TRANSFORMATORUL DE RETEA

Transformatoarele de retea sunt necesare pentru obtinerea tensiunilor alternative care se redreseaza in alimentatoare, sau in aparatele cu tuburi electronice, ofereau si tensiunea alternativa, sub intensitate ralativ mare, pentru alimentarea filamentelor tuburilor. Tinand seama si de necesitatea de izolare desavarsita a montajelor de reteaua de curent alternativ, folosirea transformatoarelor de retea este singura posibilitate de adoptat pentru evitarea unor accidente prin electrocutare, sau a deteriorarii altor aparate, de alta constructie care se conecteaza la aparatura confectionata de amator. De aceea, pe langa dimensionarea corespunzatoare a oricarui transformator, se pune foarte serios problema izolatiei cat mai bune intre primarul transformatorului, alimentat de retea si secundarele transformatorului care alimenteaza montajul si care au contact cu sasiul montajului. In comert exista o mare diversitate de transformatoare de reatea, gata confectionate. Multe asemenea transformatoare pot fi procurate din aparatura veche, buna de demontat, care folosea tuburi electronice. De cele mai multe ori, asemenea transformatoare au un gabarit necorespunzator, sau ofera in secundar tensiuni care nu se potrivesc de fel cerintelor amatorului. In asemenea cazuri, mai ales atunci cand se urmareste obtinerea unui montaj modern, compact, eventual miniaturizat, se recomanda ca amatorul sa-si confectioneze singur transformatoarele de care are nevoie. Pentru unele montaje simple se pot utiliza transformatoare de sonerie, scoase din carcasa lor. Asemenea transformatoare, din cauza izolatiei foarte bune, folosind o carcasa sectionata, pot alimenta chiar mici amplificatoare, pana la o putere de 5...6W, cu tranzistoare de putere medie sau circuite integrate; dar au un camp magnetic de dispersie foarte mare, producand brum prin inductie magnetica in montajul pe care-l alimenteaza. O alta posibilitate, cu fiabilitate foarte buna si cu un camp dispers magnetic minim, consta in folosirea unor transformatoare de iesire de cadre, de la televizor. De obicei, un asemenea transformator are o izolatie deosebit de buna intre primar si secundar si asigura o tensiune in preajma valorii de 12V in secundar, daca primarul sau se conecteaza la reteaua de 220V. Se recomanda ca tolele acestui tip de transformator sa se reaseze in stare alternata. Atat in cazul transformatoarelor de sonerie cat si a transformatoarelor de iesire de cadre, eventual si audio, numarul de spire din secundar si grosimea sarmei de bobinaj pot fi modificate de amator prin rebobinare, functie de cerintele montajelor de alimentat. De asemenea, amatorul poate recupera transformatoare cu unele bobinaje intrerupte sau arse, cu carcase lovite sau sparte. In acest caz se desfac tolele cu toata atentia, pentru a nu se rani mainile, apoi tolele se strang in manunchi cu ajutorul unor bucati de sarma, astfel ca sa nu se risipeasca. Pachetul de tole E+I astfel obtinut se ambaleaza in foita de plastic sau hartie, notandu-se citet sectiunea miezului in centrimetrii patrati. Sarma de bobinaj se desface de pe carcasa originala si se infasoara pe mici mosorase de lemn, metal sau plastic - cum sunt de pilda mosorasele de la filmele fotografice 6X 9, carora li se perforeaza axial un orificiu de 6 mm diametru, la fel cu atentie, pentru a nu se leza mainile. Pe capacelul mosorelului se noteaza prin zgariere diametru sarmei. Miezurile de tole si sarma de bobinaj pot fi folosite la confectionarea unor transformatoare, dupa necesitati. Conductorul de bobinaj cu izolatie arsa trebuie dat la deseuri, deoarece in cazul refolosirii lui intr-un transformator, acesta va lua foc de la prima proba. Sarma arsa poate fi totusi folosita pentru conexiuni dezizolate, la mici lucrari artizanale, in cazul sarmei cu diametru de peste 0.5mm, necesara la bobinaj in cantitate mica, se poate incerca reizolarea ei prin pensulare cu vopsea nitrocelulozica sau de ulei, care mentine izolatia si lasand distanta suficienta intre spire. Transformatoarele de retea provenite de la montaje electronice vechi, cu tuburi electronice, care corespund ca putere, deci ca suprafata a sectiunii scopurilor unei constructii noi cu tranzistoare, vor fi debobinate numai de secundare, primarul lasandu-se intact, intrucat sectiunea conductorului de bobinaj si numarul de spire corespunde optim puterii absorbite de

