P. 1
calcul transformator

calcul transformator

|Views: 368|Likes:
Published by Marius Iggy

More info:

Published by: Marius Iggy on Dec 11, 2010
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as ODT, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

11/19/2014

pdf

text

original

TRANSFORMATORUL DE RETEA

Transformatoarele de retea sunt necesare pentru obtinerea tensiunilor alternative care se redreseaza in alimentatoare, sau in aparatele cu tuburi electronice, ofereau si tensiunea alternativa, sub intensitate ralativ mare, pentru alimentarea filamentelor tuburilor. Tinand seama si de necesitatea de izolare desavarsita a montajelor de reteaua de curent alternativ, folosirea transformatoarelor de retea este singura posibilitate de adoptat pentru evitarea unor accidente prin electrocutare, sau a deteriorarii altor aparate, de alta constructie care se conecteaza la aparatura confectionata de amator. De aceea, pe langa dimensionarea corespunzatoare a oricarui transformator, se pune foarte serios problema izolatiei cat mai bune intre primarul transformatorului, alimentat de retea si secundarele transformatorului care alimenteaza montajul si care au contact cu sasiul montajului. In comert exista o mare diversitate de transformatoare de reatea, gata confectionate. Multe asemenea transformatoare pot fi procurate din aparatura veche, buna de demontat, care folosea tuburi electronice. De cele mai multe ori, asemenea transformatoare au un gabarit necorespunzator, sau ofera in secundar tensiuni care nu se potrivesc de fel cerintelor amatorului. In asemenea cazuri, mai ales atunci cand se urmareste obtinerea unui montaj modern, compact, eventual miniaturizat, se recomanda ca amatorul sa-si confectioneze singur transformatoarele de care are nevoie. Pentru unele montaje simple se pot utiliza transformatoare de sonerie, scoase din carcasa lor. Asemenea transformatoare, din cauza izolatiei foarte bune, folosind o carcasa sectionata, pot alimenta chiar mici amplificatoare, pana la o putere de 5...6W, cu tranzistoare de putere medie sau circuite integrate; dar au un camp magnetic de dispersie foarte mare, producand brum prin inductie magnetica in montajul pe care-l alimenteaza. O alta posibilitate, cu fiabilitate foarte buna si cu un camp dispers magnetic minim, consta in folosirea unor transformatoare de iesire de cadre, de la televizor. De obicei, un asemenea transformator are o izolatie deosebit de buna intre primar si secundar si asigura o tensiune in preajma valorii de 12V in secundar, daca primarul sau se conecteaza la reteaua de 220V. Se recomanda ca tolele acestui tip de transformator sa se reaseze in stare alternata. Atat in cazul transformatoarelor de sonerie cat si a transformatoarelor de iesire de cadre, eventual si audio, numarul de spire din secundar si grosimea sarmei de bobinaj pot fi modificate de amator prin rebobinare, functie de cerintele montajelor de alimentat. De asemenea, amatorul poate recupera transformatoare cu unele bobinaje intrerupte sau arse, cu carcase lovite sau sparte. In acest caz se desfac tolele cu toata atentia, pentru a nu se rani mainile, apoi tolele se strang in manunchi cu ajutorul unor bucati de sarma, astfel ca sa nu se risipeasca. Pachetul de tole E+I astfel obtinut se ambaleaza in foita de plastic sau hartie, notandu-se citet sectiunea miezului in centrimetrii patrati. Sarma de bobinaj se desface de pe carcasa originala si se infasoara pe mici mosorase de lemn, metal sau plastic - cum sunt de pilda mosorasele de la filmele fotografice 6X 9, carora li se perforeaza axial un orificiu de 6 mm diametru, la fel cu atentie, pentru a nu se leza mainile. Pe capacelul mosorelului se noteaza prin zgariere diametru sarmei. Miezurile de tole si sarma de bobinaj pot fi folosite la confectionarea unor transformatoare, dupa necesitati. Conductorul de bobinaj cu izolatie arsa trebuie dat la deseuri, deoarece in cazul refolosirii lui intr-un transformator, acesta va lua foc de la prima proba. Sarma arsa poate fi totusi folosita pentru conexiuni dezizolate, la mici lucrari artizanale, in cazul sarmei cu diametru de peste 0.5mm, necesara la bobinaj in cantitate mica, se poate incerca reizolarea ei prin pensulare cu vopsea nitrocelulozica sau de ulei, care mentine izolatia si lasand distanta suficienta intre spire. Transformatoarele de retea provenite de la montaje electronice vechi, cu tuburi electronice, care corespund ca putere, deci ca suprafata a sectiunii scopurilor unei constructii noi cu tranzistoare, vor fi debobinate numai de secundare, primarul lasandu-se intact, intrucat sectiunea conductorului de bobinaj si numarul de spire corespunde optim puterii absorbite de

5 60/S ( F. Astfel se obtine o autonomie totala a celor doua canale din amplificatorul stereo. Puterea in wati se noteaza cu P. care duce la o stricare a gabaritului dorit pentru montaj. devine o solutie posibila si avantajoasa la alte constructii. In plus este o solutie ieftina.3A.5 18 15 12.5 11.5 10 9 . de dimensiuni mai mici. Putere absorbita de primar [W] 1. Aceste secundare vor fi bineinteles rebobinate de catre amator. se poate utiliza un artificiu si anume. imposibilitate de a avea reactii mutuale prin surse de alimentare.2 10 60/S ( Riscant ) [spire / volt] 40 26. bobinate pe miezuri de transformatoare de iesire de cadre sau audio de televizor. in care S este notatia pentru suprafata sectiunii exprimata in centrimetri patrati.8 11.5 11.3)=10+1.5 3 3. Suprafata de miez care se cere folosita poate fi obtinuta printr-o formula empirica simpla si anume S2=P.2 ore.transformator de la retea. pentru a obtine rezultate bune. calculat confortabil cu 50/S. fie cele doua transformatoare avand secundarele conectate in serie sau paralel fiecare cu ale celuilalt. care se preia de catre noile secundare. care inseamna o tensiune necesara de 20V la o intensitate de 0. functie de cerintele montajului care se realizeaza.2 60/S ( Economic ) [spire / volt] 45 30 22. De exemplu. cu formula 40/S. usor de obtinut prin fazarea corespunzatoare a primarelor. Daca un montaj stereo. cere un transformator de retea de dimensiuni prea mari. Larg ) [spire / volt] 60 40 30 24 20 17 15 13. un transformator necesita in secundar o putere 10W.5)+(6x0.8 adica aproximativ 12W. apoi sistemul de transformator obisnuit. pentru obtinerea unui miez mai mare.5 2 2.dar identice . o reducere importanta a campurilor magnetice parazitare date de miezurile celor doua transformatoare.5A. un secundar pentru alimentarea unui beculet pilot de 6V/0. cu scapari magnetice minime. In general. eventual. fiecare transformator alimentand cate o celula de redresare si filtrare separata. pentru diverse cazuri.. In cazul unui singur secundar. de pilda. Tabelul I: Alegerea sectiunii miezului in functie de puterea absorbita de la retea si numarul de spire pe volt la primar. De asemenea..5 4 4. pentru economie de cupru cu 45/S si sistemul cel mai riscant.5 20 16 13. montajul stereo poate fi alimentat prin doua transformatoare separate de retea.3 25 20 16. Se prefera folosirea tabelului I. Suma puterilor va fi de (20x0. pornind de la transformatoarele speciale pentru aparataj III-FI.. Pentru proiectarea rapida a oricarui transformator de retea se procedeaza in felul urmator: In primul rand miezul transformatorului nu se alege la intamplare.8=11. la mai multe secundare se face suma puterilor. nu se vor face economii nejustificate la alegerea transformatorului de retea. pentru transformatoare care nu pot fi utilizate decat un timp limitat la 1. se ia in considerare puterea absorbita numai de el. care alimenteaza un anumit montaj. fie. plasate de o parte si de alta a amplificatorului.5 3 6 10 15 20 25 30 Sectiunea miezului (S) [cm2] 1 1.3 60/S ( Larg ) [spire / volt] 50 33. ci se calculeaza functie de puterea absorbita de secundarele transformatorului. care ofera mai multe variante. un sistem economic. cum si suprapunerea a doua miezuri mai mici .5 14. calculate empiric cu formula 60/S. o echilibrare a greutatii amplificatorului stereo.3 12.

