiile de aderent& ct si conditiile de mediu. ins ¢, na = 12% Cnr + Many ~MC rn ~ Mr a 63) inde 10mm unde: ~ cnin# — acoperirea minima datorita condifiilor de aderenta (tabelul 5.1), ~ Cnin,ur ~ acoperirea minima datorité conditiilor de mediu (tabelul 5.2, 5.3), ~ Acauny ~ coeficient suplimentar de sigurana, in lipsa unor norme speciale se poate lua 0, — Acdur ~ 0 teducere a acoperirii minime datoriti folosirii ofelurilor neoxidante, in cazurile obisnuite este 0, 119 — Acawraid ~ 0 Teducere @ acoperirii minime datoriti protectiei suplimentare (de exemplu tencuiala), in lipsa prevederilor valoarea recomandati este 0. Tabelul 5.1: Acoperirea minima, cain», din conditii de aderenti [ Bare individuale > _(G-diameial bare) ‘Beton armat [> ~ diamerrul ecivalen Bare grupate |? 4, - damerlectivaen, \ vezi pet 5.1.2) bare netede sau 220 (g ~diametal bare su toron | Preintinse | toroane Ma » Beton bare profilaie | 230 (9 diametrl barei) | precomprimat canal Girewlar | Diametral canaluhi =m Postintinse canal ‘Max (cea mai mick Tator, jumfiate reptunghiular | dinccamai mare lari) <80mm Tabelul 5.2: Valorile acoperirii minime, cain din conditii cu privire la asigurarea durabilitatii armiturilor pasive. Glasele de expunere = XO | XCI_| XCINCS | _XCH [DUNST | XDIWKSS | ADIN, t0[ 10 10. 15 20 25 30 10 | 10 15 20 25 30 35 [10 [10 20 25 30 35 40 | OH) cen See] sme 30 35 ae eA 45 1s | 20 | 30 35 40, 45 50 [20 [235 35 | 40” 45 50 35 | Tabelul 5. Valorile acoperirii minime, Cis,ur din condifii cu privire la asigurarea durabilitatii armaturilor pretensionate. | Glasa[ Clasele de expunere structurii [XO | XCI_[ XC2NCI | _XC# | DUNST | XDANST | XDINSF si [io] 15] _20 2530 3340 sof i0 | is) 35 30 35 0 a5 S310] 20-30) 35 20 a5 30 S410 135 [35 || as 30 35, $5 fis [30 | a0 45 30 35) 60 s6_| 30 | 35] a5 30 3360. 6 Daca dimensiunea nominal a celei mai mari granule este mai mici de 32 mm, sau in cazul betoanelor cu agregate usoare, valorile acoperirii minime Cain din tabelul 5.1 se majoreazi cu Smm, La determinarea acoperirii minime cninaue pentru 0 durata de viati de 50 de ani se recomanda clasa structurala 4 pentru clasa minima a betonului indicat in anexa I. Aceasti clas se poate reduce sau mari (tabelul 5.4) in functie de clasa de expunere sau alte situatii speciale (ex. durata de viaf mai mare, calitatea betonului, etc.). Clasa structurala minima este clasa 1 In situatia in care betonul este turnat peste alte elemente de beton (prefabricate sau monolite) tumate intr-o etapa anterioard, pentru acoperirea minima de beton a arméturii (de la fata in contact) se poate accepta valoarea corespunziitoare condifiilor de aderenti daca sunt satisficute conditiile: ~ clasa betonului si fie cel pufin C 25/30, ~ timpul de expunere a suprafejei respective a betonului la mediul exterior si fie scurt (< 28 zile), ~ suprafata clementului cu care va fi betonul in contact si fie curdfati (ex. splat sau aspirati), Pentru suprafetele denivelate (ex: agregate expuse) acoperirea minim cu beton trebuie mariti cu cel pujin 5 mm, Cand sunt asteptate conditii de inghe} / dezghe} sau atac chimic (clasele XF si XA) asupra clementelor din beton, trebuie acordati o atentie special compozitiei betonului. Acoperirea minima cu beton conform tabelelor 5.2 si 5.3 in mod normal este suficientd. Tabelul 5.4: Clasele de structuri pentru determinarea lui chin éur Glascle de expunere Criteri : XC 5 XDIXS | XDIXS | : xo xer | Yes | xca | xpt : xs3_| Duraia deviaji | creyie | creste | creyte | crevice | _ereyie | creste | cregte 100deani___| clasacu2 | clasacu2 | clasa cu? | clasacu2 | clasacn2 | clasecu2 | clase cu2 \emeaas C3037 | =C3037 | ZC3S4S | =CHOISD | = CH0IS0 | = C4050 | > CASISS ace sereduce | sereduce | sereduce | sereduce | sereduce | sereduce | se reduce is clase cut | clasacul | clasacul | clasacut | clasecu1 | clasacul | clasacu L lem, or | ‘geometric tip dalé | sereduce | sereduce | se reduce | sereduce | sereduce | Sereduce | se reduce (necirculabile in | clasacu1 | clasacu 1 | clasacul | clasacu{ | clasacat | clasacut | class cu 1 timpul const) _ Control special al | sereducs | sereduce | seveduce | sereduce | sereduce | sereduce | se reduce alti asigurat | clasa cut | clasacul | clasacul | clasacu | clasacu | classcu! | clase cu 5.1.1.2 Tolerante admisibile in pozifia armaturilor Se va face un adaos la stratul minim de acoperire cu beton, pentru a se fine seama de abaterile posibile din executie (fig. 5.2). ‘in lipsa unor norme speciale valoarea recomandati pentru Aci; este de 10 mm. {in anumite situatii toleranta admisibil& Ac.or poate fi redusa dup cum urmeaza: = cénd fabricarea clementelor se face pe criterii calitative $i monitorizarea executiei cuprinde si masuratori referitoare la stratul de acoperire (ex. la elemente monolite):10 mm > Acie) 5 mm ~ cfind se folosesc instrumente precise de misurare a acoperirii cu beton si elementele care nu corespund sunt respinse (ex. Ia elemente prefabricate):10 mm > Aci; 0 mm ozitia éxecutata Figura 5.2 Abaterea nedoriti in executie Pentru betonul care intra in contact cu suprafefe neregulate, acoperirea se va mérii prin adoptarea unor toleranje admisibile mai mari. Cresterea este in functie de mérimea neregularitatilor, dar acoperirea cu beton trebuie si fie de cel putin: — 40 mm pentru beton turnat pe suprafeje pregatite (ex. beton de egalizare), — 75 mm pentru turnarea betonului direct pe pimint (ex. fundatii). 5.1.2 Distanta dintre barele longitudinale - ‘Armatura longitudinalé de rezistenta se aseazi pe unul sau mai multe rnduri in functie de aria rezultatd din calcul si de latimea grinzii Dispunerea armiturilor in secfiunea transversala a elementelor din beton armat se face astfel {neat s& permité turnarea si compactarea (prin vibrare) corespunzatoare a betonului (tabelul 5.5) fn absenta altor indicafii, regulile pentru bare izolate sunt aplicabile si grupurilor de bare. intr-un grup, toate barele sunt de aceleasi caracteristici (tip si clas de otel) si pot avea diametre diferite dar raportul lor s4 nu fie mai mare decat 1,7. a1 a Figura 5.3 Asezarea armaturilor in secfiune transversal aclementelor de beton armat sau precomprimat: a) arméturi normale sau preintinse; b) canalele armaturilor post-tensionate; Tabelul 5.5 Distanfa minima dintre bare Element Tipalarmatar Distane minim ne | Os srvai 4 Caza general vedi fig. 533) 2 smmitur 4, amet echi- = | obismuite | Daca dimensiunea valent in cazul 5 nein wapapsoal a > tomm orizontal Vezi fig. 5.3 a) ammitur 2 preintinse ~ d- dimensiunea | i i : verieal aon : { __agregatul i e orizontal su 2fd,+5mm | vezi fig, 536 EB | amin $0 mm postininse ans | vertical by 24d, ana Siameteul Si am canal in calcule grupul este echivalat printr-o bara fictivé centru de greutate ca si al grupului. Diametrul echivalent ¢, al barei se determing cu relatia: 9, = ol, $55 mom 6.4) unde: ny reprezinté numarul barelor grupului, care este limitat Ia: no 4, pentru bare verticale comprimate si pentru bare innadite prin suprapunere ny 3, pentru toate celelalte cazuri prezentind aceeasi sectiune si acelasi 5.1.3 Ancorarea si inniidirea armiturilor pentru beton armat 5.1.3.1 Ancorarea arméturilor Barele de armatura (sirme sau plase) trebuie s& fie astfel ancorate incat eforturile la care sunt supuse si fie transmise la beton si sa fie evitate fisurarea longitudinala si despicarea betonului. Daca este necesard va fi prevazuté armatura transversali. Ancorarea armitturilor longitudinale se face in mod normal cu: © ancoraje drepte, asigurate prin prelungirea armaturii pe o distant Iyaq (fig. 5.4 a) suficient& pentru a transmite eforturile de intindere de la armiturd la beton prin aderenta; 12 « ancoraje curbe care pot fi sub forma unor carlige (ciocuri) la 150°...180° (fig. 5.4 b), indoituri (coturi) la 90°. ..150° (fig. 5.4 c) sau buele (fig. 5.4 d); ‘© ancoraje cu cel putin o bard transversala sudati pe lungimea de ancorare (fig. 5.4 e). 90°%< @<150° e) d20sg 258 Loy Figura 5.4 Tipuri de ancoraje ‘Ancorajele din figura 5.4a si 5.4¢ nu se pot folosi pentru barele netede solicitate la intindere. indoiturile la unghi drept si cArligele nu sunt recomandate pentru utilizarea in zone comprimate. Cedarea betonului din interiorul ‘cérligelor sau buclelor se pot evita dacd se respect un diametru minim de indoire (tabelul 5.6). Tabelul 5.6 Diametre minime ale dornului de indoire (di) ‘Ciocuri, bucle la bare : individuale Ciocuri, bucle Ia carcase sudate o<16mm| $>16mm|_/ = @<39 sau suduri | in zona indo 206 L_4¢ mo] 8 Diametrul de indoire, d;,, se determina cu relatia: alse 26) fa ‘unde: — Fy este efortul de intindere dintr-o bard sau un grup de bare in contact la inceputul curbei determinat in starea limita ultima. ay este jumitate din distanta intre centrele barelor (sau grupurilor de bare) perpendiculare planului de indoire. — pentru o bard sau grup de bare adiacente fefei clementului, distanta as se ia egal cu acoperirea de beton plus 4/2. Valoarea lui _f., nu se va lua mai mare decat cea corespunzatoare clasei de beton C55/67. Diametrul de indoire nu mai trebuie verificat pentru evitarea cedarii betonului daci se respect conditiile: . ~ ancorarea barei nu necesito lungime mai mare de 5¢ dupa capatul curbei; — bara sé nu fie pozifionata la margine (planul de indoire apropiat de fata betonului) si exist o bara perpendicular cu diametrul > ¢ in interiorul curbei. in cazul betoanelor cu agregate usoare valorile diametrelor dormului de indoire se majoreaza cu 50%, é2n (b+ (6.5) a 123 Lungimea de ancorare de bazii fs necesard pentru ancorarea forfei de intindere dintr-o bari dreapti se determina cu relatia: Oa Inrga = 0,25 4 Set. (6.6) a unde: ¢ ~ diametrul bareis 0.4 ~ efortul unitar in starea limit ultima, determinati in sectiunea de unde se considera ancorarea barei, care de reguld se poate considera la valoarea f,.; Soa ~ efortul unitar de aderenta considerat constant pe lungimea de ancorare (tabelul 5.7). Tabelul 5.7 Valoarea efortului unitar de aderent’, fiy pentru bare profilate cu diametre ¢<32mm. Casa de 1 | Condit Beton | c12/16| c16/20| C2025 €25/30\c30/37| C35/45] C40/S0| C45/55|CS0/6d 55/67) C6075 de aderent2 all | aderenié bunk | 1.65] 195 [38 fa7 | 300 | 330] Ba | as ass | as | a sia £ we oan | 116 | 137 | 158 | 199 | 210 | 231 | 268 | 284 | 305 | 315 | 326 | Pentru bare profilate efortul unitar de aderenfai se calculeaza cu relatia: Soa = 2225 I Ie Soa (5.7) unde: f, ~rezistenta de calcul la intindere a betonului, dar nu mai mare decat valoarea corespunziitoare clasei C60/75; 4h, ~ coeficient care depinde de condifiile de aderenta si pozitia barei in element la tumare (fig. 5.5): a a n< 250mm n> 600mm A Directia de tumare ) Condit bune de aderen SS Condit nesatisficdtoare de aderent Figura 5.5 Conditii de aderenya 4h, = 1,00 —conditii bune de aderenta ; 4, = 0,70 ~ pentru celelalte cazuri si pentru elementele structurale (perefi) turnate in cofraje glisante ; ~ coeficient in functie de diametrul barei 00 — pentru $< 32mm; h, =(132-9)/100 — pentru ¢ > 32 mm 124 Lungimea de ancorare de bazii /j,,,4 pentru efortul unitar capabil al barei fra = 435 Némm? se prezinté in tabelul 5.8 in functie de diametrul barei, precum si in anexa XVI tabelul XVI4, tabelul XVI5 unde sunt calculate lungimile efective in cm. La barele indoite lungimea de ancorare de baz se mAsoara de-a lungul axei barei (fig. 5.6). fn cazul barelor grupate, in relafia (5.6) se utilizeaz diametrul nominal (vezi relafia (5.4). Tabelul 5.8 Lungimea de ancorare de baz Ihqa pentru 54 = fui = 435 N/mm: in functie de diametrul barei Clasa de | | T ~] ‘beton {C121 C16/9| C2072] c25/3| c30/3}c35/4| C4015] C45/5| C50/6 C55/6) C6007 Condit 6}o|s|oj7]/s|o]s}o,7]s deaderenta aderenfé bunk | 66 | 36 | 48 | 40 | 36 | 33 | 29 | 27 d{|a¢d{al/alajalal|alalaja deren 34 | 79} 69 | 58] 32] 47 | AI | 38 | 36 | 35 | 33 nesatisficttoare | d. | ¢@ | a|a¢|a@j)alalalajaja Figura 5.6 Modul de masurare a lungimii de ancorare de baz La betoanele cu agregate usoare in relafia (5.7) se inlocuieste faz cu fing care se calculeaza cu relatia (2.31). Lungimea de ancorare de proiectare necesari /s, se determina cu relatia: Mog = yA Oly 9d = bycin G8) {in care coeficientii @,.., se obfin din tabelul 5.9 Pentru determinarea acoperirii de beton (c.), cu care se intr in tabelul 5.9, se vor respecta condifiile prezentate in figura 5.7 ! AY ' ll | i e ee oe a © | a) bara dreapta ‘b) bara cu cioc c) bara cu bucla cu= min(a’2, ¢1,c) x= min(al2, ¢1) cine Figura 5.7 Acoperirea cu beton, cg pentro grinzi si plici Produsul (2050) trebuie si respecte conditia: e040, 20,70 “ In tabelul 5.9 s-au utilizat urmatoarele notajii: A=(D Ae DAvna)/ 4, (5.10) 4, —aria armaturii transversale de-a lungul lungimii de ancorare adoptata; (6.9) DY Asia ~ aria minima de armaturd transversal = 0,25As pentru grinzi si 0 pentru placis 125 cn Tabelul 5.9 Valorile coeficientilor «, a, ds, @% $1 Os i; i Tip de ‘Bara de armitur j__Factor de influent | ancora) invinsk Comprimaté Drept %=10 [a0 4, =0,7 dack og 23 Forma barclor | Airul decat 1236 rept (in eclelalte cazuri (pt. valoarea lui cy vez fig. 5.7) | Drept | 7S -0,15(cr PVP <1,0 | pr. valores li vex fig. $7) Alta desde | 0.75 a =10,15(¢r30)0 51.0] gy = Acoperirea cu beton |__drept | (pr. valoarea lui ce vez fig. 5.7) Confinarea realizati de armitura transversal | Toate ear = nesudati de armatura | tipurile ee ae oad principalé _| | Confinarea ralizaté de | Toate armitura transversal. | tipurle (pt e sudati de armétura | pozifie vezi Cad principal * fig. $42). | Confinare dati de Toate Puree . presiunea transversal | tipurile ite 1-007 51.0 | *Pentru rezemiri directe Tyg se poate ua mai mic dec Tynan dack exist cel pusin © bari transversala sudatd in intervalul rezemarii, Aceasta ar tebui sa fie la cel puin 15 mm de la fata reazemului (fig. 5.9) ne A, ~aria unei singure bare ancorate cu diametrul maxim; K ~coeficient cu valori prezentate in figura 5.8; p~ presiunea transversala [N/mm*] in starea limit ultima, de-a lungul lui Jog. Ae gy Aw As py As As G1 Aw Wr. iff, ft K-0,1 K=0,05 ‘K=O Figura 5.8 Valoarea coeficientului K pentru grinzi si placi Pentru lungimea de ancorare minima /, ... in lipsa unor reglementiiri speciale se va considera valoarea: — armiturd intinsa (03l,e0 nig > MAX4 109 (6.1) 100 mm ~ armaturé comprimata (0.6%, 92 xin > MAS 10H (6.12) h 00 mm Pentru armaturile intinse, lungimea de ancorare necesard, se poate lua si la valoarea /,., care se determina intr-un mod simplificat dupa cum urmeaz’: Ioag = Glog ~ Pentru ancorare tip bucli, cioe si cot (fig. 5.4 b,c), d)), 126 4, J, -dhygg ~ Pentru ancorarea cu bard transversal sudati (fig, 5.4 e)) Cand pe capatul armaturii longitudinale se sudeazé in sens transversal o bard cu diametrul cuprins intre 14-32 mm (vezi fig. 5.9) lungimea de ancorare de baz obtinutd cu relatia (5.8) se poate reduce cu factorul Fy, /4, unde As este aria barei longitudinale, iar forja de smulgere Fy se determind cu relatia: Pog = aha < Fad (5.13) unde: F, forta de forfecare a sudurii care se determina pentru o fractiune (de obicei jumatate) din capacitatea portanté a barei longitudinale ancorate; (f ~tezistenfa la intindere a armiturii; og ~ efortul de intindere in beton; 1, —lungimea de calcul a barei transversale; Efortul unitar in beton se determing cu relatia: Og = Sot * Fem YS 3a (5.14) incare:c., ~ efortul de compresiune in beton (din rezemare) care actioneazl perpendicular pe cele doua bare (se considera o valoare medie pozitiv pentru compresiune); = 0,015 40,142"; 2(c/9,) +13 ¢ —acoperirea cu beton misurati perpendicular pe cele dous bare, iar lungimea de caleul a barei transversale: Ig = 1964, fya | Oa)” (5.15) ccare nu trebuie si fie mai mare decat lungimea efectivi a barei sau distanja dintre douk bare longitudinale ancorate; ¢, ~ diametrul barei transversale. Pentru bare cu diametrul nominal mai mic sau egal cu 12 mm forfa de smulgere se determing cu relafia: Fogg = Py S164, fos 4/9, (5.16) {n care diametrul barei ancorate s-a notat cu 4. Grupurile de bare intinse pot fi intrerupte peste reazeme (de capét sau intermediare) ca si armiturile individuale. in cazul in care diametrul echivalent este g, > 32mm barele grupului trebuie decalate pe directia longitudinalé conform figurii 5.10. Davi se respecti distantele de decalare precizate in figura 5.10 Ia determinarea lungimii de ancorare necesar’ se va utiliza diametrul fiee&rei bare in parte, in caz contrar aceste Iungimi se vor determina cu diametrul nominal g, al grupului de bare. = 21h yy ACA B FL ig : aL. Figura 5.9 Ancorarea barelor Figura 5.10 Ancorarea grupurilor longitudinale eu bara sudatd la capat de bare prin decalare 127 ———— Barele de diametru mare (¢ 232mm) vor fi ancorate ca bare drepte sau cu ajutorul unor dispozitive mecanice in afara zonelor intinse de beton. in zonele de ancorare se va prevedea o armitur’ transversal suplimentard (fig. 5.11), care nu va fi mai mica decat — in direcfie paralela cu fata inferioara Ay, = 0,254.1, 6.17) ~ in directie perpendiculara pe fata inferioars A,, =0,254,n5 (5.18) unde: A, ~ sectiunea transversala a barei ancorate; n, — numirul straturilor cu bare ancorate in aceeasi seotiune a elementului; n, ~ numérul barelor ancorate in fiecare strat. a) m=1; m3=2 byni=2; m=2 Dn 20,54, DAn 2954), DAs 20,254, Da 2054, Lds As ° LAs Figura 5.11 Armatura suplimentard in zona de ancorare a barelor longitudinale cu g 2 32 mm Armatura transversal suplimentard va fi uniform distribuiti in zona de ancorare, la distante ce nu vor depaisii aproximativ de 5 ori diametrul armaturii longitudinale. Ancorarea armiturilor transversale (etrieri, agrafe, barele transversale ale carcaselor sudate) se face conform condifiilor din figura 5.12. 104 a ee ® if 1 , em mE fot |, 520mm ~ (50mm Figura 5.12 Ancorarea armaturilor transversale 5.1.3.2. innddirea arméturilor Innadirea armaturilor poate fi ficuta: — prin suprapunerea barelor, cu sau fara crlige, indoituri sau bucle; — prin sudare (anexa X); — cu dispozitive mecanice (cuple) care asigur transferul forfelor in cazul solicitirii de intindere-compresiune sau numai de compiesiune (anexa XI);. Este preferabil ca innadirile prin suprapunere si nu fie plasate in zonele in care armiitura este solicitatd la intreaga sa capacitate de rezistenta. 128 Pe cat este posibil suprapunerile barelor trebuie si fie decalate si si fie dispuse simetric si paralel la fafa exterioard a elementului. Distanta liberd (lumina) intre dou bare innddite prin petrecere va satisface valorile indicate in figura 5.13. Figura 5.13 Dispunerea innddirilor prin suprapunere Lungimea de innddire prin suprapunere se obfine cu relatia: [y= ,01,0,0,,050 hy 9¢ 2 Ion (5.19) 03ers ge unde: /,.,, > max|15¢ (8.20) 200 mm 1,194 — Jungimea de ancorare de baza conform relatiei (5.6). rod — Tung Valoarea coeficientilor de corectie a,,01,0%5,,ds sunt cele din tabelul 5.9. Pentru calculul coeficientului c, in relafia (5.9) in locul J Aygg Se va lua 1,04,(o4/f.) cu A, aria sectiunii uneia din barele innddite prin suprapunere. Coeficientul «, se obfine din tabelul 5.10 in functie de procentul de armaturd suprapusi in intervalul 0,65/0 de la central lungimii de suprapunere considerate (fig. 5.14). Tabelul 5.10 Valorile coeficientului a, Procentul de armatura suprapusa {ntr-o sectiune A 1 1,15 14 15 <25% | 33% 50% | >50% in general barele groase (¢ 2 32 mm) nu se innadesc prin suprapunere. Exceptie fac sectiunile de beton cu dimensjunea minima peste 1,0 m sau cazurile in care efortul din bare nu depaseste 80% din efortul maxim calculat in starea limit ultimé. Pentru grupuri alcituite din dou bare cu diametrul echivalent <32mm_suprapunerea urmireste regulile de la barele individuale cu diferenta c& la determinarea lungimii de suprapunere J se Va utiliza diametrul ¢,. Dack grupul de bare este alcdtuit din trei bare sau dou bare dar cu diametrul echivalent > 32 mm, la innddire barele individuale trebuie si se decaleze pe directia longitudinala cu cel putin 1,3/o , dup& cum se observ in figura 5.15. fn acest caz se poate utiliza diametrul unei bare la determinarea lungimii lo, Se vor evita situafiile in care se utilizeaz mai mult de patru bare suprapuse intr-o sectiune, La betoanele cu agregate usoare se limiteazi la 32 mm diametrul barelor inglobate si nu se utilizeazi pachete constituite din mai mult de dowd bare, Diametrul echivalent se limiteazi la 45 mm. 129 h bs bara IT bara II bara IV Bi Sectuneaconsidersta Figura 5.14 Determinarea procentului de armaturd suprapusi intr-o sectiune (ex. bara II si bara III sunt in afara zonei de suprapunere, deci p, = 50% si a =1,4) isn ieee enn ShSeeeaa 0) 13b\_, \ Figura 5.15 innddirea barelor grupate cu ¢ 2 32 mm in zonele de suprapunere a barelor longitudinale se va dispune o arméturd in sens transversal pentru a prelua forjele de intindere ce apar pe direcjia perpendiculara barclor innddite dupa cum urmeaza: — dac& bara suprapust este intins& si are diametrul mai mic decét 20mm sau procentul armiturilor innddite intr-o secfiune este sub 25%, atunci armétura transversal minima prevazindu-se din alte motive (ex. armitura pentru preluarea fortei tSietoare, bare de repartitie) este considerata suficienta. — daca diametrul barei este mai mare de ¢>20 mm atunci armitura transversala trebuie si aib’ o arie totald (fig. 5.16a) nu mai mic& decat aria unei bare innidite (> 4,, > 1,04,,) si trebuie pozifionatd intre armatura Jongitudinala si suprafata betonului in zonele de capat a suprapunerii ~ dac& mai mult de 50% din armaturile longitudinale sunt suprapuse intr-o sectiune gi distanfa intre innddirile adiacente a <10¢ (fig. 5.13), se vor utiliza etrieri sau armaturi transversale in forma de U bine ancorate in corpul sectiunii. — dacd bara inndditi este comprimati atunci armiturile transversale se vor ageza si in exteriorul zonei de suprapunere la o distanfi maximé de 4¢ fat de ambele capete (fig. 5.16b). 2 Estes») re ost ashe i0am Be | aa Lt Ab hy Figura 5.16 Armarea transversala in zona de innddire a barelor longitudinale cu diametrul mai mare de $20 mm: a) intinse; b) comprimate; 130 innddirea plaselor sudate alcdtuite din bare profilate se poate face atit in directia barelor principale (de rezistenta) ct si in cea a barelor secundare (constructive). « fnnadirea barelor de rezistentd se poate realiza fie prin intrepatrundere (fig. 5.17 a), fie prin suprapunere (fig, 5.17). Figura 5.17 innidirea plaselor sudate: a) prin intrepatrundere; b) prin suprapunere fn cazul plaselor innddite prin intrepitrundere (la elemente solicitate la oboseala) aranjamentul barelor longitudinale (lipite) se va realiza conform figurii 5.13. Efectele favorabile ale armiiturilor transversale vor fi neglijate (a = 1,0) in cazul plaselor innadite prin suprapunere, innddirea se va amplasa in zonele in care armatura este solicitatd la cel mult 80% din intreaga ei capacitate. in caz contrar: — in calculele de rezistenfi braful de parghie se va considera pind la centrul de greutate al t randului de armiturd cel mai indepartat de fafa intinsa a elementuluis — la verificarea deschiderii fisurilor in zona imediat dupa innddire, efortul in ofel cu care se intré in tabelele 4.3 si 4.4 se va majora cu 25% din cauza discontinuitiilor de la capatul innddirii, Procentul de armatura principal ce poate fi inndditd intr-o sectiune trebuie s& respecte: ~ pentru plase sudate intrepitrunse prevederile din tabelul 5.10; = pentru plase sudate suprapuse urmatoarea regula 100% daca (4,/s) 4, $1200 mm*/m si 60% daca (A, /S),,., > 1200 mm” /m ; ‘5 —considerandu-se distanja dintre bare, iar A, - aria sectiunii transversale a plasei. imbindrile straturilor multiple trebuie s& fie decalate cu cel putin 1,3% unde lungimea Jo se determina cu relatia (5.19). ‘Armaturd transversal suplimentar& in zona de innidire nu este necesari. © fnnadirea plaselor sudate in sensul armaturilor transversale (secundare) se poate face in aceeasi sectiune. Valorile minime ale lungimii de suprapunere sunt date in tabelul 5.11. a) Ff b) SSS A, pan Figura 5.18 innddirea plaselor sudate in sensul armiturilor transversale: a) cel pufin un ochi de plasa; b) cel pufin dou’ ochiuri de plasa. Tabelul 5.11. Lungimi de suprapunere recomandate in sens transversal ‘Diametrul barelor | am) $6 S150 mm; = cel usin un chi de plas in interval de inne fig. 5.18, | Grgcas 12250 mm: E 3250 mm; 6< 9585 cel putin dowd ochiuri de plasi in intervalul de innddire fig. 5.18b. Lungimi de suprapunere 85<$<12 uti chiuri de plasé in intervalul de innddire fig. 5.18b. 131 5.1.4 Ancorarea si cuplarea armiturilor pretensionate 5.1.4.1 Ancorarea arméturilor preintinse La armaturile prefntinse se definese trei lungimi (fig. 5.19): + 1,~ lungimea de transmitere este lungimea armaturii pretensionate necesari transmiteri intregului efort de pretensionare betonului; # Jag lungimea de disipare (a zonei de transmitere) este distana pe care tensiunile din beton ajung la o distributie liniard in sectiunea transversall; + Jy, Iungimea de ancorare este distanta pe care forta totali de intindere din bard in starea limita ultima, este complet ancorati in beton (adic ruperea barei intervine mai repede decat smulgerea).. - Distributia liniar& a tensiunilor in sectiumea transversal Figura 5.19 Lungimi caracteristice la transferul forjei de precomprimare la beton Valoarea de baz a lungimii de transmitere se determina cu relatia: , La, a, 6 2 (21) nt unde: @; = 1,0— pentru transfer lent; 1,25 ~ pentru transfer brusc; 0,25 — pentru tendoane cu sectiune transversala circular; = 0,19 — pentru toroane din 7 sarme; @ ~ diametrul toronului; mo ~ tensiunea din armatura pretensionaté in momentul transferului; a Sage ~ efortul unitar de aderenté la transfer; Efortul unitar de aderenté, considerat constant in lungul armaturii pretensionate, se calculeaza {n starea limit& ultima cu relatia: Sage = Moh Fete (5.22) unde: 7, =2,7 — pentru sarme profilate; = 3,2 — pentru toroane din 3 si 7 sarme; Pentru alte tipuri de arméturi pretensionate se va lua valoarea dati in fisa produsului, 7, = 1,0 — pentru conditii bune de aderenta; = 0,7 —in celelalte cazuri (in situatii justificate se poate lua 0 valoare mai mare) Saat) ~ °Ste Valoarea de calcul a rezistentei la intindere a betonului in momentul transferului Sault) = 2207 Seat) ve 132 {in functie de situaia de proiectare valoarea de calcul a lungimii de transmitere se ia cea mai defavorabilé dintre cele doua valori (fig. 5.20): 1, =0,8ly, —pentru calculul solicitirilor locale la transfer: yg =12l ~pentru calculul in starea limita ultima (la fortd tBietoare, ancorare ete.) tensiunea, in toron distanta | tata de capait | Figura 5.20 Tensiunea in zona de ancorare la elementele pretensionate: (1) la transfer (2) starea limita ultima Lungimea de disipare se obfine cu relatia: tad? (5.23) Lungimea de ancorare pentru o tensiune de oy in armétura pretensionati se determing cu relatia: -o, ata, go ome 5.24) byt zy Tos ¢ j ~ efortul unitar in armatura pretensionata (inclusiv efectul forte tietoare) calculat int-o unde: sectiune fisuratd (adic © zond unde efortul unitar de intindere din beton depaseste valoarea fox.o.0s)3 Goa ~ efortul unitar in armitura pretensionaté dupa consumarea tuturor pierderilor de tensiune; Sa efortul unitar de aderenta in starea lim ulti’. Valoarea efortului unitar de aderenfai se determina cu o relatie aseméndtoare ca si Ia transfer: apt = Mp2 Soa (6.25) unde: 7,» = 1,4 — pentru sérme amprentate; = 1,2 —pentru toroane din 7 sirme; fog ~ tezistenta de calcul ta intindere a betonului, .4.2 Ancorarea armiturilor postintinse ‘Armaturile postintinse transmit forfele de precomprimare betonului prin intermediul ancorajelor. Tipul acestora depinde de felul armaturilor active, de miirimea fortei de precomprimare, de modul de intindere a armaturilor si de utilajele folosite pentru intindere. Practica precomprimarii cunoaste in prezent o diversitate foarte mare a tipurilor de ancoraje in functie de firma producatoare, Forta de compresiune exercitati de armatura pretensionat& prin ancoraj trebuie sa fie preluati de rezistenta betonului la compresiune si de armaturile prevazute in acest scop. 133 a Forta concentrat& din zona de ancorare, reprezentand efectul precomprimarii, are valoarea de calcul bazati pe valoarca medie a fortei de precomprimare si trebuie si fie in concordanfé cu valoarea caracteristic minima a rezistenfei la intindere a betonului. Tensiunile de intindere din beton datorita actiunii fortei concentrate se determin cu ajutorul ‘unui model biele-tiranfi sau alte metode adecvate, Armiturile prevazute pentru preluarea acestor eforturi de intindere se vor considera cu rezistenfa lor de calcul. Dac efortul in armaturi nu depaseste 300 MPa verificarea deschiderii fisurilor nu este necesara {in mod simplificat se poate considera ca forfa de precomprimare se de 2f (fig. 5.21) pornind de la ancoraj, unde f se poate considera arctg 2/3 vedere de sus sperseazi sub un unghi Bearetg(2/3)=33.7° P vedere laterala = | B_-armatura 1 Rai Figura 5.21 Dispersia fortei de pretensionare la armituri postintinse 5.1.4.3 Cuplarea armitturilor pretensionate Cuplarea a dowd armaturi se poate face inainte de intindere, cand cuplele sunt mobile, sau dupa intindere (a uneia sau a ambelor armaturi), cdnd cuplele sunt fixe. Dispozitivele de cuplare vor fi astfel pozitionate (Iuind in considerare interferenta creata de aceste dispozitive) incat si nu afecteze capacitatea portanti a elementului si si permita introducerea intr-o manier’ satisficdtoare a unor ancoraje provizorii necesare in timpul executiei. in general, dispozitivele de cuplare trebuie amplasate departe de reazemele intermediare. Intr-o sectiune transversal nu se vor cupla mai mult de 50% din armaturi. Calculele pentru efecte locale in beton si pentru armitura transversala trebuie s& se fact in conformitate cu capitolul 3. 5.2 Reguli de armare pentru elemente structurale 5.2.1 Placi 5.2.1.1 Grosimi Grosimea plicilor din beton armat se determina prin calcul ca urmare a verificirilor in stirile limita ultime sau de exploatare normala finand seama totodati de criterii economice, de necesitati de tipizare a cofrajelor si armarii precum si de conditiile tehnologice de executie. Dimensionarea grosimii plicilor trebuie s& asigure: ~ realizarea unui procent mediu de armare sub 0,5% la plicile armate pe doua direotii si sub 0,8% la cele armate pe o directie; ~ deformatii (sageti) in limitele admise; ~ masa necesara pentru asigurarea izolarii la foc si la zgomotele din aer; ~ rezistenfa la strpungere, in cazul planseelor rezemate direct pe stalpi (fara grinzi). Grosimea minimi a placilor se va lua dup’ cum urmeazi: 134 a) La plici armate pe doua directii (Jo/1<2 unde latura scurti este h) : 1/40 — cnd placa este simplu rezemati pe contur; 1/45 — cfnd placa este incastrati elastic pe contur. b) Laplici armate pe o directie (Iy/l1>2) : 14/30 ~ cénd placa este simplu rezemati pe tot conturul;, 1/35 — cfind placa este incastrati pe tot conturul; 14/25 — cind placa este simplu rezemata pe dous laturi paralele; 1/30 — cénd placa este incastratd elastic pe doua laturi paralele; 1/12 ~ end placa este in consol. ©) Laplangee fara grinzi: 11/30 — cénd stilpii sunt fri capitel; 12/32 — cénd stalpii au capitel simplu; 12/35 — cénd stalpii au capitel cu franturd sau cu placi. Grosimea aleasi pentru placa trebuie si respecte si valorile prevazute in tabelul 4.5. Grosimea minima a plicii pline pe grinzi, din condifii de rezistenti, este de 50 mm, dar trebuie si respecte si prevederile minimale din capitolul 6 referitoare la rezistenta la foc. Plicile de beton armat pot indeplini rolul de diafragma orizontala pentru incirciri aplicate in planul lor, dacé au grosimi de cel putin 80 mm. La dalele unde se prevede armaturd pentru forfa taietoare grosimea minima va fi de 200 mm. Pentru plicile pline portante, turnate in situ, armate pe doua directii sau armate pe o directie ~ pentru care b > Shi ler Shy (vezi anexa Il) — se aplicd prevederile de mai jos. 5.2.1.2 Dispociti privind armittura din incovoiere Sectiunea armaturii de rezistenf& rezulta din dimensionare. Diametrul barelor si distanta dintre ele, pentru o sectiune dat’, se alege folosind anexa XVI. La plicile avind /y/ > 2, cu armitura de rezistenté dispus& pe 0 directie, se prevede o armituri de repartifie perpendicular pe cea de rezisten{%, reprezentind cel putin 20% din aria armiturii de rezistenfi din secfiunea cea mai solicitati. Armatura de repartitie se aseazi att in campurile cat si pe reazemele placilor continue (fig. 5.22). fn cazurile cdnd armitura de rezistenti este prevazuti in acecasi sectiune att la partea inferioara cat si la cea superioara a plicii, armaitura de repartitie se dispune pe ambele parti Procentele minime si maxime de armare vor respecta prevederile de la pet. 5.2.2.2. Diametrul minim, pentru bare profilate de rezistenta se ia dupa cum urmeaz&: — la plansee cu grinzi ........ 6 mm (5 mm la plase sudate) ~ la plansee far grinzi ...... 8 mm (10 mm pe reazem) ~ Ia fundafii gi la placi situate in medii corozive ...... 10 mm (8 mm la plase sudate). Diametrul minim la bare netede de rezistenfa se ia de 6mm in cémp si 8 mm pe reazem si de 6 mm (indiferent de pozitie) pentru barele de repartitic. Diametrul maxim se considera 0,1-+2 mm, unde Ayse ia in mm. Distanfa maxima dintre axele armaturilor se va lua: © la armatura de rezistenfé: 200 mm Ia placi cu h, £300 mm, ty $4250 mm la placi cu 300 mm < hy < 400 mm, (8.26) {330 mm la placi cu, > 400 mm, nas = 2h, $200 mm_ pentru plici incdrcate cu forte concentrate. © Ia armatura de repartfi Sh, S poem (527) 200 mm (la plase sudate), 138 pentru placi incdrcate cu forte concentrate. armaturd de_ (rezistenta ciliret Tae TON Nica | 5 bar’ dreapta Figura 5.22 Procedee de armare a placilor continue cu armatura de rezistenta pe o directie folosind plase legate a) deschideri mici, b), ¢) deschideri mari Limitarile in mm din relafiile (5.26) si (5.27) sunt din reglementirile in vigoare la ora actuala in tara noastra. ‘Norma curopeand EC asi la latitudinea fiecirei {iri aceste limitdri, previzind inst urmitoarele valori maxime: 400 mm pentru armatura de rezistenta (250 mm la forte concentrate) si 450 mm la armatura de repartitie (400 la forte concentrate). Numarul maxim de bare in cmp si pe reazeme este de 12 bare / metru. intreruperea armiturilor de rezistent se va face in conformitate cu reglementérile de la grinzi, inloouind in figura 5.43 pe a cu d (adic a= d).. Armarea plicilor din beton armat depinde in principal de urmatorii parametri * modul si caracterul actiunilor (directe sau indirecte); © dimensiunile geometrice ale pliciis * conditiile de rezemare; « tipul armaturii utilizate (plase legate sau sudate), Cateva procedee de armare a plicilor monolite continue, folosind bare independente asociate in plase legate, sunt prezentate in figura 5.22. 136 La placile dreptunghiulare cu /o/ > 2 armatura de rezistenti se dispune dupa deschiderea de calcul a plicii (paralel cu latura mici 1) in zonele intinse conform diagramei momentului incovoietor. Plicile sunt armate de obicei ca in figura 5.22a, adici armitura de rezistenti este alcdtuit dintr-o plasé legat’ asezata continuu la partea inferioara a placii si plase legate izolate alc&tuite din cilareti dispuse deasupra reazemelor. licile mari pot fi armate ca in variantele din figura 5.22b si $.22c. Cel putin jumatate din aria sectiunii armturii intinse din zona momentelor pozitive si minimum 3 bare pe metru, se continu dincolo de marginea reazemului, respectind recomandarile din figura 5.23. ‘Armatura de la partea inferioaré care nu se prelungeste dincolo de reazem se poate ridica si folosi la preluarea momentelor incovoietoare de pe reazem (fig. 5.23). ‘armiiturl de rezistenta Figura 5.23 Armarea placii rezematf pe centura din beton armat Dacéi nu se face un calcul special, conform figurii 5.22 ridicarea armaturilor se face 1a /n/5 (In — find distanta dintre fetele opuse ale celor dou reazeme consecutive, numité si lumina). In eazul plicilor continue cu deschideri egale (in aceeasi situatie se incadreaza si cazul cénd deschiderile nu difera intre ele cu mai mult de 20%) armaturile ridicate intr-o deschidere patrund in deschiderea vecina cu cel putin /y/4, unde se pot termina drept sau cu o indoiturd la 90° (fig. 5.22). ‘Dac armatura ridicatd pe reazeme nu este suficienta pentru preluarea momentului negativ, aceasta se completeazi cu cdlireti care patrund in cémpurile adiacente , de fiecare parte a fetelor reazemului cul, /4. Calarefii se termini drept sau se pot termina cu picioruse de rezemare (fig. 5.22). in cazul plicilor continue cu deschideri inegale, locul de oprire a barelor ridicate sau a calaretilor se calculeaza in functie de lumina cea mai mare aferent& reazemului respectiv. ‘La reazemele marginale ale plicilor simplu rezemate se recomanda ca ridicarea armaturii de rezistenfd s8 se facd la [y/10 (fig, 5.22). Simpl rezemare se considera atunci cdnd placa nu face corp comun cu grinda sau centura pe care reazema sau daca reazemi direct pe zidarie (fra intermediul ‘unei centuri) precum si atunci cand grosimea peretelui este mai mica decat 250 mm sau lafimea pe care reazema placa (dimensiunea a din fig. 5.22) este mai micd decdt 1,5h,. ‘Atunci cdnd placa este incastratd elastic in reazemul marginal, adicd face corp comun cu grinda sau centura marginala, sau patrunde in zidairie pe o latime de cel putin 2%, modul de ayezare ‘a armaturii de rezistent pe reazemul marginal va fi acclasi cu cel de pe reazemele intermediare {fn cazul cdnd la reazemele marginale exist posibilitatea realizArii unei incastrari elastice, de care mu s-a finut seama in calculul solicitarilor, se va prevedea o armaturi la partea superioar§ a reazemului de cel putin 0,25 din armatura din cémpul adiacent. La dimensionarea plicilor incastrate in zidarie, efectele defavorabile ale momentelor de incastrare perfecti se iau in proporfie de 100%, iar efectele favorabile in proportie de 50%. La plicile armate pe 0 directie se prevad armituri transversale secundare reprezenténd cel putin 20% din armiturile de rezistent. fn vecindtatea reazemelor nu sunt necesare arméturi transversale pe barele de rezistent superioare daci nu existé un moment incovoietor transversal. 137 ee La plicile cu armitura de rezistent& pe o directie, se prevede peste reazemele paralele cu armitura de rezistenf& din plac’, 0 armare suplimentard alcituit’ din cAlareti asezati perpendicular pe armitura de rezistent& din placi (fig. 5.24). Sectiunea cdlirejilor va reprezenta cel putin 76 mm/m pentru bare profilate sau 548mm/m pentru bare netede. Cildrefii vor patrunde in plac& de fiecare parte a reazemului pe o lungime de % din deschiderea de calcul a plécii (latura scurta). Reazemul deasupra ciruia se aseazd armiitura suplimentard poate fi o grind& principal (ca in figura 5.24), un perete de zidarie sau din beton armat (diafragma). in cazul cand placile sunt solicitate de incdrcéri temporare sau mai mari decdt 10 KN/m’, se recomand& ca aria armaturii suplimentare a cAldretilor s& fie verificata si prin calcul. [bean SECTIUNEA |-1 are ls ln suplimentara ¥ / (chit) | SAG armatturt | |_| calareti de rezistenta aul 4 din plasé hod | Ld (grinds 4 47 grinds grinds _| Secunders secundaré ——_Brinipal _ ee principal Figura 5.24 Armarea suplimentard a placii pe reazemele paralele cu armatura de rezisten{& dispusd peo directie Armarea cu plase sudate se face utilizind sortimentele catalogate sau plase alcdtuite in conformitate cu anexa XIV. Modul de armare a placilor monolite cu armatura de rezistent& pe o directie este prezentat in figura 5.25. Se utilizeaz& plase plane (fig. 5.25 a...c) sau in rulouri (fig. 5.25 d). Cel putin 1/2 din aria sectiunii armaturii aferenti momentului incovoietor maxim din cémp se prelungeste peste reazeme. Deasupra reazemelor intermediare, plasele plane pitrund in plack de fiecare parte a reazemului cu 1/4 din lumina cea mai mare aferent reazemului respectiv (fig. 5.25 a). CAnd aria armaturii este mai mare se pot utiliza, pe reazeme sau / si cimp, dou randuri de plase plane de aceeasi latime asezate decalat (fig. 5.25 b) sau cu lafimi diferite agezate suprapus (fig. 5.25 c). La utilizarea plaselor in rulouri, acestea se ridicd pe reazemele intermediare la 1/4 din lumina, acolo unde se intrerupe si eventuala armaturd suplimentara necesaré cdmpului marginal (fig. 5.25 d). Daca existd posibilitatea unei incastrari partiale a plicii in reazemele marginale, de care nu s-a tinut seama in calcul, se prevede o plas suplimentard care patrunde in deschidere pe o lungime de 0.20 1, misurati de la marginea reazemului (fig. 5.25 a). Armitura perpendicular pe reazem, din aceasti plasd, va reprezenta un procent de armare de 0,13%, recomandandu-se si nu fie mai micd de 695, 6 mm/m. Ancorarea acestor plase se face prin dispunerea unei bare transversale dincolo de reazemul teoretic, in cazul unei incastréri de un grad mai ridicat, ancorarea plaselor se face pe 1,5 ochi de plas, capiitul acesteia putindu-se indoi in jos la 90" (fig. 5.25). Diametrul barelor transversale dispuse dincolo de reazemnul teoretic trebuie si fie minim jumatate din diametrul barelor longitudinale de Tezistenta. La planseele cu grinzi principale si secundare (la care armitura de rezistenfé din placa este de obicei paralela cu grinzile principale) se aseazi peste grinzile principale plase sudate cu o armatura minima 59/150 mm, in conditiile prevazute la plasele legate (vezi fig. 5.24). 