Sunteți pe pagina 1din 29

Ce sunt aditivii alimentari ...?

Aditivii alimentari sunt substanţe chimice (de exemplu acidul citric, benzoatul de sodiu, etc.)
adăugaţi în alimente sau băuturi cu scopul de a le ameliora diverse proprietăţi: gustul, culoarea,
stabilitatea, rezistenţa la alterare.

În mod standardizat ei sun etichetaţi cu litera "E" şi un indice compus din trei cifre.

Pentru a contracara publicitatea negativă din ultima vreme, unele firme au renunţat să
menţioneze denumirea codificată a aditivilor alimentari, specificând denumirea clară a
substanţelor (ingredientelor) ce intră în compoziţia produselor pe care le fabrică.

Listă de întrebări

Toţi aditivii alimentari sunt dăunători...?


Există numeroase substanţe utilizate ca aditivii alimentari care sunt inofensive pentru sănătatea
oamenilor. Printre acestea se numără:

E-100, E-101, E-103, E-104, E-105 E-111, E-121, E-122, E-126, E-130, E-132, E-140, E-151,
E-152, E-160, E-161, E-162, E-163, E-170, E-174, E-175, E-180, E-181;

E-200, E-201, E-202, E-203, E-236, E-237, E-238, E-260, E-261, E-262,263, E-270, E-280, E-
281, E-282, E-290;

E-300, E-301, E-303, E-304, E-305, E-306, E-307, E-308, E-309, E-322, E-325, E-326, E-327,
E-331, E-332, E-333, E-334, E-335, E-336, E-337, E-382;

E-400, E-401, E-402, E-403, E-404, E-405, E-406, E-408, E-410, E-411, E-413, E-414, E-420,
E-421, E-422, E-440, E-471, E-472, E-473, E-474, E-475, E-480.

Listă de întrebări

Care sunt "E"-urile periculoase...?


Efectul nociv al unor aditivi alimentari este incert în unele situaţii şi sigur dovedit pentru alte
substanţe, aşa cum este menţionat mai jos:

Aditivi alimentari suspecţi (potenţial periculoşi):

E-125, E-141, E-150, E-153, E-171, E-172, E-173;


E-240, E-241;
E-477.

Periculoşi:
E-102, E-110, E-120, E-124.

Listă de întrebări

Cum influenţează starea de sănătate...?


Acţiunea nocivă a "E"-urilor depinde de cantitatea şi durata consumării lor împreună cu
alimentele sau băuturile în care sunt introduse. Aditivii alimentari periculoşi sau potenţial
periculoşi provoacă leziuni la nivelul diferitelor organe, aparate sau sisteme:

Dăunători pentru tractul gastro-intestinal: E-220, E-221, E-222, E-223, E-224;


Dăunători pentru procesele de digestie: E-338, E-339, E-340, E-341, E-407, E-450, E-461, E-
463, E-465, E-466;
Dăunători pentru piele: E-230, E-231, E-232, E-233;
Inactivează vitamina B12: E-200;
Dăunători pentru aparatul cardio-vascular: E-250, E-251, E-252 ( se găseşte mai ales în
cârnaţi);
Modifică colesterolul: E-320, E-321;
Dăunători pentru sistemul nervos periferic: E-311, E-312;
Provoacă afte bucale: E-330.

Listă de întrebări

Există aditivi care duc la apariţia


cancerului...?
Unele "E"-uri au fost incriminate de-a lungul timpului ca având într-un fel sau altul o contribuţie
semnificativă la apariţia cancerului cu diverse localizări, în primul rând la nivelul tractului digestiv,
ficatului, căilor biliare sau pancreasului:

E-110, E-123, E-131, E-142;


E-210, E-211, E-213, E-214, E-215, E-216, E-217, E-239;
E-330.

Foarte periculoşi, datorită efectului oncogen (cancerigen) dovedit sunt aditivii alimentari:

E-330 care se găseşte în Schweppes, muştar (sub formă de arome), ciuperci conservate;
E-123 (interzis în SUA pentru adăugarea în alimente): care se găseşte în ursuleţi de gumă,
Smarties, Mamba, Haribo, batoane de peşte, budincă de vanilie, sosuri gata preparate.
Aditivi alimentari periculosi pentru sanatate

In viata de zi cu zi, alimentele toxice au devenit atat de "firesti", incat aproape nimeni nu mai sesizeaza
pericolul pe care ele il reprezinta in mod real.

"Aditivii alimentari" sunt definiti drept orice substanta care in mod normal nu este consumata ca aliment in
sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu o valoare nutritiva, care,
adaugata intentionat in produsele alimentare in scopuri tehnologice pe parcursul procesului de fabricare,
prelucrare, preparare, tratament, ambalare, transport sau depozitare a unor asemenea produse alimentare,
devine sau poate deveni ea insasi sau prin derivatii sai, direct sau indirect, o componenta a acestor produse
alimentare.

Utilizarea indicativului 'E xxx' pe eticheta produsului arata prezenta unui aditiv acceptat din punct de
vedere al sigurantei in toata Uniunea Europeana. In multitudinea de aditivi folositi in industria alimentara,
cei mai periculosi pentru sanatatea organismului sunt cei de sinteza, adica cei obtinuti prin procedee
chimice nenaturale.

Alimentele cu cele mai multe toxine, care ar trebui evitate la consum, sunt margarina vegetala, guma de
mestecat, uleiul de mustar, mezelurile, bauturile racoritoare si dulceturile. Dictonul dupa care "important nu
e ce bagi in gura, ci ce scoti pe gura" a cazut in desuetudine, odata cu aparitia pe piata produselor
alimentare a unei intregi game de aditivi alimentari, care, chipurile, imbunatatesc calitatea produselor, dar
care in realitate nu sunt altceva decat substante chimice deosebit de toxice, ori cancerigene.

Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de


consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de
droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Consumul indelungat de produse alimentare aditivate sintetic produce in organismul uman un


bombardament asupra organelor interne, care provoaca distrugerea sistemului imunitar (acesta ajunge sa
produca anticorpi peste masura, folosindu-i impotriva propriului organism), precum si o serie de tumori
maligne si benigne.

Conform raportului Comisiei Nationale de Oncologie - 2000, in Romania cancerul este intr-o crestere
alarmanta si se estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp "boala mileniului III", impotriva
careia nu exista inca premizele ca se va descoperi un antidot. Deocamdata se banuieste doar ca motivele
care-l provoaca sunt poluarea, chimicalele din alimente si stress-ul.

Un studiu recent al Clinicii de Oncologie din Dusseldorf - Germania, despre efectele aditivilor alimentari
asupra organismului uman, a ierarhizat o serie de compusi toxici sau cancerigeni. Aproape toti acesti
compusi pun intr-un real pericol organismul. Prezentam in continuare, lista "E"-urilor considerate de
specialistii oncologi drept deosebit de periculoase.

- Adaosuri suspecte: E 125, E 141, E 150, E 171, E 172, E 173, E 240, E 241, E 477

- Adaosuri periculoase: E 102, E 110, E 120, E 124

- Adaosuri toxice:
- produc boli intestinale: E 220, E 221, E 222, E 223, E 224
- afecteaza tubul digestiv: E 338, E 339, E 340, E 341, E 407, E 450, E 461, E 463, E 465, E 466
- produc boli de piele: E 230, E 231, E 232, E 233
- suprima din organism vitamina B12: E 200
- cresc colesterolul: E 320, E 321 (antioxidanti din margarina)
- ataca sistemul nervos: E 311, E 312
- produc boli ale aparatului bucal: E 330 (acidul citric sau sarea de lamaie - cel mai periculos adaos
cancerigen)
- Adaosuri cancerigene: E 123, E 131, E 142, E 211 (foarte nociv), E 213, E 214, E 215, E 217, E 230, E
631 (glutamatul de sodiu)

Nota: aditivii cancerigeni au fost deja interzisi in SUA, Uniunea Europeana si cateva dintre fostele state
ale URSS.

Evaluat de cititori:
E-urile din mancarea copiilor nostri

Continutul articolului:

In toate tarile se adauga E-uri alimentelor in scopul conservarii lor o perioada mai lunga. Problema este ca
in Romania se depaseste doza admisa pentru aceste adaosuri. Iata deci o trecere in revista a acestor
'otravuri' care se strecoara in hrana copiilor nostri. Morala este simpla : incercati sa ii dati copilului dvs cit
mai multe alimente naturale si feriti-i atit cit puteti de alimentele 'dubioase'.

Mini-dictionar de E-uri

E555 (silicatul de aluminiu si potasiu) este folosit in sare, lapte praf si faina. Desi se cunoaste ca
aluminiul este cauza unor probleme placentare in timpul sarcinii si ca este asociat cu boala Alzheimer,
este permis in Romania.

E210 (acidul benzoic) se adauga la bauturi alcoolice, produse de brutarie, branzeturi, condimente,
dulciuri, medicamente. Poate provoca crize de astm, in special la persoane dependente de medicatie,
si poate reactiona, provocand hiperaciditate la copii. In urma testarii pe animale de laborator, a fost
asociat si cu cancerul.

E211 (benzoatul de sodiu) este folosit ca antiseptic, conservant alimentar si pentru a masca gustul
unor alimente de calitate slaba; bauturile racoritoare cu aroma de citrice contin o cantitate mare de
benzoat de sodiu (pana la 25 mg/250 ml); se mai adauga in lapte si produse din carne, produse de
brutarie si dulciuri, este de asemenea prezent in multe medicamente; se cunoaste ca provoaca
urticarie si agraveaza astmul. Asociatia consumatorilor din Piata Comuna Europeana il considera
cancerigen, insa este permis in Romania.

E250 (nitritul de sodiu) este utilizat in stabilizarea culorii rosietice a carnii conservate (fara nitrit, hot
dogs si bacon ar arata gri) si da o aroma caracteristica. Adaugarea de nitriti in alimente poate duce la
formarea de cantitati mici de substante cu potential cancerigen, in special in bacon. Companiile care
proceseaza carnea adauga acum, pe langa nitrit, acid ascorbic sau izoascorbic pentru a impiedica
formarea de nitrozamine. Industria carnii justifica utilizarea nitritilor pentru efectul lor inhibitor asupra
dezvoltarii bacteriilor producatoare de toxina botulinica.

E132 (indigotina) este un colorant care se adauga in tablete si capsule, inghetata, dulciuri, produse
de patiserie, biscuiti; poate provoca greata, voma, hipertensiune arteriala, urticarie, probleme de
respiratie si alte reactii alergice. Este permis in Romania.

E123 (amaranthul) este obtinut din planta cu acelasi nume; este folosit in amestecuri pentru
prajituri, umpluturi cu aroma de fructe, cristale pentru jeleuri, poate provoca astm, eczema si
hiperaciditate; in teste pe animale a provocat defecte neonatale si moarte fetala.

E122 (azorubina) este un colorant rosu, obtinut din gudron, care se adauga la dulciuri, martipan,
cristale pentru jeleuri, peltea. Poate produce reactii adverse la persoanele astmatice si la cele alergice
la aspirina. Este interzis in Japonia, Suedia, SUA, Austria si Norvegia. Este permis in Romania.

E155 (brun HT) este utilizat in ciocolata si prajituri. Poate produce reactii adverse la persoanele
alergice la aspirina si la cele astmatice. Se cunoaste, de asemenea, ca poate produce sensibilitate
dermica. Este interzis in Danemarca, Belgia, Franta, Germania, Elvetia, Suedia, Austria, SUA,
Norvegia. Este permis in Romania.

E952 (ciclamat) este un indulcitor artificial care poate produce migrene si alte reactii adverse; unele
testari au aratat ca poate fi cancerigen; este interzis in SUA (din 1970) si Anglia din cauza
potentialului cancerigen. Este permis in Romania.

E312 (galat de dodecil) se foloseste pentru a preveni rancezirea alimentelor grase; poate provoca
iritatie gastrica sau cutanata; nu este permis in alimente pentru sugari si copii mici deoarece
provoaca tulburari hematologice; este asociat, de asemenea, cu tulburari nervoase; se foloseste in
uleiuri, margarina, untura, sosuri de salate. Este permis in Romania.

E420 (sorbitol si sirop de sorbitol) este un indulcitor artificial si umectant care se obtine din glucoza
sau prin sinteza; se foloseste in dulciuri, fructe uscate, hrana saraca in calorii, siropuri farmaceutice si
este printre primii sapte conservanti utilizati la produsele cosmetice; nu este permis in hrana pentru
sugari si copii mici deoarece poate provoca tulburari gastrice. Este permis in Romania.

Atentie - colorantii din sucuri si dulciuri produc cancer

Dulciurile si produsele racoritoare sunt destinate in special copiilor si, pentru a fi mai ispititoare, au
nevoie de coloranti cat mai atragatori. Acestia, desi valorosi prin proprietatile lor intrinsece, sunt
vatamatori pentru sanatate, determinand deficiente in vitamina B6 si zinc si chiar aparitia, in timp, a
unor tumori. Un astfel de colorant este tartrazina - E102, acceptat de legislatia romaneasca, dar
interzis pentru produse alimentare in Suedia, Elvetia, Marea Britanie si Olanda.

Conform unui studiu al Asociatiei pentru Protectia Consumatorilor (APC) din Romania, s-a constatat ca
pe piata romaneasca exista anumite produse, destinate in special copiilor, care contin acest colorant:
bomboanele Ciclete cu aroma de zmeura (producator C.M. Chimica Daily Bucuresti), bauturile
racoritoare Kick de portocale (sub licenta Royal Crown Company), Prigat Orange Light (Sigat
Beverage Company), Fanta Exotic (SC Coca-Cola HBS Rom) si Mirinda Orange (imbuteliata la
Quadrant-AMRoQ Beverages), bomboanele Kathy Lemon (Confiseue Kathy, Bruges), budinca cu gust
de vanilie (Euro Food Prod), bomboanele gumate Sugus Exotic (Kraft Foods Romania), acadelele
Chupa Chups (Elkeka Romania), Bega - baton cu spuma si jeleu de lamaie (Kandia Timisoara
Romania) si Kroky Mania (jeleuri Silvana drajate de caise, zmeura sau portocale, produse de Kraft
Jacobs Suchard Romania).

Efecte negative asupra sanatatii

Acest colorant determina o reactie de intoleranta la aproximativ zece oameni din o mie, care se
manifesta prin edeme ale buzelor, urticarie, rinite, astm, purpura si chiar soc anafilactic. Persoanele
alergice la aspirina sunt alergice si la tartrazina. Acest colorant se elimina preponderent prin bila, deci
persoanele cu afectiuni la nivelul acestui organ pot avea probleme cu sanatatea din cauza consumului
unor produse colorate cu tartrazina. Consumul acestor produse determina deficiente in vitamina B6 si
zinc, ceea ce declanseaza probleme mai ales femeilor. S-a constatat ca vitamina B6 este implicata in
metabolismul progesteronului, care la randul sau are un rol in procesarea excesului de estrogen. In
acest fel, femeile cu probleme hormonale (hipersecretii de estrogeni) pot sa dezvolte in timp diferite
tipuri de tumori (fibroame etc.).

Doza maxima admisa

APC Romania solicita autoritatilor de resort interzicerea folosirii acestui compus, cel putin pentru
produsele frecvent consumate de copii, deoarece s-a constatat ca dozele mari de tartrazina determina
modificari histologice ireversibile ale ficatului. Tinand cont ca acest compus este frecvent folosit in
bauturile racoritoare pe perioada verii, problemele cauzate de tartrazina pot deveni extrem de grave.
Doza maxima admisa pentru consum este de 0,75 mg/kg corp, iar in produsele alimentare 70 mg/kg
corp, cu exceptia rahatului, unde doza admisa este de 30 mg/kg. Cu alte cuvinte, daca un producator
introduce in bauturi racoritoare cantitatea maxima de colorant - 70 mg/kg (echivalent litru) - atunci o
persoana de 30 kg care bea doi litri de suc va ingera 140 mg colorant, in timp ce doza maxima
admisa pentru o persoana de 30 kg este de 22,5 mg.
Asadar recapitulam...

-aditivi alimentari care produc cancer: E131, 142, 211, 213, 214, 215, 216, 217, 218, 239, 330;
-aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange: E250, 251, 252;
-aditivi alimentari care produc boli de piele: E230, 231, 232, 233;
-aditivi alimentari care ataca sistemul nervos: E311, 312;
-aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive: E338, 339, 340, 341, 363, 465, 466, 450,
461, 407;
-aditivul care distruge vitamina B12: E200.

E123 - este interzis in SUA si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane, jeleuri, dropsuri
mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic cancerigen dintre
aditivi. In aceeasi categorie face parte si E110, care intra in componenta dulciurilor (mai ales a
prafurilor de budinca), colorandu-le in acel galben de "apus de soare", de care vorbeam ceva mai sus.

E330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in
aproape toate sucurile din comert.
E102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune cancerigena si
el.

Articol aparut in 2001 in ziarul Curentul

Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe ambalaj cu litera "E", urmat
de un numar format din trei sau patru cifre. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar
cancerigene. Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol
pentru organism. Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea
Europeana au interzis o parte din "E"-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt
introdusi in alimente, iar de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de
producator. Exista astfel riscul de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform
reglementarilor legale.

"E"-urile, sinonime cu otrava

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care, in mod normal, nu
este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic -
avand sau nu o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri
tehnologice pe parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor
asemenea produse alimentare, devine o componenta a produselor alimentare respective.

E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti.
Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip "E" pentru aditivii
alimentari.

Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire
la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce,
in timp, la formarea unor afectiuni grave, care nu mai pot fi tratate.

Potrivit rapoartelor organizatiilor internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de


consumul alimentelor imbogatite cu substante artificiale, se afla pe locul al treilea, dupa consumul de
droguri si medicamente si dupa accidentele de circulatie.

Organismul, supus la bombardamente chimice

Consumul indelungat de alimente care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica supune
organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara,
acesta ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea
organelor. In cazurile nefericite, rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului
imunitar si aparitia unor tumori maligne sau benigne.

Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea
unui astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de
timp, nu are efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor
produse.

Margarina afecteaza sistemul imunitar

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil.
Cercetatorii americani au descoperit accidental ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un
amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un
produs alb, asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au
botezat "margarina", dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana
acum, progresul tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce
mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile
care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de organism, care, pentru a face fata solicitarii,
utilizeaza o cantitate mare de energie.

Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensibilitate la infectii, la intoxicatii si
la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor, ficatul este
solicitat excesiv, favorizand hepatita.

Aspartamul, un indulcitor criminal

Este unul dintre alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele
digestive, pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi
prelucrat tot, o parte din substanta trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca
hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina. In acest fel, organismul este
dereglat, creandu-se stari de oboseala si de agitatie. Pe termen lung, consumul in exces de aspartam
expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale. Lipsa de calciu apare si ea in timp.

+++++++++++++++++++++++++++++++++++++++

de la membrii comunitatii www.desprecopii.com

Cunosc situatia alimentelor din Romania si cunosc si situatia alimentelor din strainatate, actualmente locuind in U.S.A. Fiind una dintre
acele persoane careia ii pasa ce mananca, pot spune ca nu cumpar nimic pana nu sunt sigura ca este 100% natural sau organic. Si nu
pot sa spun ca sunt foarte scumpe, din contra in ultimul timp am observat ca sunt din ce in ce mai accesibile, pe masura ce producatorii
pun acum pe prim plan sanatatea consumatorului.(aici majoritatea E-urilor sunt interzise, iar cand sunt folosite, produsul contine un fel
de "avertisment") Altfel n-ar mai face fata concurentei.
Sunt insarcinata acum si, cu atat mai mult inteleg grija fata de copii, avand in vedere ca sunt principalii consumatori de bomboane,
sucuri, prajituri care, din pacate, in Romania contin cantitati enorme de substante artificiale. Insa cred ca poti sa-ti protejezi copilul,
invatandu-l de mic sa nu consume asa ceva, dar in acelasi timp avand grija sa-i asiguri portia de "dulciuri" facandu-i in casa prajituri cu
ingrediente naturale, sucuri din fructe, etc., dar si mai bine, sa-l obisnuiesti de mic cu fructe cat mai multe si variate. Eu nu am
consumat pana nu am ajuns la facultate pepsi sau coca-cola, nu stiu ce au facut parintii, dar niciodata nu le-am cerut asa ceva. Oricum
a fost un episod trecator....
La fel si in cazul alimentelor, cu putina bunavointa sunt sigura ca si in Romania poti sa mananci mancare de calitate si foarte naturala.
Sanatate tuturor! Krista

Hrana noastra cea de toate zilele

Autor: Anne-Marie

Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune
organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta
ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In
cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia
unor tumori maligne sau benigne.

Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui
astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioada limitata de timp nu are
efect daunator.
Aditivii alimentari au fost folositi in prepararea si pastrarea alimentelor din cele mai vechi timpuri. Insa, in
ultimul secol, odata cu dezvoltarea fara precedent a industriei alimentare, ei au capatat un rol primordial in
procesarea alimentelor. Ei nu au si nu cresc valoarea energetica sau cea nutritiva a alimentelor in care sunt
adaugati. Rolul lor este de a prelungi perioada de pastrare a alimentelor si de a imbunatati anumite calitati
ale alimentelor, dintre care predomina cele senzoriale.

Lista aditivilor autorizati difera de la tara la tara si este in permanenta schimbare. De-a lungul anilor multor
aditivi li s-au atribuit efecte nocive asupra sanatatii care nu au fost cunoscute in momentul autorizarii lor si
au fost scosi de pe lista. De asemenea, mereu apar substante noi care sunt autorizate a fi folosite in industria
alimentara.

Margarina
Margarina a aparut in timpul celui de-al II-lea Razboi Mondial, atunci cand untul incepuse sa devina
inaccesibil. Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un
amestec de uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs
cu consistenta si culoare asemanatoare untului, dar cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului,
pe care l-au botezat "margarina". Din acel moment si pana acum progresul tehnologic a permis ca produsul,
cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai atragator. Mirosul de lapte al
margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei sunt insa greu asimilate de
organism. Atunci cand aceste grasimi sunt metabolizate de catre organism, au "darul" sa incurce o multime
de procese naturale:

• sunt incorporate in membrana celulelor sistemului imunitar, impiedicand activitatea acestora.


Aceasta inseamna sensibilitate mai mare la infectii, la intoxicatii, la cancer.
• iau locul anumitor substante naturale care au rolul de a curata peretii vaselor de sange, ceea ce
inseamna sclerozarea acestora, cu rezultate nefaste pentru inima, creier, sistemul circulator pe
ansamblu.
• favorizeaza formarea de depozite de grasime pe talie si pe fese, precum si aparitia celulitei.
• solicita excesiv ficatul pentru a fi metabolizate.

Din fericire, margarina are suficienti substituenti naturali care nu numai ca o inlocuiesc cu succes, dar si
ajuta la eliminarea efectelor sale nefaste.

Inlocuitori naturali ai margarinei

• Untul romanesc in general este mai bun decat cele de import, deoarece este mult mai putin procesat
si denaturat.
• Uleiurile obtinute prin presare la rece, de floarea-soarelui, masline, arahide, susan s.a. duc la
scaderea colesterolului si curata vasele de sange.

Zaharul
Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind un aliment foarte concentrat, el lezeaza organele
digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot,
o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, ceea ce obliga pancreasul sa produca in exces insulina
ceea ce are ca rezultat scaderea zaharului din sange sub medie in scurt timp instalandu-se o stare de
hipoglicemie. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de de excitare fizica si nervoasa;

Organismul uman are o mare capacitate de adaptare, asa incat la cei mai multi dintre noi aceste fenomene
sunt suportate o buna perioada de timp, abia intr-un tarziu aparand problemele de sanatate. Iata care sunt
principalele tulburari cu care se confrunta consumatorii de zahar:

• pancreasul suprasolicitat se deregleaza pur si simplu, normalizand tot mai greu glicemia, ceea ce
duce la diabetul zaharat.
• sistemul imunitar este partial inactivat vreme de cateva ore dupa ingerarea zaharului printr-un lant
de procese hormonale complexe, ceea ce duce la o expunere periculoasa si inutila la gripa, boli de
plamani, infectii urinare si intestinale, rinita, sinuzita etc.
• lipsa de calciu
• caria dentara apare la 94% din populatia care consuma produse cu zahar (de sase ori mai mult decat
in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului). Cauza este perturbarea unui lant de
procese metabolice ale calciului.
• obezitatea - Acest lucru se produce desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat se crede, dar
are "darul" de a perturba echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in
exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal insa, multi
dintre ei sunt cu mult mai nocivi.
E 951 (aspartamul) este un indulcitor des folosit si poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Inlocuitorii naturali ai zaharului


Cel mai potrivit inlocuitor natural al zaharului este mierea de albine. In perioada de vara, un
inlocuitor si mai bunt sunt fructele proaspete, care acum se gasesc din abundenta. Sucurile, salatele
de fructe, fructele consumate ca atare duc la normalizarea glicemiei, la reglarea functiilor
pancreasului, la rafinarea gustului, precum si a perceptiilor olfactive. Iarna, fructele uscate sunt un
excelent inlocuitor al zaharului. Ele sunt foarte dulci, foarte bogate in zaharuri (aproape 80% din
masa lor), dar sunt usor suportate de organism.

Supele concentrate si boala Alzheimer


E 621 (glutamat monosodic), permis in Romania, continut in exces in supele concentrate, considerat de
specialisti dintre cele mai cancerigene substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor
preparate normal, in cantitati industriale, pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante
chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub
forma de cubulete. Glutamatul monosodic se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor,
mezelurilor si ciupercilor. Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de
interzicere a acestei substante. Glutamatul de sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala
Alzheimer.

Cei mai periculosi aditivi


Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in produsele
alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au facut deja,
demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
E 123 - este interzis in Statele Unite ale Americii, fostele state sovietice si in Romania. Se gaseste in
bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai
puternic cancerigen dintre aditivi.
E 110 (sunset yellow) face parte din aceeasi categorie. Intra in componenta dulciurilor, mai ales a
prafurilor de budinca colorandu-le in galben
E 102 (tartrazina) - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are actiune
cancerigena.
E 330 (acid citric) - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste
in cele mai multe sucuri care se afla in comert.

Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata Comuna
Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi nocivi.

Alti aditivi nocivi:

• aditivi alimentari care produc cancer:


o E 131 (albastru patentat)
o E 211 (benzoat de sodiu)
o E 213 (benzoat de calciu)
o E 214 (p-hidroxibenzoat de etil)
o E 215 (sarea de sodiu a p-hidroxibenzoatului de etil)
o E 216 (p-hidroxibenzoat de propil)
o E 217 (sarea de sodiu a p-hidroxibenzoat de propil)
o E 218 (p-hidroxibenzoat de metil)
o E 239 (hexametilen tetraamina).
• aditivi alimentari care afecteaza vasele de sange:
o E 250 (nitrit de sodiu)
o E 251 (nitrat de sodiu)
o E 252 (nitrat de potasiu)
• aditivi alimentari care produc boli de piele:
o E 230 (difenil)
o E 231 (ortofenil fenol)
o E 233 (thiabendasol)
• aditivi alimentari care ataca sistemul nervos:
o E 311 (galat de octil)
o E 312 (galat de dodecil)
• aditivi alimentari care pot produce tulburari digestive (indigestie, voma, colici abdominale s.a.):
o E 338 (acid fosforic)
o E 339 (fosfat de sodiu)
o E 340 (fosfat de potasiu)
o E 341 (fosfat de calciu)
o E 465 (metil-etil-celuloza)
o E 466 (carboximetil celuloza)
o E 450 (difosfati – disodic, trisodic, etc)
o E 461 (metil celuloza)
o E 407 (caragenan)
• distruge vitamina B12:
o E 200 (acid sorbic)

Toti acesti aditivi (in afara de E 123) sunt permisi in Romania.

Cercetatorii se pot insela in privinta unor aditivi si astfel apar in comert unele produse ce contin substante
toxice. A spune, insa, ca „E“-urile sunt un pericol total in alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Consumul
de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Folositi totusi aceste liste atunci cand faceti
cumparaturi si evitati alimentele care contin aditivi alimentari periculosi.

Exista unele substante in alimente, care s-au dovedit a produce tumori


canceroase .

Dintre acestea sunt:

>>unele mase plastice cu care se >>toxinele unor ciuperci care se pot


ambaleaza alimentele forma pe alimentele care nu mai sunt
>>pesticidele - substante care se folosesc foarte proaspete
pentru combaterea daunatorilor in >>substantele care se formeaza in urma
agricultura afumarii sau prajirii alimentelor si, in
>> ingrasamintele chimice, ca si general, in alimentele incalzite peste
adaosurile de nitrati si nitriti folosite 350 C. Astfel, consumarea carnii si a
0

pentru conservarea alimentelor, mai ales pestelui care au fost afumate reprezinta
in combinatie cu alimentele bogate in un risc crescut de formare a maladiilor
proteine (carne si produse animale, de canceroase ale sistemului digestiv
exemplu), mai ales daca aceste alimente >> grasimile sau produsele din carne
sunt prajite sau sunt consumate consumate in cantitati mari cresc riscul
impreuna cu bauturi carbo-gazoase de aparitie a cancerului

Intrand intr-un supermarket, unei prietene i-a fost laudat un produs de catre vanzatoare:
"Stiti ce multa vitamina E are?"

In primul rand, vitamina E nu poate fi administrata decat in cantitati limitate- altfel


organismul se poate deregla.

Dar "vitaminele" vanzatoarei nu erau altceva decat aditivii alimentari (notati in sistem
international prin litera E urmata de un numar de trei cifre).
La aceasta ora, este stiut ca multi dintre aditivii alimentari (conservanti, emulgatori,
coloranti etc.) utilizati la pregatirea mezelurilor, alimentelor preambalate sau semi-preparate, sunt
cancerigeni .

Acelasi lucru se stie si despre unele ingrasaminte chimice si pesticide folosite la cultivarea
legumelor, fructelor si zarzavaturilor pe care le cumparam - chiar si din piata.
Acest fapt ar trebui sa constituie un semnal de alarma: consumam zilnic mari cantitati de produse
cancerigene. Nu este, deci, de mirare, ca unii dintre noi ne imbolnavim de aceasta maladie necrutatoare.
Mai mult decat atat, multe chimicale au fost considerate pana in prezent "nevinovate". Odata cu aflarea
unor date suplimentare despre actiunea lor in organism, ele sunt descoperite acum ca fiind cancerigene.

Aditivii alimentari - in atentia organismelor internationale

„E“-urile ameninta sanatatea

In Romania nu exista aparate care sa controleze calitatea aditivilor din alimente

Societatea este intr-o continua evolutie. Tehnologia este prezenta in aproape toate mediile.
Produsele alimentare sunt si ele obtinute astazi cu ajutorul celor mai noi procedee. Supraproductia si
oferta foarte variata ii obliga pe producatori sa faca tot ceea ce este posibil pentru ca alimentul lor sa aiba
succes. Astfel, produsele sunt conservate pe perioade lungi, se introduc culori cat mai atractive, vitamine
produse pe cale artificiala etc. Conservantii, aromele, colorantii - intr-un cuvant aditivii - sunt indicati pe
ambalaj cu litera „E“ urmat de un numar format din trei cifre sau patru cifre. Majoritatea cumparatorilor
nu cunosc semnificatia acestui cod. Unele dintre aceste substante sunt nocive, toxice, chiar cancerigene.
Oamenii de stiinta afirma ca, in cantitati mici, consumul lor nu constituie un pericol pentru organism.
Totusi, pentru a preveni eventualele pericole, Statele Unite ale Americii si Uniunea Europeana au interzis
o parte din „E“-uri. In Romania, laboratoarele nu pot detecta toti aditivii ce sunt introdusi in alimente, iar
de multe ori produsul este introdus pe piata doar prin datele furnizate de producator. Exista astfel riscul
de a nu se respecta cantitatea adaosurilor sintetice conform reglementarilor legale.

Ce sunt „E“-urile?

Conform normelor oficiale, prin aditivi alimentari se intelege orice substanta care in mod normal nu
este consumata ca aliment in sine si care nu este utilizata ca ingredient alimentar caracteristic, avand sau nu
o valoare nutritiva, prin a carei adaugare intentionata la produsele alimentare in scopuri tehnologice pe
parcursul procesului de fabricare, prelucrare, preparare, tratament, ambalare a unor asemenea produse
alimentare, devine o componenta a acestor produse alimentare. E-urile sunt acei aditivi adaugati in alimente
cu rol de indulcitori, coloranti, emulgatori, conservanti. Multi dintre acestia erau folositi si inainte de 1989.
Alinierea la normele Uniunii Europene a presupus folosirea codurilor de tip „E“ pentru aditivii alimentari.

Numeroase organisme internationale de sanatate au tras insa serioase semnale de alarma cu privire
la aceste adaosuri sintetice, declarandu-le toxice. Folosirea lor indelungata sau improprie poate duce, in
timp, la formarea unor afectiuni grave care nu mai pot fi tratate. Potrivit rapoartelor organizatiilor
internationale, mortalitatea in randul populatiei globului, cauzata de consumul alimentelor imbogatite cu
substante artificiale, se afla pe locul al III-lea, dupa consumul de droguri si medicamente si dupa
accidentele de circulatie. In Romania numarul bolnavilor de cancer se afla intr-o continua crestere si se
estimeaza ca aceasta afectiune va deveni in scurt timp „boala mileniului III“ impotriva careia nu exista inca
premisele ca se va descoperi un antidot.

Alimentele-otrava

Consumul indelungat de alimente, care au in compozitie aditivi obtinuti pe cale sintetica, supune
organismul la un adevarat bombardament chimic care afecteaza organele interne. Pentru a se apara, acesta
ajunge sa produca anticorpi peste masura, care in cele din urma participa si ei la vatamarea organelor. In
cazurile nefericite rezultatul acestor procese este distrugerea iremediabila a sistemului imunitar si aparitia
unor tumori maligne sau benigne.
Studiile de specialitate arata ca sunt cateva produse a caror folosire indelungata favorizeaza crearea unui
astfel de dezechilibru in organism. Folosirea lor intamplatoare, pentru o perioa-da limitata de timp nu are
efect daunator. Pe Internet sunt site-uri care vorbesc despre nocivitatea acestor produse.

Margarina are o structura moleculara identica cu cea a plasticului

Este un produs aparut in al doilea razboi mondial, atunci cand untul incepuse sa devina inaccesibil.
Cercetatorii americani au descoperit accidental, ca daca se incalzeste la 150 de grade Celsius un amestec de
uleiuri vegetale, in prezenta hidrogenului si folosind catalizatori de nichel, se obtine un produs alb,
asemanator untului, cu o structura moleculara identica cu cea a plasticului, pe care l-au botezat
„margarina“, dupa numele sotiei (Margot) unuia dintre savanti. Din acel moment si pana acum progresul
tehnologic a permis ca produsul, cu ajutorul substantelor sintetice, sa fie din ce in ce mai apetisant si mai
atragator. Mirosul de lapte al margarinei e obtinut pe cale chimica. Grasimile care se afla in compozitia ei
sunt insa greu asimilate de organism care, pentru a face fata solicitarii, utilizeaza o cantitate mare de
energie. Sistemul imunitar este astfel neglijat si se creeaza o mai mare sensi-bilitate la infectii, la intoxicatii
si la imbolnavirea de cancer. De asemenea, in procesul de metabolizare a grasimilor ficatul este solicitat
excesiv, favorizand hepatita.

Aspartamul - un indulcitor care poate ucide in 70 de feluri

Este unul din alimentele cele mai controversate. Fiind deosebit de concentrat, el lezeaza organele
digestive pe care le obliga sa prelucreze o cantitate prea mare de energie. Pentru ca nu poate fi prelucrat tot,
o parte trece imediat in sange, prin intestinul subtire, provoaca hiperglicemie, ceea ce obliga pancreasul sa
produca in exces insulina. In acest fel organismul este dereglat creandu-se stari de oboseala si de agitatie.
Pe termen lung, consumul in exces de zahar expune la gripa, boli de plamani, infectii urinare si intestinale.
Lipsa de calciu apare si ea in timp, mai ales daca consumul regulat de zahar este insotit si de un stres
puternic. Caria dentara apare la peste 94% din populatia care consuma produse cu zahar. De sase ori mai
mult decat in urma cu 200 de ani, inainte de descoperirea zaharului. Cauza nu este insa, cum se credea,
faptul ca zaharul si dulciurile favorizeaza dezvoltarea bacteriilor pe dinti, ci perturbarea unui lant de
procese metabolice ale calciului.
O alta problema este obezitatea, care se instaleaza frecvent la marii consumatori de dulciuri. Acest
lucru se produce, desi zaharul nu este atat de bogat in calorii pe cat s-ar crede, dar are darul de a perturba
echilibrul hormonal, ceea ce duce la cresterea apetitului si la dezvoltarea in exces a tesutului adipos.

Constienti de toate aceste probleme, producatorii au inventat substituenti ai zaharului. Paradoxal


insa, multi dintre ei sunt cu mult mai nocivi. Aspartamul (E 950 si E 951) este un indulcitor des folosit si
poate fi sursa a peste 70 de tipuri de boli mortale.

Supele concentrate si boala Alzheimer

Contin in exces glutamatul de sodiu, E 621, considerat de specialisti dintre cele mai cancerigene
substante. Supele se obtin prin deshidratarea ciorbelor si a supelor preparate normal, in cantitati industriale,
pana rezulta un praf, care ulterior este amestecat cu substante chimice (coloranti, aromatizanti, conservanti
si glutamat de sodiu), dupa care se ambaleaza in vid, sau sub forma de cubulete. Glutamatul de sodiu se
vinde producatorilor sub forma de cristale albe, fara gust si se combina intotdeauna cu alti aditivi chimici,
aromatizanti. Se foloseste si pentru conservarea laptelui, branzeturilor, mezelurilor si ciupercilor.
Organizatii de profil din Uniunea Europeana duc o intensa campanie de interzicere a acestei substante.
Opinia publica din USA a fost informata de US Food & Drug Administration ca glutamatul de
sodiu este unul dintre principalii factori care produc boala Alzheimer. Injectiile cu glutamat, efectuate pe
animale, in laborator, au distrus celulele nervoase din creierul cobailor, cainilor si maimutelor.

Guma de mestecat si berea - inamici ai stomacului

Chiar si in acest produs destinat cu precadere copiilor, producatorii au gasit de cuviinta sa introduca
in ingrediente, nu mai putin de 7-8 tipuri de substante chimice, multe dintre ele fiind pe lista celor suspecte
sau declarate deja ca fiind nocive. Intr-o pastila de guma se pot gasi: E 171, E 320, E 330, E 420, E 421, E
422, E 950, E 951, E 967 si alte asemenea chimicale. Persoanele care mesteca regulat guma si pentru o
vreme indelungata se expun urmatoarelor afectiuni: colesterol (E 320), boli ale aparatului bucal (E 330) si
cancer (E 950 si E 951).

Chiar daca multe dintre ele sunt declarate a fi produse naturale, majoritatea bauturilor racoritoare au
in componenta lor si aditivi chimici. Cel mai des folosit este acidul citric (E 330) sau sarea de lamaie
precum si inlocuitorii de zahar ca aspartanul. Colorantii folositi (E 110 si E 102) sunt si ei declarati toxici.

Bauturile alcoolice, cum ar fi berea si vinul, sunt saturate de metabilsufit, care da limpezime, dar
care ataca aparatul digestiv. La bere, in procesul de pasteurizare sunt folosite substante chimice care
provoaca migrene.

„Este posibil ca producatorul sa foloseasca alta substanta“

In Occident, populatia a devenit mult mai preocupata de calitatea alimentelor pe care le consuma. Se
incearca renuntarea la produsele de fast-food si inlocuirea lor cu alimente naturale. Fructele si legumele
produse cu ingrasaminte naturale devin din ce in ce mai consumate, chiar daca sunt mai scumpe decat cele
obtinute prin metode moderne. Supermagazinele au deja standuri separate pentru acestea si pentru
semipreparatele care nu contin aditivi. Cercetatorii au studiat legumele si au ajuns la concluzia ca nu sunt
diferente intre cele obtinute cu ajutorul chimicalelor si cele produse traditional.
Victoria Vargolici, inspector-sef adjunct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului, declara: „In prezent nu
exista un laborator care sa determine cantitativ si calitativ concentratia de aditivi din produse. Pe ambalaj
apare substanta folosita, dar s-ar putea ca producatorul sa foloseasca ceva asemanator sau o cantitate mai
mare“. Inspectorii OPC s-au confruntat cu un caz in care au interzis un colorant, respectiv E 103. „Era
folosit in compozitia preparatelor din carne. Am primit plangeri de la consumatori ca apa in care fierbeau
cremwurstii se colora. Cu ajuto-rul Institutului de Igiena si Sanatate Publica am reusit sa retragem acest
colorant. Inainte aveam produse calitative fara aceste «E»-uri, dar trebuie aliniata legislatia la
reglementarile UE“, spune Victoria Vargolici. Cei de la Oficiul pentru Protectia Consumatorului pot
controla doar ca pe ambalaj sa se specifice existenta aditivilor.

Cercetatorii se pot insela

Avizul pentru alimente este dat de Institutul de Sanatate Publica. Anca Telniceanu, cercetator
stiintific in cadrul ISP Bucuresti precizeaza: „Avem metode standard prin care se poate determina prezenta
aditivilor, insa nu pentru toti, deoarece nu avem dotarea necesara. Lista se modifica si din ce in ce mai
multi aditivi sunt acceptati in alimentatia din Comunitatea Europeana“. Avizul pentru „E“-uri este dat de
specialistii europeni. Acestia stabilesc o concentratie maxima per litru sau kilogram. Sa luam cazul
benzoatului de sodiu, respectiv E 211. Acesta este folosit in preparatele din oua, legume, fructe, sosuri,
supe, sucuri etc. Limita stabilita este de un gram per kilogram, respectiv 200 miligrame per litru. Deoarece
s-a dovedit foar-te nociv, Uniunea Europeana si SUA au retras E 211 din alimentatia publica. „Avizul este
dat in urma unui studiu prin care concluzioneaza ca o persoana poate consuma acel produs 70 de ani fara sa
se imbolnaveasca. Studiul nu este intotdeauna sigur. Cercetarile se fac de mai multe ori, iar daca aditivul nu
corespunde poate fi retras“, spune Anca Telniceanu. Un alt aditiv care este considerat nociv este E 330,
cunoscut ca acid citric. De fapt, acesta este sarea de lamaie folosita de gospodine de foarte mult timp. Anca
Telniceanu este de parere ca E 330 nu este daunator organis-mului: „Acidul citric nu e periculos. Este
folosit ca acidifiant si este larg raspandit in natura. Nici nu poate fi folosit in cantitati mari pentru ca
produsul ar de-veni foarte acru“. Produsele importate si comercializate sunt avizate de Institutul de Sanatate
Publica daca sunt insotite de buletinul de analiza si dupa verificarea listei cu aditivii admisi in alimentatie.

Cei mai periculosi aditivi

Organizatiile mondiale de sanatate au facut deja o lista cu cei mai periculosi aditivi prezenti in
produsele alimentare. Majoritatea tarilor care ii folosesc sunt constiente de nocivitatea lor si fac, sau au
facut deja, demersuri legislative pentru a-i scoate de pe piata.
E123 - este interzis in Statele Unite ale Americii si in fostele state sovietice. Se gaseste in bomboane,
jeleuri, dropsuri mentolate, branzeturi topite si creme de branza. Este considerat cel mai puternic
cancerigen dintre aditivi. In aceeasi categorie face parte si E 110, care intra in componenta dulciurilor, mai
ales a prafurilor de budinca colorandu-le intr-un galben atragator, apetisant, cunoscut si sub numele de
„apus de soare“.

E 330 - produce afectiuni ale cavitatii bucale si are actiune cancerigena puternica. Se gaseste in cele
mai multe sucuri care se afla in comert.

E 102 - este un alt colorant care se gaseste in dulciuri, mai ales in budinci. Are de asemenea actiune
cancerigena.

Aceasta lista a fost realizata cu ajutorul unui raport intocmit de Oficiul Consumatorilor din Piata
Comuna Europeana. Lista nu este completa, urmand a se face cercetari pentru descoperirea altor aditivi
nocivi.

In Romania au existat multe cazuri in care sanatatea populatiei a fost pusa in pericol. Sunt de
referinta cazurile in care colorantii din vopselele de oua erau toxici sau alcoolul din otet era un adevarat
pericol pentru stomac. Cercetatorii din Uniunea Europeana se pot insela in privinta unor aditivi si astfel
apar in comert unele produse ce contin substante toxice. A spune, insa, ca „E“-urile sunt un pericol total in
alimentatie ar fi alarmist si neadevarat. Folosirea aditivilor in cantitati mari ar periclita in primul rand
calitatea produsului, iar oricare producator doreste ca alimentul sau sa se bucure de un loc cat mai bun pe
piata. Consumul de aditivi in cantitati bine stabilite nu afecteaza organismul. Pentru o mai mare siguranta a
cetatenilor ar trebui ca autoritatile sa asigure fonduri pentru dotarea laboratoarelor. Astfel s-ar evita even-
tualele surprize neplacute din partea producatorilor interni sau externi. Pana atunci este bine ca atunci cand
mergeti la cumparaturi sa cititi cu atentie numele ingredientelor inscriptionate pe ambalaj, iar daca aveti
nelamuriri, sa va adresati comerciantului sau direct la Oficiul pentru Protectia Consumatorului.
Va prezentam in cele de mai jos, 113 aditivi considerati inofensivi la ora actuala:
E100, E101, E140, E141, E160-163, E170, E174, E175, E181, E201-203, E260, E262, E263, E290, E300,
E301, E303, E304, E306-309, E322, E331-337, E400-406, E410, E422, E472, E473, E492, E500, E501,
E504, E507, E509, E511, E516, E518, E542, E552, E578, E636, E957, E965, E999, E1100, E1400-1450,
E1510.

Pentru bolnavii de cancer, insa, precautiile trebuiesc marite, deoarece organismul lor a
pierdut o mare parte din capacitatea de-a se autoregla. De aceea, se recomanda utilizarea a numai 24 de
aditivi, cu conditia ca ei sa fie extracte naturale - nu produsi de sinteza industriala:
E100 - turmeric (cunoscut in Romania si ca "sofran indian") cu proprietati
anticancerigene
E140 - clorofila si clorofilina - pigmentul verde din frunze
E160(a) - caroten, substanta ce se gaseste, de exemplu, în morcovi, cu efect antioxidant,
permitand - printre altele -, micsorarea efectului cancerigen al unor toxine alimentare
E160(d) - licopen, gasit în tomate si în grapefruitul cu miezul rosu, considerat ca
micsoreaza riscul de cancer
E161 (b) si E161(g) - xantofile de origine vegetala si animala
E162 - pigmentul rosu din sfecla
E170 - carbonat de calciu
E181 - acid tanic, gasit de obicei în ceai si în coaja de nuca
E260 - acid acetic, otetul
E300 - acidul ascorbic sau vitamina C, cu puternic efect antioxidant. Poate fi consumat si
daca este produs de sinteza - adica vitamina C comprimate, asa cum se gaseste in farmacii

E306 pana la E309 - tocoferoli sau vitamina E, cu puternic efect antioxidant. Vitamina E
poate fi consumata si daca este produs de sinteza - adica vitamina E capsule, asa cum se
gaseste in farmacii.
E410 - "locust bean" (termen din limba engleza, semnificand in traducere "bobul
lacustei"), extract vegetal exotic ce se gaseste chiar in unele produse alimentare
preambalate si care produce scaderea colesterolului.
E504 - carbonat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica
pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E509 - clorura de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - asa cum se
gaseste in farmacii
E511 - clorura de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se
gaseste in farmacii
E516 - sulfat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza- asa cum se
gaseste in farmacii
E516 - sulfat de magneziu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica
pulberea gasita in farmacii, cu rol laxativ
E542 - fosfati extrasi din oase
E552 - silicat de calciu. Poate fi consumat si daca este produs de sinteza - adica pulberea
gasita in farmacii, cu rol antiacid (impotriva arsurilor la stomac)
E636 - maltol, gasit - de exemplu -, in maltul prajit

CE TREBUIE SĂ ŞTIE ORICINE ?


Pe etichetele produselor alimentare româneşti se pot întâlni următoarele inscripţionări : emulgatori,
gelatină, stabilizatori, grăsimi, spumanţi, coloranţi, antioxidanţi, gelifianţi, emulsifianţi.
Atunci când lecitina este extrasă din soia, lucrul acesta este specificat : lecitină(soia)
Aceste formulări sunt imprecise şi în cele mai multe cazuri în spatele lor se ascund componenţi şi
aditivi alimentari cu origine necurată.
Din câte se cunoaşte până acum, în magazinele evreeşti şi musulmane din occident nu se folosesc
aditivi de origine necurată, deci produsele fabricate acolo se pot consuma. Nu se ştie dacă acelaşi lucru este
valabil pentru acest tip de magazine din România.
În ţările musulmane şi în Israel, se foloseşte gelatina bovină. În restul lumii se foloseşte gelatina
porcină.

CÂTEVA EXEMPLE DE PRODUSE ALIMENTARE AMBALATE,


CU ETICHETĂ, CE POT CONŢINE ADITIVI NECURAŢI

Notă : Toate produsele alimentare ambalate conţin aditivi care pot fi de origine biologică (animală sau
vegetală), pot fi substanţe chimice obţinute prin sinteză chimică, sau pot fi agenţi fizici (de exemplu radiaţii
ionizate).
Regulă generală : controlaţi eticheta fiecărui produs alimentar folosind un tabel cu E-uri, pentru a şti ce fel
de aditiv conţine produsul feriţi-va de aditivii din tabel !
Câteva exemple de produse alimentare
- pâine ambalată (specialităţi)
- fulgi de cereale
- cornuri cu ciocolată
- bomboane, ciocolată, napolitane, gumă de mestecat
- lapte praf, margarină, brânză topită, îngheţată, iaurturi, frişcă animală şi vegetală
- toate produsele instant (cacao, etc.)
- băuturi răcoritoare.

ALIMENTE NEAMBALATE, FĂRĂ ETICHETĂ, CE POT CONŢINE ADITIVI NECURAŢI

- pâine albă care rămâne pufoasă mai mult de 2 zile


- specialităţi de panificaţie (cornuri, chifle, etc.)
- pâine neagră sau integrală cu seminţe (de consistenţă elastică)
- toate produsele de patiserie
- toate produsele de cofetărie
- produse de tip „fast food” : pâine, maioneză, brânză topită
- toată îngheţata din comerţ
- toată frişca din comerţ
Lista rămâne deschisă...

E-uri extrem de periculoase :


- E 211 şi E 330 (în sucuri)
- E 621 şi E 622 (în condimentele sintetice)
- E 250 (în mezeluri)
- E 123 (bomboane, jeleuri, dropsuri mentolate, brânzeturi topite, creme de brânză) – acesta este cel
mai cancerigen
- E 110 (în dulciuri, prafuri de budincă)
- E 102 (dulciuri, budinci)

ADITIVI DE ORIGINE „NECURATĂ”


COD ALTE NUME RO FUNCŢIE ORIGINE OBSERVAŢII
E 120 Carmin Carmin C Din corpul păduchelui Culoare roşie
Coccus cacti
E 322 Lecitină Em Naturală, izolată din Originea vegetală
Ao grăsimile alimentare este specificată
TF
St
E 442 Fosfatidă de Sare de amoniu a Em Din grăsimi alimentare Emulgator pentru
amoni acidului fosfatidic St esterificate cu un ridicat ciocolate
conţinut în digliceride
E 470 Săruri ale Em Din grăsimi alimentare Originea vegetală
(a, b) acizilor graşi Sp este specificată
alimentari
E 471 Monogliceride, Mono- şi Em Din grăsimi alimentare Originea vegetală
mono- şi digliceride MDG TF este specificată
digliceride Sp
MDG
E 472 Mono- şi Mono- şi Em Compuşi ai E 471 Originea vegetală
(a-f) digliceride digliceride TF este specificată
esterificate esterificate cu acid Sp
acetic, lactic, citric,
tartric
E 473 Esteri ai acizilor Em Prelucrarea grăsimilor Originea vegetală
E 474 graşi cu un zahăr TF alimentare este specificată
E 475 Triglycerin Poligliceride Em Prelucrarea grăsimilor Emulgator pentru
monostearat (trigliceride) alimentare panificaţie
E 477 Mono-PG- Em Prelucrarea grăsimilor Emulgator pentru
mono-Stearat alimentare panificaţie
E 479 Em Prelucrarea grăsimilor Emulgator pentru
Sp alimentare panificaţie
E 482 Acidul stearic TF Prelucrarea grăsimilor Emulgator pentru
alimentare panificaţie
E 483 Em Prelucrarea grăsimilor Emulgator pentru
TF alimentare panificaţie
E 491 Em Prelucrarea grăsimilor Esteri ai
E 492 alimentare sorbitolului cu
acidul stearic
E 570 Acizi graşi Acizi graşi Em Din grăsimi alimentare Originea vegetală
alimentari alimentari Sp e specificată
E 626 Guanilat Acid guanilic şi IG Din carne sau drojdie Industrial din
E 629 guanilaţi extract de carne
E 630 Inozinat Acid inozinic şi IG Din carne sau drojdie Industrial din
E 633 inozinaţi extract de carne
E 634 Ca- şi di- na- IG Din carne sau drojdie Industrial din
E 635 ribonucleotide extract de carne
E 904 Sp Extract din păduchii Glazuri, ciocolate,
Ac Kerrialacca masa elastică a
gumelor de
mestecat (cu
ceară)
--- Astaxantin astaxantin C Cochilia unor scoici, raci,
penele unor păsări

Explicaţia simbolurilor

Ao – antioxidant
Ac – material de acoperire
Em – emulgator
C – colorant
G – gelifiant
IG – întăritor de gust
K – conservant
TF – produs de tratare a făinii
Sp – spumant
St – stabilizator
Sq – subtanţă de separare sau de umplutură

CE SPUNE LEGEA DESPRE „E”-uri, DROGURI ŞI ALTE


SUBSTANŢE INTERZISE ?

Capitolul I

Dispozitii generale
Art.1. În prezenta lege termenii si expresiile de mai jos au următorul înteles:
a) substante aflate sub control national – drogurile si precursorii înscrisi în tabelele-anexă nr.I-IV care fac parte integrantă
din prezenta lege; tabelele pot fi modificate prin ordonantă de urgentă a Guvernului, prin înscrierea unei noi plante sau
substante, prin radierea unei plante sau substante ori prin transferarea acestora dintr-un tabel în altul, la propunerea
ministrului sănătătii;
b) droguri – plantele si substantele stupefiante ori psihotrope sau amestecurile care contin asemenea plante si substante,
înscrise în tabelele nr.I-III;
c) droguri de mare risc – drogurile înscrise în tabelele nr.I si II;
d) droguri de risc – drogurile înscrise în tabelul nr.III;
e) precursori – substantele utilizate frecvent în fabricarea drogurilor, înscrise în tabelul nr.IV;
f) inhalanti chimici toxici – substantele stabilite ca atare prin ordin al ministrului sănătătii;
g) consum ilicit de droguri – consumul de droguri aflate sub control national, fără prescriptie medicală;
h) toxicoman – persoana care se află în stare de dependentă fizică si/sau psihică cauzată de consumul de droguri,
constatată de una dintre unitătile sanitare stabilite în acest sens de Ministerul Sănătătii;
i) cura de dezintoxicare si supravegherea medicală – măsurile ce pot fi luate pentru înlăturarea dependentei fizice si/sau
psihice fată de droguri;
j) livrarea supravegheată – metoda folosită de institutiile sau organele legal abilitate, cu autorizarea si sub controlul
procurorului, care constă în permiterea trecerii sau circulatiei pe teritoriul tării de droguri ori precursori, suspecti de a fi
expediati ilegal, sau de substante care au înlocuit drogurile ori precursorii, în scopul descoperirii activitătilor infractionale si
al identificării persoanelor implicate în aceste activităti;
k) investigatori acoperiti – politisti special desemnati să efectueze, cu autorizarea procurorului, investigatii în vederea
strângerii datelor privind existenta infractiunii si identificarea făptuitorilor si acte premergătoare, sub o altă identitate decât
cea reală, atribuită pentru o perioadă determinată.

Capitolul II

Sanctionarea traficului si a altor operatiuni ilicite cu substante aflate sub control


national
Art.2. – (1) Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, oferirea, punerea în
vânzare, vânzarea, distribuirea, livrarea cu orice titlu, trimiterea, transportul, procurarea, cumpărarea, detinerea ori alte
operatiuni privind circulatia drogurilor de risc, fără drept, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani si interzicerea unor
drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 10 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.

Art.3. – (1) Introducerea sau scoaterea din tară, precum si importul ori exportul de droguri de risc, fără drept, se pedepsesc
cu închisoare de la 10 la 20 de ani si interzicerea unor drepturi.
(2) Dacă faptele prevăzute la alin. (1) au ca obiect droguri de mare risc, pedeapsa este închisoarea de la 15 la 20 de ani si
interzicerea unor drepturi.

Art.4. – Cultivarea, producerea, fabricarea, experimentarea, extragerea, prepararea, transformarea, cumpărarea sau
detinerea de droguri pentru consum propriu, fără drept, se pedepseste cu închisoare de la 2 la 5 ani.

Art.5. – Punerea la dispozitie, cu stiintă, cu orice titlu, a unui local, a unei locuinte sau a oricărui alt loc amenajat, în care
are acces publicul, pentru consumul ilicit de droguri ori tolerarea consumului ilicit în asemenea locuri se pedepseste cu
închisoare de la 3 la 5 ani si interzicerea unor drepturi.

Art.6. – (1) Prescrierea drogurilor de mare risc, cu intentie, de către medic, fără ca aceasta să fie necesară din punct de
vedere medical, se pedepseste cu închisoare de la 1 an la 5 ani.
(2) Cu aceeasi pedeapsă se sanctionează si eliberarea sau obtinerea, cu intentie, de droguri de mare risc, pe baza unei
retete medicale prescrise în conditiile prevăzute la alin.(1) sau a unei retete medicale falsificate.
Art.7. – Administrarea de droguri de mare risc unei persoane, în afara conditiilor legale, se pedepseste cu închisoare de la
6 luni la 4 ani.

Art.8. – Furnizarea, în vederea consumului, de inhalanti chimici toxici unui minor, se pedepseste cu închisoare de la 6 luni
la 2 ani sau cu amendă.

Art.9. – Producerea, fabricarea, importul, exportul, oferirea, vânzarea, transportul, livrarea cu orice titlu, trimiterea,
procurarea, cumpărarea sau detinerea de precursori, echipamente ori materiale, în scopul utilizării lor la cultivarea,
producerea sau fabricarea ilicită de droguri de mare risc, se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 10 ani si interzicerea unor
drepturi.

Art.10. – Organizarea, conducerea sau finantarea faptelor prevăzute la art.2-9 se pedepseste cu pedepsele prevăzute de
lege pentru aceste fapte, limitele maxime ale acestora sporindu-se cu 3 ani.

Art.11. – (1) Îndemnul la consumul ilicit de droguri, prin orice mijloace, dacă este urmat de executare, se pedepseste cu
închisoare de la 6 luni la 5 ani.

(2) Dacă îndemnul nu este urmat de executare, pedeapsa este de la 6 luni la 2 ani sau amendă.
Art.12. – (1) Se pedepsesc cu detentiunea pe viată sau cu închisoare de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi
faptele prevăzute la art.2, 3 si 5, dacă persoana care le-a săvârsit face parte dintr-o organizatie sau asociatie ori dintr-un
grup de cel putin 3 persoane, cu structuri determinate si care sunt constituite în scopul comiterii acelor fapte si al obtinerii
de beneficii materiale sau alte foloase ilicite.
(2) Se pedepsesc cu închisoare de la 3 la 15 ani faptele prevăzute la art.4, 6, 7, 9 si 11, dacă au fost săvârsite în conditiile
prevăzute la alin.(1).
(3) În cazul infractiunilor prevăzute la alin. (1) si (2), dacă faptele au avut ca urmare moartea victimei, pedeapsa este
detentiunea pe viată sau închisoarea de la 15 la 25 de ani si interzicerea unor drepturi.

Art.13. – (1) Tentativa la infractiunile prevăzute la art.2-7, la art.9 si 10 se pedepseste.


(2) Se consideră tentativă si producerea sau procurarea mijloacelor ori instrumentelor, precum si luarea de măsuri în
vederea comiterii infractiunilor prevăzute la alin.(1)

Art.14. – Cu privire la infractiunile cuprinse în prezentul capitol, pe lângă situatiile prevăzute în Codul penal, constituie
circumstante agravante următoarele situatii:
a)persoana care a comis infractiunea îndeplinea o functie ce implică exercitiul autoritătii publice, iar fapta a fost comisă în
exercitarea acestei functii;
b) fapta a fost comisă de un cadru medical sau de o persoană care are, potrivit legii, atributii în lupta împotriva drogurilor;
c)drogurile au fost trimise si livrate, distribuite sau oferite unui minor, unui bolnav psihic, unei persoane aflate în cură de
dezintoxicare sau sub supraveghere medicală ori s-au efectuat alte asemenea activităti interzise de lege cu privire la una
dintre aceste persoane ori dacă fapta a fost comisă într-o institutie sau unitate medicală, de învătământ, militară, loc de
detentie, centre de asistentă socială, de reeducare sau institutie medical-educativă, locuri în care elevii, studentii si tinerii
desfăsoară activităti educative, sportive, sociale ori în apropierea acestora;
d) folosirea minorilor în săvârsirea faptelor prevăzute la art.2-11;
e)drogurile au fost amestecate cu alte substante care le-au mărit pericolul pentru viata si integritatea persoanelor.
Art.15. – Nu se pedepseste persoana care, mai înainte de a fi începută urmărirea penală, denuntă autoritătilor competente
participarea sa la o asociatie sau întelegere în vederea comiterii uneia dintre infractiunile prevăzute la art.2-10, permitând
astfel identificarea si tragerea la răspundere penală a celorlalti participanti.
Art.16. – Persoana care a comis una dintre infractiunile prevăzute la art.2-10, iar în timpul urmăririi penale denuntă si
facilitează identificarea si tragerea la răspundere penală a altor persoane care au săvârsit infractiuni legate de droguri,
beneficiază de reducerea la jumătate a limitelor pedepsei prevăzute de lege.
Art.17. – (1) Drogurile si alte bunuri care au făcut obiectul infractiunilor prevăzute la art.2-10 se confiscă, iar dacă acestea
nu se găsesc, condamnatul este obligat la plata echivalentului lor în bani.
(2) Se confiscă, de asemenea, banii, valorile sau orice alte bunuri dobândite prin valorificarea drogurilor si a altor bunuri
prevăzute la alin.(1).

Art.18. – (1) Drogurile ridicate în vederea confiscării se distrug. Păstrarea de contraprobe este obligatorie.
(2) Sunt exceptate de la distrugere:
a)medicamentele utilizabile, care au fost remise farmaciilor sau unitătilor spitalicesti, după avizul prealabil al Directiei
farmaceutice din cadrul Ministerului Sănătătii;
b) plantele si substantele utilizabile în industria farmaceutică sau în altă industrie, în functie de natura acestora, care au
fost remise unui agent economic public sau privat, autorizat să le utilizeze ori să le exporte;
c)unele cantităti corespunzătoare, care vor fi păstrate în scop didactic si de cercetare stiintifică sau au fost remise
institutiilor care detin câini si alte animale de depistare a drogurilor, pentru pregătirea si mentinerea antrenamentului
acestora, cu respectarea dispozitiilor legale.

(3) Distrugerea drogurilor se efectuează periodic, prin incinerare sau prin alte mijloace adecvate, de către o comisie
formată din câte un reprezentant al Parchetului de pe lângă Curtea Supremă de Justitie, al Ministerului Sănătătii – Directia
farmaceutică, al Ministerului Apelor, Pădurilor si Protectiei Mediului, un specialist din cadrul formatiunii centrale de
reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei si gestionarul camerei de corpuri delicte a aceleiasi
unităti.
Art.19. – În cazul în care un toxicoman este condamnat pentru săvârsirea unei infractiuni, se aplică în mod corespunzător
dispozitiile Codului penal si ale Codului de procedură penală.

Capitolul III

Dispozitii procedurale
Art.20. Parchetul de pe lângă Curtea Supremă de Justitie poate autoriza, la solicitarea institutiilor legal abilitate, efectuarea
de livrări supravegheate, cu sau fără substituirea totală a drogurilor, ori a precursorilor.

Art.21. – (1) Procurorul poate autoriza folosirea investigatorilor acoperiti pentru descoperirea faptelor, identificarea autorilor
si obtinerea mijloacelor de probă, în situatii în care există indicii temeinice că a fost săvârsită sau că se pregăteste
comiterea unei infractiuni, dintre cele prevăzute în prezenta lege.
(2) Autorizarea este dată în formă scrisă pentru o perioadă de cel mult 60 de zile si poate fi prelungită pentru motive
temeinic justificate, fiecare prelungire neputând depăsi 30 de zile.
Art.22. – (1) Politistii din formatiunile de specialitate care actionează ca investigatori acoperiti, precum si colaboratorii
acestora, pot procura droguri, substante chimice esentiale si precursori, cu autorizarea prealabilă a procurorului, în
vederea descoperirii activitătilor infractionale si a identificării persoanelor implicate în astfel de activităti.
(2) Actele încheiate de politistii si colaboratorii acestora, prevăzuti la alin. (1), pot constitui mijloace de probă.

Art.23. – (1) Când sunt indicii temeinice că o persoană care pregăteste comiterea unei infractiuni dintre cele prevăzute în
prezenta lege, sau care a comis o asemenea infractiune foloseste sisteme de telecomunicatii sau informatice, organul de
urmărire penală poate, cu autorizarea procurorului, să aibă acces pe o perioadă determinată la aceste sisteme si să le
supravegheze.
(2) Dispozitiile art. 911-915 din Codul de procedură penală se aplică în mod corespunzător.
Art.24. Perchezitia se poate efectua în locurile în care sunt indicii că s-a comis ori că se pregăteste săvârsirea uneia dintre
infractiunile prevăzute în prezenta lege, cu respectarea dispozitiilor Codului de procedură penală.

Art.25. – (1) În cazul în care există indicii temeinice că o persoană transportă droguri ascunse în corpul său, pe baza
consimtământului scris, organul de urmărire penală dispune efectuarea unor examene medicale, în vederea depistării
acestora. În caz de refuz se va solicita autorizarea procurorului, care va mentiona si unitatea medicală ce urmează să
efectueze aceste investigatii medicale.
(2) Actele consemnând rezultatul investigatiilor medicale, precum si cele privind modul în care acestea s-au efectuat se
transmit de îndată procurorului sau, după caz, organului de urmărire penală care le-a solicitat.
Art.26. – Formatiunea centrală de reprimare a traficului ilicit de droguri din Inspectoratul General al Politiei este unica
formatiune care coordonează si centralizează toate datele care vizează drogurile, substantele chimice esentiale,
precursorii si inhalantii chimici toxici.

Capitolul IV

Măsuri împotriva consumului ilicit de droguri


Art.27. – (1) Consumul ilicit de droguri aflate sub control national, fără prescriptie medicală, este interzis pe teritoriul
României.
(2) Persoana care consumă ilicit droguri aflate sub control national este supusă, după caz, uneia dintre următoarele
măsuri: cura de dezintoxicare sau supravegherea medicală.
(3) Măsurile prevăzute la alin.(2) sunt dispuse de una dintre unitătile medicale stabilite de Ministerul Sănătătii, pe baza unei
expertize medico-legale.
(4) Decizia unitătii medicale poate fi atacată cu plângere, în termen de 10 zile de la comunicare, la judecătoria în a cărei
rază teritorială îsi are sediul unitatea medicală.
(5) Hotărârea judecătoriei poate fi atacată cu recurs.
Art.28. – (1) Cura de dezintoxicare se realizează în regim de spitalizare în una dintre unitătile medicale stabilite de
Ministerul Sănătătii, care sunt obligate să verifice periodic oportunitatea continuării curei.
(2) Când nu este necesară cura de dezintoxicare, persoana este supusă supravegherii medicale într-o unitate medicală,
publică sau privată, dintre cele stabilite de Ministerul Sănătătii, care aplică măsurile medicale necesare, tinând seama de
starea de sănătate a persoanei, de personalitatea acesteia si de mediul social din care provine.
(3) Supravegherea medicală este asigurată în mod continuu sau temporar de o unitate dintre cele prevăzute la alin. (2),
împreună cu o familie, o persoană sau o colectivitate, care prezintă aptitudinile necesare unei astfel de supravegheri.
(4) Cheltuielile ocazionate de cura de dezintoxicare sau de supravegherea medicală, precum si de efectuarea expertizei
medico-legale sunt suportate de stat si, în functie de posibilitătile materiale, de către persoana în cauză, de familie sau de
un organism privat, în conditiile stabilite printr-un ordin comun al ministrului sănătătii si al ministrului finantelor.
(5) Ministrul justitiei si ministrul sănătătii vor stabili printr-un ordin comun măsurile medicale si educative care vor fi aplicate
toxicomanilor în penitenciare.

Art.29. – (1) Toxicomanii care se prezintă din proprie initiativă la o unitate medicală specializată sau la un dispensar, pentru
a beneficia de tratament, pot cere confidentialitate.
(2) Toxicomanii care au beneficiat de un tratament în conditiile prevăzute la alin. (1) primesc, la cererea lor, câte un
certificat nominal, în care se vor mentiona unitatea emitentă, datele de identificare a persoanei în cauză, durata si obiectul
tratamentului, starea sănătătii la terminarea sau la întreruperea tratamentului.
Art.30. – Orice persoană care are cunostintă despre un consumator de droguri poate sesiza una dintre unitătile medicale
stabilite de Ministerul Sănătătii, care va proceda conform legii.

TABELUL NR.I
Acetorphine – derivat de tebaina = 3-0-acetyltetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbutyi) -6,14-endoetheno-oripavine
Acetyl-alpha-methylfentanyl = N-[1-(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]acetanilide
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alphacetylmethadol = alpha-3-acetoxy-6-dimethylamino-4, 4-diphenylheptane
Alphamethylfentanyl = N-[1(alpha-methylphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Benzoylmorphine
Beta-hydroxyfentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-4-piperidyl]propionanilide
Beta-hydroxy-methyl-3-fentanyl = N-[1-(beta-hydroxyphenethyl)-3-methyl-4-piperidyl]propionanilide
Brolamfetamine (DOB) = 2,5-dimethoxy-4-bromoamphetamine
Cathinone = (-)-alpha-aminopropiophenone
Codeine-N-oxide
Desomorphine = dihydrodeoxymorphine
DET = N,N-diethyltryptamine
2,5-dimethoxyamfetamine (DMA) = dl-2,5-dimethoxy-alpha-methylphenylethylamine
DMHP = 3-(1,2-dimethylhepthyl)-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
DMT = N,N-dimethyltryptamine
2,5-dimethoxy-4-ethylamfetamine (DOET) = dl-2,5-dimethoxy-4-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Eticyclidine (PCE) = N-ethyl-1-phenylcyclohexylamine
N-ethyl methylenedioxysmfetamine (N-ethyl MDA) = (+/-)-N-ethyl-alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethylamine
Etorphine = tetrahydro-7-alpha-(1-hydroxy-1-methylbuthyl)-6,14-endoetheno-oripavine
Etryptamine = 3-(2-aminobutyl) indole
Heroin = Diacethytmorphine
N-hydroxy methylenedioxyamfetamine (N-hydroxy-MDA) = (+/-)-N-[alpha-methyl-3,4-(methylenedioxy) phenethyl]
hydroxylamine
Ketobemidone = 4-meta-tlydroxyphenyl-1-methyl-4-propionylpiperidine
(+)-Lysergide (LSD) = (+)N,N-diethyllysergamide (d-lysergic acid diethylamide)
Methadone intermediar = 4-cyano-2-dime1hylamino-4,4-diphenylbutane
Methcathinone = 2-(msthylamino)-1-phenylpropan-1-one
3,4-Methylenedioxymetamfetamine (MDMA) = dl-3,4-methylenedioxy-N,alpha-dimethylphenyl-ethylamine
5-Methoxy-3,4-methylenedioxyamfetamine (MMDA) = dl-5-methoxy-3,4-methylenedioxy-alpha-methylphenylethylamine
Mescaline = 3,4,5-trimethoxyphenethylamine
Methyl-4 aminorex = (+/-)-cis-2-amino-4-methyl-5-phenyl-2-oxazofine
Methyl-3-fentanyl = N-(3-methyl-1-phenethyl-4-piperidyl)propionanilide
Methyl-3-tiofentanyl = N-[3-methyl-1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
Morphine-N-oxide
MPPP = 1-methyl-4-phenyl-4-piperidinol propionate (ester)
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Para-fluorofentanyl = 4’-fluoro-N-(1-phenethyl-4-piperidyl) propionanilide
Parahexyl = 3-hexyl-1-hydroxy-7,8,9,10-tetrahydro-6,6,9-trimethyl-6H-dibenzo[b,d]pyran
Paramethoxyamfetamine (PMA) = 4-methoxy-alpha-methylphenylethylamine
PEPAP = 1-phenethyl-4-phenyl-4-piperidinol acetate (ester)
Psilocine = 3-(2 dimethylaminoethyl)-4-hydroxyindole
Psilocybine = 3-(2 dimethylaminoethyl)indol-4-yl dihydrogen phosphate
Rolicyclidine = 1-(1-phenylcyclohexyl)pyrrolidine
STP, DOM = 2-amino-1-(2,5-dimethoxy-4-methyl)phenylpropane
Tenamfetamine (MDA) = 3,4-methylenedioxyamphetamine
Tenocyclidine (TCP) = 1-[1-(2-thienyl)cyclohexyl)piperidine
Tetrahydrocannabinol
Thiofentanyl = N-[1-[2-(2-thienyl)ethyl]-4-piperidyl]propionanilide
3,4,5-Trimethoxyamfetamine (TMA) = dl-3,4,5-trimethoxy-alpha-methylphenylethylamine

TABELUL Nr.II
Acetyldihydrocodeine
Acetylmethadol = 3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Alfentanil = N-[1-[2-(4-ethyl-4,5-dihydro-5-oxo-1H-tetrazol-1-yl)ethyl]-4-(methoxymethyl)-4-piperi- dinyl)-N-
phenylpropanamide
Allylprodine = 3-allil-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphameprodine = alpha-3-ethyl-1-methyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Alphamethadol = alpha-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hep1anol
Alphamethylthiofentanyl = N-[1-[1-methyl-2-(2-thienyl)ethylJ-4-piperidyl]propionanilide
Alphaprodine = alpha-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Amfetamine = (+/-)-2-amino-1-phenylpropane
Anileridine = 1-para-aminophenethyl-1-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzethidine = 1-(2-benzyloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Benzylmorphine = 3-benzylmorphine
Betacetylmethadol = beta-3-acetoxy-6-dimethylamino-4,4-diphenylheptane
Betameprodine = beta-3-ethyl-1-methyl-4-propionoxypiperidine
Betamethadol = beta-6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Betaprodine = beta-1,3-dimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Bezitramine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-(2-oxo-3-propionyl-1-benzimidatolinyl)piperidine
Clonitazene = (2-para-chlorbenzyl)-1-diethylaminoethyl-5-nitrobenzimidazole
Coca frunze
Cocaine = methyl ester de benzoylecgonine
Codeine = 3-methylmorphine
Codoxime = dihydrocodeinone-6-carboxymethyloxime
Concentrat de tulpini de mac
Dexamfetamine = (+)-2-amino-1-phenylpropane
Dextromoramide = (+)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl)butylJmorpholine
Diampromide = N-[2-methylphenethylamino propyllpropionanilide
Dextropropoxyphene = alpha-(+)-4-dimethylamino-1,2-diphenyl-3-methyl-2-butanol propionate
Diehylthiambutene = 3-diethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Difenoxine = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylisonipecotic acid
Dihydrocodeine
Dihydromorphine
Dimenoxadol = 2-dimethylaminoethyl-1-ethoxy-1,1-diphenylacetate
Dimepheptanol = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanol
Dimethylthiambutene = 3-dimethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Dioxaphetyl butyrate = ethyl-4-morpholino-2,2-diphenylbutyrate
Diphenoxylate = 1-(3-cyano-3,3-diphenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Dipipanone = 4,4-diphenyl-6-piperidine-3-heptanone
Drotebanol = 3,4-dimethoxy-17-methylmorphinan-6 beta, 14 diol
Ecgonine
Ethylmethyltiambutene = 3-ethylmethylamino-1,1-di-(2’-thienyl)-1-butene
Ethylmorphine = 3-ethylmorphine
Etonitazene = 1-diethylaminoethyl-2-para-ethoxybenzyl-5-nitrobenzimidazole
Etoxeridine = 1-(2-(2-hydroxyethoxy)ethylJ-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Fenetylline = dl-3,7-dihydro-1,3-dimethyl-7-(2-[(1-methyl-2-phenylethyl)amino]ethyl)-1H-purine-2,6-dione
Fentanyl = 1-phenethyl-4-N-propionylanilinopiperidine
Furethidine = 1-(2-tetrahydrofurfuryloxyethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Hidrocodone = dihydrocodeinone
Hydromorphinol = 14-hydroxydihydromorphine
Hydromorphone = dihydromorphinone
Hydroxypethidine = 4-meta-hydroxyphenyl-1-methylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Isomethadone = 6-dimethylamino-5-methyl-4,4-diphenyl-3-hexanone
Levamfetamine = 1-alpha-methylphenylethylamine
Levometamfetamine = 1-N-alpha-dimethylphenylethylamine
Levomethorphane = (-)-3-methoxy-N-methylmorphinan
Levomoramide = (-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl]morpholine
Levophenacylmorphane = (-)-3-hydroxy-N-phenacylmorphinan
Levorphanol = (-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Medoqualone = 3-(-chiorophenyl)2-methyl-4-(3H)-quinazoiinone
Metamfetamine = (+)-2-methylamino-1-phenylpropane
Metamfetamine racemate = (+/-)-N,alpha-dimethylphenethylamine
Methaqualone = 2-methyl-3-o-tolyl-4(3H)-quinazolinone
Methylphenidate = 2-phenyl-2-(2-piperidyl)acetic acid methyi ester
Metazocine = 2’-hydroxy-2,5,9-trimethyl-6,7-benzomorphan
Methadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Methyldesorphine = 6-methyl-delta-6-deoxymorphine
Methyldihydromorphine = 6-methyldihydromorphine
Metopon = 5-methyldihydromorphinone
Moramide intermediate = 2-methyl-3-morpholino-1,1-diphenylpropane carboxylic acid
Morpheridine = 1-(2-morpholinoethyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Morphine si saruri
Myrophine = myristylbenzylmorphine
Nicocodine = 6-nicitinylcodeine
Nicodicodine = 6-nicotinyldihydrocodeine
Nicomorphine = 3,6-dinicotinylmorphine
Noracymethadol = (+/-)-alpha-3-acetoxy-6-methylamino-4,4-diphenyl-heptan
Norcodeine = N-demethylcodeine
Norlevorphanol = (-)-3-hidroxymorphinan
Normethadone = 6-dimethylamino-4,4-diphenyl-3-hexanone Normorphine = demethylmorphine
Norpipanone = 4,4-diphenyi-6-piperidino-3-hexanone
N-oxymorhine
Opium
Oxycodone = 14-hydroxydihydrocodeinone
Oxymorphone = 14-hydroxydihydromorphinone
Pethidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar A = 4-cyano-1-methyl-4-phenylpiperidine
Pethidine intermediar B = 4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pethidine intermediar C = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid
Phenadoxone = 6-morpholino-4,4-diphenyl-3-heptanone
Phenampromide = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-propionanilide
Phenazocine = 2’-hydraxy-5,9-dimethyl-2-phenethyl-6,7-benzomorphan
Phencyclidine = 1-(1-phencyclohexyl)piperidine
Phenmetrazine = 3-methyl-2-phenylmorpholine
Phenomorphane = 3-hydroxy-N-phenethylmorphinan
Phenoperidine = 1-(3-hydroxy-3-phenylpropyl)-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Pholcodine = morpholinylethylmorphine
Piminodine = 4-phenyl-1-(3-phenyla’minopropyl)piperidine-4-carboxylic acid ethyl ester
Piritramide = 1-(3-cyano-3,3diphenylpropyl)-4-(1-piperidino)-piperidine-4-carboxylic acid amide
Proheptazine = 1,3-dimetyl-4-phenyl-4-propionoxyazacycloheptane
Properidine = 1-methyl-4-phenylpiperidine-4-carboxylic acid isopropyl ester
Propiram = N-(1-methyl-2-piperidinoethyl)-N-2-pyridylpropionamide
Racemethorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylniorphinan
Racemoramide = (+/-)-4-[2-methyl-4-oxo-3,3-diphenyl-4-(1-pyrrolidinyl) butyl] morpholine
Racemorphane = (+/-)-3-hydroxy-N-methylmorphinan
Secobarbital = 5-allyl-5’-(1-methylbutyl)barbituric acid
Sufentanil = N-[4-(methoxymethyl)-1-[2-(2-thienyl)-ethyl]-4-piperidyl] propionanilide
Thebacone = acetyldihydrocodeinone
Thebaine
Tilidine = (+/-)-ethyl-trans-2-(dimethylamino)-1-phenyl-3-cyclohexene-1-carboxylate
Trimeperidine = 1,2,5-trimethyl-4-phenyl-4-propionoxypiperidine
Zipeprol = alpha-(alpha-methoxybenzyl)-4-(beta-methoxyphenethyl)-1-pipenazineethanol

TABELUL Nr.III
Allobarbital = 5,5-diallylbarbituric acid
Alprazolam = B-chloro-1-methyl-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4]benzodiazepine
Amfepramone = 2-(diethylamino)propiophenone
Amobarbital = 5-ethyl-5-(3-methylbutyl)barbituric acid
Aminorex = 2-amino-5-phenyl-2-oxazoline
Barbital = 5,5-diethylbarbituric acid
Benzfetamine = N-benzyl-N-alpha-dimethylphenethylamine
Bromazepam = 7-bromo-1,3-dihydro-5-(2-pyridyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Brotizolam = 2-bromo-4-(o-chlorophenyl)-9-methyl-6H-thienol[3,2-f]-s-triazolo (4,3-a][1,4ldiazepine
Buprenorphine = 21-cyclopropyl-7-alpha-[(S)-1-hydroxy-1,2,2-trimethylpropyl]-6,14-endo-ethano-6,7,8,14-
tetrahydrooripavine
Butobarbital = 5-butyl-5-ethylbarbituric acid
Butalbital = 5-allyl-5-isobutylbarbituric acid
Cannabis, rezina de cannabis si ulei de cannabis
Cathine = d-threo-2-amino-1-hydroxy-1-phenylpropane
Cyclobarbital = 5-(1-cyclohexan-1-yl)-5-ethylbarbituric acid
Camazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H 1,4-benzodiazepin-2-one dimethylcarbamats (ester)
Chlordiazepoxide = 7-chloro-2-(methylamino)-5-phenyl-3H-1,4-benzodiazepine-4-oxide
Clobazam = 7-chloro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,5-benzodiazepine 2,4(3H,5H)-dione
Clonazepam = 5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-7-nitro-2H-1,4- benzodiazepin-2-one
Clorazepate = 7-chloro-2,3-dihydro-2-oxo-5-phenyl-1H-1,4- benzodiazepine 3-carboxylic acid
Clotiazepam = 5-(o-chlorophenyl)-7-ethyl-1,3-dihydro-1-methyl-2H-thieno[2,3-e]-1,4-diazepin-2-one
Cloxazolam = 10-chloro-11b-(o-chlorophenyl)-2,3,7,11b-tetrahydro-oxazolo-[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one
Delorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Diazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Estazolam = B-chloro-6-phenyl-4H-s-triazolo[4,3-a][1,4] benzodiazepine
Ethchiorvynol = ethyl-2-chlorovinylethinylcarbinol
Ethinamate = 1-ethylcyclohexanolcarbamate
Ethyl loflazepate = ethyl 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-2,3-dihydro-2-oxo-1H-1,4-benzodiazepine-3- carboxylate
Etilamfetamine = dl-N-ethyl-alpha-methylphenylethylamine
Fencamfamine = dl-N-ethyl-3-phenylbicyclo(2,2,1)-heptan-2-amine
Fenproporex = dl-3-[(alpha-methylphenylethyl)amino]propionitrile
Fludiazepam = 7-chloro-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flunitrazepam = 5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Flurazepam = 7-chloro-1-[2-(diethylamino)ethyl]-5-(o-fluorophenyl)-1,3-dihydro-2H-1.4-benzodiazepin-2-one
Glutethimide = 2-ethyl-2-phenylglutarimide
Halazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2,2,2-trifluoroethyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Haloxazolam = 10-bromo-11b-(o-fluorophenyl)2,3,7,11b-tetrahydrooxazolo[3,2-d] [1,4] benzodiazepin-6(5H)-one
Ketazolam = 11-chloro-8,12b-dihydro-2,8-dimethyl-12b-phenyl-4H-[1,3]-oxazinol[3,2d] [1,4] benzo- diazepine-4,7(6H)-dione
Lefetamine = (-)-1-dimethylamino-1,3-diphenylethane
Loprazolam = 6-(o-chlorophenyl)-2,4-dihydro-2-[(4-methyl-1-piperazinyl) methylene]-8-nitro-1H-imi- dazo[1,2-a]
[1,4)benzodiazepin-1-one
Lorazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Lormetazepam = 7-chloro-5-(o-chlorophenyl)-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-2H-1,4-benzodiaze- pin-2-one
Mazindol = 5-(p-chlorophenyl)-2,5-dihydro-3H-imidazo-(2,1-a)-isoindol-5-ol
Medazepam = 7-chloro-2,3-dihydro-1-methyl-5-phenyl-1H-1,4-benzodiazepine
Mefenorex = dl-N-(3-chloropropyl)-alpha-methylphenethylamine
Meprobamate = 2-methyl-2-propyl-1,3-propanediol dicarbamate
Mesocarbe = 3-(alpha-methylphenethyl)-N-(phenylcarbamoyl)sydnone imine
Methylphenobarbital = 5-ethyl-1-methyl-5-phenylbarbituric acid
Methyprylone = 3,3-diethyl-5-methyl-2,4-piperidine-dione
Midazolam = 8-chloro-6-(o-fluorophenyl)-1-methyl-4H-imidazol(1,5-a) (1,4) benzodiazepine
Nimetazepam = 1,3-dihydro-1-methyl-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nitrazepam = 1,3-dihydro-7-nitro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Nordazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazepam = 7-chloro-1,3-dihidro-3-hydroxy-5-phenyI-2-H-1,4-benzodiazepin-2-one
Oxazolam = 10-chloro-2,3,7,11b-tetrahydro-2-methyl-11b-phenyloxazolo(3,2-d) (1,4) benzodiazepin-6(5H)-one
Pentazocine = 1,2,3,4,5,6-hexahydro-6,11-dimethyl-3-(3-methyl-2-butenyl)-2,6-methano-3-benzazocin-8-ol
Pentobarbital = 5-e1hyl-5-(1-methylbutyl) barbituric acid
Pemoline = 2-amino-5-phenyl-2-oxazolin-4-one
Phendimetrazine = (+)-3,4-dimethyl-2-phenylmorpholine
Phenobarbital = 5-ethyl-5-phenylbarbituric acid
Phentermine = alpha-alpha-dimethylphenethylamine
Pinazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-5-phenyl-1-(2-propynyl)-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pipradrol = 1,1-diphenyl-1-(2-piperidyl)-methanol
Prazepam = 7-chloro-1-(cyclopropylmethyl)-1,3-dihydro-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Pyrovalerone = dl-1-(4-methylphenyl)-2-(1-pyrrolidinyl)-1-pentanane
Secbutabarbital = 5-sec-butyl-5-ethylbarbituric acid
Temazepam = 7-chloro-1,3-dihydro-3-hydroxy-1-methyl-5-phenyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-ane
Tetrazepam = T-chloro-5-(cyclohexen-1-yl)-1,3-dihydro-1-methyl-2H-1,4-benzodiazepin-2-one
Triazolam = 8-chloro-6-(o-chlorophenyl)-1-methyl-4H-s-triazolo[4,3-aJ [1,4]benzodiazepine
Vinylbital = 5-(1-methylbuthyl)-5-vinylbarbituric acid.

TABELUL Nr. IV
N-acetylanthranilic acid
Ephedrine
Ergometrine
Ergotamine
Isosafrole
Lysergic acid
3,4-methylenedioxy-phenylpropan-2-one
1-phenyl-2-propanone
Piperonal
Pseudoephedrine
Safrole
Acetic anhydride
Acetone
Anthranilic acid
Ethyl ether
Hydrochlorid acid
Phenylacetic acid
Piperidine
Methylethyl ketone
Potassium permanganate
Sulphuric acid
Toluene
VIITORII INTELECTUALI AI ŢĂRII DEPENDENŢI DE HEROINĂ

Interviu cu moartea albă

87% dintre toxicomani îşi administrează heroina prin


injectare, iar restul de 13% prin ţigară, afirmă un sondaj
realizat de Organizaţia "Salvaţi copiii". Citim zilnic în ziare
"moarte prin supradoză", "drogurile, un pericol pentru tineri",
"de la ţară de tranzit, România a trecut la ţară consumatoare
de stupefiante", "kilograme de heroină capturate",
"Frontiera, sub asediul traficanţilor de droguri", "tone de
haşiş depistate în port", "traficanţii internaţionali au adus
moartea albă în România". Privim paralizaţi caracatiţa
drogurilor care nu poate fi învinsă. Autorităţile şi societatea
civilă mai au încă puterea să-i mai taie din tentacule. Presa
are datoria să spună !

Datoria cititorului este de a învăţa din greşelile altora... în această anchetă vom reconstitui Povestea Drogurilor, dar
când eroii ei sunt studenţii. Aceşti oameni sunt reali. Numele lor, însă, nu. Vă prezentăm în continuare un interviu
complet cu un student dependent de heroină. Numele lui este Mircea S., are 20 de ani şi este student la jurnalism. În
prezentarea noastră am renunţat la orice fel de comentarii. Lăsăm realitatea să curgă aşa cum este. Ancheta a fost
realizată în colaborare cu săptămânalul "În Justiţie" al cărui moto semnificativ este: "Societatea nu are dreptul să mă
judece, când nu este în stare să mă apere." (Istrate Micescu).

Ce tipuri de droguri foloseşti?


Am încercat aproape toate felurile de droguri de care am auzit. Un nume nou de pastilă mă face curios la efectul ei.
în principiu, nu sunt droguri pe piaţă pe care să nu le fi încercat - cu excepţia cocainei care este "drogul bogaţilor".
Am început din liceu cu marijuana. Acum iau heroină de un an şi jumătate. Nu sunt dependent. Pot încă să mă
controlez. îmi fac o heroină cănd pică bani de la ai mei sau cănd am cu cine să iau. în rest, mai fumez din cănd în
cănd o iarbă (marijuana n.r.) la un chef sau mai iau o pastilă, două, de Ecstasy cu bere cănd mă duc în vreun club
sau vreo discotecă.
Care sunt preţurile pentru principalele tipuri de droguri?
între 50.000 de lei şi 100 de dolari. încerc să-ţi enumăr căteva tipuri de
droguri încercate de mine dar care sunt folosite foarte frecvent: heroina
- 600.000 lei gramul, iar dintr-un gram faci 6 bile; marijuana - 50.000 -
100.000 lei o ţigară; Ecstasy - 10-30 de dolari o pastilă; cocaina - 80-
100 de dolari gramul; haşiş - 100.000 lei ţigara. Mai sunt pastilele din
farmacii : Nitra-zepam, Oxazepam, Fortral, Romparchin, Ketamină -
acestea sunt nişte calmante care luate cu alcool devin foarte puternice.
Dependenţii de heroină au găsit un subtituent: Glutetimid cu Codeină -
care împreună dau efectul heroinei - ea este cea mai la modă. Aceste
pastile sunt ieftine dar acum nu se mai dau decăt cu reţetă.

Care este frecvenţa cu care iei droguri ?


După cum am mai spus încă nu sunt dependent pentru că iau numai de plăcere sau cănd am bani şi chef. De obicei
îmi fac heroină în venă de 2-3 ori pe săptămănă. Am prieteni care îşi fac şi 6 bile pe zi, adică un gram. Eu dintr-un
gram ţin şi o lună întreagă. Heroina o iau pe venă pentru că îşi face efectul mai repede, aproape instantaneu, dar se
mai poate fuma, trage pe nas sau arsă pe folie. Dacă nu te controlezi ajungi dependent foarte uşor. Ecstasy nu
produce o dependenţă fizică, dar în timp o să ai nevoie de ea pentru a te putea simţi bine. Cocaina, la fel, dar ea este
cea mai bună dar şi cea mai scumpă, nu degeaba i se spune "drogul bogaţilor"; poţi ajunge să consumi şi 2 grame
pe zi, şi cine are 200 de dolari zilnic să dea pe aşa ceva. Se spune că nu dependenţa de omoară, ci tocmai lipsa
drogului…

Cum faci rost de bani pentru a-ţi cumpăra heroina ?


De la părinţi pentru că nu am alt venit… Dacă este nevoie mai amanetez căte ceva. Prietenul meu îşi amanetează
mereu televizorul din cameră cănd rămăne fără bani, iar tatăl său îl răscumpără. Cunosc o altă fată care fură bani
dacă are de unde, iar dacă nu, agaţă prin cluburi diverşi tipi pentru a-şi putea cumpăra o doză… Alţii vănd pur şi
simplu lucrurile din casă - aur, electronice - pentru o oră de fericire. Dacă cumperi mereu de la acelaşi dealer, acesta
îţi poate da pe datorie sau îi laşi garanţie ceva - haine, ceasuri, bijuterii, telefonul celular. Poţi da chiar şi alimente
contra unei doze…
Care sunt riscurile în a-ţi procura "marfa", drogurile ?
Cine vrea să cumpere droguri este supus la trei riscuri: în loc de droguri pure poţi primi ceva asemănător la culoare,
dar care nu are nici un efect sau poate fi chiar otrăvitor. Apoi este pericolul de a fi prins de Poliţie în momentul
cumpărării sau după aceea cănd ai marfa la tine. Iar în al treilea rănd, dacă te duci după marfă în zone periculoase,
precum Ferentari, unde poţi rămăne fără haine pe tine sau… fără cap.

Cât de uşor îţi poţi admi-nistra drogul?


Dacă trebuie să ţi-l iei, nu contează nici "uneltele" şi nici locul
unde ţi-l faci. Important este să ai marfă atunci cănd ai nevoie
de ea. Am nevoie de o seringă pentru a-mi injecta heroina; de
obicei folosesc una de insulină pentru a nu lăsa urme. Apoi o
fiolă de apă distilată, puţină sare de lămăie care ajută la
dizolvarea heroinei şi o brichetă cu care încălzesc amestecul.
Cu o bucăţică de filtru de ţigară pe acul seringii filtrez serul. Prind vena, trag întăi puţin sănge, iar apoi
împing totul în venă. în 5 secunde sunt în altă lume. Sunt perfect conştient, dar un scaun de metrou îl simt
ca pe un fotoliu. Eu îmi fac în braţ. Unii îşi fac în picioare sau direct în găt. îmi fac cam 5-10 unităţi de
seringă de insulină. Seringa este a mea sau a prietenului meu - îmi fac totuşi, deşi sunt conştient de riscul
infestării cu SIDA. Alte droguri luate pe cale orală îşi pot face efectul între 30-60 de minute, dar depinde
de ce iei şi căt iei. Locurile în care iau marfa sunt aproximativ publice şi nu mă jenez: taxiuri, wc-uri
publice sau cele din restaurante, scări de bloc, parcuri, parcări dar şi acasă la mine.

Care este atitudinea ta faţă de campaniile anti-droguri ?


Riscul îl conştientizez dar cănd eşti dependent nu mai asculţi argumentele contra drogurilor. Te consideri cu mult
peste aceste teorii minore ţinute de oameni mici care n-au trăit pe pielea lor sclavia la care te supune drogul…
Oricum, tendinţa omului este de a face, sau măcar a experimenta, lucrurile interzise de lege sau de morală…

Cum ai ajuns la consumul de droguri ?


…Ca mai toţi ceilalţi. Prima dată am luat din curiozitate sau din teribilism cum ar spune unii - copiii fac lucruru trăznite
! Anturajul nu a făcut decăt să-mi întreţină acest obicei. Apoi am găsit un refugiu, o ascundere de problemele de
acasă. Aplic metoda struţului - îţi îneci creierii în droguri şi ai impresia că nu te vede nimeni, iar toate necazurile te
ocolesc. Te afunzi într-un scaun "moale" de metrou şi uiţi de toate. începi din curiozitate, continui din plăcere şi
ajungi în final la dependenţă fizică şi psihică…

În facultăţi studenţii consumă droguri ?


Dacă trebuie să-ţi faci acum, nu mai contează
că eşti la şcoală… în pauză, la toaletă. Am
cunoscut studenţi din multe facultăţi care se
droghează. Unii erau în ultimii ani şi chiar cu
unele realizări pe plan profesional. Distribuitori
nu am auzit să fie prin facultăţi. Dealerii
principali sunt ţiganii, arabii şi turcii.
Consumatorii pot deveni cu timpul şi
distribuitori indiferent de meseria sau ocupaţia
lor.

Din căţi consumatori ai întălnit, erau mai mulţi bucureşteni sau flotanţi ?
Dacă se întămplă să-ţi faci o doză împreună cu cineva necunoscut nu-l întrebi dacă este sau nu din Bucureşti… Mulţi
pe care i-am cunoscut erau bucureşteni. însă, în caminele din Regie sunt studenţi veniţi de peste tot care consumă şi
vănd în acelaşi timp, dar numai D-zeu ştie ce e pe acolo… Dacă umbli cu miere nu poţi să nu te lingi pe degete… De
fiecare dată cănd trebuie să povestesc despre droguri retrăiesc experienţele rele pe care le-am avut… îmi vine să
vomit cănd mă găndesc…
Vrei să mai adaugi ceva pentru cititori ?
Ceea ce v-am spus este real şi nu este o noutate pentru nimeni. Aceeaşi poveste şi detalii le-ar putea da orice om
care trăieşte această dramă. Este bine totuşi să se repete la infinit pentru ca cei tentaţi, să nu consume, nu pentru că
este interzis ci pentru că nu căştigă nimic nou - sunt la fel ca înainte, ba dimpotrivă, ar putea pierde mai mult decăt îşi
închipuie. în final îţi rămăne decăt singurătatea. Ai vrea să ceri ajutorul cuiva dar nu mai ai cui. Găndindu-mă la
prietenii mei care sunt terminaţi din toate punctele de vedere, chiar puţin nebuni, îmi spun că eu nu sunt dependent,
deşi îmi place să iau o doză la două zile. Toţi spun "doar nu mi se va întămpla tocmai mie" - dar toţi sfărşesc la fel:
singuri, fără putere, cu dureri de nedescris spuse de nişte răni vii pe două picioare. Dacă voi ajunge aşa mă voi
interna singur, deşi dacă dependenţa fizică trece, cea psihică, se spune, rămăne pentru totdeauna. (G.M.C. &
A.B.S.)

Morţi albe în nopţi albe:

Povestea unui student realizat care a renunţat la viitor

Înalt, slab, cu faţa trasă şi cearcăne subţiri sub ochi, căteodată chiar prea aranjat pentru a-şi ascunde "oboseala",
Cătălin M. trăieşte pe viu coşmarul heroinei de 4 ani. Acum are 22 de ani şi este student la Teatru. De ceva timp
produce filme de scurt metraj pentru diferite firme, pe care ia bani buni. Este dintr-o familie bună, iar banii nu au fost
niciodată o problemă pentru el. Observi la prima vedere: hainele cu etichetă "de firmă" iar la mănă poartă un ceas
care face căt un Oltcit mai vechi. Prietena lui, de aceeaşi condiţie, se injectează şi ea...

"Tocmai împlinisem 18 şi am început direct cu heroină. O trăgeam pe nas


cu nişte amici ruşi. Era o distracţie de week-end. în timp, le-am încercat pe
toate dar am rămas la heroină. O dată ce te-a prins flama nu mai vrei să
renunţi. (...) Cheltuiesc zilnic între 200 şi 500 de mii. Noroc că mă descurc
cu banii... îmi dau ai mei, mai căştig şi eu, mai vănd căte ceva... Sunt
clientul preferat al celui care îmi vinde de obicei, iar cănd nu am bani pot
să-mi mai las ceasul garanţie. (...) Am încercat singur să mă las de mai
multe ori, dar cănd au aflat ai mei am fost internat la dezintoxicare, am stat
şi izolat. Acum mă injectez din nou. Ai mei cred că m-am lăsat de-atunci.
Ce naivi mai sunt..."

Se întălneşte pe ascuns cu prietena lui. Părinţii ei nu o mai lasă să-l vadă de cănd au aflat că se droghează. Fie că
se duc la ea, fie la el, nu uită să-şi cumpere înainte două "bile". Dacă sunt la ea, de ciudă, Cătălin îşi prepară heroina
direct în paharul din care bea apă mama fetei. Răd împreună, iar apoi, pentru căteva ore, cad unul pe umărul celuilat
într-o stare de somnolenţă. Se întămplă ca unuia să-i vină rău. Fuge la baie şi vomită peste tot. Apoi repede totul
trebuie străns şi curăţat pentru că se întorc acasă parinţii ei. El pleacă din nou la dealer pentru o nouă doză.
Cănd încep să-i tremure măinile sună repede la un prieten pentru un împrumut de 100 de mii. Dar nimeni nu mai
vrea să aibă de-aface cu el. Pentru moment se linişteşte cu un coktail de pastile. însă, viitoul nu-l mai aşteaptă.
(G.M.C.)

Consumul de droguri la studeţi

MICRO-SONDAJ - realizat de ziarul "Moftul Studentesc" în colaborare cu studenti de la Facultatea de Filosofie-


Sociologie a Universitătii din Craiova, în perioada 23 aprilie - 4 mai 2001, pe un esantion de 330 studenti de la
facultăti diferite, din 7 universităti de stat si particulare din Bucuresti: ASE, Universitatea din Bucuresti, Hyperion,
Media Pro, Spiru Haret, Dimitrie Cantemir, Titu Maiorescu. Acest sondaj jurnalistic nu are pretentia unui sondaj
sociologic riguros, dar se vrea un semnal de alarmă pentru cei abilitati să se ocupe de acest fenomen social. Marja
de eroare este incalculabilă. CONCLUZII: Majoritatea dintre cei care au declarat că au încercat un tip de drog: s-au
drogat cel putin o dată determinati de: curiozitate, anturaj. Din cei intervievati, unul singur a declarat că este total
dependent de droguri, indicând ca motiv dificultătile vietii - "heroina este pentru mine o evadare din problemele
zilnice". Acestia au vârste cuprinse între 18 si 21 de ani. Cei mai expusi consumului de droguri sunt studentii care
locuiesc în cămine, prin lipsa unor măsuri care să impiedice traficul de droguri în campusuri. Nu există o legătură
clară între consumul de droguri si mediul familial de provenientă al acestor studenti.

Fig.1 - DA: bărbati - 74,5%, femei - 25,5% ; din Bucuresti - 56,4% ; din Provincie - 43,6%. Fig.2 - Curiozitate: 62,2%
bucuresteni, 37,8% provinciali ; Anturaj: 47,1% bucuresteni, 52,9% provinciali. Fig.3 - DA: 88,7% ar încerca un drog
slab (marijuana), 9,4% ar încerca un drog tare (heroină), sub 2% nu sunt hotărâti ce tip de drog ar încerca. Din 330,
20% cunosc studenti care se droghează.

PSIHOLOG
DE CE TINERII SUNT CEI MAI MULŢI CONSUMATORI DE DROGURI ?

Ca să poţi răspunde trebuie să pătrunzi în lumea lor sau să-ţi aminteşti ce valori guvernează tinereţea:
nevoia de integrare într-un grup de prieteni care îi exclude pe toţi cei care sunt "prea normali". Urmează
acţiunile de a ieşi în evidenţă, de a atrage atenţia asupra lui. Va începe prin consumul excesiv de alcool
iar apoi va trece uşor la droguri. Sub deviza "Trăieşte-ţi clipa", foarte mediatizată dealtfel, nu se va găndi
prea des la consecinţe. Drogurile sunt periculoase din două motive: dependenţa fizică - organismul se
obişnuieşte cu drogul respectiv, iar cănd administrarea este oprită apar reacţiile adverse: halucinaţii,
dureri musculare, agitaţie, insomnii. Dependenţa psihică este cea mai periculoasă pentru că se mulează
pe o personalitate dependentă caracterizată printr-o voinţă slabă.
Dacă în cazul dependenţei fizice se încearcă să se facă ceva, în ceea ce priveşte dependenţa psihică
intervenţia societăţii este minimă.
SZOCS AURORA - psiholog Spitalul de Psihiatrie "Schitu-Greci" (judeţul Olt) şi psiholog şcolar - Colegiul
Naţional "Radu Greceanu" (Slatina).

Spitalul "Obregia" - Secţia TOXICOMANI


La nr. 10-12 din Şoseaua Berceni găseşti Centrul Pilot pentru Toxicomani - secţia 16 din cadrul Spitalului "Alexandru
Obregia". Cum faci stănga, vei da peste o cuşcă cu garduri de 3 metri. Aici este singurul centru pentru dezintoxicare
droguri din Bucureşti şi al doilea din ţară. Are o capacitate de 25 de locuri: 16 pentru băieţi şi 9 pentru fete - ocupate
tot timpul. La începutul anului 2001 era o listă de aşteptare cu 106 persoane. în patru luni de zile 350 de pacienţi au
trecut prin paturile acestui centru. Cei care vin aici sunt internaţi pe o perioadă de 3 săptămăni. în acest timp se
presupune că dependenţa fizică ar trece. Cei care vor să scape cu adevărat de blestemul drogurilor pot alege o post-
cură de 6 luni la Spitalul "Bălăceanca" unde vor vor fi trataţi de dependenţa psihică.
Peste 50% se întorc în acest centru în limita legală de două internări gratuite pe an. Doar 10% se vindecă cu
adevărat.

Restul de 40% se vindecă acasă sau se reîntorc la consumul de droguri.


90% dintre cei care se întorc spun : "anturajul, dom'le doctor". Numai 1
din 3 vine singur la acest centru. Restul vin în urma şantajului părinţilor că
vor fi daţi afară din casă. Cuvintele "recuperare" şi "vindecare" sunt
extrem de rar folosite în acest loc. Din 25 de pacienţi, cel puţin 3 sunt
studenţi. Cei care vin aici sunt cu vărste cuprinse între 16 şi 25 de ani, din
toate categoriile sociale. Toţi sunt dependenţi de heroină. "Tentative de a
aduce droguri în aceste locuri, există " - după cum afirmă dr. Lucian
Vasilescu.

O seringă cu heroină a fost găsită într-un croissant sigilat adus în pachetul cu măncare. "Se fac teste pe urină
periodic. Cel care este găsit pozitiv merge acasă !" Chiar dacă dealerii dau tărcoale pe la gardul spitalului, pacienţii
nu au bani, lucruri de valoare şi nici celulare. "Mă îndoiesc ca cineva, pentru o bluză de pijama, să rişte 10 ani de
puşcărie..." - a explicat d-l doctor posibilitatea introducerii drogurilor în aceste loc. De aceea nu există vizite la
pacienţi, ci doar dreptul de a primi pachet.
Soluţia pentru miile de consumatori din Bucureşti nu este mărirea numărului de paturi de la "Obregia", ci mai multe
secţii de dezintoxicare cu pacienţi puţini, ţinuţi sub maximă supraveghere.

Bibliografie

1. Belitz, H.D.W. Grosch : Lehrbuch der Lebensmittelchemie. Springen – Verlag, Berlin, 1992
2. Glandof, Kate, P. Kuhnert, E. Luck: Handbuch Lebensmittelzusatzstoffe. Behr’s – Verlag,
Hamburg, 1998
3. Hanssen, M : E=essbar ? : Hornemann – Verlag, Bonn, 1985
4. Krause, Andrea, Barbara Kaiser : Die Zutatenliste, aid e.V. 1135/1998
5. Luck. E, P. Kuhnert : Lexikon Lebensmittelzusatzstoffe. Behr’s – Verlag, Hamburg, 1998
6. Smith E.G. : Animal ingredients A to Z – E.G.Smith Press, Ohio, 1995
7. M. Zobel : Lebenmittel-Lexikon, Behr’s – Verlag, Hamburg, 1993
8. Silberberg K, Serbescu A, Korbuly B.(2000). Drogurile CD multimedia. Directia de Sanatate
Publica a Judetului Timis, Serviciul de Promovare a Sanatatii si Programe de educatie pentru
Sanatate.
9. Cotrău M, Popa L, Stan T, Preda N, Kincses-Ajaty M. (1991).Toxicologie. Ed. Didactică şi
Pedagogică.
10. Internet : www.legislatie.ro, www.antidrog.com, www.alimentatie.ro

Powered by http://www.referat.ro/
cel mai tare site cu referate