Prin aceasta a doua solutie se obtine economie de spatiu in fereastra de bobinaj. Se admite cateodata o derogare de la aceste considerente si anume in cazul alimentarii etajelor finale in contratimp clasa B: calculul transformatorului de retea poate fi datorat unei puteri absorbite nu de 100% cat ar cere montajul final la putere maxima. se lucreaza fara gres cu formula S2=P.4 5.6 7. se calculeaza puterea absorbita in primar pentru dimensionarea sarmei folosite in infasurarea bobinajului primar.6 4. Pentru miezuri cu valori intermediare este bine sa se aplice calculul potrivit unui miez imediat mai mic ca valoare. functie de putere.8 3.5 6.5 5 4. de exemplu in cazul unui miez de 4.2 3 7 6.. in caz ca se utilizeaza tola de ferosiliciu nu mai groasa de 0. cere bobinarea a doua infasurari pentru 110V fiecare. pentru ca transformatorul sa aiba un coeficient mare de siguranta in functionare si ca in constructia lui sa se puna suficiente straturi de izolatie intre straturi. care inseriat cu primul sa totalizeze de la cap la cap 220V. Daca se procedeaza invers.5 4 3. ar rezulta necesitatea unui miez de circa 4cm2. Reamintim faptul ca suprafata sectiunii miezului oricarui transformator se obtine inmultind inaltimea pachetului de tole.5 6..7 6 5. amandoua bobinate cu un conductor cuvenit numai legarii la reteaua de 220V. se va incinge sub sarcina. Se prefera totdeauna alegerea unui miez eventual mai mare decat cel rezultat din calcul. exprimat in amperi. care exprima grosimea stratului de foita sau vopsea depusa pe fiecare tola in vederea izolarii curentilor vagabonzi. Deci. In cazul tolelor de calitate mai inferioara.2 5. Prima cere bobinarea unui primar pentru 120V cu sarma de un anumit diametru rezultat din calcul.7 3. precum si micile neuniformitati de planeitate a tolelor. mai ales intre primar si secundare.35mm. dar care complica intrucatva sistemul de comutare al sectiunilor din care e alcatuit primarul. in care I este intensitatea curentului.3 4 10 8.6 3. Se pot folosi alte doua metode. cu strat de lac sau foita.6 3.3 7.6 5 4. O a doua solutie.6 5. iar in continuare.7 5 4. ci numai 70%.5cm2.120V.40 55 75 100 125 155 190 225 265 310 350 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 12 10 8.10%. transformatorul nu va oferi rezultate optime. Presupunem ca transformatorul este pentru un aparataj portabil care trebuie alimentat la retelele de 120 si 220V. conectate in paralel pentru 110. intrucat etajul final clasa B are un consum variabil.6 x radical(I). deci un lucru bun. sau se utilizeaza .5 4 3.. Ar fi nepractic si neeconomic. se poate constata faptul ca se poate utiliza un miez de 3cm2.2 6. totul fiind exprimat in centimetri patrati. portiunea pe care se executa bobinajele. fapt care nu este de dispretuit mai ales la tolele de tip "economic". Sectiunea de 100V se va bobina cu sarma mai subtire. O data ales miezul in functie de puterea consumata in secundar. cu latimea lamei centrale. se calculeaza valorile cuvenite unui miez de 4cm2.. mult mai economica. cele mai usor de procurat.5 3. valoare fixata larg. Nu este rational sa se bobineze doua primare separate pentru fiecare tensiune de retea in parte. corezpunzand unei puteri de circa 16W. luandu-se un miez de dimensiune inferioara cerintelor. Din tabel.5 4 3.6 Revenind la cazul transformatorului cu un consum de 12W. corespunzand unei puteri acoperitoare de 15W.8 2. la un miez de tole de foarte buna calitate.5 5 4.3 8 7. inca un bobinaj de circa 100V. Diametrul sarmei folosite la bobinarea primarului se poate calcula pe formula foarte simpla 0. Rezultatul sigur va fi majorarea factorului de siguranta in functionare.5 3 2. sau conectate in serie pentru 220V. Din inaltimea pachetului de tole se va scadea 5. ajung 3cm2.

00/0. iar restul pana la 220V va fi bobinat cu sarma de 0. conectate serie sau paralel.28 0. mai precis.45 0. Suprafata miezului (S) [cm2] 1 1. Revenind la cazul transformatorului cu posibilitate de doua tensiuni de alimentare. diametrul sarmei folosita la bobinarea primarului poate fi usor calculata in felul urmator: puterea fiind de circa 12W.20/0. si diametrul optim de sarma de bobinaj in primar. Cu mici exceptii este tocmai ceea ce se doreste. deci economie de sarma si spatiu de bobinaj. la 120V se obtin 12:120=0.55/0.25 0.30/0. dar se pot face si unele economii.50 0. in cazul ales.32 0.22 0.08 0.5 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Pentru 60/S 120V/220V (F. Astfel. acceptabil si 40/S admisibil numai la limita. iar 50 frecventa retelei de 50Hz.6 spire x 220V = 2772 spire.45/0. asa cum se procedeaza si in industrie. S reprezentand sectiunea miezului in centimetri patrati.08/0.70/0.0.05A.85/0. Economia de spatiu de bobinaj devine evidenta.95/0. se foloseste numai ultima cifra care indica diametrul sarmei folosita la intregul primar al transformatorului. In cazul alegerii variantei economice de bobinaj.18 0. Prima cifra este pentru sectiunea de 120V.90/0. Tabelul II: Numarul de spire al primarului la transformatorul de retea alimentat la 120V si 220V. conform si unor formule de calcul 60/S. In caz ca se simplifica transformatorul.42 0.80 .15mm diametru. fiind bobinat direct numai pentru o tensiune in primar de 220V. Un asemenea exemplu de calcul ar duce la un transformator optim dimensionat.32/0. Pentru aparatura care se foloseste mult timp.16 0.65/0. avand pentru 120V diametrul de 0. pentru aparataj care trebuie alimentat numai un timp foarte scurt. pentru ambele sectiuni.60 0. iar la 220V rezulta o intensitate in primar de 12:220=0... numarul de spire pe volt va fi de 12.5 2 2.5 3 3. apoi a unor formule de calcul 45/S.35/0.70 1. fara surprize neplacute se prefera datele din tabel calculate pentru 50/S.60/0.37/0.22. In tabelul II este indicat.tabelul II.65 0. unde valorile sunt aproximativ aceleasi cu ale calculului empiric.larg) [spire] 7200/13200 4800/8800 3600/6600 2880/5280 2400/4400 2040/3740 1800/3300 1600/2930 1440/2640 1200/2200 1030/1885 900/1650 800/1465 720/1320 655/1200 600/1100 550/1010 510/940 480/880 Pentru 50/S 120V/220V (Larg) [spire] 6000/11000 4000/7325 3000/5500 2400/4400 2000/3670 1720/3200 1500/2750 1340/2450 1200/2200 1000/1850 860/1570 750/1375 667/1220 600/1100 545/1000 500/920 460/850 430/785 400/740 Pentru 45/S 120V/220V (Economic) [spire] 5400/9900 3600/6600 2700/4950 2160/4000 1800/3300 1600/2850 1350/2475 1200/2200 1100/2000 900/1650 770/1420 675/1240 600/1100 540/990 500/900 450/825 420/760 385/710 360/660 Pentru 40/S 120V/220V (Riscant) [spire] 4800/8800 3200/5900 2400/4400 2000/3520 1600/3000 1400/2600 1200/2200 1100/2000 960/1760 800/1465 685/1260 600/1100 535/980 480/880 440/800 400/740 370/680 340/630 320/585 Diametru conductor emailat [mm] 0.37 0.18/0.22/0. cu doua sectiuni a cate 110V fiecare.15mm diametru. se va folosi numai conductor de 0. Sarma de bobinaj se alege din tabel. fapt care permite un numar mai mic de spire.15/0. Asa cum s-a spus si mai sus.07 0.1A. Din raport se obtine numarul de spire la 1V tensiune de retea. de supradimensionare pentru aparatura de mare calitate.12 0. numarul de spire poate fi calculat cu ajutorul formulei epirice 50:S. In tabelul II se indica posibilitatile de realizare economica.25mm. poate "prea solid".15 0. admitand incarcarea mai mare a miezului.10/0. de asemenea pentru economisire de timp.5 4 4. a doua pentru continuarea pana la 220V.55 0.