138 4d) Wor | S Te bow a Figura 5.25 Armarea plicilor monolite din beton cu armatura de rezistenta pe o directie folosind plase sudate La phici dreptunghiulare cu > //; < 2 (/2— find latura mai mare a panoului) in cimp, armitura paraleld cu latura mica a placii (/:) se aseazai mai aproape de partea inferioara a placii. La plicile incastrate pe contur (plici continue) cel putin 1/2 din aria armaturii din cmp, dar cel putin 3 bare pe metru, pe fiecare directie, se prelungesc dincolo de reazem, ancorandu-se (daca se intrerup) conform prescriptiilor din acest capitol. Restul barelor se ridicd pe ambele directii dupa un calcul aferent sau la distanta de 1/5 din Iungimea misurati dupa deschiderea mica (fig. 5.26). Barele ridicate se pot intrerupe in cémpul alaturat la 1/4 din lumina masurat dup deschiderea mic’. Figura 5.26 Asezarea armaturii de rezistenyi pe douk directii sub forma de bare independente asociate in plase legate 139 La placile cu o suprafati mai mare de 15 m’, armatura din camp dimensionata la moment maxim pe fiecare directie se poate reduce cu 50% in fasiile marginale. Latimea fasiilor se stabileste in functie de modul de rezemare conform precizarilor din figura 5.27. b) bs as One oe os tare WS de ain 0540, wh Figura 5.27 Fasii marginale la plici armate crucis in functie de modul de rezemare La placile marginite pe tot conturul de grinzi cu care fac corp comun, se pot reduce ‘momentele incovoietoare sau aria sectiunii de armiturd, dupa cum urmeazi: — in toate cémpurile intermediare si pe reazemele intermediare incepdnd cu al treilea de la margine, cu 20%; — in deschiderea marginala si pe al doilea reazem de la margine cu 20%, daca Iy/ly < 1,5 si cu 10% daca 1,5< /y/h < 2. Armiitura pe reazem se aseazi uniform distribuit pe laturile plicii si se poate reduce cu 50% in fisiile de margine. Barele ridicate din cmp se completeaza fie cu barele ridicate din cdmpul aliturat, fie cu calareti care se opresc la %4 din lumina deschiderii mici a plici (fig. 5.26). Armarea zonelor de colf se face la plicile simplu rezemate pe contur, ale céror colturi sunt impiedecate a se ridica (fie prin ancorare, fie prin incarcarea fiecdrui colt cu cel putin 1/16 din incircarea totala a plicii). Aria sectiunii de armaturd se considera egala cu cea maxima din emp, iar modul de agezare este precizat in figura 5.28. Tindnd seama de solicitarile ce apar in colfuri, armatura rationalai este cea oblica, care necesita insd o manoperd mai mare. in practicé se prefer utilizarea unor plase ortogonale, mai usor de executat desi consumul de material este mai mare (aproximativ de trei ori) fata de varianta precedents Dacé se utilizeaza plase sudate la armarea plicii: ~ asezarea armiturii in cdmp se face findndu-se seama de posibilitatea reducerii cu 50% pe fasiile marginale definite in figura 5.27. in acest scop in zona central a plicii se aseazi plase suplimentare intr-una sau mai multe buciifi cum se araté in figura 5.29, innddirea 140 plaselor se face conform figurilor 5.17 si 5.18. Peste sectiunea in care armaturile plaselor suplimentare (pe réndul 2) nu mai sunt necesare din calcul, acestea se ancoreaza astfel: ~ la reazeme incastrate, cu 15 d sau cel putin cu 200 mm, din sectiunea 0,2 /, mésurata de la marginea reazemului; ~ la reazemele simple, cu 30 d respectiv cu un ochi de plasa, din secfiunea 0,125 J; msurat& de la marginea reazemului a) 03h, AS by 03h DA le rm ae Figura 5.28 Armarea zonelor de colt ale blicilor simplu rezemate pe contur avand colfurile ancorate: a) aimare superigpr’s b) armare inferioara Ca si in cazul plaselor legate, armatura din fasiile marginale trebuie si satisfac& conditiile de procent minim de armare, diametre minime si distanfe maxime dintre bare. Armarea pe reazeme cu plase sudate se face utiliziindu-se o singura plasé, plase suprapuse de litimi diferite sau plase suprapuse de aceeasi lafime montate decalat (fig. 5.30). Armiitura se aseazi uniform pe reazeme, litimea plaselor si modulul de suprapunere se determin din conditia ca plasele din primul rand si patrunda in cdmpul adiacent cu 0,2Slpin, iar cele suprapuse cu 0,15/nin intocmai ea si la armarea pe reazeme pe 0 directie cu plase sudate (vezi fig, 5.25), Pe fasiile de margine, armatura de pe reazeme se poate reduce cu 50%. a) Th py qf — f7 Pail | 1 TAROT OFA L yh wey I why IY fle) WY WEY? Ws th y HT y AlT ae 4 Figura 5.29 Moduri de armare in cimp a plicilor armate pe doua directii folosind plase sudate suprapuse: a) plas suplimentaré dintr-o bucat; ») plasa suplimentara din doud (sau mai multe) bucifi Armarea zonelor de colt a plicilor simplu rezemate se face conform precizirilor de la plasele legate, utilizindu-se plase sudate ortogonale, agezate la partea inferioara si superioari a colfurilor la by trieri suplimentari Figura 5.31 Armarea marginii libere a placii 3 Dispozitii privind armarea la forfi taietoare O placa in care se prevede armatura la fora tietoare va avea grosimea de cel putin 200 mm. Pentru dispunerea armiturii la forta tiietoare se vor aplica regulile de la grinzi, cu exceptia modificarilor prezentate in cele ce urmeaz. Unde este necesard armatura la forfecare, aceasta nu va fi mai mica decat 60% din valorile minime prevazute la pet. 5.2.2.3 pentru grinzi. in plici, daca |V;,| Shu oa (Vezi cap.3), armitura la forfecare este constituitd in intregime din bare ridicate ori din ansambluri de forfecare. Distanfa maxima (Spar) dintre etrieri este 0,75d, iar intre barele inclinate d (spor Se masoard dupa axa placii). Distanfa transversal maxima intre armaturile de forfd tdietoare se limiteazi la 1,5d. 5.2.1.4 Plici tip dala * Armitura de rezistenfé pentru preluarea momentelor incovoietoare in zona stilpilor intermediari, 0,5 4y din armatura rezultati in urma dimensionirii la momentul negativ se va repartiza pe o litime egal cu suma a 0,125 ori Latimea panoului de dala de © parte si de alta a stilpului; 4, reprezinti aria sectiunii armaturilor necesare pentru a prelua ‘momentul negativ total care actioneazi pe suma a dou jumatiti de panouri adiacente stalpului. La partea inferioara a dalei se vor prevedea cel putin dow bare dupa cele dou’ directii principale, ortogonale (5.32). 142 in zona stalpilor marginali si de colt armatura de rezistenfa se va amplasa pe latimea activa b conform figurii 5.32b, unde y reprezint& distanta de la marginea dalei la fata stlpului interioara dalei. Putem avea situajia y > c, pentru stalpii de margine sau 2>c, si y>c, pentru stilpii de colt. Figura 5.32 a) Armatura de rezistenta pentru preluarea momentelor incovoietoare la placile tip dali; ) Lagimea activa, b., a unui plangeu dala 3 Modul de armare si locul de oprire al barelor de rezistenf dupa [1] se prezinta in tabelul 5.12. ‘Tabelul 5.12 Modul de armare si locul de oprire al barelor de rezistenta Here az wleles a Sigs FARA CAPITEL cucarrreL 2/8lba | 50 a3 3” [raul 3 a Bi. |B] 8/0 a \2] | {Linacaaa moan sepemt jn elel & | fon Ozh, ok Ta 8 8] 100 oo “Tt a ow a) | 0 2/8. © enemies) © (nummy contains Ey © © Armitura necesara din strapungere La strépungere se poate lua in considerare numai armétura situat intre aria incdrcatd (aria stilpului) si perimetrul de control A (fig. 5.33a,b). ‘Armatura sub formé de etrieri se va aseza perimetral, pe cel putin dou rinduri, iar distanta ‘ntre acestea mu trebuie si depaseascd 0,75d (fig. 5.33a), la fel in cazul utilizatii unor domuri speciale cu capete in forma de ancoraje (fig. 5.33b). Distanja intre etrieri masurata in jurul perimetrului de bazi de control (A) nu trebuie si episeascd 1,5d, iar in jurul perimetrului pind unde se aseazi armatura transversala (B) si nu fie mai mare de 2d (fig. 5.33b). intre perimetrul B si perimetrul de unde nu mai este nevoie de armatura C , distanta trebuie s& fie mai mic& decat 15d. in cazul utilizirii barelor inclinate dispuse conform figurii 5.33c). un singur rand de etrieri perimetrali este suficient. Acolo unde este nevoie de armétur’ transversal pentru strépungere aria minima a unui etrier (sau echivalent) se verifica cu relatia: sina +eose 4 5 ggg via (5.28) 55, " unde: s, — distanfa in sens radial intre etrieris Ss; —distanta in sens tangential intre etrieri; @ ~unghiul dintre armiitura transversala si cea longitudinala (pt. etrieri verticali @=90" si sina =1), Numai acele armaturi inclinate se pot lua in considerare in calcule care tree prin zona incdrcata sau la 0 distanfé ce nu va depasi 0,25 d de la periferia acestei zone (fig. 5.33¢). Distanja intre fata interioard a reazemului si armétura inclinati cea mai apropiaté Tat in considerare conform calcului, nu va depiisi 0,5 d (aceasta distanja se va considera de la nivelul 144 armaturii intinse). Daca barele ridicate sunt previzute numai intr-un singur plan, inclinarea lor se poate reduce la 30 a > (Bl ei det de cael (B-peinen conl pn nce Sem at ume (G-Foimon dct eae scr sana arena ob ») <0254| | Figura 5.33 Armares la stripungere: a) pozitia etrierilor, b) pozitia domurilor, c) pozitia barelor ridicate 5.2.1.5 Realizarea golurilor in placi Capacitatea portanta a plicilor cu goluri depinde de pozitia, mfrimea si forma golului, de modul de rezemare si de armare a plicii precum si de modul de aplicare al incarcarilor. La plicile cu armatura de rezistenta pe o singuri directie, asezarea armaturilor in jurul golului depinde de marimea acestuia. Cénd dimensiunile golului sunt mai mici decdt 1/$ din deschiderea placii, armatura echivalenti cu cea care intersecteazi golul se aseaz8 la marginile acestuia prelungindu-se cu lungimea de ancorare (fig. 5.34). In cazul goturilor mari asezate la mijlocul deschiderii plicilor armate pe o directie (fig. 5.34) armitura pe deschiderea de calcul (/.) se dimensioneaza la un moment incovoietor majorat dat de relafia aproximati m, -[euas-cave(2) pe (5.29) 145 si se aseaz de o parte si de alta a golului pe o laime: 08 -- (5.30) max (@: ; a2) <0,2 ke o> Behe 2 |\bare suplimentare de bordaj Figura 5.34 Asezarea armaturii in jurul golurilor mici Pe directia armaturilor de repartitie, de o parte gi de alta a golului ~ atunci cand b/a>0,5 se ‘aseazA o armatura dimensionatd la momentul incovoietor: m, =0,125qa(a+2b,) (5.31) Daca b/a<0,5, momentul de margine m, se calculeaz ca pentru o placa rezemata articulat pe trei laturi si liberd pe latura a. Marginile golului se armeazA prin indoirea barelor (sau a plaselor) din camp sau prin prevederea unor armaturi speciale in forma de agrafe (fig. 5.35a) respectind cele ardtate in figura 5.31. Plicile dreptunghiulare armate pe doua directii, prevazute cu goluri, se pot trata, in cazul golurilor mici ca si in figura 5.34, iar pentru golurile mari in mod simplificat, ca plici rezemate pe trei laturi (fig. 5.35b). La o alegere rationala a conditiilor de margine se pot determina solicitarile cele mai defavorabile in scopul dimensionarii arméturii. Armaturile suplimentare, care mirginesc golurile, se dispun pe lungimea deschiderilor de la reazem la reazem. Mai golurilor se armeazi longitudinal, la partea inferioard si cea superioard, realizindu-se grinzi avind indljimea egal sau mai mare decat grosimea plicii, Armitura superioara are menirea de-a acoperi eventualele incompatibilitati ce nu pot fi evitate la utilizarea unor metode aproximative de caleul a solicitiilor. Armaturi inferioari pe directia solicitirilor maxime se continua pe reazeme fara a se reduce sectiunea transversala. ibe i iba ~ SECTIUNEA 1-1 a | | lob x + i ie, i" | [be + agrafa | ' _ suc DET Lo | oem Lap 1 1 mot Aistrbuyia armiturt up ean 2 ; SecTUNEA 22 t + 5 i jeedl |= tf Ey + 4 ' -— 2h 2 2h “4s — — a ha se-va tine cont sus 2 de momentul negativ g jos. jos » Figura 5.36 Armarea rampei si podestului la o scar 5.2.1.7 Centuri Se recomanda ca plangeele din beton armat care reazemé pe zidarii marginale la cladiri situate in zone seismice sau amplasate pe argile contractile si fie previzute cu centuri de beton armat (fig. 5.37) avind aria sectiunii transversale cel putin 50,000 mm? (250 mm x 200 mm). Latimea si indlfimea sectiunii transversale a centurilor vor respecta si urmatoarele conditii minimale: ~ latura micd 2 250 mm dar > 2/3 din grosimea peretelui; — inaltimea minit 00 mm; ~ procentul minim de armare longitudinala va fi; ~ 1% pentru zonele seismice cu a, > 0,20 g; 147 ~ 0,8% pentru zonele seismice cu dy < 0,16 g. Diametrul barelor longitudinale va fi de cel putin 10 mm. Diametrul etrierilor va fi > 6 mm si se dispun la 0 distant maxima de 150 mm in camp curent si 100 mm pe lungimea de innadire prin suprapunere a armaturilor longitudinale. Innddirea barelor longitudinale din centuri se va face prin suprapunere, fird cérlige, pe 0 lungime 4 > 60 d. Sectiunile de innidire vor fi decalate cu cel pujin 1,0 m; intr-o sectiune se vor innddi cel mult 50% din barele longitudinale. Centurile vor fi continue pe toati lungimea peretelui si vor aledtui contururi inchise. La colturile, intersectile si ramificatiile peretilor structurali se va asigura legatura monolita a centurilor amplasate pe cele dou’ directii, iar continuitatea armaturilor va fi realizati prin ancorarea barelor longitudinale in centurile perpendiculare cu In > 60d. Centurile de la nivelul planseelor curente si de acoperis ale constructiilor din zone seismice cu 4, 2 0,20 g nu vor fi intrerupte de golurile de zidirie. Pentru a, <0,16 g se accepta intreruperea in dreptul casei scirilor sau a lucamelor cu conditia sa se prevada doi stalpigori de beton armat monolit Ja marginea golurilor. a at] 4-2 50000mm* | Buieri #2:.6mm Er + Stes: 150mm sig itl a 5 pz pt. a>02g Sh 2 S 4210 mm > 0,8% pt. a: < 0,16 8 ' b> min {250mm (2/3 be Figura 5.37 Armarea centurilor 5.2.2 Grinzi 5.2.2.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale Forma secfiunii transversale a grinzilor monolite este de reguli in T si mai rar dreptunghiulara, trapezoidala sau alte forme. indltimea minima a grinzilor se considera o fractiune din deschiderea de calcul J, dupa cum urmeazi: ~ pentru rigle de cadru i grinzi principale ... MS ~ pentru grinzi secundare si nervuri dese simplu rezemate.... 120 ~ pentru nervuri dese incastrate elastic ... : nner HOS ~ pentru nervuri la plangee casetate simplu rezemate pe contur. neers 130 ~ pentru nervuri la plansee casetate cu continuitate pe cel putin o laturd IB indltimea aleasa pentru grinda trebuie sa respecte gi valorile indicate in tabelul 4.5, Raportul dintre inaltimea si latimea sectiunii transversale va fi mai mic decat 4, dar se recomanda urmatoarele valori: W/b=1,5...3 pentru grinzile cu sectiunea dreptunghiulard si ‘ib = 2...3 pentru cele cu sectiunea in T. Daca stabilitatea laterala a grinzilor este asigurat (ca de exemplu la planseele casetate), se pot adopta si rapoarte mai mari. Grinzile solicitate la incovoiere cu torsiune, cand momentul de torsiune este cel putin 1/3 din momentul de incovoiere, se recomandi s& aibi raportul h/b < Laimea sectiunii transversale de beton b trebuie si respecte si prevederile de la punctul 6.2.1, adic dimensiunea minima pentru rezistenta la foc. Latimea minima a grinzilor va fi cel putin 200 mm. La grinzile monolite dimensiunile sectiunii transversale se stabilesc de regulé multiplu de 50mm. 148 Ganzile monolite au, de reguli, sectiunea transversal constant pe deschidere. La solcitat si deschideri mari grinzile se pot ingrosa pe reazeme sub forma unor vute (fig. 5.38). Panta maxima x vutelor ce se ia in considerare in calcul este de 1/3, Figura 5.38 Geometria vutelor Jn functie de raportul dintre deschiderea grinzii 1 si insltimea h a sectiuni transversale, gtinzile se consider’: ~ lungi (zvelte), dacd i/h > 8; ~ scurte (scunde), daci 2 1000 mm se respect prevederile de 1a punctul 4.2.1 privind armiturile de pe fetele laterale. Asezarea armaturii in ungul grinzii, depinde mai cu seam, de alura diagramelor solicitarilor (moment incovoietor sau intinderea in armatura si forti thietoare), de condifiile de rezemare a grinzii (rezemare simpl, incastrare sau continuitate), de zveltefea grinzii (raportul 1/h) si de tipul armaturi folosite (carcase legate sau sudate). La grinzile scurte simplu rezemate, solicitate moderat de o incdrcare uniform distribuitd, armatura longitudinala se prevede constant pe intreaga lungime. Aceast armaturi poate fi 0 carcasi spafiald legat sau mai multe carcase plane sudate (fig. 5.41a). La grinzile continue solicitate predominat cu incircare uniform distribuiti avand o intensitate redusi, oprirea arméturilor longitudinale se poate face in mod simplificat in locurile indicate in figura 5.41b, 150 a) © carcase plane sudate cn | Lhe pmax(0.3ls, 0. 3 =n S18 As - - la “min j bare Pel2Sby Ge ? Figura 5.41 Armarea grinzilor solicitate moderat de o incarcare uniform distribuita: a) grinda scurta : simplu rezemati; b) grind continua La grinzile continue solicitate de forte concentrate importante plasate in apropierea reazemelor (salturi mari in diagrama de forfi tiietoare) se poate opta pentru ridicarea barelor longitudinale (fig. 5.42). Pe reazeme armaturile ridicate pot participa pe lang barele independente (cilireti) la preluarea momentelor negative. P P - < Sym [ 0.7 hy Bara constructive calareti _ Se NL Aa V3 14am Ska aa min, 2 bare ‘min, 2 bare Figura 5.42 Ridicarea armaturii intinse (S,max este distanta maxima dintre etrieri, vezi pet. 5.2.2.3) Aria barelor longitudinale si lungimea carcasclor, atit la grinzile simplu rezemate cAt gi la cele continue, se stabileste din conditia ca momentele capabile si urmreascd (cit mai aproape) diagrama momentelor cauzate de incarcatr (fig. 5.43). La grinzile putemnic solicitate locul de oprire a barelor drepte si a celor ridicate se poate stabilii in functie de diagrama momentelor capabile sau in functie de diagrama fortei de intindere 151 capabile din armétura de rezistenfi care se objine, de fapt prin reducerea diagramei de momente capabile cu valoarea brafului de parghie z. in zonele seismice cel putin jumiitate din sectiunca de armaturd comprimat Se prevede armare continua pe toati deschiderea grinzii dupa cum urmeaz’: — Ia partea superioara si inferioara a grinzilor se prevad cel putin cate doua bare cu suprafatd profilat cu diametrul > 14 mm; — cel putin un sfert din armatura maxima de la partea superioari a grinzilor se prevede continua pe toati lungimea grinzii tins se prevede gi in zona a b infaguratoarea efortului de intindere Fu din solicitare (Mai + No) de rezistenta Infiisuratoarea efortului de intindere dilatata hoa | Diagrama fortei de intindere capabilé | in armatura de rezistenti Fir Figura 5.43 Curba inféiguratoare pentru calculul elementelor incovoiate. Lungimi de ancorare: a) finand cont de variatia liniard a efortului in armatura pe lungimea Jig, b) in mod acoperitor Lungimea armiturilor longitudinale intinse se determin respectind urmitoarele recomandari ~ curba infisuritoare a fortei de intindere din armaturile longitudinale se objine printr-o deplasare cu a) fata de curba infasuratoare a lui F,y (Fy este forfa de intindere din armatura longitudinald determinata din calculul sectiunii transversale, vezi cap. 3); — dac& armatura transversala este necesara din calcul, a, =0,5z-(ctg0 ~ ctg a) ~ dacd armitura transversal nu este necesard pentru preluarea forfei tietoare, a, =d ; ~ pentru armitura din talpii, situatd in exteriorul inimii, a; va fi sporit cu distanja de la bari pand la inima (figura 5.39); ~ din punctul in care barele nu mai sunt necesare ele vor fi prelungite cu lungimea /,, 2d, ~ diagrama efortului capabil de intindere in armaturd la starea limita ultima trebuie si se situeze in afara curbei inf¥surdtoare a efortului de intindere in armaturd produs de actiuni, deplasati ca in figura 5.43, ~ este permisi, de asemenea, utilizarea unei diagrame in care rezistenta la intindere este scizuta progresiv pe lungimea /,, ~ lungimea de ancorare a barelor inclinate, care ucreazii la forfa tiietoare, nu va fi mai micé de 1,30-/,, in-zona intinsd si de 0,70-l,, in zona comprimatt. 152 Figura 5.44 Ancorarea armiturii inferioare la un reazem marginal: a) direct, b) indirect. Ancorarea armitui astfel: ~ cel putin 1/4 din armaturile longitudinale ale cémpului vor fi prelungite pe reazem, — ancorarea armaturii va fi capabila si reziste la o fort de intindere: p= | Ney (5.34) z unde Ng, reprezint& forta de intindere de calcul, ~lungimea de ancorare se miisoari,de la linia de contact dintre grinda si reazemul ei (fig. 5.44) si se va lua conforip relatiei (5.8). Ancorarea armAturii inferioare pe reazemele intermediare se va face astfel: ~ cel putin 1/4 din armaturile longitudinale ale edmpurilor vor fi duse peste reazeme, ~ ancorarea armaturii va avea hungimea’ de cel putin 10d (pentru bare drepte) sau nu mai putin decat diametrul domului dy la d<16mm si 2d, la d>16mm (pentru indoituri gi ciocuri) (fig. 5.45a) ~ se recomanda ca armarea si fie continua si capabili si preia momente pozitive accidentale (tasarea reazemului, explozi), (fig. 5.45b sau c). a) b) doy c) i 1s inferioare Ia un reazem marginal, cu sau fara incastrare partial’, se va face 12 10d =~ -+1>desau 2de ++ I> 10d Figura 5.45 Armarea pe reazemele intermediare 5.2.2.3 Dispozifii constructive privind armarea transversal Armatura necesara pentru preluarea forfei thietoare va respecta urmitoarele prevederi: ~ va forma unghi de 45°...90" cu axa longitudinala a elementului structural, — va consta dintr-o combinatie de: ~ etrieri ce cuprind armatura longitudinal’ intinsd si zona comprimata (fig. 5.46), — bare inelinate, —ansambluri de forfecare in forma de carcase, scare etc, din bare de inaltd aderentZ, independente de armétura longitudinala dar care trebuie ancorate corespunzitor in zonele comprimate $i intinse. ~ etrierii vor fi ancorati corespunzator; © innddire prin suprapunere a ramurii de Manga suprafata inimii grinzii, cu cA etricrii nu sunt solicitati la torsiune; — cel putin 50% din armatura necesari pentru preluarea forfei taictoare va fi sub forma de etrieri si agrafe. te 0 erier eae ermetral perimetral interior ime inet Figura 5.46 Exemple de combinafii de etrieri si armaturi transversale Coeficientul efeotiv de armare transversal p, se determin’ cu relatia: A =—4m __ 5.39) s-b, sina oy Pw unde: 4,, aria armaturii transversale in interiorul lungimii s; 5 ~ distanta dintre armaturile transversale, — lagimea inimii elementului, @ ~ unghiul dintre armatura transversal si axa longitudinala (pentru etrieri @ = 90° si sina =1) Coeficientul efectiv de armare transversal trebuie si fie mai mare decat valoarea minim’ obfinuti cu relatia: i Sa in zonele plastice potentiale ale grinzilor participate la structuri antiseismice cu ag>0,12g trebuie s& se respecte si conditia p, .., 20,002. Distanfa maxima s,m pe directia longitudinalA intre ansamblurile de forfecare (fig. 5.47) este definita cu relatia: Sigua = 0,75d (1+ cigar) (637) sinu va depasi valoarea de 300 mm. Pani = 9508 (5.36) < < 50mm = t S Sh a Figura 5.47 Distanfe maxime intre armiturile transversale. Distanta maxima pe directie longitudinal dintre barele inclinate este definiti de: Spmmn = 0,6d (1+ cfg a) (5.38) Distanqa transversala dintre ramurile de etrieri sau agrafe nu va depasi: Sinn = 0,75d< 600 mm (5.39) La grinzile late b > 650 mm se prevad etrieri suplimentari sau etrieri dublati (fig. 5.48). 134 Figura 5.48 Armarea transversal a grinzilor late a) prefabricate, b) monolite La grinzile care fac parte din structuri antiseismice zonele de la extremitajile grinzilor cu lungimea /,, masurata de la fafa stilpior (fi ig. 5.49), precum si zonele cu aceasti Iungime, situati de © parte si de alta a unei secfiuni din cd pup grinzii unde poate interveni curgerea in cazul combinatiei seismice de proiectare, se considera zone critice (disipative). | TTT Tt Tl Ler=1,5h pentru clas de duetilitate H le=h — ~ pentru clasa de ductilitate M Figura 5.49 Zone critice la grinzi Etrierii prevazufi in zona criticd trebuie sa respecte conditile = diametrul etrierilor d,,, > 6mm; ~ distanfa maxima dintre etrieri va respecta conditiile: Sipe S min ‘ 30 m7 pentru clasa de ductilitate H (5.40) Sa $ min f 200 mam, | pentru clasa de ductilitate M (41) \ in care dyy este diametrul minim al armaturilor longitudinale. 5.2.2.4 Armarea la torsiune in cazul grinzilor solicitate la torsiune trebuie sd se respecte urmitoarele reguli: ~ etrierii vor fi inchisi si ancorati prin suprapuneri sau cu cérlige la capete, conform cu figura 5.50 si vor forma un unghi de 90° cu axa elementului structural, 158 = mirimile previzute la pet, 5.2.2.3 referitoare la procentul minim de armatura transversald si distanja maxima dintre armaturile transversale sunt valabile si la elementele torsionate. — suplimentar, distanja longitudinal dintre etrieri nu va depagi 5) 4 Ste/8, — armatura longitudinal’ va fi astfel distribuita ca in fiecare colt si se afle cate o bard; celelalte vor fi distribuite uniform pe conturul interior al etrierilor la maxim 350 mm distanfA intre axele lor. | | Figura 5.50 Exemple de armare la torsiune: a) situafii recomandate, b) situafie nerecomandata a) 1 by 230, <39) 29, 5.2.2.5 Armarea de suprafait in anumite cazuri este necesari prevederea unei armituri de suprafati, fie pentru controlul fisurari, fie pentru asigurarea unei rezistenfe adecvate la exfoliere a stratului de acoperire. Armatura de suprafati destinati impiedicarii exfolierii, de exemplu la actiunea focului (copitolul 6), sau unde sunt utilizate grupuri de bare, sau bare cu diametrul peste 30 mm, va fi aledtuit sub forma unei plase din sérme cu diametrul mic, de inalti aderent si va fi amplasat in exteriorul etrierilor, conform figurii 5.51. Aria armaturii de suprafata (pe cele dou’ directii) Aju trebuie s4 nu fie mai mick decat 0,01Aeze Sau 0,00SAczex pentru stratul de acoperire mai mare de 70mm, unde Acer: este aria betonului (hagurat in figura 5.51) care se exfoliaz’. Acoperirea minimg necesara a armiturii de suprafata va respecta prevederile de la pet. 5.1.1. Barele longitudinale ale armaturii de suprafafi pot fi luate in considerare ca si armaturd longitudinal de incovoiere, iar barele transversale ca armatura de forfecare, cu conditia satisfacerti filor de dispunere si de ancorare, pentru aceste tipuri de armatura. 0.01 Actor Assn iA (6232 mm 5: 150mm 150mm X- indltimea zonei comprimate in starea limita ultima Figura 5.51 Exemplu pentru armarea de suprafaa 156 5.2.2.6 Armarea in jurul golurilor Golurile se pot prevedea in zone cu forfa tietoare mari numai cu conditia si nu se intrerupa bielele ‘comprimate importante (fig. 5.52a) sau dupa decupare talpile si formeze un cadru inchis cu rigiditate suficienta. In zona cu forfe tdietoare mici se pot admite goluri cu lungimi relativ mari (fig 5.524) Golurile rotunde sunt mai avantajoase decat cele dreptunghiulare. La cele dreptunghiulare, daci este posibil, colturile se rotunjesc. ») ° Bielacomprimata_ ¢ _, Fort ietoreredusa_, feboion = : 4 Figura 5.52 Poritionarea golurilor in zona grinzii Armarea suplimentaré in jurul golurilor se prezint& in figura 5.53. Distanta minima intre dowd goluri succesive se determina cu relatia (3.107Y, dar va fi mai mare decat 5 cm. sce supimesta ay gt yo pourw Vin R “om ceed pp Ep eit = bare bisuite 2! “ie ceteiomens ‘suplimentara pentru 0,3 Vis — bare suplimentare or rotund Figura 5.53 Armarea cu bare suplimentare a grinzilor in zona golurilor 5.2.3 Stalpi 5.2.3.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale Forma uzualé a sectiunii transversal a stalpilor este patrata sau dreptunghiulara. Dimensiunile sectiunilor patrate sau dreptunghiulare se iau multipli de 50 mm. Se pot admite si alte marimi in condifii speciale care impun anumite dimensiuni sau forme diferite ale stalpilor. Dimensiunile minime ale sectiunii se stabilesc din conditia ca flexibilitatea stalpilor ({,/i) s& respecte valorile: 1, /i=140, pentru betonul obisnuit; |,/7=70, pentru betonul cu agregate usoare; ,/i=35, pentru stalpii fretati, {in care J, este lungimea de flambaj, iar i raza de giratie, Dimensiunile minime ale sectiunii transversale se iau 250 mm la stalpii eu solicitiri reduse si la stalpigorii zidariilor si 300 mm in restul cazurilor. 187 Daca efectul de ordinul doi este semnificativ, adicd > 0,1 dimensiunile sectiunii transversale a elementelor seismice primare nu trebuie si fie mai mic decat 1/10 din distanja intre punctul de inflexiune a momentului si capatul stélpului, pentru incovoierea intr-un plan paralel cu dimensiunea stalpului considerata Coeficientul de sensibilitate la deplasitri relative de nivel, 0, se determina cu relatia: Fad, Vig l unde: Pj. ~ incarcarea verticald total la nivelul considerat in gruparea speciala; d, — deplasarea relativi de nivel, determinata ca diferenta deplasirilor medii la partea superioari si cea inferioara a nivelutui considerat; Voy ~ forta tBietoare total’ de nivel; 1 ~indlfimea etajului (masurata inter ax). La stalpii cu secfiunea circular se recomanda ca diametrul secjiunii transversale de beton si fie cel putin 250 mm, iar cel al simburelui fretat de cel putin 200 mm. Raportul laturilor sectiunilor dreptunghiulare va fi de regula 4/b < 2,5. La stalpii cu sectiunea de L, T, cruce etc. limitarea se referd la raportul dintre dimensiunile maxime de pe cele doud directii. Fac exceptie stalpii halelor cu pod rulant si ai altor structuri la care, pe directia dimensiunii mici a sectiunii stilpilor, se prevede o structurd distinct de contravantuire precum si stilpii structurilor de tip tub perforat. Recomandarile de mai jos se refer la stalpii care au dimensiunile sectiunii transversale 11S 4b, unde b este dimensiunea minimd, iar h dimensiunea maxima a sectiunii transversale. (5.42) 5.2.3.2 Armatura longitudinalit de rezistenta in zonele critice ale stalpilor (vezi punctul 5.2.3.3) se vor utiliza ofeluri cu alungiri specifice corespunzatoare efortului unitar maxim de cel pusin 7,5% pentru clasa inalt& (H) de ductilitate si de cel putin 5% pentru clasa medie (M) de ductilitate. Diametrul minim se consider de 8 mm; (Ia stalpii de beton armat turnati in pereti de zidarie). Pentru zone seismice se recomanda 12 mm. Procentul minim de armare al intregii armaturi longitudinale se obfine din aria minima determinatl cu relatia: Amin = ON at > 0,002.4, Iva unde: Nzg este solicitarea de calcul la compresiune axial; fog este limita de curgere de calcul a armaturii; Ac este aria sectiunii transversale de beton. Pentru zone seismice aria minima trebuie si respecte urmatoarele conditii in functie de clasa de ductilitate —inalté(H) 4, yy, 20,014, ; = medie(M) A, 20,0084, Procentul maxim total de armare longitudinal se considera 4%. in cazul innddi suprapunere a barelor aria de armaturd nu poate depasi limita de 8%. Barele longitudinale vor fi distribuite la periferia sectiunii (fig. 5.54) dupa cum urmeaza ~ Pentru sectiunea poligonala in fiecare colt va fi prevazuta cate o bari, iar in zone seismice pe fiecare laturd cel putin cate o bara intermedi ~ pentru sectiunea circular numérul minim de bare este 4, dar se recomandii 6, prin 158 a ee oo Noam 2mm (M) solietar | 21$0nm 150mm | Abie permet legaturile consecutive trebuie sa aiba ¥ ciocurile pe laturi opuse ale stalpului | kL eter ——Suplimentari stalp de colt special =F] b) <150mm /Siitin 3 -C>- | g —— / a sw _ | i 7 , Z — | a cli ] H ; stalp-perete special VI “I ‘4150 mm (H); 200 mm (M) : —— —— Ge sgrupate Figura 5.54 Armarea stilpilor: a) cu sectiunea dreptunghiulara; ') cu sectiunea in forma de ,”, c) cu sectiune lamelard 5.2.3.3 Armiatura transversal Diametrul armiturii transversale (etrieri, bucle sau spirald elicoidala) trebuie si respecte conditiile urmatoare: ~ clasa de ductilitate inalta (H) d,,, > 0,4dy4/Fra] Irae in care dy este diametrul maxim al barelor longitudinale (Omsx); Sats fraw ~ Tezistenta ofelului din care se confectioneaza armatura longitudinal respectiv cea transversal, [au /h, ~ clasa de ductilitate medie (M) 4,240"; (6mm Diametrul sérmelor plaselor sudate wzinat, ca armaturd transversala nu va fi mai mic de 5 mm, La stilpii participanfi la structuri antiseismice, care prezinti deformatii post-clastice semnificative, zonele de la extremititi pe o distanfa /, (fig. 5.55) se vor considera zone critice. 159 ‘grinda sau placa LZ zona critica grinda sau placd Figura 5.55 Zone critice la stilpi participant la structuri antiseismice in afara cazului cand este determinata printr-un calcul riguros, lungimea zonelor critice se obtine in functie de clasa de ductilitate cu relatiile: i uctilitate medie (M) 1, sminfa 450mm} (5.44) J ductilitate inalté (H) 1, «mia 1s tes 600 mi! unde: he este cea mai mare dimensiune a stalpului; J, este lungimea stélpului intre grinzi sau placi (lumina). Daca /,,/h, <3, intreaga lungime a stalpului se consider’ zonii criticd si se va arma in consecinta. La baza stalpilor zona critic’ se misoard de la partea superioari a fundatiilor, Daca exist 0 pardoseali rigid’ deasupra fundatiilor, lungimea /_,, calculatd cu relafiile (5.44) se va misura incepind de la pardoseala (fig. 5.56), iar zona critica totala se considera incepind de la baza stélpului. Daci stilpul reazemi pe peretele din beton armat al unui subsol rigid (fig. 5.57) zona critic se misoarii de la nivelul de incastrare al stdlpului, adicd de la nivelul plangeului situat peste subsol. 32 pardosealaS 5 gs tigida 4 Be Lid, Be 25 g~ . fundatie \ - Se 4 subsol fL rigid Figura 5.56 Pozitia zonei critice Figura 5.57 Pozitia zonei critice in cazul unei pardoseli rigide lao structurd cu un subsol rigid 160 in zonele critice se vor prevedea etrieri si agrafe, care s& asigure ductilitatea necesara si impiedicarea flambajului local al barelor longitudinale. Modul de dispunere a armaturii transversale va fi astfel incat si se realizeze o stare de solicitare triaxial eficient’. Procentul minim de armare transversal’ cu etrieri va fi: — pentru clasa inalté (H) de ductilitate: = 0,5% in zona critica a stalpilor de la baza lor, la primul — 0,035% in restul zonelor critice; — pentru clasa medie (M) de ductilitate: = 0,035% in zona criticd a stilpilor de la baza lor, a primul nivel; —0,025% in restul zonelor critice. Distanta dintre etrieri in functic de clasa de ductilitate nu va depasi: (6d, 8d, inalté(H) —Syigq Smin{b/3 5 medie(M) yy. Smin4 ,/2 (5.45) 125 mm 175 mm unde: dy ~ este diametrul minim al barelor longitudinale; by —este latura minima a sectiunii utile (situata in interiorul etrierului perimetral). La stilpii cu solicitari reduse sau care rimén in stadiul elastic sub actiunea seismicd, precum si la cei participanti la structuri antjseismite in afara zonelor critice, distanfa dintre armaturile transversale (Scizux) Ml va depaisi cea Thai mic& valoare din urmatoarele trei distante: ~ de 20 ori diametrul minim al barelor longifudinale: ~ cea mai mic dimensiune a sectiunii transversale; - 400mm. + . Distanfa dintre arméturile transversale determinati mai sus va fi redusi prin inmulfire cu factorul 0,6 la stalpii cu solicitiri reduse sau la cei care riman fn stadiul elastic sub actiunea seismica: ~ in secfiunile situate deasupra si dedesubtul unei grinzi ori plici, pe o inilfime egal cu dimensiunea maxima a secjiunii transversale a stalpului; ~ pe zonele in care jonctirile sunt realizate prin suprapunerea barelor daca diametrul barelor longitudinale este mai mare de 14mm; pe lungimea suprapunerii sunt necesari minim 3 etrie Sectiunile circulare se armeaz& cu etrieri circulari individuali (petrecuyi sau sudati) sau cu forma de spirali continua. Sectiunile transversale de forma dreptunghiulars sau patratl se armeazii cu etrieri perimetrali si cu etrieri suplimentari (fig. 5.542). Utilizarea etrierilor suplimentari depinde de dimensiunile sectiunii, de numarul barelor pe o latura si de gradul de protectie antiseismica. Armaturile transversale vor fi ancorate adecvat (vezi pet. 5.1.3.1). Pe inalimea intersectiei cu o grinda sau placd, etrierii din stalp se previd la aceleasi distante cu cele din zonele de capit ale stalpilor adiacengi (fig. 5.55). Acolo unde barele longitudinale isi modifica direclia (de ex.: stélpul isi modifica dimensiunea), distanta dintre armaturile transversale se va calcula considerindu-se in acelasi timp si eforturile transversale asociate. Daca panta de reducere este egala sau mai mic& decdt 1 la 12 nu este nevoie de acest calcul. Fiecare bard longitudinal sau grup de armaturi longitudinale plasate in colful sectiunii de beton trebuie sustinute de armatura transversal (fig. 5.54c). Armitura transversald (etrierii) poate si asigure impiedicarea flambajului pentru maximum trei bare longitudinale, dispuse in fiecare colt (sau in apropierea lui) al ansamblului de armaturi transversale in stalpii participanti la structuri antiseismice (care au deformatii post-clastice semnificative) se vor respecta suplimentar cerintele: ~ portiunile drepte de la capitul etririlor se majoreazi de la Sd la 10d (fig, 5.12); etriei 16 ~ la primele doud niveluri ale cladirilor cu peste $ niveluri si la primul nivel in cazul cladirilor mai joase, se vor prevedea la baza etrieri indesiti si dincolo de zona critic& pe 0 distanfa egal cu jumatate din lungimea acestora ~ distanta dintre barele longitudinale consecutive aflate in colful unui etrier sau prinse de agrafe nu va fi mai mare de 150 mm. : 5.2.4 Noduri de cadre 4.1 Tipuri de noduri monolite fn figura 5.58 sunt prezentate diferite tipuri de noduri exterioare monolite, dintre care unele sunt intalnite la cadre plane, iar altele la cadre spatiale. Aceste exemple fue parte din sistemele de cadre rectangulare. eA as a Cy as ¢ Figura 5.58 Noduri exterioare monolite fn practica curenti, insi, intilnim freevent si grinzi dispuse oblic fat de stalpi (fig. 5.59). Plicile de planseu, monolite sau prefabricate, nu au fost reprezentate in aceste figuri. in zonele seismice puternice ancorarea sigura a armiturii grinzilor este strict necesari pentru menfinerea efortului capabil al grinzilor in timpul deformatiilor plastice. O posibila rezolvare reprezinta solutia cu realizarea unor capete de grinda in consola (fig. 5.60). Sr, Figura 5.59 Nodurile unui cadru Figura 5.60 Stalp de colt cu capete de cu unghiuri obtuze grind pentru ancorarea armaturilor din grinzi in figura 5.61 sunt ardtate nodurile interioare tipice. Dificultatea principald la executia nodurilor pe santier, in special a celor interioare, consti in amplasarea etrierilor orizontali in miezul nodului. in cazul in care armétura principald stribate nodul pe trei directii, prezen{a suplimentard a unor etrieri de sectiuni diferite produce probleme mari. Dificultitile pot fi reduse prin alcdtuirea uunor largiri ale grinzilor in zona stalpilor cu ,,vute orizontale” (fig. 5.62), formandu-se un bloc rectangular in jurul nodului rer Figura 5.61 Noduri interioare Figura 5.62 Noduri de cadre cu monolite vute orizontale ale grinzilor 162 {n ultima vreme este la mods, datoriti unor soluii constructive, utlizarea grinzlor late. Ca si reguld general, litimea grinzii, misuraté perpendicular pe planul cadrului, nu trebuie si fie cu mult ‘mai mare decit cea a stalpului. Se recomanda respectarea conditiilor din figura 5.63 Conlucrarea stilpilor cu grinzile la actiunile seismice trebuie si fie asiguraté gi in cazul Litimilor excesive sau al stalpilor excentrici (fig. 5.72) grinda bf ey grind Figura 5.63 Latimi maxime recomandate pentru grinzi 5.2.4.2 Armarea colfului de cadru monolit Colturile de cadru solicitate la momeptele negative (intinderi la fafa exterioard) se armeazi astfel incdt, armaturile intinse si acépere momentele incovoietoare din rigl& si din stalp. In acest Scop se pot utiliza armaturile din stdlpi prelungite)in grinds, cele din grinda prelungite in stilp sau colfari (fig. 5.64), Locul de oprire a armaturilor de rezistenté intinse se stabileste cu ajutorul diagramelor de momente capabile construite conform indicatiilor date la grinzi (vezi punctul 5.2.2.2). Barele intinse indoite se vor racorda cu 0 raza de curburd (dq) prevazut la punctul 5.1.3.1. In caz contrar este necesari prevederea unor armituri constructive, in coneavitatea curburii, pentru preluarea eforturilor de despicare din beton. in zone seismice puternice, se recomanda ca barele intinse din stdlpi sa se ancoreze in grind& in afara nodurilor (fig. 5.65). Armiturile comprimate din stalpi si din rigla se prelungesc de la fe{ele inferioare ale colfului sau a vutei, cu fungimea de ancorare /}a, considernd ancorarea in zona comprimati. Colturile de cadru solicitate la momente pozitive (intinderi la fata interioar’) se recomanda a se arma ca in figura 5.66. Armiturile intinse de pe laturile interioare ale coltului se prelungese pe laturile exterioare (comprimate) printr-o racordare cu raza de cel putin egal cu valorile indicate in tabelul 5.6. Se prevede de asemenea o armatura inclinatd la 45°, sub forma de vutar. Etrierii se pot aseza in nod conform figurii 3.40 sau 3.41. Figura 5.64 Armarea colfurilor de cadra Figura 5.65 Armarea colfurilor intinse la fata exterioara (fara etrieri) de cadru in zone scismice 163 Figura 5.66 Armarea colfurilor de cadru intinse la fata interioara (etrierii nu au fost figurati) 5.2.4.3 Armarea nodurilor superioare monolite Ancorarea armaturilor din stilp se va realiza conform figurii 5.67. La nodurile superioare interioare capacitatea de rezistenfa la incovoiere a grinzilor depiseste, in majoritatea cazurilor, pe cea a stélpilor. Din acest motiv in zonele seismice puternice articulatia plastica se va forma in stilp, deci ancorarea armaturilor longitudinale din stalp devine esentialA. in acest scop poate fi avantajoasa prevederea unei prelungiri a stélpului, in care barele de armitura si poate fi ancorate si terminate in bucle (fig. 5.68). Dac prevederea acestor prelungiri nu este posibila se pot utiliza placi sudate de ancorare. iy 40mm vi ys articulatie plastica dw potential’ ay Figura 5.67 Ancorarea armiturilor Figura 5.68 Nod cu stalpi din stilpi, in nodurile superioare inelastici 5.2.4.4 Armarea nodurilor de cadre etajate monolite Ca regula generala, este de preferat ca inniidirea armiturilor s& se realizeze in zonele in care ele sunt mai putin solicitate. Totusi in cazul stalpilor structurilor etajate, din necesitati tehnologice, innadirea barelor se face in zone in care sunt cel mai solicitate si anume deasupra nivelului fiecirui planseu. La nodurile intermediare (curente) armitura din stalpul inferior se poate innddi cu cea din stélpul superior in functie de dimensiumile relative ale sectiunilor transversale ale stilpilor si de cantitatea de armitura (fig. 5.69). La aceeasi sectiune transversala, armatura din stilpul inferior se prelungeste in cel superior unde se innideste pe lungimea de suprapunere (fig. 5.69a). Dac stalpul superior are dimensiuni mai reduse, ammitura