D

EM

LE NST
O
C RA
#I T
E I V
$
INTRODUCERE

O locuin!" trebuie s" Þe un spa!iu cât mai pl"cut, care s" r"spund" atât dorin!elor de
intimitate ale locatarilor s"i, cât #i cerin!elor de reprezentare social" ale acestora.

Ce putem face, prin urmare, pentru a organiza spa!iul casei astfel încât s" folosim
la maxiumm poten!ialul acesteia, dar #i s" cre"m o atmosfer" cât mai pl"cut" #i mai
intim"?

Pentru a r"spunde acestor cerin!e, cursul de Design Interior elaborat de EUROCOR a

fost astfel conceput încât s" v" ofere no!iunile de baz" pentru a înv"!a s" v" amenaja!i
singuri locuin!a. Subiectele discutate în cadrul cursului nostru vor Þ, în primul rând,
legate de proiectarea casei #i de modul în care se face o schi!" de amenajare sau de
reamenajare a unei locuin!e. Apoi se vor discuta propunerile de amenajare, începând
cu instala!iile electrice #i sanitare #i pân" la alegerea culorii pere!ilor #i a stilului
corpurilor de iluminat, luând pe rând Þecare înc"pere a casei (vestibul, camera de
zi, sufragerie, dormitor, camera copiilor, baie #i c"mar").

Cursul, structurat în 16 module (32 de lec!ii), este elaborat la un nivel care s"
satisfac" atât cerin!ele celor care vor s"-#i amenajeze propria locuin!", dar #i s"
ofere cuno#tin!ele de baz" celor care doresc s" se ini!ieze în profesia de decorator de
interioare. Informa!ia este prezentat" pe larg, cu exemple #i, acolo unde este cazul, cu
fotograÞi, desene #i schi!e relevante; în Þecare lec!ie, exerci!ii #i întreb"ri v" vor
ajuta s" veriÞca!i în ce m"sur" a!i în!eles materialul prezentat. Fiecare capitol #i Þecare
lec!ie se încheie cu rezumate, care cuprind cele mai importante aspecte ce au fost
abordate. De asemenea, la sfâr#itul Þec"rui modul v" va Þ prezentat un scurt istoric
al arhitecturii #i mobilierului, iar no!iunile noi vor Þ sintetizate în dou" dic!ionare,
unul de termeni de specialitate, iar cel"lalt de termeni istorici. Anexele nenumerotate
ce înso!esc modulele v" vor Þ #i ele de un real folos în activitatea practic".

La sfâr#itul Þec"rei lec!ii este prev"zut" o tem" pentru acas", pe care o ve!i putea
trimite spre corectare, pe adresa EUROCOR, profesorului dumneavoastr" personal;
acesta v" va asista pe întreg parcursul cursului, oferindu-v" sfaturi, sugestii #i, dac"
este necesar, recomand"ri pentru a v" îmbog"!i cuno#tin!ele de specialitate.
2 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

Pentru a v" facilita studiul, pe marginea textelor lec!iilor ve!i întâlni urm"toarele
simboluri:

Întocmi!i un desen la mâna liber", un desen redactat (cu ajutorul instrumentelor) sau un
proiect!

Colora!i un desen existent!

Marcheaz! informa"iile foarte importante.

i Indic! no"iuni, deÞni"ii sau ipoteze noi. Acestea sunt scrise cu caractere italice.

e Indic" un exerci!iu practic.

În completarea cursului prin coresponden"! pute"i opta

pentru un scurt program de consulta"ii fa"! în fa"!,
la sfâr#itul c!ruia ve"i ob"ine în plus un certiÞcat de absolvire
emis împreun! cu Ministerul Muncii #i Ministerul Educa"iei.
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 3

Programa cursului de DESIGN INTERIOR

Modulul 1 Cu ce se ocup" decoratorul de interioare? Locuin!a, tipuri de locuin!e, tipuri
de parcel"ri. Infrastructura, instala!iile locuin!ei (ap", canalizare, gaz, energie
electric", înc"lzire). Prevederi legislative în construc!ii.
Întocmirea unui plan. Func!iuni, grup"ri func!ionale.
– arhitectura antic", cultura obiectului (Egipt, Grecia, Imperiul Roman)

Modulul 2 Locuin!a, elementele locuin!ei, materiale, structur", tehnologii de

construc!ie.
Cum desen"m? Desenul tehnic de arhitectur". Desenul în proiec!ie, planul,
sec!iunea, vederea, propor!ii. Relevare, redactare, reprezent"ri arhitecturale,
linii de cot".
– arhitectura #i mobilierul Evului mediu timpuriu

Modulul 3 Exigen!ele locatarului, exigen!e func!ionale, emo!ionale, exigen!e generale #i

speciale. Scara uman", antropometrie, ergonomie.
Tipuri de mobilier, categorii de mobilier. Conformarea func!ional" a mobilierului,
materiale, structur", dimensiuni.
– arhitectura gotic", arta mobilierului; exemple

Modulul 4 Spa!iile de circula!ie ale locuin!ei, locuri de depozitare. Func!ionalitatea

locuin!ei, circula!ia în cadrul locuin!ei, amplasarea grup"rilor de mobilier.
Instala!iile de înc"lzire #i electricitate ale locuin!ei.
Împ"r!irea spa!iilor interioare pe vertical" #i orizontal". Spa!ii simple #i compuse,
efecte spa!iale, spa!ii închise #i spa!ii deschise, posibilit"!i de corec!ie optic".
– arhitectura Rena#terii, arta mobilierului în Europa

Modulul 5 Camera de zi – spa!iul vie!ii de familie. Elemente de delimitare a spa!iului

locuit (pardoseli, tavane, pere!i), modalit"!i de realizare, materiale, structur",
form". Plafoane suspendate, pere!i monta!i, separ"ri de spa!ii.
Tipuri de închidere a golurilor (u#i, ferestre). Tipuri de sc"ri interioare,
dimensionare. Mobilier înzidit.
– arhitectura Rena#terii, arta mobilierului; exemple

Modulul 6 Buc"t"ria – loc de preparare #i servire a mesei. Reprezentarea spa!iului

interior. Imagini speciale: axonometria, izometria, perspectivele, redactare –
propor!ii.
Cum s" redact"m (s" desen"m cu ajutorul instrumentelor de desen)? Diferite
tehnici de redactare. Reprezent"ri pentru ofertare.
– arhitectura, mobilierul, concep!ia spa!ial" baroc"

Modulul 7 Spa!iu multifunc!ional, camera copilului.