Carcasa rigidizata prin uscare se fixeaza cu ajutorul unui dispozitiv "fluture".7 3.5 3.7 3.larg) [spire] 66 44 33 27 22 19 17 15 13 11 10 9 7.prespan . ca in figura 1.5 4 3.5 2 2.2 40/S (Riscant) [spire] 45 29 22 18 15 13 11 10 9 7 6 6. sau pe un simplu ax cu manivela. Tabelul III: Numarul de spire/volt la secundar. Oricum s-ar proceda. pe un ax de otel de 6mm.5 3 3. fixat in mandrinul unei masini de gaurit manuale. sau hartie groasa parafinata. Peste primar se infasoara doua-trei straturi de hartie uleiata.2 3 Avand astfel datele precise pentru bobinaj. lunga exact cat sa se petreaca peste stratul de bobinaj anterior. unde se gasesc toate datele necesare. Asamblarea carcasei se face prin lipire cu lac nitrocelulozic. Suprafata miezului (S) [cm2] 1 1.5 5 4. Numarul de spire/volt se va inmulti cu tensiunea secundara necesara).Secundarele se dimensioneaza ca diametru si numar de spire cu ajutorul tabelului III. cu scopul maririi izolatiei. fiecare strat izolandu-se cu foita parafinata de condensator.5 5 4. (Precizie suficienta pentru tole de ferosiliciu de 0.5 4 3.5 5 4. in caz ca amatorul nu poseda o masina de gaurit.5 3. se poate trece la confectionarea transformatorului.de circa 1mm grosime.5 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Pentru 60/S (F.5 6 5.5 6. usor de confectionat din tabla zincata.5 4 4. Pentru infasurarea conductorului de bobinaj se confectioneaza o carcasa de carton electrotehnic .5 5 4.35mm grosime.5 45/S (Economic) [spire] 50 33 25 20 17 14 12 11 10 8 7 6 5. .5 4.7 3. De asemenea se mareste izolatia intre straturile secundare separate. spira langa spira. taiata la formatul latimii carcasei.5 4 3.2 50/S (Larg) [spire] 55 36 28 22 18 16 14 12 11 9 8 7 6 5. bobinajul trebuie executat strans.

Apoi in carcasa se introduc tolele alternate. cu miez pana la 4cm2 se admite bobinarea sarmei in "vrac". pe care se fixeaza cu cositor capetele bobinajelor. pe care se noteaza cu tus negru semnificatia bornelor. intre sutele de spire bobinate in primar. Pentru conductoarele mai groase de 1mm se admit si alte tipuri de izolatie. Pentru conductoarele de bobinaj cu diametru mai mic de 0. de-a valma. la diferente de potential mai mari de 25V. sarma utilizata. pe cealalta secundarul. Pentru compactare se poate bate miezul usor cu o bucata de lemn. . sau sa atinga ultimul strat de bobinaj. adica tip mosor. Capetele primarului se vor scoate pe un perete al carcasei. cu precautia ca totusi.1 O metoda foarte buna de constructie este confectionarea carcasei sectionate a transformatorului. astfel ca sa nu existe nici un spatiu intre bucatile de tola care alcatuiesc miezul. astfel ca sa fie asigurat impotriva ruperii accidentale. Izolatia sarmei va avea de suferit. Se pot strecura bucati de prespan intre bobinaj si tole pentru a rigidiza ansamblul. Pentru transformatoarele mici. in pofida altor portiuni. tubulete diverse strecurate prin bobinaj. Conductorul de bobinaj in toate cazurile va fi din cupru. la absenta oricarui bazait mecanic. "fara burta". ca in figura 63. numarul de spire.Fig. de carton subtire. izolat cu email si lac. In nici un caz nu se va folosi pentru impregnare smoala sau straturi de izolatie din polivinil. sa se intercaleze straturi de hartie subtire parafinata. Bobinajul trebuie executat si in acest caz atent. dar operatia este destul de gingasa si neplacuta. tensiunea data. Pe carcasa se fixeaza cleme de tabla de fier sau alama.3mm se prefera sa se puna capatul de sarma al bobinajului sub forma de lita torsionata. Sarma de izolatie cu vinilin se deterioreaza usor la incingere. operatie care duce la o imbunatatire substantiala a izolatiei. Peste bobinaje se aplica un ultim strat de protectie. In tabelul IV se dau diametrele conductoarelor functie de intensitatea de curent. adica fara umflaturi rezultate din suprapunerea exagerata a unor straturi de sarma pe unele portiuni ale carcasei. pe o sectiune se bobineaza primarul. fapt care nu este de dorit. plastic. Ideal ar fi sa se fiarba cateva minute tot transformatorul in parafina topita. secundarele pe celalalt perete. transformatorul va avea viata scurta. dupa uscarea insertiilor spirele insuficient fixate vor vibra. Si la bobinajul in vrac se vor aplica precautii serioase de izolare intre primar si secundar si intre secundarele separate. Foarte multa atentie pentru ca tolele sa nu taie carcasa.

5 2. a transformatorului.3 1. Numarul de spire pentru primar si secundar.08 0. rezultate din calcule sau consultarea tabelelor anexate.07 0. permite ca din tabelul V sa se obtina imediat o .17 0.50 0.8 1.30 0.aluminiu sau alama. cu anumite diametre de sarma.5 125 150 200 300 400 500 700 1 2 3 4 5 6 10 15 [A] " " " " " " " Transformatorul terminat va fi fixat cu buloane in montura lui de prindere.09 0.0 2.15 0. in sensul ca numarul de spire determinat prin calcul trebuie sa incapa in intregime pe carcasa.35 0. intr-un anume spatiu disponibil.40 0.12 0. preferabil diamagnetica .45 0.25 0. rezultate din masurarea sub tensiune.0 1.10 0.27 0. sau se va confectiona un "pantalon" din tabla.6 0.06 0.Diametrul conductorului emailat (inclusiv izolatia) [mm] 0.20 Intensitatea curentului [mA] 4 6 8 10 12 15 25 50 75 100 0. Din aria rezultata. se scade circa 10% pentru o izolatie de foarte buna calitate. Calculul estimativ se face astfel: Se determina aria ferestrei unei tole care serveste la alcatuirea pachetului necesar transformatorului. Uneori amatorul este pus in situatia de a evalua posibilitatile de realizare ale unui transformator. Ultima operatie este notarea pe stratul de protectie de peste bobinaj a unor date suplimentare.1 1. In acest scop se dovedeste util tabelul V care mentioneaza numarul de spire pe centimetrul patrat de suprafata a ferestrei tolei. exprimata in cm2.05 0.

Oprescu .50 0.30 0.40 5000 3200 2500 2000 1600 1400 1100 900 650 480 375 Numarul spire Numarul spire 0.35 0.situatie clara a posibilitatii de a introduce pe carcasa numarul de spire cerut de transformator.10 0. In felul acesta amatorul nu va fi pus in situatia de a incepe un bobinaj fara a fi sigur ca incape in intregime in spatiul disponibil.70 0.22 0.50 250 175 130 100 90 70 55 50 40 35 30 Nota: Acest material a aparut in cartea: Caleidoscop de electronica de George D.00 1.14 0.90 1.20 0.20 1. Operatia trebuie neaparat facuta inainte de a bobina pe tole de format "economic". pe un miez de tole cu fereastra prea mica.60 0.16 0.25 0. care au o fereastra foarte ingusta.10 1. existand in cazul unui transformator mai complicat. posibilitatea foarte neplacuta de a nu mai putea introduce o carcasa umflata de prea multa sarma.18 0.12 0.30 1.80 0. Numarul de spire pe centimetrul patrat Diametrul conductorului emailat [mm[ Diametrul conductorului emailat [mm] 0.40 1.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->