Subiecte biocel

Subiectul 1
Procariote
Sunt cele mai simple/primitive celule forme de organizare ale vietii:bacterii,alge albastre,
verzi. Nu au nucleu delimitat de membrana ci corp nucleoid alcatuit dintr-un lant de
ADN inconjurat de proteine bazice, atasat printr-o extremitate de membrana.
Citoplasma e incarcata cu ribozomi liberi si n-are organite delimitate de endomembrana.
Membrana celulara e alcatuita dintr-o membrane plasmatica dublata la exterior de o
membrane protectoare.
La procariote locomotia este asigurata de structuri specializate ale membranei si
ectoplasmei numite flageli.
Proprietatile procariotelor:
- inmultire rapida (proliferare)
- capabile de a se adapta usor la variatiile conditiilor de mediu (plasticizante)
Bacteriile sunt exemple caracteristice de celule procariote, marimea lor e in general de
ordinul 1µm. Molecula de AND bacterian este de cca. 1 mm lungime si ea contine o
cantitate de informatie suficienta pt a codifica 2-3000de proteine diferite. Citoplasma lor
contine 20 - 30.000 de ribozomi organizati sub forma de polizomi.

Subiectul 2
Eucariote
Au o organizare complexa.
Sunt alcatuite din nucleu (coordoneaza procesele celulare), citoplasma (are organite) si
suprafata celulara (controleaza schimburile cu mediul).
Eucariotele cuprind protozoare neprocariote,toate celulele plantelor si ale animalelor,ale
omului.
Marimea celulei poate fi apreciata la o scara lineara. Diametrul celulelor este pentru
marea majoritate cuprins intre 10-30um, cu unele exceptii:
- ovocitul uman matur are diametrul de aprox 200 um.
- corpul neuronilor Purkinje si al neuronilor Betz se apropie de 100-200 um, dar prezinta
prelungiri cu lungimi de ordinul centimetrilor sau metrilor.
-printre cele mai mici cellule din organism se numara neuronii din stratul granulos al
scoartei cerebrale (3-4um) si limfocitele mici (5-6um) din sangele circulant.
Forma celulei e un character general important al eucariotelor. Forma e controlata de
factori externi: presiune, vascozitatea mediului, si interni: varsta, vascozitatea celulara.
Celulele umane pot fi incadrate in celule cu forma:
- variabila: leucocitele, celulele musculare, secretorii, melanocitele.
- constanta: epiteliale, de acoperire, nervoase, osoase, eritrocitele.
Numarule celulelor la organismul uman aprox cateva milioane de miliarde,aprox 100 de
tipuri.
Celulele umane au in ciclu vital cu o durata diferita. Ex celula musculara cardiaca,
neuronii (au durata de viata aprox egala cu cea a individului).
Celulele intestinale dureaza 1-2 zile.
Subiectul 3
Membrana celulara
Definitie: membrana este o pelicula foarte subtire(cativa nm)si foarte flexibila ce acopera
si delimiteaza compartimentul citoplasmatic,controleaza schimburile cu mediul
inconjurator si se comporta ca un system de receptie-transductie si constituie substratul
adezivitatii celulare.
Membrana prezinta si diferentieri speciale cum sunt dispozitivele
jonctionale,cili,microvili,flageli,etc.
Astfel Robertson in 1959 emitea teoria membranei”unit”pe baza cercetarilor la
micrroscopul electronic, prin care toate membranele plasmatice au organizare
ultrastructurala unitare dupa modelul trilaminat ce implica o foita centrala flancata de
doua foite dense la fluxul de electroni in grosime totala de 7.5 nm
Foita centrala clara corespunde axului lipidic central iar foitele dense corespund fetelor
hidrofile lipidice pe care se ataseaza proteinele.
Dar modelul membranei “unit” s-a dovedit a fi incomplet deoarece ignora dinamismul
moleculelor componente si a proteinelor transmembranare.
In 1972 Singer si Nicolson elaboreaza teoria mozaicului fluid, astfel moleculele
component - lipide si protein - difuzeaza liber in planul continuumului lipidic si aceasta
implica o organizare intamplatoare a distributiei moleculare lipoproteice.
Modelul actual de membrana este o preluare si dezvoltare a ideilor principale din
modelele precedente,cat si o conceptie cu mult mai cuprinzatoare fata de cele precedente.
Membrana celulara este alcatuita din 3 parti componente principale:
- plasmalema - complexul lipoproteic in grosime de 7.5nm
- glicolema - complexul glicoproteic superficial in grosime de 50 nm.
- citoscheletul membranei-reteaua de proteine asezate pe fatza interna a plasmalemei in
grosime de cativa nm.

Subiectul 4
Bazele moleculare ale organizarii membranei celulare
La alcatuirea membranei celulare participa apa cu aprox 30%, subs organice aprox 70%
si saruri minerale in cantitati foarte mici. Peste 90% din masa uscate este reprezentata de
lipoproteine, iar glucidele numai in cateva procente.
Totalitatea lipidelor din membrana sunt localizate in plasmalema unde constituie foita
continua hidrofoba pe care se organizeaza celelalte populatii de molecule din membrane.
Glucidele sunt prezentate exclusiv in glicolema numai sub forma de fragmente de
molecule relativ scurte, fie conjugate cu proteine, fie atasate la capetele hidrofile a unor
lipide din plasmalema.
Proteinele sunt reprezentate in toate cele trei straturi ale suprafetei celulare: in
plasmalema in special de o parte si de alta a continuumului lipidic, in glicolema alcatuind
tesatura pe care sunt atasate glucidele, in citoscheletul membranei unde realizeaza o retea
foarte fina si supla.
Apa inhiba glicocalixul, citoscheletul membranei si foitele externa si interna ale
plasmalemei, vom gasi si ioni anorganici care desi participa cu un procent foarte mic la
masa membranei, joaca un rol important in biologia acesteia.
Subiectul 5
Plasmalema
Este partea centrala a membranei celulare si este prima componenta care a fost
indentificata la microscopul electronic.
Principalele tipuri de lipide ce intra in alcatuirea membranelor sunt
:fosfolipide,cholesterol,glicolipide.
Fosfolipidele formeaza marea majoritate a lipidelor din endomembrane si aprox 75% din
lipidele citoplasmatice.
Fiecare molecula are aspectul unui “cui” in care capul este hidrofil si este denumit grup
polar pentru ca el poarta sarcini electrice,iar reziduurile de acizi grasi sunt hidrofobe si
sunt de obicei desemnate ca segment apolar.
Proteinele plasmalemei- o mare parte din proteinele membranei celulare sunt localizate
la nivelul plasmalemei si ele se afla in relatii speciale cu bistratul lipidic.Proteinele
reprezinta substratul specifitatii suprafetei celulare,exista doua grupe de
proteine:extrinseci si intrinseci.
Proteinele extrinseci-sunt distribuite pe o fatza sau pe alta a continuumului lipidic si
contacteaza pe suprafata lor legaturi hidrofile ale lipidelor.Ele sunt numeroase pe fatza
interna unde edifice citoscheletul membranei celulare.
Proteinele intrinseci-se extrag foarte greu din continuumul lipidic deoarece dezvolta si
legaturi hidrofobe.Ele servesc ca dispozitiv de receptie-transductie.
Subiectul 6
Citoscheletul membranar.
Este o retea de proteine extrinseci ce formeaza partea interna a membranei celulare,cu o
grosime de 5-9nm,care confera flexibilitate si rezistenta suprafetei celulare.
Un model de aranjare a proteinelor citoscheletale este de retea ,in care ochiurile retelei
sunt alcatuite de dimerii de spectrina,iar nodurile retelei sunt alcatuite din doua tipuri de
complexe moleculare.
Glicolema
Este partea externa a membranei celulare cu o grosime medie de 50 nm,este laxa si greu
de identificat in microscopie electronica de rutina,confera o incarcatura predominant
electric negative suprafetei celulare si joaca un rol major in controlul schimburilor ionice
transmembranare.
Termeni sinonimi:glicolema,glicocalix,invelis de suprafata “fuzzy coat”-pufoasa
,scamoasa.
Din punct de vedere chimie,glicolema este alcatuita indeosebi din glicoproteine ,este
vorba de o tesatura delicata si laxa de lanturi proteice pe care sunt ancorate reziduurile
glucidice.
Subiectul 7
Matricea extracelulara
Matricea extracelulara sau intercelulara constituie mediul interstitial in care isi
desfasoara activitatea diferite tipuri de celule; ea este alcatuita din elemente greu
identificabile morphologic si eterogene chimic.
Matricea extracelulara controleaza adezivitatea, cresterea si diferentierea si joaca rolul
principal in organizarea celulelor sub forme de tesuturi si in distribuirea acestora in mod
specific in diferite organe ale
omului.
Matricea extracelulara se afla in relatii de continuitate si contiguitate moleculara cu
glicolema.
La microscopul luminiscent in matricea extracelulara po fi observate trei tipuri de
elemente: membranele bazale, fibre intercelulare si substanta fundamentala a matricei
bogat coloidala.
Moleculele organice care stau la baza edificarii diferitelor structuri microscopice sau
ultramicroscopice sunt de natura glicoproteica.Dintre acestea fac parte colagenul si
elastina,glicoproteine sulfatate necolagene si proteoglicanii.
Colagenul -e o familie de proteine cu foarte mare forta de extensibilitate ce reprezinta
25% din proteinele omului adult.
Au fost identificate in matricea extracelulara 5 izotipuri de molecule de colagen.
Elastina - prezint deosebiri fata de molecula de colagen ce ii confera proprietati
fizico-mecanice deosebite.
Proteoglicanii - sunt cea de-aIIl-a componenta importanta a matricei extracelulare,
aprox. 95% din molecula de proteoglicani este constituita de glicozaminoglicani si 5%
din proteine. Proteoglicanii datorita componentei polizaharidice
formeaza polianioni foarte mari ce leaga apa si cationii alcatuind asa-zisa substanta
fundamentala.
A III-a grupa de molecule organice a matricei extracelulare e reprezentata de
glicoproteinele sulfatate necolagene-au greutate moleculara mare si sunt responsabile de
atasarea celulelor de matricea extracelulara.
Au fost identificate fibronectina, laminina, dronectina, entactina, etc.
Glicoproteinele necolagene intra in alcatuirea diferitelor tipuri de membrane bazale
alaturi de colagen de tip IV si glicozaminoglicani.