Reprezent"ri colorate.
Lumea culorilor. Scurt" teorie a culorilor, istoric.
Practica folosirii culorilor. Dinamica culorilor, preferin!e pentru culoare.
– mobilierul, concep!ia spa!ial" #i caracteristicile stilului rococo

Modulul 8 Dormitorul, loc de retragere #i de dormit. Folosirea culorilor în amenajarea

interiorului. Desenul tehnic colorat, reprezentarea de ofertare colorat". Materiale
de colorat, tehnici, metode graÞce de reprezentare, folosirea mostrelor de
culoare.
Culoare, compozi!ie de culori, contraste, echilibru, simetrie, asimetrie, propor!ii,
propor!ionalitate. Efectul optic al desenului.
– arhitectura, mobilierul #i compozi!ia spa!ial" în clasicism; exemple
4 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

Modulul 9 Baia – spa!iul igienei corporale; proiectare, func!ii, securitate, dimensionare,

ergonomie. Obiectele de amenajare #i auxiliare din baie. Înc"lzirea, iluminatul,
placajele #i stilul b"ii.
Lumina, lumina natural" #i lumina artiÞcial". Scurt" teorie a luminii.
Iluminarea locuin!ei. Surse de lumin", corpuri de iluminat. Moduri de iluminare
a spa!iilor cu diverse func!iuni (supraveghere computerizat").
– mobilierul #i arta interioarelor Empire #i Biedermeyer; exemple

Modulul 10 Cunoa#terea materialelor, tehnologii. Materiale de baz" folosite în amenaj"ri

interioare, produse semifabricate, produse prefabricate: lemn, metal, sticl",
piele, hârtie, textile, piatr", silica!i, materiale plastice, vopsele.
Unde #i de ce folosim aceste materiale? Tehnologia punerii în oper", preg"tirea
suprafe!elor.
– istoricismul, eclectismul, romantismul, caracteristici stilistice, mobilier,
interioare

Modulul 11 Locuin!a tinerilor c"s"tori!i. Cu ce situa!ii de amenajare ne putem întâlni?

Eventuale exigen!e de confort.
Procesul proiect"rii. Practica proiect"rii: materiale prestabilite, cu scop precis,
în spa!ii deÞnite, crearea unui interior func!ional. Schi!a de proiect, proiect de
ofert", proiect de execu!ie.
– inßuen!a revolu!iei industriale de la sfâr#itul secolului al XIX-lea asupra
obiectelor culturale, începuturile produc!iei de serie; istoricul mobilierului
Thonet

Modulul 12 Locuin!a familiei cu copii mici. Cu ce situa!ii de amenajare ne putem întâlni?

Posibile exigen!e de confort.
Procesul proiect"rii. Practica proiect"rii: materiale prestabilite, cu scop
precis, în spa!ii deÞnite, crearea unui interior func!ional. Cum s" întocmim o
antem"sur"toare?
– Secession, Art nouveau, experimentele începutului de secol XX, arhitectura,
mobilierul #i arta interiorului

Modulul 13 Spa!ii cu alte func!iuni, amenajarea lor, locul de munc" de acas", locul de
deconectare.
Posibilit"!i de umbrire, structuri pentru umbrire. Perdele.
– elemente stilistice art deco, principale exemple de obiecte #i amenaj"ri
interioare

Modulul 14 Stilul interioarelor, caracterul locuin!elor #i spa!iilor, rolul decor"rii.

Elemente ce determin" caracterul de intimitate – colectivitate, modernitate,
elemente la mod".
– apari!ia modernismului, caracteristici stilistice arhitecturale #i de mobilier

Modulul 15 Biroul cu calculator. Dimensionare, principii de amenajare.

Mobilierul modern pentru birou, confortul ambiental.
– Bauhausul #i înßorirea sa între cele dou" r"zboaie mondiale; principiile
artistice ale Bauhausului, cultura obiectelor

Modulul 16 Tipuri de !es"turi pentru locuin!", covoare, carpete, perdele. Modul de amplasare,
varietate stilistic".
Particularit"!ile amenaj"rilor podurilor.
– mobilier contemporan, cultura obiectelor, no!iunea de „design”; stiluri,
tendin!e
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 5

Pentru exempliÞcare, v! prezent!m în continuare câteva secven"e

din materialul de curs. Din modulul 1 am selectat câteva fragmente.

Tipuri de locuin!e, tipuri de parcel"ri

În orice a#ezare organizat" exist" legi, regulamente care stabilesc zonele construibile.
Acestea, la rândul lor, se subîmpart în sectoare construibile, în care func!ioneaz" regulamente
de urbanism care stabilesc felul construc!iei, ariile construite, densitatea locuirii, nivelul
de echipare cu utilit"!i (ap", canalizare, înc"lzire, electricitate), suprafa!a spa!iului verde.
Respectarea acestor regulamente intr" în atribu!iile proiectantului.
Este recomandabil ca #i cel ce se ocup" cu amenaj"rile de interior s" cunoasc" aceste
regulamente, pentru c" ele determin" tipurile de case. Fiecare tip de baz" prezint" avantaje
care trebuie fructiÞcate, precum %i dezavantaje care, prin studiul din cadrul proiectului,
pot Þ diminuate sau eliminate.

casa Multora le place s" locuiasc" în spa!ii cu

unifamilial" mult" vegeta!ie, dorin!" Þreasc" a omului,
independent" combinat", desigur, cu avantajele confortului
urban.
Conform statisticilor, 60% din totalul
locuin!elor sunt case unifamiliale. Acestea
sunt, în general, case compuse dintr-o locuin!"
ce este înconjurat" din toate p"r!ile de parcela
proprie #i care poate avea pe toate laturile u#i
#i ferestre.

1. hol 7. scara pivni!ei

2. camera de zi 8. cazan
3. dormitor 9. baie
4. buc"t"rie 10. grup sanitar
5. sufragerie 11. vestibul
6. c"mar" 12. teras"

casa pe o latur" Acest tip de ocupare a lotului este caracteristic multor sate, dând un
a parcelei caracter speciÞc aliniamentului stradal. Speciali#tii denumesc acest
tip de ocupare a lotului „în pieptene”, casele desf"%urându-se în
adâncime pe lot. Împ"r!irea interioar" este mai diÞcil" în compara!ie
cu tipul anterior, datorit" faptului c" unul dintre pere!i este opac.
Deschiderile sunt numai spre strad" #i curte. În acest fel, se asigur"
o parte a separ"rii de vecini. Este preferabil ca partea dinspre curte a
casei s" primeasc" mult soare.
1. pridvor
2. hol
3. buc"t"rie cu loc
de luat masa
4. camera din fa!"
5. camera de zi
6. baie WC
6 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

casele familiale Sunt caracteristice fronturilor stradale urbane.

la frontul Casele se unesc la frontul str"zii. Prin u#a por!ii
stradal se poate accede în curte.
Poarta se deschide într-o curte intim". În ora#ele
istorice se mai g"sesc #i azi asemenea tipuri de
ocup"ri de parcele.

1. hol 5. sufragerie
2. camera de zi 6. camera de oaspe!i
3. c"mar" 7. WC du#
4. buc"t"rie 8. teras"

casele cuplate Acest mod de ocupare a terenului este folosit

pentru a construi dou" case independente,
în cazul în care lotul este mic. La asemenea
construc!ii, casele sunt lipite pe o latur",
imaginea Þind cea a unei singure case.
În cazul caselor cuplate, este foarte
important" orientarea, deoarece, în cazul
unei orient"ri proaste, unul din proprietari ar
putea avea camere cu orientare defavorabil".
Ideal este ca frontul stradal s" Þe orientat
spre nord, astfel latura dinspre curte având
orientare spre sud pentru amândou" casele.
1. hol 5. camera de zi
În cazul unei orient"ri defavorabile, trebuie
2. dormitor 6. baie
foarte bine gândit" amplasarea camerelor.
3. camera de oaspe!i 7. WC
4. buc"t"rie 8. teras"
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 7

casa cu atrium Un tip foarte vechi de construc!ie este casa cu

atrium. Casa cu frontul exterior închis cuprinde
o curte interioar" intim". Spa!iile de locuit se
deschid spre aceast" curte. Pentru ca soarele s"
p"trund" bine în camere, curtea trebuie s" Þe de
cel pu!in 6 × 6 m.
Acest model greco-roman de cas" familial" este
folosit #i în zilele noastre. Dezavantajul este
c", în acest caz, este necesar un lot mai mare.
Avantajul este c", spre deosebire de tipurile
precedente, la casa cu atrium este posibil"
realizarea celei mai intime leg"turi dintre spa!iul
interior #i cel exterior.
1. vestibul 6. camera de lucru
2. camera de zi 7. baie WC
3. buc"t"rie, 8. WC
sufragerie
4. dormitor 9. du# WC
5. camera de oaspe!i 10. garaj

imobilele cu În ora#ele mai mari, la începutul secolului

apartamente al XX-lea s-au construit imobile cu apartamente
de închiriat de închiriat. Sunt construc!ii tipic urbane, cu
mai multe apartamente, cu câte 5-6-7 etaje, cu
lift #i chiar cu un culoar exterior, a#a-numita
„cursiv"”.
În aripa de la strad" se amplasau apartamentele
mari cu un confort sporit, cu dou" sau trei camere.
Aripa spre curte cuprindea apartamentele
modeste, numai cu
o camer" #i buc"t"rie (f"r" confort, cu WC-ul
la cap"t de culoar).

1. vestibul 5. buc"t"rie
2. camera de zi 6. sufragerie
3. dormitor 7. baie
4. camer" 8. WC
Împ"r!irea interioar" dezavantajoas" a
apartamentelor din imobilele de închiriat
reprezint" o problem" serioas" pentru un
decorator de interioare. Multe apartamente
au holuri f"r" geamuri sau camerele
comandate. La apartamentele vechi,
avantajul poate fi în"l!imea camerelor
(4,5-5 m), care pot fi subîmp"r!ite pe
vertical" cu supante care m"resc suprafa!a
locuibil".
8 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

casele Sunt imobile cu mai multe apartamente

colective (3-12 apartamente) #i cu mai multe niveluri.
Apartamentele care au suprafe!e diferite #i
care sunt orientate corect sunt accesibile din
casa sc"rii.
La amplasarea unor astfel de locuin!e
colective, trebuie avut în vedere ca toate
apartamentele s" aib" cât mai mult soare.

