Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Organizarea eşantioanelor
Reprezentativitatea eşantionului
Eficienţă economică
Nivel de încredere în rezultate
Capacitatea de preluare şi prelucrare a informaţiei
Înregistrarea defecţiunilor
Înregistrarea defecţiunilor eveniment cu eveniment
pe subintervale de observare
Se înregistrează momentele în care se produc defecţiunile;
Se reţin valorile extreme;
Se calculează mărimea unui subinterval de observare:
t − tmin
∆t = max , mărimea teoretică;
1 + 3,322 lg n
∗ ∗ ∗
se aleg t min, t max şi ∆ t , de preferinţă numere naturale, astfel încât numărul
subintervalelor de observare să fie natural:
t *max − t *min
k= ∈N.
∆t*
FUNCŢIA DE FIABILITATE
- probabilitatea ca la momentul considerat, t, un dispozitiv, aflat în
condiţii date de utilizare, să-şi îndeplinească funcţiunile specifice.
- probabilitatea ca momentul T, la care se produce defecţiunea, să
fie mai mare decât momentul curent, t.
N (t )
R(t ) = P( T > t ) = lim
N 0 →∞ N 0 1
N (t )
R (t ) = P (T > t ) = lim
N →∞ N 0
0
(în limba engleză Reliability);
N (t ) ; pentru t = 0, R(0) = 1;
R (t ) =
N0 pentru t → ∞, R(∞ ) = 0/N0 = 0.
R(t) R(t)
1 1
dispozitive cu
rezervă mare
de viaţă
0 t 0 t
FUNCŢIA DE DEFECTARE
- probabilitatea ca momentul T, la care se produce defecţiunea, să
fie mai mic decât momentul curent, t.
n( t )
F ((în
t ) =limba
P( T < engleză
t ) = lim Failure);
N 0 →∞ N 0
(în limba engleză Failure);
n( t ) n (t )
F (t ) = . Dacă N0 < 20, atunci: F (t ) =
N0 N 0 +1
2
kt
n( t ) = ∑ n( ∆t ) i , unde n(∆ t)i este numărul dispozitivelor defectate în
i =1
subintervalul (∆ t)i ; kt – numărul subintervalelor până la momentul t.
Proprietăţi:
t = 0, n(0) = 0; ⇒ F(0) = 0;
t → ∞, n(∞) = N0; ⇒ F(∞) = 1.
n( t ) N ( t )
Deoarece n(t) + N(t) = N0 ⇒ + = 1 , sau F(t) + R(t) = 1
N0 N0
R(t), F(t)
F(t)
0,5
R(t)
0
t
OBSERVAŢIE:
R(t) şi F(t) descriu comportarea dispozitivelor din punct de vedere
al producerii defecţiunilor pe un interval de timp [0, t].
n( ∆t )
f (t ) = ; n(∆ t) = N(t - ∆ t) – N(t);
N 0 ∆t
3
N ( t - ∆t ) - N ( t ) R ( t - ∆t ) - R ( t ) R ( t - ∆t ) - R ( t ) ∆R ( t )
f (t ) = = = =- .
N 0 ∆t ∆t t - (t - ∆t ) ∆t
d R(t )
Dacă ∆t →0, atunci f (t ) = −
dt
d F (t )
f (t ) = .
dt
∞ ∞ ∞
∫ f (t ) d t = ∫ d F (t ) =F ( t ) 0
= 1 − 0 = 1.
0 0
Aria de sub curba lui f(t) este egală cu unitatea, indiferent de forma curbei.
f(t) f(t)
A =1 A=1
t t
tx tx
∫ f (t ) d t = ∫ d F ( t ) = F ( t ) 0x = F ( t x ) − 0 = F ( t ;x )
t
0 0
∞ ∞ tx
∫ f (t ) d t = ∫ f ( t ) d t − ∫ f ( t ) d t = 1 − F ( t x ) = R. ( t x )
tx 0 0
f(t) f(t)
4
F(tx) R(tx)
F(tx) R(tx)
tx t tx t
f(t)
A – înlocuire preventivă a dispozitivelor;
B – înlocuirea disp. la apariţia defectelor
0 t
tx tm tmaxA tmaxB
5
n ( ∆t )
z( t ) =
N ( t − ∆t ) ⋅ ∆t
n ( ∆t ) f (t )
z( t ) = = .
N ( t − ∆t ) R ( t − ∆t )
⋅ N 0 ⋅ ∆t
N0
Dacă ∆ t →0, atunci
f (t ) 1 d R( t )
z( t ) = =− ⋅ .
R( t ) R( t ) d t
t t dR ( t )
⇒ − ∫ z( t ) d t = ∫ =ln R ( t ) 0 = ln R ( t ) − ln R (0) = ln R ( t ) − ln 1 = ln R ( t ).
t
0 0 R( t )
t
− ∫ z( t ) d t R ( t ) = e −λt
Rezultă: R(t ) = e 0 Dacă z(t) = const. = λ , atunci
z(t)
Rodaj Îmbătrânire
I II III
Viaţa utilă
Timp
Rata de defectare:
z(t) = const. = λ
permite compararea nivelului de fiabilitate al dispozitivelor realizate de
diferiţi producători;
permite compararea condiţiilor de utilizare a aceluiaşi tip de dispozitive;
permite identificarea etapei din viaţa dispozitivelor şi, implicit, a naturii
defecţiunilor;
Se exprimă în defecţiuni/unitatea de timp.
t2
− ∫ z( t ) d t 6
R( t 2 )
R ( t 2 / t1 ) = e t1
=
R ( t1 )
.
R(t)
1
R(t1) • R(t2/t1)
R(t)
R(t2) •
-t1 0 t1 t2 t
t2
APLICAŢIE NUMERICĂ
Enunţ:
Care este probabilitatea de bună funcţionare a unei bobine de inducţie la
momentul t2=44 000km, dacă până la t1=40 000 km ea s-a aflat în funcţiune?
Pentru lotul de piese din care ea face parte se cunoaşte z(t)= λ =5*10-5def./km.
Rezolvare:
Se aplică relaţia de calcul pentru o probabilitate condiţionată de bună
funcţionare:
44000− 40000
R ( t 2 ) e − λ ⋅ t2 −
R( t ) = = = e − λ ⋅ ( t2 − t1) = e 20000 = e − 0,2 = 0,819
R ( t1 ) e − λ ⋅ t1
Pentru întreaga populaţie de bobine de inducţie, la momentul t2 = 44 000km
probabilitatea de bună funcţionare este:
44000
−
R ( t ) pop . = e −λ⋅t2 = e 20000 = 0,111 < R(t).
OBSERVAŢIE:
f(t) şi z(t) fiind probabilităţi de defectare în jurul unui punct, ele se vor calcula,
în cazul observaţiilor statistice, în raport cu mijlocul fiecărui subinterval de
t +t
observare i −1 i .
2
7
2.1.5 Media timpului de bună funcţionare – MTBF
∞
m = ∫ t ⋅ f (t ) d t; t∈ [0, +∞ )
0
N
1 0
m= ∑ti
N 0 i =1
1 k ti −1 + ti k
t i − 1 + t i n( ∆ t ) i
m= ∑ ⋅ n( ∆ t ) i = ∑i =1 2 ⋅ N ⋅ ∆ t ⋅∆ t
N0 i = 1 2 0
n
n(∆ t)
*
t min t*max
Prin definiţie:
∞
D = ∫ (t − m) ⋅ f (t ) d t
2
N 2
D=
1 0
∑
N 0 i =1
(
ti − m
2
) ; D=
1 k t i −1 + t i
∑ 2
N 0 i =1
− m
⋅ n ( ∆t ) i
N k t 2
1 0
1 i −1 + t i
D= ∑ (t i − m) 2 D= ∑ − m ⋅ n ( ∆t ) i
N 0 − 1 i =1 8 N 0 − 1 i =1 2
;
σ= D
APLICAŢIE NUMERICĂ
Enunţ:
La încercarea unor dispozitive s-au înregistrat următoarele momente de
defectare, exprimate în ore de funcţionare: 1121, 1123, 1124, 1125, 1125, 1126,
1126, 1127, 1128, 1135. să se verifice dacă valoarea 1135 a fost înregistrată eronat.
Rezolvare:
Se calculează: m = 1126ore; σ = 3,74ore.
1135 − 1126
Rezultă: z = 3,74
= 2.41 ore. Din tabelul funcţiei Laplace se obţine
Dispozitive reparabile – în cazul unei defecţiuni sunt reparate, după care pot fi
utilizate în continuare.
Ex.: motorul în ansamblul său, schimbătorul de viteze etc.
starea
dipozitivului
bună funcţ.
9
defect
t
n
Se definesc: Tu = ∑ t ui , timpul total de utilizare;
i =1
n −1
Tr = ∑ t ri , timpul total de reparare.
i =1
nu ( t )
Fu ( t ) = P(Tu < t ) = lim ;
N0 → ∞ N 0
nu ( t ) nu ( t )
Fu ( t ) = ; dacă N0 < 20, atunci: Fu ( t ) = .
N0 N0 + 1
P( t − ∆t u ≤ Tu < t ) nu ( ∆ t u )
fu ( t ) = lim ; fu ( t ) = .
∆tu →0 ∆t u N 0 ⋅ ∆t u
P( t − ∆t u < Tu ≤ t ) Tu > t − ∆t u ) nu ( ∆ t u )
zu ( t ) = lim zu ( t ) =
∆tu →0 ∆t u
; Nu ( t − ∆ t u ) ⋅ ∆ t u
2.2.1.4 Media Tu
1 N0 1 ku t i − 1 + t i
mu = ⋅ ∑ Tui ; mu = ⋅∑ ⋅ nu ( ∆ t u ) i ;
N0 i =1 N0 i = 1 2
10
unde T*umax, T*umin şi ∆ t*u sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor
respective.
2.2.1.5 Dispersia Tu
Du =
1 N0
(
∑ Tui − m u
N0 i = 1
)2 ,
N
0
1
Du = ∑ (Tui − mu ) 2
N 0 − 1 i =1 ,
σ u = Du
nr ( t )
Fr ( t ) = P(Tr < t ) = lim ;
N0 → ∞ N 0
n (t ) nr ( t )
Fr ( t ) = r ; dacă N0 < 20, atunci: Fr ( t ) = .
N0 N0 + 1
11
2.2.2.2 Densitatea de probabilitate a Tr
P( t − ∆t r ≤ Tr < t ) n ( ∆t )
fr ( t ) = lim ; fr ( t ) = r r .
∆t r →0 ∆t r N 0 ⋅ ∆t r
P( t − ∆t r < Tr ≤ t Tr > t − ∆t r ) nr ( ∆ t r )
zr ( t ) = lim zr ( t ) =
∆t r →0 ∆t r
; Nr ( t − ∆ t r ) ⋅ ∆t r
2.2.2.4 Media Tr
1 N0 1 kr t i − 1 + t i
mr = ⋅ ∑ Tri ; mr = ⋅∑ ⋅ nr ( ∆ t r ) i ;
N0 i =1 N0 i = 1 2
Tr*max − Tr*min
unde kr este numărul subintervalelor de observare: kr =
∆t r*
,
unde T*r max , T*r min şi ∆ t*r sunt valorile rotunjite la întreg ale mărimilor
respective.
2.2.2.5 Dispersia Tr
∑ (Tri )2
N0
1
Dr = − mr ,
N0 i =1
2
1 kr t i −1 + t i
Dr = ⋅ ∑ − m r ⋅ n r ( ∆t r ) i ,
N 0 i =1 2
kr 2
1 t +t
Dr = ⋅ ∑ i −1 i − m r ⋅ n r ( ∆t r ) i ,
N 0 − 1 i =1 2
σ r = Dr
mu
A= ⋅ 100[ %] ; A – Availability = disponibilitate (engl.)
mu + m r
N0
∑ n pi
i =1
kp = ; unde npi este numărul lucrărilor profilactice
N0
∑ Tui' efectuate asupra dispozitivului „i” ;
i =1 T’ui – timpul de utilizare a dispozitivului „i”
N0 în decursul experimentului.
∑ n pi
i =1
kp = N0
∑ ui pentru efectuarea lucrărilor profilactice
2.2.3.3 Timpul specific
T
i =1
N0
∑T pi'
t p = i =1 ; unde T’pi este timpul consumat pentru lucrări
N0
profilactice la dispozitivul „i”, în decursul
∑Tui' experimentului.
i =1
N0
∑ n ri
k r = i =1
N0
∑Tui' 13
i =1
N0
∑ n pi
; unde nri este numărul intervenţiilor corective
efectuate asupra dispozitivului „i”, în decursul
experimentului.
N0
∑Tri'
t r = i =1 ; unde T’ri este timpul consumat pentru intervenţii
N0
∑ Tui' corective la dispozitivul „i”, în decursul
i =1 experimentului.
14