CUPRINS

I. Introducere.....................................................................................................................................2
II. Tehnologii de achiziție....................................................................................................................3
II.1. Scanner-e 3D cu contact..............................................................................................................3
II.2. Scanner-e fără contact active......................................................................................................4
II.2.1.Time-of-flight.........................................................................................................................4
II.2.2. Triangularizarea...................................................................................................................5
II.2.3. Holografia conoscopică........................................................................................................6
II.2.4. Hand held laser.....................................................................................................................7
II.2.5. Lumina structurată...............................................................................................................7
II.2.6. Lumina modulată..................................................................................................................9
II.3. Pasive fără contact......................................................................................................................9
III. Utilizare......................................................................................................................................9
IV. Scanner-ele 3D în secolul XXI....................................................................................................11
V. Bibliografie...................................................................................................................................18

1
 SCANNER-E 3D
Un scanner 3D este un dispozitiv ce analizează un obiect real sau mediul înconjurător
după forma şi trăsăturile sale exterioare. Datele astfel colectate pot fi apoi folosite pentru a
construi modele tridimensionale utile într-o gamă foarte largă de aplicaţii.

Câteva lucruri generale pe care trebuie să le ştim despre scanner-ele 3D:

- Se folosesc în jocurile video de foarte mulţi ani pentru a capta şi reda mişcarea
personajelor, a obiectelor, cu scopul unei reprezentări realistice. Scanner-ele de tip
3D sunt folosite mai ales pentru captarea mişcării în jocurile sportive.
- Scanner-ele 3D au avut un rol important în renovarea câtorva statui cu semnificaţie
istorică în Italia. O echipă de la universitatea Stanford a scanat statuile lui
Michelangelo iar datele acumulate au avut un rol critic în recondiţionarea statuilor.
Statuia lui David a fost una din cele mai notabile statui analizate.
- Este mult mai simplu să scanăm un obiect din mediul înconjurător decât să încercăm
să-i creăm un model pornind de la zero. Crearea unui model realistic, fără a avea un
punct de referinţă, este foarte dificilă. Un scanner 3D poate face acest lucru mult mai
uşor şi mult mai rapid.
- Există tipuri diferite de scanner-e: unele ce folosesc triangularizarea iar altele raza
laser. Toate funcţionează în acelaşi format de bază, prin stocarea de informaţii
despre fiecare punct de pe suprafaţa obiectului în seturi de date. Singurul lucru care
diferă este modul în care se calculează aceste puncte.
- Scanner-ele de tip 3D fac ca imaginile generate de calculator să fie mult mai realiste.
Aţi văzut până acum rezultatele CGI-urilor şi cât de lipsite de viaţă sunt imaginile
redate, şi asta deoarece au fost realizate de la zero. Prelevând însă date de la
obiectele din mediul înconjurător, modelele 3D create cu ajutorul lor prind viaţă.
Unul din cele mai populare filme, creat recent cu ajutorul scanner-elor 3D este
AVATAR.
- În zilele noastre preţul mediu al unui scanner 3D este în scădere în timp ce calitatea
modelelor create este în creştere. Pe viitor trebuie să ne aşteptăm la scanner-e din ce
în ce mai sofisticate şi ca la orice tehnologie, inovarea va continua să facă parte din
viaţa noastră în fiecare zi tot mai mult.

I. Introducere
Pentru a construi un dispozitiv de scanare 3D se pot folosi diverse tehnologii, fiecare
tehnologie având propriile limitări, avantaje sau costuri. Trebuie ţinut cont deasemenea şi de
limitările aduse de proprietăţile obiectului scanat: de exemplu tehnologiile optice întâmpină
multe dificultăţi în procesul de scanare dacă obiectul în cauză e strălucitor, prezintă oglindire
sau e transparent.

2
Există totuşi metode de scanare a obiectelor strălucitoare, precum acoperirea lor cu un strat
fin de pudră albă ceea ce va avea ca efect reflectarea mai multor fotoni de lumină înapoi
spre scanner. Scanner-erele cu laser pot emite trilioane de fotoni spre obiectul scanat şi
primesc înapoi doar o mică parte din aceştia. Proprietatea de reflexie a unui obiect e dată de
culoarea sa sau de albedoul(mărime fotometrică egală cu raportul dintre intensitatea luminii
radiate difuzată de un corp și intensitatea luminii care cade pe acel corp.) terestru. O
suprafaţă albă va reflecta o cantitate mare de lumină iar una de culoare neagră va reflecta o
cantitate foarte mică de lumină. Obiectele transparente precum sticla vor refracta lumina
furnizând astfel o informaţie falsă despre ele.

Performanţa unui scanner 3D e determinată de un număr mare de factori, precum:

- sistemul de coordonate folosit

- rezoluţia
- precizia
- densitatea punctelor
- adâncimea câmpului de vizualizare
- perspectiva de scanare

II. Tehnologii de achiziție

Există o varietate de tehnologii digitale pentru a achiziţiona forma, culoarea sau textura unui
obiect 3D. O clasificare a acestor tehnologii le distribuie în două categorii:

 scanner-e 3D cu contact
 fără contact.

Scanner-ele 3D fără contact pot fi la rândul lor clasificate în 2 categorii:

 active
 pasive

Din cele câteva categorii descrise mai sus decurg o varietate de alte subcategorii.

II.1. Scanner-e 3D cu contact

Un scanner cu contact examinează subiectul prin contact fizic direct. Un CMM(Coordinate
Measuring machine) este un exemplu de scanner 3D cu contact. Este folosit mai ales în
fabricaţie şi poate fi foarte precis. Dezavantajul adus de acest tip de scanner este acel că
necesită contact cu obiectul de scanat, deci, actul scanării în sine ar putea modifica sau
distruge obiectul. Acest fapt devine foarte important atunci când se scanează obiecte foarte
fragile sau de valoare istorică precum artefactele. Un alt dezavantaj este acela că CMM-urile
sunt foarte lente comparativ cu celelalte metode de scanare. Mişcarea braţului pe care e
montat obiectul de scanat este foarte lentă iar cel mai rapid CMM operează la doar câţiva

3
 hertzi. În contrast, un sistem optic precum un scanner cu laser
operează într-un interval de 10-500 kHz.

Figură 1. Scanner cu contact

II.2. Scanner-e fără contact active

Sunt scanner-e active ce emit radiaţie sau lumină şi înregistrează razele reflectate cu scopul
de a culege date despre obiectul ţintă. Printre tipurile de emisii ale acestor tipuri de scanner-
e se pot enumera: lumina, ultarsunetele sau razele X.

II.2.1.Time-of-flight
Un scanner laser de tip time-of-flight e un scanner
de tip activ ce foloseşte lumina laser pentru a
scana obiectul. Principala componentă a acestui tip
de scanner este telemetrul(instrument optic folosit
pentru măsurarea distanței dintre locul unde este
instalat instrumentul și un punct depărtat sau
inaccesibil= time-of-flight). Telemetrul măsoară
distanţa până la obiect prin înregistrarea duratei
de timp necesară unei rute dus-întors a unui puls
de lumină. Pentru a emite un puls de lumină se
foloseşte un laser iar durata de timp până la
detectarea razei reflectate e înregistrată.
Cunoscând viteza luminii c şi durata de timp în care
s-a detectat raza reflectată, se poate determina
distanţa parcursă de rază. Considerând t, durata
Figură 2. Scanner de tip time-of-flight
parcursă de rază, atunci distanţa este (c*t)/2.
Precizia unui astfel de scanner depinde de cât de precisă este durata de timp măsurată: 3.3
picosecunde este timpul necesar unei raze pentru a parcurge 1 mm.

Telemetrul cu laser detectează distanţa până la un singur punct pe direcţia sa de măsurare.

Astfel, scanner-ul scanează un punct din raza sa vizuală la un moment dat. Direcţia de
vizualizare a telemetrului poate fi schimbată fie prin modificarea poziţiei telemetrului, fie
prin utilizarea unui sistem de oglinzi rotative. Cea de-a doua metodă este cea mai utilizată
deoarece oglinzile sunt mult mai uşoare şi pot fi rotite mult mai simplu redând o acurateţe

4
mai mare. În mod normal un laser 3D cu telemetru poate măsura distanţa a 10.000-100.000
de puncte pe secundă.

II.2.2. Triangularizarea
Scanner-ul laser 3D cu triangularizare este
deasemenea un scanner de tip activ ce foloseşte
lumina laser pentru a scana mediul. Cu privire la
scanner-ul 3D laser cu telemetru, laserul cu
triangularizare puneo rază laser pe obiect, un punct, şi
se foloseşte de o cameră care să identifice laserul. În
funcţie de cât de departe se află raza laser şi de
forma obiectului, punctul laser apare diferit în
spectrul camerei de înregistrat. Această tehnică
poartă denumirea de triangularizare deoarece
punctul laser, camera şi emiţătorul laserului
formează un triunghi. Latura triunghiului e Figură 3. Principiul triangularizării cu senzori.
cunoscută,distanţa dintre cameră şi emitor e
deasemenea cunoscută. Unghiul sub care e emisă
raza laser e deasemenea cunoscut. Unghiul sub care
înregistrează camera video poate fi determinat prin
vizualizarea punctului de laser din câmpul de
vizualizare al camerei. Aceste informaţii ajută la
determinarea cu o foarte bună precizie a formei şi
mărimii triunghiului. De cele mai multe ori se
foloseşte o linie laser pentru a mări viteza de
Figură 4. Nor de puncte generat prin triangularizare
achiziţie a procesului.

Detalii despre scanner-ele cu telemetru şi cele cu triangularizare

Scanner-ele cu telemetru şi cele cu triangularizare au atât puncte forte cât şi puncte slabe ce
le fac potrivite pe fiecare pentru situaţii diverse. Avantajul scanner-elor cu telemetru e acela
că sunt capabile să opereze de la distanţe foarte mari chiar de la kilometri distanţă. Aceste
scanner-e sunt astfel potrivite pentru scanarea obiectelor de dimensiuni considerabile
precum clădiri sau medii geografice de interes. Dezavantajul acestui tip de scanner este însă
precizia. Datorită vitezei foarte mari a luminii, cronometrarea unei runde dus-întors a
fotonilor şi determinarea distanţei exacte se realizează destul de greu şi face ca procesul să
fie lent. Scanner-ele cu triangularizare sunt exact opusul celor cu telemetru. Ele operează
doar pe distanţe de câţiva metri, însă acurateţea de scanare este foarte mare, de până la zeci
de micrometri.

5
Precizia scanner-elor cu telemetru se diminuează mult atunci când raza laser atinge
marginea obiectului deoarece informaţia trimisă înapoi scanner-ului provine din două locaţii
diferite pentru acelaşi puls laser. Când se foloseşte scanarea la mare rezoluţie pe un obiect,
şansele ca razele să lovească marginea obiectului se măresc iar datele rezultate vor indica
prezenţa zgomotului. Scannere-ele cu o rază de scanare ce are o lăţime mai mică vor ajuta la
rezolvarea acestei probleme dar se vor limita cu cât lăţimea razei laser va creşte faţă de
distanţa până la obiect.

La o rată de 10.000 de puncte scanate pe secundă, scanările de rezoluţie mică pot dura mai
puţin de o secundă, însă cele de rezoluţie mare, necesitând milioane de eşantioane, pot dura
minute bune în cazul unor scanner-e cu telemetru. Problema este care apare sunt
distorsiunile de mişcare. Deoarece fiecare eşantion e prelevat la momente diferite, orice
mişcare în plan sau a scanner-ului va afecta datele culese. Astfel, este necesar de obicei să se
monteze atât subiectul cât şi scanner-ul pe o platformă plată pentru a minimiza vibraţiile.
Folosirea acestui tip de scanner-e în cazul obiectelor aflate în mişcare este foarte dificilă.

II.2.3. Holografia conoscopică(observare a fenomenului de polarizare cromatică)

Figură 5. Scanner cu tehnologie conoscopică

Într-un sistem conoscopic, o rază laser este proiectată pe suprafaţa de scanat şi apoi reflexia
imediată rezultată de-a lungul aceleaşi direcţii este trecută printr-un cristal conoscopic şi
proiectată pe un CCD. Rezultatul este un model de difracţie ce poate fi analizat în frecvenţă
pentru a determina distanţa până la obiectul de scanat. Principalul avantaj al holografiei
conoscopice este acela că o singură rază e necesară, într-un singur sens, pentru o
măsurătoare, dându-ne astfel posibilitatea de măsurare a adâncimii unui orificiu foarte
îngust.

II.2.4. Hand held laser

Scanner-ele cu laser hand-held crează prin mecanismul de
triangularizare descris mai sus o imagine 3D: se proiectează un
6
punct sau o rază laser pe obiectul de scanat cu ajutorul unui dispozitiv hand-held iar un
senzor măsoară distanţa până la suprafaţă. Datele sunt colectate cu ajutorul unui sistem de
coordoante intern şi pentru a colecta date când scanner-ul este în mişcare trebuie
determinată poziţia scanner-ului în fiecare moment. Poziţia scanner-ului poate fi
determinată fie de scanner folosind referinţe la suprafaţa scanată, fie folosind o metodă
externă de determinare. Metodele externe de determinare sunt reprezentate adesea de
către un laser de urmărire cu o cameră integrată sau folosind 3 sau mai multe camere care
să ofere cele şase grade de libertate ale scanner-ului. Ambele tehnici folosesc diode cu
infraroşu ce sunt ataşate scanner-ului ce pot fi observate de către camere prin filtre ce redau
capacitatea de adaptare la lumina ambientală.

Datele sunt colectate de către un computer şi înregistrate ca puncte de date într-un spaţiu
tridimensional, care apoi prin procesare pot reda un model de plasă triangularizată iar după
aceasta un model de suprafeţe de curbe B-spline neuniforme. Scanner-ele cu laser de tip
hand-held pot combina această metodă cu senzori de lumină vizibilă care să înregistreze
textura suprafeţei şi culorile acesteia redând în final un model fidel 3D.

II.2.5. Lumina structurată

Figură 7. Sistem 3D ce folosește tehnologia light-structured

Scanner-ele cu lumină structurată proiectează un model de lumină pe subiectul scanării şi

înregistrează deformările modelului produse de forma subiectului. Modelul poate fi unul de
o dimensiune sau bidimensional. Un exemplu de model unidimensional este o linie. Linia e
proiectată pe subiect folosindu-se un proiector LCD. O cameră înregistrează forma liniei şi
foloseşte o tehnică similară cu triangularizarea pentru a calcula distanţa până la fiecare
punct de pe linie. În cazul unui model unidimensional, linia laser e trecută uşor de la un capăt
la celălalt al câmpului vizual pentru a culege informaţii legate de distanţă.

7
 Figură 8. Subiect uman expus unei scanări cu lumină structurată

Avantajul adus de acest tip de scanner este viteza de creare a modelului. În loc să se scaneze
câte un punct la un moment dat, scannere cu lumină structurată scanează mai multe puncte
sau întregul câmp de vizualizare la un moment dat. Acest lucru reduce sau elimină problema
distorsiunii produsă de mişcare. Unele sisteme sunt capabile să scaneze obiecte aflate în
mişcare în timp real.

Figură 9. Modelul generat

II.2.6. Lumina modulată

Scanner-ele cu lumină modulată aplică asupra subiectului o lumină aflată în continuă
schimbare. De obicei sursa de lumină îşi modifică pur şi simplu, în mod ciclic, amplitudinea
după un model sinusoidal. O cameră detectează lumina reflectată şi cantitatea cu care
aceasta e modificată şi determină distanţa parcursă de raza de lumină. Lumina modulată

8
permite deasemenea ignorarea luminii ce provine de la alte surse decât sursa laser, deci
dispar problemele legate de interferenţă.

II.3. Pasive fără contact

Scanner-ele pasive nu emit nici un fel de radiaţie precum cele descrise anterior, dar în
schimb se bazează pe detectarea radiaţiilor reflectate de mediul înconjurător. Cele mai
multe scanner-e de acest tip detectează lumina vizibilă deoarece e un tip de radiaţie
prezentă în mediul înconjurător. Ar putea fi folosite alte tipuri de radiaţie precum cea de tip
infraroşu. Metodele pasive pot fi foarte ieftine pentru că în cele mai multe cazuri nu necesită
o configuraţie hardware complexă ci doar simple camere digitale.

Printre acestea se pot enumera:

- Sisteme stereoscopice: folosesc de obicei două camere video, uşor depărtate una de
alta, îndreptate spre aceeaşi scenă. Analizând micile diferenţe dintre imaginile
recepţionate de cele două camere, devine posibilă determinarea distanţei până la
fiecare punct de pe imagine.
- Sistemele fotometrice: folosesc de obicei o singură cameră dar prelevă multiple
imagini sub condiţii variate de lumină. Aceste tehnici încearcă să inverseze modelul
formării imaginii prin determinarea orientării suprafeţei pentru fiecare pixel.
- Tehnica Silhouette foloseşte contururi create dintr-o serie de fotografii prelevate din
perspective diferite asupra obiectului 3D plasat într-un background contrastant.
Aceste Silhouettes sunt extrudate şi intersectate pentru a forma o aproximare a
formei obiectului. Cu această abordare anumite concavităţi ale unui obiect(precum
interiorul unui vas) nu pot fi detectate.

III. Utilizare
Scanner-ele sunt folosite într-o gamă largă de domenii. Sunt utilizate în departamentele
criminalistice, de către podologi și companiile de încălțaminte cu scopul de a crea proteza
ajutătoare pentru persoanele cu dizabilități, în studiourile unde se crează desene animate,
medicină dentară, muzee, crearea de produse electronice,piese auto, la marile universități
de cercetare, etc. De exemplu, în medicină scanner-ele 3D se folosesc pentru a preleva
imagini ale tumorilor canceroase, imagini ale activității creierului uman, sau imagini ale
organelor în timpul operațiilor chirurgicale. În industrie sunt folosite pentru scanarea de
instrumente și de coloranți, pentru inspecția de calitate a produselor fabricate, etc.
Aplicațiile din medicina dentară le folosesc pentru a crea proteze dentare cât mai fidele cu
nevoile pacienților. După cum se poate ușor observa, capacitățile de scanare 3D sunt vaste și
nelimitate.

Ce beneficii aduce această tehnologie?

9
a) Design
Scanarea 3D se aplică în faza de proiectare începând cu scanarea unui obiect real și
creând un model CAD. Deseori, proiectanții modifică sau se ajută de un model deja
existent pentru a crea noi modele. Procesul de folosire a unei părți deja existente
pentru a crea un model CAD poartă denumirea de reverse engineering sau modelare
inversă.
b) Inginerie
Prin utilizarea datelor 3D, un obiect fizic poate fi translat direct în faza de proiectare a
unui proiect salvând astfel timp și bani.
c) Controlul calității
Scanarea 3D este folosită pentru a verifica dacă au fost respectate condițiile de
construcție a unui obiect anume. De obicei se folosesc tehnologiile fără contact
pentru o inspecție mai rapidă a mărimii și formei produsului detectând cu ușurință
defecte de deformare sau de nerespectare a mărimilor impuse. De obicei se folosește
împreună cu tehnici de analiză statistică pentru a menține și anticipa calitatea
fabricației.
d) Distribuție
Scanarea 3D mai este folosită în fazele de transport și distribuție cu scopul de a
certifica integritatea produselor înainte și după plasarea acestora la destinație.
e) Diagnosticare
Scanarea 3D a feței este folosită de medici pentru a diagnostica cazuri de sindroame
genetice rare, mai ales la copii. Software-ul creat compară trăsăturile feței unui
individ cu imagini 3D ale unor cazuri identificate,existente deja într-o bază de date.
Această tehnologie are o rată de succes de 90%.
f) Investigații criminalistice
Tehnologiile moderne de scanare și redare tridimensională fac posibilă reconstrucția
scenei unei crime. Adăugarea de animații ce duc la obținerea unui simulator realistic
ce ajută inverstigatorii să înțeleagă și să demonstreze detalii legate de crimă sau de
modul cum aceasta a decurs.
g) Reconstrucție facială
Pacienții care au rămas cu leziuni majore în urma unor accidente teribile pot apela la
tehnologii de reconstrucție a părții vătămate. Cu ajutorul medicilor specialiști și s
tehnologiilor 3D se poate realiza un model tridimensional care să ajute la crearea
unui model perfect integrabil cu trăsăturile pacientului și vizibil plăcut.

10
 IV. Scanner-ele 3D în secolul XXI
 În medicină

Fiecare părinte îşi doreşte să aibă poze ale copiilor săi în fiecare etapă a vieţii sale şi să
păstreze ca amintire progresele acestora. Fotografiile bebeluşilor chiar înainte de a se naște
sunt în mod special tratate deoarece redau o primă descriere despre mica ființă.

În imaginile de mai jos fost folosit un scanner 3D cu laser ce a prelevat informaţii atât de
rapid şi de sigur fără ca bebeluşul să simtă nici cea mai mică mişcare.

Figură 10. a), b), c) Imagini scanate și prelucrate ale unui bebeluș înainte de naștere

Figură 11. Modelul 3D al feței

bebelușului

Datele scanate sau fost apoi importate de software-ul InnovMetrics Polyworks, în care norul
de puncte a fost organizat şi aliniat. Datele rezultate au fost apoi transformate într-o plasă
poligonală. Următorul pas a fost curăţarea şi prelucrarea modelului. Apoi o reţea de curbe a
fost plasată peste model pentru a defini trăsăturile naturale ale feţei şi ulterior a fost creat
un prototip al feţei bebeluşului.

Scanere de tip CT(computed tomography)

Purtând și denumirea de scanner CAT(Computerized axial tomography), este folosit în

medicină pentru a furniza imagini clare a structurilor interne din corpul uman. Utilizând
razele X sau un detector de radiații prelevă informații despre textura și forma diverselor părți
ale corpului uman, informații ce sunt apoi prelucrate rezultând imagini tridimendionale

11
realiste. Primul scanner de acest tip a fost dezvoltat pentru prima oară în 1970 iar de-a
lungul timpului, datorită progreselor tehnologice și medicale, acest tip de scanner a devenit
un instrument de neprețuit care ajută la salvarea cât mai multor vieți.

Instrumentul emite o serie de raze ce străbat corpul uman în timp ce acesta se mișcă ușor
prin dispozitivul de forma unui semicerc. Scanner-ele cu raze X emit un singur fascicul de
radiații în acest proces. Imaginea rezultată este mult mai detaliată și mai clară decât cele
rezultate în urma scanării cu raze X.

În interiorul unui CT se regăsește un detector cu raze X ce poate detecta sute de nivele

diferite de densitate, poate detecta țesuturile din interiorul unui organ solid. Toate aceste
date culese sunt apoi transmise unui computer care construiește o imagine secționată 3D a
unei părți a corpului uman, a părții de interes, aceasta din urmă fiind apoi afișată pe un
ecran.

Uneori este folosită o substanță de contrast

Figură 12. Imagine scanata a esofagului unui
pacient ce a ingerat o solutie de bariu
deoarece ajută la o diferențiere mult mai clară a
tipurilor de țesut uman. De exemplu dacă e nevoie
de o imagine 3D a abdomenului, pacientul trebuie
să bea o soluție de bariu. Bariul apare pe ecran ca o
substanță de culoare albă ce înaintează prin
sistemul digestiv. Dacă e nevoie de o imagine a
sistemului circulator, atunci i se injectează
pacientului, intravenos, o cantitate de bariu.

Construcție

Un scanner CT este de obicei constituit din trei elemente principale:partea fixă(ce scanează
propriu-zis),computerul și consola de operare. Fiecare componentă în parte este realizată la
rândul ei din variate piese. Partea fixă este cea mai mare componentă și e alcătuită din părți
cu referință la pacient: suportul unde va trebui să se așeze pacientul, mecanismul de
poziționare, mecanismul de scanare(inima CAT-ului), tubul cu raze X precum și detectoarele
de raze X.

Tubul de raze X e un tub vid ce conține o diodă electrică care emite raze X. Dioda e realizată
din 2 electrozi, catod și anod. Pentru a produce raze X, filamentul catodului e încărcat cu
electricitate de la un generator de mare voltaj. Acesta lucru cauzează încălzirea filamentului
și emiterea de electroni. Folosind atracția naturală a electronilor și o bandă de direcționare,
aceștia călătoresc spre anodul pozitiv încărcat. În momentul în care electronii lovesc anodul
se emit raze X. Anodul care se poate roti sau nu, conduce curentul electric rezultat spre

12
generator închizând astfel circuitul. Pentru a concentra razele X într-un fascicul, se utilizează
un tub acoperit pe interior cu un înveliș protector.

Spre deosebire de alte dispozitive, detectoarele dintr-un CAT nu măsoară direct razele X ci
atenuarea radiației rezultată în urma interacțiunii dintre razele X și corpul uman.

Computerul este unul special construit pentru un astfel de proces. El trebuie să colecteze și
să analizeze toate datele provenite de la dispozitivul descris mai sus. Este un computer de
mare capacitate capabil să calculeze sute de ecuații simultan. Viteza și calitatea de
reconstrucție a imaginii sunt dependente de microprocesul și memoria calculatorului. De
obicei este de preferat un computer cât mai performant deoarece influențează viteza și
eficiența de determinare a diagnosticului. Computerul trebuie plasat într-o cameră special
amenajată unde temperatura să nu depășească 20˚ C iar umiditatea sub 30%.

Consola reprezintă punctul central de control al scanner-ului. Este utilizată pentru a

introduce parametrii unui proces de scanare. De obicei e realizată dintr-un computer, o
tastatură și câteva monitoare.

Proiectarea unui CT s-a îmbunătățit mult de-a lungul timpului. CT-urile de la începuturi
utilizau un fascicul de raze X foarte subțire care realizau 180 de scanări, una la fiecare grad
de rotație de pe semicerc. Generatorul și detectoarele de raze X se mișcau orizontal la
fiecare scanare iar pentru următoarea se roteau cu un grad. Se foloseau 2 detectoare astfel
încât să fie luate 2 imagini diferite de la o singură scanare. Dezavantajul acestui sistem era
durata de scanare prea mare, o singură trecere durând până la cinci minute. Modele
îmbunătățite precum folosirea a mai multor detectoare și a unui filtru special pentru
fascicolul de raze X au redus semnificativ acest timp la 20 secunde. O altă îmbunătățire
adusă a fost aceea a eliminării mișcării orizontale a sistemului format din generator și
detectoare, introducându-se o mișcare doar de rotație a acestuia. În cele din urmă s-au
adăugat mai multe detectoare ce au fost grupate într-o matrice curbilinie staționară,
eliminându-se și mișcarea de rotație. Astfel timpul unei singure scanări s-a redus la o
secundă.

Alte modele tridimensionale ale corpului uman:

13
  În industrie

Anul acesta a fost lansat ultima invenție de scanner-e 3D în domeniul industrial: ATOS Triple
Scan, scanner optic de înaltă rezoluție.

Figură 13. Scanner-ul 3D ATOS Triple Scan

ATOS Triple Scan e bazat pe o tehnologie unică. Acesta folosește toate unghiurile de
vizualizare ale unui sistem cu cameră stereo(cu senzor 3 în 1). Este de asemenea bazat
pentru prima oară pe o tehnologie complet nouă de proiecție. Scanner-ul furnizează astfel
măsurători foarte ușor de prelevat, rapid și cu o mare precizie reducând în mod semnificativ
numărul de scanări singulare.

Este echipat cu tehnologia Blue Light ce oferă,

în sfârșit, o metodă de scanare îndependentă
de condițiile de lumină în care se lucrează.
Lumina albastră îngustă permite măsurători
precise ce urmează să fie efectuate în mod
îndependent de condițiile iluminării mediului.

Figură 14. Tehnologia Blue light

14
ATOS folosește camere de înaltă rezoluție bazate pe o optică special dezvoltată pentru
măsurători precise.

Precizia, rezoluția de măsurare și zona de scanare sunt complet adaptabile la cerințele

aplicației. Acest lucru permite cea mai înaltă rezoluție pentru piese de filigran, foarte mici, cu
un volum de măsurare de până la 38mm și o digitizare foarte rapidă pentru obiectele mari,
cu volume de până la 2 m.

Această flexibilitate permite măsurarea unei părți mare din spectrul de vizualizat cu același
senzor plasat central. Utilizat împreună cu TRITOP e capabil să măsoare părți de până la 30 m
cu o înaltă rezoluție.

Sunt propuse două modele ale acestui scanner 3D, unul cu o rezoluție de 2x5 milioane de
pixeli și unul cu o rezoluție de 2x8 milioane de pixeli.

 De ultimă oră

Cel mai rapid scanner 3D pentru cărți

Japonia este o țară renumită pentru produsele sale în

materie de tehnologie, cea mai recentă reușită fiind
dezvoltarea unei tehnologii în procesul de scanare a unei
cărți cu o viteză de 170-200 pagini pe minut.

Această invenție a fost realizată de oamenii de știință de

la universitatea din Tokyo într-un interval de 2 ani.
Oamenii de știință susțin că scanner-ul realizat de ei este
cel mai rapid scanner de cărți din lume ce utilizează
tehnologia unei camere ce poate fotografia 500 de
imagini pe secundă.
Figură 15. Cel mai rapid scanner 3D
pentru cărți

Mecanismul
sistemului din imaginea de mai jos este de a
stabili unghiul de deviație cauzat de curbura
paginii atunci când fiecare pagină este întoarsă
foarte repede. Setările sunt realizate în urma
unor măsurători tridimensionale în infraroșu,
astfel încât fiecare pagină a cărții să arate în
final plată, ca pagina originală.

În viitor se vrea a lua în considerare utilizarea

unor roboți în procesul de reversie al paginilor
Figură 16. Scanner 3D pentru cărți
15
astfel încât rezultatele să fie mai constante și mai rapide. Cu acest scanner este de așteptat
ca în viitorul apropiat vor fi produse mult mai multe copii scanate ale cărților existente astfel
încât cititorii să poată citiori câte cărți doresc folosind un simplu ipad Apple. Astfel, oriunde
ai merge poți avea cu tine oricâte cărți îți dorești fără să fii nevoit să renunți la cărți din cauza
greutații lor și a spațiului pe care îl ocupă.

Tehnologia 3D adusă de acest scanner poate fi aplicată pe mai multe domeniiprecum

robotica sau industria auto. Unul din oamenii de știință care au dezvoltata acest proiect a
declarat că aplicațiile tehnologiilor 3D în industria auto va duce la dezvoltarea unui sistem de
direcție mult mai sigur și mai comfortabil. Dacă tehnologia 3D ar fi introdusă pe un
automobil, ar fi capabilă să înregistreze imagini 3D a ceea ce se află în față fie un drum
accidentat, fie alte obstacole.

 Pentru simplul uz

Figură 17. Scanner portabil. ZScanner 700

Oferă o mare flexibilitate ce permite scanarea de obiecte mari sau mici din unghiuri multiple
sau din zone greu accesibile. Câteva specificaţii tehnice:

 Greutate: 980 grame

 Dimensiunile echipamentului: 160 x 260 x 210 mm
 Capacitate de masura: 18000 masuratori/secunda
 Clasa laser: II (sigur pentru ochi)
 Rezolutia pe axa Z: 0.1 mm
 Precizie: pana la 0.05 mm
 ISO: 20 microni + 0.2 L/1000
 Formatul fisierelor rezultate: STL binary sau STL ASCII
 Accesorii incluse: ZScan software, Cablu FireWire de transfer date, calibration plate
validation, Geanta pentru transport si suport ergonomic.

Aplicaţii:

 Industrie: Proiectarea ambalajelor pornind de la forma exacta a produsului

garanteaza o protectie maxima la eventuale actiuni mecanice.

16
  Controlul calitatii produselor prin compararea exacta a scanului componentelor sau
al produsului final cu proiectul initial.
 Obtinerea si arhivarea proiectului 3D al prototipurilor.
 Analiza aplicată a stiintelor tehnice în educație.

V. Bibliografie

[1] http://www.3dscanners.co.uk/baby_face_case_study.pdf
[2] http://www.bluenote.ro/index.php?lang=ro&page=560
[3] http://www.gom.com/metrology-systems/3d-scanner.html
[4]http://newsforblogging.blogspot.com/2010/10/fastest-book-scanner-latest-
japanese.html
[5] http://www.usefulprogress.com/
[6] http://www.answers.com/topic/cat-scanner
[7] http://www.medicalnewstoday.com/articles/153201.php
[8] http://www.3dscanco.com/about/3d-scanning/benefits.cfm
[9] http://ziarero.antena3.ro/articol.php?id=1189479102
17
18