|
 

?


SISTEMUL ARTICULAR

Articulaţiile J totalitatea elementelor prin care oasele se

unesc între ele

Partea anatomiei care are ca obiect studiul articulaţiilor se

numeşte artrologie sau syndesmologie.
?
 

Clasificarea articulaţiilor

3 grupe:

- Articulaţii fibroase ± sinartroze

- Articulaţii cartilaginoase ± amfiartroze

- Articulaţii sinoviale ± diartroze

?
 

Œ. Articulaţiile fibroase
(sinartroze)

- oasele sunt strâns legate

- unite prin ţesut fibros dens
- nu permit mişcări
?
 

ÿ. Articulaţiile cartilaginoase
(amfiartoze)

J legătura dintre oase se face prin

cartilaj hialin sau prin fibrocartilaj

Deosebim:
- Sincondroze 0 cartilaj hialin

- Simfize 0 fibrocartilaj
?
 
?
 

3. Articulaţiile sinoviale (diartroze)

- oasele sunt mobile unul faţă de celălalt

Elemente:

Œ. Suprafeţele articulare

ÿ. Cartilajul articular

3. Formaţiuni care asigură concordanţa dintre suprafeţele

articulare

4. Mijloacele de unire
?
 

Œ. Suprafeţele articulare

a. articulaţii plane
- mişcările sunt reduse

b. articulaţii sferoidale
- în care există porţiuni convexe care se articulează cu
porţiuni corespunzătoare concave
- permit mişcări mult mai ample
?
 

ÿ. Cartilajul articular

- acoperă suprafeţele articulare ale oaselor

- cartilaj hialin, dur, alb strălucitor
- două suprafeţe
- una aderentă la suprafaţa articulară a osului
- alta liberă - corespunde cavităţii articulare
?
 

3. Formaţiunile care asigură concordanţa

dintre suprafeţele articulare

!
!
!!
!

!! 

 !

- formaţiuni ce măresc cavităţile articulare mai puţin adânci ·

concordanţă între o cavitate sferică şi un cap articular



!! 
!!!
- discuri
- meniscuri

 
?
 

4. Mijloacele de unire

!
! !
!!

!
!!

!
! !
!!

- ÿ straturi:
- extern fibros
- intern J membrana sinovială
- formă de manşon care îmbracă
articulaţia
- se inseră pe cele două circumferinţe la
periferia celor două cartilaje articulare
?
 

!!
!

- foiţă subţire, netedă şi lucioasă

- aderentă de stratul fibros
- secretă lichidul sinovial
- bogat vascularizată şi inervată
?
 


!
!!

J benzi fibroase care se inseră pe

oase contribuind la menţinerea
contactului dintre suprafeţele
articulare

Deosebim:
- ligamente intracapsulare
- ligamente extracapsulare
 ?
 

!!!
!!

- un spaţiu virtual, capilar, ocupat

de lichidul sinovial

- delimitat de membrana sinovială

şi cartilajul articular

- devine o cavitate reală în condiţii

patologice
à




  



ARTICULAŢIILE COLOANEI VERTEBRALE

A. Articulaţiile vertebrelor adevărate

B. Articulaţiile vertebrelor false

à




  



Œ
!

!

- de tipul simfizelor

Suprafeţe articulare
- feţele sup. şi inf. ale corpurilor vertebrale

Mijloacele de unire
- discurile intervertebrale
- ligamentele vertebrale longitudinale, ant. şi post.

 Discurile intervertebrale
- inelul fibros
0 nucleul pulpos
à




  


à




  



ÿ
!
 
!!

- sunt articulaţii sinoviale (diartroze)

à




  



B. Articulaţiile vertebrelor false

Œ
!!
 !!

0 
!






!!

!


!!

ÿ
!!
!!

0 



0 !!
! 
!
!




!
 

SISTEMUL MUSCULAR

Miologia - partea anatomiei care se ocupă cu studiul

muşchilor şi a anexelor lor

A Muşchii scheletici reprezintă componenta activă a

aparatului locomotor
 contractilitatea
A Un muşchi este format:
A un corp
A un număr variabil de tendoane
A anexe - formaţiuni auxiliare
 

 

Clasificare

a) După formă:

A   ± L > l, g

A  ! ± g < celelalte două dimensiuni

A   ± de dimensiuni mici, aproximativ egale

A  ! (!) ± au fibrele dispuse

concentric, înconjurând diferite orificii
 

 

b) După numărul capetelor de inserţie deosebim:

- muşchi bicepşi

- muşchi tricepşi

- muşchi cvadricepşi

c) După aşezare:

- muşchi superficiali (cutanaţi sau pieloşi), aşezaţi direct sub

piele

- muşchi profunzi, subfasciali

 

 

Tendonul muscular

 elementul de legătură dintre

muşchi şi inserţia sa osoasă

- inserţia muşchiului pe oase

formarea de creste,
proeminenţe, tuberozităţi
 

Anexele muşchilor

 formaţiuni auxiliare w rol de protecţie şi facilitare a

acţiunii musculare:

Œ. Fasciile musculare - formaţiuni conjunctive w învelesc

un singur muşchi/un grup muscular/segment corporal

ÿ. Retinaculele - îngroşări fibroase sub formă de panglică

ale fasciilor de înveliş
- trec peste şanţurile osoase prin care trec
tendoanele canale sau tuneluri

3. Tecile sinoviale ale tendoanelor - favorizează alunecarea

tendoanelor în canalele osteofibroase
- ÿ foiţe: una parietală şi cealaltă care aderă la
suprafaţa tendonului cavitate capilară w lichid sinovial
 

½ 


MUŞCHII CAPULUI

Se împart în:

A muşchii masticatori

A muşchii mimicii
(pieloşi)
½ 


Muşchii pieloşi (muşchii mimicii)

A denumiţi după raportul cu pielea, una din conexiuni fiind

obligatoriu cutanată

A lipsiţi de fascie şi dispuşi în jurul orificiilor feţei

A dau expresivitate feţei w modelarea fizionomiei

½ 


Œ. Muşchii bolţii craniene

Reprezentaţi de:

A 

!, cu
ÿ porţiuni:

- porţiunea occipitală
- porţiunea frontală

A 
!!
 ½ 


ÿ. Muşchii pleoapelor

A 
!
!


A 
!
!

 "
   
½ 


c) Muşchii din regiunea gurii

- situaţi în jurul orificiului bucal

ÿ sisteme:
- central
- periferic

Sistemul central

- format din fascicule circulare


!
!

- rol în constricţia
orificiului bucal
 ½ 


Sistemul periferic

- fascicule radiare

A 
! ± suportul
muscular al obrajilor

A 

!

!

A 
!


A 
!
!

A 

½ 


Muşchii masticatori

- similari celorlalţi muşchi scheletici

 două inserţii osoase - una pe mandibulă (muşchi
craniomandibulari)

- muşchi motori ai mandibulei · masticaţia

- 4 muşchi pereche:

A temporal
A maseter
A pterigoidian medial
A pterigoidian lateral
½ 

½ 


MUŞCHII GÂTULUI

Muşchii gâtului sunt grupaţi după raportul lor cu

coloana vertebrală în:

A muşchii regiunii antero-laterale:

A muşchii regiunii laterale

A muşchii regiunii mediane

A muşchii regiunii posterioare (nuchale)

½ 

½ 


A. Muşchii regiunii laterale a gâtului

Cuprind o serie de muşchi dispuşi pe 3 planuri:

A imediat sub piele ± muşchiul platisma

A planul superficial ± muşchiul sternocleidomastoidian

A planul profund ± muşchii scaleni

 ½ 


Œ

! !
 

 

- formă trapezoidală; se întinde de

la baza mandibulei spre umăr şi
claviculă

- muşchi al mimicii
- tristeţe, frică
- determină încreţirea
pielii gâtului
½ 


ÿ


! !

- muşchi lung

inferior
- prin capul medial w faţa
anterioară a manubriului sternal
- prin capul lateral w
porţiunea medială faţă sup.
claviculă

superior
w printr-un tendon pe faţa
laterală a procesului mastoidian
½ 


B. Muşchii regiunii mediane a gâtului

Se grupează faţă de viscerele gâtului într-un grup

superficial şi unul profund.

!

!

! se inseră pe osul hioid o

.

Pot fi muşchi supra sau subhioidieni, în funcţie de

poziţia faţă de osul hioid.
½ 

½ 

 

MUŞCHII TRUNCHIULUI

Au fost grupaţi în:

A muşchii regiunii posterioare (ai spatelui şi ai cefei)

A muşchii regiunii anterioare (ai toracelui)

A muşchii abdomenului
½ 

 

A. MUŞCHII SPATELUI ŞI AI CEFEI

- studiaţi pe 5 planuri, în funcţie de profunzimea localizării lor

a. Muşchii planului I

- reprezentaţi de:

- muşchiul trapez

- muşchiul latissim
½ 

 

Œ

!

- formă triunghiulară cu baza la

coloana vertebrală şi vârful la
humerus

Inserţii
- medială w de la linia nucală
superioară, protuberanţa
occipitală externă şi se continuă
pe procesele spinoase ale
vertebrelor C7 - TŒÿ
- laterală w pe extremitatea
laterală a claviculei, pe spina
scapulei şi pe acromion
½ 

 

ÿ

! 
 !
!

- cel mai lat muşchi

- formă triunghiulară
- în partea postero-inferioară a
trunchiului

- originea w pe faţa externă a

ultimelor 5-6 vertebre toracale, a
vertebrelor lombare, pe creasta
sacrală mediană şi pe creasta
iliacă, post.

w spre axilă - se inseră printr-un

tendon scurt în fundul şanţului
intertubercular al humerusului
½ 

 

b. Muşchii planului II

Planul II este format din 5

muşchi care parţial se
suprapun:

- muşchiul ridicător al
scapulei
- muşchiul romboid
- muşchiul dinţat posterior
şi superior
- muşchiul dinţat posterior
şi inferior
- muşchiul splenius
½ 

 

c. Muşchii planului III

Planul III este reprezentat de un complex muscular ce

ocupă şanţurile costovertebrale.
o musculatura profundă a coloanei vertebrale, alungită
longitudinal, care se întinde de la osul occipital până la osul
sacru.
- muşchii componenţi leagă bazinul de torace şi de
coloana vertebrală, segmentele coloanei vertebrale între ele şi
coloana de craniu.
- sunt aşezaţi pe straturi, cei profunzi fiind scurţi, iar cei
de la suprafaţă lungi. În porţiunea inferioară formează o masă
comună (sacrospinală).
½ 

 

d. Muşchii planului IV

- plan format din fascicule musculare care se întind de

la procesul transvers al unei vertebre la un proces spinos
supraiacent, din această cauză fiind considerate ca făcând
parte dintr-un singur complex muscular, numit muşchiul
transversospinal.
½ 

 
½ 

 

B. MUŞCHII TORACELUI

muşchii toracelui - se leagă de oasele cutiei toracice

- ÿ grupe:

- muşchi extrinseci - leagă membrul superior de torace:

- vertebrohumerali ± muşchiul latissim

- costoscapulari ± m. dinţat ant şi pectoralul mic
- toracohumerali ± muşchiul pectoral mare

- muşchi intrinseci, formaţi din materialul muscular propriu

al peretelui toracic,
- sunt situaţi în acelaşi plan cu scheletul costal al
toracelui, pe care se şi inseră
 ½ 

 

a. Muşchii extrinseci
Œ

!
!

- muşchi lat, voluminos, triunghiular

- în partea ant-sup. a toracelui

- 3 fascicule musculare:
- sup. - clavicular w jumătatea
medială marg ant claviculă
- mijl. - sternocostal w faţa ant
stern şi cartilajele primelor 6 coaste
- inf. - abdominal w teaca m.
drept abdominal

- inserţia w creasta tuberculului mare

 ½ 

 

ÿ

!


- originea pe feţele antero-

laterale ale coastelor III, IV şi V,

- inserţia pe marginea
medială a procesului coracoid al
scapulei
½ 

 



!
!

- muşchi lat, în formă de evantai,

- în partea superioară şi laterală
a toracelui

- originea
- pe faţa exterioară a
primelor Πcoaste

- inserţia
- pe marginea medială a
scapulei
½ 



C. MUŞCHII ABDOMENULUI

După dispoziţia lor topografică sunt grupaţi în:

- Muşchii regiunii antero-laterale

- Muşchii regiunii posterioare sau lomboiliace

- Muşchi regiunii superioare ± diafragma

- Muşchii regiunii perineale (inferioare)

 ½ 



a. Muşchii regiunii antero-laterale

Œ


!!

- muşchi lat, alungit

- imediat lateral de linia mediană, pe
toată lungimea feţei anterioare a
abdomenului, de la pube la apendicele
xifoid

- originea
- pe cartilajele coastelor V-VII şi
pe apendicele xifoid
- inserţia
- pe marginea superioară a
simfizei pubiene
 ½ 



- prezintă 3-4 lame tendinoase

dispuse transversal, numite
 
! 

- învelit de o puternică teacă

fibroasă - !!


!!

- cei ÿ drepţi abdominali sunt

separaţi unul de celălalt pe linia
mediană printr-un rafeu tendinos
- !
!
½ 



ÿ


#

- muşchi lat
- cel mai superficial şi mai întins

- originea
- pe feţele externe ale
coastelor V ± XII

- inserţia
- printr-o aponevroză - de
la creasta iliacă la marginea
anterioară a osului coxal, la
pubis şi la linia albă
½ 








- muşchi lat, subţire

- formă triunghiulară

- situat sub oblicul extern

 ½ 



r

! 
!!

- muşchi lat

- situat profund faţă de oblicul intern

- fibre dispuse transversal faţă de

axul longitudinal al corpului