din stélpul inferior (in totalitate sau partial) se racordeaz& prin inclinare si se prelungeste in stalpul superior pentru innddire. Armatura prelungit& trebuie s& aiba aria cel putin egal cu cea necesara la baza stilpului superior. Armatura opriti in grind se prelungeste de la marginea inferioara @ grinzii cel putin cu lungimea de aderenta (fig. 5.690). Daca diferenta intre 164 ee se duce la 1 7 5 tans, ‘82 > atunci se pot utiliza bare speciale de tunidire (fig. 5.69) a cBnor Iumgime este egal cu Tungimea de suprapunere f plus tungimea de ancorare i, Barele de innadire trebuie si aiba aria secfiunii cel putin egali cu cea a arméturi de la baza stilpului superior. a), d) is + oa fly ol ag innadi i 3} Figura 5.69 Armarea stilpilor la nodurile intermediare ale cadrelor etajate 3 % Pe indlfimea intersectiei cu grinda, etrierij din stalpi se prevad la aceleasi distante cu cele din zonele de capat ale stalpilor adiacenti Ta nodurile marginale (ig. 5.70), armarea stalpilor se face ca sila stalpiiintermediari, Barele din rigla se prelungese in stilp cel putin pe’ lungimea de ancorare. Barele longitudinale din stalpul inferior, care nu sunt necesare in stélpul superior, se pot prelungi, prin racordare, in right in scopul preluaii intinderilor. z tga nivel nivel bare continue din fundatie bare continue pe 2 niveluri ae i Figura 5.71 innddirea barelor longitudinale ale stalpilor 165 Daca in situatia de proiectare seismicd, forfa axiala din stilpi este de intindere, lungimea de ancorare a batelor va fi majorata cu 50% fafa de valorile prezentate la punctul 5.1.3. La stilpii de fatadi, adesea, grinzile sunt asezate excentric pe 0 directie (fig. 5.72a) Excentricitatea grinzilor genereaza un efort de torsiune in nod gi stilp. Chiar daca acest efect nu este dominant, el trebuie luat in considerare la alcdtuirea nodului a), b) b 7 ‘si |" : rl l a ’ bel iy Figura 5.72 Nod excentric Litimea utili a nodului 4), definit 1a punctul 3.2.3.5, delimiteaz zona in interiorul cireia trebuie si fie dispusd intreaga cantitate de armaturd transversal orizontala (fig. 5.72b). Pentru a asigura conlucrarea grinzii cu stalpul, armarea necesard a stalpului pentru preluarea momentelor Incovoietoare din grinda va fi dispusé in limitele latimii 5, Se recomanda ca excentricitatea axei grinzii fat de ceea a stilpului si se limiteze la cel mult dé unde he este cea mai mare dimensiune a sectiunii transversale a stalpului. Jn zone seismice puternice ancorarea armiturilor de rezistent& din grinzi prezint& probleme datorité propagarii deformatiei plastice in nod si diminuarii, in consecinta, a aderentei. Se recomanda ca barele superioare si cele inferioare si aibi indoituri separate (fig. 5.73a), deci s4 nu se utilizeze bucla continua (fig. 5.73b). a) b) muse Ing 5 SUA recomanda * db 2 ‘ik Figura 5.73 Ancorarea armaturilor din grinzi in nodurile exterioare Armiturile longitudinale din grind, indoit’ in noduri pentru ancorare, trebuie si fie plasati intotdeauna iniuntrul etrierilor inchisi ai stalpulu. La aledtuirea constructiva a nodului exterior vor fi luate in considerare urmatoarele: — daci se asteapti formarea articulafiei plastice in apropierea sau in dreptul fefei stilpului, Jungimea de ancorare va fi calculata de la cel putin Sdyi (dy diametrul barei din grind), dar mai sigur de la mijlocul stalpului; ~ portiunea dreaptd (orizontala) inainte de indoiturd poate fi redusa, cu conditia ca betonul comprimat din interiorul indoiturii si fie asigurat impotriva despicdrii premature; aceasta se poate asigura prin prevederea unor capete mai scurte de armatura pe partea interioari a indoiturii (fig. 5.74a); 166 Figura 5.74 Masuri aditionale pentru ancorare in nodurile exterioare grindi-stdlp ~ daci in stalpii zvelfi nu este spafiu suficient pentru ancorare, exist posibilitatea utilizatii unor diametre mai mici ale barelor de armare a grinzilor sau se pot prevedea plici de ancorare sudate pe grupuri mai mari de armaturi (fig. 5.74b); ~ ori de cte ori conditiile athitectonice 0 vor permite, se va prelungi grinda cétre fata exterioari a stilpului, in vederea asigurarii ancorajului (fig. 5.74c). in noduri intermediare ancorarea armiturilor inferioare se va realiza in conformitate cu figura 5.75. Barele de armatura inferioare se vor termina cu cate o indoiturd 1a 90° spre interiorul nodului, avand capitul drept vertical de lungime egala cu cel putin 10d, unde dy este diametrul barei care se ancoreaz. Armatura inferioara din grind mai putin inalti poate fi ancoratd fri a fi indoiti (fig. 5.75b). >40.mm a) se » Va >0,75h. ape Ses Ss] Ss SS NS d yp |) tee dhe 30,75he Figura 5.75 Forma si ancorarea armaturilor longitudinale in riglele cadrelor seismice, a) fasonarea armiturilor grinzilor, in nodurile intermediare; b) grinzi cu sectiuni inegale Diametrul barelor longitudinale din grindi ce trec prin noduri trebuie limitat dupa cum urmeaza: 167 — pentru noduri marginale TSh Sm 140,80) dy < st (5.46) Yusdva 140,75ky P/, / Pow = pentru noduri intermediare Ch (5.47) Vradva in care: h este latimea stélpului paralel cu barele; N, ~ forta axial normalizat& (redusa), de proiectare, Iuati cu valoarea minimé din situatia de incdrcare seismic’; kq— este factorul clasei de ductilitate si este egal cu 1,0 pentru (H) si 2/3 pentru (M); p'~ coeficientul de armare pentru armaturile comprimate din grindi, care trec prin nod; max ~ coeficientul de armare maxim permis pentru armaturile intinse; yea ~ factorul de suprarezistenta datorat consolidarii ofelului gi este egal cu 1,2 pentru (H) si 1,0 pentru (M). Este recomandabil ca majoritatea barelor de armaturd de la partea superioard si inferioara sa fie amplasate in latimea sectiunii acesteia gi s& fie continuate pind in miezul stdlpului sau continue prin acesta. Jn zone seismice cu a, 20,12g se recomanda ca cel putin 75% din armatura longitudinal trebuie si treacd prin, sau si fie ancoratd in stilpi. in grinzile cu sectiune in T si L armatura activa suplimentard faféi de cea din secfiunea propriu-zisi a grinzii se considera de pe urmatoarele latimi active de placa in zona intinsé: = in cazul grinzilor, in dreptul stdlpilor interiori, latimea activi de placa se poate lua 4 hy de fiecare parte a stilpului, daca existi o grinda transversal’ in nod (fig. 5.76a); ~ in cazul grinzilor rezemate pe stélpi intermediari dar fri grind transversal in nod, Yitimea activa de placa se considera 2,5 hy (fig. 5.76c); — in cazul grinzilor rezemate pe stalpi marginali si cand exist grind transversala in nod, Litimea activa de placd se considera 2 hy (fig. 5.76b); — in cazul grinzilor rezemate pe stalpi marginali dar fara grinda transversala in nod, lafimea activa de placd se considera lajimea stalpului (fig. 5.764); a) 4h | She, ») hy, EZ TEL ty 7A | hy Grinda | Stalp Grinda Stdlp_ transversala, ob intermediar transversala ri marginal 9 25h ad I che 7 iP hy Stalp Stalp b intermmediar >. . Marginal Figura 5.76 Latimea grinzilor pentru caleulul arméturii active din arip& 168 5.2.5 Perefi din beton armat (diafragme) 5.2.5.1 Forme si dimensiuni in cele ce urmeaz vor fi analizate diafragmele la care lungimea pe orizontala este cel putin egali cu de patru ori grosimea diafragmei si in care armatura rezulta din calculul de rezistenta la 0 solicitare de compresiune cu moment incovoietor. Pentru perefii supusi predominant la incovoiere in afara planului lor (de exemplu peretii rezervoarelor, etc.), se aplici regulile de la placi (vezi pet. 5.2) in EC2 sunt pujine prevederi privind alcatuirea peretilor structurali, ficdndu-se trimiteri la instructiunile nationale. in cele ce urmeaz se vor prezenta prevederile din normativul P85/2004 si P100/2006 respectiv ECS, Pentru elementele structurale verticale, perefi individuali sau pereti cuplafi, se vor alege, de preferintZ, forme ale sectiunii cit mai simple (fig. 5.77). Figura 5.77 Definirea zonelor de capat sia inimii diafragmelor Capetele diafragmelor, in sectiune orizontald, pot fi: — lamelare, cand au aceeasi grosime cu inima diafragmei; ~ cu ingrosari (bulbi) simetrice sau nesimetrice; ~ ou talpi, la intersectia a doua diafragme ortogonale. Diafragmele pot avea capetele lamelare cind sunt mai putin solicitate si in orice caz se consider ca atare in dreptul golurilor. La solicitiri mai puternice (cum ar fi de pilda cladirile situate in zonele seismice cu a, > 0,20g,, cu pereti structurali rari sawsi la clidirile cu mai mult de 6 niveluri), diafragmele au capetele ingrosate, simetric sau nesimetric, sub forma unor bulbi. Cand functiunea cladirii o impune, se vor prevedea in diafragme siruri de goluri suprapuse, cu ispozitie ordonatd, conducénd la pereti formafi din plinuri verticale (montanti), legate intre ele prin srinzi (rigle) de euplare in situatiile in care se urmareste objinerea unor elemente structurale cu capacitafi sporite de tate si de rezistentd (de ex. nuclee centrale de perefi) se recomanda decalarea golurilor pe iniltimea clidirii. Se recomanda ca plinul dintre golurile la doua nivele suecesive si fie minim 600 mm lungime. Se va evita amplasarea golurilor pentru usi sau ferestre in aproprierea capetelor libere ale peretilor. Se recomanda ca distanja de la extremitifile peretelui structural lamelar pana la marginea primului gol sa fie mai mare de 1200mm, in caz contrar se vor prevedea bulbi sau tilpi la capatul montantului (fig. 5.77) Grosimea minima a inimilor gi tilpilor peretilor structurali, la care este impiedicati pierderea stabilitatii (fig. 5.77a) trebuie s& respecte conditia: 169 > max/!50mm aaa |) 20 in caz contrar (fig. 5.77). 6.48) by (b,)2 max 07 > max no (by ane in care h, este indltimea libera a nivelului, La dimensionarea sectiunii bulbilor se vor respecta si condifiile 26, = daca I, < om *atunci 6, >h,/15 2b, . = dacd [, > max)" atunci 5, > h, [10 (8.49) Se consideri tilpi, lamelele cu grosimea minima de 200 mm si lungimea de cel putin ,/5 dispuse transversal. in zonele seismice cuplarea peretilor prin intermediul placilor nu trebuie luata in considerare pentru c& nu este eficienti. Riglele de cuplare la peretii cu goluri de usi vor avea de regula aceeasi grosime cu restul peretelui, In cazurile in care din calcul aceasta grosime rezultd insuficienta, riglele se vor ingrosa cu conditia ingrosirii si a peretelui pe o lungime suficient’ pentru a asigura ancorarea armaturilor Jongitudinale din grind’. Se admite inglobarea in perefii structurali a tuburilor verticale de instalatii electrice, respectind conditia ca in grosimea peretelui si nu se afle mai mult de un tub, iar distanfa minima intre doud tuburi, in lungul peretelui sé fie 200 mm. Tuburile vor avea diametrul de maxim 1/8 din grosimea peretelui si se vor poza intre cele doua plase de armare curenti. 5.2.5.2 Armarea peretilor La armarea perejilor structurali se vor avea in vedere satisfacerea unor coditii care si confere acestor elemente ductilitate suficienti, iar pentru structura in ansamblu si permita dezvoltarca ‘unui mecanism structural de disipare a energiei favorabil. Indljimea tegiunii critice he, (fig. 5.78) de deasupra bazei peretelui poate fi estimata la: zona B Figura 5.78 Definirea zonei plastic potentialé a diafragmelor 170 dupiP100 —h,, = 0,41, +0,057, dupiEC8 hk, =max(!,,41,/6) (5.50) ‘h, pentru n < 6 niveluri cu limitarile: 2h, pentru n> 7 niveluri 2, fn care h, este indlfimea liber a etajului, iar baza ‘este definita la nivelul fundatiei sau al infrastructurii (la partea superioara a subsolului cu diafragme rigide si pereti perimetrali), a.) Armarea in cémp se realizeazi din plase formate din bare independente ortogonale, dispuse continuu efte una la fiecare fata a diafragmelor (fig, 5.79) a) » | 15 350-mm <350mm sau fim [ gfe ¢ 6 nn’ Sau 6 buc./m Figura 5.79 Armarea continua a inimii: a) gectiune orizontala; b) sectiune verticala, Aria armiturii verticale, in zona A, va fi cuprins intre 0,003 A si 0,044. in general jumitatea acestei armatiri va fi dispusi pe fiecare fafa a peretelui. in zonele cu seismicitate redusi (a, 0,08g) sau in zona B de perete indiferent de intensitatea zonei seismice, cantitatea minima de arméturd va fi 0,0024.. Diametrul minim al barelor se va lua 10 mm, iar distanfa maximd intre bare se va lua 350 mm. {n cazul armarii cu bare independente. Armitura orizontala va fi dispusi intre armitura verticala si cea mai apropiati fata a peretelui si va avea aria cel putin 0,0025 4. in zona A de perete si 0,002 4. in zona B sau in zone seismice cu ap< 0,08g indiferent daca se armeazi zona A sau B de perete. Diametrul minim al barelor se va lua 8 mm, la distanfa maxima de 250 mm, in cazul armérii cu bare independente, Plase sudate din sirme ecruisate pot fi folosite, de reguli, numai la armiturile constructive. Daca se asiguri o comportare a sérmelor in domeniul liniar elastic printr-o asigurare superioard fai de eforturile sectionale se pot utiliza si ca armiturd de rezistenti. Procentele minime in acest caz sunt 0,25% pentru armature orizontale si 0,20% pentru cele verticale. Plasele se leaga intre ele cu agrafe in numar de 4 pe m* daca diametrul barelor este cel mult 10 mm gi de 6 pe m’, in caz contrar. De reguli nu se admit innddiri ale armaturilor verticale in zona A in special a celor de diametre mai mari concentrate la extremititile sectiunii. Dacd nu se poate evita innddirea armiiturilor in zona A, se recomanda ca innidirea armaturilor principale concentrate la extremititile sectiunilor perefilor si se fac prin sudare cap la cap sau prin mansonare (sau alte dispozitive similare). Pentru armiturile din bare independente, lungimile minime de innddire prin suprapunere vor respecta prevederile de la punctul 5.1.3.2 dar nu vor fi mai mici de 50d,., iar in zona B a peretelui 40d,, (dy; diametrul barei verticale sau orizontale). Barele verticale de rezistenfi se ancoreazi direct in fundatie pe o lungime de ancorare hy dar minim 50d, (fig. 5.80a), La intersectia intre diafragme si plansee se creeazi o centuri in care se dispune o armaturd formata din cel putin 4 bare cu diametrul minim de 12 mm. m Barele orizontale din centuri si barele orizontale independente din armarea de camp la intersectiile in forma de T sau L, se vor ancora cu 0 lungime minima de 40d,, (fig. 5.80b). in cazul golurilor izolate de dimensiuni mari si al golurilor care nu se suprapun pe verticala, armaturile in jurul acestora se vor prevedea in corelare cu starea de eforturi stabiliti findnd seama in calcul de aceste goluri. di iv 2 40d ds Tha Figura 5.80 Ancorarea armaturilor: a) verticale in funda b)orizontale la intersect. {in jurul golurilor de dimensiuni mici in raport cu cele ale peretelui si care nu influeneaza in mod semnificativ comportarea ansamblului acestuia, se va prevedea o armare constructiva avand pe fiecare latura cel putin doua bare $10 mm si cel putin sectiunea echivalenta armaturilor intrerupte pe portiunea de gol aferent& Pentru barele de bordare a golurilor, lungimea de ancorare (,,9 respectiv /,,) se stabileste in conformitate cu cele prezentate in figura 5.81; /hy reprezinti lungimea de ancorare stabilité pe baza prevederilor de la punctul 5.1.3.1. Armiturile orizontale de bordaj pot include si armatura centurii plangeului. Armatura orizontali prevazuta la partea superioard a golului trebuie si preia si eforturile de incovoiere a grinzii create prin introducerea golului. Aria minima de armatura in zona criticd va fi 0,006 4. si 0,005 4. pentru zona B de perete, iar aria maxima 0,04 4.. ~ha=fot¥0.Sh “45 bb b=bet0,5l0 Figura 5.81 Ancorarea armiturilor verticale de bordare a golurilor b.) Armarea zonelor de capit, pe suprafefele indicate in figura 5.82, se realizeaz cu carcase de tipul celor utilizate la armarea stilpilor cu armatura longitudinal’ cuprinsa intre 0,005 A. (pentru zona A) $1 0,04 Ac. rr be : a) La ———F Ss Ot —— a Y, bu 1 JY 3 1s L pana — be — pak ba 4 [wa 228 2 2 ly ail , Figura 5.82 Suprafeté cu armiri locale pentru: a) sectiuni lamelare: a) sectiuni cu bulbi; c) stctiunile peretilor cuplati Pentru zona seismici a,< 0,08g indiferent de zona de perete aria minima va fi de 0,004 4,. Diametrul minim al armaturilor este 12 mm, Armarea locala va respecta, de reguli, din punct de vedere a distribufiei $i numérul minim de bare, detalile din figura 5.83, Armitura transversal: minim de 6 mm sau d,,/4 (dy, diametrul minim al barelor ve Distanjele maxime admise intre etrieri si agrafe vor fi urmatoarele: ~ in zona A de perete: 150 mm in zona seismicd cu ap<0,08¢ $i 120 mm, dar nu mai mult de 10dy, pentru restul zonelor seismice; = in zona B de perete: 200 mm, dar nu mai mult decat 15dbu Sectiunile se vor aleatui astfel incdt barele longitudinale si se gaseasca la punctul de indoire al etrierilor perimetrali, al celor intermediari sau al agrafelor. Aria etrierilor trebuie si respecte cel putin aceeasi capacitate de rezistené cu armitura orizontali din cdmpurile adiacente. in situafia cdnd armatura orizontali din cmp se intrerupe in Greptul carcasei din capiitul diafragmei, aceasta se va suprapune corespunzaitor cu etrierii carcasei. sub formi de etrieri gi agrafe se va realiza din bare cu diametrul icale). c.) Armarea intersectiilor interioare intre diafragme se prezinti in figura 5.84. Carcasa de armaturd va avea doi etrieri in cruce care fac legatura cu armarea orizontala a peretilor. Armarea vertical minima a zonelor in intersectie va fi de 12@12 pentru zona A si 4912+8910 pentru zona B de perete. Etvierii avand diametrul minim 6mm se aseaza la distanfa maxima de 200 mm, Cand armatura in camp este de rezistenfi, etrierii carcasei de intersectie trebuie s& aiba aceeasi arie (pentru acecasi calitate de ofel) cu cea a arméturii orizontale din cdmpul diafragmei, Armatura continui din cémp se innddeste cu carcasa de intersectie pe lungimea de suprapunere. 13 a) armare cu pl armare cu bare independente we Br =r + tetee ff Bs a Es. b Bg) 2 z Fl Ts te af 5 | | TE 4 Oy | * Ld bua! ing age esr 7 ie tie Bho ) SS fod) ' “Tak U H i : baa) boas Figura 5.83 Armarea zonelor de capita diafragmelor: 2) capiit lamelar; b) capat cu bulb; c) capat cu talpa a) rin. 2410 rin 2410 min, 4912 rin. 2610 rin, 2610 ial 4 (Shue a le Bbw | we Figura 5.84 Armarea intersectiilor interioare ale diafragmelor: a) cu plase sudate; b) cu bare independente 114 5.2.5.3 Armarea riglelor de cuplare Riglele de cuplare se pot arma cu bare orizontale si etrieri verticali (fig. 5.85a) sau cu bare {nclinate incrucisate (fig. 5.85b). Armétura longitudinala de rezistenj4 rezultat& din dimensionarea la moment incovoietor, se dispune la partea superioara si inferioard a secfiunii, céte doua bare cu diametrul minim de 12 mm. Barele longitudinale intermediare se dispun pe fefele laterale ale riglei de cuplare cu diametrul minim de 12 mm. Aria barelor longitudinale intermediare va fi de: ~ pentru grinzi de cuplare la care h < J,/2 A,» 2 0,00204, pentru zone seismice cu ay< 0,12g 20,0025.4, pentru restul zonelor. ~ pentru grinzile de cuplare la care J,/2 250mm Figura 5.85 Armarea riglelor de cuplare: 2) cu bare orizontale si etrieri; b) cu armaturi incrucisate inclinate 175 Armitura transversal Zormata din etrieri verticali cu diametrul minim de 6 mm va avea o arie minima de 0,002 4.. Distan{a maxima intre etrieri va fi 's 8d, Sy =miny~ (5.51) $150 mm unde diy este diametrul armaturilor longitudinale de la partea superioara si inferioar’. La grinzile turnate in dou etape la care se conteaza pe intreaga indltime, etrierii se prevad pe intreaga indltime a acestora si se dimensioneaz pentru a indeplini gi rolul de conectori. in cazul utilizirii unor armaturi longitudinale cu diametrul mai mare sau egal cu 22 mm se recomanda ca extremitatile barelor si fie curbate si innadite prin sudurd (fig. 5.85a). La riglele cu armaturi principale incrucisate (fig. 5.85b), armaturile inclinate se asambleazi sub forma de carcase cu cate cel putin 4 bare longitudinale si etrieri sau freté cu pasul redus la maxim 60 (o diametrul armaturii inclinate). Lungimea de ancorare a barelor inclinate va fi minim 600. Diagonalele pot fi realizate si din profile metalice. Acest sistem de armare necesito grosime minima a diafragmei de 250 mm pentru ca cele oud carcase inclinate incrucisate sa incapa in mod convenabil si sa permita betonarea. Armiturile orizontale si etrierii se dispun constructiv. Aria tuturor armaturilor orizontale va reprezenta cel pufin 0,0034c, iar procentul de armare transversalé cu etrieri va fi cel putin 0,002.4. 5.2.5.4 Armarea intersectiilor de pereti la revervoare si bazine La rezervoarele de lichide gi granule precum si la bazinele de apa armarea intersectiilor intre perefi se rezolvi in conformitate cu figura 5.86 Figura 5.86 Armarea intersectiilor la perefi 176 3 Reguli suplimentare pentru elemente si structuri prefabricate 53.1 Plangee 5.3.1.1 Elemente prefabricate de suprafafa Pentru plansee se folosesc elemente prefabricate de tip fasii cu goluri sau pline (fig. $.87a), predale cu nervuri dese din bare de ofel sau simple precomprimate (fig. 5.87b), predale cu nervuri la partea superioara din beton precomprimat (fig. 5.87¢), elemente II sau T (fig. 5.874) si chesoane (Gig. 5.87e). Elementele se pot realiza din beton armat sau in cazul unor incdrcati si/sau deschideri mari se executi din beton precomprimat. 120 su 2400 1a: . 0 RA EMRE 202000, >) a prone RRS $50:100mm °) $o01s0m IT Tu Figura 5.87 Tipuri de plansee prefabricate [oo Fasiile cu goluri din beton armat, de obicei se realizeaz in coftaje individuale, iar cele precomprimate pe standuri lungi (L = 80...90 m) dupa care se taie la lungimea dorité. Cu instalatiie existente se obfin fisii cu indltimea h = 200; 260, 320; 400 mm Elementele II sau T se executd, de obicei cu dimensiunile prevaizute in figura 5.88. B-2400 Dimensianea tam [aon ae | 00 [300 | ooo 1 7a [ 000 | 210 [mo [a [a0 [aw [20 [ae aby ay Figura 5.88 Caracteristicile geometrice ale elementului de plangeu I 5.3.1.2 Alcatuirea planseelor Atunci cand se ia in calcul redistribuirea transversald a sarcinilor intre clementele adiacente, trebuie previzute imbindri de forfecare corespunzatoare la rosturi. Transmiterea fortelor taietoare in imbinari poate fi rcalizatd in diferite moduri (fig. 5.89). Figura 5.89 Exemple de imbiniri intre elemente prefabricate de plangeu: a) imbinari monolite, b) imbinari sudate, c) suprabetonare armati Peste elementele de suprafafa folosite Ia alestuirea plangeelor se prevede o suprabetonare de cel putin 40 mm grosime. La dimensionarea plangeului se poate fine cont de aceasti suprabetonare dacd se asiguri o conlucrare intre cele doua betoane turnate in etape diferite (vezi punctul 3.2.3.2). in zone seismice cu a,>0,12 suprabetonarea trebuie si asigure monolitismul ansamblului planseului pentru formarea saibei rigide orizontale. De aceea va avea o grosime de cel putin 60 mm si va fi armata cu plasi de ofel beton cu aria > 250 mm’/m. Verificarea elementului prefabricat trebuie efectuat in toate stadiile constructiei, inainte si dup’ intarirea betonului din suprabetonare. 53.1.3 Decofrarea si montajul elementelor de suprafati La proiectarea elementelor prefabricate trebuie s& se precizeze schemele de decofrare, transport $i montaj. Elementele de agitare (fig. 5.90) trebuie si se dimensioneze la forta de intindere Z care se determina cu relatiile: Z=G-0-E/n la decofrare (5.52) Z=G-0-y|n la montaj (5.53) in care: G este greutatea elementului de planseu; c~ coeficient care depinde de unghiul de inclinare a cablului de agatare (tab. 5.13); =2~ factor de desprindere; w — coeficient dinamic (tab. 5.14). Tabelul 5.13 Valorile coeficientului @ Factorul o 1 30 1.04 60" 116 90° igura 5.90 Schema de montaj la elementele de plangeu ‘Tabelul 5.14 Coeficient dinamic recomandat Dispozi deridicare |, WNR4° | Cocficient dinamic y Macara fixd, rotativa sau “<9 | i |_pesine 390 Bis |" Ridicwesi | Netea : Ta transport pe ‘tren | Denivelt : 220 Urechile de agitare se pot realiza din agrafe obignuite sau elemente speciale (vezi pet. 5.3.2.3). Cablul de ridicare are rol de amortizare a socurilor, cu cdt cablul este mai lung cu atat efectul de amortizare este mai mare. Folosirea unor lanturi scurte de ridicare sunt dezavantajoase. 5.3.2 Grinzi 5.3.2.1 Forma si dimensiunile sectiunii transversale Grinzile prefabricate pot fi realizate intr-o varietate de forme mult mai mare decat cele monolite (fig. 5.91), O eeficienta maxima se poate obfine prin proiectare numai dacd se acorda atentie sporiti il. dimensiunilor optime si daca se urmareste reducerea armiturilor constructive la minim posit 178 La elemente prefabricate se pot adopta si indljimi mai mici daci se verifica prin calcul, pe léngi conditiile de rezistent& si cele privitoare la deforma. indltimea minim la grinzile precomprimate poate fi mai redusi, fafa de cele din beton armat = oom | be by Ips (1) = t 150 190 730 1 | 400 190 230 10,00 gs 150 200 10,00 he 50 190 240 1250 | ‘ 150 210 11.00 ooo 190 250) 15.00 300 190 270 17.50 (am) by by fom (0) | an) 190 250 20,00 | 930 190 270 20.00 | l _) hmm} bo. b fax (Mm) | 600 |, 400 | 190 15,00 | 800 |? “400. 190 20,00 | 1000) 400 190 25,00 | 1300-300 190 25.00 1400) 600, 190 30.00 1600) 700 250 35,00 [1800 300 250 35.00 2000 800 230 40.00 iam) [By b @_ | To 800 | 400 120 150 | 20,00 1000_| 400 120 150__| 25,00 1200 [500 | __120 160 | 30,00 1400 | 600. 120 | 250 | 35,00 | ~1600 [700 120 250__ | 40,00 1800 | 800 150 250 | 40,00 2000 | 800 150 350__| 40,00 2200 | 800 150 350 | 40,00 l 2400 [800 150 350 |_40,00 Figura 5.91 Tipuri de grinzi prefabricate Din punet de vedere economic, se indicd pentru grinzile cu armituri preintinsd urmitoarele limite: 1 >45 1, 20° 7° 30 La stabilirea dimensiunilor secfiunii transversale de beton trebuie s& se respecte si prevederile de la punetul 6.2.1, adicdi dimensiunea minima dupa rezistenta la foc 5.3.2.2 Aparate de reazem Pentru rezemarea grinzilor prefabricate si armarea specific din zon se vor respecta prevederile prezentate in anexa XII. 179 5.3.2.3 Montajul grinzilor prefabricate La grinzile prefabricate, in general, iar la cele zvelte in mod special, trebuie si se tind cont de posibilitatea pierderii stabilititii si rdstumirii laterale in timpul transportului, manipularii_ si montajului. Stabilitatea lateralA se obfine prin respectarea prevederilor prezentate in anexa VI. Pentru a evita risturnarea laterala, punctele de prindere trebuie si fie deasupra centrului de greutate a grinzii (fi). Daca grinda se ridicd dintr-un capt exist un pericol si mai mare de rastumare. De aceea pe capatul opus trebuie s& se prevada sprijiniri laterale sau punctul de ridicare trebuie indepartat (/3) fata de linia care leagd centrul de greutate si capdtul fix al grinzii (fig. 5.92a). a). fi Figura 5.92 Stabilirea punctelor de ridicare la o grind prefabricat& Punctele de fixare se prevad la cel mult 4a, < L/S la grinzile de beton armat; ~a, SLI8 la grinzile din beton precomprimat, dar se va pastra 5i 0 distant minima fafa de capitul grinzii pentru a permite ancorarea armaturilor longitudinale; ~ a, > dyin in cazul grinzilor grele si cu lungimi mari in mod obignuit se prevdd patru puncte de agitare (fig. 5.91b) reducdndu-se astfel forta de intindere care actioneaz pe urechea sau piesa de ridicare. In acest caz distanta a, < L/S atat la grinzile de beton armat cat si la cele precomprimate. Dacé in grinda sunt Lisate urechi de agatare, confectionate in mod traditional cu agrafe din bare de armaturé, unghiul cablului de ridicare cu verticala poate fi cel mult 60°. In cazul utilizarii tunor piese speciale de ridicare (fig. 5.93) unghiul cablului trebuie s& fie mai mic sau egal cu 45°. ies specila | de caine <)(eindeparteaz dup betonae) piesa i, deagaare Doll deridicare Figura 5.93 Dispozitiv de ridicare 180 Dimensiunile bolfului, precum si distanfa minima de la capatul grinzii difera in functie de capacitatea de ridicare si producdtor (Peikko, Halfen-Deha, Pfeifer, Terwa etc.). in anexa Xill se prezinta caracteristicile pieselor de ridicare produse de firma Deha. in zona piesei de ridicare se prevad armaturi suplimentare sub forma unor etrieri deschisi sau inchisi si bare longitudinale. In cazul in care pozitia cablului de ridicare este mult diferiti de vertical (10° < a < 45°) se prevede si o armaturd longitudinala in form de agrafa (fig. 5.94). Valorile minime pentru distanta boltului de ridicare fat de capitul elementului (a,) se prezinti in anexa XIII (tabelul XIIT.1). 1D - etrier inchis 2 - agraff suplimentard 3) - etrieri suplimentari deschisi 4) bard suplimentaré longitudinal’ Daca grinda este lati si are o inalfime mica (greutatea proprie este mare) se pot folosi bolturi de ridicare cu plici de ancorare (anexa XIII, tab. XIIL.2). In acest caz se previd arméturi suplimentare deasupra plicii de ancorare (fig. 5.95). Figura 5.95 Armare suplimentaré la un dispozitiv cu placa 5.3.3 Stalpi 5.3.3.1 Forma gi dimensiunile stalpilor Stalpii halelor parter sau ctajate au sectiunea patratd, dreptunghiulard, T sau I. Pe indltime, pot fi executafi cu sectiunea constant sau variabili. La eforturi mari stdlpii pot fi cu goluri, cu sectiunea constanti sau variabila. La eforturi mari stalpii cu goluri dreptunghiulare, tip Vierendeel, reprezint& 0 solufie avantajoasi datoriti reducerii greutatii proprii a elementului (transport mai ieftin). Dimensiunile golurilor si modul de armare se prezintd in figura 5.96. La construcfiile ctajate se recomandi ca pe indltime pe cat ¢ posibil si se adopte sectiunea constanta. Stalpii se pot executa din bucdti intregi pe toatd indltimea constructiei (Imax = 36...40 m) sau se aledtuiese din tronsoane de 1...3 niveluri. 181 Sectiune a-a Figura 5.96 Modul de armare la stalpi cu goluri dreptunghiulare 5.3.3.2 Imbinarea stilpilor imbindtile stilp-stilp din regiunile critice sunt permise numai la clasa de ductilitate M. Este preferabil ca innddirea stilpilor pe indltime sa se facd la o anumiti distanfé fafa de nivelul riglelor, atat datoriti faptului cd solicitarea de incovoiere este mai redusd, cat si faptul cf se lucreazi mai usor in timpul execufiei imbinarilor (fig, 5.97). detaliu de armare Peikko = piesa metalica inglobaia. mortar _ de pozal he i i i aL Figura 5.97 imbinarea stilp-stalp = imbinarea stilp prefabricat-fundatie pahar este cea mai simpld si mai putin sensibila la erorile de execute (fig. 5.98). Adancimea paharului cu pereti netezi trebuie si fie suficient de mare si asigure incastrarea stilpului in fundatia pahar. Se recomanda ca: /21,2h sau /21/8H, (h~ este dimensiunea cea mai ‘mare a sectiunii transversale iar H, ~ lungimea de calcul a stalpului ce se ia de la mijlocul inalt golului paharului pana la grinda de rulare a podului sau la grinda principala). La stabilirea lungimii / de inglobare a stilpului in pahar se va fine cont si de lungimea de ancorare /yy a armaturilor longitudinali din stalp, i 182 Figura 5.98 Stalp-fundatie pahar cu suprafata imbinarii neteda Paharele care prezinti, din fabricatie, peretii amprentati sau nervurati pot fi considerate ca actiondnd monolit cu stalpul (fig. 5.99). a g Figura 5.99 Stalp-fundatie pahar cu suprafaja imbinarii amprentat& Calculul la stripungere se efectueazd ca in cazul unui ansamblu monolit stilp-fundatie, conform celor prezentate la punctul 3.4.1, cu condifia sa se verifice transmiterea forfecarii intre stalp si fundatie. Dacd aceasti conditie nu este indeplinita calculul la strpungere trebuie ficut ca pentru pahare cu perefi netezi. Cand transmiterea momentului genereazi eforturi verticale de intindere, suprapunerea armaturilor din stélpi si a armaturilor din fundatie trebuie si respecte prevederile din figura 5.99 (Io este lungimea de suprapunere, vezi punctul 5.1.3.2), Paharul se poate realiza si in varianta prefabricata (fig. 5.100) cand armaturile care se introduc {n talpa fundatiei trebuie sé fie ancorate cu cel putin lungimea /sg , iar prin buclele lasate din pahar, ‘rebuie si treaci cel putin doud bare longitudinale din armatura t&lpii Pentru montajul paharului se prevad cel putin trei distangieri din feavl cu lungime mai mare decat a mustitilor (fig. 5.100), __teava pentru armatura_/” \beton dereistenia éecgalizare Figura 5.100 Pahar prefabricat amprentat 183 5.3.3.3 Montajul stélpilor Pentru montajul stalpilor, de obicei se folosese giuri amplasate in doua sau intr-un singur loc in functie de lungimea si greutatea stalpului. Pentru un montaj edt mai precis la stalpii cu #7 210 mse va utiliza un dispozitiv special (din doua piese metalice) care se prevede Ia turnare in capatul stalpilor (fig. 5.101), iar in fundatie se fixeazi cu un mortar de poz. Capitul de jos al stalpului va fi drept sau tesit in functie de lifimea (fig. 5.1016). a. »). dispozitiv de centrare metalic Figura 5.101 Dispozitive de montaj 5.3.4 Noduri de cadru 5.3.4.1 Tipuri de noduri Una din problemele esenfiale ale construcfiilor prefabricate din beton armat este legati de conceptia si realizarea nodurilor. Modul de alcatuire @ imbinarilor depinde de tipul structurii $i de conditiile de montaj Dupa cum sunt realizate imbinarile din nod (daca pot prelua momente incovoietoare sau nu) aceasta se clasificd in: nod articulat (imbinare fara continuitate); — nod rigid (imbinare cu continuitate); ~ nod parfial rigid (imbinare cu continuitate partial). 5.3.4.2 Noduri articulate La nodul articulat atit stalpul cat si grinda sunt prefabricate (fig. 5.102). Rezemarea grinzii pe consola stalpului se realizeaz3 cu ajutorul unor plici de repartitie (neopren). Capatul grinzii poate fi intact (fig. 5.102a) sau decupat (fig. 5.102b). Placile de rezemare trebuie si prezinte proprietiti de rezistent& si de deformatie conform cu ipotezele de calcul. Dimensiunile plicii de rezemare si distantele minime fata de marginea elementelor rezemate se prezintd in anexa XII. 184 Articulafia se realizeazé cu ajutorul unui dom in formi de U, care porneste din consola stalpului, traverseaza placa neopren si intra in golul lsat in grindi (fig, 5.102c). O alti variantd este de a lisa domul din grind care se va introduce in golul lasat in consolA (fig. 5.1024). Dupa montarea grinzii golul se umple cu mortar de ciment expansiv. Domul se dimensioneazd la solicitarea de forfecare si incovoiere (datoriti plicii neopren) objinutd din reactiunea orizontali. La construcfiile aflate in alte medii decat XO si XC1, dornul din articulatie trebuie sa fie dintr-un material rezistent la coroziune. ne b) pombetonre, suprabetonare fait cu / predale / gol stalp prefabricat > , ff. placa @yeopren Figura 5.102 Noduri articulate La asezarea armiturilor in consola stilpului sub forfa concentrati, mai ales in cazul armaturilor cu diametru mare (0 > 16mm), care necesita razi de indoire mare (fig. 5.103a) trebuie finut cont de posibilitatea ruperii coltului consolei. Din acest motiv este de preferat agezarea armaturilor de rezistenti A,msin (vezi punctul 3.2.3.3) in pozitie orizontala (fig. 5.103b) sau prevederea unor ancoraje la capetele barclor (fig. 5.103c). = “= placa de 7 ancoraj 2 a Figura 5.103 Ancorarea armaturilor de rezistent in consol Chiar si in cazul armiturilor asezate in plan orizontal ancorarea lor cu bucle trebuie si se fac jn asa fel, incdt fora de compresiune si actioneze pe betonul aflat in interiorul armaturilor orizontale si verticale (fig. 5.104a). 185 a) », eee, 6) et0sd NS placa ob) placa -do>4d, neopren’ 47 I neopren Figura 5.104 Modul de agezare a placii de repartitie in functie de tipul armarii Dacé armatura orizontali are diametrul d, cel mult 16 mm se va fasona in conformitate cu figura 5.104b, iar daci este mai mare conform figurii 5.104. in cazul in care armatura de rezistenta se aseaza in plan vertical (de exemplu consolele de la partea inferioara a grinzilor din figura 3.440) se vor respecta prevederile prezentate in figura 5.105. Fa Pe, made os placa neopren Figura 5.105 Pozitia admisa a forfei concentrate {aj de marginea consolei Daca latimea grinzii nu permite indoirea armiturilor cu raza minim’, previzutd pentru diametrele utilizate (fig. 5.106a), se prevad placi de ancorare la capetele barelor (fig. 5.106b). Figura 5.106 Ancorarea barelor inclinate la grinzile eu console scurte: a) cu bucle; b) cu placa de ancoraj Consolele scurte ale grinzilor se armeazi cu bare longitudinale si etrieri verticali (fig. 5.107) sau cu bare longitudinale, etrieri verticali si bare inclinate (fig. 5.107b). Indiferent de varianta de armare adoptata la capatul barelor longitudinale de rezistengi din cimp se previd agrafe de ancorare, 186 Pe indltimea hc se vor aseza arméturi constructive sub form de agraf’, intr-o cantitate de cel pugin 1/3 An etrieri are longitudinale suplimentari de rezisenta (Asi) i “agrafa | Pow + longitudinala bara ——etrieri—_bare longitudinale inglinata suplimentari de rezisenta (Ast) & agrafa ‘\ bare | ~ longitudinaia constructive Figura 5.107 Armarea consolelor scurte ale grinzilor La grinzile secundare sau la clemente de planseu TT consolele din beton se pot inlocui cu console metalice. In anexa XVII se prezinta o astfel de rezolvare elaborati de firma Peikko. 5.3.4.3 Noduri rigide sau semirigide La nodul rigid sau semirigid grinda este prefabricata iar stilpul poate fi prefabricat sau tumat monolit, Daca grinda si stilpul sunt prefabricate (fig. 5.108) in nod armaturile de legiturd se vor continuiza. Aceast& continuizare se poate realiza prin suprapunerea barelor sau sudarea lor, dar si ct ajutorul unor piese speciale la care imbinarea se rezolvi cu mufe si bare filetate (fig. 5.109) | = consola > ‘grinda consola 4-7 * consol » oe chertata grinda aw Figura 5.108 Noduri prefabricate stlp-grinda 187 i 4 Figura 5.109 Piese de imbinare a barelor de armatura De obicei la partea superioari a nodului armaturile de continuitate sunt agezate in suprabetonare. La partea inferioard barele de continuizare se pot introduce in canale speciale lasate in grind, care dupa realizarea imbinarii se injecteaz cu mortar expansiv (fig. 5.110a), sau cu ajutorul unor confectii metalice lisate in stdlp si grinda (fig. 5.110b), in anexa XI se prezint& caracteristicile pieselor de imbinare. a). ‘SECTIUNE A-A SECTIUNE B-B suprabetonare | [gy Mortar de unfplere pedal] Tevi din tabla ondulata)\| cu furtun de aerisie | = | 7 | 3 ee > Muga de imbinwe_—syyaheonare Monar Prdala rings Pies de concer i "RBC SDR Bare de meorare PPM 36 Figura 5.110 Continuizarea armaturilor de rezistenfa la un nod rigid ~ grind& si stalpi prefabricai La nodurile de cadru compuse din stlpi monolifi si grinzi prefabricate de regult, grinzile prefabricate vor fi oprite la fafa nodului (fig. 5.111). 188 Detaliu A armaturi de revistenta dispuse in suprabetonare a 5 Vea cos. “profil metalic “grinda de reazem L = : refabricata 25°< a < 35° | *_ stalp turnat B>90° monolit Figura 5.111 Continuizarea armaturilor de rezistenti la un nod rigid - grind prefabricat si stalp monolit in cazurile speciale cind eforturile rezultate din calculul structurii sunt excesiv de mari, grinzile prefabricate pot fi retrase de la fafa nodului cu lungimi de h...1,5h (h este indltimea grinzii), daci prin aceasta solicitarile dintre betonul monolit din nod si beton prefabricat din grinzi se micgoreaza sensibil. A ‘Nu se recomanda ca, prin pifirunderea in nod a unor elemente de reazem din grinzile prefabricate, sa se intrerupa armaturile longitudingle din stilpi sau etrierii din nod. Fejele de capat ale grinzilor prefabricate vor fi verticale, sau usor inclinate si previizute cu profilaturi astfel proportionate incat transmiterga forfei tdietoare de calcul in sectiunea grindé-nod si se faca in bune conditii (V,, <0,7b,a n fy.) 53.5 Pereti 5.3.5.1 Forma elementelor prefabricate Elementele prefabricate de perefi care aledtuiese structura cladirii vor fi realizate, de reguld, sub forma de elemente plane denumite ,panouri mari”. Forma elementelor prefabricate rezulta prin sectionarea perefilor prin taieturi orizontale si verticale (fig. 5.112). Figura 5.112 Pereti structurali din elemente prefabricate Panourile de pereti interiori vor avea o grosime de cel pufin 140 mm pentru, clidirile cu maxim 5 niveluri si de minim 160 mm pentru cladiri mai inalte. Panourile de perefi exteriori pot fi cu sau fir termoizolatie inclusd. Cele cu termoizolatie sunt aledtuite din 3 straturi si anume: ~ un strat interior de rezistenté din beton armat, grosimea minima a acestuia poate fi cu 20 mm mai mica de cat cea indicata pentru pereti interioris — un strat termoizolat intermediar din polistiren extrudat; ~ un strat exterior de protectie, din beton armat; cu o grosime minima de 60 mm. 189 Legatura dintre stratul exterior si interior se va realiza cu ajutorul unor piese metalice (fig. 5.113) sau cu nervuri de legiturd din beton armat cu o grosime de 40 ~ 60 mm. Pozitia si numtirul elementelor de legatura se va stabili in functie de dimensiunile si forma panoului si a golurilor si de mirimea solicitarilor. 22D 8m D- stratul interior de rezistent din beton armat; Q)- termoizolatie; 3 = stratul exterior de protectic din beton armat; - piese metalice de legatura Figura 5.113 Piese metalice de legatura dintre stratul interior si exterior de perete Armarea verticala si orizontalé a panourilor va respecta prevederile de la diafragmele monolite (vezi punctul 5.2.5.2). Trebuie prevazuti Confinarea minima a betonului la marginea tuturor panourilor prefabricate cu o sectiune patrati cu dimensiunea b,, (b, este grosimea peretelui). 