PLANURILE DE SALVARE ALE “ZONEI EURO”

Rezultatele planurilor de salvare de trilioane de euro (sau dolari) , asa numitele

programe de "stimulare" guvernamentale luate de majoritatea statelor europene in urma
crizei financiare declansate in 2007 erau de asteptat. Ziarele si media in general, nu
publica si nu comenteaza mai nimic pe acest subiect in paginile sau emisiunile lor
financiare.

Este clar ca bugetele nationale nu dispun de rezervele necesare pentru a sprijini

aceste planuri de “salvare”. (vezi Grecia si Irlanda)

Prin planurile de salvare guvernele au sfârşit prin a acumula alte datorii imense. Practic,
guvernele si nu numai cele europene, sunt intr-o dependenta perpetua (pentru datorii)
fata de banci . In loc sa se instituie o procedura de administrare judiciara pentru banci,
s-a instituit pentru guverne din pacate.

Iata mai jos opiniile unor economisti recunoscuti din diverse domenii de activitate,
referitoare la situatia in care, cu buna stiinta sau nu, se afla Europa Unita (Zona Euro),
dar si America, daca analizam obiectiv situatia la nivel “macro” .

“Jacques Delpla, membru al Consiliului de Analiză Economică și Jean-Pierre Petit,

analist economic, au declarat într-un interviu pentru publicația franceză L'Expansion că
falimentele din zona euro sunt inevitabile. Jacques Delpa spune că zona euro a ajuns
în situația în care se află din cauza faptului că state precum Grecia, Portugalia, Spania
sau Irlanda au avut acces la piețele externe de capital odată cu aderarea la moneda
unică. S-au împrumutat mult, la prețuri mici, pentru cheltuielile publice sau chiar pentru
consum, fără să-și mărească și potențialul de creștere economică.

Acest balon de credit a condus la o creștere haotică a salariilor, iar competitivitatea a

scăzut pentru că au devenit foarte scumpe. Acum au un potențial de creștere negativă
și sunt supraîndatorate. Jean-Pierre Petit explică faptul că moneda unică are și ea o
vină în tot acest proces: în zona euro ergulile se conduc în funcție de două cifre, cea a
deficitului și cea a datoriei publice, fără să se ia în considerare alte mari dezechilibre
economice cum ar fi: datoria privată, balanța comercială sau bulele imobiliare.
Starea zonei euro s-a înrăutățit din cauza faptului că și-a dat singură un target pe care
nu-l poate atinge: un deficit de sub 3%.
Cu cât această țintă este mai greu de realizat cu atât riscul de faliment crește mai mult,
întrucât dobânzile de pe piețe cresc, iar finanțarea deficilor devine tot mai greu de
realizat.

Delpa este de părere că o datorie de 160% din PIB, cum va fi a Greciei în 2012 este
imposibil de plătit fără să fie restructurată. Asta înseamnă că cei care au împruumutat
Grecia sau alte state precum Spania sau Irlanda, vor pierde bani.
"În orice caz, piețele știu deja că Grecia și Irlanda nu își vor putea rambursa datoriile",
spune economistul.” Sursa : L’Expansion

“Atacurile speculative asupra monedei europene îngreunează o dezbatere adecvată

legată de viitorul Europei şi schiţarea bugetelor sale pentru perioada de după 2014,
consideră comisarul pentru Buget şi Programare Financiară al Uniunii Europene,
Janusz Lewandowski, citat de cotidianul spaniol 'Cinco dias'. Oficialul european a
recunoscut că atacurile pe care suportă euro provoacă nervozitate şi nelinişte în UE şi
fac ca statele membre să fie mai puţin solidare. În opinia comisarului european, lumea
trebuie să înţeleagă că acum Europa nu concurează numai cu Statele Unite ci este într-
o competiţie globală, cu ţări precum China, India sau Brazilie, şi numai unit Vechiul
Continent poate fi un competitor global.

Lewandowski s-a arătat preocupat de schimbările referitoare la proiectul economic al

unei Europe comune care au avut loc în opinia publică din ţări precum Olanda, deşi în
acest caz se referă mai mult la problemele legate de imigraţie, sau din Germania, care
nu vrea să fie ultimul salvator al restului UE, cetăţenii din aceste ţări alăturându-se
euroscepticilor din Marea Britanie sau Scandinavia.

În plus, acele ţări membre care nu fac încă parte din zona euro, cum este cazul
Poloniei, de unde provine şi comisarul european pentru buget, observă situaţia şi, deşi
obiectivul lor este euro, se aşteaptă la o sursă de forţă comună şi nu de probleme
comune.

Acord pe bugetele din 2011

În opinia sa, aceste ţări vor să participe la dialogul privind viitorul proiect european şi
să-i cunoască mecanismele de solidaritate şi salvare, rezistenţa la criză şi rolul Băncii
Centrale Europene, probleme la care trebuie găsite răspunsuri în 2011, 'dacă vrem să
evităm o continuare a crizei'.

În prezent, UE are probleme în a ajunge la un acord privind bugetele pentru 2011, ceea
ce se întâmplă pentru prima dată din 1984, însă Lewandowski speră ca acestea să
poată 'fi salvate' la reuniunea de săptămâna viitoare, deoarece, 'când ne lovim de un
zid mereu e posibil un compromis'.

Problema cu bugetul pe 2001 nu constă în cifre - s-a stabilit o creştere de 2,9% faţă de
2010- ci în elasticitate, apărată de Parlamentul European, dar ceea ce separă acest
organism de Consiliul European este viziunea asupra modelului de colaborare în viitor.
Dacă, în final, nu se ajunge la un acord, asta va însemna, de exemplu, 800 milioane
euro mai puţin pentru salvarea Irlandei.

Problema Spaniei

De asemenea, pentru Spania, cu o rată a şomajului foarte ridicată, ajutoarele europene

- regionale şi pentru sectorul agricol- sunt foarte importante, în opinia lui Lewandowski,
deoarece banii europeni sunt destinaţi investiţiilor şi impulsionează piaţa muncii.

Deşi s-a arătat convins că Spania nu este Grecia şi nici Irlanda, a semnalat că este un
moment foarte special pentru statul iberic, care se apără de atacurile speculative ale
pieţelor financiare sub privirile atente ale întregii Europe.

Comisarul european a dat asigurări că Europa ţine cont de situaţia Spaniei în stabilirea
viitoarelor bugete şi a subliniat că există şi o veste pozitivă, şi anume cea privind noi
ajutoare pentru industria de cărbune pentru perioada 2014-2018, care însă ar putea să
nu fie chiar atât de bună pentru ministrul spaniol al Economiei, Elena Salgado,
deoarece implică mai multe cheltuieli, a glumit Lewandowski.

Acesta s-a referit, de asemenea, la politica agrară europeană - datorită căreia se

menţine reantabilitatea sectorului - care este foarte importantă în cazul Spaniei sau al
Franţei, permiţând menţinerea locurilor de muncă în agricultură şi evitarea lăsării în
paragină a terenurilor agricole.” Sursa: Agerpres.

Dupa Grecia si Irlanda, alte tari, ca Spania, Portugalia si Belgia, par sa devina tot mai
vulnerabile în faţa speculatiilor de pe pietele financiare europene.

In Tratatul de la Lisabona se va introduce un capitol nou, prin care se autorizeaza

explicit infiintarea unui mecanism de “solidaritate financiara” între tarile din zona euro.
Acest mecanism ar urma sa intre în vigoare in decursul anului 2013.

Presedintele Herman Van Rompuy, a declarat ca practic modificarea adusa Tratatului

de la Lisabona consta în menţiunea:

"Statele din zona euro sunt autorizate sa creeze un mecanism de stabilitate care va fi
activat daca se va dovedi indispensabil pentru asigurarea stabilitatii euro. Accesul la
orice asistenta financiara in cadrul mecanismului va fi supus unei condiţionalitati stricte",
a mai declarat Presedintele Consiliului European.

Propunerea este ca modificarea Tratatului sa fie adoptata in sesiunea de primavera.

"A fost o zi foarte buna pentru Europa. S-a decis o schimbare limitata a Tratatului", a
declarat si Presedintele Comisiei Europene, Jose Manuel Barroso.
Concret, Modificarea Tratatului va fi adoptata anul viitor, in sesiunea din martie, dupa o
serie de consultari, care vor avea loc in cadrul unei proceduri de revizuire simplificata.
Tarile membre, individual, vor decide maniera de ratificare a schimbari Tratatului.

Astfel, nu ar fi nevoie de organizarea de referendumuri în niciun stat membru, plasind

astfel decizia in exclusiv in zona politicului tarilor membre si excluzind voit consultarile
publice, care ar putea fi in defavoarea acestei schimbari.
Este evident ca Uniunea Europeana, devine dupa modelul romanesc, o asociatie
privata a politicienilor de la Bruxelles, iar contribuabilul nu mai are nici-un cuvint de
spus.

Valoarea mecanismului permanent de susţinerea va fi egala cu cea a fondului actual

440 de miliarde, fond de salvare temporar care expira la jumatatea anului 2013 si care
a fost creat în urma crizei financiare din Grecia, la inceputul acestui an.

Este evident cine detine acum controlul asupra bugetelor nationale si in

consecinta, cine hotaraste cum , cind si unde trebuie cheltuiti banii. Ramine de
vazut daca expertii bancari si managerii lor, vor reusi sa administreze mai eficient
fondurile pe care le-au investit in tarile „dezvoltate” si daca populatia va fi de
acord cu politica ceva mai strinsa la punga pe care bancile si birocratia de la
Bruxelles o promoveaza cind vine vorba de programe sociale sau investitii in
bunastarea contribuabililor.

Mircea Halaciuga, Esq

0040.724581078
Finante/Servicii financiare/Investitii

Agerpres, Mediafax, Romanian Vancouver Sun,Global News,

Financial Times,Le Monde,Tribune, ,Wall Street Journal,The Washington Times,Athens News,The New York Times,USA Today

Uniunea europeana,creditare,coalitia,dosare,interne,guvern,prezidentiale,dreapta,
finante,IMF,liberalism,marea neagra,lege,europarlamentare,parlament

Uniunea europeana,creditare,coalitia,dosare,interne,guvern,prezidentiale,dreapta,
finante,IMF,liberalism,marea neagra,lege,europarlamentare,parlament,constitutie,leu,dolar,euro,masuri
anticriza,fmi,TAGS