Uniunea Europeana – “scrisorici”, solicitari,

realitate si asteptari.

De-a lungul istoriei, toti regii, imparatii, “conducatorii comunitatii” aveau legi care circumscriau
actiunile lor. Cei care nu le respectau erau tirani sau uzurpatori ,iar marile genocide din istoria
omenirii se datorau unor lideri cu idei “reformiste”, cum a fost cazul lui Antioh Epifan, care a
dorit sa “uniformizeze” intreaga populatie aflata sub stapanirea sa, impartita in popoare de
credinte diferite. Privilegiatii mentionati mai sus nu ar fi putut sa faca uz de aceste prevederi ,
daca nu ar fi fost patimile si faradelegile celor condusi la mijloc. In mod similar, nici elita de
astazi nu ar putea face nimic, oricate planuri de programare si reconstructie ar propune, daca
la radacina societatii nu ar sta infipte patimile omenirii mondiale, programe si planuri prin care
sa-si poata inainta platformele politico -economice , din nefericire mai mult in rau decit in bine.

Suna familiar daca ne gindim la eforturile sustinute de a mentine “Europa Unita prin intermediul
monedei unice - EURO”.

Avem in actualitate urmatoarea formula : O suma de elitele politice, industrial si religioase, in

fapt un intreg complex inter-dependent care s-a istalat in fruntea administratiei de la Bruxelles
si care incearca din rasputeri sa impuna statelor batrinei Europe via moneda unica – Euro – o
ordine de “uniformizare”, cu toate diferentele religioase si culturale care au mentinut continentul
in fruntea dezvoltarii economice si sociale de dupa nasterea lui Hristos.

Constatam ca bancherii deţin acum controlul asupra bugetelor naţionale si putem sa spunem
fara exagerare ca ei hotarasc ce poate fi finantat si ce nu. In cazul finantarii razboaielor si
aproductiei de arme, nu se stabilesc limite, pe cind in cazul serviciilor publice, ni se spune ca
deficitele trebuie sa fie tinute sub control.

Aşa cum ne puteam astepta, datoria bancilor are cea mai mare prioritate pentru bugete, la fel
cum cea mai mare parte din lumea a treia se afla în sclavia datoriilor fata de FMI si la fel cum
este aproape tot Occidentul este in acest moment istoric, sclavul bancilor centrale proprii. Cu
toate ca nu face parte din zona Euro, din motive care imi scapa, Romania este aliniata perfect si
ea la aceasta categorie de tari datornice, dar cu reserve semnificative in controlul BNR.

Acestea find spuse , aflam din presa franceza care publica intr-o “nota de pagina a treia” ca
principalele puteri europene, Germania, Marea Britanie si Franta, au solicitat alaturi de
Finlanda si de Olanda, intr-o scrisoare comuna adresată Comisiei Europene, ca bugetul U.E. sa
fie înghetat cel putin pina in anul 2020.

Scrisoarea, adresata Presedintelui Comisiei Europene Jose Manuel Barroso, propune ca

bugetul comun al U.E. sa nu creasc mai rapede decit rata inflatiei, in cadrul bugetului pe termen
lung al uniunii (nota bene, calculul inflatiei nu impune o formula unitara).
  
Membrii U. E. vor începe, la jumatatea anului viitor, negocierile privind bugetul pe termen lung
care va acoperi anii 2014 - 2020, sau chiar o perioada mai lunga. Toate aceste diversiuni fac
parte din strategia de promovare a “unitatii europene” si a monedei unice, fiindca, nu-i asa , iata
ca avem si strategii pe termen lung si foarte lung, deci , nici vorba de dezmembrare sau
dizolvare a “zonei euro”. Bugetul UE de anul viitor este de 126,5 miliarde de euro, peste 40%
din acest buget fiind îndreptat spre agricultura, iar o treime rezervata ajutorarii regiunilor
sarace... “saracelor regiuni?”

Scrisoarea a fost semnata de preşedintele francez Nicolas Sarkozy, cancelarul german Angela
Merkel, premierul britanic David Cameron, cel olandez, Mark Rutte si respectiv de seful
guvernului finlandez.

Pe de alta parte, Portugalia risca anul viitor sa fie exclusa de pe pietele de obligatiuni din cauza
unui val de emisiuni ale unor guverne cu ratinguri mai ridicate, ceea ce ar putea obliga acest
stat sa ceara sprijin international pentru plata datoriilor, transmite Bloomberg.

"Pe piata exista consensul ca Portugalia are o capacitate limitata de a se finanta. Exista
alternative pentru investitii", a declarat Jamie Stuttard, seful operatiunilor cu venituri fixe din
Europa si Marea Britanie ale companiei Schroders of London, care administreaza active de 286
miliarde de dolari. Portugalia trebuie sa plateasca datorii de 11 miliarde de Euro in primul
trimestru.
Anul viitor, emisiunile de obligatiuni ale guvernelor din zona euro ar putea atinge 863 de
miliarde de Euro, considera Elaine Lin, analist - Morgan Stanley in Londra. Suma este sub cea
de 925 de miliarde de euro din 2010, dar este ridicata comparativ cu media perioadei 2000-
2008. Grecia si Irlanda nu vor face imprumuturi in 2011, dupa ce au primit sprijin internationalin
anul care se incheie acum.

Analistii UniCredit si Societe Generale anticipeaza la rindul lor ca Portugalia nu va obtine

finantare pe piata interna si va fi nevoita sa solicite sprijin extern pentru limitarea costurilor
imprumuturilor.

"Presiunile asupra spreadurilor obligatiunilor tarilor periferice se vor amplifica din nou", a aratat
Norbert Aul, analist la Royal Bank of Canada Europe.

Necesarul de finantare al Portugaliei, inclusiv titlurile de Trezorerie, va urca la 12 miliarde de

euro (inclusiv dobanzile) in trimestrul al doilea 2011 iar Spania are in primul trimestru obligatii
financiare de circa 32 de miliarde de euro si de 40 de miliarde de euro in cel de-al doilea.
"Exista riscul ca accesul Portugaliei la finantare sa scada atat de mult incat sa nu mai poata
evita ajutorul prin Facilitatea Europeana de Stabilitate Financiara", a declarat Laurence Mutkin,
seful departamentului de strategie in domeniul veniturilor fixe la Morgan Stanley. Analistii
Unicredit au o opinie similara in privinta Portugaliei, considerand ca va fi dificil pentru toate
tarile din zona euro sa se finanteze pe piata primara. In aceste conditii, Portugalia incearca sa
diversifice baza investitorilor care detin datorii ale tarii, prin contactarea unor investitori din Asia,
inclusiv din China.

Datoriile Portugaliei reprezinta 76% dim PIB. In Spania ponderea este de 53%, in Irlanda de
66%, iar in Italia de 116%.

Statele zonei euro vor incerca probabil sa isi asigure cel putin 30% din necesarul de finantare
incepind inca din primul trimestru al anului 2011, este opinia expertilor economici bancari.

Dec. 19.2010

 
Mircea Halaciuga, Esq
0040.724581078
Finante/Servicii financiare/Investitii