1. apartament
2. apartament
3. apartament

imobilele din La acest tip de locuin!e s-a dezvoltat tipul

elemente cu culoar central neluminat. Apartamentele
prefabricate se deschid c"tre acest culoar întunecos, ca la
hoteluri.
Locuin!ele aßate pe centrul imobilului sunt
de regul" mai mici, iar camerele, precum #i
buc"t"ria, sunt amplasate pe partea str"zii.
Apartamentele de la capetele tronsonului au mai
multe camere #i primesc mai mult" lumin".
În ultimii ani, s-au construit multe blocuri din
elemente prefabricate. În zilele noastre nu se
mai fac astfel de imobile, iar locatarii acestora
ar dori s" le modernizeze.

1. vestibul 5. camer"
2. camera de zi 6. baie
3. buc"t"rie, 7. WC
sufragerie
4. dormitor 8. balcon

Face!i compara!ii între tipurile de case enumerate pân" acum. Gândi!i-v" cum
e influen!eaz" tipologia caselor împ"r!irea interioar", precum #i amplasarea
mobilierului.
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 9

Pentru a vedea cum se structureaz! cuno#tin"ele înv!"ate,

v! prezent!m rezumatul #i întreb!rile de veriÞcare ale modulului 1.

Rezumat – casele, tipurile de case

1. Casa unifamilial! independent!:
– în general, este o cas! format! dintr-o locuin"! înconjurat! din toate p!r"ile de
propria parcel!; poate avea u#i #i ferestre pe toate laturile.
2. Casa pe o latur! a parcelei:
Se mai nume#te ocupare a terenului „în pieptene”, casele desf!#urându-se adânc în
interiorul parcelei. Împ!r"irea interioar! este mai diÞcil!, având în vedere c! peretele
spre vecin este „orb”.
3. Casa familial! la front stradal:
Casele se unesc la frontul str!zii, iar accesul în curte se face prin u#a por"ii. Casa
delimiteaz! o curte intim!. În ora#ele vechi se mai g!sesc asemenea case.
4. Casele cuplate:
La asemenea construc"ii, cele dou! case sunt lipite printr-un perete comun, iar
imaginea este cea a unui singur imobil.
5. Casa cu atrium:
Din exterior fa"ada este închis!, la interior casa cuprinzând o gr!din! intim!. Spa"iile
de locuit se deschid c!tre aceast! gr!din!.
6. Imobilul cu apartamente de închiriat:
Aceasta este o modalitate tipic urban! de locuire, cu mai multe apartamente #i 5-6-7
etaje, cu lift; cele mai caracteristice sunt cele cu culoar exterior (cursiv!).
7. Casele colective:
Sunt imobile cu 3-12 apartamente #i 2-3 etaje. Apartamentele care sunt accesibile
prin intermediul casei sc!rii au suprafe"e diferite #i sunt corect orientate.
8. Imobilele din elemente prefabricate:
Sunt structurate pe un culoar central, iar apartamentele sunt accesibile de pe ambele
laturi ale culoarului.

Întreb"ri de veriÞcare

Recapitula"i cele înv!"ate pân! acum, r!spunzând la urm!toarele întreb!ri:

1. Care sunt caracteristicile casei unifamiliale independente?
2. Cum este casa desf"#urat" pe o latur" a parcelei?
3. Cum este casa familial" la front stradal?
4. Ce caracterizeaz" o cas" cuplat"?
5. Cum se caracterizeaz", din punctul de vedere al construc!iei, casa cu atrium?
6. Ce caracterizeaz" casele colective?
7. Cum sunt apartamentele imobilelor de închiriat?
8. Care sunt caracteristicile unei locuin!e într-un imobil din prefabricate?
10 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

Continu!m cu prezentarea câtorva fragmente din modulul 3, care v! ofer!

informa"ii despre rolul ergonomiei în proiectarea spa"iilor locuin"ei.

Datele oferite de antropometrie sunt folosite de ergonomie.

ergonomia Pentru ca obiectele pe care le folosim în locuin!" sau la serviciu s" Þe cât mai confortabile,
este necesar ca ele s" Þe produse potrivit principiilor ergonomiei.

i Ergonomia este disciplina adapt!rii muncii la om, având ca obiect ra"ionalizarea

efortului la locul de munc!.

În momentul actual, ergonomia este o #tiin!" ale c"rei principii sunt din ce în ce mai folosite,
atât pentru ameliorarea condi!iilor #i a ambian!ei la locul de munc", cât #i în proiectarea de
arhitectur".
Rezultatele cercet"rilor ergonomice sunt folosite în toate ramurile industriale, prin urmare
#i pentru producerea bunurilor de consum.
Orice produc"tor, Þe el fabricant de mobil", de obiecte pentru b"i sau buc"t"rii, de corpuri
de iluminat, de juc"rii pentru copii sau de instrumente de lucru, trebuie s" foloseasc" la
producerea acestor obiecte #i cuno#tin!ele puse la dispozi!ie de ergonomie.
Ce se poate întâmpla dac" la proiectare sunt ignorate principiile ergonomiei?
Oamenii au capacitatea de a se adapta instrumentelor incomode, dar cu pre!ul oboselii rapide,
iar, ca o consecin!", durerile de cap, de spate sau de ochi duc la sc"derea randamentului
muncii.

Dintre disciplinele care se ocup! de om, ergonomia folose#te mai ales cuno#tin"ele
oferite de Þziologie #i psihologie.

Ergonomia consumului studiaz" gradul de siguran!", eÞcacitate #i confort al produselor

folosite de publicul larg.
Analizele constat" c" exist" foarte multe moduri de a folosi obiectele, diferind dup" vârsta
sau sexul utilizatorilor. Îns" bunurile de consum sunt produse, de obicei, pentru utilizatori
cu un comportament previzibil.
În ultimul timp, îns", produc"torii pot satisface cerin!ele unor grupuri din ce în ce mai mici
de utilizatori, dup" cum se poate constata în industria de automobile. S" vedem cum stau
lucrurile în amenaj"rile de interioare.
Cel ce s-a obi#nuit cu confortul de la locul de munc" sau din ma#in" va pretinde ca #i locuin!a
s"-i ofere acela#i confort.
Toate obiectele casnice ar trebui s" ofere confort, siguran!" #i eÞcacitate; printre ele exist"
un element de mobilier cu care venim foarte des în contact: scaunul. Omul folose#te scaunul
pentru odihn", dar #i la munc". De aceea, nu este întâmpl"tor c" la confec!ionarea unui scaun
trebuie neap"rat luate în seam" datele ergonometrice.
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 11

mobilierul Ergonomii au constatat c" statul pe scaun este cel mai nes"n"tos mod de odihn". Corpul
destinat uman este constituit pentru mi#care, mers #i odihn" periodic" într-o pozi!ie orizontal". Îns"
%ederii foarte multe activit"!i ale sale sunt legate de folosirea mesei #i, deci, a scaunului.
De aceea, v" prezent"m câteva probleme care apar la proiectarea scaunelor sau a fotoliilor,
ca #i unele gre#eli mai frecvente de dimensionare a acestora.
În primul rând, mobilierul destinat %ederii sprijin" corpul în mod insuÞcient #i limiteaz"
posibilit"!ile de mi#care.
O alt" deÞcien!" const" în faptul c" dimensiunile func!ionale ale scaunelor nu se pot modiÞca
pentru Þecare utilizator în parte.

Criteriul ergonomic este pe primul plan, atât la locul de munc!, cât #i acas!

S" vedem ce se în!elege prin dimensiuni func!ionale ale unui scaun:

Dac" sta!i pe un scaun când citi!i aceast" lec!ie, ridica!i-v" #i veriÞca!i m"surile
acestuia.
Dimensiunile func!ionale ale mobilierului destinat #ederii sunt:
– hs - în"l!imea #ezutului scaunului (în"l!imea la care se plaseaz" #ezutul scaunu-
lui);
– hsp - în"l!imea sp"tarului scaunului;
– as - adâncimea #ezutului scaunului (suprafa!a pe care se poate sta);
12 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

În func!ie de activitatea depus", se pot distinge trei pozi!ii de baz" ale corpului a#ezat la o
mas": l"sat pe spate, cu spatele drept sau aplecat în fa!" (peste mas").
În Þecare dintre aceste pozi!ii, sp"tarul ßexibil al scaunului ar trebui s" sprijine spatele.

Pozi"ii ale corpului: pe spate, drept, în fa"!

Mobilierul destinat #ederii este folosit pentru diverse activit"!i: servitul mesei, înv"!at sau
alt" activitate care se desf"#oar" la o mas".

Activit!"ile care se desf!#oar! acas!: servitul mesei, înv!"atul, lucrul la calculator

coordonarea Masa sau scaunul care servesc la desf"#urarea unei activit"!i trebuie s" Þe dimensionate
dimensiunilor corect, pentru un utilizator ideal.
Aceasta înseamn" c" cele patru elemente care intr" în rela!ie, scaun-om-activitate-mas",
trebuie s" aib" dimensiunile proiectate astfel încât s" Þe în coresponden!" unele cu altele.
Dac" sta!i la o mas", privi!i-o cu aten!ie. Sunt dimensiunile ei corect proiectate pentru ac-
tivitatea pe care o desf"#ura!i?
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 13

V! prezent!m acum câteva fragmente din modulul 5,

referitoare la circula"ia interioar! din locuin"!.

Circula!ia interioar" în camera de zi

La începutul lec!iei am precizat c" circula!ia principal" în camera de zi trebuie s" Þe
între intrare %i u%a terasei, a balconului sau fereastr". Pe acest traseu nu se amplaseaz"
obiecte de mobilier. Diferitele grup"ri func!ionale de mobilier trebuie s" Þe accesibile de
pe acest traseu, iar activit"!ile din camera de zi nu trebuie s" se intersecteze.

Printr-o amplasare corespunz!toare a mobilierului se pot face leg!turi func"ionale

i logice în camera de zi.

Mobilierul camerei de zi trebuie conformat func!iunilor acesteia. Dac" apreciem corect

capacitatea camerei, va rezulta cât #i ce fel de mobilier este necesar func!ion"rii corecte.
Pentru aceasta, este util s" relua!i #i s" folosi!i anexa nr. 3.

Prin separarea grup!rilor de mobilier, circula"ia interioar! devine evident!

iluminarea Cu toate c" problemele legate de iluminare vor Þ tratate în cadrul lec!iei 17, este necesar s"
preciz"m unele aspecte legate de iluminarea camerei de zi, cu atât mai mult cu cât aceasta
are anumite particularit"!i.

i Secretul unei ilumin!ri corecte const! în iluminarea diferen"iat!.

În prezent, iluminarea camerei de zi cu un lampadar ag"!at în mijlocul camerei este dep"#it".

Deoarece o camer" de zi are mai multe func!iuni, pentru Þecare dintre acestea Þind necesar
un mod deosebit de iluminare, trebuie asigurat în primul rând un iluminat general, care se
poate realiza cu ajutorul unor plafoniere, al unor corpuri aplicate pe pere!i sau al unor scafe
de lumin". În afar" de aceasta, este nevoie #i de iluminat local.
14 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

Pentru locul de servit masa, pentru gruparea mobilierului destinat #ederii, dar #i pentru locul
de lectur" sau de audi!ii muzicale trebuie asigurat" iluminarea independent".

i Iluminatul general asigur! orientarea în spa"iu, iar iluminatul local asigur! îndeplini-
rea func"iunilor camerei de zi.

Func"iunile camerei de zi în perspectiv!

Proiectarea ilumin"rii spa!iilor este sarcina designerului de interior.

În cadrul proiectului de iluminare, se pozi"ioneaz! corpurile de iluminat de pe

pere"i sau plafon.

Re!eaua de cabluri pentru iluminat este proiectat" de un specialist pe baza proiectului de

iluminare.

Iluminarea spa"iilor trebuie gândit! cu mult! aten"ie.

Iluminatul bine proiectat este nu numai în beneÞciul îndeplinirii func!iunilor, dar #i în cel
al esteticii spa!iului.
În alegerea plac"rilor sau tapetelor camerei de zi trebuie s" primeze criteriul practic (cum

Mobilier de separare func"ional!

tapete, plac"ri vor Þ pardoseala, pere!ii sau tavanul). Acest criteriu este, în general, determinat de compozi!ia
familiei sau de modul de via!" al membrilor ei. În acela#i timp, deoarece camera de zi este
locul de primire a oaspe!ilor, trebuie s" se !in" seama #i de criteriul reprezentativit"!ii.
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 15

Iat! dic"ionarul de specialitate al modulului 5.

Dic!ionar de specialitate pentru lec!iile 9-10

balama – accesoriu metalic care leag" partea Þx" de cea mobil",
ceea ce permite deschiderea foii
casa sc!rii – spa!iul sc"rii, împreun" cu pere!ii #i podestele
dimensiunea interioar! a tocului – deschiderea liber" a u#ii sau a ferestrei
foaie – partea mobil" a u#ii sau ferestrei
folie hidroizolant! – folie care nu permite trecerea vaporilor de ap"
geam termoizolant – ansamblu etan# de dou" sau trei rânduri de geam, cu
strat de aer între ele
iluminare diferen"iat! – folosirea iluminatului general în concordan!" cu
iluminatul local
lamb! – proeminen!" în lungul muchiei unei piese de lemn
sau de metal, care intr" în scobitura corespunz"toare a
altei piese, pentru a realiza o îmbinare
lambriu – placaj de lemn, din #ipci cu lamb" #i uluc
linia pasului – linie desenat" în planul unei sc"ri, la distan!a de 50
cm de balustrad"
mân! curent! – element al balustradei care serve#te la sprijinirea
mâinii
plafon fals – plafon suspendat de plan#eul structural
plint! – fâ#ie de lemn, piatr" sau alt material, de cca. 10 cm
l"!ime, aplicat" la partea de jos a pere!ilor unei
înc"peri, pentru a-i proteja de lovituri sau pentru a
acoperi rostul dintre pardoseal" #i perete
podest – por!iune orizontal", legat" de rampa sc"rii, care are
o l"!ime cel pu!in egal" cu l"!imea rampei
prag orb – partea cadrului unei u#i aßat" sub nivelul pardoselii
rampa sc!rii – por!iunea ce cuprinde treptele sc"rii
#emineu – amenajare special" a locului de înc"lzit cu foc de-
schis, format" dintr-o ni#" c"ptu#it" cu piatr" sau cu
c"r"mid", care comunic" direct cu o hot"
#pros – element orizontal sau vertical pentru subîmp"r!irea
suprafe!ei de geam la o fereastr" sau u#"
toc – partea Þx" a unei u#i sau ferestre, montat" în perete
uluc – scobitur" f"cut" în lungul unei piese pentru a putea
Þ îmbinat" cu o alta; nut, canelur"
vang – grind" oblic", a#ezat" pe centrul sau pe lateralele
rampei care sus!ine treptele
16 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

S! vedem acum câteva fragmente din modulul 7 con"inând lec"iile 13 #i 14,

dedicate istoricului arhitecturii #i mobilierului în perioada rococo.

Rococoul: elemente stilistice, mobilierul speciÞc %i principii de

amenajare a spa!iului
stilul rococo În prima jum"tate a secolului al XVIII-lea, în Europa
este în plin" înßorire a#a-numitul „art rocaille”, adic"
rococoul.
Barocul este un curent artistic ap"rut ca reac!ie la Reforma
protestant". El prefera formele dinamice, ornamenta!ia
abundent", formele torsionate, iluzia spa!ial".
Rococoul s-a n"scut din baroc. O dat" cu apari!ia lui,
ornamentele greoaie ale barocului se raÞneaz", devin Watteau: Firma negustorului
mai u#oare. Rococoul prefer" elegan!a, asimetria, exo-
tismul chinezesc, iar efectele sale se impun puternic. de tablouri Gersaint
Inßuen!a lui mai poate Þ înc" depistat" în primele forme
ale romantismului.
Denumirea stilului provine din cuvântul francez „rococo,
rocaille”, care însemn" „scoic", valv"”.
Ornamenta!ia nu urm"re#te logica geometriei; suprafe!ele
pere!ilor #i mobilierului sunt abundent acoperite cu mo-
tive decorative, compozi!ii cu cochilii, vrejuri, panglici
#i frunze.
Stilul rococo s-a n"scut în Fran!a, dezvoltarea lui Þind
legat" de numele #i domnia lui Ludovic al XV-lea (Louis
Quinze). În timpul lui Ludovic al XV-lea se înregistreaz"
o puternic" cre#tere economic". Acest avânt, înso!it
de o înst"rire general", atrage dup" sine #i dorin!a de Boucher: Diana în baie
confort #i lux. Aceast" stare de spirit domne#te la curtea
francez", de aceea rococoul francez poate Þ numit #i
stil de curte.

pictura Cel mai mare pictor francez din secolul al XVIII-lea este
Watteau. În tablourile sale, el a imortalizat o atmosfer"
nostalgic", u#or marcat" de deziluzia ascuns" în spatele
bucuriei de a tr"i. Un alt artist cunoscut al epocii este
François Boucher, pictorul unor nuduri feminine sen-
zuale. Francezul Chardin picta naturi moarte, tablouri
cu o atmosfer" intim".
Dintre italieni, Giambattista Tiepolo a devenit faimos Chardin: Mas! pentru servirea
prin aplecarea asupra unor scene mitologice #i biblice. micului dejun
Numeroase compozi!ii de fresce ale lui decoreaz" pere!ii
palatelor italiene #i germane. Privind frescele sale, ne
este aproape imposibil s" separ"m arhitectura real" de
cea pictat", deoarece el apeleaz" în mod constant la trom-
pe l’!il (iluzia spa!ial"). O însemn"tate asem"n"toare a
avut în epoc" #i pictorul austriac Maulbertsch, care lucra
mai ales în Austria #i în Ungaria.
Cu tablourile sale înf"!i#ând peisaje, Canaletto s-a remar-
cat printre contemporanii s"i, pictând mai ales Vene!ia #i
canalele sale, de la care îi vine, de altfel, #i numele.
Canaletto: Cl!direa v!mii
din Vene"ia
curs de design interior lec!ie demonstrativ" 17

arhitectura Rococoul sau barocul târziu nu are o arhitectur"

semnificativ". Misiunea arhitecturii se rezum" la
amenajarea interioar" a micilor castele #i a conacelor
de provincie. Cea mai important" caracteristic" a sa
este diferen!a din ce în ce mai mare între arhitectura
exterioar" #i cea interioar", înc"perile îndep"rtându-se
de formele sugerate de fa!ade.
Cele mai însemnate lucr"ri sunt interioarele palatelor,
cum ar Þ salonul cu plan de form" oval" al palatului Pavilionul Zwinger din Dresda,
Soubise din Paris. Crea!ia semniÞcativ" a arhitecturii Germania
rococoului german este palatul episcopal din Würzburg,
oper" a lui Balthasar Neumann.

arhitectura Rococul este în primul rând un stil arhitectural pentru

interiorului interioare. În locul s"lilor baroce grandioase apar budo-
arele, saloanele mai mici. Accentul cade pe decorarea
interioar" cât mai raÞnat" a acestora. Folosirea oglin-
zilor, a decora!iilor deosebit de bogate în stuc aurit sau
vopsit anuleaz" efectele spa!iale. În timp ce în perio-
ada baroc" în s"lile grandioase existau relativ pu!ine
piese de mobilier, în epoca saloanelor #i a budoarelor
num"rul acestora cre#te foarte mult. Multe piese de
mobilier aproape se contopesc cu spa!iul interior, cu
pere!ii, ca de exemplu masa în consol". Lambriurile
#i u#ile demonstreaz" un cert sim! decorativ. U#ile se Salon din palatul Soubise, Paris
caracterizeaz" prin multitudinea statuilor sculptate.
Lambriurile acoper" total suprafe!ele dintre podea #i
tavan. Deasupra u#ilor, lambriul formeaz" un cadru
(supraporte) ornamentat cu tablouri, acestea Þind deseori
opere ale unor pictori celebri. Lambriul era pictat cu
verde #ters sau cu alt" culoare deschis", dar baza putea
Þ #i alb", iar marginile aurite.
Se accentueaz" inßuen!a oriental", mai ales cea chinez",
ap"rut" deja cu ceva timp în urm". Crea!iile artistice
chineze, minu!ioase #i fine (chinoiseries), mai ales
cele din por!elan #i cele l"cuite ajung repede în cen-
trul preferin!elor. La începutul secolului al XVII-lea
ajungeau la colec!ionari multe crea!ii artistice provenite
din China. Aproape în toate castelele notabile exista o
camer" chinezeasc", în care se aßau piese de mobilier
#i dulapuri l"cuite, vitrinele Þind decorate cu obiecte Biseric! din Ottobeuren (detaliu)
din por!elan chinezesc. Crea!iile neobi#nuite, deosebite,
uneori bizare le-au servit drept model decoratorilor
europeni.

amenajarea Sarcina cea mai important" a artei amenaj"rii era deco-

salonului rarea artistic" a camerelor de locuit tipice pentru epoc",
budoarul #i salonul.
Aceste înc"peri se caracterizeaz" prin farmec #i
dezinvoltur" feminin". Sunt dominante culorile deschise:
alb, albastru deschis, verde deschis, roz, totul Þind poleit
din bel#ug cu aur.
{emineul era a#ezat la loc de cinste în camerele
destul de aglomerate din pricina mobilierului. Acesta
are dimensiuni mai mici decât în epocile anterioare,
cu ram" din marmur" sau din stucaturi de ghips,
Þind acoperit cu o consol" de marmur" pe care erau
a#ezate sfe#nice #i obiecte decorative. Deasupra Biserica din Wies
(detaliu de interior)
18 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

#emineului era amplasat" oglinda aurit", având rama

cu o ornamenta!ie bogat". În camere se aßau o mul!ime
de oglinzi în felurite locuri, iar sub oglinzile de perete
erau a#ezate jum"t"!i de mese, adic" mese în consol".
Pe lâng" numeroasele oglinzi, erau folosite materiale
scumpe, lemne exotice, mult" marmur", m"tase, goble-
nuri, ca #i ornamente din bronz. Datorit" inßuen!ei
chineze, #i în Europa s-a extins folosirea tapetului
din hârtie pentru acoperirea pere!ilor. În arta decor"rii
interiorului apare cerin!a amenaj"rii unitare a camerei Comod! rococo francez!
(ensemble). Amenajarea este planiÞcat" în a#a fel încât
toate elementele folosite în acest scop – ornamenta!ia
pere!ilor, a tavanului, a podelei, perdelele, piesele de
mobilier, oglinzile – s" alc"tuiasc" un tot unitar, s" dea
impresia general" de spa!iu uniÞcat. Nu mai exist" preo-
cuparea, ca în baroc, de a explica #i a prezenta registrele
arhitecturale, formele pila#trilor, ale bol!ilor #i lisenelor.
În loc de aceasta, suprafe!ele sunt dantelate prin orna-
mente stucate capricioase, formându-se o arhitectur" pur
decorativ". În rococoul târziu nu mai exist" nici un fel
de împ"r!ire arhitectural" sau vreo urm" de simetrie. În
schimb, suprafe!ele sunt acoperite de o !es"tur" deas"
compus" din frunze de acant, ghirlande de ßori, cartu#e,
vrejuri r"sucite, între care se intercaleaz" frecvent scoica,
ornamentul speciÞc pentru acest stil. Sofa cu c!ptu#eal! de m!tase

arta În rococo s-au creat noi tipuri de mobilier, piese con-

mobilierului fortabile, destinate mai ales folosirii lor de c"tre femei;
de exemplu: secrétaire-ul cu picioare lungi, plac"
rabatabil", sertare închise; dul"pioare cu sertare pentru
coresponden!"; m"su!e de toalet" cu oglinzi mobile;
noptiere rotunde #i p"trate; mese de cusut cu forme
variate.
Tâmplarii de mobil" Þn" lucrau cel mai frecvent cu lemn
de fag #i de nuc, dar foloseau #i ar!ar, cire# s"lbatic,
m"slin, platan. Dintre lemnele exotice, pe lâng" ma-
hon, preferau s" prelucreze pentru fabricarea de mobil"
l"mâiul, abanosul #i mai multe feluri de palisandru.
Cu toate acestea, cel mai mare grad de confort #i de
elegan!" îl avea mobilierul destinat #ederii. În epoc"
apar piese noi pentru acea vreme: canapeaua, #ezlongul
(chaise-longue), fotoliul cu reazeme pentru cap (cu
urechi), berjera.
Mobilierul de #ezut devine mai larg, suprafa!a lui
orizontal" se m"re#te. Mobilele dispun de un cadru Fotoliu cu tapiserie de goblen
sculptat, acoperit cu tapiserie de culoare #tears" sau
îmbr"cat în pânz" de m"tase ornamentat" cu !es"turi #i
broderii care sunt în armonie cu modul de amenajare a
interiorului.
Mobilele de #ezut sunt organizate în garnituri, se fabric"
ansambluri compuse din sofa, fotoliu #i mas".
Între mobilele gen dulap, un rol important joac" co-
moda #i birourile de scris. Comoda în stil rococo are
de obicei dou" sertare. De fapt, biroul de scris înalt s-a
format din combinarea comodei cu masa de scris #i cu
dulapul-cabinet.

Divan din secolul al XVIII-lea

curs de design interior lec!ie demonstrativ" 19

Iat! acum #i dic"ionarul explicativ pentru perioada Rococo.

Dic!ionar explicativ – Rococoul: elemente stilistice, mobilierul

speciÞc %i principii de amenajare a spa!iului
aplica"ie lucrare realizat" prin aplicare, ornament confec!ionat dintr-un alt
material decât cel pe care se aplic"
berjer! fotoliu larg #i adânc, cu sp"tarul #i bra!ele articulate capitonate cu
material textil, piele etc., cu pern" mobil"
budoar înc"pere prin excelen!" feminin", spa!iu intim, destinat primirii doar
a persoanelor foarte apropiate
cabinet dulap decorativ; sertare pentru depozitare de documente #i dulap de
scris
cartu# element decorativ speciÞc pentru încadrarea suprafe!elor de tip tablou;
se compune din ornamente cu margini rotite în sus
chinoiserie motive decorative chineze, modele de grilaje ajurate
ensemble amenajare de camer" planiÞcat" ca un întreg, sub aspect unitar
l!cuire în relief ornament sculptat într-un strat gros de lac; decora!ie de inßuen!"
chinezeasc"
lisen! tip de pilastru foarte îngust #i sub!ire, lipsit de capitel #i de baz",
ritmând la exterior fa!adele bisericilor romanice; se întâlne#te #i în
Rena#tere, baroc, rococo, dar #i în secolul al XIX-lea
mas! în consol! jum"tate de m"su!", sprijinit" #i Þxat" de perete, sub o oglind" mare
stuc ornament pentru tavan din ghips sau ornament de tavan, montat pe
loc, manual
stucatur! ansamblul decora!iei arhitecturale a unui ediÞciu sau al ornamentelor
aplicate pe diverse piese de mobilier, având la baz" stucul
supraporte suprafa!" de perete ornat", aßat" deasupra ferestrei sau a u#ii

Cu aceste fragmente din dic"ionarul referitor la perioada Rococo

se încheie lec"ia demonstrativ!.

Sper"m c" materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea #i atractivitatea cursului

nostru pentru to!i cei interesa!i de acest domeniu.

Cu prezentarea formularului de tem! pentru acas!

se încheie lec"ia demonstrativ! a cursului de Design Interior.
În speran"a c! materialul prezentat v-a convins de accesibilitatea
#i atractivitatea cursului nostru,
V" a%tept"m s" deveni!i cursant al Institutului EUROCOR
înscriindu-v" la cursul de Design Interior!

tel. 021/33.225.33; www.eurocor.ro

20 lec!ie demonstrativ" curs de design interior

Temele se rezolv! pe formulare speciale din cadrul modulului de curs.

U
PL
EM

E!
EX

IT
IM
EL

TR
D
O

SE
M

U
N

Semn"tura profesorului: