INSULTA SI CALOMNIE . ABROGAREA ART: 205-207 COD PENAL ÎN BAZA ART.

I PCT: 56 DIN LEGEA 278/2006. NECONSTITUTIONALITATEA ACESTOR DISPOZITII. CONSECINTE CU PRIVIRE LA ART. 205-207 COD PENAL Codul penal art. 205 -207 Art. I pct. 56 din legea 278/2006 Curtea Constitutionala. Decizia nr. 62/18.01.2007 Tribunalul Ialomita, sectia penala Decizia penala nr. 84/R/30.03.2010 Prin sentinta penala nr. 28/13.01.2010 J. S. în temeiul art. 278 ind.1 alin.8 lit.a Cod procedura penala a respins plingerea petentului D. D. S., împotriva intimatului I. C. D. ca nefondata. A mentinut rezolutia nr. 50/P/2008 din data la 12.06.2009 a P de pe lânga J.S., confirmata prin Rezolutia nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009. In baza art. 192 alin.2 C.p.p a obligat petentul la plata a 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. În argumentarea solutiei pronuntate prima instanta a retinut urmatoarele: La data de 28.12.2007 petentul a depus la IPJ o plângere penala împotriva numitei I. D. pe care si-o întemeiaza în drept pe dispozitiile art. 205-206 Cp în care reclama ca printr-un articol publicat la data de 30.10.2007 în ziarul G de S-E intimata a urmarit defaimarea sa si a ziarului J de I al carui director este. Prin Rezolutia atacata, P de pe lânga J. S. a dispus neînceperea urmaririi penale fata de numita I. C. D. retinânduse ca nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infractiunii de calomnie prev. de art. 206 Cp întrucât intimata a actionat fara intentia de a leza onoarea si reputatia petentului. Desi, la data de 20.11.2008 a depus la Parchet o plângere adresata prim procurorului nu a primit nici un raspuns, motiv pentru care s-a adresat instantei, în conditiile art. 2781 alin. 2 Cpp. Plângerea petentului împotriva rezolutiei procurorului din data de 15.10.2008 a fost înregistrata pe rolul J. S. sub nr. 6709/312/2008, iar prin sentinta penala nr. 151/13.02.2009 a J. S s-a admis plângerea petentului D. D., s-a desfiintat rezolutia atacata si s-a trimis cauza la P. de pe lânga J. S. în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunii prevazute de art. 205 Cp de catre faptuitoarea I.C. D. În urma restituirii cauzei la Parchet de catre instanta, la data de 12.06.2009 prin rezolutia procurorului pronuntata în dosar 50/P/2008 s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de I. C. D. sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. de art. 205 si 206 C pen. în temeiul art. 228 al. 1 Cpp rap. la art. 10 lit. b Cpp retinându-se ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate definitiv prin lege. Prin rezolutia prim-procurorului de la P. de pe lânga T. I. nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009 s-a respins plângerea formulata de D. D. S. împotriva rezolutiei nr. 50/P/2008 din data de 12.06.2009 pentru aceleasi considerente retinute în rezolutia nr. 50/P/2008 din 12.06.2009. Instanta constata ca solutia procurorului este legala si temeinica, pentru urmatoarele considerente: Prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12.07.2006, art. 205 si 206 C. pen. au fost abrogate. Ca atare, prin aceasta lege, infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. Ulterior, prin Decizia nr. 62/ 18.01.2007 pronuntata de Curtea Constitutionala a României, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 104 din 12.02.2007, s-a constatat ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 C. pen., sunt neconstitutionale. Dupa aparitia acestei decizii de neconstitutionalitate, atât în practica judiciara, cât si în doctrina s-a pus întrebarea daca prin constatarea neconstitutionalitatii acestui text legal s-au reincriminat infractiunile de insulta si calomnie, prevazute de art. 205 si 206 C. pen.

Francisca Vasile. prevad ca abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. 278/ 2006 ( Codul penal Georgiana Bodoroncea. aratând ca art. Ionut Matei. prevazute de art. 73 alin. instituind principiul în conformitate cu care abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. si anume prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament .Literatura de specialitate a considerat ca infractiunile de insulta si calomnie au fost reincriminate ( a se vedea Implicatiile care rezulta ca urmare a declararii neconstitutionalitatii unei dispozitii având caracter abrogator. inst. pag. Catalin Ciora. Mircea Badila. Cu toate acestea. 62 alin. depasindu-se astfel ( ) prerogativele conferite de Constitutie. sa conduca la reincriminarea faptelor de insulta si calomnie. Hamangiu. vol. 205 si 206 C. au aratat ca în pofida numarului mare de texte din legea fundamentala prin raportare la care s-a încercat motivarea deciziei. ( Dezincriminarea infractiunilor de insulta si calomnie. n. întrucât decizia Curtii Constitutionale nu este o lege penala în sensul art. 62 alin. Tiberiu Medeanu. în lipsa interventiei legiuitorului. pen. 24/ 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. pen. alti autori au considerat. administrative. Radu Bodea. de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. 3 lit.H. nici o lege nu prevede ca. Valentin Mirisan. concluzia a fost ca prevederile care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte. infractiunile se stabilesc numai prin lege organica de catre Parlament. De asemenea. prevede o singura exceptie de la acest principiu. Gheorghita Mateut. Viorel Pasca. în lipsa interventiei legiuitorului. În sensul reincriminarii infractiunii de insulta au fost si autorii lucrarii Codul penal adnotat Matei Basarab. Pe de alta parte. nr. au fost abrogate prin Legea nr. 4/ 2007 ). nu se poate considera ca decizia Curtii Constitutionale nr. 138). Beck. 62/ 2007 a Curtii Constitutionale Sorin Popescu. Cristian Mihes. ca exceptie de la prevederile potrivit carora nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. chiar daca nu au analizat reincriminarea sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie. Atâta vreme cât. în prezent. nr. si cazul în care se constata neconstitutionalitatea unei dispozitii de abrogare . Instanta retine ca stabilirea neconstitutionalitatii art. în Caiete de drept penal. în lumina Deciziei nr. II. Editura C. ) propunem de lege ferenda modificarea Legii nr. Astfel. Curtea Constitutionala nu a facut altceva ( ) decât sa cenzureze pe teren constitutional o optiune de politica penala a Parlamentului. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . pen. în Dreptul. Constantin Butiuc. 3 din Legea nr. Petre Dungan. care ar urma sa precizeze în mod expres. 205 si 206 C. Ed. 1/ 2007. Alti autori. republicata. Lavinia Lefterache. potrivit art. constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare din legi sau ordonante conduce la reintrarea în vigoare a textelor abrogate. pag. Irina Kuglay. 62/ 2007 nu este de natura. 24/ 2000. 2 C. 2007. 699 ). Ramiro Mancas. Partea speciala. 24/ 2000. 205 si 206C. 3 din Legea nr. republicata. Iuliana Nedelcu. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . Cu toate acestea. Neconstitutionalitate Florin Streteanu. pen. 62/ 2007 face posibila cercetarea si sanctionarea unei persoane pentru afirmatii de natura a aduce atingere onoarei ori reputatiei unei persoane sau a o expune unei sanctiuni penale. art. republicata în anul 2003. în mod tacit. h) din Constitutia României. aceiasi autori au aratat ca prevederile art. disciplinare ori dispretului public. . autorii au concluzionat ca pentru a curma eventualele discutii asupra acestei probleme ( a reincriminarii sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie. Dimpotriva. ca infractiunile de insulta si calomnie nu mai sunt incriminate.

ci si dreptul aplicabil într-o situatie data. 206 si 207 C. în dreptul românesc. ca act al Parlamentului. pentru ca o norma juridica sa poata fi considerata lege în sensul Conventiei.Cum este lesne de observat. 1 din Conventia apararii Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale prevede principiul legalitatii incriminarii si pedepsei. poate fi analizata atât din punct de vedere formal. ci norma juridica trebuie sa mai îndeplineasca urmatoarele conditii: accesibilitatea si previzibilitatea. de asemenea. previzibilitatea legii este relativa.2007 a Curtii Constitutionale: Art.2007 a Curtii Constitutionale. este necesar ca legea sa fie elaborata în termeni suficient de clari si precisi pentru ca situatiile în care se va aplica si consecintele pe care le va produce aplicarea sa. Mai mult. ca urmare a Deciziei nr. 62/ 18. a unor texte de incriminare anterioare. încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele ( cauza Open Doors Society si Dublin Well Women contra Marii Britanii. Totodata. în termeni generali. formularea acesteia în astfel de termeni si conditii. nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care.. acceptându-se faptul ca se apreciaza în functie de posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o întelege ( cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). 7 alin. determinând. incriminarea unei infractiuni se poate realiza numai prin lege organica. partea referitoare la abrogarea art. instanta apreciaza ca persoanele interesate puteau avea cunostinta de prevederile legale în vigoare la un moment dat si de modificarile aduse acestora prin declararea neconstitutionalitatii unor texte legale. potrivit dreptului national sau international. sa reintre în . I pct. în sensul art. pen. Astfel. în doctrina si în practica judiciara exista o controversa nesolutionata majoritar în vreun mod. cât si din punct de vedere material. nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decât aceea care era aplicabila în momentul savârsirii infractiunii. prin lege. aplicabil direct. pentru a exista o lege în sensul Conventiei.. Un argument în sensul existentei acestei controverse îl constituie chiar ultimul paragraf al opiniei separate formulate cu privire la Decizia nr. cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). Legea nr. Potrivit acestui text.O. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal. Partea I.E.01.01. În ceea ce priveste urmarile încetarii efectelor art. paragrafele 46 53 ). nu constituia o infractiune. se întelege nu doar legea în sensul strict al termenului. 56 din Legea nr. Din punct de vedere formal. 62/ 2007 au fost publicate în Monitorul Oficial. cât si Decizia Curtii Constitutionale nr. 62/ 18. Previzibilitatea legii implica. 278/ 2006. dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. Accesibilitatea consta în aceea ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date ( a se vedea în acest sens cauza Sunday Times contra Marii Britanii. ca urmare a ratificarii Conventiei prin Legea nr. Trebuie precizat ca. exceptiile fiind de stricta interpretare. Ca atare. art. Decizia Curtii Constitutionale.D. asa cum am aratat anterior. precum si pentru modificarea si completarea altor legi. 7 paragraf 1 din C. În alte cuvinte. incluzând dreptul creat pe cale jurisprudentiala. orice persoana trebuie sa poata avea acces la textul legii aplicabile pentru ca norma juridica sa poata produce efecte juridice fata de acesta. suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. Notiunea de lege. 56 din Legea nr. Instanta retine ca atât Codul penal. Curtea a precizat în mod constant ca. constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare de catre Curtea Constitutionala nu apare ca o situatie exceptata de la caracterul definitiv al abrogarii. prin lege. 30/ 1994. prin efectele sale. 278/ 2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii. 205. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României. sa fie previzibile. în momentul în care a fost savârsita. I pct. în sensul art. nu este suficienta existenta formala a acesteia. Partea I. Din punct de vedere material. 7.

incriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului. 23 alin. ceea ce echivaleaza cu incriminarea din nou a faptelor de insulta si calomnie. desi decizia 62/2007 a Curtii Constitutionale. 142 alin. 56 din Legea 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii. 73 din Constitutie stabileste categoriile de legi si domeniile de reglementare pentru legile constitutionale si legile organice. Totodata. nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. prin efectele sale. cerinta previzibilitatii nu este îndeplinita în ceea ce priveste reglementarea insultei si calomniei ca fapte penale. 205 si art. De asemenea. si unica autoritate legiuitoare a tarii.2007. aratând ca în mod gresit s-a retinut ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. chiar prin raportare la posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o aprecia. partea I. iar la alin. ceea ce echivaleaza cu încriminarea din nou a faptelor de insulta si de calomnie. 3856 alin. practica judiciara si literatura de specialitate nu au o opinie unanima sau majoritara cu privire la efectele unei decizii a Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unui text legal de abrogare unor texte de incriminare penala a unor fapte. Potrivit art. nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiile si în temeiul legii. 205 si 206 din Codul penal. a retinut ca demnitatea trebuie protejata neaparat si prin mijloacele de drept penal. Tribunalul. suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. Astfel. dupa caz. nu s-a stabilit daca aceasta constatare a neconstitutionalitatii duce la reincriminarea faptelor penale sau instituie numai o obligatie în sarcina Parlamentului de a pune în acord legea cu decizia Curtii Constitutionale. art. 1 Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. potrivit art. pedepsele si regimul executarii acestora. determinând. 3 lit.01. art. Asadar. analizând sentinta atacata. precum si cele din regulamente. 1 din legea fundamentala. în functie de natura si complexitatea cauzei. în motivarea sa. încriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului. 3 Cod procedura penala constata ca sentinta este legala si temeinica iar motivarea hotarârii. De asemenea. I pct. 12 din Constitutie. pronuntata în cadrul controlului concret a posteriorii de constitutionalitate. dupa aceea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. 1 din Constitutie Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei. solicitând în final casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei la procuror în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României. Curtea Constitutionala devine legislator pozitiv. 205 -206 Cod penal. Împotriva acestei sentinte a declarat recurs. 62/18. Parlamentul sau Guvernul. iar potrivit art. În aceste conditii Curtea Constitutionala devine . Pe durata acestui termen. de art. 206 din Codul Penal. în termen legal. 147 alin. Asa cum rezulta din opinia separata aditionata Deciziei nr. dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare. În aceste conditii. În propriul examen al pricinii instanta de recurs va retine urmatoarele: Potrivit art. constatate ca fiind neconstitutionale. Decizia Curtii Constitutionale. prin întinderea si amplitudinea sa satisface exigentele CEDO sub aspectul dreptului lor la un proces echitabil. în acest interval. 61 alin. îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca. petentul Dutu Dorin Sorin criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie. sa reintre în vigoare dispozitiile art. h se precizeaza ca prin legea organica se reglementeaza infractiunile. dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. prin prisma dispozitiilor art.vigoare dispozitiile art. actele si lucrarile dosarului.

conform carora în art.2010 s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile O. pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua în cazul savârsirii acestor fapte. Conform art. fiind inclus de multa vreme în legislatia tuturor statelor europene. 2 alin. Conform opiniei concurente la aceeasi Decizie. Potrivit art. impunând ca infractiunile si pedepsele sa fie stabilite doar prin lege. de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare si nu un efect direct al acesteia. fiind dificil de sustinut ca. Impunând obligatia definirii clare a infractiunilor.2010 a Curtii Constitutionale publicata în Monitorul Oficial nr.02.U. 2 s-a modificat având urmatorul cuprins: ( 2) Amenintarea savârsita nemijlocit împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura cu aceasta se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. reintra în vigoare aceleasi dispozitii care fusesera abrogate si nu altele noi. faptul ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date. ci norma juridica trebuie sa îndeplineasca doua conditii materiale suplimentare : accesibilitatea si previzibilitatea . 109 din 09. pentru a exista o lege în sensul Conventiei. 175/18. nu exista suficient temei pentru teza avansata. astfel. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. De asemenea. Din punct de vedere material. legalitatea incriminarii este una dintre garantiile esentiale ale dreptului la libertate si la securitate juridica. În sfârsit. Curtea îsi aroga calitatea de legiuitor pozitiv. Însa prin Decizia nr. în principal. existenta principiului legalitatii este. 62 alin. Potrivit art. 2 din aceeasi lege la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept în vigoare. pretinsa încalcare a textului legal mentionat nu poate fi retinuta. se refera exclusiv la prevederile supuse controlului. Amintim aici si reglementarile Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. . 2 Cod penal cu denumirea marginala legalitatea incriminarii legea prevede care fapte constituie infractiuni. în termeni generali. repuse în vigoare. 64 alin. Curtea a precizat în mod constant ca. în vreme ce supuse modificarii sau completarii sunt prevederile abrogate. prin efectul constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare. instituita prin art. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 la art. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. nu este suficienta existenta formala a acesteia.03. 3 din Legea 24/2000. 47/1992. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. ( 3) din Legea nr. Accesibilitatea implica. pe durata termenului de 45 de zile ( aflat în curs ) dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale fiind suspendate de drept.U. În acelasi timp. Principiul legalitatii este considerat unanim ca unul dintre principiile fundamentale ale civilizatiei juridice europene.G. calomnia ori amenintarea savârsite împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura ce aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. 37 alin.legislator pozitiv. ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii celei dintâi. Prin O. în conditiile în care interdictia de modificare sau completare. 37 alin. în masura în care reintrarea în vigoare a dispozitiilor abrogate nu constituie decât un efect mediat al Deciziei Curtii. 2 insulta. construita pe doua fundamentale aflate în structura intima a unui stat de drept : securitatea juridica si încrederea în lege.G. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 sunt neconstitutionale. iar în prezenta cauza obiectul controlului îl constituie dispozitia abrogatoare.

art. aceasta obligatie transpunându-se în procesul de legiferare. 147 alin. reflectate în Charta Uniunii Europene a Drepturilor Omului. asa încât se impune aplicarea Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale asa cum aceasta a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. sa reintre în vigoare. însa legea speciala referitoare la normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative explica faptul ca este inadmisibil ca prin abrogarea abrogarii. 31 alin. Parlamentul are obligatia ca în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate sa puna de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. textul de lege initial. previzibila si nici de calitate în aceasta materie. iar daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile. automat. . instanta judecatoreasca trebuie sa aplice direct dispozitiile Constitutiei de care depinde solutionarea procesului. Ajungem astfel si la art. constituie nu doar o comunitate economica dar si o singura piata de valori. Statele membre ale Uniunii. prin adoptarea de catre Parlament a legii de modificare a textelor constatate neconstitutionale. în absenta unei reglementari care sa fi înlocuit sau completat dispozitiile prevazute prin Decizia 62/2007 emisa de Curtea Constitutionala. cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. la art. 20 din Constitutie. iar în speta. conform caruia dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. 1 din Constitutie rap. si legile interne. au prioritate reglementarile internationale. Pe de alta parte. ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate. Daca în termenul de 45 de zile Parlamentul nu se conformeaza acestei obligatii. textele legale declarate neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice ( cu alte cuvinte sunt abrogate ) prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate.Previzibilitatea legii presupune formularea acesteia în astfel de temeni suficient de clari si conditii încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele. conform Legii 24/2000 dupa expirarea termenului de suspendare normale reintra de drept în vigoare. cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. la care este România este parte. Aceste discutii contradictorii fac ca legea româna sa nu fie accesibila. Mai mult. Pe de alta parte. în masura în care este necesar. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. În conformitate cu disp.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful