Expertizarea

p şi consolidarea
seismică a construcţiilor din
beton armat

1
EXPERTIZA TEHNICĂ
a structurii de rezistenţă

Cercetare cu caracter tehnic făcută de un

specialist de calificare superioară, atestat
oficial ca expert în acest domeniu, la cererea
beneficiarului, a unui organ de jurisdicție sau
de urmărire penală,
penală asupra unei situații de fapt
sau viitoare sau a unor probleme apărute la
structura
t t de
d rezistenţă
i t ţă a uneii construcţii.
t ţii

2
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

„ intenţia beneficiarului de a schimba destinaţia întregii

construcţii
t ţii sau a unora di din încăperi,
î ă i cu implicaţii
i li ţii asupra
încărcărilor utile (montarea de utilaje grele sau care produc
trepidaţii, amplasarea de spaţii de depozitare cu încărcări
mari, modernizări ale finisajelor care duc la creşterea
încărcărilor, cum ar fi placări de marmură etc.) sau care
generează acţiuni de altă natură ce ar putea afecta structura
de rezistenţa (radiaţii, degajări chimice corozive);
„ necesitatea funcţională de a se desfiinţa unii pereţi
interiori, pentru care trebuie să se clarifice în ce măsură au
şi un rol structural (de portanţă sau de rigidizare);
„ intenţia de a supraetaja construcţia existentă; 3
Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

„ detectarea unor vicii la structura de rezistenţa, fie

i iţi l datorate
iniţiale, d t t unor defecte
d f t de d execuţie,
ţi fie
fi apărute
ă t înî
timp, datorită unor factori cum ar fi: tasări inegale ale
terenului, acţiuni corozive sau dinamice (trepidaţii în
construcţie sau în vecinătatea ei) sau din alte cauze;
„ suspiciuni
p că structura sau unele elemente ale ei ar fi
subdimensionatei (suspiciuni fie ale beneficiarului, fie ale
organelor de control tehnic);
„ clădiri care au avut de suferit în urma unor accidente
grave sau unor calamităţi naturale (incendii, inundaţii,
alunecări
l ă i de
d teren)
t ) şii necesită
ită o verificare
ifi a siguranţei
i ţ i în
î
noua situaţie creată de acestea. 4
 Necesitatea şi obiectul expertizelor tehnice

„ construcţiile situate în zone seismice. Legislaţia în vigoare

î România
în R â i începând
î â d din
di 1990 obligă
bli ă pe toţii
ii beneficiarii
b fi i ii săă
asigure o expertizare tehnică a c-ţiilor, destinată a stabili
dacă gradul lor nominal de asigurare seismică este
corespunzător cerinţelor prescripţiilor tehnice şi a propune,
acolo unde rezultă necesar, măsuri de intervenţie structurala
pentru ridicarea nivelului de asigurare.

5
 DEFECTE DE ALCĂTUIRE
STRUCTURALĂ PUSE ÎN
EVIDENŢĂ
Ţ DE CUTREMURELE
MAJORE DIN ULTIMILE DECENII

6
NEREGULARITĂŢI PE
VERTICALĂ

7
((Imperial County
C S
Services Building
– Imperial Valley, 1979).
Ruperea la compresiune (din
efectul
f l axial
i l produs
d d de momentull
de răsturnare) a stâlpilor sub un
perete marginal întrerupt la parter.
Deasupra pardoselii stâlpii nu sunt
prevăzuţi cu armături de confinare.
8
((Olive View Hospital,
p , San Fernando,, 1971).
)
Avarierea gravă a stâlpilor unui parter flexibil
şi slab. Stâlpii supuşi la forţe axiale mari nu
posedă capacitatea
p p de deformare necesară

9
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
g – Rokko Building,
Stânga g Kobe 1995
Dreapta – Region, Grecia 1995
10
(Atena, 1999).
Stâlpii rupţi la parterul liber al unor
clădiri cu puţine niveluri
Sus – Clădire prăbuşită
Jos – Clădire identică
identică, însă orientată
perpendicular pe clădirea vecină (cea
prăbuşită)

11
(Kobe, 1995)
Ruperea unui etaj
intermediar la nivelul unde
se întrerupe armătura
rigidă. 12
Ruperea nivelurilor superioare la
clădiri
lădi i cu ultimul
l i l etajj retras, ca
urmare a excitaţiei modului 2 de
vibraţie.
Stâ
Stânga – Kocaeli,
K li Turcia
T i 1999
Dreapta – Kalamata, Grecia 1986
13
NEREGULARITĂŢI ÎN PLAN

14
 (Taiwan, 1999)
Ruperea colţului
R lţ l i d
datorită
t ită torsiunii
t i ii
la o clădire cu 2 faţade vecine
pline şi 2 faţade deschise.

(Miyagi – Ken Oki, Japonia 1978)

Avarierea părţii flexibile a unei clădiri la care
peretele de fronton se înrerupe la parter
15
(Atena, 1999).
Prăbuşirea unei structuri cu nucleu
rigid de pereţi pentru circulaţie
verticală situat la un capăt.
16
 (Northridge, 1994).
Ruperea stâlpilor “secundari”
inadecvat detaliaţi.

17
 (Mexico City, 1985).
Efectul coliziunii între 2
corpuri vecine.

(Mexico City, 1985).

Prăbuşirea tip “pancake” a
unei şcoli. Structura stâlpi cu
planşee dală.
18
DEGRADĂRI DATORATE
CEDĂRII TERENULUI DE
FUNDARE

19
 (Mexico City, 1985).
Clădi scufundată
Clădire f d tă parţial
ţi l îîn
teren cu sol lichefiat.

(Niigata, 1964).
Clădire de apartamente
răsturnată datorită lichefierii
răsturnată,
terenului nisipos.
20
 (Taiwan, 1999).
Scufundarea p parţială
ţ a clădirii
datorită depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.

(Taiwan, 1999).
Deformarea clădirii ca
urmare a ruperii de falie.
21
 (Kocaeli, 1999).
Scufundarea p parţială
ţ a clădirii
datorită depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirii ca urmare a cedării
terenului de fundare combinată cu o
încastrare insuficientă în teren a construcţiei. 22
 (Kocaeli, 1999).
Răsturnarea clădirilor
datorită depăşirii capacităţii
de deformare a terenului.

(Kocaeli, 1999).
Înclinarea semnificativă a
ţ datorită
construcţiei
depăşirii capacităţii de
deformare a terenului.
23
 RUPERI DE ELEMENTE
STRUCTURALE ALCĂTUITE
INCORECT

24
 (Kobe, 1995).
Zdrobirea betonului comprimat
al unui stâlp solicitat la
compresiune excentrică.

(Iran, 1997).
Prăbuşire datorată deplasărilor
laterale excesive. Smulgerea
armăturilor stâlpului din nod. 25
Ruperi de stâlpi la forţa tăietoare. Armături
transversale subţiri şi rare
rare.
Sus – Kalamata, Grecia 1986.
Jos – Boguis, Philippines 1990.

26
(Kalamata, Grecia, 1986).
Rupere stâlp; etrierii din
armătură neprofilată fără
cârlige s-au deschis

(Lazaro, Mexic, 1985).

Stâlp rupt: etrieri de diametru
mare la distanţe mari.
27
 (Aomori, Japonia, 1983).
Pierderea aderenţei armăturilor
prin despicarea stratului de beton.

(Miyagi – Ken Oki,

Oki Japonia 1978)
1978).
Ruperea la forţă tăietoare a unui stâlp captiv.

28
 (Baguio, Filipine 1990).
p
Ruperea unei înnădiri prin
p
petrecere prea scurtă.

(Kobe, 1995).
Ruperea înnădirii sudate cap
la cap prin presiune de gaz.
29
 (Kalamata, Grecia 1986).
Ruperi de noduri
noduri.
Lipsa armăturilor transversale (stânga).
Separarea grinzii de stâlp datorită
ancorării insuficiente a armăturilor în
nod (dreapta sus).
30
(Kobe, 1995).
Degradarea unui nod de cadru
de tip grinzi slabe stâlpi puternici.
31
 (Spitak, Armenia, 1988).
Prăbuşiri de clădiri din elemente
prefabricate.

32
 ((Kobe,, 1995).
)
Ruperi de piloţi.

33