Inocenţă. Cine mai ştie ce mai înseamnă acest lucru?

Doar la copii mai vedem

din când în când câte o rază de lumină când văd un fluture, sau când aud o
melodie care le place. Noi am crescut, nu mai putem fi copii. Aşa ni se spune.
Dacă nu eşti matur, nu faci faţă. Iar ideea de a nu face faţă, de a fi considerat
un ratat a creat în noi frică. Teama de a nu fi judecaţi, de a nu fi acceptaţi, de
a fi consideraţi ridicoli, de a nu putea fi conform standardelor, de a nu avea
succes în viaţă şi altele de acest gen. Dar oare nu aceeaşi frică ne ţine legaţi cu
lanţuri, ne împiedică în a păşi în necunoscut şi de a experimenta, de a ne
descoperi încă puţin pe noi înşine? Nu cumva aceste limitări îngrădesc copilul
din noi, făcându-ne să nu ne mai bucurăm de viaţă?
Dar ce ar fi dacă am presupune că nu ar exista frică? Ce ai face dacă nu ţi-ar fi
frică de nimeni şi nimic? Ce ai face dacă în sufletul tău nu ar mai exista nici o
fărâmă de teamă care să te reţina din a face ceea ce vrei?

Ai dansa în ploaie?

Ai cânta din toate puterile?

 Ai sta pur şi simplu să admiri lumea, fără să îţi pese de ce zic ceilalţi?

Ţi-ai lua un rucksack cu haine în spate şi ai pleca în jurul lumii?

Este un lucru la care nici nu ne mai permitem să ne gândim. Sunt multe alte
lucruri mai importante. Dar ce poate fi mai important decât tine, decât ceea
ce vrei tu? Uităm de noi şi de ceea ce sufletul nostru vrea. Punem tot timpul
alte persoane/lucruri pe primul plan şi ne lăsăm îngropaţi de temeri de genul
“ce ar spune lumea despre mine?”, “şi dacă sunt ridicol?” sau “cum aş putea să
fac eu, om serios, acest lucru?”
Hai să lăsăm deoparte gândurile acestea pentru câteva momente şi să ne
gândim cum am completa noi următoarea frază: “dacă nu mi-ar fi frică,
aş……” Să facem acest pas în necunoscut, să vedem ceea ce ne dorim cu
adevărat, pentru noi, pentru fericirea noastră, şi apoi, de ce nu, să facem încă
un pas şi să aducem la realitate aceste dorinţe. Să redescoperim inocenţa şi
partea din noi care este lipsită de temeri. Acordaţi-vă libertatea de a vă
asculta sufletul, de a afla ce vreţi voi, în adâncul inimii voastre. Cine ştie ce
veţi găsi acolo?

Dacă nu mi-ar fi frică, aş...