2 Imbinarea elementelor prefabricate Prin modul de realizare, imbinarile elementelor prefabricate care alcdituiesc perefii structural, trebuie si le asigure acestora, sub toate aspectele (rezistenf’, rigiditate si ductilitate) 0 comportare similara cu cea a perefilor monoliti. imbinarile dintre panouri, atat cele verticale cat si cele orizontale, vor fi obligatoriu de tip deschis pentru a permite controlul vizual al calitatii betonului tumat. Forfele de lunecare intre panouri se transmit prin alveole, praguri (dinfi), armituri care traverseaza imbinarea si care sunt corespunzitor ancorate. La imbiniri, forjele de compresiune se transmit de la panou la panou nemijlocit si/sau prin intermediul betonului din imbindri, iar fortele de intindere exclusiv prin armaturile innddite. a) Imbinari verticale: Fefele laterale ale panourilor vor fi profilate sub forma de dinfi avand de regula configurafia din figura 3.29 cu recomandarea ca raportul dintre tungimea si adéncimea amprentei s& fie mai mic de 8, iar adncimea > 25 mm, Lungimea total a secjiunilor de forfecare a dinjilor va fi circa jumatate din indltimea panoului, Mustatile orizontale, de minim 5 bucafi pe indlfimea unui etaj, se pot realiza cu bare drepte, caz. in care pozifia lor este la jumatatea grosimii peretelui, sau sub forme de bucle petrecute (fig. 5.114). aa ‘a 5.114 imbinari verticale: a) cu bucle lungi suprapuse; b) cu bucle scurte si etrieri suplimentari Diametrul maxim din care se poate conféctiona bucla semicirculard rezult din grosimea peretelui de beton si diametrul minim de indoire dy; al barei (fig. 5.115). Bucla se va dispune in 190 interiorul celor dou plane de armare a inimii perefilor. La bucle de diametru relativ mare se vor lua misuri de asigurare a unui ancoraj corespunzaitor prin prevederea a 2-3 bare transversale sudate. agrafe indoite si bare orizontale bare verticale fixate cu puncte _ A /de sudura zh \bucla orizontala Figura 5.115 Modul de dispunere a buclelor Diametrul minim al etrierilor suplimentari din imbinare va fi de 6 mm. Distanfa maxima intre legiturile transversale ale barelor verticale 10 diy. in imbinarile total comprimate, trebuie si se prevadi un procent minim de armare de 0,10%, iar in cel partial intinse - partial comprimate un procent minim de armare de 0,25%. Cantitatea de armaturi din imbindri trebuie limitaté la maxim 2%. Armatura trebuie s& fie distribuita pe intreaga lungime a imbindri,»Pentru clasa de ductilitate medie M aceasta armare poate fi concentrati in trei zone (varf, mtijloc, baz), Procentul de armatura longitudinalé in imbinare trebuie si fie cel putin 1%. ? La imbinarile orizontale se pot adopta amprente cu adincimi de 20-25 mm sau chiar suprafeje plane cu mugozitate sporiti (veziv punctul 3.2.3.2). La nivelul panourilor de planseu montate provizoriu pe popi se vor realiza centuri continue (fig. 5.116). Se admite rezemarea panourilor de plangeu pe peretele inferior prin intermediul unor bucle intarite b) > 75mm| RE centura Figura 5.116 imbinari orizontale a) perete exterior, b) perete interior Se recomandi ca fefele laterale ale panourilor de planseu si fie realizate cu o usoara inelinare fata de vertical (cca. 10°). Armaturile verticale din panouri cu rol de conectori si armaturé de rezisten{& intermediara de incovoiere se realizeaz, de regul, din bare mai pufine si cu diametrul de cel putin 14 mm, Continuitatea acestor armaturii trebuie si fie asigurata printr-o sudura ductilé in nise special previzute in acest scop (fig. 5.117), Se admite: si alte solutii de realizare a armaturilor verticale care traverseazi imbinarea orizontalé cum este de exemplu solufia cu bucle petrecute, daci acestea satisfac condifiile structurale privind transmiterea eforturilor ce le revin. Armitura transversala a centurilor este realizati de mustitile din panourile de planseu (bucle si etrieri suplimentari) cu diametrul minim de 6 mm. Armatura longitudinala din centuri se alcatuieste din cel putin doud bare bine ancorate la capete. 191 _suprapunerea barelor prin sudura z Figura 5.117 Continuizarea armiturilor in rosturi orizontale 5.3.5.3 Decofrarea si montajul panourilor in cazul panourilor tumate in pozitie orizontalé, in timpul decofrarii apar momente incovoietoare importante care dupi ridicare in pozitie verticala si in exploatare dispar; la proiectare trebuie sd find seama de aceasti conditie de execufie (vezi pet. 5.3.1.3). Elementele de agitare pentru transport si montaj (fig. 5.118) trebuie si se dimensioneze la forta de intindere Z care in cazul panourilor de perete se objine cu relatia: Z=(G+ fdloin (3.54) in care: G— este greutatea proprie (KN); fea ~ efortul de aderent& care se considera la 1kN/m? in cazul cofrajelor netede si unse, 2kN/m? netede dar ne unse si 3kN/m? pentru un cofraj cu suprafata rugoasd; —coeficient in functie de unghiul de inclinare a cablului (tab. 5.12); n~numarul prinderilor. Piesele de ridicare se ageaz fati de margini la o distant minima a, (fig. 5.118) si tabelul XIIL1 in cazul panourilor cu trei straturi piesele de ridicare vor avea o forma special (fig. 5.119). Figura 5.118 Schema de montaj Figura 5.119 Dispozitiv de ridicare pentru un panou de perete la un panou cu trei straturi 192 6. PROTECTIA ELEMENTELOR DE BETON ARMAT SI PRECOMPRIMAT iMPOTRIVA INCENDIILOR 6.1 Crite! de rezistenti la incendiu Pentru a evita izbucnirea unui incendiu major sau pentru a reduce efectele acestuia asupra construcfiilor sunt necesare misuri complexe de siguranfa care depind de tipul gi destinatia, de riscul de incendiu, de gradul de rezistenta la foc al constructiei si de nivelul de echipare cu instalati de semnalizare gi stingere. Masurile tehnice de siguranfd care trebuie si se respecte in proiectare si executie sunt cuprinse in normele tehnice specifice intocmite, pe baza experienfei acumulate. * Rezistenfa la foc. Pentru proiectantul de structuri important este si cunoasca limita de la foc a unui element, adici durata pana la care acesta isi epuizeazi capacitatea de rezistentd la actiunea unui incendiu. Rezistenta la foc (R) se exprima in minute, Pentru elemente structurale de beton armat sau precomprimat, cu rol portant (de ex. stilpi, grinzi, ferme, etc.), se pot prescrie 30, 60, 90, 120, 180 si 240 de minute de rezistenta la foc. In afara criteriului de capacitate portant elementele pot avea si rol de izolare termicd (I) sau de etanseitate (E). Dacé rezistenta la foc se determina dupa toate aceste trei criterii, se va considera valoarea cea mai mica si se noteazi cu REI urmati de durata in minute. in aceast categorie se pot incadra planseele intermediare si de capt (acopes&) sau peretii portanti. Rezistenja la foc se obfine in functie de tipul elementului si de gradul de rezistenfa la foc din tabelul 6.1. Timpii trecuti in tabel sunt valori minime; pentru anumite elemente cum sunt de exemplu perefii antifoc, normativul prevede si 4 pand la 7 ore de rezistenfé la foc, Tabel 6.1 Conditii minime pentru incadrarea construcfiilor in grade de rezistenti la foc Nr. | Tipul elementelor de | Gradul de rezistenta la foe ert. | constructie I i Lit V Vv 0 1 2 3 4 3 6 | | SHR, Sam past [co [oa Pe Fore portangi 150 min_| 120 min_| 60 min_| 30min | - yo best eee ea fer per scpwtani | S0min_|Sdmin_| 15min [18 min_| en neportangi 15min | 15min | 15min_|- - Gina, P| oy ae te le es 4 ett scope om Onin [43min | s8min | min | Aare suport Mk pod thc a ja la joa fe contavionind, | @8min[S0min [13min |= gape scppiec fara pod a _| Tana Ze halo 6. |g'suoral comma], [ct [cz fos [ce tvelan combate | _| + Gradul de rezistenti Ia foc reprezint3 capacitatea global a constructiei de a rispunde la acjiunea focului. O constructie sau un compartiment de incendiu (portiunile din cladire separate prin pereti antifoc) se incadreazi in cinci grade de rezistenta la foc. Gradul de rezistenta la foc se determina de catre arhitecti in colaborare cu specialist in domeniu, in functie de destinatia cladirii gi de riscul de incendiu: 193 — constructiile inalte sau cu o inaljime medie, spitale sau sili aglomerate se pot realiza cu gradul I si Il de rezistenfa la foc; la gradinite, biblioteci este nevoie de un grad de rezistenta Ia foe de cel putin I = densitatea sarcinii termice, functiunea clidirii cu un anumit rise de incendiu influenteazd suprafafa maxima admis pentru un compartiment de incendiu; cu cat gradul de rezistenta la foc este mai sever (I sau Il) cu atit constructia poate avea o arie desfigurata mai mare. — daca se utilizeazi materiale incombustibile (CO) sau greu combustibile (C1, C2) gradul de rezistenfd la foc al cladirii se considera mai mare (I sau II); cu materiale combustibile (C3, C4) numai clidiri cu gradul de rezistenti IV sau V se pot executa. Pentru ca un element al constructiei si corespunda la un anumit grad de rezistenta la foc, trebuie si indeplineasca ambele conditii minime (atat cea de combustibilitate cét si cea de rezistenfa Ja foc) previzute in tabelul 6.1. Se observa cd la aceste cerinfe cel mai bine rispunde betonul armat, considerat incombustibil. Gradul de rezistenfa la foc se precizeazi obligatoriu in documentatia de arhitecturd, de unde inginerul proiectant poate stabili in functie de tipul elementului rezistenta la foc necesara (tabelul 6.1) 6.2 Aprecierea rezistenfei la foc a unui element structural 6.2.1 Efectele incendiilor ‘Temperaturile care se dezvolta in timpul incendiului intr-o constructie depind, printre altele, de materialele de constructie din incinta si de paramettii fizici specifici ai compartimentului de incendiu. Solicitirile termice intr-un incendiu sunt reglementate de normativul ENV 1991-2-2. in figura 6.1 se prezint& cresterea temperaturii gazelor (8,), de la partea superioard a spafiului unde s-a dezvoltat incendiul, in functie de timpul trecut de la aparitia primelor flacari (t). Curba din figura 6.1 in principiu modeleazd arderea materialelor pe baz de celulozd (lemn, hartie) dar au fost elaborate curbe similare si pentru hidrocarburi sau pentru modelarea comportirii fatadelor cuprinse de flacari. 6: [°C] 1200) 1000 800 600 400 200 30 6 (90 120-150 «1802102340 [min] Figura 6.1 Curba caracteristica a solicitarilor termice la foc Rezistenta la foc a unui element structural depinde de distributia acestei temperaturi in masa materialului si de comportarea betonului si a ofelului in functie de calitatea lor la temperaturi inalte. Pe de alta parte, limita rezistentei la foc a structurilor din beton armat depinde de modul de alcituire, sistemul static, de felul si nivelul solicitarilor (fig. 6.2) Este cunoscut faptul ci odati cu cresterea temperaturii, rezistenta materialelor de construetie se reduce (fig. 6.3). 194 [Soticitarea tn foc | Distribufia temperaturii in elementul de constructie Comportamentul | materialului de constructii | Clasa materiatului si | comportarea la | temperaturi inalte a | betonului gi ofelului | Gabaritul, Zveltete, Mod de alcituire, Sistem static, Rezistenja la foc | Figura 6.2 Parametrii de care depinde rezistenta la foc a unui element din beton armat. > Temperatura critic’ pentru ofel $e considera , = 500°C , temperatura la care rezistenta scade 1a 50... 60% din rezistenta caracteristicd a ofelulufla ,rece”, adic n conditii normale La armaturile precomprimate aceastd reducere apare la temperaturi mai mici, de exemplu la bare 4, = 400°C, iar ld sdrme gi toroane 8, = 350°C. a) ko ! kyl) a 08 06 © k.(8): rezistenga la compresiune © ka(O): rezistenga la intindere on 02 o ° b) k,@ * Oy. © kG): armaturi obignuite, 8.52 2% © k,(6): armaturi obisnuite, &,5< 2% 06 © k,(@): bare pretensionate @ k,(8): sarma, toroane pretensionate 04 |—- 02 © 200 400 600 800 1000 1200 ero Figura 6.3 Reducerea rezistentelor a) betonului si b) ofelului datorit& cresterii temperaturii in incendiu 195 Reducerea la ofel depinde si de ,gradul de utilizare”, adicd de raportul dintre efortul efectiv si capacitatea portant a barei. Cu cat acest raport este mai aproape de unitate, cu att mai repede atinge ofelul limita de rezistenta la foc. © bari de ofel neprotejatd, solicitata la un efort maxim in 15 minute isi pierde capacitatea portanti si daca elementul este static determinat intervine colapsul structurii. Procesul de degradare se poate atenua cu un strat suficient de mare de acoperire cu beton. Evident, la o temperatura constanté a mediului ambiant, cu cét stratul de acoperire cu beton este mai mare, cu atit creste si timpul in care temperatura barei de ofel ajunge la valoarea critica. Daca stratul de acoperire este mic si armaturile sunt asezate grupat si / sau sunt foarte dese se observ ci elementul cedeaz inainte ca ofelul si ajung’ la temperatura critic’, Fenomenul se explicd prin diferenta de temperatura care se creeaza intre stratul exterior subfire i miezul de beton. Dilatarea termica diferentiatd dintre cele doud betoane conduce la aparitia unor tensiuni de intindere care nu poate fi preluati de stratul exterior de beton si apare fenomenul de exfoliere a betonului din stratul de acoperire, dupa care dispare protectia barelor de ofel. Performantele de incendiu la elementele de constructii se determin prin incercari experimentale standardizate, Totusi, tendinfa actuala este de a aprecia rezistenfa le foc a elementelor structurale, prjilor de structurd sau structurilor in ansamblu si prin metode analitice bazate pe experienta acumulate in timp. Verificirile se pot efectua cu ajutorul unor tabele si diagrame, calcule simple sau proceduri generale de calcul. 6.2.2 Tabele de caleul Pentru o rezistenfi in foc dat, se admite determinarea in mod simplificat cu ajutorul unor tabele, sectiunile minime de beton si distanfele dintre axele armaturilor si fafa betonului (fig. 6.4) ™ ery ey +l Figura 6.4 Notafii pentru dimensiuni la secfiunile din beton armat ty at [2 fn functie de rezisten{a la foc R dimensiunile minime au fost calculate in aga fel incit capacitatea portant’ in conditii de incendiu (Ryj) a elementelor de beton armat sa fie intotdeauna ‘mai mare ca efectul actiunilor in timpul incendiului (Ez). Valorile date in tabele se referd la betonul normal cu agregate silicioase. La betoanele cu agregate calcaroase, la grinzi si plici, dimensiunile minime se pot reduce cu 10% iar la betoanele cu agregate usoare cu densitate de pind la 1200 kg/m’, reducerile pot fi de 20% cu exceptia peretilor portanti. La elementele pretensionate distanfa a” se majoreaz dupa cum urmeaz’ anactAdy (6.1) unde Aq,= 10 mm ~ la bare profilate pretensionate; 15 mm ~ Ia srme, fascicule, toroane. Cand armaturile sunt pe mai multe randuri distanfa minima impus& de la axele armaturilor la fafa betonului se raporteaza la media distantelor: = 24ut (6.2) unde: Ay,~ secfiunea barelor considerate 4; ~ distanta intre centrul de greutate a barei considerate gi fata betonului (fig. 6.5) 196 in cazul utilizarii atét a armaturilor obignuite ct si a celor pretensionate (fig. 6.5b) distanta medie dintre armaturi si fata betonului se calculeaza cu relatia: Aa fous + Y Ay * Lyons * > Sa Sassy Le hurt Dy “Sons Pe langa satisfacerea condifiilor referitoare Ja distanta medie ap, fiecare armatura in parte trebuie si respecte condifiile de distant minima (a) impuse de rezistenta la foc R30. a) -- b) wa! ata Figura 6.5 Notafii pentru dimensiuni la sectiunile a) beton armat; b) beton precomprimat {in cazul utilizarii unui strat de protectie (de ex. tencuiala, beton de egalizare, etc.) grosimea acestuia se va aduna la stratul de acoperirecu beton si impreund trebuie si satisfacd distanfa minima prescrisa. 3 Daca la proiectarea clementelor se respegti prevederile din tabelele 6.2... 6.6, in cazul unui incendiu, stratul de acoperire cu beton nu se va exfolia exploziv. Nu vor fi necesare verificari suplimentare la fort tdietoare si la torsiune a.elementelor de beton armat sau precomprimat. Dimensiunile minime necesare pentru asigurarea rezistenfei la foc a stilpilor sunt date in tabelul 6.2. Coeficientul i fine seama de combinafia de incdrcari ale stalpului, inclusiv efectele de ordinul doi: Ea E, Hz =n, (64) Ria Rao, unde: Ey — ~efectul actiunilor la starea limit de rezistent& pentra gruparile fundamentale, in conditii de temperaturé normale, la ,.ece”; Rage) ~ capacitatea portant’ a elementului la ineeputul incendiului (t=0) pentru Y= 1; ng =(1+¥4,-¢)—1— factor de reducere, care depinde de raportul: ¢ = 2 © Ye to Ge Ye. Yo. ¥i,.— factor definiti la punctul 2.3.4. ‘in mod curent se poate considera 4g = 0,7. Pentru acest caz in figura 6.6 se prezint& variat dimensiunii minime a stalpului in functie de cresterea rezistentei la foc a elemental Tabel 6.2 Stalpi cu sectiune dreptunghiulard si circular’ imenaunie minim (am Rezistena a Tagimes pula B disteni oe expunere pe mai multe lati expunere pe 0 =a 07 I aps R90. Stalpii expusi pe o singur latura se considera cei inglobati in perete fra sau cu goluri in vecinatate, la o distangi mai mare decat lajimea stalpului sau cei care au partea inglobata in perete capabili si preia intreaga incdrcare, La grinzi supuse la foc pe trei laturi (fig. 6.7), asigurarea rezistengei la foc se face respectand normele minime din tabelu! 6.3. La grinzile supuse la foc pe toate cele patru laturi se respect A232 Big suplimentar condi Pentru barele din colt se adaugi 10 mm Ja valorile a din tabel cu excepfia cazurilor ind lfimea b este mai mare decat cea trecutd in coloana 4 pentru grinzile simplu rezemate si coloana 3 pentru grinzile continue. Dacd in inima grinzii sunt prevazute goluri, pentru a nu se diminua rezistenta la foc a grinzii, sectiunea minimé a elementului din zona golului trebuie si fie 4, > 2-52, Bs=0,7 Figura 6.6 Dimensiunile minime ale Figura 6.7 Dimensiunile minime ale stalpilor in funetie de rezistenta ta foc ‘rinzilor in functie de rezistenta la foc in cazul grinzilor cu sectiunea transversal in forma trapezoidala latimea b se considera in dreptul centrului de greutate al armiturilor (fig. 6.8a), 1a grinzile in form& de T se vor respecta cerinjele din fig. 6.86. Cand b> 1,4b.., se respect conditia: dy fb, ay = ofiss-£e fe (6.5) Litimea inimii by a grinzilor in forma de T, continue, va fi mai mare sau egal cu b, pe 0 distanta 2 in lungul grinzii masurat de la reazemul intermediar. a) b) Ib.| di+0,5d2> bmin S sy dest Figura 6.8 Definirea dimensiunilor pentru diferite tipuri de sectiuni de grinzi a) Sectiune trapezoidala, b) Sectiune variabila Pentru beton precomprimat valoarea lui a se mareste cu 10 mm la bare de precomprimare si cu 15 mm sArme gi toroane, Pentru valori ale lui b mai mari decat in coloana 4 nu mai este necesar’ mirimea lui a, la grinzile continue. 198 Tabel 6.3 Grinzi din beton armat si precomprimat ieee Piensa minim amp 32 | Recistena la ; g6 |" Combinati posible inte b a ram) a 28 ini (5) i z 7 3 é R30 3a 160 | 200 25 10 10 8 RO 120 300 | 300 a 440 30 25 hy E RD Bis 250 | —a00 : 55 40 35 iD 2 R20 |b 200 300 | 500 - = 65 | so | 4s ua a RIO | 240 400600 aa «80 65 60 |_ R20 | 6280 300 | 500 4% 75 x i RH 580 200 a2 2 w ROO 120 300 | a5 | a 8 90 $150 400 ie a3s 25 00 z Rio | 6220 300 é ns 35 i | Rig) | 380 300 60 | 50 eae Raw [base | 500} 700 0. a0 70 60 La elemente continue reducerea capacititii portante cauzate de incalzirea armaturilor de la partea superioara a grinzilor este minima. De efectul favorabil al redistribuirii momentelor dinspre campuri spre reazeme datoriti deformatiilor plastice s-a finut cont si in tabelul 6.3 sub rezerva respectarii urmatoarelor doua conditii: ~ la dimensionarea grinzilor in stare ,.rece” nu s-a luat mai mare de 15%; = pentru o rezistenti Ia foc de R90 sau mai mare, la partea superioar’ a reazemelor intermediare trebuie si se prevadi o cantitate de armaturd Azye(x) pe o lungime de 0,3 din deschiderea grinzii pe ambele fete ale reazemelor (fig. 6.9). considerare o redistribuire plastica © Diagrama Miz solicitare la inceputul incendiului © Diagrama “/z capabild le grinds ,rece” © Diagrama “i, capabila dupa incendiu © Diagrama “i, capabilé det. in conformitate cu rel. (6.6) “jz efortal de intindere din armatura longitudinal Figura 6.9 Diagrame inffisurdtoare de solicitare si capabile la 0 grind& continu’ Armiitura necesar se determina cu relatia: Ares) As, eq(O)(1-2,5x eg) (6.6) 199 incare:x —distanga din ax pAnd la sectiunea considerata (x <0,3!eg) Avyed(X) ~ Cantitatea de armfturd necesari dupa redistribuirea momentelor ‘Azyod(0) ~ cantitatea de armaturd necesard la un element ,ece” Daca nu se respect una sau ambele condifii de mai sus grinda se va considera simplu rezemati. La pereti portanfi (R) precum gi la cei neportanti (E+1) trebuie sd fie indeplinite conditiile din tabelul 6.4, Tabel 6.4 Pereti portanti si neportanti t — Resize —! = capurpea as | expuspedoud | expispeo it | expiape dour Nie te 3 7 z 3 7 3] REI30 100/10 120/10 12010 120/10 | REI 60 110/10 120/10 130/10 140/10 } RETO 12020 | —1a0i10 14075 17075 RETID0 15025 625 16035 203s) i a 200745 210155 300155 REI2§0___| 230060. 250/60. 270170 360770] Reaiseaia | Grosimes min pret my | foc |. $e To w | 22 [ete a0 2 2 [apo 100 \2 Stet 130 150 ea [a0 es 15 La elemente intinse rezistenta la foc se realizeazit prin respectarea dimensiunilor minime date in tabelul 6.5, impunandu-se totodat& ca sectiunea elementului si fie 4, > 2-bj,, .Daci alungirea maxima a elementului afecteazi capacitatea portant a structuri, valorile lui a din tabelul 6.5 se majoreazi cu 10 mm, ‘abel 6.5 Elemente intinse din beton armat sau beton precomprimat Rezistenfa la foe imensianile minis (am) Grosimea minim /distanta a Rw, = was 20070 Ral 2080 son RO 7 150/55 400/45. R120 “206s — S005 Reo A080 00760 [7 R240, 280/90 = "700770, La plicit simplu rezemate sau dale (plici cu reazeme punctiforme), asigurarea se face respectind dimensiunile minime impuse in tabelul 6.6. Valorile din coloanele 2 i 5 se aplica si la plicile continue. La placile continue se aplicd regula de redistribuire a momentelor daca se respect cele doud condifii expuse la grinzi. Armarea minima la momentele de pe reazemele intermediare va fi 4s> 0,0054c pentru un ofel cu ductilitate 5%> Gq > 2,5% cand placa are dou deschideri si reazemele de capt nu impiedic’ rotirile; cand nu exista posibilitatea redistribuirii de eforturi pe directia transversala deschideri La plicile dala nu se reduce grosimea de acoperire din cauza eventualelor straturi de finisaj. Cel pufin 20% din armarea superioara pe reazemele intermediare pe fiecare directie trebuie si fie continua pe intreaga deschidere, 200 Tabel 6.6 Phi T Dimensiuie minim (mim q dist : Retena tos | wsine stat | — a aa Wels | 1seiilo a i z z ecm es RED 0 io i i 7 [Reve 0 SS & fRerso. 700 3 20 8 1 a0 35 2 [Reis 150 35 0 E [Ren is} $5 50 Te : Dimensiunile minine Gam) [| T ecienaa a maa | i isd 0 | = [RET6O 200 15 & [Rer90 200 35 REL 120 — 200 35 REL 180 300 s L___PReraio — 200 30 6.2.3 Metode simplificate de calcul Dacé dintr-un anumit motiv rit se pot respecta valorile date in tabele se poate determina analitic reducerea capacitatii portante a sectiunii sfipuse acfiunii incendiului. Acest caz se intlneste freovent la elemente prefabricate unde fabricantii tind sA realizeze clemente cu greutate edt mai mic& pentru a reduce cestul transportului. Utilizarea metodei simplificate de calcul presupune ci betonul de acoperire mu se exfoliaza la temperaturi inalte si nici armatura nu alunecd in zona de ancorare. Lungimea de ancorare in timpul incendiului se obtine din jungimea de ancorare calculata la temperatura normal dar modificati cu micsorarea rezisten{ei la intindere a betonului. Verificarea consti in determinarea distributiei temperaturilor in sectiune, reducerea rezistentei si modulului de elasticitate ale betonului si armaturilor, reducerea secjiunii si recalcularea capacitatii portante cu valorile reduse (Ris). Capacitatea portant astfel objinutd se compari cu efectul actiunilor in timpul incendiului conform relatici EagSRep (6.7) unde: £,~ efectul actiunilor in timpul incendiului; Rag capacitatea portanté in condifii de incendiu. Focul este considerat ca o actiune accidental in constructii. La calculul solicitarilor (Exp) pentru starea limita ultima se va considera combinaia accidentalé (vezi pet. 2.3.4). Distributia temperaturilor se poate determina prin incerc&ri experimentale sau prin calcul. in figurile 6.10 si 6.11 sunt prezentate distributiile temperaturilor objinute prin calcul ta grinzi cu sectiunea transversala dreptunghiulara respectiv dublu T avand diferite rezistente la foc (30, 60, 90, si 120 minute). in figura 6.12 se aratd distributia temperaturilor in plc, iar in figura 6.13 in stall. Reducerea rezistentelor betonului se objine cu relafiile: Sus(@)=4(0) sere), (68) fra(20°C) unde: k., ks, ky _— factorii de reducere a rezistentei care se obtin cu ajutorul figurii 6.3, fa(20°C) , f,(20°C)- rezistenta caracteristic’ a betonului respectiv a ofeluk temperatura ambianta de 20°C. Yo+¥s ~coeficienti partiali de siguranga iar a ofelului: f,4(8)=k,(@)- (6.9) 201 ‘byh=80/1 50mm 160/230mm_ K : - 300°C 100°C 60 100°C iy 400 200 «40 200 min 300 20 a 500 r 400 AS 600 % 500 20 4omm I m= ° | a 100°¢ ts 600°C 300°c 200 «| in 700 3 wy 30 #00 83 8 30 40mm i 0 t= | sz S00°C 60 0 600 40 min 0 soo 70 500 20 40 20 40 60 somm 20 40 60 80 100120140 4 supratata aca ine { 1 20 40 60 80mm 20 40 60 80 100120140 Figura 6.10 Distributia temperaturii in grinzi cu sectiune transversali dreptunghiulara Suprafata _expusa Ia foc 120 100 80 60 40 26mm 320 100 8060. 40 20am ‘t0mie 40min Figura 6.11 Distributia temperaturii in grinzi cu sectiunea transversala dublu T 202 © oom 8, 0. 40 Te ‘00 ‘seis “0m oe ‘Temperatura °C 0 0 20 40 60 80 100 120 140 distanta de Ja fata expusa la foe a{mm} Figura 6.12 Distributia temperaturii in placi 203 \ s00°c eae a) stalp intermediar (300x300) sore b) stalp marginal (240x240) in perete g 200°C c) stalp marginal langa perete 4) stalp de colt jumatate in perete a) ¢) stilp de colt cu perete in afard. ¥ +—— 310 ——+ Figura 6.13 Distributia temperaturii in stalpi Modulul de rezistenfa redus va fi: E.(0)=[k.(Of -E.4(20°C) (6.10) Sectiunea de beton redusa se obtine ignorand zona afectata de foe a; (fig. 6.14). Distanta de reducere se calculeaza in functie de tipul elementului: k = grinzi si placi: a, =f! ol (6.11) = 1 . (ta) ] (6.12) ~ stalpi si pereti unde: w — este latimea sectiunii pentru o expunere la foc pe o fafi a elementului; '/; din Jatimea sectiunii pentru o expunere la foc pe dou laturi sau !/) din cea mai mica laturd la stdlpii expusi pe patru fete; kom ~ coeficient de reducere care tine seama de variatia temperaturii in fiecare zon a elementului: (6.13) 204 Figura 6.14 Secfiuni si reduceri de rezistenfé la elementele supuse la foc Pentru determinarea coeficientylui kem Se imparte sectiunea elementului in n parti egale dupa care se calculeazi temperaturile in mijlocul fzcdrei zone (4) si apoi factorul de reducere a rezistenjei, kc(@). in figura 6.15 se prezint& modul de tucru in cazul unui perete de grosime 2w, expus la foe pe ambele fete . Pentru determinarea valorilor kc intr-o sectiune redusi se pot folosi si curbele din figura 6.16. Pentru reducerea geometric a unei sectiuni de grinda sau placd se poate folosi figura 6.17, iar pentru stalpi figura 6.18, kao 3 Ke Suprafata ) Suprafata expusa_ ka ( __expusa Ia foc [tao Ke Figura 6.15 Determinarea lui a, pentru un perete kG) 50 100-150 200 250 © 300mm W Figura 6.16 Reducerea rezistenfei la compresiune intr-o sectiune compusi 205 sm ‘Timp incendta ‘Timp incendiu np ineso ‘Slandard 30130 B00 250 Soom Se ae eee Figura 6.17 Reducerea geometrica Figura 6.18 Reducerea geometrici a sectiunii grinzilor sau a plicilor sectiunii unui perete sau stalp Pe zona redusi, rezistenta Ia compresiune si modulul de elasticitate a betonului sunt considerate constante si egale cu cele calculate in mijlocul elementului supus la foc. Arméatura este Iuat’ in calcul utilizind rezistenta si modulul de elasticitate corespunzatoare temperaturii fiecdrei bare, chiar daca ea este plasati in afara sectiunii reduse 6.3 Masuri sup! armat entare de protectie impotriva focului la elementele din beton Grinzile prefabricate cu sectiunea transversal in forma de T, cu latimea inimii de cel mult 120mm nu se pot utiliza la o expunere mai mare de 30 minute la foc. Dupa cum se observa din figurile 6.10, 6.11, 6.12, 6.13 elementele care trebuie si prezinte 0 rezistenta la foc de cel putin 30 minute sau chiar mai mult trebuie sa aibi o litime et mai mare si este bine ca armaturile longitudinale de rezistenta si se grupeze spre interiorul sectiunii de beton, acolo unde temperaturile in ca7ul unui incendiu sunt mai mici. La elemente incovoiate cu rezistenta la foc mai mare decét R9O, stratul de beton rezult mai mare de 50 mm, in acest caz este nevoie de o armare suplimentari sub forma unor bare longitudinale si etrieri suplimentari (fig. 6.19) sau sub forma unor plase din sirmi cu diametrul mic (fig. 5.51). Lungimea de ancorare a barelor longitudinale de rezisten{a in timpul incendiului se obfine cu relatia: yap FE 4, 6.14 Yon Ye ky a unde: yy ~ Iungimea de ancorare proiectatl pentru o armituri la temperatura normal (vezi pet. 5.1.3.1); %s Ye ~ coeficienfi parjiali de siguranf& pentru armiturd respectiv beton la temperatura normals Join Yoh = 1 — coeficienti partiali de siguranta pentru armatura respectiv beton in caz de incendiu; ky ~coeficientul de reducere a rezistentei betonului (fg. 6.3). Actiunea focului se considera ca si o solicitare extraordinar’. in consecinta lungimea de ancorare se corecteaz si cu raportul coeficientilor partiali de siguranta. La partea superioara a grinzilor continue (deasupra reazemelor), unde nu ajunge focul, temperatura betonului nu depaseste 206 200°C pentru care coeficientul de reducere a rezistentei la intindere rezulta, conform graficului din figura 6.3, de k= 0,8. a) Aeptimenten Se TINY * amature SL SP <_-Tongiisaa SOY y de eisenta armarurslongittinala Sunlimentre Om 200-200 + 50mm in cazul: a) solutie recomandata, b) solutie nerecomandata Lungimea de ancorare la foc rezulté Isa 0,96ha, deci nu se modifica semnificativ in aceasti Parte a grinzii. Se observa o siguran{a mai mare a grinzilor continue la foc fafii de cele simplu rezemate unde pierderea capacitafii portante prin reducerea rezistentelor sau alunecarea armaturilor inseamna distrugerea elementului. La grinzile continue, prin redistribuire, solicitarile vor migra cdtre reazem. La proiectarea grinzilor continue se procedeaza in felul urmitor (fig. 6.20): a) pentru rezistenta la foc < R90: ~ se stabileste inftisurdtoarea efortului de intindere din armaturd le temperatura normal; ~ se dilati aceasti infiguritoare cu a) (conform figurii 5.43) dupi care se prelungese armiturile cu Ini b) pentru rezistenta la foc > R90: ~ se stabileste infaisurdtoarea efortului de intindere din armatura M/z la temperatura normala; ~ se deplaseazi curba infaguratoare pe o portie 0,3 arcu ajutorul relatiei (6.6), iar armaturile se prelungese cu Ins (fig. 6.20) sau; ~ se dilateazd curba infiisuritoare cu 0,3 Jay, iar armaturile se prelungese cu ny ; dupa cum se observa in figura 6.20 aceasta variantd este mai acoperitoare de cat cea cu relatia (6.6). 207 © Diagrama ™/ la inceputul incendiului (t=0; cu coeficienti partiali de siguranta pentru incdrciri excepfionale) @ Diagrama infasuratoare /z 1a o temperatura normala (cu coeficienti partiali de sigurangi pentru incdrcdri fundamentale) ® Diagrama infésuritoare ™/z in timpul incendiului (cu redistribuire spre reazeme) @ Diagrama infasuratoare /z obtinuta cu relatia (6.6) 4-030eg + + let + Figura 6.20 Proiectarea grinzilor continue cu rezistenta la foc >R90 La structuri realizate din elemente prefabricate rosturile ramase intre elementele de beton armat trebuie si se umple cu un chit elastic rezistent la foc (fig. 6.21), Prefabricatele vor avea forme adecvate ca dup’ asamblare si nu rimdna spatii mari fntre ele pentru a nu permite propagarea usoar’ a focului Jatura rost _material de ‘umplutura material de Fist etangare rast ‘margine rost Figura 6.21 Umplerea rosturilor dintre prefabricate pentru o rezistenfé la foc de 90 minute, in figura 6.22 se prezinti doud moduri posibile de rezemare a grinzilor prefabricate de planseu pe consolele stilpilor. Rezemarea corecti nu permite pitrunderea focului in zona cu solicitare maximé a consolei grinzii, zona foarte sensibild la o eventualA reducere a capacitafii portante. La tipul acesta de rezemare se pot umple rosturile care confer o siguranta si mai mare. aca (tumata si toca) ace (rumata ye mn) je -sost “Tafa local) -neopren neopren ida stalp cu consola iaeueen reiabaeat 7% corect 6 gresit Figura 6.22 Asamblarea prefabricatelor. 208 7. EXEMPLE DE CALCUL SI ALCATUIRE 7.1 Planseu curent din placi armati pe o directie, grinzi principale si secundare 7.1.1 Date de proiectare Se cere proiectarea in gruparea fundamental a plangeutui intermediar al unui depoaitetajat (P+B) cu dimensiunile in plan de 12,0 x 30,0 m si o incircare tehnologicd Q, = 8 kN/m?. iniltimea de depozitare este de 3,0 m, Planseul va avea o rezistenfa minima la foc de 60 minute (R60), Se adopt o structura de rezistenfa mixtl, format din: pereji portanti din zidarie pe contur, plangeul intermediar din beton armat monolit si planseul de acoperis din grinzi prefabricate de 12,0 m si tablé cutat de 154 mm inaljime, asa cum se vede in figura 7.1 Hidroizotate Tip membrana ___Centuret ‘ida ati monoliae TFundatie continua 7 rigid sub ziduri Figura 7.1 Cladire etajata pentru depozit Planseul intermediar este alcatuit dintr-o placd monoliti de beton armat ce reazema pe grinzi secundare (nervuri), care la rindul lor reazema pe grinzi principale, Deoarece lajimea cladirii depaseste 10 m (2L = 12 m), s-au introdus stalpi intermediari, Incarcarile pe planseul intermediar find considerate medii, se alege deschiderea grinzilor secundare T = 6m si armarea pldcii pe o singura directie. Deschiderea placii se obfine prin impéirtirea deschiderii L cu un numér intreg n, in asa fel incat sii se respecte conditiile (fig. 7.2) a) h=Ln=2...3mrezultind pentru n=3 1) = 6,03 =2,0m b) T/h>2 rezultind pentru =2,0m_T/ 1, = 6,0/2,0=3 209 principala Figura 7.2 Plangeu pe grinzi principale si secundare 7.1.2 Alegerea materialelor a) Calitatea betonului se alege in functie de clasa de expunere a constructiei in condifiile de mediu. in hala proiectati materialele depozitate nu dezvolté umiditati excesive sau vapori agresive. Conform tabelului 1.1 si a figurii .2a constructia se incadreazi in clasa XCI fra rise de coroziune sau atac chimic. Pentru aceast& expunere, clasa minimé de beton este C20/25. Betonul ales de clasé C25/30 are rezistenta de calcul la compresiune obfinut& cu ajutorul relatiei 2.11 gia tabelului 2.1: 25 16,67 N/m’; Cone Rezistenfa la intindere se obfine cu ajutorul relafiei 2.12: fan Fe b) Ojelul marca $500 si STNB are rezistenta de calcul (vezi fig. 2.6): — pentru $500(B) Sy =500.N/m* ; - _ 500 2 = 20 L435N/m?. In 75 fm —pentuSTNB d¢7,lm Be LS 83N/m?. 210 7.1.3 Predimensionarea sectiunilor de beton a) Grosimea plicii trebuie si respecte urmatoarele conditii ~ conditia de rigiditate (in cazul de fata placa este incastrati elastic pe contur): 1 _ 2000 == =57,1 mm; 35 hye ~ conditiile tehnologice (la plici monolite): h, 250mm Pentru grosimea plicii se poate adopta 0 valoare rotunjita f= 60 mm din cele dou’ conditii de ‘mai sus, ins pentru o rezistenti la foc de 60 minute conform tabelului 6.6 grosimea minima acceptabili este de hy= 80 mm. b) Dimensiunile sectiunii transversale ale grinzii secundare trebuie s& satisfaca: ~ conditia de rigiditate: 4,20 4q= 52-03 m=300mm; ~ condifii tehnologice: aS iy —multiptu de 50 mm 2 5, 2150 mm — conditia de rezistenta la foc (fig. 6.7): ° b2120mm. Pentru grinda secundard se adopt dimensiunile: iy=400 mm si by=200 mm. c) Dimensiunile sectiunii transversale ale grinzii principale trebuie si satisfact: ~ conditia de rigiditate: 6.0 =04m=400mm; ~ conditii tehnologice: ig—multiplu de $0 mm 4, 2h, +100 mm = 400+100= 500 mm Ia intersectia celor doua grinzi armaturile longitudinale din grinda principala cu cea de la grinda secundard sa nu se suprapund. b, 2 200mm — conditia de rezistenfi la foe (fig. 6.7): 6, 2120mm. Pentru grinda principalA se aleg dimensiunile: i_=600 mm si 6=300 mm. 4) Dimensiunile sectiunii transversale ale stalpilor trebuie si satisfacd: ~ conditia de flexibilitate: lo=lco: = 2860 + 600/2 + 300 — lungimea de flambaj pe ambele directii (conform anexa IV. fig. IV.2.) 3460 = =115,3 mm; 30 2u ~ condi tehnologice: A. 250 mm; be2 250 mm; be> hy. = condifia de rezistenta la foc (fig. 6.6): bh 2 200 mom Pentru stalpi se aleg dimensiunile: ‘i, = 300 mm gi be = 350 mm (pentru a permite trecerea armaturilor din stalp pe lings cele din grinda principala). Dimensiunile obfinute la predimensionare se pot regisi pe secfiunea transversal prin hala prezentati in figura 7.3. SECTIUNEA TRANSVERSALA, c2onas, nm Mozsic mat pe supa | acs bao arma || Figura 7.3. Sectiune transversal 7.1.4 Placa 71.41 Evaluarea actiunilor a) Valori caracteristice: Actiuni permanente (conform detaliului A” din figura 7.3.) ~ greutatea proprie a placii: 0,08 m x 25,0 kN/m? = 2,00 kN/m? ~ greutatea pardoselii din mozaic pe sapa: 0,94 KN/m™ Total: gy = 2,94 kN/m’. Actiuni variabile (conform temei de proiectare pet. 7.1.) — incrcarea tehnologica gi = 8,00 kNim?, 212 b) Valori de calcul: Actiunea totali de calcul in starea limiti ultima se obtine prin insumarea actiunilor caracteristice multiplicate cu coeficientii parfiali de siguranf& cu relatia (2.41) si tabelul 2.14 Ph= Yo 8 +70 °4y =135-2,94 + 1,5-8=15,97 KN/m? 7.1.4.2 Calculul static a) Stabilirea deschiderilor de calcul. Alegind dimensiunile grinzilor secundare de 200 x 400 mm gi findnd cont de prevederile din anexa II rezulti urmatoarele valori ale deschiderilor de calcul (fig. 7.4.): i. El a = ae= 80m = 4 he ] 4 5s ls 150mm _by=200__ = 200mm 000mm Figura 7.4 Stabjlirea déschiderilor de calcul pentru plack ? a 1750+ 22 =1830mm_pentru cémpurile marginale; ee 800 +80=1880 mm pentru cémpurile intermediare. b) Schema static’. Deoarece raportul dintre deschiderile placii 71h, =6,0/2,0>2 placa lucreazi dup’ o singuri directie (dupa directia scurta). Calculul se face pentru o fagie de 1,0 m litime rezemati continu pe grinzile secundare (fig. 7.5.). Grinde Sunni deat ones pac Grinda Supraija de calel Secunda pentru grinda secundara L2=60m __ T= 6.0m ____T+6.0m Figura 7.5 Suprafete de calcul pentru placa si grinzi ©) Deoarece EC2 nu pune la indeména proiectantilor metode practice de calcul ci numai metode generale, cu reguli gi limitirile lor, in continuare eforturile in sectiunile critice (fig. 7.6.) se vor determina in conformitate cu metoda simplificatd in domeniul plastic utilizati pana in prezent in {ara noastra (punctul VII.2). 1 2 I 3 83 8 Doeti,2=1.88 c Hoett.2=1.88 oD bawdy 4 188 Tes voor ny ny, Val EI. ee vee SH Mew 4 h Mes “ony Ali Figura 7.6. Diagramele Mra si Vea pentru plact Considerand placa continua solicitata de actiunile permanente si temporare aplicate uniform distribuit momentele si forfele thietoare se calculeazai cu relatiile: Mess an Sag =t 15,97-1.83? = 4,86 KNm 1 2d 7 - Maz =7qPe loan = Tq 597-188" = 4,03 kN 1 1 5 Meza = 76 Pa’ 7g 15,97 1,88" = 3,53 KNi ata = 7g Pa legs’ = 7g°15,97 188? =3,53 KNm Mors =Moss=—Meac =—M ean Momentele nu se reduc la fata reazemului deoarece armarea rezulta constructiva. Forfa tiietoare se calculeazd in conformitate cu cele prezentate in anexa IX.2 pentru grinzile continue: Vas = O45: Py laggy = 0,45 “15,97 1,83 = 13,15 KN Vsoax = Ve tag = 085+ Py “Iyog = 0,65-15,97 1,83 = 19,00 KN Vea née = Veco = 95> Pa “hy gra = 0,55-15,97 188 = 16,50 KN Calculul plastic fird verificarea direct a capacitati de rotire se poate folosi numai dac& sunt satisfaicute cele trei conditii de ductilitate prevazute la punctul 1.9.1.2: ~ ofelul STNB se poate incadra la clasa B de ductilitate; ~ raportul dintre momentele pe reazemele intermediare si momentele din cmp sunt cuprinse fntre 0,5 5i 2,0; ~ aria armaturilor trebuie si se limiteze in toate sectiunile astfel ca 2# < 0,25; (se va verifica dupa efectuarea dimensionarii armaturilor), 7.1.4.3 Dimensionarea armitturilor de rezistenya a) Dimensionare la moment incovoietor: inljimea utila a placii se obtine cu relatia: 214 d= hy ~ Coy ~ Gy !2=80~20-6/2= 57 mm in care valoarea nominalA (cjom) a grosimii stratului de acoperire este dati de valoarea minima (cn) cu relatia 5.3 la care se adaugi toleranga (Ac, ) ¢, ‘ris + A¢yy =10+10= 20mm. Valoarea minima ¢ni, se obtine din tabelul 5.2 in funcfie de clasa de expunere (XC1) i clasa structurii. La stabilirea clasei structurii s-a tinut cont de durata de viagi 50 de ani (clasa 4) si de prevederile din tabelul 5.4 care precizeaza cd pentru elementele cu geometrie tip dalé (necirculabila in timpul executiei) se reduce clasa cu 1 (adicd 4-1=3) Cig = 10 mm Conform tabelului 6.6 distanta minima pina la centrul de greutate a arméturilor de rezistenti este a= 20 mm. Daca se adopt o armiturd cu diametrul de 6 mm distanfa efectiva pana la centrul de greutate rezultii: dq =20+6/2=23 mm> a, = 20mm Deschiderea efectiva redusi a plicii (sub 2,0 m) face ca utilizarea plaselor legate cu bare linate sau far, si fie 0 solufie neeconomicd (datorité manoperei ridicate la confectionare) de aceea vom folosi plase sudate la armarea placii Sectiunea de armaturd intinsa peiftru plase sudate din ofel STNB, rezulta dupa cum urmeazi: © cdmpul ~ momentul redus se determing cu relafia 3.17: Mess 48610 0,090 < ys = 0,383 716,67 rezult& 0 solutie cu armare simpla pentru care @ = 0,0945. Cantitatea de armiturd se determina cu relafia 3.18: a, bad 0,0945 10° 57 234,4 mm? = 2,34 em* ue * reazemul B: My _ _ 4,03-10° bed? fy 10°-57°-16,67 @, = 0,077 si 0,096 “we © cimpul 2, 3 si reazemele C, D: 3,53-10° a = 0,065 “57° -16,67 i @, = 0,067 Ay = 0,067 -10° -57 16,67 _ 66,2 mm’ = 1,66 cm? 383 Cu ariile rezultate mai sus se aleg plase sudate dintre cele prezentate in anexa XIV. in mod normal, Ja cantititi mari, se aleg plase cu bare avnd diametrul mai mic pe o directie care se comanda la producitor. Avand in vedere, ins’, marimea redust a construcfiei proiectate, de cca. 360 mp, se recomandii alegerea unor plase sudate uzuale, care se gasesc in comert gi care de obicei au bare de aceeasi diametru pe ambele directii. Aceste bare prezint& avantajul unor pierderi mai mici la tdierea lor. 215 © campul 1: 113 GQ 246: 05,6/100 — @5,6/100 (Asi, + cémpul 2, 3 si reazemul B,C: 111 GQ 196 6 5/100 ~ 05/100 (Asceg= 196 mm”). 246 mm’); Conditia de limitare a pozitiei axei neutre (pentru calculul static in domeniul plastic) este satisfacuta in toate sectiunile crite: cmpull: (x) Avr Sa 246 383 \d)g bed Aen fg 10°+57 0,8-1-16,67 cimpul 2, 3 si reazemul B, C: x) 196 383 (GJ 10-57 08-1-16.67 =0,124<0,25; 099 < 0,25 La placile continue armate pe o singura directie se poate efectua un calcul static in domeniul plastic dup STAS 10107/22-77 (prezentat in anexa VIII) numai dacéi sunt satisficute prevederile din BC2, privind cele trei condifii de ductilitate (vezi punctul 1.9.1.2). Pentru plicile cu mai multe scheme de inearcare, infiguratoarea momentelor incovoietoare de calcul se determina cu ajutorul diagramei 5i tabelului din anexa IX folosite la grinzile continue. Suprafata efectiva a sectiunii arméturii longitudinale intinse trebuie s se incadreze intre limitele (vezi punetul 5.2.2.2). 0,265.4 =0,26-25 10° -57 = 87,6 mm’ ; Aa i = MAK fo 440 = 87,6 mm* 0,0013-b-d = 0,0013-10" -57 = 74,1 mm* Ags yax = 9,04 +B +d = 0,04 -10° 57 = 2280 mm? Aug yig = 87,6 MIM? < Ay og nin = 196 MAM? < Ay, ye = 2280 mM™ Distanfa maxima dintre armaturile de rezisten{a se limiteaza la valoarea: _ [3h, =3-80= 240 mm} {200 mm s, 200 mm > syy =100 mm. La placile armate pe o singuri directie se previd armaturi pe cealalta directie de cel putin: 0.2 Ayey = 0,2-246 = 49,2 mm? < Ay =10-19,6=196,0 mm? (95/100) Pentru preluarea momentelor locale de incastrare pe reazemele de continuitate pe latura scurta si pe reazemele marginale pe latura lungé, s-au prevazut in mod constructiv plase sudate tip 112 GQ 196 05/100 — 05/100, prelungindu-se pe o parte si de alta a reazemului cu 0,25/y. b) Dimensionare ta forfa taietoare: Forfa taietoare capabila a elementului fird arméturd transversal specified se determina cu relate (3.53) si (3.54) considerand o,, =0: ~ pentru reazemul marginal A: [ Veae cam k(100p,f,) lod = 0.12 1-2(100-0,0043 25)10? -57 = 30,19-10? N = 30,19 kN 216 in care: 7, pentru beton greu; Cua = 288 08 - oy “ y 45 [200 [200 kol+,|— =1+ =287>2 ke Va NY 57 28772 = _ Ay 246, 37 7 (20043 < 0,02 (conform figurii 3.19) Vasa =Voutb-d = 0,035-K7* £2 -b-d =0,035-2*-25/* 101-57 = 28,21 KN 4, ji, = 50000 mm? og = 0,08- 107 -60000 = 480 mm? => 6910 cu A, ai, = 471 mm* Consultand figura 12a observam cA pentru partea exterioari a centurii clasa de expunere se considera XC4 si XCI. Deoarece centura este protejati impotriva inghe{-dezghefului prin imbricarea intregii fatade cu un strat de polistiren de 50 mm nu se considera si expunerea XF1. Datorita stratului termoizolant se poate reduce clasa de expunere de la XC4 la XC3 (beton in exteriorul clidirii ferit de ploaie), Valoarea acoperirii minime rezulta (pentru clasa structurii 4): Cam = 25m > fy = 10mm ¢ 2+ Ac,, = 25+10=35 mm Considerdnd pentru armatura transversald un diametru de 6 mm se verificd stratul de acoperire pentru aceste bare (vezi fig. 5.1): 6 ae 5-6 =29 mm ¢, + Ac,, = 25+10=35 mm in cazul in care pentru peretele exterior era prevazut un strat de tencuiald ca gi finisaj se putea adopta o reducere a stratului de acoperire cu Acy, ay =Smm. Pentru stratul de protectie din polistiren cu o peliculd subfire de tencuiald, in lipsa unor reglementari precise, nu se recomanda reducerea stratului de acoperire a armaturilor. Sub polistiren (fird strat de aerisire) fenomenul de atac al mediului se poate amplifica. 207 Stratul de acoperire se va considera de c,=40mm pentru armitura longitudinal’ si 4mm pentru etrieri. 7.1.4.4 Ancorarea armiturilor Pentru ancorarea si innddirea prin suprapunere a armaturilor s-au respectat prevederile de la punctul 5.1.3.1 si 5.1.3.2 respectiv 5.2.1.2. La partea superioari a plicit lungimea de ancorare a barelor intinse se determina pentru diametrul mai mare 95,6 mm: yg = 0450045 =1°0,7 10,7 -1,0-199 = 98 mm < fy gig = 100 mm in care: J, 4 259. =0,25:5,6 = 199 mm ; @,=1,0; bard dreapta; @, =1-0,15(c, — g/g =1-0,15(20 - 5,6)/5,6 = 0,61< 0,7 = a, = 0,7 100-5.6 pentruc, = min| 9 =47 mm;c=20 im) conform figurii 5.7; \ 2 1,0 pentru K =0 (conform figurii 5.8); 7 pentru plasa sudata (conform figurii 5.4e unde 4 = 5,6 mm > 0,64, =3.4 mm); ,0 fra presiune transversala. Se verified conditia limitativ’ dati de relatia (5.9) pentru produsul coeficientilor 2445+, =0,7-1,0-1,0= 0,7. Lungimea minima de ancorare se stabileste din conditile: oe 0,34, .9g = 0,3 +199 = 60 mm) a 65.60 Iynin =MAX4109., =10-5,6=56mm — => J, .,, =100 mm eam oem 100 mm, Locul de oprire a barelor intinse se stabileste trasind diagrama de momente, redusi cu braful de parghie z, obtinandu-se astfel punctele de anulare pentru cele dou deschideri adiacente reazemului B (fig. 7.7). Se determina pozitia relativa a axei neutre pentru armatura efectivi A, ajutorul relatiei (3.1): Aap Soa 196-383 Ded fy 10°-08-1-16,67 dupa care se objine braful de parghie dintre forfa de compresiune din beton si intindere din armatura: bgp =196 mm? cu d-0,52-x = 57-05 -0,8-5,62 = 54,75 mm = 0,055 m respectiv momentul capabil cu relatia (3.2): M, “1 fog EL-0,5A-€)-b-d? = = 0,8 -1-16,67 -0,099(I — 0,5 -0,8-0,099)-10° -57? = 4,12-10°Nmm = 4,12 kNm. Forfa de intindere capabild in armaturi se objine imparjind momentul capabil cu braful de pirghie: Mes Fas 218 100257-31640—434ram 0350 mm V2xo1-15,97 xi/2-Mos Vixer 15,97 xie/2-Meas-O X0=0,275 m x0=0,316 m Figura 7.7 Stabilirea lungimii plasei la partea superioari a plicii in dreptul reazemului B Forfa de intindere din solicitare se objine in mod aseminator pentru = 0,096 respectiv 2=548 mm Mesa _ 4,03 73,5KN. 0,0548 Dupa cum se observ din figura 7.7 prevederile pentru oprirea armaturilor (caldrefilor) la partea superioara a plicii prezentate in figurile 5.22 respectiv 5.25 sunt acoperitoare (0,25 ,) chiar si in cazul unor diametre mai mari ale barelor intinse si la o clasi mai micd de beton pentru care lungimile de ancorare rezult& mai mari. fn aceste cazuri se poate utiliza varianta in care rezistenja la \indere este scfizuti progresiv pe lungimea de ancorare ly; (vezi fig. 5.43 si fig. 7.8). La plici, i cazurile curente, mu este nevoie de armatura specified peniru preluarea forfel ‘tGietoare, in general armaturi inelinate si mai rar de etrieri. De aceea solufia mai judicioasa de armare este cea cu plase sudate La partea inferioard a placii lungimea de ancorare se determin in functie de tipul reazemului (marginal sau intermediar). Lungimea de ancorare se mAsoar de la linia de contact dintre placa si reazemul ei (fig. 5.44), 219 Figura 7.8 Stabilirea lungimii plasei la partea superioara a plicii cdnd rezistenta la intindere din bare este scdzutd progresiv pe lungimea ly ‘La reazemul marginal ancorarea armiturii va fi capabili si reziste la 0 forta de intindere: 09 in care a)~ d pentru elemente fara armaturi transversale. Efortul de intindere in barele plasei sudate 112 GQ rezulta la valoarea: Foy _14,61-10" rad = 59,39 N/mm? mee iG pentru care lungimea de ancorare de bazi se obtine cu relatia 5.6 respectiv 5.11: Inga = 9425-56 “S = 30.8 mm 0,25 bed? fz 200-360" 16,67 —Ve M, -10° wae ceed =0,158 > € = 0,216 < 0,25 bed? f, 200-360" -16,67 Dupii cum se observa pe reazemul intermediar B nu se respect conditia de ductilitate, deci ‘rebuie efectuat un calcul aproximativ al capacitafii de rotire. Se determina rotirea plastica admisa in starea limitd ultima cu relafia (1.41) si figura 1.9: Ves tug =132,99-31,4-2° =127,88 KNm —— K8n¢ = He 9 MO N3E Fate * +9,0 = 0,861-9, 7,75 mrad Pentru incarcarile de calcul rotirea determinat’ pe o portiune de 0,6 h de pe o parte si cealalti a reazemului B cu ajutorul unui program de caleul rezult 6, = 3,16 mrad < K,0,, 4 =7,75 mrad La determinarea rotirii de calcul s-a utilizat o rigiditate redusi 0,34,/, pentru o secfiune de beton armat fisuratd. O verificare mai riguroasi se poate efectua abia cand se cunoaste armarea grinzii secundare. Vom efectua calculul rotirii 0 mai la urma (vezi pet. 7.1.5.4). Daca proiectantul nu doreste s& verifice capacitatea de rotire si alege varianta ¢ < 0,25, atunci poate opta pentru mirirea sectiunii transversale a grinzii, de exemplu 200 x 450 mm. 225 Ta grinzile secundare Continue se poate efectua un calcul static simplificat in domeniul astic, dupa STAS 10107/2-T7 prezentat in anexa IX, mumai dacd sunt satisfacute prevederile din 1C2, privind ductilitatea cerutd. 7.1.5.3 Dimensionarea armitturilor de recistentit a) La moment incovoietor: {indltimea utilé a grinzii secundare se obtine cu relafia: d= By ~ Crom — Bi ! 400 -— 30 - 20/2 = 360 mm Cromst = nin + Megs = 20-+10 = 30 mm {in care acoperirea minima (Cin) S-a stabilit pe de o parte in functie de diametrul maxim presupus entra armatura longitudinal 0,;~20 mm (tabelul 5.1) pe de altd parte in functie de prevederile din tabelul 5.2 pentru clasa de expunere XCI si clasa structurii 4. Considerand pentru armitura transversala (etrieri) un diametru de o,.~ 6mm, se verificd respectarea conditiei de acoperire minima (fig.5.1): “, -$,, =30- 6 =24 mm &c, *» Crom. nw = Cai dr 5+10=25mm + Ae, Conform tabelului 6.3 pentru o rezistenti la foc R60 si pentru grinzi continue cu latura de 200mm rezulti o distanfi minima de 12mm masurati de la centrul de greutate 2 armaturilor longitudinale pana la fibra extrema inferioar’. Cu 0 acoperire de ¢,,, = 25mm rezultd: — & 30+22= 40 mm> dn =12mm 4, ter 6 fn cmpuri, nervura se dimensioneazi ca secfiune T, iar pe reazeme ca o sectiune dreptunghiulara, ¢ in campul 1 (intre reazemele A-B): Latimea activa de placa trebuie si indeplineascd urmatoarele condifii (anexa II): [Bbyp, +b, =2-600+ 200 = 1400 mm) dg a +b, +b, = 2000 = by Sin 400 mm , in care by,2 =0,2-b,,+0,1-T, = 02°, 0,1-0,85 -6000 = = 600 mm <0,2-0,85-6000 = 1020 mm se alege by =1400 mm (fig.7.13). ,b1=900mm, r=200ma Figura 7.13 Stabilirea sectiunii transversale Se verificd pozitia axci neutre (relaia 3.24): bag 1400 _ 2, 200 T>5 26 111,71-10° = 0,259 100-360" 16,67 < ‘Sor ab EOS) 388 200 360! 360) care rezulté in placa (x < hy). Se determina momentul redus cu ajutorul relatiei: M, ___UL71-108 by df 1400-360" 16,66 0,0376 ,0369 La. =0,0376-1400-360- 16 = 726.2 mm? Sa 435 mm 26cm? Ay = O-by -d Se aleg 3 018 cu aria efectiva A, = 7,62 cm’. « in cémpul 2 litimea activa de placa rezultd la valoarea Bgi2 =02°2 +0,-0,7-6090 = 51 mn <0,2-0,7-6000=840 mm bag =2 bagi +b, =2-510-+200=1220 fam 5, rezulti cd axa neutrd intersecteaza placa si aria de armaturd se determina ca le o secfiune dreptunghiulara cu by = bey: _o, 76,73-10° fe BG, 1220-360" 16,67 @, =0,0295 16,67 A, =0,0295-1220- 360-2287 — 496,5 : 435 ™ 4,97 cm? Alegem 2 018 cu aria efectivi A,og= 5,08 cm”, Armiitura pentru preluarea momentului negativ in cémpul 2 se va calcula ca pentru o sectiune dreptunghiulara simplu armata: My 25,78-10° = BI 0.9597 =0,372 OT -fg 200-360°-16,67 < Pan = 0,0619 16, A, = 0,0619 200-360 170,8 mm* = 1,71 em? 435 Alegem 2 012 cu aria efectiva A,y= 2,26 cm? necesar pentru montajul etrierilor. «in cmpul 3 491-10" = “s =——_.—_ = 00114 Bd fg 200-360?-16, @=0,0116 Ay, = 0,0116- 200-360 Alegem 2 08 cu aria efectivi Acey= 1,01 cm’. Pe reazemul B: pats 2 N50 9.937 <1, =0372 ba, 200-360 @=0.275 Ay =0.275-200 360-852-7588 mm 60cm? Alegem 3 018 cu aria efectiva A,.g= 7,62 cm’. Pe reazemul C: ___ 68,29-10° “fa 16,67 = 0158 173-200-360 -19:97 _ 477.3 mm? 435 4,7 Tem’. Agog = 5,08 cm’ figura 7.14, Schema de armare se prezinta 62 om! Acct =5,08 cr? Asep =7,62 0mm? 160 cme AF 508 Om 4 ca aT ome, As E Asne:=7,26 cm? Asaes=4,97 con % Aus Wy 2018 Figura 7.14 Schema de armare a nervurii (varianta initial) Dup cum se observa pentru a reduce manopera legat de fasonarea armaturilor longitudinale nu s-a utilizat armatura ridicati. De acest lucru se va fine cont la dimensionarea etrierilor. Se verifici daci cele 3 bare 018 asezate intr-un singur rand, in sectiunea transversald a nervurii, respect prevederile privitoare la distanta minima dintre bare. Daca se va utiliza un beton cu agregate avand dimensionarea maxima a agregatului d,>16mm, distanta minima dintre armaturi se determina din tabelul 5.5, Deoarece stratul de acoperire este 30 mm, distanta efectiva dintre armaturi rezulta pentru cele {rej armituri de 018 si o latime de grinda de 200 mm: 228 Coeficientul minim de armare transversal se determind cu relatia (5.36): 25 Paci = 0.08 0,08~= = 0,00092 i 435 Cantitatea maxima de armatura transversali se determina cu relatia: 16,67 5-1-0,525-200-——* = 2,01 435 f (42) =05:a.-9-bLe= S Sax ym in care: ,, =1 pentru beton armat; fa) {25 1-44 }=0,41- |=0,525 ct 200) ma) \ Distan{a maxima dintre etrieri pe directia longitudinala gi transversalé se determind _ ee + ctgar) =0,75-360 = 270 mm = 300 mm 75d = 0,75 -360 = 270 mm > S, 45 = 200~2-30 = 140 mm . © Reazemul A: ? Forfa tlietoare de calcul se objine in conformitate cu prevederile de la paragraful 3.2.1.1. Vea rt? Vea.4~ Ba =92,07 ~34,1 0,360 = 79,79 KN. Se determing forta tiictoare capabilé a elementului fird armaturd transversal’ specifica cu relatia (3.53) Fre =CuemA(1009,- f,)8 +, -0,} boa = = b2-1-1,75(000-0,0106-25)% +o} 200-360 = 45,08-10°N = 45,08 kN. in care: o,, = 0 forfa axiala s-a neglijat; Coag = O88 — 918 9. y% 1s 7m, =10 pentru beton greu; [200 [200 katt fo a1 | 175220; “Va 7! V360 7 17°< Ay 762 =o. 0, 0,02. Fd 300-360 00106 < Armitura longitudinal Ay (fig. 3.19) ancorata cu lungimea /sy in sectiunea FI se consider’ 3418 (fig. 7.19). Valoarea minima a fortei tdictoare capabild fard armituri specifica se determina cu relatia (3.54): Vesenia = Wain +; ©, )-b-d = 0,405 200-360 = 29160N = 29,16 kN fn care: Vigg = 0.035-k? «fF, =0,035-1,74"? - 73 = 0,405 Vege = 45,08 KN > Vac mig = 29,16 KN Deoarece solicitarea de calcul este mai mare decat capacitatea portantd a grinzii fri armaturd specifica: 29 “eases = TTI KN > Vg = 45,08 KN este nevoie de armaturd transversald. Se determina capacitatea portant a diagonalelor comprimate de beton Vizimx Pentru valoarea maxima a cig =2.5. Vases = Sng B° 2° «fog —ab— = 1200-324 054-16 16- —4 cig0-+1g0 254 25 = 2011-10°N = 201,1 kN Dupi cum se observa Vegra Se afld intre cele dou limite, dar mult mai aproape de limita inferioard, apreciind c& solicitarea la forta tdietoare este redusa spre mijlocie, cantitatea minima de armiturd transversala se obfine pentru valori mari pentru cig Se adopta pentru cig =2 cu care se determina distanta dintre etrieri cu ajutorul relatici (3.65) pentru un diametru de o6 si z = 0,9d = 324 mm A,, = 2-283 = 56,6 mm? (doui ramuri de forfecare) Ags Z 5 ; p= fen 2 Sond 180 _ 56,6:324-435-2.0 _ 199 05 um = 200mm Ves wnt 79,79: 10 Se calculeaza capacitatea portant a diagonalelor comprimate de beton cu relatia (3.66) pentru cig y 1 oN =? ry Vana, = 1200-325 -0,54-16,67:-— = 234,0-10" N= 234.0 KN > Pay tas 2+ 2 Procentul de armare transversal: A, 56,6 tw 36.6 __ gggi4is =0,00092 Poet == 5 = 309-200 > Prin Pentru armiturile longitudinale din camp lungimea de ancorare /ng se misoari de la linia de contact dintre grinda secundari si reazemul A (fig.5.44b). Ancorarea armaturii va fi capabild si reziste la o forti de intindere determinata cu relatia (5.34) in care forta tlietoare de calcul se considers far’ reducere: Vea.a4 F, =A “+ N,, = 92,07-10° N Sx(ctg6 -ctga) 0,52-(2-0 in care a, = z (pentru etrieri cig =0 si Nza= 0). Efortul unitar de intindere fn armaturile longitudinale (considerind c& toate cele trei bare se prelungesc peste reazem) in dreptul reazemului se determina cu relat _ Fe _ 92,07-10° Aug 726 =126,8 N/mm? pentru care lungimea de ancorare de baz se determina cu relatia (5.6) tinand cont de conditiile de aderenfa prezentate in figura 7.15: Ty.pqq = 0425-18 268 ort mm 230 ‘ona eu condi de aderenta nesatistacatoare ee bey \ 400 zone eu condita deaderenta buna 250 200 Figura 7.15 Stabilirea zonclor cu conditii bune de aderenta Lungimea de ancorare se determina cu relatia (5.8) Ig = 0050404 gg = 30,97 -1-1-0,935-211 =191,4 mm > ag, = 180 mm in care: 1 pentru bare drepte la capat (fig.5.4a); -015-(c, -d)/ 15. 2ES=18 9.97 pentru cy = nin(43/ 30)mm; a, =1~0,04p =1~0,04-1,63=0,935 pentryo presiune din reactiune gi in elementele situate deasupra planseului (0,3. =0,3- 211 = 63,3 mm Iearmin = MAX4 104, =10-18=180 mm. 100 mm lle aduse de Lungimea efectivi de ancorare se consider la valoarea de 260 mm adicd latimea peretelui din care se scade stratul de acoperire de 40 mm (fig. 7.9a). nog = 260 mm > I,y =197,3 mm Pentru reazemele intermediare (fig. 5.45a) ancorarea va avea lungimea de cel putin 10 }yq, = 10-18 = 180 mm.. Conform obisnuinfei din proiectarea curenta se va lua latimea reazemului sau lifimea redusi cu 50 mm, atit pentru reazemul B (3018) cét si pentru reazemul C (2018): Jog = 250 mm > fy = 180 mm « Reazemul B stanga: Fora tietoare de calcul V, Vizs.neg ~ Pad =132,99-10° ~34,1-360 = 120,7-10° N Se determin’ Vz considerand toate cele trei bare longitudinale intinse suficient de ancorate (vezi figura 3.19): p= A = 72 _ _ 9.9106 < 0,02 -d 200-360 Vane = 45,08 KN > Vey emin = 2916 KN Vege recut la fel ca si pentru reazemul A, deoarece coeficientul de armare este identic, iar Vacenin epinde numai de caracteristicile sectiunii si clasa betonului utilizat, deci este la fel pentru toatd grinda secundard indiferent de locul sectiunii La fel si capacitatea portanti a diagonalelor comprimate din beton Vagmax (pentru cig@ = 2,5). 231 Prag = 45,08 KN In in care coeficienfii a, se objin din tabelul 5.9. a, =1 pentru bare drepte; 30-18 18 0,97 pentru trei bare; a, =1—01-1,97 = 0,802 pentru barele din colful etrierilor; 0,90 pentru bara din mijloc; 254 O15 9 pentru c, = 30 mm la dous bare; 1,98 fara armaturi transversale sudate; fir compresiune transversala. 1,4 =1-0,9-0,802-1036 = 748 mm pentru barele din coltul etrierilor, -0,97-0,90-1036 = 904 mm pentru bara din mijloc; 0,34, ,9¢ = 0,3-1036 = 311 mm) Frain = Mas 109 = 10-18 = 180 mm. f= oon = 311 mm 2,5, cel putin jumatate din cantitatea totala de arméaturd se opreste la 0,4 T, iar restul la T/3 in prima deschidere, respectiv cel pusin jumétate din cantitatea de armaturd se duce continuu in deschiderile intermediare, iar restul la T/A in toate deschiderile. Te, 04m, , 04h , 047 IG 2, 2054s 20/Sds <054. T Figura 7.17 Reguli simpliste pentru oprirea cilirejilor pe reazemele intermediare in urma celor ardtate mai sus, schema de armare a grinzii secundare se prezinta in figura 7.18. Lungimea de suprapunere a barelor constructive o8 se va lua cel putin valoarea Jorja = 200 mm, Barele 012 se suprapun cu cele de 018 pe o lungime /y determinats astfel: rot = 690 mm, a, =a, =a, = 0,9 pentru ¢, =30mm; a, = 0,825 pentru K =0,1 si 2=4 bk L 2012 zeit oat | 04T 2a18 Figura 7.18 Schema de armare cu bare longitudinale a grinzi secundare 234 Reazemul C stanga si dreapta: Vers =Vez cay ~ Pad =112,53~34,1-360= 100,25 kN 508 = ,00706 < 0,02 P390-360 < Vag = 0s12-1+1,75(100 -0,0706 25) -200-360 = 39,37KN > Prin Ve 0,4 fag = 0,4-1,2 = 0,48N/mm? (4c) 18 (sy J, 1000 As) _ 196 . . — | =—— =0,196 daca se considera plasa 112GQ. eo) ( Ay 1 A, 4c) = 0,914 214 zie (4c) = 0191 sy Freche f (2 e St Dig (4. 2 («| 5 = = 0,246 daca in prima gi ultima travee pe reazem se prevede plasa 113GQ Sy ra («| 248 >| 4c) 0,246 i inet f/2 Si eg 4, Ay) ( | = 0,057 < (<] = 0,196 plasa de la partea inferioara, Si Jon 55 Jag Barele plasei de la partea inferioara a plicii se ancoreaz cu /,, = 100 mm in cimpul 2: _ 1 62,37 1,22-0,2 AF. eae) 0,324 1,22 = 80,47 KN @ = | Ogrez 3) ne ~ aie { | _, Oxeeh | L ' ee test ee ATVSYAASNVAL INALLOaS (@ 0058 0 1OX 0¢/829 woPE Ww OZ9=T 8192 (S) 237 woz'9~T 8142 (S) Figura 7.21 Plan cofraj si armare grinda secundara luem az : en wos'r=T si¢z (9) Se z1dzL) fl we seca cite | | w 00'E=T 8191 ©) w S11 + = {or wo ws we ‘wy a as om ann Ti om rz ' “1 rT oe oe, Oe sz988 @ oimbor @) distr © * Saabs aa G) * —ovwder @ ouseee @) sembor na @)* oawbe \k ’| e| z 1 Obx0T-CD VAVGNNOAS VGNIND FAWN IS [VAIO NVId Vea = =0,79N/mm* ~ 1275 04 fas 15 si in acest fel se evitd alegerea unei sectiunii transversale cu o indltime mai mare care atrage dupa sine refacerea calculelor de pand aici. 7.1.6 Grinda prineipali 7.1.6.1 Evaluarea actiunilor Grinzile principale preiau incdrcdrile de la grinzile secundare si le transmit fundafiilor prin intermediul perefilor si stalpilor. Sarcinile gravitationale de la nivelul acoperisului sunt transmise pereilor marginali, Forfele orizontale provenite din actiunea vantului pe directia transversala se consider in mod simplificat, c& sunt preluate de perefi laterali. a) Actiuni permanente. — Greutatea proprie a grinzii principale: Gt = Yoon “By lty ~h, JO, = 1,0-0,3- (0,6 ~0,08)25 = 3,90 kNim Gap = Fosup “Be ty — hy )p, =1,35 -0,3 (0,6 - 0,08)25 = 5,27 KN/m 241 ~ Rectiunea din grinda secundara (fig. 7.25), dati de incdrcarile permanente (considerdnd c& placa planseului, lucrind pe o singurd directie, se descarci in intregime pe grinda secundara): Gai = Yosat “UG see *T By (ty — hy Jog} Gru * Fog TG TB hy hu A2 ,0(5,88-6,0—0,2-0,32-25)-1,2 = 40,42 kN ,35(5,88-6,0-0,2-0,32-25)-1,2 = 54,56 kN, he G = 200m Figura 7.25 Evaluarea incdrcdrilor permanente la grinda principal b) Actiuni variabile Se accept urmitoarea simplificare: incdrcarea variabild se descarcd pe grinda principal prin intermediul grinzii secundare. in realitate o portiune din placa (in forma triunghiulara) se descarcd direct pe grinda principal, la fel ca si incdrcarea tehnologicd care se afld direct pe grinds. ~ rectiunea din grinda secundard dat de incircarea tehnologica: Q = Qrerara*T 1:2 = 1,516 -6,0-1,2 =172,8 KN Coeficientul de majorare 1,2 rezulti din reactiunea grinzii secundare pe reazemul B (0,65+0,55=1,2). 7.1.6.2 Calculul static Tindnd seama de modul de rezemare a grinzilor pe zidurile portante marginale si de legatura ‘ Jor rigida cu stilpii, schema static. a structurii de rezistenta se prezintd in figura 7.26. B c 3.46 m Be: 1,99,1.00,1.00,4.00,$.00,1 00, 0 $1.00,4.00,1.00,1.00,1.00,1 6.00 Figura 7.26 Schema static a structurii pentru un calcul simplificat Indltimea stilpului s-a determinat considerdnd nivelul de incastrare in grinda principal la jumitatea indltimii acesteia, iar in fundatie la cota -0,30 m (nivelul superior al cuzinetului fundatiei rigide). Calculul static se face in domeniul elastic, Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare in cmp si pe reazeme, se considera schemele de incarcare cele mai defavorabile, Acestea se obfin prin suprapunerea momentelor produse de actiunile permanente (G) cu momentele produse de actiunile variabile (Q), acestea din urma actionand: numai intt-o deschidere, pentru dimensionarea momentelor maxime si minime in cmp (fig. 7.27a sib) in ambele deschideri pentru determinarea momentului maxim pe reazemul central (fig. 7.27¢) 242 BORZAI oTEza3 Figura 7.27 Ipoteze de incdreare Ipotezele din figura 7.27 sunt valabile pentru un cadru plan, Momentele de torsiune ins nu pot fi objinute dintr-un calcul static plan. in conformitate cu EC2 pentru. structurile. static nedeterminate la care solicitirile de-torsiune rezulti doar din conditii de compatibilitate, de regula, ‘mu este necesar si se verifice la torsiune. Avand in vedere cA in depozitul proiectat actiunile tehnologice sunt mari si pot avea o distributie mai complicati in planul cladirii se recomand& efectuarea unui calcul static spatial care va-furniza si date referitoare la momentele de torsiune. Schema statica se prezinta in figura 7.28, iar ipotezele de incdircare cu actiunile variabile in aceasti situatie se prezintd in figura 7.29. Figura 7.28 Schema staticd a structurii plangeului la un calcul spatial in starea limit ultima’ la combinatia fundamental pentru ipoteza I se consider’ combinatia Ging, iar pentru celelalte ipoteze combinatia 1 cU Gyup si combinafia 2 cu Gigs Combinatia 1 YounGe + ¥Q Combinatia 2 YoutGe + 70 in starea limita de serviciu se vor lua incarcarile: = combinatia caracteristica G +0 = combinatia fundamental G, +090 = combinatia cvasipermanenta G, +080 Structura se poate calcula cu ajutorul unui program de caleul automat pentru cadre. 243 Figura 7.29 Scheme de incarcare pentru un calcul static spatial Diagramele infisurditoare Mes, Ves Tes pentru starea limit ultima se prezinta in figura 7.30, iar valorile maxime pentru cele trei combinatii din starea limita de serviciu sunt trecute in tabelul 7.1. Figura 7.30 Diagrama infasuratoare Mea, Vea si Trea 244 Tabelul 7.1 Momentul incovoietor minim si maxim in starea limita de serviciu Comibinajia | Val. Momentul incovoietar L_ A i 2 3 415 B Caracteristicd | min. | 0,00 |” 31,i8 | 50,99 | 30,68 | 21,87 | 10609 | 30664 _[-inax. [0,007 149,57 |269,07 [241,94 [193,91 | 600 | 176.24] Frecventi | min. | 0,00 | 32,77 | 54,17 | 25.49 | 15,12 | -98 04 | -286.49 ‘max. | 0,00 | 139,32 | 25045 | 224,62 |_179.07 | 2,84 | -169,13 Cvasiperma- [min [0.00 | 34,37 | 57,36_| 30,29 | -8,38 | -90.00 | -266.35 nent ["max. [0,00 | 129,08 | 231,83 | 207,30 | 16424 | ~-0,32 | -162,03 Se face o redistribuire a momentului incovoietor maxim de pe reazemul intermediar cu 10%: M pug = 0,9- 444,192 = 399,77 Nm dupa care se verified daci’ momentul din camp nu rezulti mai mare decat valoarea maxima din caleulul elastic (fig. 7.31). Q=172.8 kN Guee5.27 kNim | O°54.56KN | TI im THT 1 Wve ye TT E>) Maso K * ZA 4399.77 b=2.0 Figura 7.31 Redistribuirea momentului incovoietor maxim Se reduce momentul la fata reazemului 99,77 -309,8- 0,15 =353,3 kNm Ms,bred dupa care se verified daci momentul redus este mai mare decét 65% din momentul de incastrare perfecta pentru o grind’ articulata la un capit si incastrat& la cealaltd. = 0,333" 1 27-6 0,333 4 122666" EB 3 a Mp, =353,3kNm > 0,65-478,38 = 310,95 KNm. M, ooo parae 6 = 478,38 kNm Conditia de ductilitate de la punctul 1.9.1.1 se verificd cu o valoare aproximativa a hui 4-540 mm 353,310 300-540? -16,67 Spin = 0,44 + 1,250,351 = 0879 < 5,5 = 0,90. 0,242 => £ = 0,351 Aceasti verificare se mai efectueazi si dupa dimensionarea grinzii, adic dupa stabilirea cantitijii efective de armiturd din reazemul B. 245 7.1.6.3 Dimensionarea arméturilor a) la moment incovoietor: © Campul A-B: Placa fiind situati in zona comprimat& a grinzii, aceasta se dimensioneazd ca o sectiune T simplu armata. Latimea activa de placa (fig. 7.32) trebuie si indeplineasci urmatoarele conditii (anexa IN) (Eby, +b, =1140-2+ 300 = 2580 mm bag Sin, +b, +d, = 0 300=3150 mm => by = 2580 mm 5700 mm fn care: by, =0,2b,3 + 0,1Ly $ 0.2L, 2-0,3 =60-=— bo 2 bygig = 0,2 2850 + 0,1-5700 = 1140 mm 7m = $700 mm Figura 7.32 Stabilirea latimii active de placa la grinda principal fnalyimea utilé a grinzii principale pentru un rénd de armaturi longitudinale cu diametrul de 22 mm se obtine cu relatia: d= tg ~ Com) ~ $y !2 = 600 ~ 35 ~ 22/2.= 554mm Acoperirea minim (caja) s-a stabilit pentru clasa XC1 din tabelul 5.1 si 5.2 pentru armatura longitudinala. =22mm {Cains Cina = MAX Coin gar = 15 MM P => Cg) = 22 mM (10 mm iar pentru etrierul cu diametrul de 10 mm: ning = 10 mam Coinage = MARS Cin ig =15 MM } => Cy y = 15 m0 10mm Acoperirea cu beton nominal Crom Se determina cu relatia (5.1) pentru cele doua tipuri de armaturi, ¢ 4+ Bey =22+10=32 mm + Ac, =15+10=25 mm ¢ nom aw = Cnn Stratul de acoperire cu beton al etrierilor rezulta: 246 = Cyom.se +10 = 25 +10 = 35 mm Se verific& pozitia axei neutre cu relatia (3.24) bap 258 96550 b, 300 391,78 -10° 255 < A, 7 5 He | _2580 80 ()_ 9.5.80.) _si59 300 554 554) 391,78 -10° 0,0297 + « = 0,0308 54° -16, 0302-2580-554-1557 — 1654 mm? =16,54em? 435 Tindnd cont de faptul cit momgntul détorsiune mai aduce un spor de armaturii longitudinala, se aleg 5622 cu A, gy =1900 mm* , stfel rimangnd o cantitate de 246 mm? de rezerva. 7 + Reazemul B: . Pentru a permite asezarea armaturilor laterale din grinda secundaria peste armiturile longitudinale din grinda principal se considera centrul lor de greutate la 60 mm de fibra extrema superioara (fig. 7.33). Detaliul A calareti gr spcundara ae Figura 7.33 Poziionarea armaturilor superioare intr-un nod grinda prineipala-grindi secundar’ Armitura de rezistenta se determina pentru o sectiune dreptunghiulara simplu armata: 0,242 + w= 0,2817 16,67 ).2817-300-540-—— = 1749 mm? = 17,49 em? 435 Se aleg 5622 , Ay gy =1900 mm* 247 Ay hoa = 1800-435 = 0362 bed-A- fig 300-540-0,8-16,67 Bigg = 0:44 +1,25 -0,3624 = 0,893 < by = 0,9 Se verificd daca cele cinci bare asezate intr-un singur rand, in sectiunea transversalé a grinzii, respectii prevederile privitoare la distanja minima dintre bare, daca diametral maxim ales pentru agregate este dy : Deoarece stratul de acoperire este 35mm, distanta efectiva dintre armaturi rezulta (fig. 7.34) | | P10 1078, Fig. 7.34. Distanta dintre barele longitudinale de rezistenta Sugg =k ets 22) _ 30 mm > Siig = 22-0 b) La fort taietoare © Reazemul A: Vga = 235,83 KN Vea, aret = 1a,4~ (0,15 + d)- p, = 235,86 ~(0,15 + 0,55)-5,27 = 232,19 KN Forfa concentrati nu se poate considera la reducerea forfei tfictoare deoarece a, =2,0m>2d =1,08m Yate = bree H0p fa) +h -0,}b-d= = 0,12-1-1,60(100.0,0108-25)/ .300-594 =95,72-10°N = 95,72 kN 1800 bed 300-554 (toate cele cinci bare longitudinale se consider ancorate cu lungimea ka dincolo de marginea reazemului) Paccnin = Unig +; “Op)-B-d = 0,035-1,67 -25” 300-554 = 58,86-10°N = 58,86 KN Ves aret > Vaie > Veaemin Se determini capacitatea portant a diagonalelor comprimate de beton Vagmax pentru unghiul minim de inclinare, adic& cig@ = 248 = 1-300-497 -0,54-16,67 25+ incare 2 =0,9d = 0,9-554 = 497mm. % -06(1-£4)-06-(1-25) 250 25 Deoarece Vsi.4..0 (ct¢9=2,5) se poate alege pentru Qunghiul minim de inclinare, situafia in care dilatarea diagramei cu a) devine maxima, iar Iungimile totale ale barelor longitudinale (/,,, + a,) rezultd mari. Din acest motiv se alege o valoare medie pentru cig =1,75 cu care se determin distanta dintre etrieri cu ajutorul relafiei (3.65), pentru etrieri cu dou ramuri de forfecare si diametrul barei o10cu A, 78,5 =157mm?. fms C18 _ 157-497-435 -1,75 232,19°10° 56 ) Pact = 0,002 > 2, in 40,001 bes 300-256 8 0 = 29,74° sind = 0,496 cos = 0,868 (300-50 600 MA). = 104370 mm* Trasouy = 2° Coy Soa" Ay “ter COSO-Sin B= = 2-1-0,54-16,67 104370 -90 0,868 -0,496 72,81-10°Nmm = 72,81 kNm Trae = Das Ag “bjimas = 21,2-104370-90 = 22,54-10°Nmm = 22,54 kN Tessa + Vous _ 1335 , 235,83 46 >1 este nevoie de armitura specifica Tare Vege 22,54" 95,72 Tey, Yes 1335 , 23583 _ 9 59 2) Tram Veemn 7281 578,16 Armatura transversal, sub forma de etrieri, necesard din torsiune: (*) - Teg 13,35-10' 0,084 S Jy 2Ap+Sy-etg@ 2-104370-435-1,7! (s), 85-935 mm 0,084 Distanga unic& dintre etrieri se obfine cu relatia (3.122): As), -(s), _ 256-935. =201 mm 0,7 922 I, =10-0,7-1-1266 =886 mm pentru barele din colful etrierilor 922 1,y =1-1-0,86-1-1-1266 = 1089 mm pentru barele intermediare = 2,80 1, ts G18 ,y =1,0-0,7-1-1036 = 725 mm 0,3-Iyginya = 0:3 1266 = 380mm) amin = MAX} 10F gu, = 200 mam \=380 mm 100m J Stabilirea lungimii barelor longitudinale se face in conformitate cu figura 5.43, dupa trasarea diagramei inféigurdtoare a fortei de intindere Mee: (fig. 738) si calculul fortelor capabile pentru diferit te cantititi de armatura: 8 5922] 4 2 e- Ae. Sa ____ 1900-435 (eo [ag23] oe 438085 - 9,306; M yg =313,0 kNm; bed-2- fg 300-540-08-16,67 _ May =A: fg§0-05-A-2)-b-d? = 816,67 -0,383(1— 0,5 -0,8 -0,383)-300- 54 My _ 3784 0,457 z= 540-0,8-0,383-540-0,5 = 457mm, .78,4-10°Nm =378,4 kNm_ :28,0 KN 300-540: 0,8-16,67 [2622I §=0,153; My, =167,6KNm, = 330,0 KN _ 2.254.435 © 300-543-0,8-16,67 My, =0,8-16,67 -0,1017 -(1-0,5-0,8 -0,1017)-300- 543? =115,08-10°Nm = 115,08 kNm Mes 115,08-10° 343(1— 05-08-0017) ~ partea inferioard a grinzii 11017 = 220,1-10°N = 220,1 kN [5929] 1904 é= = 0,0436 2580-554-0,8-16,67 M gy = 0,8-16,67 -0,0436(1 — 0,5 -0,8 -0,0436)2580- 554? = 452,4-10°Nm = 452,4 kNm 0° = 831,1-10°N =831,1 KN z 554(1-0,5-0,8-0,0436) 3422] 253 M gy = 0,8-16,67 -0,0260(1 - 0.5 - 0,8 -0,0260)2580- 554° = 271,7-10°Nm = 271,7kNm My 271,7-10° ee = 495,6-10° N = 495,6 KN z 554(1—0,5-0,8-0,0260) ® B 292: hu=1089 22 660.0, e089 | ex8ie $390_7 2618 220.1 3 a=0,5 x Z x 1,75=0,875 d-0,48 mm Figura 7.38 Stabilirea lungimii barelor longitudinale ¢) Forfecarea dintre inima si placa grinzii: Caracteristicile secfiunilor de forfecare se prezinta in figura 7.39 be=2580 mm . sectiuni de forfecare roa Ax-12 Ax-1.2 : Peg 7 Sa Ve hl | : 112 GQ 196 2564 ee axm g ar = . os 36 300 Figura 7,39 Caracteristicile sectiunilor de forfecare 284 by -b 7 7 LAM by ~b _1 308-0 2,58-03 _ 47544, bg — 2.0,9-0,554 2,58 _ 273-10" AF, hy A, 80-1200 Vous = =2,84N/mm* Vays <¥- Seg “Sin, “OSG = 0,54- 16,67 -sin 29,74- cos 29,74 = 3,87 N/mm? Vig, > 04+ fing = 0,4-1,2 = 0,48 N/mm? Ay) —Vesthy _ 2,84-80 5p rey Sra ZO 383-75” 339 Daca se considera si plasa de jos ancoraté cu la Ay Ay (£) = 96¢ar95=0392>( 4) 5 5 tha MOF Faec.f Fata de obignuinja de pani in prevent, dupa EC2, plasele sudate din placi tebuie Sf se oreze mai bine in grinzi (Iyjua=10Q mm) 2 ) Verificarea grinzii la forta concentrata adusd de grinda secundari (fig. 7.40) = Fes - 22736:10" _ 559 tum? A, i. ABS Etrierii cu diametrul @10 si doud noduri de forfecare 522,7 == 3,33 buc = 4 etri 10 157 ies 150, “Sol } g 3 erie din forta P3208, 2009-200 orien in fora taietoare gh + concentrata Figura 7.40 Asezarea etrierilor in zona forfei concentrate 7.1.6.4 Verificarea grinzii in stare limita de serviciu ) Limitarea eforturilor unitare Se verificd efortul unitar in beton pentru secfiunea dreptunghiulari de langi reazemul B (fig. 7.41): 200000 _ 31000” cot 255 eae n OOO Taree bd 300-540 0070 Pn K=0 Eng, = 6,45-0,0117 = 0,075 bd 300-540 483.7 mm bs 169mm 540 mm kt Fa d z=d-x/3 Figura 7.41 Distributia tensiunilor pe sectiune Din diagrama 3,66 rezulta pozifia relativa a axei neutre £ = 0,30, iar efortul unitar in beton si armaturd se determina cu ajutorul relatiei (3.158) si (3.161). combinafia evasi-permanenti Miya = 266,35 ~ 211,49 015 ~ =234,6 kNm Meme 234,6-10° = Et = = 16,25 N/m’? > 0,45-25 = 11,25N/m? ed (8,+B,)b-d? (0,135 +0,030)- 300-540" li fe Dupa cum se observ efortul din beton, la combinatia cvasi-permanenti a incircarilor, considerat imediat dup decoftare, rezulté mai mare decat limita admis in FC2, deci in zona respectiva trebuie si se find cont de componenta neliniard a curgerii lente. Se verificd efortul unitar de intindere in armaturile longitudinale de rezistent, sub combinatia caracteristiea de incarcar, E,__ 32550 T¥o,(%,4) 1+2,97 05 E.,, = 1,05-31000 = 32550N/m? (65 din figura 2.1 pentru C25/30, RH=50%, =8186N/m? in care lest, 24, __ 2-600-300 n | 520+5204300 7 200% #28 zile. 236 @.(0>49) = o(ee,t))exp(L5(k, ~0,45)) = 2,65-10 = 3,04 pentra k, Bp, = Oe 0,0117 = 0,286 si K=0 =0,525 (figura 3.57) 0,525(3 - 0,525) = 0,217 5 0525-4 4,4 -0,007-—__ 540. {i 0,525 45 #)- 0,132 My 306,64-10° = __ = 10,04. N/m? e (B, + B,)-ba* (0,217 + 0,132)-300-540° 0,04N/m 24,4-10,04 wa =221,6 N/mm? <0,8/,, =0,8-500 = 400N/mm? b) Verificarea deschiderii fisurilor: Pentru controlul fisurilor in zonele cu*eforturi de intindere se prevede 0 cantitate minima de armétura ) ? ~ in grinda (cmp si reazem) Avnin = eK Sagg 22 =0,4-0,86-36 000 = 474.0 mm? " 7, in care k = 0,86 pentru h = 600m se interpreteaza intre 0,65 (h = 800) si 1,0 (h = 300) Sexe = Sam = 266N/t0m? Kk, =0,4 incovoiere @, =230N/m* — pentru W,., = 0,4 mm si g, = 22 mm (tab. 4.3 si 4.4) 0, =170N/m’? — pentru W,,., =0,2mm la partea superioari a grinzii pentru a reduce posibilitatea aparitiei unor fisuri in finisaje A, = 300-600 0,5 = 90000 mm? Conform prescriptiilor de aloituire (vezi pet. 5.2.2.2) cantitatea minima de arm&turd intinss trebuie s& respecte Anus = 0,265.5, «d= 02628 300-584=224,7 mm? be A ig = 0,0013-b, -d = 0,0013-300-554= 216,06 mm? Ajqg =1900 mim? >> A, yg = 474 mm? ~ in plac& (pe reazem fig. 7.42): 2-1000-80 = 160000 mm? 200-40 200 o> fava * =2,6-0,8 = 2,08N/m? 257 280N/m? pentru o, =0,2mm si 50mm intre barele plasei (dou plase suprapuse) pentru partea superioarii a plicii pentru a reduce posibilitatea fisurarii. 160000 A, guy = 0,72: 1+2,6 1070 mm? 280 = 6-196 mm* =1176 mm’ > A, a in 4 s-au considerat aria celor sase plase (sus*jos) din zona. = 1000 7 400 300 7 Z Figura 7.42 Armarea in placa pe reazem ) Verificarea deformatiilor: Nueeste nevoie de un calcul explicit daca se respecta relatia ( \ ( 4) < (3 | Nd) \d Some ( (. — in care:| 4) =a ues Ta Po A@ Toa p- 1800 dack p> py) p= = 0,0108 > p = y/f,, “107 = 0,005 2-254 300-554 p= = 0,0031 00-554 k =1,3 — pentru deschideri marginale ) aaaT (é 1,3 1141,5V35-—_9.005_, 1 jpg. 10,0031 Jw 0,0108-0,0031 12°" 0,0050 ) lees pentru sectiuni T la care bef =8,6 >3se aplicd cu coeficient de reducere 0,8 (3) 600 _ 10,8<1535-08=12,28 ‘¢ 354 Detaliile de armare pentru grinzile principale se prezint& in figura 7.43. 258 PLAN COFRAJ SI ARMARE GRINDA PRINCIPALA G1-30x60 1 2 9 910/20 4910/8 6 Btr 10/25 4910/8 11 610/15 3 1.75 1.75 2! 1.72 TITE i Horo 2.00 . 2.00 1 5.70} 6.00 G 2618 L=3.70m @ 2 i @ ® 2922 L=6. @ 2922 1=5.55m | QQ) 3422 L=6.25m ® SECTIUNI TRANSVERSALE 22 24224) i @ 2610 L=6.25m = tN NO 625m .30 mi ® > 22g 29105 3922, 24105) § 1 Ne = 2422/5) oy D) a Otel $500 (B) Coom=35 mm C=25 mm | Ac=10 mm agregat maxim 25 410 L=2.05 m = || Beton C25/30 XC1 ag=16 mm ciment CEM II A-S 32,5 R,S3 Figura 7.43 Plan coftaj si armare grind principal 259 7.1.7 Stélpul central in urma unui calcul static automat au rezultat urmatoarele valori de calcul ale solicitirilor (fig. 7.44) in starea limiti ultima (SLU): [+9.0kNm — nodul inferior (D): Nzz =629,6 KN; Mop, =43,5KNm; Mog, = nodul inferior (D): Neg for. im; Moray ane +14,8 KNm = nodul (B): Neg = 6197 KN, Mogg, =26.92KNm, Mopy,y = nodul superior (B): Nz =6 ota. im, Mossy fee iar in starea limita de serviciu (SLS) pentru combinatia evasi-permanenti: = nodul inferior (D): Myry,, =L91KNm, Mypy,y =5,46 KN = nodul superior (B): Myp,,. =3,83KNm, Mozy, =10,94 kNm. Rotirea nodului corespunzitor momentului de calcul (SLU) pentru cele dou’ directii: 8, =0,71-10 rad 8, =0,27-10 rad Valoarea finala a coeficientului curgerii lente pentru beton C25/30, to=30 zile, umiditatea mediului 50% si hy 74. aso 300) =162 mm , se obfine cu ajutorul figurii 2.1: (%,t,)=2,6 Durata de actiune a incarcdrilor se poate Iua in considerare pentru valoarea efectiva a coeficientului curgerii lente determinata cu relatia (IV.9): _112-0,106 141,92 = 0,041 [25 > =112; k,=0,3-n=0, = 0,106 < 0,20 Bh 0,3-n=0,3-0,353 = 0,106 < 617,7-10° Av fog 300-350-1667 Eqn _ 31000 353 —t= = 25833N/mm? Yoo 42 2 Ensen = Ext 25833. = 19631N/1 ‘mm’; E, 25833. _ g847N/mm? 140g. 141,43 1+1,92 A,=6-113=678mm?, (6012) 678 2 = F9-359 7 020065 > 0,002 EI, = Ko Bogag T+ KE], = = 0,049 10631250 300 +1-200000f3-113-(300/2~31)'}2 = 233-102 N/mm? 260 EI, =0,041 3047220" 12000002 113-(300/2~31))}-2=1,67-10 N/mm? Pentru stilpii contravantuiti (in cazul de fad pereti laterali avind stdlpisori din beton armat) lungimea de flambaj pe cele dou’ directii se determina cu relatia (IV.4): 1, = 05-1, (-s2<)aEz) : VC 045+% \ 045-+k, ) =as.assofie |g VC 045401). © 0,45+ 0,067} hh, =1949 mm k,=0,1 nodul inferior incastrat 9, El, _0,71-10% 233-10? 1 692-10° 3550 k —0,27-10° 1,67-10" 148-10 3550 Stabilirea valori limita a coefigientului de zveltefe: 1 1 -0778f ] = a F 23} 1+0,2-g 1+0,2 pe cele doua directii 8 Ay 22 Ny __ 619.710" _ page Sogib-d 16,67-350-269 Nee 619,7-10° Sogb-d 16,67-300-319 35 ky, = 0,067 = 0,0086 B= Vi+20 = J1+2-0395 = 0,388 21; C,=1 7422 ” 148 20-4-B-C _ 5, 0,778-1338-2,21 Aas =$— 20. * vn Y0353 23. amy =200723:1122-219 _ 59 g . 0353 imgee haee300) = [2 = = 72 = 86,6 mm; \4 v2 vem 2051 2419 (fig. IV.3a) 6,92 = 77,44 =23,7 7,47 86.6 a 1949 19,29 < Aye, = 598 101 we Deoarece 2 A,,,,, = 210 mm? Stilpul se verifica si la compresiune excentrica oblica: Nag = BB fag + Ags * Sua = 300-350 16,67 + 6,78 435 = 2045,3-10°N Ney _ 619.7 Ng, 2045,3 Mea = Moses + 6,2 *Nog = 692+ 0,00513-619,7 = 10,10 KNm 0303 a, =1,17 Momentele incovoietoare capabile Mag se obfine cu ajutorul relatii 3.1 si 3.2: pentru A,, (fig. 7.45) $1 Cyop) = 25 mm (pentru ettieti 06 Cy yy = 25-6 =19 MM < Cypgy =15 mM). 1=3500+400-(6002+50)=3550 m Figura 7.44 Stalpul central Figura 7.45 Determinarea momentului capabil pe directia z N, 619,7-10° Se. s3 4A: fog, 0,8-16,67-350-(300- 41) _ 619,7-10° ” 08: 16,67 -300-(350—41 Mras =A: Soa E0-05A-€)P,d? + Ay -03(d~d,)-N, fea Yon FaalE=d,/d) a/d) _ 3:5:10°(0,501- 41/259) 9 4) igs, Sue 4354) é 0,513 £, 200000 Soa = 435. N/im™ 50-41 =109 mm Mas = 08: 16,67 -0,513(1 ~0,5-0,8 -0,513)850-259* +3-113-435(259-41)— ~619,7-10° -109 = 92,26 .10°Nmm = 92,26 kNm M uy = 0,8-16,67 -0,501(1 0,5 -0,8-0,501)800- 309? + 2-113-435(309-41)- ~619,7-10? -134 = 96,34-10°Nmm = 96,34 kNm (Me 10)! 2400)" (i+) +(e] (24) (2) =0,244<1 Armitura transversal din bare 06 se va aseza la distanta: ~ in afara zonelor de legtura: R {20-12 = $,=210am-<{ 12= 240 mm| 400 mm ? ~ in zonele de legaturd cu fundafie sau cu grinda prineipala: S,,=100 mnr<0,6-240=144 mm * 7.1.8 Fundatia 8.10% Pentru fundarea stélpilor centrali s-a adoptat solujia de fundatie izolati elastic& tip talpa de beton armat de forma prismatic’ Elementele necunoscute ale fundatiei sunt dimensiunile geometri CL, B si B), precum si armaturile din talpi. Conform prevederilor [27], dimensionarea fundafiilor se face prin metoda presiunilor conventionale, Pentru un teren de fundare din argilé prifoasi-nisipoasé cu plasticitate mijlocie (I, = 16%; e = 0,7; I. = 0,5) presiunea conventionala este: Peony = 275 KN/m? Predimensionarea se face pentru ipoteza de incircare cea mai defavorabila: pep x b50N ee _ 1S Peon 275 = 343m? Deoarece momentele incovoietoare la baza stilpului, pe cele dou directii, au valori apropiate se admite pentru raportul dintre laturi L/B=1,0. Dimensiunile fundatiei rezult& (fig. 7.46): L=B=3,43 =1852>L Fgig = 300 mm = 0,3 my H/L<029 9m }sH=055m placa de beton armat cu fibra dispersa pat de balast_ oS talpa fundatiei 300.7" ‘beton de egalizare — ~~ 40.00 Z LLN Ke “A New, im Mas, 0.40 a INAS = Hes ~ vs 7 Nest Mee oe . “Hess, one t L=1.90 Figura 7.46 Fundatie izolatd elastic’ sub stalpul central Cu adéncimea de fundare: D, =0,4+0,55 +0, =105 m se calculeazi capacitatea portanti a terenului pentru D, < 2,0m si B >1,0m Pea Co = Poo *K,(B 1) = 275+ 0,05(1,90 ~1,0)= 12,4 kN/m* D, rept ep > = Pew Peony = 273 +12,4~ 65,3 = 222.0 KN/ 1m? Se verificd daci dimensiunile alese pentru fundatie corespund pentru incdrcarea vertical’ totald (suprastructurd + fundatie): News =Nea*Yo°G; +%o° Qe ~ greutatea fundafiei si a straturilor aflate deasupra G, =1,907 -(0,10 + 0,55)-25 + (L907 ~0,34-039)-0.18-25 + + (1,90? - 0,3-0,35)-0,22-20 = 89,75 kN ~ incdrcarea tehnologica care acfioneaza pe pardoseala la cota +0,00 0, = (1,90? -0,39-0,34)-8 = 27,82 kN Nopa.g = 629,6+ 1,35 89,75 + 1,5-27,82 = 792,5 KN Vee _ 792.5 BL 190-190 Se determin momentele de calcul pe cele dous directii principale, daca fortele orizontale la incastrarea stalpului in fundatii sunt Hy, =3,0KN si Hp), =7.34 KN. M pu. =M gy + Hyq(H +010) 5 + 3,0(0,55 + 0.10) = 5,45 kNm ,0 + 7,34(0,55 + 0,10)= 13,68 KNm cu care se obtin excentricitatile (fig. 7.47) Pp = 219,5 KN/m? < Pog, = 222,0 KN/m” 264 I-19 ) Figura 7.47 Excentricitatea forfei axiale gi presiunile in colturile fundatiei Calculul presiunilor pe talpa fundafiei in cazul fn care aceasta nu se desprinde de pe teren (efortul axial action in interiorul sémburelui central) se face cu relatia: (48 8) It a TB eeDy) { , 6:0,0069 | 6-0,0173) 2 =219,5| 1+ £-0.0069 =279,3N A= 2191+ 19 cm fe Py = 219, 1- soe son) 226,7 KN/m? a=2i9s{1-£2 soe ~S00in) 202,73 kN/m? 6-0,0069 _ 6-0,0173 19 19 Ps -aingie Bt ) 217,2 KN/m? Se verificd presiunea maxima in combinatia fundamental’: Prax =279,3 KN/m? <1,4 p,,,, =310,8 kN/m? Pentru calculul momentelor incovoietoare in fundatie se consid a baza stalpului si presiunile pe teren pe suprafata delimitata de laturile considerat (fig. 7.48). a). Calculul simplificat al momentului incovoietor (nu s-au redus presiunile aduse de straturile aflate deasupra fundatiei) in talpa fundatiei se face cu relatiile p 08? +(a-P)e =1,9) 2433 “+ 0793- 243,3 seofiumile de incastrare de iii si planul de incastrare 162,5 kNm. 9. 2193+226,7 0,775? =144,4 Nm. Figura 7.48 Sectiunile de incastrara de la fafa stalpului Pentru fundatie se considera clasa de expunere XC2 la care corespunde clasa minima de beton 25/30. Se va arma cu ofel clasa S500. Cron 50 MM > Cyig + ACy = 40mm. (vezi punctul 5.1.1.2) 150 ~ 5010/2 = 495 mm 50-50-10 - 10/2 = 485 mm 162,5-10° 1900-495? -16,67 0,021 => «, =0,0212 0,0212-1900-495-267 «764.0 mm? > A, op 435 /1900- { 19095280 1.785 785mm? > A, = 0,075-1900-495 = 704 mm? 10/200 mA, say = ° BAe \ 300 144,4-10° * 16,67 0194 => @, = 0,0198 4 16,67 A,,, = 0,0198-1900-485 2 ” 435 910/200m A, 4 = 785 mm? > 4,,, »). Verificarea Ia stripungere se face considerind o singura indljime utili (valoarea medie a celor doua indlfimi utile): 699,2 mm? > A, ,,i, = 0,075 -1900- 485 = 691 mm? d.+d dy y= 495+ 485 _ 499 mm nan 2 Aceastti verificare este important mai ales cénd nu se respecta valorile limita date de [27] pentru raportul FUL. 266 Conturul de calcul de referintl u; , se considera la distanta 2d fata de aria incdrcaté (fig. 7.49) + LSS, dao Figura 7.49 Stabilirea conturului de calcul Dup& cum se observa perimetrul de baz este in afara fundafiei, de aceea se aleg doud perimetre in interior la distanfa 1,5d si d fata de aria incdrcatd (suprafata stdlpului). u, = 2(300 +350 +27-1,5-490) = 5916 mm = 5,9 m Uy = 2(300 + 350+ 7-490) = 4377 mm = 4,4m Aza = 300-350 + 2-735(300 +350) + 2-735? = 2,76-10° mm? = 2,76 m? Ag.3 = 300-350 + 2-490(300 + 350)+ 2-490? = 1,750-10° mm? = 1,50 m? La stripungere se considera doar solicitirile de calcul (forta axiala) la nivelul incastrarii stilpului in fundatie. Veg(Ngg)= 629,6 KN Valoarea de calcul a fortei de strapungere se poate reduce, in cazul fundatiilor izolate (rel. 3.146), cu reactiunea solului aflaté in interiorul conturului de calcul considerat. Norma germand DIN 1045-1 admite 0 reducere doar cu 50% daca unghiul B este mai mic de 45° (fig. 7.49). 629.6 === 174,4 KN/m? Pret 19.19 im Veasret = Veg ~ Pras *0:5* Aggy = 629,6~174,4-0,5-2,76 = 388,9KN 267 Figura 7.50 Stabilirea valorii de calcul a fortei de stripungere Deoarece reactiunea din reazem este excentric& (Nzg, Mra) in raport cu conturul de calcul, cefortul unitar maxim de sripungere se determina cu relatia (3.133). Veg = B Veet =115- 388.9 188,33 kN/m? yd 59-049 in care f s-a determinat in mod simplificat (vezi fig.3.62) dar acoperitor. Se determina capacitatea portanté la stripungere a fundajiei fird armaturd specific’ cu relatia G.148), = 018 Lo 15 0 kel+ [200 _ ,64.<2 Va 785 5 =p, =— 85 =084.1 Pe = Po = 79 69.459 O84 10 11 = PP, = V084 10 =0.84-107 Cy =0 (fara forfa de precomprimare sau alte forfe exterioare in planul fundatiei) Vgc ™enge # (000-p,:fa)S 24 = = 0,12-1,64(100-0,84-107 -25)"* 290 336 Nam? =336KN/m? “am = 0,035+1,64"? 25” = 0,368 N/mm? Vzg = 188,33 kN/m? fy = 0,5+ oot 16,67 = 4.37 N/mm? = 4370 KN/m* Vat Vy ©), Ancorarea armaturilor se face la o forta de intindere (fig. 7.51): F=R-<=143,04.080___ p44 04 0,95 -0,485, 268 095-4 exooins | 0,485 0,55 267 Figura 7.$1 Ancorarea barelor A, =785 mm? D f, 2449-10" _ 31 N/imm? Ay 785 Sas = 2,7 pentru C25/30 si aderenga bund Iyoga = 0.25 oo 0,25 10-322 - 289 mm a, = 0,7 a, =a,=a,=1 Armaturile de rezistena se pot lisa drepte, dar pentru a respecta normativele din tard se vor prevedea la capete ciocuri drepte (fig. 7.52). 269 _@ Bre. 96710 110 @ Ete. 96/20 ) Bir. 9620 185 =3.82m A 4 - q g 4 e| g 5 £ 200 ee 8 a 3 a = sa 3 9g 098 — ae = O80 ENED 80 + —__ 1. sectiunea 1-1 2 4 @10+10 910720 1=2.10m_ |e og a aa © b O'Le | @ Ber. $6/10-20 L=1.20 m lel] I 18] | Beton C25/30, XCI pt. stalp | 1 XC2 ptfundatie | Otel $500 3 Eee 5 |_ coe=30 mm in stalp aA con=50 man in fundatie || | a 190 Figura 7.52 Armare stalp gi fundatii 270 7.2 Plangeu curent din plac armata pe doua directii si grinzi 1.2.1 Date de proiectare Se cere reproicctarea planseului intermediar de la exemplul 7.1 in varianta cu plici cu dimensiuni 6 x 6 m (figura 7.53): ~ pardoseala din mozaic pe sapa g, = 0,94 KN/m?; incdrcarea tehnologica g, = 8,0 KN/m? ; rezistenfa la foc 60 minute R60; clasa de expunere la conditii de mediu XC1; beton clasa C25/30; — ofel tip PCS2. IRI 25x50 Iy=5,725 m. Figura 7.53 Plangeu intermediar din placa si grinzi mn fa Rezistentele betonului: f,, =25N/mm?; f, =a, 6,67 N/mm’, (@,. =1, 7, ve Sout =1,20 N/mm? ; f,,,, = 2,6 N/mm 4, Rezistentele ofelului: f,, =345 N/mm? ; f., 300 N/mm, pentru $< 28mm 1S Sy =355 N/mm’; f,, =309 N/mm*, pentru ¢<14 mm. 7.2.2 Placa 7.2.2.1 Evaluarea actiunilor Grosimea pacii trebuie s4 respecte urmitoarele conditii (fig. 7.54): zh = 200 159 mm 40 40 avand in vedere incarcarea variabila destul de mare de 8 KN/m, se alege o grosime de A Ir © ie . 3 ‘ Me. Mal | fi nie lle Figura 7.54 Momentele incovoietoare in a) sectiunile critice dupa cele dou directii, b) schemele de inearcare © Valorile caracteristice ale incarcirilor: ~ greutatea proprie a plicii 0,17 m-25 kN/m* ~ greutatea pardoselii din mozaic pe sapa arcarea tehnologicd “= * Valorile de calcul ale inearearilor: ~ starea limité ultima (SLU), gruparea fundamental 8a =¥o* Bp = 135-519 = 7,0 kN/m? a = Yo Ge = 1,50-8,0 = 12,0 N/m Pa = Bs + 9g =19,0 KN/m* 2m ~ starea limit de serviciu (SLS) combinafii caracteristice: g, = 5,19KN/m* combinatii cvasipermanente: g, = 5,19kN/m? )8 -8,0 = 6,4KN/m? 1,59 KN/m? 7.2.2.2 Caleulul static Stabilirea deschiderilor de calcul s-a facut in conformitate prevederile din anexa II. lag =I, 40, +0 mmin{ 300,170) gm lag aa = $750+85 + 85 = 5920 mm = 5,9 m A=logy [lg =10 = armare pe dous directii, Calculul eforturilor se face in domeniul elastic pentru plicile continue alcatuite din panouri egale dispuse pe dows rénduri solicitate de actiunile permanente si variabile aplicate uniform distribuit dupa schema de inedrcare din figura 7.54, Pa'= 84 + Go/2= 7,0 +12,0/2 = 13,0 KN/m el"= 4u[2=12,0/2 = 6,0 KN/m +4 =19,0 KN/m 0 KN/m Momentele incovoietoare maxime in sectiunile critice se determina cu relatiile din anexa VIII: — in campurile din colt: M,=M, =[(a,p,'+ap," §,9(0,02692 -13,0 + 0,03646 - 6,0) =19,8kNm/m ~ in cdmpurile intermediare: Felasp,'rayp, (0,02268 -13,0 + 0,03646 -6,0)=17,88 KNm/m fy (BsPs'+B Be") = 5.9" (0,01977 -13,0 + 0,03646 -6,0)= 16,56 kNm/m ~ pe reazeme: 1 1 =. «Ky = 0,5 -19,0-5,9? = 33,07 kNm/; M, 19° Pa fer = 75 05-19.0 07 kNm/m_ 273 M, wales Dy Fol 0590-59 3,07 KNm/m Forfele taietoare se obfin in mod acoperitor considerand placile 4 si 5 individuale: = pentru mijlocul Istaior simplu rezemate: 57g 190°59= 40.6 KN/m =k ply = 119,0-59 = 3688 KN) 3,04 P4 "9 3.04 im = pentru miles laturilor continue: Jog! 0°59= S719 kN/m v,=V, 1s Vay = : 1 Ve =V oy = Vie me =———19,0-5,9 = 53,13 KN; (Veo Vore 35 im se 7.2.2.3 Dimensionarea armiturilor de rezistenta Stabilirea inaltimilor utile pe cele doua directii: d, = hy ~Cyom ~ Gyix/2 = 170 = 2010/2 = 145 mm d, = hy ~ Com ~ Gypx ~ Bpyy [2 =170— 20-10 - 10/2 = 135 mm 7 y ¢, =10mm 3 3 Coin = MAX}15—5=10 mm 10mm aS . £ “, = pig + Aly =10+10 = 20mm Conform tabelului 6.6 distan{a minima pana la centrul de greutate a armiturilor de rezistenfi este dy, =10 mm. Dac se adopté o armaturd cu diametrul de 10 mm distanta efectivé pand la centrul de greutate rezulta op = Cumag + $,/2 = 20+10/2 = 25 mm > dg, =10 mm Sectiunea de armaturd intins& pentru plase legate din bare, rezult dupa cum urmeaza: — campul 4: =M, S—— = 0,0565 => «, = 0,0582 MTG fig "16,67 aaa A, = @,-b-d, La =0,0582.10°- 1451657 — 456 mm “Soa 309 GLONIS A, gy = 523 mm* ave 0,065 => @, = 0,0673 10° -135° -16,67 16,67 135 = 4 ,0673 10° 1357 = 490 mu im GLOMS A, og = 523 mm* 274 ,0510 => «, = 0,0524 A, =410mm?/m, 910/304 48/30, A, gy =429 mm? 16,56-10° 9 135-1667 4, =410mm"/m, $10/30+ 98/30, A,g =429 mm? =145 mm) Mpea __ 3307-108 MMT Ef, W145" 1667 Aq =776 mm? /m, $10/15+910/30, A,gy =785 mm? 27,56-10° “10 -145"-16,67 Ay =774 mm? /m, 10/15 + 910/30, Avg = 785 mm? ‘ mn =a agar 00S o, =0126 A, =986mm?/m, g10/15+ 610/15, “4, =1046 mm? = 0,0545 = a, = 0,0564 ~ pe reazem (d, = =0,0944> @, =0,0786 = a, = 0,0990 Verificarea la forfa tiietoare maxima de calcul pentru un reazem intermediar: 7,19 -19(0,085 + 0,145) = 52,82 kN Coue'thHL009, + f,)%b-d = 0,12 -1,0-2,0(100- 0,0072-25)% -10° +145 = (7 =9111-10°N=91,11 KN n=10 _ 018 _ 018 7 = 0,12 Cree 217 >2=>k=2,0 0,072.< 0,02 (conform figurii 3.19 pentru toate armiturile de la partea superioara a plicii) Vrcsemio = Vnin“B-d = 0,035 -k¥ £8 «bd = 0,035-2% «4/25 +10? 145 = 71,77 KN fy win 20-10 10 ~O15- 185, [0a = 120mm Join =™AX}108=100mmM — => ly =100 mm 100mm | Ace =1046 mm? 2410/30 + 910/15 ga ee fa____1046-309_, bed-A-fg 10° -145-08-16,67 Meg = 2+ fog E(1— 0,52 + €)b-d? = 08 16,67 -0,167(1-0,5-0,8-0,167)10° -145* = = 43,70-10°Nm = 43,70 KNm Mp, 43,70 wn) jas c08-05-0767-108 78 Aq = 7845 mm? (g10/30+910/15 ), € = 0,125, My, =33,3KNm, F, =242 KN — pe reazemele marginale: Fos. y= M0,6:10"135 z 09-135 in care: N,g=0 si a, =d=135 mm 45,11-10° 261,5 Fy = 45,11 kN =172,5 N/mm? (¢10/30) 216 °, 172, Ing = 0,25-G Tt = 0,25-10- 160 mm ha 27 yg Oy 5+ +O yg: 0,7 160 = 112 mm > fy ig = 100 mm a, =, =a,=10 a, =1-015-2=19 97 7 10 , =1,0 doar pentru c& as, as, as trebuie si fie sub 0,7 Ing = 300-40 = 260 mm > /,, = 112 mm Armarea plicii planseului se prezinti in figura 7.56. © {= = ~ 7 | Rep. 46/ml | } | | el]32 3 138 ae ee 33 A Rep. 486/mi 2 @s 1 a i & # al ol i | ol lai 38 Ii! a3 | A} iit 3 3 + | 3 | ibis 1b'30 “10/30 = 0 §1030 A) 4 — ®@ @ ® Figura 7.56 Armarea placii planseului 7.2.3 Grinda transversal GR1-25x50 7.2.3.1 Evaluarea incarcirilor si calculul static * Valorile caracteristice: = greutatea proprie grind’ —_g,, = 0,25(0,5-0,17)-1-25 = 2,06 kN/m 3,19-2-64 = 3114 N/m? ~ incarcarea tehnologica qy = 8-2 6/2 =48,0 KN/m? ~ greutatea proprie plact si finisaje g,, © Valorile de calcul: Brg =1,35-2,06 = 2,78 KN/m an Bag =135-3114 = 42,04 KN/m? qq =1,50-48 = 72,0 KN/m? incarcarile transmise grinzilor de c&tre plicile armate pe dou direcfii incdrcate uniform distribuit se determin’ prin impartirea placilor in triunghi (fig. 7.57). i Aicbtotnyoinint PO a oi Figura 7.57 incaredirile transmise de plicile armate pe doua directii La stabilirea deschiderilor de calcul se tine cont de prevederile din anexa II: L,, = 6000—2-30/ 5700 mm Hy L, =1, +040, =5700+20in s = 6000 mm = 6m, / Diagrama momentelor pentru cele trei ipoteze se prezinti in figura 7.58a, iar pentru forta tiietoare in figura 7.58b. 333.33 kNm. 283,25 kNm ipa 232.kNm, Ipil \S Ip. —-— Redistribuire » 214.27 Mea.i=243.21 kNm 7 “Med2=243.21 kNm. ‘Ved & atm sl 3g | b) = aoe m2 ig = Figura 7.58 Diagrama inftisuritoare pentru a) moment incovoietor, b) fortd t&ietoare 278 Se accepti o redistribuire a momentului incovoietor maxim de pe reazem cu 15% (vezi pet. 1.9.1.1) Mz 9 = 0,85-333,23 = 283,25 KNm dupa care se verificd daci momentul din cémp nu rezulti mai mare decdt cea maxima din calculul elastic (fig. 7.59), Se reduce momentul la fata reazemului 0,15? M p,5 ei = 283,25 ~ 27,1015 + 2,78 + 5,7 -0,15-0,15-0,05 = 249,22 kNm La Lut 214.86 0,2-0.85-6000 = 1020 mm +1020 + 250 = 2290 mm , b0=2290 mm, L LL Lew Zak *s 4 bemt020 ——b.=260 Figura 7.60 Stabilirea latimii active de placa in camp Se verifica pozitia axei neutre cu relaia 2290 b, a - fa 220 gigs 5 b, ®. 2290 170/, 250 "440 rezulté x ma |, 5 1645= 21mm Figura 7.61 Asezarea barelor longitudinale in campul grinzii Se verifica centrul de greutate efectiv al barelor longitudinale si se compara cu cel ales pentru dimensionare. Que 1314-4342-314-88 ag = 58mm < d, = 60mm 280 Dintre cele sase bare din cémp, minim dou bare se vor prelungi peste reazem, doua se vor ridica, iar doud se pot opri in camp (reazemul central) sau se pot prelungii peste reazem (reazemul marginal). Se calculeazi momentul incovoietor preluat de armatura comprimata considerand o,, A, = 2-314 = 628 mm? d, = 60mm; d, = 60 mm; d = 440 mm ,,(d -d,) = 628-300(440 — 60) = 71,6-10°Nmm = 71,6 KNm. 249,22-10° —Mua 71,6 -10° i 250-440" -16,67 =08 10.1657 0.315.250-440+628 =2168mm 1.2203 > £ = 0,315 Lt eb dA, Se verificd cu relatia 3.4 daca supozitia o,, = f,, este corecti: 60.) 35 1o-[oais- © 300000 = 397 N/mm? > fy =300N/mm? , OBIS On ) deci armiitura comprimati curge. Se aleg 7 bare d¢.620 cu aria efectiva de- A,, 4 = 2198 mm*. Se verifica cu relatia (1.36) dacii gradul de redistribuire de pe reazem s-a ales corect: é (Auer ~ Aa): fa (2198 628)800 fb dA fig 250-440-0,8-16,67 5 =0,44 +1,25-0,321 =0,84 < 5, = 0,85 = 0,321 Se verificd cantitatile efective de arméturd longitudinal fata de cele minime si maxime admise: 0,262.5. =0,262%..250-440 = 215,5 mm? 4, 345 raw =maxy Sy 0,0013-b-d =0,0013-250-440 = 143 mm* ,04:b-d = 0,04- 250-440 = 4400 mm? 16mm? <4, oy < Aju, = 4400 mm? Acnay = 4, b) La forta taietoare: Se determind coeficientul minim de armare transversal =0,08- og. 73 — e013 013% Pann = 008-27 = 008-5 =O 5 si cantitatea maxima de armatura transversal ( = 05-4, yb Lt =05-1-0,54-250 165 — 3,642 Sax Somat 309 m in care: @,, =1 pentru beton armat 281 oo &). oi 3)- 054 Distanja maxima dintre etrieri pe directia longitudinalé si transversald se determina cu relatiile: 300 mm Sigua = 0,75d = 0,75 -440=330 mm > 5,97 = 250-(2-25+8)=192mm 0,75-d(l 75: 440 -(1+0)=330 as { (t+ c1ga)=0, (1+0) m=. 00 mm © Reazemul A’ Forta tiietoare de calcul se ovine in conformitate cu prevederile de la paragraful 3.2.11 Veer = [eu 605-926, 44, .) a +015)= =140,5- aa +0,5- usr -112)=132,4 kN Se determina forfa taictoare capabilé a elementului fir armituri transversal specifica cu relatia (3.54): Vea = Fase: K1009,-f)8 +k;-0,, bod = =0,12-1-1,67-(100-0,0114-25) -250-440 = 67,33-10'N = 67,33 KN in care: forfa axialé s-a neglijat; ,0 pentru beton greu; 200, [200 _ k=1+, =1,67<2,0 *Va40 A, 4-314 =e = =0,0114 < 0,02 Pd 250-440 < ‘Armitura longitudinald 4, (fig. 3.14) ancorati cu lungimea /hy in sectiunea I-I se considera 4020. Valoarea minima a fortei tietoare capabila far armaturé speciala se determin cu relatia (3.55): Vasenin = aus +h; “Opp):b-d = 0,035-b¥[f, «bed = = 0,035-1,677#-J25 -250-440 = 41,54-10°N = 41,54 KN Vgg ¢ = 67,33 KN este nevoie de armitura transversal, Se determina capacitatea portant a diagonalelor comprimate de beton Vaamax Pentru valoarea minimé a unghiului Ayin, adic’ 1 ay -b-2--f,—— a PEM Sa etalon i 2541/25 =1:250-0,9-440-0,54-16,67- =307,3-10°N = 307,3 KN 282 Dupa cum se observ Veqsreg S¢ afl intre cele doua limite, dar mult mai aproape de limita inferioard, se adopti in continuare pentru cig@ = 1,75. Se determina forta tlietoare preluati de etrieri o8 la 250 si 300 mm din ofel PC52 cu dowd ramuri de forfecare si z = 0,95d (sectiune in T): Vow =(42) 2 Sot 10 = 28 0,95-440-309-1,75 = 91,0-10°N = 91,0 kN s Veasw 208 0,95 440 -309- 1,75 = 75,8-10°N = 75,8 kN Pentru verificare se considera c& pe lungimea / forta tietoare este minima: 1=z-(ctg0 + ctgar)= 0,95 -440-(1,75+0)= 731 mm X= 0,567 +1,4+0,731= 1,7 = Vq,,, =84 KN Fea: = 84 KN ea (| +2: fa “(ctg0+ ctga)sina = = x 0,9 -440-300(1,75 + 1)0,707 = 130,21-10°N =130,21 kN — pentru armatura 2: ‘eaet =4 0,9 440 -300(1,75 +1)0,707 = 181,3-10°N =181,3 kN Lungimea de ancorare de baz pentru barele 020 conform relatiei (5.6): Iyrga =0.25-6 re =0,25 20.300 = 556 mm partea inferioard a grinzii; Ong 300 a Ins = 025-4 F4 = 0,25.20-< => = 794 mm partea superior a grinzi iar lungimea de ancorare de calcul: (650mm _ in camp Ing = 01, -,-04,- ot $ 420mm pe reazem Tares= ag > bong = 200 incare: a, =1,0 @,=1,0 incdmp -015(c, -9)p=1-015.3=20 =0,9 pe reazermul marginal si cmp, 4-157,6~0,25-314 = 0,05." 314 @,=10 pe reazemul marginal. cA =0,91 in camp, 283 Sere 1 Etr. 68/250 68/300 /00 fog Sin, C088, = 0,54 16,67 - sin 26,5° -cos26,5° = 3,59 N/mm? Vig > 04 fag =0,4+1,2 =0,48 N/mm? Ag) Veashy _ 0813-170 _ US, Jie, Su et@O 309-2 A, ty) 74 yay 1000 = 0,813 N/mm? 0,224 (4) { A, (| (4) = 0,224 + 0,774 = 0,998 86 Jes \SF Ire | 2-785. 167.7 _ 9597 5, J, 1000 1000 1G Planul cofraj si armarea pentru grinda GRI - 25 x 50, se prezintd in figura 7.66. 288 [i )19 910/20 2 [3 aia g10/15 3.60 - 2.10 ~]-F4-- — -F-]-4- - 4 T tq —_ + + LOC + | 2 3 4 1 5.70 : 30 H 6.00 i Teh ' | os i ® | ©) 2610 L=6.25m se 2620 L=2.40m @ 2626 1=2.90 m' | 2616 L=1.50m, © 220 1420m | | * 7 220 L=6.00 m : . @ 120 L=6.90 my : ee ~ @ 2620 1=3.00m not | @ __ 2920 1=5.16m poe 4+ oe Seer @ 2420 L=6.25m ! 7 (R) (A) SECTIUNI TRANSVERSALE (B) il 2-2 3-3 261059 i405) rato, > [2910 6) 2420 Gy) 202d 2420) 3} 2420 a) 4 2620 ‘7 Beton C2530 XC1 nega Otel PC52 Cooa=35 mm jos si Coon=50 mm sus aos C=25 mm jos si C=40 mm sus Ac=10 mm agregat maxim ag=16 mm ey) 20 (1) 610 L=1.70 m || ciment CEM II A-S 32,5 R,S3 Nota: Cotele de la etrieri se masoard in exterior Figura 7.66 Plan coftaj si armare grind& principal 289 7.2.4 Grinda longitudinal GR2-25x45 7.2.4.1 Evaluarea incircitrilor si calculul static «* Valorile caracteristice: ~ greutatea proprie grind’ g,, = 0,25(0,45 ~0,17)-1-25 =1,75 KN/m — greutatea proprie placa si finisaje g,. = 5,19 KN/m? — incarcarea tehnologic’ gy =8KN/m? # Valorile de calcul: £14 =1,35-1,75 =2,36 kN/m ag =1,35-5,19 = 7,0 KN/m? 4g, =1,50-8=12,0 kN/m* Deschiderea de calcul sunt identice cu cele de la grinda transversala. Ly =60m ia longitudinala se calculeaz ca o grind continu’ cu cinci deschideri, ale c&rei reazeme sunt stalpii intermediari. Se obisnuieste ca in locul incdrcérilor triunghiulare transmise de plac’, (vezi anexa IX) si se consider in mod simplificat o incircare uniform distribuita echivalenta pe grinds (fig. 7.67) g = 2,36+0,25-7-6-2 = 23,36 kN/m 12-6-2=36,0 kN/m Mus Figura 7.67 Schema static& pentru grinda GR2~ 25x45, 1 2 _{_l L 2 eho] ty =( 2336+ bse0] 6 =195,3 kNm ={123,36+ 1 360].6¢ =108,10 kN 30,4 12,7 1 1 5 M,.,=| —~23,36+—— = (a 5, +1360) 6 =150,3kNm 1 1 ~| 55 23,36 + = 36,0 |-6° = ~244,67 kNi (5596+ 55*°) . M. -{ 13,364 136,0]-6 = 210,74 kKNm 126 9 V, = (0,395 - 23,36 + 0,447 -36,0)-6 = 151,9 kN V; (0,605. 23,36 + 0,620-36,0)-6 =—218,86 kN ‘ae = 290 = (0,526 23,36 + 0,598- 36,0)-6 = 202,9 kN Vs ug = ~(0,474 23,36 + 0,576 -36,0)-6 = -190,85 kN V, «= (0,500-23,36 + 0,591 -36,0)-6 =197,7 KN Pentru c& s-a folosit un caleul static simplificat nu se redistribuie momentele de pe reazeme. Se reduce momentul a fata reazemului aplicénd ipotezele de la punctul II.4. (fig. 7.68, 7.69): Mz rat = ~244,67 + 218,86 0,15 + 59,36 oe 21117 kNm M eacrat = 210,144 172,43-0,15+59,36- mS 184,21 KNm Mao039,43 ENm < 150.30 kNm 936 5936 PATTI) Mic, Mee HTT TTT) Mi, : on Sj Mic=158.56 kim < 195.38 kNm . qu 1} | 7 Dell TT eels Figura 7.68 Reducerea momentelor Mga2,.a3 la fata reazemului 7.2.4.2 Dimensionarea armitturilor de rezistentit a) La moment incovoietor: inaljarea util in cémpuri se obfine pentru bare longitudinale @20 si etrieri #10, respectiv pentru o clasi de expunere XC1 6, = Caine + Ay =15 +10 = 25 mm wins + AC) = 20+10 = 30 mm} +¢,=25+10=35 mm ¢, |= Cams = 35m “, — pentra un rénd de bare longitudinale d= b= Choma ~ By, = 450 ~35 — % = pentru doud randuri de bare longitudinale d =h~Cyomas ~ B, + 9) = 450-35 - (20+ 10) =385 mm 05 mm. Se verificd dac& pozitia armiturilor corespunde pentru o rezistenf& la foc de R60. Conform tabelului 6.3 pentru o grindd continui cu b> 200mm rezulté a=12mm 0,21, = 1020 mm 291 jy =0,85 Ly = 0,85 -6000 = 5100 mm Dug = 21020 + 250 = 2290 mm — cimpul 2-3 si restul bags = eg 2 = 0.23000 + 0,1-0,7-6000 = 1020 mm > 0,2-/, = 840 mm = 2-840 +250=1930 mm ba ber 7 ' 7 2: g Za & “ AE j / al ber, 250, be, Figura 7.69 Stabilirea latimii active de placd Se verified pozitia axei neutre pentru cimpul 1-2 by _ 2290 f= =916>5 b, 250 i Meso bd? -f 250-385°-16,67 " = 20 Rast =2,26 250 385\ "385 rezultd x < hy 0344 < fi, = 0,403 > w = 0,0352 bg Ffg o-by dL "Set 6620 A, yy = 6-314 =1884 mm? Ammiturile se aseazi in sectiune ca gi la grinda GRI (fig. 7.54). “u =0,0352-2290-385-25°7 <1794 mm?, 300 = cdmpul 2-3 p= 0010" 9.0285 + w= 0, 1930-405*-16,67 16,67 A, = 0,0290-1930-405-—— 300. = 4-314 =1256 mm? 1260 mm? 4920 4, = cmpul 3-4 292 16,67 A, = 0,0207 -1930-405-—>— 930-405. 899,1 mm’, 3920 A, gy =3-314=942 mm? — reazemul 2 Moana = 21117 KNm Ag =3-314=942 mm? 4=450-[(40+10)4 10222] =410mm pentru etrieri_c, = 20mm d, =35+20/2= 45 mm M eu9 = Avg“ ,a(d —d,)=628-300(410- 45) = 68,77 -10°Nmm = 68,77 KNm S-a propus 0,2 = fy Meszarea ~Morez _ 211,17-10° - 68,77-10° bd fy 250-410" -16,67 Aen Set E-b-d+A, 8-10-4667 on 1Pn 3 ~ ) alé &) 3 10°(oas62-28 | h Te E, aco 200000 = 431,55N/mm? > fy => 0,2 = fy 6920 A, « = 6-314 = 1884 mm? = 0,203 + & = 0,2862 0,2862- 250-410 + 628 = 1932,0 mm* Aj Avgy = 1932—1884 = 48 mm? P R100 = 25% <30% admis in proiectare ~ reazemul 3 Me snag = 172,43 KN 628 mm? (2920) 68,77 kNm. _172,43-10° -68,77-10° © 250-410" 16,67 ce ice 300 = 0148 > 0,2012 0,2012- 250-410 + 628 = 1545,0 mm? 35-10°( 02012 «) ——\____419 990000 =318,14 N/mm? > f,, = 300 N/mm? 0.2012 5920 A, yp = 5-314 =1570 mm? O2= b) La forté taietoare: Veg, =151,9 kN en Veg jroo = 151,9 — (0,405 + 0,15)59,36 = 127,0 kN 293 nse Th KL002,: fa) +h -0,,}b-d = = 0,12-1-1,70- (100 -0,0124 16,67) . 250-405 = $6,69-10°N < Viz ee Oy =0 forta axiala; n=10 nae beton greu; =14 + [2% =1,70<20 405 : i F , . a= 0124 (se opresc dou’ bare inainte de reazem riméndnd numai patru 250-405 bare longitudinale) Vescmin = Vain + “Oy )-B-d = 0,035-1,7%9/25 -250-405 = 39,27-10° N < Vege Se aleg etrieri #10 la 250mm gi cig@=1,75 pentru care capacitatea portant rezulta la valoarea: V, \ -(4) 2 Lipog CQO 272.095 405- 300-1,75 =120,2-10°N =120,2 kN $ z Tindnd cont de cele ardtate in figura 7.70 la distanta / = 0,95cig@ = 650 mm, de la marginea reazemului, forta thietoare de solicitare rezultd Vj, =114 KN V,,, =151,9 KN 0,15 | 10,65 OS Oe Ey.010/250 E1r.010/150 Oo Be o101s0__ Figura 7.70 Diagrama fortelor tdietoare infiguritoare si capabile Veg ayy = 218,86 KN Veg ang = 218,86 — (0,410 + 0,15)-59,36 = 193,6 KN Vecza0y >Vqa.c = 63,8KN (s-a considerat 4 cilareti ancorati in sectiunea J-I din fig. 3.19) 2-78,5=157 mm’ din ofel PCS2 la Se aleg etrieri #10 cu dou ramuri de forfecare 4,, distanta s = 150 mm (ctg@ = 1,75; z= 0,95) 4 Prag ={ 4 “120 = ‘nas (4)-5-S cg Vu amet =193,6 KN x=1,65 m 1 L75+YL75 = 357,7-10°N = 357,7 KN > Vig g = 218,86 KN Pentru reazemul 3 nu se mai efectueaz calculul la forfd thietoare; se adopti o armare transversal 910/150 pe o lungime de 1,0 m intr-o parte si cealaltd a reazemului Vas nax = 1+250-0,9-410-0,54-16,67+ 7.2.4.3 Ancorarea armiturilor longitudinale si stabilirea lungimilor La reazemul marginal cele gase bare longitudinale @20 se ancoreaza la o forta de intindere: Vays: rR 9-10? 0875-2 159 on 2 zo 15+ 2(cig@ -ciga)= 5 ALI5-0)-0875-2 132,9-10° = = 70,5 N/mm? Ou 434 ae Inga = 0,25 4, 4 = 025-20 PS 131 min < hy gg = 260 mm Litimea efectiva de ancorare pe reazemul marginal este 300-40=260 mm, adic& létimea reazemului din care se scade stratul de acoperire de 40 mm pe partea exterioara a cladirii, Nu este nevoie de calculul coeficientilor de reducere a. Pe reazemul central se vor duce dincolo de marginea reazemului céte dou’ bare 20 din ambele directii. Barele care se oprese in cmp au lungimea de ancorare de bazi: in functie de pozitia lor pe indltimea gr = la partea inferioara: 300 Jame = 0125-20. = 556 mm Jug =0,9-0,8-55 ~ Ia partea superioari: 300 Igygg = 0,25-20-= = 794 mm few 189 400 mm Inq = 0,9-0,8-794 = 572 mm Coeficientul @, se determina in mod acoperitor pentru barele longitudinale indiferent de pozifia lor in grinda. 0,05. 3:2:785~0,25-5-314 20 @,=a,=1,0 295 1 | Boe zp { ‘ozér [[\ L poet Nee 4 EE ' \ fj : Oye Ome — i US TE S-¥ NAD waun: | ojede ve ost ; ; le) yon 0 @ —mmomrnowucrimensesemoiem — W) “| @) 00s 0 “19x 06/629 WOZ9=1 O%2 (E) es WOZ'9=1 OZy (1) Potat WOz'9=1 0267 © eget a 109'P=1 OPI (S) wi 09'r=T 0262 (b) W09'=T 02Z (Z) ! w 0o's=1 0zd7 (8) Ww 00'r=1 0267 (CD Ww Olt D wore ave @ TdT wooe=1 862 (9) | u 00'°>=1) 0247 (6) Ww 00'€=1, 0242 @ Figura 7.71 Plan cofraj si armare grinda secundari TET ETE [ sot) $0 ot jet = ——+—& A sciiter a6) $101 989 7 ¢| so seotet 6D SbxS7-7D WANIND FUVWAY IS [VYAOD NVTd 296 7.3 Planseu curent fara grinzi 7.3.1 Date de proiectare Se cere proiectarea planseului intermediar de la exemplul 7.1 in varianta planseu dali (fig. 7.72) — pardoseali din mozaic pe sap g, = 0,94 KN/m?; ~ incdrcarea tehnologic& q, = 8,0 kN/m? ; ~ rezistenta la foc 60 minute R60; ~ clasa de expunere la conditii de mediu XC1; — beton clasa 25/30; — ofel tip $500. L rs ® @ @) Leet = 6000 -150-+115 = 5965 mm. Figura 7.72 Planseu dala 297 16,67 N/mm’, (a, =1, 7, = Rezistentele betonului: f,, = 25 N/mm? ; f., o Rezistentele ofelului: f,, = 500N/mm’; f,. = 435 N/mm? AS 7.3.2. Evaluarea actiunilor Grosimea dalei trebuie si respecte urmitoarele conditii: A> Igy =200 mm 1 _ 6000 h2—="—— = 200 mm} h= 240mm 30-30 et. 000 930 mm y 25.20 Coeficientul y se obyine din conditia de a nu efectua un calcul de deformatic al dalei y=Lali+14ayZ, )=14(l1+14V25)=25,20 mm © Valorile caracteristice ale i ircdrilor: ~ greutatea proprie a plicii 0,24 m-25 kN/m’ = 6,00KN/m? ~ greutatea pardoselii din mozaic pe sapa 0,94 KN/m? Total: g, = 6,94KN/m? — incarcarea tehnologica 4, =8.0 KN/m? © Valorile de calcul ale inercirilor: 8a = Yo" Bp =1,35-6,94 = 9,37 KN/m? Ga = ¥o°% =1,50-8,0 = 12,0 KN/m* Total py = gy +9, = 21,37 KN/m? 7.3.3. Proiectarea planseului dala 1a moment incovoietor 7.3.3.1 Calculul static Din punct de vedere static plansecle dali sunt placi continue care reazemé pe stilpi. Spre deosebire de planseele cu grinzi unde placa are un rol secundar, iar elemente portante sunt grinzile, {n cazul plangeelor dala placa este singurul element portant, in calcule placa se considera imparjité in doua tipuri de fasii: fasiile de reazem (deasupra stalpilor) si fasiile de cmp. Calculul static se face in domeniul elastic, Pentru determinarea valorilor maxime ale momentelor incovoietoare, in cmp si pe reazeme, se consider’ schemele cele mai defavorabile (conform fig. 7.29). Valorile maxime ale momentelor infisurdtoare obfinute cu ajutorul unui program de calcul adeevat sunt prezentate in figura 7.73. 298 a) co mm oT cs (o] e [e}—}—- >] (i Qy 3) 4 ii] 2] _ My * i G1 | | | ' ' : | | fo} | | 2403 | 2014 ‘era tuo | | B opt ae 7 [— i Figura 7.73 Diagrame infasuritoare Mug [kNm/m] pentru fisiile de reazem, Si fisiile de cmp, pe cele dowd directii 299 7.3.3.2 Dimensionarea armaturilor de rezistenja nalyimea utili a dalei pe directia transversala: d,=h=c,,-0,5¢,, = 240-25 - 0,5 -16 = 207,0 mm in care pentru XCI acoperirea armiturii este dec, =Cyup + Acar = ’5 mm deoarece acoperirea minima s-a considerat la valoarea ¢,,,=16mm si toleranta la Ac,,=9mm, iar armatura de rezistenfa cu diametrul maxim de 16 mm, i sunt trecute in tabelul 7.2. Cantitigile de armiitur& objinute dupa efectuarea dimension Tabelul 7.2 Determinarea armaturilor longitudinale de rezistet ; “Armature leash $ Ma le — 2 | Faia) 8 | nmi) * © | foum'im s | Aa a - om) | a) |e B_ | 98 | oie | 0201 | 1595 | 16 | 100 [2011 | AB | 6524 | 00910 | 0096 | 762 | 10 | 100 | 785 x B | 355 | 00360 | 0037 | 294 To] 200_| 392 45 Teas | aooss | ons | v8 | 10 | 1 | 7s | ~ 2-3 124,03 0,2040 | 0.230. 1683, 16 | 100 2011 de [2] 63.02 —[-o1040[-0.110-| 808 | 10[ 100785 resem! 23 asa2 | amis | 008s | soz | 10 | 100 | 785 33 [ apd | Oa OE_| 38110 | 200 | 382 de [Cia [7s452 1 0.0900[o.osas'| 92 [ 10 | 100 [785 imp [23 1 23 | sro4 | owe [0065 | are | 10 | 100 | 75 La partea inferioara a placii ca si arm&tur minima de rezistenti s-a ales $10, iar distanta dintre bare s-a considerat la s = 100 mm. La partea superioard, peste stalpii intermediari, pe o portiune de 2-0,125-/,=1500mm s-a ales 0 armare 916/100 in conformitate cu figura 5.32a, iar pani la completarea fasiei de 0,5-1, =3000 mm s-au ales bare 12/100. Pentru ambele directii s-a ales acest mod de armare, rest se vor aseza armaturi constructive 010/200. 7.3.4. Verificarea la stripungere 1.3.4.1 Stabilirea fortei de strapungere Vea Valoarea maxima se objine pentru stilpul B-2 (fig. 7.59) Vea = Pal, op + 06k) (0.6 ap. * 05 ar) 1,37 -1,2-5,965(0,6 -5,965 + 0,5 -6) = 990,35 KN 7.3.4.2 Perimetrul de control d =0,5(d, +d,)=0,5(207 +191) = 199 mm Se verific& daci cu dimensiunile stalpului de 300 x 350 sunt satisficute limitele efortului unitar de strapungere: uy = 2(300+350)=1300 mm B=115 pentru stilp intermediar (vezi fig. 3.57) 300 19? = 11529035-10 ee 5300-189 *84N/mm ug d . 25) > Vea max =O5°V+ fy =05 061-25 is67 = 4376) v vezi relatia 3.58 = 4,376 N/mm? O —= == = se ge i Be Bess = a: sye weed ay OShen 1 2 3 Figura 7.74 Suprafata care se descarca pe stalpul B2 Dupa cum se observa efortul unitar de strapungere pentru un stalp de 300 x 350 mm este mai mare decat capacitatea portant maxima a dalei, Situatia se poate rezolva prin: ~ cresterea grosimii dalei la 250 mm; ~ utilizarea unei clase mai mari de beton C30/35 sau chiar C40/45; ~ mirirea perimetrului stalpului, Din punct de vedere economic cea mai bund este solutia cu stalpi mai mari, daci condifiile arhitecturale gi tehnologice permit acest lucru. Se alege pentru stilpi sectiunea transversale de 500 x 500 mm pentru care: uy = 2(500 + 500) = 2000 mm Veg = 990,35~0,5 0,5 -21,37 = 985,0 kV ve e115 285018 fee" 2000-199 Perimetrul de baz de control se objine la distanga 2d = 378 mm de la fata stdlpului (fig. 7.76) u, = 2(2-500+ 7-2d)= 2(1000 + 7 -2-199)=4499 mm. iar efortul unitar de stripungere: 985,0-10° 4499-199 85N/mm? < Veg can = 4,376 N/mm? =1,1N/mm* Meas = 15 301 7.3.4.3 Capacitatea la strapungere a dalei fard armittura specifica Vee = Cnac MK (100, fe} + K, +74, = 0.12-1-2(100- 0,001 1-25)" = 0,725N/mm? 1784 0.84, |0154,0758 0758 , r 5 : ¢ : a4 Figura 7.75 Stabilirea perimetrului de bazi de calcul in care: pag = 8 = 88 _ oy % Is 7, =1 pentru beton greu i ga14 PM 214 [200 Va Vi99 18-201 ie = To = 0,011 a (500+2-3-199)199 18-201 (500 + 2-3-199)199 0,0 2,00 0,011< 0,02 Py = =0,011 0,035-K*?« £3? = 0,035 .2%? . 25! = 0,495 N/mm? Vege = 0,725 N/mm > v,,, = 0,495 N/mm’ Deoarece este satisficutd inegalitatea: Yate @ wien 3» Oy — aio —F 800 24410206, ie 200 es 7aI01006 7 Figura 7.79 Plase legate sau sudate din ofel $500 307 ANEXA I CERINTE DE DURABILITATE L1 Generalitati © constructie, pe durata timpului planificat de exploatare, trebuie si indeplineasca cerinfele de serviciu, rezistent& si stabilitate fri pierderi semnificative a proprietitilor de utilizare sau si necesite o intrefinere excesiva. Cauzele care produc deteriorarea constructiilor din beton armat sunt: ~ exploatarea necorespunzitoare a structurilor (suprasarcinile, impactul, oboseala); ~ procesele fizice (fisurarea betonului, ingheful, agentii dejivranti, eroziunea); ~ procesele chimice (atacul acizilor, sulfajilor si alcaliilor); ~ procesele biologice; = coroziunea armaturii Misurile care trebuie luate impotriva deterioririi premature a structurilor din beton armat sau Precomprimat se referd la aspectele de proigctare, procesele de executie, conditiile de exploatare si tehnicile de protectie dup cum ufmear#’ conceptia structuralé, alegetea calititii materialelor, detalii de execusie (ex. stratul de acoperite cu bgton, etc.), executia lucrarilor, controlul calittii si misuri speciale in exploatare (ex. tencuiali, protectie catodica, etc.). Protectia necesara a structurii trebuie stabilita ludnd in considerate destinatia acesteia, durata de viata anticipata si condijiile de mediu. 1.2 Clase de expunere Pentru ca o structuri si-si ating durata de viafi cerut& trebuie luate misuri adecvate pentru a proteja fiecare element al ci impotriva actiunilor aferente mediului inconjurator. Sunt definite sase clase de expunere cu cel mult patru trepte de expunere in cadrul fiecarei clase. O parte dintre aceste clase de expunere se refera la posibilele efecte asupra armaturilor din beton (tab. 1.1): — Clasa de expunere XO se referd la elemente de beton simplu care nu sunt expuse la nici un fel de atac al mediului inconjuritor sau la elementele de beton armat aflate intr-un mediu foarte uscat. ~ Clasa de expunere XC (coroziunea datorité carbonatiirii); ~ Clasa de expunere XD (coroziune indusi de cloruri din sare); ~ Clasa de expunere XS (coroziune datoriti clorurilor din apa de mare sau brizi de aer de mare). O alté parte se referd la diverse atacuri ale mediului asupra betonului (tab. 1.2): ~ Clasa de expunere XF (inghet cw/fir& actiunea materialelor pentru combaterea poleiului); Clasa de expunere XA (atacuri chimice). {in situatii speciale (ex. structuri temporare sau monumentale, structuri supuse unor acfiuni extreme sau neobisnuite, etc.) se pot lua in considerare gi alte cerinte pe baza unor norme speciale. Desi in EC2 sunt trecute numai sase clase de expunere in cele mai multe fri exista si o clas de expunere suplimentari care se referd la uzura betonului (tab. 1.3) si anume ~ Clasa de expunere XM (abraziune mecanica). Dup& cum se observa un element de construcfie se poate incadra simultan in mai multe clase de expunere. De exemplu un perete la o cladire de locuit (fig. I.1) la interior este incadrat in clasa de expunere XCI, iar la exterior la clasele de expunere XC4 si XF1. Evident c& se va alege varianta 309 cea mai defavorabilé pentru care se va stabili clasa minima de beton si stratul maxim de acoperire cu beton, ‘Tabelul I.1. Clase de expunere cu posibile efecte asupra armaturilor din beton —_ Tonle informa unis | =, \ a Desciea meni | aside expan pone | ay | > Penis belon fist arminard - i seu metal nglobas in orice 8s media in afk de cazurle | pony fe ai eid eto in interior cliinilor | «1 22] x0 Jngheyezehet, | cy umidiate inaer foure | C2215. ai Srzivne se ata chimie, | UL | Leis Ba Pent btn ama tc i rou tegsher tenets | foarte wea | ‘Beton intron eiaar | cat umidiatea tn aersefauth. | C2025 __ | Xt | Ucaenapemmen as | Be | £2 %p09 a Spain aera eT : beton avind contact de | C2530 $ : raror scat aes lee (tae | tongs dura eu ape Le 2578 4 ‘Anumite funda 3 ‘Beton in interiorul cladirilor | ca umiditate moder st f | xcs | umidiaemniens | saat cx, 2 Beton in exerint ctr | “C307 5 a fait de pou 6 ‘Suprafaja elementului de 1 soneay | baton este in contact cu apa, | C3037 | XC4_ | Cichatemanteumedsar | Ones neonate aru | C2057 clas de expunere XC2 Suprafaqe betonulai expat : a cloruilor din ae. 307 | 201 | um nea oa 3 Piscine pera Tot — z at Elemente de beton expuse | C3037 | 02 | Meee acs Inape indastiale ce contin | C3033. | elon E Pari depos expose | Z suopilor de api cu contin 12 | x casas § | x05 | cotwiatemonumeanat | deco cae | Dale pena pare 7 xpere la sare dn at, dar | 5 Exper a saree din a6, 4 | sicrri apopate san pe | C3037 |B | XSt_ | main contact direct cu apn de | ase e303 Se = BE 3 casus BE) 2 [pommensnas ist desta marine, | C3845. i casas E | x53 | zone suopite de vast Pande sirctu marine, | C3SUS Exemple de incadrare sunt prezentate in figura 1.1 pentru o clidire de locuit, iar in figura 1.2 pentru © construcfie industrialé amplasata lang mare sau intr-o alti zond si pentru o parcare subterand, 310 Figura 1.1. Clasele de expunere la o cladire civili ‘Tabelul 1.2. Clase de expunere cu posibile efecte asupra betonului S Teac mavens | Caw Sint | Daasiea sun | chondro poet mini a considerat’ beton sai] Siaionnar aa HA Saptoe vets Fee EST a a gt exe pio singe | LC3023 t Santina + py | Sete mode apt ox| ton senior de | C2530 . peaeatberin fume ining | L288 gL ‘agentii anti-inghey din ser & xF3 | Saturajie mare de api firs ae ema al C3037 is es wn © | Letom 2 [Drm pois ape Sourje mae & ak ew | SUSE minh, Sele xs | Sea Ms S| eee tape | C300 azeg antitnghet sau 98 de | eo ange nghei | LC3033 | | Sou cen de sec | mec ar | Meta ar ageirate CHE Soe nataale sian [CHOY 2 mick sezutt freatica 1¢3033 : odie apenas wale ae PET $ |e [ieee tena te30ss 3 a | Metin cvameaie cis Sonn ale ape] C3518 oa fata Leasos Tabelul 1.3 Expunerea betonului la uzurd prin abraziune | simbot | Grad de] Exemple informative unde casa de ioe | ciass | urs | expanere poate considera a ards indus (paratest—1« angy xMi_| nomats | porante) expuse cieulaiivebiculeor | C2937 mei cu peur t 3 | Pardoseli industrisle (purtate sau | (5545 2 | M2 | pumich | porante)expuselaceuaia | CS!45 gi tmotostivuitarelor cu curt e Perdosei industrial (pura sau & orant)expuse la cirulaia 5 | sary | femme | motosivutoareior eu roj din elastomer | C35/45 puted sau metal uae cu senile, | LC 3037 | Abrasine prin elvan sousuci |“ hidrotenioe gi bazine de Ungie, aul a) xe xe x1 103 xoe x03.x81 x, xS3 xo 1. FA, AZ (635/45 ¢,.=55mm XDt-protectievtencuala C3057 645mm XC3+prolectievastak 630137 G.235mm Figura 1.2. Clase de expunere pentru o construcfie industriald (a) si o parcare subterana (b) Sarcina proiectantului este si stabileasci cat mai corect clasa de expunere in functie de conditiile mediului inconjuritor in care se afl elementul de constructie. 1.3 Cerinte minime la stabilirea compozitiei betonului Betonul poate fi realizat pe baza unor compozitii stabilite in doud moduri principale: ~ amestecul de beton proiectat a stafie de producdtor; ~ amestecul de beton prescris de catre proiectant si/sau utilizator. Alegerea componentilor se face pe baza unor amestecuri preliminare stabilite si verificate de citre un laborator autorizat. in cazul amestecului proiectat pentru o anumiti clasi de expunere, trebuie specificate umnitoarele date de baza: — clasa de rezistent — dimensiunea maxima a granulei agregatelor; — consistenta betonului proaspat; ~ dozajul minim de ciment; = raportul A/C maxim. in anumite cazuri privind conditiile speciale de utilizare a betonului trebuie specificate caracteristici suplimentare, cum ar fi: ~ tipul si clasa cimentului; — continutul de aer antrenat din betonul proas ~ rezistenfa la penetrarea apei (gradul de permeabilitate a betonului); — conditii speciale pentru agregate; Cimenturile utifizate curent sunt reglementate de SR ENV 197-1 (tab. 1.4) dar se pot folosi si alte cimenturi speciale fabricate la cerere. Componentele principale care intra in compozitia cimentului sunt clincherul Portland, zgura granulati de furnal, puzzolane naturale si industriale, cenusi de termocentrala, sisturi caleinate, calcare, praf de siliciu, filere. Tabelul 1.4 Tipuri de cimenturi pal cna [_ component cnc) ‘Tipuri principale Denumire ‘Simbol_ Deaumirea ‘Procente in CMT | Cnet ord : "r as eer gamle fo Gina FeTS | cee wa.p | ate aed pola atl) Cine Porend x Puzzolani CEM IV/A-Q. polar cain (Q), | 21.38 con butcare sicons : S iment Portiand eu |_CEM /B-V_ 2 | 3s cent Huo ; ceMI CEMIWA-W | cenusé zburitoare calcicd |__ 6-20 CEM IB-W | mw) 21.35 Ovi gist cinat (1) caer cu exon ric ma iment Portandex | CEMTUB-L | _ depbseste 0.5% (L) 21.35 ae CEMIVA-LL |Caicar cu carbon organic nu) 6-20 Commi | srbete 02% (LL) [aya iment Porind | CEMIIAM | Toateconponeniesint | 6.20 a compozit CEMIBM | (S:DPOVWTLLL) | 2-35 CEM IT ‘Ciment de furnal (Zgurd granulaté de fumal (S)} Ce Fsi.9s cEMIVA [ans CEMIV ‘Ciment puzzolanic. -— Puzzolana (D.P.Q.V) caw 3688 ceva | a, 76.30 ut pra) 9 cemv | cimestconpar [EVA n ] rmpos CEM VIB ‘puzzolni (P,Q,V) 31...50 313 Fiecare tip de ciment cu adaosuri se produce in mai multe variante de compozitie, care se diferenfiaza prin procentele de clincher si celelalte componente principale. Se pot defini trei clase de rezistentd (tab. I.5) pentru cimenturi gi la fiecare clasa in functie de rezistenta initiala se distinge o clasi uzuala (N) si una cu rezistenta initiala mare (simbolizata R). Pentru obfinerea unor clase mai mari de rezistenfi la beton se recomanda folosirea cimentului de clas superioara si a aditivilor reducitori de ap’. in cazul in care temperatura in timpul turnarii este scizutd, se vor folosi cimenturile cu intarire rapida (R) si aditivii acceleratori, iar in cazul tumarii pe timp calduros, cimenturile cu intarire lenta si aditivii intarzietori. Tabelul 1.5 Conditii mecanice si fizice definite ca valori caracteristice ale cimenturilor Cas de |-———Rezistenta la compresiune [MPa] | Timp inigat | Stabilitate Cekae [T Rezisentnigala | Revinent standard | de prick | (expansiane) 2aile | _Tzile 28 zile {min} | [mm] REN | - LE t60 ~ — 2325 $52 2 = 100 : a $525 275 Som ae — T 242,5 62,5 260 s10 50m aa | 00m ae > - 252; - 245 25R | 2300 | - | = | La betoane tumate in clemente masive sa vor folosi cimenturi care prezint& valori mici ale cldurii de hidratare pentru a evita aparitia unor fisuri. Alegerea tipului de ciment se face in functie de rezistenfa caracteristica prescr de viteza necesarii de dezvoltare a rezistentei si de condifiilor de expunere (tab. 1.6). a betonului, Tabelul 1.6 Alegerea tipului de ciment in functie de clasa de expunere Chast de expunere | XO] NCP] XG] NDP] XA xC2 xea | xs2 xe? xDI | XAL xs | xa2" xsi | XA3? X83 XMI x2 XxMa. CEM I EMV, CEM V, = utilizabil ~ neutilizabil 314 Pentru a asigura betonului o structura compacta si 0 lucrabilitate adecvatd este necesar un continut de parte find cu granulé de la 0 pind la 0,125mm. Un continut mic de parte find poate conduce la pierderea apei din beton, fenomen denumit in literatura “singerare”. Pe de alt parte, un continut prea mare de parte fin poate conduce la o prelucrare greoaie (betonul devine prea dens si lipicios) ce atrage dupa sine un consum mai ridicat de apd, iar impreuna reduc proprietatile fizice ale betonului. Recomandari privind confinutul maxim de parte find pentru betoane obignuite sau usoare se prezinta in tabelul 1.7. Un dozaj minim de ciment trebuie adoptat in vederea asiguréri alcalinititii betonului, conditie mecesari pentru protectia armaturii impotriva coroziunii. Pentru a asigura o rezistenti mare betonului care inseamna implicit si o rezistent mare la pitrunderea substanfelor agresive , raportul AIC va fi cat mai mic, dar suficient pentru a asigura lucrabilitatea betonului proaspat. Tabelul 1.7. Cor nut maxim de parte find pentru betoane cu clasa maxima C50/60 sau LCSO/S5 Conjinut de ciment | Continut maxim de parte find (kgime) kgime) _ —e Clasa de expunere XA XM 0; XC; ND; XS; KA Granula maxim a agregatuli wtlizat | am | 16..63mm 8.6mm 30 [450 | a0 350 | [ 5350 3007430 350 in tabelul 1.8 sunt trecute valorile privind continutul minim de ciment si raportul de apa/ciment maxim pentru clasele de expunere XC si XD, in tabelul 1.9 pentru clasele XF si XA, iar in tabelul 1.10 pentru clasa XM. Tabelul 1.8. Limite pentru compozitia betoanelor in cazul claselor de expunere X0, XC,XD si XS. precum si pentru beton cu grad de permeabilitate ridicat Fira rise | Agresivitate fayd de armaturi Beton cu grad de ." eee permeate swrivine | Catonaure ‘| COrouehade | Pomel ~ > Grosime | Grosime Gimsde | x0 | xe1 | xc2 | xcs | xce | XP! | X02 | ¥03 | Som ™ | em expunere _— ~ d<40cm_| d>40em_ ACT. | ons 00s [aw |oss | os0| aus] 000 | a70 min. C" 2 | = [x0 | 200 [80 | 300 [20 | am | - | kei * rae j tym | mo |am| 2 aoe et ane) ies © Pentra granula maxima de 63mm confinutul de ciment (min, C) se poate diminua cu pind la 30kg/me, in acest caz nu se fine cont de” ” Pentru elementele masive (dimensiunea minima 80cm) se admite 300kg/me. » Se dovedeste gradul de permeabilitate prin incercir Adaosurile pot imbundtitii lucrabilitatea, gradul de impermeabilitate, rezistenfa la agenfi chimici agresivi. Unele din adaosuri sunt considerate inerte si inlocuiesc partial partea find din agregate (cca. 10% din nisip 0-3mm), iar altele sunt active cu proprietii hidraulice (de ex. zgura granulati de furnal, cenusa, praful de silice, etc.). in cazul adaosurilor active, Ia calculul raportului AIC se ia in considerare cantitatea de adaos din beton ca parte lianta (se adaugi la ciment). Aditivii si adaosurile vor fi adugate in amestec numai in asemenca cantitifi in cét sa nu educa durabilitatea betonului sau s4 produc coroziunea armaturi. 315 Tabelul 1.9, Limite pentru compozitia betoanclor in cazul claselor de expunere XF, XA | Expunerea betonlla | ingheyDezghet Mediu chimic agresiv Gee [xn [ox | ox [xe xA2 | XA3 AJC max, 0,60 | 0,55 | 0,50 | 0,55 | 0,50 | 0,50 0,45 min.Ckg/me | 280 | 300 | 320 | 300 320 320 [ min, C™ kgime 1 > na | 270 of 270 ‘min, p (continut 2 ~ toa]. fr» . minim de ser) | Pentru granula maxima de 63mm conjinutul de eiment (min. C) se poate diminua cu pana | 30kg/me ® Continut de aer mediu in betonul proasp3t in momentul punerii in opers: granuls>8mm 5,5%/vol.; granula16mm 4,5%/vol.; granula >32mm 4,0%/vol.; granula>63mm 3,5%lvol. Se poate trece sub aceste valori cu max, 0.5%/vol. Pentru beton fluid continutul | de acr se méreste cu pnd la 196/vol. Realizare fra pori de aer in cazul betoanelor in contact cu pamént cu A/C=0,40 precum utlizarea cimentului cem TIVB pentru: Tabel 1.10. Limite pentru compozitia betoanelor in cazul claselor de expunere XM. Expunerea betonului la uzuré Clase de expunere XM XM2 XM | AVC max 055 __ 048 __ min € [kwime} 300 «SO min C (cu adaos) fkg/me] 270 Severitatea atacului chimic depinde in principal de natura substanjelor agresive (compozitia chimica) dar gi de presiunea, viteza de curgere a lichidelor, precum si de temperatura i umiditatea mediului. In general atacul chimic este mult mai sever la temperaturi si presiuni ridicate mai ales dacd betonu! este expus si la abraziune mecanica sau la alterantii inghet — dezghet. Rezistenfa betonului Ja atacul chimic depinde in primul rand de impermeabilitatea sa. Criteriile pentru aprecierea gradelor de agresivitate ale apelor naturale sunt prezentate in tabelul 1.11. Tabelul 1.11 Criterii pentru aprecierea gradelor de agresivitate chimi solului a apelor subterane si a Coractoristiga chimicé XAT AZ XA3 FactorPa | 65.05, <55..48 =45 91240 Carbonati (CO) fait] |_15...4 >40...100_ | >100 pin la saturare | Sanari de amoniu >6 | Sno ime 15...30 > 30...60 > 60.100 Magnezin§ Mg") | 390,..1000 | > 1000...3000 |” 3000 pan la _{mgf] sahuare APA SUBTERANA, ("Sl (90,5 fag [20,00 | 6.3000 | > So = 0 [_SMARTSOA5 (oat | ooo,.se00 | 22000, .12000 | > 1000 =< 2400 SOL ‘ 200 Bauman Gradul de aciditate Gail * Pentru clasele XA2 gi XA3 se utilizeazs ciment rezistent la atao sulfatic (HS). Pentru valori SO,*'> 1500 se foloseste ciment special ~ adaos de cenus Nu se intilneste in practic 316 in cazuri speciale de expunere la substante chimice cu agresivitate mare, la proiectarea compozitiei se vor respecta si alte reglementiri precizate in norme tehnice specifice. {in general trebuie acordati 0 atentie deosebita stabilirii compozifiei betonului supus la actiuni agresive chimice si ori de céte ori apare necesar se va cere unui institut de specialitate efectuarea ‘unor studii pentru stabilirea acestei compozitii, in cazul unor incertitudini, la stabilirea compozitici, ca o norma suplimentarai de protectie se poate considera $i aplicarea unor pelicule impermeabile pe suprafata expusa a betonului. Consistenfa betonului proaspat si mAsura lucrabilitatii poate fi determinat& prin urmatoarele metode: tasarea conului, rispandire, grad de compactare si remodelare, Clasificarea in clase, functie de diferitele metode, este prezentata in tabelul 1.12. in general nu existi 0 corelare intre cele patru metode, astfel incat consistenta betonului este stabilita de la caz la caz.cu una dintre aceste metode, Se recomands utilizarea metodei tasdrii conului sau metoda rispandirii. Numai la betoanele cu lucrabilitate redusa se va folosi o alti metoda (grad de compactare sau remodelare).. Tabelul I.12. Clase de consistenta Meioda Chasa Caracteristil St Tasare de ls 10 pind la 40 mim 8 32 de la 50 pind la 90 mm | i 3 de a 100 pind la 150 mm eS st dela 160 pint Ta 210 mm _ __s5 > = 220 mm FL Diametrul ripandirit in mam = 340 8 2 dele 350 pind i 410 7 Beane | = ic ‘de la 490 pan la 550 ~ : FS de la 560 pani la 620, F6 = 630 e 5 Indice de compactare ] 8 co re | z a de la 1,45 pind la 1,26 E @ de la 1.25 pang la 1.11 8 3 de a 1,10 pin la 1,04 0 Vebeins> 31 2 = Ein 30 pnd ia 31 2 v2 de n20-pina la TL > V3 de a 10 pind la 6 Va dela Spin la 3 Consistenta betonuiui se stabileste de cdtre proiectant, in conformitate cu prevederile din tabelul 1.13., astfel incdt, betonul si poatt fi transportat si pus in oper’ in condifii optime. ‘Tabelul 1.13. Consistenta betonului Ne Gr Tipal de elemente ‘Clasa de consistent A Funds di baon sinh st sb at amen Ao 5 Fundafii din beton armat, stp gringi, pero 2 | structural laws Tem, reallzaie cu beton pomipat, Fecipieng, | monolitiziri A Elemente sau monolitizari eu armaturi dese sau aa dificult de compactare, elemente cu sectimireduse | __ |. Elemente, pentru a cdrorrealizare,tehnologia de 5 | executie impune betoane foarte fluide 317 ANEXA II MODELAREA GEOMETRICA LA ELEMENTELE STRUCTURALE IL1 Definirea elementelor structurale Elementele unei structuri sunt clasificate, dupa natura si functia lor in: grinzi, stilpi, placi, pereti, dale groase, arce, placi curbe subfiri, etc. grinda este un clement a carei deschidere este mai mare decit triplul inSlfimii sectiunii transversale (> 3h). in caz contrar elementul se considera o grinda perete. Un stalp este un element a cérui indlfime este cel pujin egal cu de trei ori latura mare a sectiunii transversale ("> 3h), iar latura mare nu depaseste de 4 ori latura mica (4b > h). placa este un element a carui dimensiune minima in planul su este mai mare sau egal cu de 5 oi grosimea (l, f2 = 5h). O placa supusa in principal la incarcari uniform distribuite poate fi considerati cd se descarca pe o directie daca are doua laturi libere, sau daca este rezemat pe patru laturi cu raportul laturilor /k > 2 (b fiind latura mai mare a placii). Plicile cu nervuri si cele casetate pot fi calculate fird a fi descompuse in elemente discrete, dacii respect condifiile: — distanfa intre nervuri nu depaseste 1500 mm; — indltimea nervurii sub placd nu depaseste de patru ori Litimea; ~ indltimea zonei comprimate este mai mare sau egal cu 1/10 din distanta liberd dintre nervuri dar nu mai pufin de 50 mm; — se prevad nervuri transversale la distanfa libera nu mai mare de 10 ori grosimea totala a placii. II.2 Determinarea latimii efective a placi Determinarea lifimii efective a plicii, in calculul la toate stirile limit8, se face pe baza distanfei {) dintre punctele de efort nul din diagrama de momente incovoietoare (fig. II.1). Aceasti abordare este posibili daci raportul dintre dou deschideri adiacente este cuprins intre 2/3 gi 3/2, iar in cazul consolei dacd lungimea ei nu depaseste jumatate din deschiderea adiacenta. 1o=0,1Sleztlens 1=0,85lex 1e=0,15(lesstlen2) 1e=0,7le2 Sloe less ders Figura 11.1 Distanfele Jp dintre punctele de moment nul Latimea efectiva a placii rezulta din relatia (fig. 11.2): bag = By + Dag +Og 9 SB a) 0,2, + 0,1f, $ 0,21, eu (11.2) unde By, 318 bg, SB 3) {in situatii curente, pentru analiza structural se poate accepta o litime constant pe toati deschiderea, determinaté pentru sectiunea din cimpul deschiderii. boty Figura 11.2 Pgramethii pentru definirea lijimii placii } 11.3 Deschiderea efectiva a placilor si grinzilor Deschiderea efectiva Jey a unui element se determina cu relatia: leg Hlth +a (4) in care /, reprezintd lumina deschiderii respective, cele doua valori ale mérimii a pentru reazemele dn, flexibilitatea influenteazd capacitatea portant (0 diminueazi) prin efectul de ordinul II (fig. IV.1, cazul b). De fapt, in proiectare se procedeazA invers. Se mireste capacitatea portanti a acestor clemente Iuénd in considerare efectele de ordinul II, respectiv a unor valori sporite ale momentului incovoietor, fata de cele rezultate dintr-un calcul de ordinul I (pe un element nedeformat). Pentru valori mari ale coeficientului de zveltefe cedarea elementului se poate produce prin pierderea stabilititii formei. Aceasta situatie corespunde cazului c) din figura IV.1 si la aceste 325 clemente este necesarii determinarea incdrcarii critice de pierdere a stabilitati, in raport cu care si se asigure o dimensionare corespunzatoare a lor. Pentru o definifie generald a lungimii de flambaj in figura IV.2 sunt prezentate cdteva exemple de lungime de flambaj ale elementelor izolate cu sectiunea constant. Unele elemente care apartin ‘unei structuri din rafiuni de calcul, pot fi considerate izolate, v v y v a b) le=21 cc) b=0,71 d)l=0,51 ee) b=1_—f) 0,5121 Figura IV.2 Lungimea de flambaj a stalpilor izolati Pentru stalpii cadrelor regulate lungimea de flambaj se determin conform celor de mai jos: ~ stalpi contravantuifi (fig. IV.2.0): y 4=0,5t, [1+ 8 ].{14 WoT 045 +a)" 045 +8, ~ stdlpi necontravantuit (fig. 1V.2.g): wo O-0 (+45) (it av.) +h) Tk) unde: ky si kp sunt flexibilititile relative ale rotirilor impiedecate la cele doua capete ale elementului; =0 corespunde limitei teoretice pentru incastrare, dar se recomandi 0,1 ca valoare ‘minima pentru k; si kz, deoarece incastrarea perfecti este foarte rar’ in practic; Teste lungimea liberd a stilpului, intre legaturile de capait. Flexibilitatea relativa la rotatie se calculeaza cu relatia: ava) (IV.6) unde: @ este rotirea corespunzitoare momentului incovoietor M; EI rigiditatea la incovoiere a stilpului; daca un stalp adiacent intr-un nod poate contribui la rotatie, termenul £/ va reprezenta suma corespunzitoare stilpilor adiacenti nodului; se va tine cont de fisurarea reazemelor, in afard de cazul in care acestea nu sunt fisurate in starea limita ultima, Pentru alte cazuri, de exemplu stilpi la care in lungul elementului variazi forta axiald si/sau seotiunea transversal, Iungimea de flambaj se obfine din relatia de mai jos: 1, |EL 7) b= aE wy unde: £/ este valoarea reprezentativa a rigiditatii la incovoiere a stalpului; Ng ~ forta axial de flambaj, corespunzatoare rigiditatii EV. Valoarea limiti a coeficientului de zveltefe Aim este indicati in normele nationale, recomandandu-se ca aceastd valoare s& se obtind din relatia: Jigs = 20ABC/ Vn avs) in care: 4=1/(1+0,29,,); daca nu se cunoaste gay se poate accepta A = 0,7; 326 B=¥1+20 ; dacit mu se cunoaste «, se poate accepta .7 — 1, 3 dacd mu se cunoaste rn, se poate accepta C gereste valoarea efectivi a coeficientului curgerii lente a betonului: = Afia/4fq este coeficiental mecanic de armare; Ay este aria total a armiturii longitudinale; n=Ng,/A.fuy este valoarea relativi a fortei axiale; Mo /Mai ‘Mor, Moz sunt momentele incovoietoare de ordinul I la capetele elementului (fig, 1V.3); in toate situatiile se considera [M,,|> |My]. Daci momentele incovoietoare rotese in acelasi sens (fig. IV.3.8), rm se consider’ negativ (C> 1,7), in caz contrat (fig. IV.3.b) ra se considera pozitiv (C< 1,7). a. _ b) [New r, Le le By Ma=Nelo a ; Mo=Neilos “tla. Le , fe aa Figura IV.3 Momentele incovoietoare de ordinul I la capetele elementului Raportul r» ar trebui si fie egal cu 1,0 (C= 0,7) in urmatoarele cazuri: ~ clemente contravintuite la care momentele incovoietoare de ordinul I sunt produse in intregime sau numai partial de imperfectiunile geometrice sau de inc&rcitile transversale; ~ elemente necontravantuite, in general. Coeficientul curgerii lente efective se obfine cu relafia: Px = Ot) av.) {in care: 94420.) este valoarea final a coeficientului curgeri lente (vezi pet. 2.1.3); ‘Morsay ~ momentul incovoietor de ordinul I in combinatia qvasi-permanenti; Moca ~ momentul incovoietor de ordinul I in combinatia corespunzitoare stiri limita ultime. Raportul Moray / Moeg poate fi calculat pentru sectiunea cu cel mai mare moment incovoietor sau se poate alege o valoare reprezentativa, atunci cind raportul variaza in fungul elementului. Efectele curgerii lente pot fi neglijate dacd (00.4) <2, 2575 si Moai / Nea hy h fiind inilfimea sectiunii in directia corespunztoare momentului incovoietor. Valoarea limiti a coeficientului de zveltefe Ain in mod simplificat se poate obfine cu relatia: 10.78 An v.10) sau din figura IV.4. in cazul compresiunii excentrice oblice, conditia (IV.3) trebuie verificata pentru fiecare direotie in parte; este posibil ca efectele de ordinul II si fie neglijate pentru ambele directii ale secfiunii transversale sau numai pentru una din cele dows directii, sau pentru nici una. 327 — him “doin VEa/Ae fea 0.00- a 0.08 9 490-15 369-25 369.35 490-48y 50-55 Figura 1V.4 Valoarea limit’ a coeficientului de zveltefe Arin in functie de valoarea relati axiale n, determinati in mod simplificat forte IV.2 Criterii pentru structuri Se admite cd se pot neglija efectele globale de ordinul II la structuri daca se respect condita: n Eade (av.ll) nzl6 EC in care: Fy..u este forta verticala totala; nn, — numarul de niveluri; L~ inditimea total a cladirii masurat& de la sectiunea de incastrare in fundatie; 7, ~momentul de inertie al sectiunilor nefisurate ale elementelor de contravantuire; Valoarea de calcul a modulului de elasticitate al betonului se objine cu relat =f (v.12) Yer in care coeficientul yer = 1,2. Coeficientul k; se specific& in normele najionale, recomandandu-se valoarea 0,31. Dac se demonstreazi ci elementele de contravantuire nu sunt fisurate in starea limité ultima, coeficientul ky se inlocuieste cu coeficientul £2 specificat in normele nationale, recomandandu-se valoarea 0,62. Relatia de mai sus poate fi folosit& numai dac& sunt indeplinite toate conditiile ce urmeaza: — structura este relativ simetricd; — deformatiile globale de lunecare sunt neglijabile (de exemplu, clidiri contravantuire cu pereti structurali care nu au goluri de dimensiuni mari); — elementele de contravantuite sunt incastrate in fundati (rotirile sunt neglijabile); ~ rigiditatea elementelor de contravantuire este relativ constant& pe indltimea cladirii: ~ incdrcarea verticald creste aproximativ cu aceeasi valoare la fiecare nivel. Fash 328 ANEXA V METODE DE CALCUL AL EFECTELOR DE ORDINUL II SUB INCARCARI AXIALE V.1 Metoda generalit de analiza Metoda generala se bazeazii pe analiza neliniar8, incluzdnd neliniaritatea geometrica si efectul curgerii lente. Pentru beton si armaturd se vor folosi curbe o-c adecvate, precum cea din figura 2.2 pentru beton si din figura 2.6 pentru ofel. Din analiza general se obtine valoarea de calcul a incircrii ultime daca se folosese curbele o-e bazate pe valori de calcul. in acest scop, in figura 2.2 si relafia (2.22) fon se inlocuieste eu fea iar Fem CU Eei. Valoarea modulului Bag se determina cu relatia (IV.12). in lipsa unui model detaliat, curgerea lenti se poate prinde in calcule prin majorarea deformatiei specifice a betonului cu factorul 7 =1+9,, valoarea efectiva a caracteristicii curgerii lente ge obfindndu-se cu relatia (IV.9). Efectul favorabil al contributiei betoqului intins dintre fisuri se poate lua in calcule sau se poate neglija pentru a simplifica progedura de calcul. in mod normal, ecuatiile de echilibru si le compatibilitate a deformatiilor trebuie si fie verificate intr-un anumit numa de seefiuni, insi Se acceptd si se aleag’ numai sectiunile critice si si se adopte o variatie reprezentativa a curburii, (de exemplu, o variafie similara cu cea din analiza de ordinul 1). V.2 Metoda bazata pe rigiditatea nominal a elementului in aceasti analizi se iau in considerare efectele fisurarii, neliniaritatea comportarii materialelor si curgerea lent’; de aceste efecte se tine cont si in ceea ce priveste elementele adiacente implicate in analiza (grinzi, plici sau fundatii). Rigiditatea nominal se evalueazd cu relatia: EL=K EI. +K El, (.1) unde: Z,, este valoarea de calcul a modulului de elasticitatea al betonului dat de, relafia (IV.12); J.—_momentul de inerfie al sectiunii de beton; E,—valoarea de calcul a modulului de elasticitatea al armaturii; J,~momentul de inerfie al armaturii in raport cu centrul de greutate al sectiunii de beton; K,~ factor reprezentnd contributia armaturi; se poate lua K,= 1, daci p > 0,002; K-- factor reprezentiind contributia betonului; se poate lua K, = ky/(I+9,,), daca p 2 0,002; p= 4,4, cocficientul de armare; 4, — aria totala de armaturd longitudinal; Ac~ aria sectiunii de beton; ey valoarea efectiva a caracteristicii curgerii lente determinati cu, relajia (IV.9); k= V7,]20; 9 ,20; 170 n= N/A, fog ~ Valoarea relativi a forfei axiale; 4~coeficientul de zveltefe. Daci coeficientul de 2veltefe 2 nu este definit atunci se poate lua in considerarek, = 0,3n < 0,20 329 Daci p20,01 , se pot lua in considerare K.=0 si K, =0,3/(1+0,59,), aceasti varianta simplificatd fiind mai potriviti pentru o estimare prealabild {in structurile static nedeterminate, relatia (V.1) nu este, in general, aplicabilé pentru descrierea efectului defavorabil al fisurdrii elementelor adiacente. Din acest motiv, pentru aprecierea efectului fisurarii partiale a betonului si a contributiei betonului intins dintre fisuri, se recomanda aplicarea prevederilor de la punctul 4.3.2 si utilizarea relafiei (4.21). Ca o simplificare, se accept conditia de fisurare totalé a sectiunilor. Rigiditatea se determina pe baza modulului efectiv al betonului: Bua = Ball +04) (V2) in care Eg se determina cu relatia (IV.12). fntr-o metodi practicd de calcul, momentul incovoietor de calcul total Mzz, care include efectele de ordinul II, se poate lua in considerare printr-o majorare 2 momentului incovoietor de ordinul I obtinut dintr-o analiza liniard: I B M oy = Mogy| 14+ -——— (v3) lea Ti unde: Mpg este momentul incovoietor de ordinul I; ‘Nea valoarea de calcul a forfei axiale, Np — forta critic& de flambaj bazati pe rigiditatea nominal; B- factor depinzind de distributia momentelor incovoietoare de ordinul | si I Pentru clementele izolate comprimate cu sectiune constant, momentele incovoietoare de ordinul II vor avea 0 forma sinusoidala, de accea: Baa ley wa) in care valorile coeficientului co se iau in functie de diagrama momentului incovoietor de ordinul I; cy = 8 pentru diagrama constant; co = 9,6 pentru diagram parabolica; co = 12 pentru diagrami ‘riunghiulara simetrica, Pentru clementele fird forte transversale se poate utiliza relatia (V.7), momentul incovoietor echivalent considerindu-se constant pe lungimea elementului si in consecinfi, in relatia (V.A) se ia co = 8. In acest caz, este important de subliniat ca, in funcfie de 4 si Nez, momentul incovoietor echivalent majorat poate fi mai mic decdt momentele incovoietoare actionind la capetele elementului. Daci relatia (V.4) nu este aplicabilé, o simplificare rezonabil& consti in acceptarea valorii 1, astfel ineat relafia (V.3) devine: (vs) V.3 Metoda bazatd pe curbura nominal a elementului Metoda este aplicabil stalpilor izolati cu forfa axial constanta gi se bazeaz pe Iungimea de flambaj /y determinata conform punctului IV.1. Daca se face o evaluare realisti a curburii, metoda poate fi aplicata si structurilor. Valoarea momentului ineovoietor de calcul se obtine din relatia: Mea =Myey +My (v6) {n care Mog, este momentul incovoietor de caleul de ordinul I, inclusiv efectul imperfectiunilor, iar M; momentul incovoietor nominal de ordinul I. Valoarea maxima a lui Msg rezulta din insumarea diagramelor de momente incovoietoare corespunziitoare relafiei (V.6), diagrama lui Mp avand 0 forma parabolica or sinusoidal pe lungimea de flambaj /p. in cazul structurilor static nedeterminate, caleulul static de ordinul I se efectueazi pe structura real, iar calculul de ordinul II se efectueaza pe © structuré bazati pe lungimile de flambaj. 330 Momentele incovoistoare de ordinul 1 de la capetele stilpului pot fi inlocuite cu unul echivalent, conform relatiei: 6M, + 04M, 2 0,4Myy w.7 Cele dou momente de 1a capatul elementului se considera cu acelasi semn dac& diagrama de moment nu intersecteazi axa barei, in caz contrar ele vor avea semne diferite; intotdeauna Mal =|Mo- Momentul incovoietor nominal de ordinul II este: My = Nose (V8) unde: Neg este forta axial de calcul; e, =(I/r)/c - sigeata; Ur curbura; Jy —lungimea de flambaj; ¢ ~ factor depinzdnd de distributia curburii; pentru sectiunea transversal constant, se poate folosi c= x* ~10; daca diagrama de momente este constant, se poate considera c= 8, in cazul elementelor cu sectiune constanti si simetried (inclusiv armarea) se poate folosi urmitoarea relatie pentru ealculul curburii, 7 = RaKe 1 Wenn va) unde: K, este un factor depinzdnd de forta axial conform relafii (V.10); K,~ factor pentru luarea in considerare a curgerii lente, conform relatiei (V.11); a ee Os ~ 045Ed 4d indlyimea utili a sectiunii; dacé exista si arméturi intermediate d = 0,5h-+ i, i find raza de giratie a ariei tuturor armaturilor. Factorul K, este dat de relafia: =n —"<10 (V.10) be bad Nye 7 . unde: n = —£ este valoarea relativa a forfei axiale; fos n, =1+@ ~ valoarea relativa a capacititii portante la compresiune centrica; Asa =F coeficiental mecanic de armares igi ~ valoarea relativi a fortei axiale corespunzitoare punctului de balans (moment incovoietor capabil maxim); se poate accepta valoarea 0,4. Factorul K, este dat de relatia: K, =1+ fog 21,0 wall) unde: geste valoarea efectiva a coeficientului curgerii lente, relatia (IV.9); B=0,35+ f,,/200- 2/150, cu 4 conform relatiei (IV.1).. 331 ANEXA VI INSTABILITATEA LATERALA A GRINZILOR ZVELTE VL.1 Fenomenul instabilitatii laterale Pierderea stabilitatii laterale a grinzilor zvelte prefabricate sau preturate, se poate produce la transport sau montaj (fig.VIL1) dar si in cazul grinzilor insuficient contravéntuite in structura finit& (fig. V1.2.) a) { b) Figura VI.2 Instabilitatea laterala a grinzilor in pozitia final a) structurd contravantuitd; b) structurd insuficient contravantuita Pericolul instabilititii laterale a grinzilor prefabricate este accentuat datoritd zveltetei lor, fapt ce conduce in general la o rigiditate slab la incovoiere in planul orizontal cat si la o rigiditate redusi la torsiune, Sectiunile dreptunghiulare inalte si inguste sau sectiunile in T cu talp3 avand Jtime mica, sunt mai sensibile la fenomenul instabilitatii laterale. La structurile finite (in exploatare) se poate tine seama de contravéntuirea asigurati de elementele secundare ale structurii (elemente de suprafata din beton, pane metalice sau de beton, etc.). 332 V1.2 Situatii in care instabilitatea laterali se poate neglija Efectele de ordinul I asociate instabilitatii laterale pot fi neglijate dacd lifimea t8lpii comprimate b (fig. VI.2) satisface urmatoarele conditii: ~ situayii persistente si 2 525 (VLA) — situafii tranzitorii b> (6) h si be 35 (V1.2) in care: fg este distanta intre elementele care se opun risuciriis ‘h~ este inalsimea totald a grinzii in zona central a lou Pentru predimensionarea grinzilot se poate utiliza diagrama din figura VI. 3 de unde se obfine ifimea minim’ a tAlpii nin pentru un raport /,,/h si indlfimea grinzii A. Valorile obtinute din figura ‘VL3 sunt valabile pentru situatii tranzitorii (montaj, transport etc.), pentru cele persistente se vor lua valori majorate ale talpii cu 30%. him 3.0 ae ~— eocossor ReRGales 5 10 15 20 25 30 35 40 jyh Figura VI.3 Diagrame pentru determinarea lifimii minime a tilpii la 0 sectiune T VI.3 Procedee de verificare Dacd nu sunt respectate relafiile VI.1 si V1.2 trebuie verificata stabilitatea lateral a grinzii in literatura se gisesc mai multe procedee de calcul dintre care prezentam: a) metoda de evaluate a stabilitatii bazata pe bifurcarea echilibrului; b) metoda bazatd pe o analiza de ordin I. Prima metoda presupune o grinda ideal la care materialul este perfect omogen, axa barei perfect rectilinie iar incdrcarile perfect centrate. in realitate nu exist grinzi cu ax perfect dreapti, ele prezentind mereu imperfectiuni care pin la urmi conduc la cresteri ale incércirilor gi deformatiilor care la randul lor pot duce la cedarea lateral a grinzii Posibilitatea de a lua in calcul imperfectiunile geometrice o are numai metoda b). Delimitarea unei incarcdri existente in comparatie cu o sarcind critica asa cum se procedeaza in cadrul metodei a) nu corespunde in totalitate realitafii. Pentru transportul si montajul grinzilor se recomanda Verificarea stabilititii laterale dupa metoda a), mai putin laborioasa, iar pentru depozitare si situatia finald metoda b), metoda care sti gi la baza calculelor automate. 333 a). Determinarea momentului incovoietor critic de pierdere a stabilitatiilaterale se face pentru © grind ideal cu sectiunea constant si cu un plan de simetrie in care actioneazi momentul incovoietor. Pentru a fine seama de influenta factorilor pe care teoria clasticitafii ii neglijeazd la verificarea stabilititii laterale a grinzilor, se recomanda un coeficient de siguranté unic de cel pufin: =25..3 (13) in care: My ~ momentul incovoietor critic; Mz — momentul maxim de solicitare, in mijlocul grinzii, in timpul montajului sau transportului (valoarea caracteristica). Momentul incovoietor critic se obtine cu relatia: 7 we ig Gl, (via) Rigiditatea laterala la incovoiere E/, se poate determina dupa cum urmeazi: ~ daca se admite cd pe intreaga lungime a ei grinda este nefisurati (aproximatie acceptabili pentru ci in faza de montaj si transport solicitarile Mz, reprezint& cca.20% din solicitarea maxima) pentru calcule se va utiliza modulul secant Ei, momentul de inertie J, pentru {ntreaga sectiune transversald de beton si coeficientul de siguranti y,,, =3; = " — daci se admite c& pe portiunea central grinda este fisurati momentul de inerfie I, se determina pentru zona comprimati a sectiunii de beton, modulul secant pe porfiuni $i Exmed se determina asa cum se va arita la punctul 6. si figura VL8 (in relatiile de calcul Mr, se considera cu valoarea caracteristicd) iar coeficientul de siguranta se poate lua la valoarea minim’, adic’ 7,4, = 2,5% . Rigiditatea la torsiune Gp se objine in funcfie de ipoteza admisi: = G=0AE,,, ; Ir pentru intreaga sectiune de beton; = G=0,AE, nei +17 pentru sectiunea comprimati de beton. Momentul de inertie la torsiune /y se determina cu relafia (3.116) si tabelul 3.8. 41 so. 25 10 oa 04 “orstne (necare). 02051 2 3 10 2 30100 Figura V1.4 Diagrame pentru obtinerea coeficientului a 334 Coeficientul a se obtine pentru diferite pozitii de suspendare p =/,,/2, din figura VL4 in functie de q a in care f este distanta de la centrul de incovoiere-torsiune (lunecare) al sectiunii transversale pana la punctul de agéjare. Se poate renunta la considerarea influenfelor poziiei centrului de lunecare si a indltimii punctului de aplicatie a sarcinii si in mod simplificat f se poate considera distan{a dintre partea superioard a elementului si centrul de greutate al sectiunii, atéta timp cat punctul de aplicare al fortei se afla in apropierea fejci superioare a grinzii (cazul cel mai des intdlnit in practica). Lao grinda in doui ape (fig. V1.5) momentul critic Mz, se poate determina cu relatiile de mai sus urmand una din cele dou modalitati — se calculeazi momentul critic la indltimea maxima a grinzii, de obicei la mijloc, dupa care se inmulfeste cu coeficientul subunitar 77: Me =1-M ge (vs) ~ se determiné momentul critic pentru sectiunea cea mai solicitata aflatd la distanta x de la reazem, | 1007s] 05 | 028 ¢ os , Figura VIS determinarea momentului critic Me; pentru o grinda in doud ape La grinzile din beton precomprimate, in timpul transportului sau a montajului intreaga sectiune este comprimati. Din aceasta cauza rigiditatea laterala si la torsiune respectiv momentul critic sunt mai mari decat in cazul grinzilor de beton armat. Simplificat la aproximarea stabilitifii laterale se pot utiliza principiile de la grinzile de beton armat fir a Iua in consideratie influentele favorabile a celor menfionate mai sus. b) Pentru verificarea siguranfei la flambaj lateral al grinzilor 2velte, se poate folosi o analizi de ordinul II care adoptd 0 forma simplificati pentru deplasarea laterala si o expresie simplificat’ pentru rotirea sectiunii din mijlocul grinzii datoratd torsiunii. Secfiunea din mijloc trebuie calculaté la incovoiere biaxiala in concordant cu rotirea sectiunii, Reazemele de capat (in general sub forma de furca) trebuie sa reziste la momentul de torsiune de ordinul II cauzate de deplasarea laterald. Dupi [51] este recomandat si se considere in calcule o excentricitate adifionala lateral 1/500 sio rotire a sectiunii transversale 3, = 0,0075 (fig. V1.6). Sa x Figura V1.6 Deplasati gi rotiri nedorite la o grinda 335 in cazul situatiilor persistente sau tranzitorii (depozitare pe un termen mai lung) trebuie si se {ind cont de deformatiile de duraté ale betonului. " Cresterea deformatiei datorita curgerii lente a betonului nu are voie sa fie mai mare decat deformatia obfinutd din incdrcarile permanente. O modalitate de estimare globali, fri calcule, a deformarii prin curgere lent este prin dublarea deformatiilor initiale ¢, si 9, datorate imperfectiunilor [76]. in EC2 s-a renunfat Ja rotirea nedorita a sectiunii si prevede doar o deformatie lateral de e, =1/300 unde J este lungimea total’ a grinzii Sistemul structural, incdrcarile gi sectiunea transversal cu armaturile aferente sunt cunoscute dintr-o dimensionare prealabila ramanand de stabilit rigiditatile sectiunii Rigiditatea lateral El. si rigiditatea la torsiune Gly se stabilesc in stadiul I sub solicitari objinute cu coeficienti parfiali de sigurangi y,=11 respectiv 7) =1,5. Este suficient si se stabileascd rigiditatea in zona cu cea mai mare solicitare. Rigiditatea la incovoiere lateralé EJ. se determin pentru zona comprimati de beton si armatura intinsi (obfinute cu momentul Mez,). Pentru o grind de beton armat efortul unitar din armatura intins§ si pozitia axei neutre se obtine cu relatiile: Metyo (V1.6) eed a d (V7) Coeficientii si ¢ se determina in functie de forma sectiunii ~ pentru sectiuni dreptunghiulare simplu armate: ga mofats h+2) (v8) (VL9) E, tf By =, Hog =1,2 10 L05E, yy (VL10) Pentru grinzile precomprimate se poate utiliza relatiile si diagramele prezentate la pct. 3.6.1. in caleule se vor utiliza diagrame de efort-deformatie bazate pe valorile de calcul, indicate pentru beton in figura V1.7, iar pentru ofel in figura 2.6, Relafia (2.22) se transforma prin inlocuirea rezistentei medi fon cU fos $i Eom CU Eee: Be pe antl = Sak 2y (VL.11) in care: Spi e868, LOSE sé (fu) &, (fei) - conform tabel 2.2; E,. ~ conform relatiei VI.10. Sp 403 f ot 0,4f oa C Eei(f ca) Seu Ee Figura VI.7 Reprezentarea schematici a relafiei efort-deformatic pentru analiza stabilitai laterale Calculind deformatiile specifite in Yibrele caracteristice ale sectiunii transversale (fibra extrema superioara si in dreptul fe{ei inferioare ayplicii la 0 sectiune T) cu relafia (VLL11) se obtin eforturile unitare de compresiune in beton (fig. VI8) : : sai( fos) fw ’ b ’ . be eax fie} os WH ey 4 ee sas 2 aan, ‘ 2 y =3 B= 1,05Ea/ye : Ae __ . be OuTES [%) Figura VIL8 Alungiti specifice si eforturi unitare in sectiunea din mijlocul grinzii Media modulului secant pentru zona comprimata a sectiunii din figura VL8 se obfine cu relatiile: \ [10° y se.| (W112) _ Egbshy + Eng blx~hy) mi Bh ble hy) Rigiditatea laterald la incovoiere si rigiditatea la torsiune pentru sectiunea din figura VL8 se determina cu relatiile: EL, pte 5 EMM ose, Ay be (VL13) 12 12 Gly = 0,4E as (Eny + Ips) (VI.14) {n care momentul de inertie la torsiune Jr, se obtine cu relatia (3.116) si tabelul 3.8. intr-o prima etapa se determina rotirea sectiunii datorita incovoierii biaxiale. in momentul in care apare o rasucire sectional datoriti deformafiilor nedorite 9, care inregistreaz& cresteri in urma efectele de ordinul II, se creeaz un moment Mz; in jurul axei “slabe” (fig. VI9): My, =My,,(9+9.) (VIL15) Va - as ¥ ae zl Mesy Mi x N Fo S ‘ 5 Xal\ Me 7 7 GeryoGc incareares de caoul din greuatea propre a gina : 2 | qeteartyoqe- incarcarea ; 2 permanent si varabila de calcul ‘Qe=yoQe - incarcare concentrata Ye ‘agatata de grinda “J, te Figura V1.9 Pozitia deformata a secfiunii in mijlocul grinzii in relatia VI.15 s-au utilizat urmitoarele simplificari cos.9=1 si sin @ =9 care sunt valabile numai in cazul in care deformafiile sunt mici. Deoarece sectiunea transversali si momentul incovoietor Mziy sunt cunoscute, se poate determina, in starea limita ultima, momentul capabil pe cealalti directie Mga: dupa care se obtine rotirea maxima admis& din incovoierea biaxial&: ; Mrs _g (VL16) in a doua etapa se determina rotirea sectiunii transversale in mijlocul grinzii, obfinuté din momentul de fisurare datoritd torsiunii (Ti). in cazul unui calcul manual, pentru momentul de torsiune de ordinul Il, se recomandi 0 variafie cosinusoidala in lungul grinzii, pentru care rotirea la mijloc rezulta: Try +l, err VLLI7. a-Gl, 117) Tras = Loan Wr in care: fom — rezistenta medie la intindere axiala conform tabelului 2.1; 338, W, = 4,-h,-b? - momentul de rezistenfi la torsiune in care a; se objine din tabelul VIL1. Tabelul VI.1 Valorile coeficientului o; be Tio | is [17s 7 20 [25 730] 40] 60 | 80] 100] ~ | (a, [0.208 [0.231 | 0.239 [0.246 [0,258 [0.267 | 0.282 | 0.299 [0.307 [0313 | 0333 Pozitia centrului de incovoiere ~ torsiune (Iunecare) se poate objine cu o aproximatie bund utilizdnd diagramele din figura VI.10 [94] oon 02 G4 08 08 07 08 tm Figura V1.10 Diagrame pt. determinarea pozitiei centrului de incovoiere-torsiune la 0 sectiune T Dintre cele dous rotiri ale sectiunii se alege valoarea minima: 9=min(9,; 9,) (VI.18) care in cele mai multe cazuri este rotirea Hot&rator pentru aprecierea echilibrului in cadrul sistemului deformat este deplasarea orizontala din rotirea minima si acfiunea incdrcarilor verticale (gy + ga) la nivelul centrului de lunecare (fig. VI9) v(t a (VI.19) Ca (VL19) la care se adauga deplasarea lateral nedoriti Vo=v+e, (V1.20) Se determina separat deplasarea lateral pentru punctele unde sunt aplicate incdrcatile verticale: (v1.21) (VL22) in relatiile de calcul ale deplasirilor laterale s-a neglijat termenul dat de deplasarea pe verticald w raportati cu unghiul 9 Momentul de torsiune de ordinul II pe reazem (fig. VI.11) se determina cu relatia: ee (VL23) a Verificarea stabilitatii laterale a grinzii este satisfacut& dact momentul de torsiune calculat cu relatia (VL23) este mai mic decét momentul de fisurare la torsiune a sectiunii transversale de pe reazem. r = (aa-%, +44°% Tan (V124) Figura V1.1] Echilibru cu luarea in considerare a deformatiilor De cele mai multe ori in zona reazemului grinda are sectiunea transversala ingrosata (lig. VI12) situatie in care trebuie si se verifice stabilitatea si in sectiunea mai ingusti B-B cu relatia aproximativa: Tat, <7, (V125) Dac& relatiile (VI24) si (VI.25) nu sunt verificate se reia tot calculul cu o sectiune transversal mart (in special talpa sectiunii). A iB A-A B-B a “a : Is Lb De Figura VI.12 Grinzi ingrosate Ja capete 340 VL4 Solicitarile in reazem Verificarea la instabilitatea lateraléi a presupus la reazeme elemente constructive rigide care si impiedice risturnarea grinzii La structurile prefabricate, grinzile de acoperis sunt asezate Ia reazem (de obicei stalpi) in furci de beton armat (fig. VI.13). Se poate considera furca rigid aceea la care perejii sunt legati cu © diafragma transversal. Daca 0 astfel de rezolvare nu este posibilé (de ex. in cazul stilpilor centrali) perefii se vor lega intre ele cu buloane (fig. VI.13c). a) » °) Figura VI.13 Rezemarea grinzilor de acoperis in furci de beton armat Daci nu exist nici o legitura intre pereti, trebuie si se refacd calculul de stabilitate a grinzii cu o rotire aditionala marita care si contina si rotirea datoriti deformafiei furcii la varf. Dimensionarea furcii se face la solicitarile prezentate in figura VI.14, h hs stalp Figura VI.14 Solicitirile in fare 341 (V1.26) (v1.27) (V1.28) Dupi cum se observ momentul de risturnare (7,") s-a considerat la valoarea capacitatii de rasucire a seetiunii de la capatul grinzii (momentul de fisurare al intregii sectiuni de beton). La dimensionarea furcii pe Kingi solicitarile din rastumnare se va tine cont si de cele provenite din alte actiuni (vant, seism etc.). VL5 Legaturile de rigidizare Stabilitatea laterald, in starea limit ultima, se poate realiza in afara stabilitatii proprii a grinzii si prin elemente de rigidizare. Aceste legituri de stabilizare se utilizeaza mai ales la deschideri mari evitand latimile mari care ar rezulta pentru talpa superioaré a grinzii Solicitirile care se nase in aceste elemente sunt mai putin importante in cazul unor saibe realizate din clemente prefabricate de suprafa{a din beton armat sau chiar gi in cazul utilizirii unor pane de beton armat. Forfa de stabilizare poate fi importata pentru pane din tabla indoiti, grinzi cu zAbrele de rigidizare, sau pentru invelitoarea din tabla trapezoidalai Forfa orizontalA care actioneaz pe unitate de lungime se determina cu relatia [77]: mM exe 350-1, -b, fn care: Medymar~ Mmomentul incovoietor maxim sub efectul inedredrilor verticale de calcul (Nm); ‘m~ numarul elementelor de rigidizare: Jay deschiderea grinzii (m); % (v1.29) Vitimea echivalentd a grinzii rigidizata (m); ‘ig indltimea grinzii rigidizata (m); J,—momentul de inertie dupa directia slab& (mm*). 342 ANEXA VIL STABILIREA FORTEI DE PRECOMPRIMARE LIMITAREA EFORTURILOR UNITARE VIL1 Forta de precomprimare in armitura pretensionata se produc pierderi de tensiune instantanee si pierderi de tensiune dependente de timp. Forta de precomprimare medie probabil, la un timp precizat ¢ si la 0 distantd indicat’ x de extremitatea activa a armiturii pretensionate, este: Pol 8) = Page ~ ZAP (1) ~ AP.) (vl) in cate: Pyay este forta de precomprimare maxima; EAP(x) — suma pierderilor de tensiune instantanee; APcssoo(t) ~ pierderile de tensiune dependente de timp, Pierderile de tensiune instantanee AP(x), la precomprimarea prin prefntindere sau ostintindere, dupi caz, au urmétoarele cauzé: — pierderi datorate deformatici Glastice a betgnului APas = pierderi datorate relaxarii pe termen scurt’AP,; ~ pierderi datorate frecarii AP,(x); — pierderi datorafe lumecdirii in ancoraje APys ~ pierderi datorate tratamentului termic al betonului AP». Pierderile dependente de timp se produc sub efectul fluajului (curgerii lente) si contractiei betonului, pe de-o parte si sub efectul relaxarii ofelului pe termen lung, pe de alt parte. Valoarea forfei de precomprimare la timpul f = fo denumita initiala P,o(x) aplicabila imediat dupa intinderea armaturilor gi fixarea ancorajelor (la precomprimarea cu armaturi postintinse) sau dupa transferul fortei de precomprimare (la precomprimarea cu armaturi preintinse) se objine cu relatia: Pao (X) = Pgs ~ EAR (2) A, * F pmo) (VIL2) in care: A, este aria armaturii pretensionate; Spmo(%) este efortul in armiiturd imediat dupa intindere sau transfer. Efortul in armatura imediat dupa intindere sau transfer se obfine prin reducerea rezistenjei caracteristic fy sau a efortului unitar fy, dup’ cum urmeazi: 0.75 fy Tyas = nin ey (VIL3) VIL.2 Forta de pretensionare maxima Forfa maxim aplicabilé armiturii la capitul activ in timpul tensionarii nu trebuie si depaseasca urmatoarea valoare: Pow SAyF pan (vIL4) Efortul unitar maxim (denumit si efort unitar de calcul), reprezentind efortul introdus in armaturd prin utilajul de pretensionare, inainte de blocare, se limiteaza la valorile: 080, omin| Pe (VIS (0.90F po. ue Spam 343, Aplicarea unei forte de precomprimare mai mari se admite cu condifia ca efortul de control aplicaté de presa de precomprimare si poatl fi misurat cu o precizie de +5%, caz in care: pmax = 9,95F por (VIL6) VIL3 Pierderi de tensiune VIL3.1 Pierderi instantance in cazul pretensionarii prin preintindere Pierderile de tensiune cere se iau in considerare sunt urmatoarele: a) in timpul operatiei de tensionare: — pierderea datoritd frecarii in dreptul deflectorilor (in cazul sirmelor sau toroanelor curbe); ~ pierderi datorate lunecarii in ancoraje. b) inainte de transfer: pierderi datorite relaxrii armaturilor in intervalul de timp dintre pretensionare si transfer. ©) Pierderi in timpul transferului datoriti deformatiei elastice a betonului. in cazul elementelor cu armitura preintins’ trebuie si se ia in considerare efectul tratamentului termic al betonului asupra relaxdrii otelului. VII.3.2 Pierderi instantanee in cazul precomprimarii prin postintindere VIL.3.2.1 Pierderi datorita deformatiei instantanee a betonului Deformatia betonului cauzati de intinderea succesiva a armiturilor produce o pierdere de tensiune APz, care se poate calcula i © valoare medie in fiecare armiturd cu relatia: LD ane taal v7) unde: Ag.{t) ~ variatia efortului in oe de greutate al armaturilor la timpul ¢; j—coeficient avind valoarea (n-1)/2n; n—numérul armaturilor identice intinse suecesive Valoarea coeficientului j se poate lua aproximativ ¥. Pentru actiunile permanente aplicate dupa precomprimare se consider j= 1 VII.3.2.2 Pierderi datorita frecirii Caleulul acestor pierderi se face cu relatia: AP,(x)= Pag (I-e#"*)) (VIL8) unde: Png, este Forfa de pretensionate la capatul activ in timpul tensionarii; —coeficient de frecare intre arméturi si canal, avand valorile din tabelul VII.1; - suma deviatiilor unghiulare pe distanta x (indiferent de directia si semnul lor); A deviatia unghiulard accidentala pe unitatea de lungime, pentru armituri interioare, avand in general valoarea 0,005 = : Batis 033 = = . : "cal aturorcareocup apna janie di seo cal ~ Notii= HDPE = polietilend de inalti densitate 344 Pentru armaturile pretensionate exterioare, pierderile datorit accidentale se pot neglija deviatiilor unghiulare VII.3.2.3 Pierderi in ancoraje Aceste pierderi se produc datorita funecdrii armaturii in ancoraje in timpul operatiei de ancorare, ca si datoriti deformarii ancorajului in sine. Valoarea lor este dat in agrementul tehnic european. VII3.2.4 Pierderi datorita tratamentului termic in cazul in care elementele prefabricate din beton sunt supuse la un tratament termic, in vederea acceleririi intaririi betonului sciderea efortului unitar in armaturd poate fi estimaté cu expresia: AP, 5A,E,01,(Tax ~T) (VIL9) 1, pa. : A, este aria sectiunii armaturii pretensionate; Ep ~ modulul de elasticitate al arméturilor pretensionate; a — coeficientul de dilatare termica a betonului; Trn-To — diferenta intre temperatura maxima si temperatura it apropierea armaturilor pretensionate, in C°. Pierderea de tensiune AP, datorité tratamentului termic poate fi neglijaté daca armaturile sunt preincalzite. ial a betonului in VIL3.3 Pierderi de tensiune dependente de timp in armituri pre sau postintinse Cauzele acestor pierderi sunt: ~ reducerea alungirii armaturii ca urmare a deformarii betonului sub efectul curgerii lente si a contracfiei, sub incarcari permanente ~ diminudrii efortului in armatura datorité relaxarii ofelului. Interacjiunea dinte relaxarea ofelului si deformatia betonului din curgere lenta si contractie se ia in considerare in calcul in mod aproximativ printr-un coeficient de reducere egal cu 0,8. Evaluarea pierderilor de tensiune dependente de timp, la abscisa x, sub inedrcari permanente, se poate face printt-un procedeu simplificat, cu ajutorul relatiei: Ey. ¥ otsto)o.o “eo —____ (VIL10) £,E, + 0800, + AP. =4,Ao, jn care: AG,.,.5. este valoarea absolut a variatiei efortului in armaturi la abscisa x, la momentul 1, din fluaj, contractie si relaxare; €,~valoarea estimatd a contracti ; Aq, ~ valoarea absolut a variafiei efortului in armaturi la abscisa x, la momentul ¢, din << relaxare, datorita forjei de precomprimare iniiale si inearearilor evasipermanente; Ep, Eon ~ modulul de elasticitate al arnviturii pretensionate respectiv al betonului; ‘e(6io) ~ coeficientul de flambaj (curgere lenta) la momentul f, sub o inc&rcare aplicata la timpul to; gp ~ efortul in beton in vecinatatea arm&turilor, sub actiunea greutatii proprii si a fortei de precomprimare inifiale ca si a altor incircdri evasipermanente, dependent de faza de constructie consideratd; Ap, Ac atia secfiunii armaturilor respectiv a betonului; 345 J, —_momentul de inertie al sectiunii de beton: sp ~ distanja dintre centrele de greutate ale secjiunii de beton sia armaturilor pretensionate. Comportarea la relaxare a armaturilor pretensionate defineste clasa acesteia dup& cum urmeazi: — clasa 1: sme sau toroane cu relaxare normali; — clasa 2: sarme sau toroane cu relaxare scdzutd: — clasa 3: bare laminate la cald care au fost supuse la un tratament complementar, Calculul pierderilor de tensiune datorita relaxarii se efectueaz pe baza pierderii de tensiune prin relaxarea (in %) la 1000 de ore dupa tensionarea (pio), Ja o temperatura de 20°C. Marimea poo se exprima printr-un procent din efortul initial egal cu 0,7%, fy fiind rezistenta efectiva la intindere a armiturii pretensionate, miisurati pe epruvete. La proiectare se ia fx in loc de fp Pierderea din relaxare pyooo poate fi considerata egald cu 8% pentru clasa 1, cu 2,5% pentru clasa 2 si cu 4% pentru clasa 3, sau se ia din certificatul de calitate al fabricantului Pierderea de tensiune datoritd relaxarii se poate calcula cu ajutorul relatiilor ce urmeaza: ie eg Yet) ~ clasa 1: —* = 5,39 Pjpq9 -e°"*| 10° (VILLI pemnence pia (a) win suf yee = clasa 2: —® = 0,66 jo °€"""| —— 10° VIL.12) os uo (wes) aa 1 \erst-n 1,98 Poca * ro 10° (VIL13) Paes 6 099 wns) unde: Ac, ~ valoarea absoluti a pierderilor din relaxare; cy ~ valoarea absoluti a efortului initial imediat dupa transfer in cazul postintinderi, respectiv efortul de control mai putin pierderile instantanee care se produc in procesul de preintindere; 1—timpul dupa intindere (in ore). = On! Sou Valorile finale ale pierderilor de tensiune din relaxare se objin Ja un timp t= 500.000 ore (aproximativ 57 ani) VIL4 Limitarea eforturilor unitare in beton Elementele precomprimate sunt expuse in momentul transferului la actiunea fortei de precomprimare, aplicati de regula excentric, si a eventualelor inc&rciri exterioare concomitente (in ‘mod obisnuit greutatea proprie a elementului). Vetificarea se face in sectiunea cea mai periculoasé din lungul elementului, adic& acolo unde efectul precompriméri este maxim, iar cel al incdrcarilor exterioare concomitente este minim. Rezistenta betonului in momentul transferului se prescrie prin proiect in functie de starea de eforturi la transfer, dar nu poate fi mai mici decat valoarea minima precizata in Agrementul Tehnic European in functie de caracteristicile armaturii pretensionate gi condifiile tehnologice de realizare. Dupi normele existente in fari aceasti rezisten{i trebuie si fie > 80% din rezistenfa finala a betonului. Daci pretensionarea se aplica in trepte, armiturd cu armaturd, rezisten|a ceruta pentru beton poate fi redus&. Rezistenja minima foy(t) este egal cu 50% din rezistenta betonului precizata in Agrementul Tehnic European. Intre rezistenta minima si rezistenta betonului cerutd pentru pretensionarea integrald, valoarea poate fi interpolat& intre 30% si 100% din forta de pretensionare integrala. Pentru evitarea dezvoltarii fisurilor longitudinale se limiteaz efortul de compresiune in beton {n timpul transferului la valoarea: 346 7, £0,60F (0) (VIL14) ste rezistenta caracteristi forta de precomprimare. in elementele de beton precomprimat cu armatura preintinsd, efortul in beton poate fi marit pana la valoarea 0,7/a4(), daca se poate demonstra prin inceredri sau prin experimentiri cd fisurarea longitudinala este evitatd Pentru evitarea curgerii lente excesive, eforturile unitare de compresiune sub actiunile cvasipermanente sunt limitate la 0,45 fx, In caz contrar se va tine seama de neliniaritatea curgerii lente. in care: fou(t) i Ia compresiune a betonului la timpul ¢ ta care se aplicé ANEXA VIII CALCULUL STATIC AL PLACILOR VIIL.1 Calculul in domeniul elastic VIIL.1.1 Plici care lucreazi dupa o singuri direetie (1, //,>2) VIILL.1.1 Placi cu deschideri egale Momentele incovoietoare maxime pentru plici cu grosime constant incircate cu sarcini uniform distribuite se calculeaza la fel ca Ta grinzi (vezi pet. IX.1.1), Momentele negative din deschideri se pot determina cu relatia: e 2 Mon 5 (e-30) cv.) Deschiderea de calcul / se stabileste asa cum se araté in anexa IL VIIL1.1.2 Plici cu deschideri neegale Momentele incovoietoare maxime din campuri se determina cu relatia: M guy =(agtbp)l* (VUIL.2) iar cele de pe reazeme cu relatia: M yn =(agrcp)l (VIL3) Valorile coeficientilor a, 6 si c sunt date in tabelele 9...33 din ,Grinzi continue de prof. C. N. Avram [30]. Daca diferenfa dintre deschiderea maxima gi minima a plicii nu depageste 20% calculul static se poate face cu relatiile de la plici cu deschideri egale. VIIL.1.2 Plici care lucreazi dup doud directii (0, /1, <2) VL. 1 Placi cu deschideri egale Momentele incovoietoare pentru plicile continue alcituite din panouri egale dispuse pe trei randuri (fig. VIIL.1) se determin dupa schema de incarcare din figura VIII.2 cu urmatoarele relafii: — in cAmpurile de colt 4 Mon = 0 (aq'ta,g")s (vIIL4) ~ in cimpurile marginale 5 Mix =E(axg'tayq"); Myon = (Bq'= Acq") cvs) ~ in cdmpurile mijlocii 6 Myon =[(agq'aq"); Mynx =13(B.a'2B.q"); (viIL6) ~ pereazemele a, b, ¢, def M,=-Yl0x.g1?; M,=-W/12x,g1?; (vul7) M,=-Yl0x,q 12; M,=-Vl2x.g0; (VuL8) M,=-Y/10x.g1? M,=-V12 (I-xQql; (VIIL9) 348 Pentru panourile marginale 5 directia /, trebuie sd fie totdeauna paraleki cu marginea simplu rezemati, coeficientii find calculati in aceasta ipoteza. Valorile coeficientilor a, f si x sunt date in tabelele VIL... VIIL6. 2 i THI 2l4 sis] 4 L a Ib be oro [ 5|6/}6)6] 5 y Ee be a? be” fe =)4)/5/)5/5)4 im ae ae HE erage oe a Fig, VIL Plici continue alcatuite din panouri Fig. VIIL2 Ipoteze de incdircare VIIL1.2.2 Plici cu deschideri neegale Calculul momentelor incovoietoare se poate face prin metoda Cross. Un exemplu de calcul se giiseste in lucrarea ,,Constructii de beton armat, Probleme 1” [60]. Daca diferenta intre deschiderea maxigna si minim& nu depaseste 20% calcutul static se poate face ca la plicile cu deschideri egale:4 VIHI.2 Calculul in domeniul plastic VIIL.2.1 Placi care lucreazd dupi o singura directie VIIL.2.1.1 Placi cu deschideri egale Calculul momentelor incovoietoare in cmpuri si pe reazeme se face astfel (fig. VIUL.3): 41 4 0+ Fig. VIIL3 Schema statica grinda continua =_L(pap)r: c= ag late): Pentru placile cu mai multe scheme de incdrcare, infisuritoarele momentelor incovoietoare de calcul se determina cu ajutorul diagramei din figura IX.3 (Anexa IX. Calculul static al grinzilor) in care ordonatele momentelor negative se calculeazi utilizand valorile coeficienjilor din tabelul VIIL.7. VINL2.1.2 Placi cu deschideri neegale Daca deschiderile aliturate nu diferd cu mai mult de 10% momentele incovoietoare se calculeaza cu relatiile de la placi cu deschideri egale, luand pentru caleulul momentului pe reazem deschiderea vecina cea mai mare. Dacii diferenta dintre deschideri depaseste 10%, calculul se incepe de la deschiderea cea mai mare pentru care momentul incovoietor se ia: ~ daca deschiderea maxima a plicii este marginal #52 t, (VIIL.10) il 14 ~ daca deschiderea maxima a plicii este intermediara 349) @ sy>t, (VIII) 16 24 Se stabilese apoi valorile momentelor de pe reazemele aceleiasi deschideri din condifia ca semisuma momentelor de pe reazeme plus momentul din cmp si fie M= £, (vIIL.12) Considerdnd in sfarsit, momentele de pe reazeme ca valori date se determina momentele incovoietoare din deschiderile vecine respectand aceeasi conditi. Pentru simplificarea calculelor se recomanda utilizarea tabelului VIIL8. VIIL2.2 Plici care lucreazi dupa doui directii Suma momentelor din cmp si de pe reazeme in fiecare panou al plicii (fig. VIIL.4a) trebuie si ‘ndeplineasca conditia: rey (Gi, -1,)=2M.+2M2+M1+M +n +My (vmm.13) Valorile momentelor din cdmpuri si de pe reazeme care intra in relatia de mai sus se determina astfel: =A ,R,z; (VINL.14) in care z =0,9 h,. in aria total a armiturii din cdmpuri A,,, 4,5 nu se includ barele care se ridicd sau se opresc inainte de intersectia cu articulatia plastic& din cmp. Dac& armatura inferioara a placii se opreste in parte sau in intregime la distanfele a, sia, de reazeme este necesar pe ling calculul dupa schema din figura VIIL.4a si se faca si o verificare dupa schema din figura VIII 4b cu relati 4 \_ M+ ter i(is =ha, -l,a, +~a,a, |= 2 lay 3am | in care momentele M, si MZ, corespund ariilor acelor portiuni din armatura intins& de la partea (viml.15) inferioara (4,, si 4,)) care se prelungesc pina la reazeme. in relatiile de mai sus, momentele negative de pe reazeme intr cu valorile lor absolute. Din considerente de ordin economic se recomandi si se tind seama la dimensionare de urmitoarele indicatii: ») | a \ —— =a Fig, VII.4 Momente incovoietoare la panouri intermediare © Valorile raportului 14, /47, se iau intre limitele cuprinse in tabelul VITLS. * La placile monolite rapoartele M,/M,, M,/M', si M,/M,, M,/M", se iau aproximativ egale cu: 0,5 la place izolate si la placile continue cu deschideri egale; 0,8 la plicile continue cu deschideri inegale la care deschiderile adiacente reazemului respectiv diferd intre ele cu 30%. Pentru diferente sub 30% se interpoleaza liniar. 350 + La plicile din elemente prefabricate, monolitizate pe reazeme, rapoartele dintre momentele incovoietoare din camp si de pe reazeme se recomanda si fie cuprinse intre 1,00...2,00. Cand g/p | soos | 2 | TipsB | Tipse | Y| stingere : i fm] from) | too |) | my | ON - 200. 400 35 | [600 375 912 | mis [800 #00) 160 | 400 | 32,06 1600 C 1500 i - A 2000 i oO, 660 oe woe = —| 200 350) $20) 800) 770 | 7 16 | M2080 70 200 | 60,0 | 749 | 1440 [1440 4025 | 2200 5 200) 7700 665 . 1000] 965 . sh hr 1800 | 1800 4025 | 2200 _ 1000 es —_| a0 [1500 300 | 1000 | 140,43 2260 025 : | > | 80_[ 14007 5 @32 | maz} 80 11400 gn | sano | 22094 366 ANEXA XII APARATE DE REAZEM XIL1 Dimensiunile aparatelor de reazem Dimensiunile aparatelor de reazem trebuie si fie astfel alese incat si asigure o pozitionare corect pentru elemente purtate finand cont de tolerantele de fabricate si montaj, Lajimea plicii de repartitie (fig. XII.1) se determina cu relatia: Fxg «Sea {in care: Fgy este valoarea de calcul a reactiunii; +, — lungimea neta de reazem; Jed = 0,4 fos — valoarea de calcul a rezistentei care se obtine prin reducerea rezistenfei de calcul a elementului purtat sau portant, care este mai mic&. Valorile minime (ay,nia) pentru litimea placii de repartifie se prezint& in tabelul XI1.1 in functie de raportul dintre efortul unitar efectiv og, in aparatul de reazem si rezistenja de calcul a elementului fez. In cazul unui reazem simplu lungimea nominala a reazemului (fig. XIL.2) poate fi calculata cu relatia: 4, 2 hn (xt.t) a=a,+a,+a,+JAai + hap cxin.2) in care: a; este litimea neti a plicii de repartitie; @2, a3 ~ distanfe considerate ca ineficace dincolo de marginea exterioara a elementului portant (fig. XII.2 si tabelul XIL.2), respectiv a elementului purtat (tabelul X1L3); ‘a2 — toleranta asupra deviatiei distanjei intre elementele portante (tab. X14); ‘Aas ~ tolerana asupra deviafici lungimii elementului purtat (/, este lungimea elementului), Aa, = 1, /2500 tau! AG La aA bo Figura X11.1 Dimensiunile aparatului Figura XI1.2 Lungimea nominal a de reazem reazemului La elementele izolate lungimea nominala a reazemului trebuie si fie cu 20 mm mai mare decat cea corespunzitoare elementelor continue. Daci aparatul de reazem permite deplasiri ale reazemului, lifimea neti a placii de repartitie trebuie majorata pentru a acoperii deplasarile eventuale, ‘Tabelul XIL.1 Valoarea a} min (mm) fon untarelatv in aparaul deena og7ig [S018 =o SO Reazeme linia (plnsoe, acopergu) 35 30] Plangee eu grinzigoare si corur de unplital 35 70} 80 Reazzme concentrate (grin = 30 ig] 7140 367 Tabelul XI1.2 Distanta a2 (mm) ‘Material gi tip de eave cual Zois | OS-o4 | SO] Orel liniar | 0 0 10 _ concentrat | __5 10 1s_| Beton armat > C3037 Tiniar| 5 10 15 E : concentrat | _10 15 25 Beton simpla i beton armat < C3037 Tiniar | 10 15 25 | concentrat | __20 25 35 Zidarie ] Tiniar | 10 15 oO | a z concentrat | __20 25 oO Tabelul XIL3 Distanta a3 (mm) a ae Reazem_ Dispunerea conseuctivé a armitri zen Bae continue pe ier (crs isasrres |g fi ‘Bare drepie, bucle orizontale in apropierea 15, smal a | ccapitulut : coperirea de beton de la capat_| "Armituri pretensionate i musti drepte 3 15 “Aeoperirea de a capat + raza de Bucle verticale 5 eer eet Tabelul XIL.4 Toleranfa Aaz asupra Iuminii intre reazeme, ! = deschidere ‘Material de reazem ‘ay | [Ojel sau beton prefabricat 105171200 £30 mm Zidrie sau beton turnat pe gantier 75 =11200+S = 40mm {in cazul in care elementul este legat altfel decat la nivelul aparatului de reazem, latimea neti a plicii de rezemare a) trebuie majoraté pentru a acoperii efectul unei eventuale rotiri in jurul clementului de legatura. XII.2 Ancorarea armaturilor in dreptul reazemelor Pentru ca arméturile elementelor purtatoare si ale celor purtate si se ancoreze in mod corect, latimea efectiva a placii de rezemare a, este guvemati de o distanté d (fig. XII.3) de la capetele fiecdrui element in functie de modul de armare: = bucle orizontale sau ancorare la capete (fig. 5.103 si c) d,=c, + Aa, (XIL3) — bare indoite in plan vertical (fig. 5.103a) d, =¢,+ Aa, +0,5d,, (xIL4) in care: c; este acoperirea cu beton a arméturilor; — tolerante de executie si montaj; dyy ~ diametrul de indoire a armaturii. > arta, cs de I ade oe, Partha, dy Figura XIL3 Asezarea armaturilor in dreptul unui reazem 368 | Tabelul XIII.1 Piese de ridicare pentru grinzi SISTEME DE RIDICARE ANEXA XIII D 369 7 ; BTR] eye Tipul Zan) (mm) | (mm) | (mm) | (mm) | (mm) | (mm) Soe Sa sown) 13 w | | as | 0 | 6 | a0 2s wl las |u| | so] sore-n17 somo] ap we] oa | as | as | ot | os ot 30 — soma) sows} 50 | x6 | 0 | as | ot | oes sot 80 son 00 sonwisa300—| 75 x | 6 | | as | ue | oss 6000-7,5-0540 | é tt 10.017 6000-10-0340 100 2B 46 | 70 15 18 | 1100 [= 6000-10-0680. | 5050 Sans TaN0—] 190 a» | a | wm | os | us | 2 Som: 301500—] 200 ae fw | oe | as | 160 | ise 2000 — 6000-32-0320 —_ | emb-0700-—] 320 so) fis | a | au | an {6000-32-1200 | Son. 1500 9 | w | as | a | am [am p Bey y : Tabelul XTIL2 Piese de ridicare pentru placi sau grinzi cu indltime mica | Capactatea de | | Armare | __tidicare kN tip | P| Dr jaxbxt | Lb s | D ee ‘pal anim) | nm) | nen) | (eum) | (om) | mm) |, |e] SOtnpesiune | | (oom) | mm) as] 25 ~ | Nimm? | N/mm? | oe | 4 26 | 70x70x6 | 55 u 74 | 4xe8 | 200 10 is | 6010- ea 1 | Sarin | 4 | 26 [roxrox6 | 20 [11 | 74 | arwio | 300 | 2s | 25 | 6010- 7 aetoss | 20 | 36 ams | ss | is | 94 | axniz | aso | 30 | 40 O10. | ~ - novos 20 | 36 [amos | os | 1s | 94 | 4eoi2 | 450 | 40 | 50 6o10- | } asorio| 20 | 36 [mses | ro | 1s | 94 | aoi2 | aso | 50 | 50 6010- asons| 2 | 4 [sooo] rs | 1s | 8 | sete | coo | 90 | 100 D. / = Capacitatea de Grosimea | ridicare [kN] minima al | pentrurezstenta panoului | la compresiune a deig mm) | betonului de | 15mm? 30 [mar 0 1B im 50 | 268 100) 25 19002-4,0-0406 | 60__| 406 100 | 40. {6002-5,0.0466 | 60 | 466 100) 30 6002-7,5-0664 |__70 | 664 120) 75 16002-10-0667 | 70 | 667 140) 100) 6002-15-0825 | 70 | 825 180 150 002-20-0986 | 90 | 986 | _200 200 370 PLASE SUDATE Plasele sudate sunt clemente plane de armatura, formate din bare de sarmi tras sau laminat, dispuse pe directii perpendiculare, punctele de incrucisare find sudate prin rezistent& electtic& (fig. XIV.1). ) * i —= |, a 8 pry by phi, Figura XIV.1 Parametrii geometrici ai plaselor sudate Clasificarea plaselor sudate se face dupa freeventa de utilizare conform STAS 438/3-1989: ~ plase de serie mare, simbol G (tabelul XIV.1); ~ plase de serie mijlo plase de serie mica; sau dupa forma ochiurilor: — plase cu ochiuri patrate, simbol Q; = plase cu ochiuri dreptunghiulare, simbol R. Tipul ofelului utilizat freevent in {ara este STNB, SPPB si Bst. 500M cu diametrul cuprins intre 3...8 mm, Dimensiunea uzuala B x L~2,0 x 6,0 m, dar se gisese si plase cu lungimi mai mari sau mai mici (de exemplu B=2,15; 2,4; 2,7; 3,0 m gi L=5,0; 7,0 m). Depasirile in sens longitudinal C; sau transversal C,, de obicei, reprezinta jumatate din distanfa dintre bare pe direcfia respectiva. Notarea plaselor sudate se face precizndu-se indicativul si parametrii geometrici ai plasci. Indicativul este format din cifre si litere, care reprezinta numérul de ordine, simbolul plasei sudate sial ochiului, aria sectiunii barelor longitudinale, multiplicaté cu 100. Parametri geometrici ai plasei (in mm) se indicd in urmatoarea ordine: d,x I; / 4.x J,~B x L cu semnificafia notafiilor data in figura XIV.1. Exemplu: 110GQ 196; 5 x 100/4 x 100-2000 x 6000 371 Tabelul XIV.1 Caracteristicile plaselor sudate tipizate de serie mare STNB Plase cu ochiuri pitrate 100 Tete Distant (mm) Diameweinm — | Mansi | Grewas - aproximatv | ey Lee [ieee | wemey | tong | emey, | Meeps 101 6Q63 | 200 200 4 4 06 | 099 102GQ7i | 100 100 3 3 on {on | ito 103GQ84 | 150 | ‘150 4 4 084 | 084 132 | tosaqos | 200 200 3 5 098 | 0,63 1.26 10569106 | 150 150 45 45_| 106 | 106 166 10669126 | _100 100 4 4 ize | 136 | 198 =| 107 GQI3L | _150 150 5 4 131 | 084 169 [Tos Gq159 | 100 100 45 4 139 | 126 224 1096Q159 | 100 100 45 45 159 | 159 250 | 1106Q 196 | 100 100 5 4 196 | 126 233 | T11.6Q 196 | 100 100 eae ee 196 | 196 3.08 11269246 | 100 100 56 4 2a6_| 126 2,92 113.6Q246 | 100 100 56 36 | 246 | 246 3,86 [11469283 | 100 100 6 4 283 | 126 321 11549283 | _ 100 100 « | 5s 283 | 1,96 376. 1166Q283 | 100 100 6 6 23 [28 | 1i76Q332 | 100 | 10 | 65 4 332 | 126 3,60 1186Q332 | 100 100 6s | 65 32 | 332 521 11969348 | 200 200 wo | | 3 33 [als | 1206Q 396 | 100 100 159 436 12160396 | 100 | 100 3,96 6,22 [iaqaa7 | 100 100 5.03 705 | : 7 7 | 123GR126 | 100 | 200 148 124GR159 | _100 200 159 | 06 | 474 [i2sGRi96 | 100 200 196 | 068 2,03 1266R246 | 100 | 200 246 | 0063 243 127GR283 | 100 | 200 283 | 0.63 2m | 1286R332 | 100 200 Born ome een 100 200 7A 45 396 | 0,79 3,74 200 a 5 503 | 098 472 32 Longitudinal Transversal Plase cu armatura de rezistenta pe doua directii (Q) Plase cu armatura de rezistenta intr-o directie (R) La cerere se pot realiza si plase speciale cu armaturd de rezistentA pe 0 direcfie sau pe dowd Girecfii cu bare simple sau dublate (se noteazi cu d dupa diametrul barei) si/sau cu suprapuneri pe o parte sau pe mijloc (fig. XTV.2). Notarea acestor plase se face in conformitate cu figura XIV.3. Age | Lee sya /des Mang Mar Lal Feds/d,y—m,/m, B-Cy/er 2 Pasa simplaPlasa cu bare Plasa simple PI#S*CUbSRE —Plgsasimpla_ Plas cl Bare fara Gublate fara eu suprapune — 40bI8te cy suprapunere suprapunerisuprapuneri pe oparte” USUPrapUNEr! “I mijigg SU SUPrapunere pe o parte la mijloc “| ; i Wy boi et i 4 tit de du de de : ; ery Ll i - fe any LRT... ala eae a Tom dt Ar ae Be am Figura XIV.3 Notarea plaselor sudate speciale 373 Ea Tabelul XV.1 Coduri de fasonare (in cazul utilizarii utilajelor de fasonare cu program) CODURI DE FASONARE ANEXA XV j METODEDE : 5 SCHITA ST | cop | MASURARE A DIMENs. | LUNGIMEA TOTAL A OR DIMENSIUNILE DE INDORE PENTRU EXECU 20 A Drept | | 32 Ath | 3 A+2h Cc ‘Cind dim. totale sunt critice se foloseste 34 codul de forma 37 UL Atn ee At 20 35 (Cénd dim. totale sunt critice nu folositi U4 acest cod de forma e ‘A+ (B)- 12rd Aceasti formuld este aproximativ’ ca] ‘Cand r este mai mare decat valoarca 7 ‘minima din tabell 3 folosti codul de forma 51 _ 38 AYBH (C124 a sav | mene Cind D este eel putin 20 mm A+B+C act unghiul fata de orizontali este > 45° | A+B+C=r-20 j acd unghiul faté de orizontali este <45° A A+B+C=n | Dacé unghiul este > 45° | AS2BSC+E-2r-40 | BR P| Dackunghiut tops de orizomalt este = 4" “a if A+(B)- 12rd = vezi nota 4 I ‘ack unghiol fai de orizontall este < 45° 4s FH A+B+(C)-12r-d eae vezinoad | 48 A+B+C “7 . | Dac unghiul fag de orizomall te 245" | ot j A+B+C ee A+(B)~V2r~-4 ~~ a sr | Daci reste min, folosti codul de formé 37 al, acd r este mai mare decdt 200 mm vezi Peo |S ota? dela peti 0 374 ASBICHD)-T "de 3d 32 Li 33 » | ASB+C+DHE) 24d CI 54 ASBHC}r2d u | pe 35 ASBHC+DHE)-2r-4d ‘ SAU s ABICHD+E-2-40 5 je 60" 2(A+B+200 = 7 Dac unghiul fai de orizontalé este mai i 62’ Se mic sau egal cu 45° _ xt a A+C ‘Reesie bare vor filivrate drepieatunci cand | raza este mai mare decit cee dat in tabelul I. 6 5, foaia 25, +t — A — | f n 2A+B250 I. 5 2ANBHCHd vezi nota 3 4 ~ A giB trebuie si fie mai | mici de 12d sau 150 mm, | pentru oteluri tip 460 cu | diametre rai mici de 25 1 BH es Hh ees A 51 B trebuie si fie mai mici de 10d pentru ocluri tip 250, iar valor minime pentru A i B fie de 100 mm 2A+3B418d 7 | 75 acd B este mai mare decdt 400+2d, eazul 10 vezi nota 3 315 “2AV3B4220 = i B>2r2d € 1D 83° AS2BSCHD-21-40 J Vows APBHOSTCHD)a-2x57 z 85 acd C este mai mare deat 400+24, vezi | ! nota 2 de lacazul 10 £ Unde: | A — diametrul exter T | Gn mm) {, | Clind B mu este mai mare decdt A/S B — pasul spiralei (in } (CByAd) — (L< 12m) mm) | q C ~ intltimea total a 86 1< | @< aie f | Formula se aplica atunci Nott: in afar de cazul in care A este mic | cind B este mai mare a In comperatiecu d, aceast form se fabrics | deeét A/S. Se vor | {in forma inchs si se va desface pe santier | prevedea cel putin 2 adoptindu-se forma dori | cercuri complete 99 | TOATE CELELALTE FORME ~ DETALII TIPICE PREZENTATE MAI JOS | ‘ack unghiul fal de orizoniall este = 45° - sirs 120 fare ASB*C#2n q Ev2nBv(B*D)) _ [ ‘Dack unghiul fai de orizontalé este 45" ASB+C.2 (r+) 5 | Dacd unghiul fag de orizontalé este >45° | 4€ sir>@ Lungimea se va calcula AHBHIAC i 444200 | Se calculeazi i 2A+B+20d veri nota 3 A+0,5TB(O)-1,57d | Daca B > 400-24, vezi nota 2 de Ia cazul 10 Nota: d — diametrul barei r=d,/2 4, diametrul de indoire a barei, 376 ANEXA XVI ARMATURI SI LUNGIMI DE ANCORARE ‘Tabelul XVI.1 Aria sectiunii transversale si masa barelor din otel-beton, Tipal oj boa ‘a snl anv penta a areca sms | pcs2 | Dam fT lie r T. I ssa om {emer |™] 0} 2] 3 fai} si 6]7 |e [9 | 1 | kom | om ~ 30 > 13 ear ont O28 [Oss Foss| 030 FOS [om [or 005 | a 38s] 1 | 355 (009 030 Joao oso | 039 | a0 |o% lo.780 | 355 | 2/4 4 joaas 3s oso [oss | 07% i lose0 | “4 >} as] 2 | as lots jaas os joso | 09s ie oras | 4s 2 | 3 iss 039 ors loss | 18 loiss | 5 | 5 = | se fozss aire oss 123 0193 | s6 6 6 | 6 fogs joss fras iaz loz | 6 7 7 | 7 [o3ss Lis julst |is2 jo3oa | 7 1a a4 (0386 oz |i |ise {19s osu | 7 8] 8 | os | ok jose fio fisy 20 fst 39s | 8 - | 9 | - | 9 loess fiz7 |r fase {sie as | 9 10 10 10 10 0.785 ]1,57 |2,35 [3,14 [3,92 0,617 | 10 | 2} - | 12 | 1 fuse [226 330 |as2 (ses asss | 12 [> | as | ie fisao [308 Ja [eis [790 1210 | 4 1 | - | 16 | 16 zoo [302 dens fos feos vs80 | 16 ws | > | as | ie paso |508 7762 hoe [a7 990 | a8 | a0 | + | 20 | 20 frido [ozs [942 [236 Asso ise 2460 | 20 | 22 | - | 2 | x [3800 [760 fiso hs20 “00 [2280 izse0 | 22 as | = | 25 | 25 fasio |oa2 tars lines pass 20.46 |sasr aso | 2s 28 - 28 28 [6,160 [12,32 {18.42 p44 BO,80 | 36,96 [43,12 161,60 |4,800 | 28 2 3 | 32 foto ft6o8 bei2 f216 fo20 [a8 [5628 80.40 fosio | 32 | 36] = | 36 | 36 $0200 poo bo,60 hoo br.00 |6120 {7140 |81,60 [910 1030 |7990 | 36 4o_| = | 40 | 40 }2,600 25,20 57.80 $0.40 f3.00_|75.60 |88.20 |100.8 [113.4 [1260 |91870 | 40 Tabelul XVI2 Aria sectiunii transversale a barelor distribuite uniform pe un metru lafime de suprafati, in cm? Distanta Diameiral barelor (in mam) - inte A na 5 6 7 a 10 2 75 | 262 [37 loa? 1508 80 | 3.45 9,82 35 [331 9.24 [902s 3.4 873 95 [307 | 2,98 827 “109 [ 1.96 | “3.85, 7385 Tos [1.87 | 2.69, as 10 [4.78 [2.57 4 ns [1 | 2.46 68 120 | 164] 2.36 654 125 | 137 | 226] 6.28 130 [1st 2.17 6.04 135 [145] 2,09 5.82 140 [140 | 2.02 [2.75 3.67 145 [138 | 195 [2.65 542 130 [131 _| 189 | 257 S24 T 155_| 127 | 182} 348 5.07 160_| 123 | 477] 241 491 165] 119] 471 3 4,76 170] 11S [ 1,667 [2.26 4 Ji SR 12262 7.70) 449 180_[ 109 [1.57 | 2.14 36 1g,5_[ 1,06 | 1,53 | 2,08 425 190_[ 1.03 | 149 43 ([19,s] 10175 403 20.0 [0.98 | 141 | 192} 7.88 377 Tabelul XVI3 Aria sectiunii transversale si masa toroanelor de precomprimare Tin Ais sein ansverale pen rorsane (nem) T va toronuli T 2 3 4 5 € 7 8 9 10 (kg/m) Tap 75 | Osa | 0687 | 103 | 137 11308 | 2a | [5.0834 0270 Tapso[ows | 099 Las [ 198 | aa7 | 287] 347 [396 [ as] 495 O38 TBPI2,0 | 0.880 1,76 264 3.52, 4.40 | 528 6,16 7,08 7,92 8,800,691 (rppr2.9 [1.00 2,00 3,00 | 4,00 5.00 [6.00 7,00 8,00 9,00 10,00 [0,785 Tabelul XVI.4 Lungimea de ancorare de baz larga [em] bbuna (armaturd la partea inferioara a elementului). 35 Nimm? si aderent& asa de ton | C1216 | C1620 | C2ors | C2830 | c30137 | c3sv4s | ca0is0 | casiss | cs0v60 | 35/67 | Cours a os >= >m > s [ és | [i ~~. 33 | 4s | 30 | 32 | 29 | 26 2 [2 | 1 [9 10 © | 6 | 8 | 0 | 3 | 3 27 [25 | | 2 a 7 [ 7 | 38 | #8 | 1 40 32_|_30 | 29 | 28 4 | 7% | 38 | 39 | s1_| 4 35 [8 16 | 10s | s9 | 7 | eo | 8 | 33 “| 39 is_| 19 [| 10 | 87_|_72 | os | 59 a] 8 20 | 2_[ | 97_| 81} 72 | 66 [30 [8 22 [145] 133 [106] _a9- [80 | [sss 25 1e5_| 139) 121_| 1 | _91_| a2 (e_|_6 26 | isa [56] 13s n3_|_aor_| 92 70 | 68 3) an | 8 | 1ss_[ 129 | 116 10s sae tee van ater7 Tabelul XVIS Lungimea de ancorare de baz Iyygy [em] pentru 7y=fa=435 Nimm? si adereny nesatisfticdtoare (armaturd la partea superioari a elementului) Casa de m | ciane | c16'20 25/30 | c30i37 | casias | canso | casiss | cs0i60 | cssi67 | coors oa Bae aa a} = [75 46a et] | ea 10> 4 Ea 2 [an [rea s6 30 ass ao] 131 | se_[ se] so] aa] 150 Tio | 92a [| 37] ss] 8 169 136108 | 93 74] [| @ | 6 187 iss [115108 e | 7 | 1 [6 206 151_[ 27] ti 31 [ | 8 7678 234 172 144 | 129 8 103 96 89 | 8G 83 3a 193] 161] 145] 132] 116 | 107 | 100 [97 [93 300 | 220 166 [ast 132 | 2] 14 [10 | 107 ANEXA XVII CONSOLE METALICE TIP PEIKKO PENTRU REZEMAREA GRINZILOR SECUNDARE $I ELEMENTELOR DE PLANSEU TT (Fie Tis Ts Ta Tv [as TV PBHI | 100 [15 | 460 | 360| 10] 80KkN BH? | 100 [20 [470 [370 | 12] _100kN PBH3 | 120 [15 | s80_| 460 | 12 | 125kN_| pHa | 120 [20 [ 600 | 480 | 14 | _150kN 379 @resor QD ww © Quee O06 @ @ esos S| [a ®w 380 23. 24, 25. 26. 27. BIBLIOGRAFIE . ** — ACT 345R-91(05) to ACI 355.2/355.2R-04, Manual of concrete practice, Part 4-2007, Revised Annually *** EN 1990, Bazele proiectirii structurilor *** EN 1991, Actiuni in constructii *** — EN 1991-1-1, Actiuni generale. Densititi, greutatea proprie gi incdrcarile utile pentru cladiri, *** EN 1991-1-2, Actiuni generale, Actiuni asupra structurilor expuse la foc. ++* EN 1991-1-3, Actiuni generale. Actiuni din zipada, “** EN 1991-1-4, Actiuni generale. Actiuni din vant, *** EN 1991-1-5, Actiuni generale, Actiuni termice. *** EN 1991-1-6, Actiuni generale, Actiuni in timpul executiei. *#* EN 1991-2, Actiuni din circulatia pe poduri. . ##* EN 1991-3 » Acfiuni din poduri rulante gi instalagii, . *** EN 1992, Proiectarea structurilor din beton. ++* EN 1992-1-1, Reguli generale sireguli pentru clidiri. . #** EN 1992-1-2, Reguli genigrale. Proiectarea structurilor la foc. + EN 1998, Proiectarea seismic a consipu +++ EN 1998-1, Reguli generale, actiunea seismica si reguli pentru cladiri . *## EN 206, Beton: proprietii, preparare, punere in opera, condifii de calitate .* EN 197, Ciment: compozitie, specificafii si criterii de conformitate ale cimenturilor uzuale . *** EN 10080, Otel beton. Ofelul sudabil. Generalitati EN 10138, Ofel pentru precomprimare 4+ EN 13369, Elemente prefabricate din beton, Reguli generale . *** — Calculul structural din beton, beton armat si beton precomprimat Eurocodes 2. Exemple de calcul, Editori Bob C., Ghersi A., Plumier A., Trezos C., Editura Bridgerman Ltd, Timisoara, 1997 *** _ CEB-FIB Mode/Code 1990-CEB Bulletin d’Information nr. 214/1-1993 em — Deutscher Ausschuss flir Stahlbeton, Erkiuterungen zu DIN 1045-1, berlin, 2003 *** — Deutscher Beton-und Bautechnik-Verein E.V., Beispiele zur Bemessung nach DIN 1045-1, Band 1: Hochbau, Band 1: Ingenieurbau, Verlag Ernst & Sohn, Berlin, 2002 we — Erginzungsband zum Beton Kalender. 2002, Taschenlue fiir Beton, Stahlbeton-und Spannbetonbau sowie die verwandten Facher, Verlag Emst & Sohn, Berlin, 2002 ‘+ — Normativ pentru proiectarea structural de fundare directi, Redactarea finalé, Universitatea Tehnic& de Constructii Bucuresti, 2004 *** — P100-1/2006. Cod de proiectare seismicd — partea I: Prevederi de proiectare pentru clidiri .. Avak R. ~ Stahlbetonbau in Beispielen, DIN1045 und EuropaischeNormung, Teil 2, Wemer Verlag, 2005 |. Avram C. = Grinzi continue, Editura a Il-a revazuti si completat’, Editura Tehnica, Bucureresti, 1981 . Avram C., Deutsch 1, Pop A., Weisz-Bimholz A. — Proiectarea economic a elementelor de constructii din beton armat, Editura Facla, Timisoara, 1979 Bangash M.Y.H. ~ Structural detailing in concrete, 2nd edition, Thomas Telford, London, 2003 Bia C., Ille V., Soare M. V. ~ Rezistenta materialelor gi teoria elasticititii, Editura didacticd si pedagogica, Bucuresti, 1983 381 34, Cadar 1., Clipii T., Tudor A. — Beton armat, Edijia I-a, Editura Orizontul Universitar, Timisoara, 1999 35. Cadar 1, Clipii T., Tudor A. ~ Beton armat, Editia Ia, Editura Orizontul Universitar, Timisoara, 2004 36, Caracostea A. si altele ~ Manualul pentru calculul constructiilor, Editura Tehnicd, Bucuresti, 1959 si Vol I. 1977 37. Dedk Gy. — A betonszerkezetek tizAllésiginak vizsgélata az Eurocode szerint. Beton Evkényv 2000, Budapest, 1999 38. Dimitrescu D., Popescu A. — Beton precomprimat. Editura Academiei, Bucuresti, 1987 39. Farkas Gy., Kovdes T., Szalai K. — Valoszintiségi elven tortén méretezés torténeti elézményei hazinkban, Vasbetonépités, Journal of the Hungarian Group of FIB, nr.3/2005 40. Fischer A., Kramp M., Prietz F., Résler M. ~ Stahlbeton nach DIN 1045-1, Emst&Sohn, 2003 41. Geminar C., Florea N., Mihai P. ~ Siguranfa structural a constructiilor din beton armat CERMI, Editura Tehnic&, Stiintificd si Didactica, Iasi, 2005 42. Gemenine G., Florea N., Mihai P. ~ Aspecte privind modelarea acfiunii focului in elementele din beton armat, Proceedings of the International Symposium Composite materials, elements and structures for construction". Timisoara Academic Days 10-th Edition, 2007 43. Gioncu V. — Instabilitati si catastrofe in ingineria structurala, Editura Orizonturi Universitare, Timisoara, 2005 44, Ioani A.M. — Structuri cu dale. Probleme de calcul, Editura Dacia, Cluj Napoca, 1994 45. Kessler H.-G. ~ Vereinfachte Druckspannungskérper im Beton, Beton — und Stahlbetondau nr.6, Emnst&Sohn, Berlin, 1995 46. Kiss Z. - Durabilitatea structurilor din beton armat. Simpozion Structuri Prefabricate din Beton, Prezent si perspective, U.T-Pres, Cluj-Napoca, 2005 47. Kiss Z., Onet T, — Beton armat, U.T.Pres, Cluj-Napoca, 1999 48. Kiss Z., Onet T., Munteanu G..— indrumator pentru proiectarea betonului armat, U.T Pres, Cluj-Napoca, 2004 49. Kollir L. - Vasbetonszerkezetek, Miiegyetemi Kiad6, Budapest, 1998 50. Kordina _K., Meyer-Ottens C. - Beton Brandschutz-Handbuch, 2 Auflage, Verlag Bau+Technik, Diisseldorf, 1999 51. Kénig G., Maurer R., Tue V.N., Kliver J., Bormann M, ~ Leitfaden zum DIN Fachbericht 102 Betonbriicken, Emst & Sohn, Berlin, 2003 52. Kénig G., Pauli W. — Nachweis der Kippstabilititvon schlanken Fertigteiltriigem aus Stahlbeton und Spannbeton. Beton- und Stahlbetonbau 87 (1992) 53. Kraus D., Ehret K. H. — Berechnung kippgeftihrdeter Stahlbeton- und Spannbeton-triiger nach der Theorie Il. Ordnung. Beton- und Stahlbetonbau 87 (1992) 54. Lapko A. ~ Projektowanie Konstrukteji Zelbetowych, Editura Arkady, Warszawa, 2003 35, Leonhardt F. - Spanbeton fiir die Praxis, Berlin, Verlag Wilhelm Ernst Sohn, 1962 56. Litzner H.-U. — Grundlagen der Bemessung nach Eurocode 2 in Beispielen. Beton-Kalender 1997.1, 57. Lohmeyer 0.C.G. ~ Stahlbetonbau. Bemessung — Konstruktion — Ausflihrung. 6 Auflage, Editura Teubner, Stuttgart-Leipzig- Wiesbaden, 2004 58. Lutz 8. — Vorlesungsskriptum aus Betonbau. Institut flir Betonbau, Technische Universitit Graz, S-3-01/2004 59. Mazilu P., Posea N., lordichescu 1975 60. Mihailescu M., Bota O., Budiu V., Ionescu A., Itul T., Popa I. Tanasoiu I. ~ Construetii de beton armat si precomprimat, Partea I-a, Structuri liniare, Atelierul de multiplicare al Institutului politehnic din Cluj-Napoca, 1983 61. Mirgu O., Friedrich R. ~ Constructii din beton armat, Editura didacticd si pedagogic’, Bucuresti, 1980 62. Mizgan P., Onet T. ~ Beton usor, Editura Universitatii Transilvania, Brasov, 2005 Probleme de rezistenta matrialelor **, Editura tehnica, 382 63. Mizgan P., One{ T. -Proiectarea elementelor din beton usor armat in secfiuni inclinate dupa prevederile Eurocodului 2, Proceedings of the International Symposium Composite materials, elements and structures for construction”. Timisoara Academic Days 10-th Edition, 2007 64. Moskey H.W., Hulse R., Bungey H.J. — Reinforced Concrete Design to Eurocode 2, Machillan Press LTD, London, 1996 65. Onet T. — Beton partial precomprimat, Editura Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 1993 66. Onef T., Olar RI. - Beton armat, U.T.Pres, Cluj-Napoca, 2003 67. Onet T., Tertea I. ~ Proiectarea betonului structural, Casa Cartii de Stiinta, Cluj-Napoca, 1992 68, Paulay T., Bachmann H., Moser K. — Proiectarea structurilor de beton armat ta actiuni seismice (traducere din limba germand: Erdbebenbemessung von stahlbetonhochbauten), Editura Tehnicd, Bucuresti, 1997 69. Polényi S., Brandt T. — Beton Atlas. Entwerfen mit Stablbeton im Hochbau. Verlag Bau + Technik, Diisseldorf, 2002 70. Popa V., Cotofana D. - Evaluarea deplasatii capabile a stalpilor de beton armat proiectati si detaliati conform normelor Roménesti, A 3-a Conferin{a National de Inginerie Seismic’, Bucuresti, 2005, 71. Popescu Hr., Elenbogen Parametrii de proiectare pentru beton armat, Dimensionare rapid, Editura Didactica si Pedagagica, Bucuresti, 1979 72. Postelnicu T., Munteanu M. ~JBeton armat, Partea Il, Calculul elementelor de beton armat, Matrix Rom, Bucuresti, 2006 ? 73, Postelnicu T., Pascu R, ~ Elemente de noutate privind proiectarea structurilor de beton afmat in prevederile P100-1/2003, Buletin AICPS 2/2006 74, Postelnicu T., Zamfirescu D. ~ Codul de evaluare seismic& P100, Partea I. 3 Concepte si metode, A 3-a Conferin\a Nationala de Inginerie Seismic, Bucuresti, 2005 75. Pop V., Popa A., Roman F., Fosti V., Fetea L., Muresan F. ~ Proiectarea fundafilor. Atelierul de multiplicare, Institutul Politehnic Cluj Napoca, 1986 76. Quast U. ~ Verfahrensgerechte Berticksichtigung des Kriechens bei programmgesteuerter Berechnung schlanker Stahlbetonstibe, Bauingenieur 53 (1978) 77. Schneider K. — J, — Bautabellen mit Berechnungshinweisen und Beispielen, 7. Auflage 1986. ‘Wemer-Verlag 78. Schneider. K J, und... Bautabellen fiir Ingenieure mit Berechnungshinweisen und Beispielen, 15 Auflage Verlag Werner, Diisseldorf, 2002 79. Seiler H. ~ Brandschutz nach Eurocode 2. Fire design to Eurocode 2, Betonwerk + Fertigteil- technik 1996/12 80, Sigrist V.—Unterlagen zur Vorlesung Stahlbetonbau I, TU Hamburg-Harburg, 2003 81, Schmalhofer O. ~ Hallen aus Beton ~ Ferigteilen, Ernst & Sohn, Berlin, 1995 82. Steinle A., Hahn V. ~ Bauen mit Betonfertigteilen im Hochbau, Editura Ziblin AG, Berlin, 1988 83. Stempniewski L. ~ Stahlbetonbau, Elements des Stahlbetonbaus. Universitit Karlsruhe, Institut fir Massivbau und Baustofftechnologie Wintersemester 2003/2004 84, Stoian V., Clipii T., Ciuhandu Gh., Dan S. - Conformarea antiseismica a elementelor de beton armat prin procedeul modelelor de bare, a XVI-a Conferinji Nationala pentru Beton, Brasov, 1994 85, Stoian V., Clipii T., Pintea D. ~ Numerical applications of the strut and tie method. Proceedings of the Intemational Symposium Composite materials, elements and structures for construction‘. Timisoara Academic Days 10-th Edition, 2007 86, Szalai K. — Vasbetonszerkezetek, Vasbeton-szilardsagtan, Tankényvkiad6, Budapest, 1988 87. Tertea I. ~ Betonul precomprimat. Bazele proiectarii, Editura Tehnicd, Bucuresti, 1981 88. Tertea I., One} T., Pacurar V, ~ Proiectarea betonului armat, Editura Didactica si Pedagogicé, Bucuresti, 1985 89. Tertea I., Onet T., Viorel G., Pacurar V., Kiss Z., Magureanu C. - Proiectarea betonului precomprimat. vol. I, Atelierul de multiplicare al Institutului Politehnic Cluj-Napoca, Cluj- ‘Napoca, 1986 90. Thomsing M. - Spannbeton, Grundlagen Berechnungsverfahren Beispiele, 3 Auflage, B.G. Teubner, Stuttgart Leipzig-Wiesbaden, 2002 91. Tuns L., Rapiscd P., Tamas F. — Issues concerming the rehabilitation of some structural elements of reinforced concrete by coating them in a rigid layer of reinforced concrete and high-quality concrete, Proceedings of the International Symposium ,Composite materials, elements and structures for construction". Timisoara Academic Days 10-th Edition, 2007 92. Voda LP., Mihai P., Florea N., Gherman L. - The Influence of climate change on the durability of conerete structures, Proceedings of the Intemational Symposium ,,Composite materials, elements and structures for construction. Timisoara Academic Days 10-th Edition, 2007 93, Voda LP., Mihai P., Florea N., Gherman L. — Evaluation method of durability in concrete structures ~ state of the art Report, Proceedings of the International Symposium Composite materials, clements and structures for construction“. Timisoara Academic Days 10-th Edition, 2007 94, Zilch K., Staller M., Jahring A. — Vergleichende Untersuchungen zur berechnung Kippgefiihrdeter Stahlbeton- und Spannbetontriger nach Theorie I. Ordnung, Bauingenieur 72, 1997 384