Astfel se obtine o autonomie totala a celor doua canale din amplificatorul stereo.5 10 9 .3 25 20 16. un sistem economic.3 60/S ( Larg ) [spire / volt] 50 33. Pentru proiectarea rapida a oricarui transformator de retea se procedeaza in felul urmator: In primul rand miezul transformatorului nu se alege la intamplare.2 ore. pentru transformatoare care nu pot fi utilizate decat un timp limitat la 1. In general. functie de cerintele montajului care se realizeaza.transformator de la retea. Aceste secundare vor fi bineinteles rebobinate de catre amator. fiecare transformator alimentand cate o celula de redresare si filtrare separata. plasate de o parte si de alta a amplificatorului. In cazul unui singur secundar. cere un transformator de retea de dimensiuni prea mari.5 60/S ( F. o reducere importanta a campurilor magnetice parazitare date de miezurile celor doua transformatoare. Suma puterilor va fi de (20x0. fie cele doua transformatoare avand secundarele conectate in serie sau paralel fiecare cu ale celuilalt. cu formula 40/S.8 11. Putere absorbita de primar [W] 1. Tabelul I: Alegerea sectiunii miezului in functie de puterea absorbita de la retea si numarul de spire pe volt la primar.8=11.5)+(6x0.5 4 4. pentru obtinerea unui miez mai mare.5 14. pentru a obtine rezultate bune. pentru economie de cupru cu 45/S si sistemul cel mai riscant. nu se vor face economii nejustificate la alegerea transformatorului de retea. fie. un secundar pentru alimentarea unui beculet pilot de 6V/0. care ofera mai multe variante. de dimensiuni mai mici. apoi sistemul de transformator obisnuit.5 11. usor de obtinut prin fazarea corespunzatoare a primarelor.8 adica aproximativ 12W. Daca un montaj stereo. Larg ) [spire / volt] 60 40 30 24 20 17 15 13. De exemplu. care alimenteaza un anumit montaj. o echilibrare a greutatii amplificatorului stereo. Puterea in wati se noteaza cu P. ci se calculeaza functie de puterea absorbita de secundarele transformatorului.5 3 6 10 15 20 25 30 Sectiunea miezului (S) [cm2] 1 1.3)=10+1. Se prefera folosirea tabelului I. montajul stereo poate fi alimentat prin doua transformatoare separate de retea. cum si suprapunerea a doua miezuri mai mici .2 60/S ( Economic ) [spire / volt] 45 30 22.. calculat confortabil cu 50/S.5 18 15 12.3A. De asemenea.5 3 3. bobinate pe miezuri de transformatoare de iesire de cadre sau audio de televizor. care inseamna o tensiune necesara de 20V la o intensitate de 0. care duce la o stricare a gabaritului dorit pentru montaj.. de pilda. se ia in considerare puterea absorbita numai de el. In plus este o solutie ieftina. care se preia de catre noile secundare.. imposibilitate de a avea reactii mutuale prin surse de alimentare. calculate empiric cu formula 60/S. la mai multe secundare se face suma puterilor.5A. eventual.5 20 16 13. pentru diverse cazuri.5 2 2. Suprafata de miez care se cere folosita poate fi obtinuta printr-o formula empirica simpla si anume S2=P. cu scapari magnetice minime. pornind de la transformatoarele speciale pentru aparataj III-FI. un transformator necesita in secundar o putere 10W. devine o solutie posibila si avantajoasa la alte constructii. se poate utiliza un artificiu si anume.5 11.dar identice .3 12. in care S este notatia pentru suprafata sectiunii exprimata in centrimetri patrati.2 10 60/S ( Riscant ) [spire / volt] 40 26.

3 8 7.5 6. conectate in paralel pentru 110.5 3. cu latimea lamei centrale. exprimat in amperi. In cazul tolelor de calitate mai inferioara. Deci.6 5 4.120V. Pentru miezuri cu valori intermediare este bine sa se aplice calculul potrivit unui miez imediat mai mic ca valoare. in caz ca se utilizeaza tola de ferosiliciu nu mai groasa de 0. amandoua bobinate cu un conductor cuvenit numai legarii la reteaua de 220V. care exprima grosimea stratului de foita sau vopsea depusa pe fiecare tola in vederea izolarii curentilor vagabonzi.5cm2. Prin aceasta a doua solutie se obtine economie de spatiu in fereastra de bobinaj.5 5 4. inca un bobinaj de circa 100V..2 5. Ar fi nepractic si neeconomic. iar in continuare. corezpunzand unei puteri de circa 16W.. care inseriat cu primul sa totalizeze de la cap la cap 220V.5 4 3.6 x radical(I). luandu-se un miez de dimensiune inferioara cerintelor. sau conectate in serie pentru 220V.4 5. Rezultatul sigur va fi majorarea factorului de siguranta in functionare. se va incinge sub sarcina.10%. de exemplu in cazul unui miez de 4. Se admite cateodata o derogare de la aceste considerente si anume in cazul alimentarii etajelor finale in contratimp clasa B: calculul transformatorului de retea poate fi datorat unei puteri absorbite nu de 100% cat ar cere montajul final la putere maxima.5 4 3. portiunea pe care se executa bobinajele.6 5. Daca se procedeaza invers. Diametrul sarmei folosite la bobinarea primarului se poate calcula pe formula foarte simpla 0. se lucreaza fara gres cu formula S2=P.7 3. se calculeaza puterea absorbita in primar pentru dimensionarea sarmei folosite in infasurarea bobinajului primar. Presupunem ca transformatorul este pentru un aparataj portabil care trebuie alimentat la retelele de 120 si 220V.35mm.8 2.6 4.3 7. pentru ca transformatorul sa aiba un coeficient mare de siguranta in functionare si ca in constructia lui sa se puna suficiente straturi de izolatie intre straturi. se calculeaza valorile cuvenite unui miez de 4cm2. totul fiind exprimat in centimetri patrati. intrucat etajul final clasa B are un consum variabil.40 55 75 100 125 155 190 225 265 310 350 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 12 10 8.7 5 4. Se pot folosi alte doua metode. cere bobinarea a doua infasurari pentru 110V fiecare. mult mai economica.5 6. cele mai usor de procurat. cu strat de lac sau foita. Din inaltimea pachetului de tole se va scadea 5.5 5 4. corespunzand unei puteri acoperitoare de 15W. ajung 3cm2. dar care complica intrucatva sistemul de comutare al sectiunilor din care e alcatuit primarul.5 3 2. fapt care nu este de dispretuit mai ales la tolele de tip "economic". O data ales miezul in functie de puterea consumata in secundar. la un miez de tole de foarte buna calitate.6 7. Se prefera totdeauna alegerea unui miez eventual mai mare decat cel rezultat din calcul. in care I este intensitatea curentului. Din tabel.7 6 5.2 6. ar rezulta necesitatea unui miez de circa 4cm2. Nu este rational sa se bobineze doua primare separate pentru fiecare tensiune de retea in parte.2 3 7 6.. transformatorul nu va oferi rezultate optime. deci un lucru bun.6 3.3 4 10 8. se poate constata faptul ca se poate utiliza un miez de 3cm2.6 Revenind la cazul transformatorului cu un consum de 12W. mai ales intre primar si secundare. sau se utilizeaza .6 3. ci numai 70%. O a doua solutie. Sectiunea de 100V se va bobina cu sarma mai subtire. precum si micile neuniformitati de planeitate a tolelor. valoare fixata larg. functie de putere.5 4 3. Prima cere bobinarea unui primar pentru 120V cu sarma de un anumit diametru rezultat din calcul.8 3.. Reamintim faptul ca suprafata sectiunii miezului oricarui transformator se obtine inmultind inaltimea pachetului de tole.

25mm.45/0.45 0.28 0. S reprezentand sectiunea miezului in centimetri patrati. numarul de spire pe volt va fi de 12. de supradimensionare pentru aparatura de mare calitate.5 3 3. conectate serie sau paralel. Revenind la cazul transformatorului cu posibilitate de doua tensiuni de alimentare.70 1.35/0. Asa cum s-a spus si mai sus. fapt care permite un numar mai mic de spire.08/0. poate "prea solid". cu doua sectiuni a cate 110V fiecare. iar 50 frecventa retelei de 50Hz. mai precis.07 0. In cazul alegerii variantei economice de bobinaj. acceptabil si 40/S admisibil numai la limita. asa cum se procedeaza si in industrie.. iar restul pana la 220V va fi bobinat cu sarma de 0. In tabelul II este indicat.60/0.85/0. unde valorile sunt aproximativ aceleasi cu ale calculului empiric. pentru aparataj care trebuie alimentat numai un timp foarte scurt. la 120V se obtin 12:120=0. se foloseste numai ultima cifra care indica diametrul sarmei folosita la intregul primar al transformatorului.37 0. Prima cifra este pentru sectiunea de 120V. Suprafata miezului (S) [cm2] 1 1. apoi a unor formule de calcul 45/S.42 0. dar se pot face si unele economii.15mm diametru.15mm diametru.5 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Pentru 60/S 120V/220V (F.08 0.80 . Tabelul II: Numarul de spire al primarului la transformatorul de retea alimentat la 120V si 220V. si diametrul optim de sarma de bobinaj in primar.10/0. iar la 220V rezulta o intensitate in primar de 12:220=0.50 0.larg) [spire] 7200/13200 4800/8800 3600/6600 2880/5280 2400/4400 2040/3740 1800/3300 1600/2930 1440/2640 1200/2200 1030/1885 900/1650 800/1465 720/1320 655/1200 600/1100 550/1010 510/940 480/880 Pentru 50/S 120V/220V (Larg) [spire] 6000/11000 4000/7325 3000/5500 2400/4400 2000/3670 1720/3200 1500/2750 1340/2450 1200/2200 1000/1850 860/1570 750/1375 667/1220 600/1100 545/1000 500/920 460/850 430/785 400/740 Pentru 45/S 120V/220V (Economic) [spire] 5400/9900 3600/6600 2700/4950 2160/4000 1800/3300 1600/2850 1350/2475 1200/2200 1100/2000 900/1650 770/1420 675/1240 600/1100 540/990 500/900 450/825 420/760 385/710 360/660 Pentru 40/S 120V/220V (Riscant) [spire] 4800/8800 3200/5900 2400/4400 2000/3520 1600/3000 1400/2600 1200/2200 1100/2000 960/1760 800/1465 685/1260 600/1100 535/980 480/880 440/800 400/740 370/680 340/630 320/585 Diametru conductor emailat [mm] 0.90/0. Economia de spatiu de bobinaj devine evidenta. Cu mici exceptii este tocmai ceea ce se doreste.15 0. admitand incarcarea mai mare a miezului. de asemenea pentru economisire de timp.20/0.6 spire x 220V = 2772 spire. numarul de spire poate fi calculat cu ajutorul formulei epirice 50:S.16 0. Sarma de bobinaj se alege din tabel.22.00/0.18/0.12 0. Din raport se obtine numarul de spire la 1V tensiune de retea.25 0.5 4 4. in cazul ales.65 0. Astfel.65/0. In tabelul II se indica posibilitatile de realizare economica.60 0.0. Un asemenea exemplu de calcul ar duce la un transformator optim dimensionat. pentru ambele sectiuni.5 2 2.32 0. fara surprize neplacute se prefera datele din tabel calculate pentru 50/S.55 0. In caz ca se simplifica transformatorul.22/0.37/0.05A. conform si unor formule de calcul 60/S.70/0.22 0.95/0.. Pentru aparatura care se foloseste mult timp.18 0.tabelul II. diametrul sarmei folosita la bobinarea primarului poate fi usor calculata in felul urmator: puterea fiind de circa 12W. a doua pentru continuarea pana la 220V.30/0.1A. se va folosi numai conductor de 0.55/0.32/0. deci economie de sarma si spatiu de bobinaj. fiind bobinat direct numai pentru o tensiune in primar de 220V.15/0. avand pentru 120V diametrul de 0.

prespan .de circa 1mm grosime. (Precizie suficienta pentru tole de ferosiliciu de 0.5 3. fixat in mandrinul unei masini de gaurit manuale. spira langa spira. unde se gasesc toate datele necesare. sau pe un simplu ax cu manivela. . Asamblarea carcasei se face prin lipire cu lac nitrocelulozic.5 4.7 3.7 3.2 3 Avand astfel datele precise pentru bobinaj.2 40/S (Riscant) [spire] 45 29 22 18 15 13 11 10 9 7 6 6. taiata la formatul latimii carcasei. Pentru infasurarea conductorului de bobinaj se confectioneaza o carcasa de carton electrotehnic . Oricum s-ar proceda.5 4 3. Numarul de spire/volt se va inmulti cu tensiunea secundara necesara).5 5 4. pe un ax de otel de 6mm.5 4 4.5 5 4. cu scopul maririi izolatiei. se poate trece la confectionarea transformatorului. ca in figura 1.5 6.35mm grosime. in caz ca amatorul nu poseda o masina de gaurit.5 6 5. fiecare strat izolandu-se cu foita parafinata de condensator.5 3. Carcasa rigidizata prin uscare se fixeaza cu ajutorul unui dispozitiv "fluture". usor de confectionat din tabla zincata. sau hartie groasa parafinata.5 45/S (Economic) [spire] 50 33 25 20 17 14 12 11 10 8 7 6 5.5 3 3.Secundarele se dimensioneaza ca diametru si numar de spire cu ajutorul tabelului III.5 2 2.5 5 6 7 8 9 10 11 12 13 14 15 Pentru 60/S (F. bobinajul trebuie executat strans. Tabelul III: Numarul de spire/volt la secundar. De asemenea se mareste izolatia intre straturile secundare separate.5 4 3.5 4 3.2 50/S (Larg) [spire] 55 36 28 22 18 16 14 12 11 9 8 7 6 5.7 3.larg) [spire] 66 44 33 27 22 19 17 15 13 11 10 9 7.5 5 4.5 5 4. Peste primar se infasoara doua-trei straturi de hartie uleiata. lunga exact cat sa se petreaca peste stratul de bobinaj anterior. Suprafata miezului (S) [cm2] 1 1.

fapt care nu este de dorit. Conductorul de bobinaj in toate cazurile va fi din cupru. sau sa atinga ultimul strat de bobinaj. pe o sectiune se bobineaza primarul. de-a valma. Capetele primarului se vor scoate pe un perete al carcasei. adica fara umflaturi rezultate din suprapunerea exagerata a unor straturi de sarma pe unele portiuni ale carcasei. secundarele pe celalalt perete. . cu precautia ca totusi. numarul de spire. adica tip mosor. Pentru transformatoarele mici. pe care se noteaza cu tus negru semnificatia bornelor. pe care se fixeaza cu cositor capetele bobinajelor. de carton subtire. Bobinajul trebuie executat si in acest caz atent. in pofida altor portiuni. astfel ca sa fie asigurat impotriva ruperii accidentale. tensiunea data. In tabelul IV se dau diametrele conductoarelor functie de intensitatea de curent. Pentru conductoarele mai groase de 1mm se admit si alte tipuri de izolatie. Apoi in carcasa se introduc tolele alternate. sarma utilizata. Sarma de izolatie cu vinilin se deterioreaza usor la incingere. transformatorul va avea viata scurta. astfel ca sa nu existe nici un spatiu intre bucatile de tola care alcatuiesc miezul. la absenta oricarui bazait mecanic. pe cealalta secundarul. operatie care duce la o imbunatatire substantiala a izolatiei. dar operatia este destul de gingasa si neplacuta. plastic. la diferente de potential mai mari de 25V. Pentru conductoarele de bobinaj cu diametru mai mic de 0.Fig. cu miez pana la 4cm2 se admite bobinarea sarmei in "vrac". Se pot strecura bucati de prespan intre bobinaj si tole pentru a rigidiza ansamblul. izolat cu email si lac.1 O metoda foarte buna de constructie este confectionarea carcasei sectionate a transformatorului.3mm se prefera sa se puna capatul de sarma al bobinajului sub forma de lita torsionata. Peste bobinaje se aplica un ultim strat de protectie. sa se intercaleze straturi de hartie subtire parafinata. Izolatia sarmei va avea de suferit. tubulete diverse strecurate prin bobinaj. Pe carcasa se fixeaza cleme de tabla de fier sau alama. Ideal ar fi sa se fiarba cateva minute tot transformatorul in parafina topita. Pentru compactare se poate bate miezul usor cu o bucata de lemn. intre sutele de spire bobinate in primar. Foarte multa atentie pentru ca tolele sa nu taie carcasa. dupa uscarea insertiilor spirele insuficient fixate vor vibra. In nici un caz nu se va folosi pentru impregnare smoala sau straturi de izolatie din polivinil. ca in figura 63. "fara burta". Si la bobinajul in vrac se vor aplica precautii serioase de izolare intre primar si secundar si intre secundarele separate.

27 0.45 0. permite ca din tabelul V sa se obtina imediat o . a transformatorului.Diametrul conductorului emailat (inclusiv izolatia) [mm] 0.20 Intensitatea curentului [mA] 4 6 8 10 12 15 25 50 75 100 0.0 1.06 0.5 125 150 200 300 400 500 700 1 2 3 4 5 6 10 15 [A] " " " " " " " Transformatorul terminat va fi fixat cu buloane in montura lui de prindere.12 0. rezultate din calcule sau consultarea tabelelor anexate.10 0. Ultima operatie este notarea pe stratul de protectie de peste bobinaj a unor date suplimentare. exprimata in cm2. se scade circa 10% pentru o izolatie de foarte buna calitate.35 0.8 1. Calculul estimativ se face astfel: Se determina aria ferestrei unei tole care serveste la alcatuirea pachetului necesar transformatorului. Din aria rezultata.5 2.3 1.50 0. intr-un anume spatiu disponibil.0 2.09 0.1 1. Uneori amatorul este pus in situatia de a evalua posibilitatile de realizare ale unui transformator.17 0. Numarul de spire pentru primar si secundar.05 0. preferabil diamagnetica .40 0. In acest scop se dovedeste util tabelul V care mentioneaza numarul de spire pe centimetrul patrat de suprafata a ferestrei tolei.6 0.30 0.07 0. rezultate din masurarea sub tensiune.25 0.08 0. in sensul ca numarul de spire determinat prin calcul trebuie sa incapa in intregime pe carcasa. cu anumite diametre de sarma. sau se va confectiona un "pantalon" din tabla.15 0.aluminiu sau alama.

18 0. Oprescu .14 0.00 1.60 0.20 1.10 1.30 0. pe un miez de tole cu fereastra prea mica. In felul acesta amatorul nu va fi pus in situatia de a incepe un bobinaj fara a fi sigur ca incape in intregime in spatiul disponibil.16 0. posibilitatea foarte neplacuta de a nu mai putea introduce o carcasa umflata de prea multa sarma.35 0.50 250 175 130 100 90 70 55 50 40 35 30 Nota: Acest material a aparut in cartea: Caleidoscop de electronica de George D.50 0.70 0.situatie clara a posibilitatii de a introduce pe carcasa numarul de spire cerut de transformator.20 0.90 1. Numarul de spire pe centimetrul patrat Diametrul conductorului emailat [mm[ Diametrul conductorului emailat [mm] 0. Operatia trebuie neaparat facuta inainte de a bobina pe tole de format "economic".80 0.40 1.40 5000 3200 2500 2000 1600 1400 1100 900 650 480 375 Numarul spire Numarul spire 0.25 0.12 0. care au o fereastra foarte ingusta.22 0. existand in cazul unui transformator mai complicat.10 0.30 1.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful