FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

UNIVERSITATEA TEHNICĂ „GHEORGHE ASACHI” DIN IAŞI

FACULTATEA DE

CONSTRUCŢII SI INSTALAŢII
Bulevardul Prof. D. Mangeron nr.43, 700050 Iaşi
Tel: 40 232 254 638 Fax: 40 232 233 368

-REFERAT-
FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ
ÎN DOMENIUL DINAMIC

MASTERAND: MUSTATA CONSTANTIN CIPRIAN

MASTER: INGINERIE GEOTEHNICA

IASI -2010

1
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

A. Noţiuni generale despre fundaţii

Fundaţia este elementul de constructie care se afla in contact direct cu terenul bun de
fundare si transmite acestuia toate incarcarile care actioneaza constructia.Încărcările
trebuie astfel repartizate pe talpa fundaţiei încât să nu fie depăşită capacitatea portantă a
terenului, iar tasările care rezultă să fie cât mai uniforme şi să poată fi suportate de
construcţie fară urmări asupra acesteia.

Capacitatea portantă a terenului este presiunea maximă pe care o poate suporta

terenul de fundare, fără a exista pericolul ruperii acestuia, sau al unor tasări care să
pericliteze construcţia.

Factori de care depinde alegerea adâncimii de fundare – o problem foarte

important o constituie alegerea tipuli de fundaţie corespunzator fiecărui caz in parte.
Pentru aceasta este necesar să luăm în considerare următorii factori:

 Sistemul structural al construcţiei

 tipul de structură (monilită, prefabricată, pe cadre, sau pe
diafragme)
 planul construcţiei în care trebuie sa fie incluse dimensiunile
elementelor ce formează atât suprastructura, cât şi substructura: deschideri, travei,
înălţimi……
 material preconizate a se folosi: beton, metal, zidărie….
 acţiunile transmise la nivelul superior al fundaţiei, natural or şi
combinaţiile cele mai defavorabile în grupările fundamentale şi special de încărcări;
 mecanismul de disipare a energiei induse de acţiunea seismic
(pozitia zonelor potenţial plastic, eforturile transmise fundaţiilor);
 sensibilitatea la tasări a sistemului structural.
 Condiţiile de teren
 proprietăţile şi structura terenului de fundare de pe amplasamentul
construcţiei, stratificaţia şi caracteristicile fizico-mecanice ale pământului şi evoluţia
acestora în timp;
 condiţiile de stabilitate generală a terenului în cazul
amplasamentelor în pantă cu potenţial de alunecare;
 condiţii hidrogeologice (poziţionarea apelor de suprafaţă, riscul de
inundare, posibilitatea de afuiere).

2
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

 Condiţiile de exploatare ale construcţiei

 eforturile transmise la nivelul fundaţiilor din sarcini statice, şi
dinamice
 posibilitatea pierdirilor de apă sau substanţe chimice din instalaţii
sanitare sau industrial;
 încălzirea terenului în cazul construcţiilor cu degajări mari de
căldură (cuptoare, furnale);
 influenţa deformaţiilor terenului de fundare asupra exploatării
normale a construcţiei;
 limitarea tasărilor în funcţie de cerinţele tehnologice specific.

 Condiţiile de execuţie ale infrastructurii

 forma şi adâncimea săpăturii pentru realizarea fundaţiilor şi modul
de asigurare a stabilităţii acesteia;
 expertizarea construcţiilor din vecinătate ce pot fi afectate de
afuierea sau tasarea terenului la realizarea epuismentelor);
 sistemul de drenaje şi epuismente;
 prezenţa reţelelor de apă – canal, gaze, energie electric, telefonie.

Factori ce condiţionează alegerea adâncimii de fundare – adâncimea de fundare

este dinstanţa la care este aşezată talpa fundaţiei faţă de nivelul terenului natural sau
sistematizat. Adâncimea de fundare notată prescurtat Df , depinde de o serie de factori
dintre care cei mai importanţi sunt:

 Destinaţia tehnologică a construcţiei;

 Adâncimea de îngheţ:
 Capacitatea portantă a terenului de fundare şi deformabilitatea sa;
 Cota de fundare a clădirilor învecinate;
 Caracterul stratificaţiei pământului şi poziţia nivelului apelor subterane

1. Clasificarea fundaţiilor
Fundaţiile pot fi clasificate după următoarele direcţii:

 După adâncimea de fundare (adâncimea la care se găseşte terenul bun de

fundare) sunt:
 fundaţii de suprafaţă (de mică adâncime) sau fundaţii directe;
 fundaţii de adâncime sau fundaţii indirect;

3
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ


 După modul de execuţie faţă de nivelul apelor subterane:
 fundaţii executate deasupra nivelului apei freatice (fundaţii
executate în uscat);
 fundaţii executate sub nivelul apei freatice (fundaţii executate sub
apă);

 În funcţie de rigiditatea fundaţiei, avem:
 fundaţii rigide (din piatră naturala, caramidă, beton simplu sau
ciclopian);
 fundaţii elastice (din beton armat);

 După forma lor în plan se deosebesc:
 fundaţii izolate sub stâlpi;
 fundaţii continue sub ziduri sau diafragme (tălpi continue);
 fundaţii continue sub şiruri de stâlpi;
 fundaţii cu reţele de grinzi încrucişate (tălpi încrucişate);
 fundaţii pe radier general – placă continuă, placă cu grinzi.

 După tehnologia de execuţie pot fi:

 Fundaţii monolite executate direct în săpătură ;
 fundatii prefabricate, realizate în atelierele de prefabricate sau pe
piste special amenajate, transportate şi montate la faţa locului.

 În funcţie de natura solicitărilor la care sunt supuse avem:

 fundaţii supuse la solicitări preponderant statice (la construcţii
civile, agrozootehnice, social-culturale etc)
 fundaţii supuse la solicitări dinamice (fundaţii de maşini).

 După materialul din care sunt executate, fundaţiile se clasifica în:

 fundaţii din pământ stabilizat;
 fundaţii din amestec de pământ stabilizat;
 fundaţii din lemn;
 fundaţii din zidărie de piatrăsau cărămidă cu sau fără mortar;
 fundaţii din beton ciclopian;
 fundaţii din beton simplu;
 fundaţii din beton armat;
 fundaţii din metal.

4
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

2. Alegerea tipului de fundaţie

Alegerea tipului de fundaţie se face pe baza unei analize tehnico-economice in
ansamblu a structurii de rezistenţă.
Tipul de fundaţie, adâncimile de fundare, presiunile pe teren, materialele pentru
fundaţii se va ţine seama de:
 conditii cilmatice ( adâncimea de îngheţ, cantitatea de precipitaţii etc. )
 condiţiile de stabilitate generală a amplasamentului;
 adâncimile, natura, grosimile şi caracteristicile fizico-mecanice şi chimice ale
straturilor de pământ de sub talpa fundaţiei determinate cu ajutorul studiilor
geotehnice;
 condiţiile hidrogeologice ale terenului ( ape subterane şi de suprafaţă,
proprietăţile lor chimice, agresivitate, posibilitatea pătrunderii acesteia la
fundaţii etc. )
 gradul de importanţă al clădirii;
 seismicitatea regiunii;
 caracteristicile structurii de rezistenţă a construcţiei, existenţa subsolurilor,
densitatea şi felul elementelor verticale portante ( pereţi, stâlpi );
 mărimea şi uniformitatea în plan a încărcărilor transmise de construcţie.

B. Fundaţii directe

Fundaţiile directe sau de mică adâncime se folosesc când terenul bun de fundare se
găseşte la adâncime mică faţă de nivelul terenului natural şi pot fi:
 fundaţii rigide, continue sau izolate
 fundaţii elastice, continue sau izolate

5
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

1. Fundaţii sub ziduri (pereţi)

1.1. Fundaţii continue de beton simplu sub ziduri.

După forma secţiunii transversale fundaţiile de beton simplu pot fi:

dreptunghiulare, cu evazări şi în trepte.

 Fundaţii cu secţiune dreptunghiulară (fig. 1a)

Lăţimea blocului de fundaţie trebuie să fie  mai mare decât a zidului sau soclului cu 5…
10 cm de fiecare parte. La rândul său soclul ( când există ), va fi mai mare cu cel puţin 2,5 cm
de fiecare parte a zidului, pentru a se putea aşeza cofrajele pentru turnarea zidului (peretelui).
Se poate considera că valoarea minimă constructivă pentru lăţimea fundaţiei este:

B ≥ b0 + ( 10….20 ) cm

În care b0 este grosimea zidului ( peretelui ) care reazemă pe fundaţie.

Fundaţiile cu secţiune dreptunghiulară se execută de regulă când lăţimea tălpii de fundaţie

nu depăşeşte 1,00 m.

 Fundaţii cu evazări ( fig. 1b )

Se folosesc când lăţimea tălpii fundaţiei rezultă mai mare decât lăţimea zidului cu 25…35
cm de fiecare parte a acestuia, iar terenul are coeziune suficientă pentru executarea evazărilor în
pereţii săpăturii. La executarea acestor fundaţii se vor respecta următoarele reguli:

- lăţimea evazării să fie cel mult 15 cm

- panta evazării saa fie de circa 4/1
-- cofrarea sa se execute cu putin timp înaintea turnării betonului

 Fundaţii cu trepte ( fig. 1c)

Se folosesc când talpa fundaţiei rezultă mai lată cu 35…40 cm de fiecare parte a zidului.
Treptele trebuie să aibă înălţimea de cel puţi 40 cm, iar tg α valori cuprinse între 1,1 şi 1,8 în
funcţie de presiunea maximă pe teren şi de marca betonului din care se realizează fundaţia.
Spaţiul dintre peretele săpăturii şi fundaţie se umple cu pământ bine compactat cu maiul în
straturi de 20 cm.

6
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

Fig. 1 Fundaţii continue de beton simplu sub ziduri

1 – bloc fundaţie; 2 – perete ( zid ); 3 – placa suport a pardoselii; 4 – strat de rupere a

capilarităţii; 5 – teren natural; 6 – hidroizolaţie;  7 – fundaţie în trepte; 8 – umplutură de pământ

În fig. 2 se indică alcătuirea fundaţiilor pentru zidul exterior şi interior la o construcţie

fără subsol.

Fig. 2 Fundaţii la construcţii fără subsol

a – la zid exterior; b – la zid interior;

1 – perete ( zid ); 2 – bloc de fundaţie; 3 – hidroizolaţie; 4 – placă suport pardoseală; 5 – strat de

rupere a capilarităţii; 6 – teren natural; 7 – soclu de beton;  8 – umplutură; 9 – trotuar; 10 – dop
de bitum; 11 – protecţia soclului de tencuială hidrofugă;12 – nisip.

La construcţiile cu subsol fundaţiile zidurilor exterioare se alcătuiesc ca în figura 3.

7
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

Fig. 3 Fundaţii continue rigide sub ziduri la construcţii cu subsol

a – la zid exterior; b – la zid interior

1.2. Fundaţii continue din beton armat sub ziduri ( elastice )

În figura 4 sunt prezentate fundaţii continue elastice sub ziduri. La lăţimi mici, fundaţiile
continue elastice sub ziduri se prevăd cu secţiune dreptunghiulară, iar la lăţimi mai mari se
proiectează fundaţii continue elastice cu pante sau teşite, sau sub formă de grindă.

            Fundaţia se toarnă pe un strat de beton de egalizare ( B 25 ) de 5…10 cm grosime. Talpa

fundaţiei se armează la partea inferioară cu armătură de rezistenţă, alcătuită din bare drepte din
oţel – beton cu diametrul minim de 10 mm, aşezate şa 10…25 cm, dispuse transversal şi cu
armătură de repartiţie prevăzută în sens longitudinal, alcătuită din Ø 6 / 25 cm. Armătura
înclinată se prevede numai dacă rezultă din calculul de dimensionare şi are diametrul minim de
12 mm.

8
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

Fig. 4 Fundaţii continue elastice sub ziduri

a – cu secţiune dreptunghiulară; b – cu pante; c – sub formă de grindă;

1 – zidărie ( perete ); 2 – fundaţie; 3 – beton de egalizare 5…10 cm.

1.3. Fundaţii sub ziduri despărţitoare.

Fundaţia se realizează direct de către placa – suport a pardoselii parterului sau subsolului
şi se execută numai sub ziduri despărţitoare, neportante, de cel mult 15 cm grosime şi de
înălţimea unui nivel. Se pot întâlni următoarele situaţii:

- placa de pardoseală este aşezată pe teren sănătos. În acest caz placa se execută din
beton simplu de 8…10 cm grosime, iar zidul despărţitor se aşează direct pe placă.
Dacă sub placă se găsesc conducte de instalaţii îngropate, placa se armează cu o
reţea  Ø 6 / 20 cm şi se execută din beton B 100.
- placa de pardoseală este aşezată pe umplutură, acesta fiind cazul cel mai frecvent
întâlnit în execuţie. Placa se execută din beton B 100 cu grosimea de 8…10 cm şi se
armează cu o reţea Ø 6 / 20 cm. Dacă umplutura nu depăşeşte 40 cm grosime, în
placă, în lungul zidului se prevede o armătură suplimentară 2 Ø 8 ( 10 ) mm (fig. 5a).
Dacă umplutura este mai mare de 40 cm grosime se prevede o îngroşare a plăcii de-a
lungul zidului care se va arma cu bare longitudinale 4 Ø 8 ( 10 ) mm şi etrieri
deschişi Ø 6 / 20…25 cm ( fig. 5b ).

9
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

Fig. 5 Fundaţii sub ziduri despărţitoare

a – cu grosimea umpluturii mai mică de 40 cm; b – cu grosimea umpluturii mai mare de 40 cm:

1 – zid despărţitor; 2 – placa suport a pardoselii; 3 – pietriş; 4 – umplutură; 5 – armătură

suplimentară.

2. Fundaţii sub stâlpi

2.1. Fundaţii izolate sub stâlpi
Fundaţiile izolate sub stâlpi sunt de două tipuri: fundaţii cu bloc de beton simplu şi
cuzinet de beton armat; fundaţii cu talpă din beton armat.

 Fundaţiile cu bloc de beton simplu şi cuzinet de beton armat ( fig. 6 ) sunt alcătuite
dintr-un bloc de beton simplu, pe care reazemă stâlpul de beton armat prin intermediul unui
cuzinet. Blocul de beton simplu are înălţimea minimă de 40…60 cm; pentru înălţimi mai mari
fundaţia se execută în trepte, dar nu mai mult de trei. Blocul se execută din beton simplu marca B
50, iar dacă cuzinetul se ancorează în bloc, acesta se execută din B 100. Cuzinetul se armează la
partea inferioară cu o plasă din bare drepte, dispuse paralel cu laturile, având diametrul cel puţin
10 mm şi distanţa între ele de 10…25 cm.

10
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

Fig. 6 Fundaţii izolate sub stâlpi, cu bloc şi cuzinet

1 – stâlp; 2 – cuzinet; 3 – bloc de fundaţie

 Fundaţii cu tălpi de beton armat ( fig. 7 ) – se execută fie sub formă prismatică,
când suprafaţa bazei este cel mult egală cu 1m2, fie ca prismă cu faţa superioară teşită.
Înălţimea H a fundaţiei se ia minimum 30 cm; raportul H/B = 0,25….0,35; înălţimea H ’ la
marginea obeliscului fundaţiei se ia ( 1 / 2….1 / 3 ) H şi cel puţin 20 cm. Fundaţia se armează la
partea inferioară cu o plasă din bare drepte dispuse paralel cu laturile, cu diametrul minimum
10 mm şi distanţa maximă între bare de 25 cm. Marca betonului utilizat este cel puţin B 150 şi
poate ajunge până la marca betonului din stâlpi.

Fig. 7 Fundaţii sub stâlpi, cu talpă de beton armat

a – prismatică; b – prismatică cu faţa teşită ( obelisc )

1 – stâlp; 2 – fundaţie elastică; 3 – beton de egalizare

11
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

2.2. Fundaţii continue sub stâlpi

Din cauza naturii terenului şi a încărcărilor importante, uneori suprafeţele fundaţiilor

izolate devin foarte mari; în acest caz se adoptă soluţia de fundaţii cu grindă continuă ( fig. 8 ).

Fig. 8 Fundaţie cu grindă ( talpă ) continuă

1 – stâlp; 2 – talpă cu vute; 3 – talpă fără vute

Dacă încărcările sunt mari şi terenul de fundare este slab se adoptă soluţia de fundaţii cu
tălpi continue încrucişate ( fig. 9 ).

Fig. 9 Fundaţie cu tălpi continue încrucişate

1 – stâlpi; 2 – tălpi de beton armat

12
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

            Dacă tălpile încrucişate ajung la dimensiuni mari, din cauza presiunii terenului,
apropiindu-se prea mult între ele, construcţia se fundează pe un radier general ( fig. 10 ).

Fig. 10 Radier cu placă dreaptă

1– stâlpi; 2 – placă; 3 – beton de egalizare

2.3. Fundaţii prefabricate ( fig. 11 )

            Forma cea mai utilizată este fundaţia tip pahar folosită ca un bloc de formă specială, care
este prevăzut cu un locaş în care se montează stâlpul de beton armat. Locaşul va fi cu cel puţin
10 cm mai mare decât stâlpul; după aşezarea stâlpului se umple cu beton monolit. Sub fundaţia –
pahar se prevede un strat de beton de egalizare având grosimea de 5…10 cm.

13
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

Fig. 11 Fundaţii pahar

a – secţiune verticală; b – secţiune orizontală

1 – peretele paharului; 2 – stâlp; 3 – beton de monolitizare; 4 – beton de egalizare.

14
 FUNDAŢII DE SUPRAFAŢĂ

C. Consideraţii referitoarea la proiectarea si execuţia fundaţiilor de

suprafaţă

15