INSULTA SI CALOMNIE . ABROGAREA ART: 205-207 COD PENAL ÎN BAZA ART.

I PCT: 56 DIN LEGEA 278/2006. NECONSTITUTIONALITATEA ACESTOR DISPOZITII. CONSECINTE CU PRIVIRE LA ART. 205-207 COD PENAL Codul penal art. 205 -207 Art. I pct. 56 din legea 278/2006 Curtea Constitutionala. Decizia nr. 62/18.01.2007 Tribunalul Ialomita, sectia penala Decizia penala nr. 84/R/30.03.2010 Prin sentinta penala nr. 28/13.01.2010 J. S. în temeiul art. 278 ind.1 alin.8 lit.a Cod procedura penala a respins plingerea petentului D. D. S., împotriva intimatului I. C. D. ca nefondata. A mentinut rezolutia nr. 50/P/2008 din data la 12.06.2009 a P de pe lânga J.S., confirmata prin Rezolutia nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009. In baza art. 192 alin.2 C.p.p a obligat petentul la plata a 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. În argumentarea solutiei pronuntate prima instanta a retinut urmatoarele: La data de 28.12.2007 petentul a depus la IPJ o plângere penala împotriva numitei I. D. pe care si-o întemeiaza în drept pe dispozitiile art. 205-206 Cp în care reclama ca printr-un articol publicat la data de 30.10.2007 în ziarul G de S-E intimata a urmarit defaimarea sa si a ziarului J de I al carui director este. Prin Rezolutia atacata, P de pe lânga J. S. a dispus neînceperea urmaririi penale fata de numita I. C. D. retinânduse ca nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infractiunii de calomnie prev. de art. 206 Cp întrucât intimata a actionat fara intentia de a leza onoarea si reputatia petentului. Desi, la data de 20.11.2008 a depus la Parchet o plângere adresata prim procurorului nu a primit nici un raspuns, motiv pentru care s-a adresat instantei, în conditiile art. 2781 alin. 2 Cpp. Plângerea petentului împotriva rezolutiei procurorului din data de 15.10.2008 a fost înregistrata pe rolul J. S. sub nr. 6709/312/2008, iar prin sentinta penala nr. 151/13.02.2009 a J. S s-a admis plângerea petentului D. D., s-a desfiintat rezolutia atacata si s-a trimis cauza la P. de pe lânga J. S. în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunii prevazute de art. 205 Cp de catre faptuitoarea I.C. D. În urma restituirii cauzei la Parchet de catre instanta, la data de 12.06.2009 prin rezolutia procurorului pronuntata în dosar 50/P/2008 s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de I. C. D. sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. de art. 205 si 206 C pen. în temeiul art. 228 al. 1 Cpp rap. la art. 10 lit. b Cpp retinându-se ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate definitiv prin lege. Prin rezolutia prim-procurorului de la P. de pe lânga T. I. nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009 s-a respins plângerea formulata de D. D. S. împotriva rezolutiei nr. 50/P/2008 din data de 12.06.2009 pentru aceleasi considerente retinute în rezolutia nr. 50/P/2008 din 12.06.2009. Instanta constata ca solutia procurorului este legala si temeinica, pentru urmatoarele considerente: Prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12.07.2006, art. 205 si 206 C. pen. au fost abrogate. Ca atare, prin aceasta lege, infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. Ulterior, prin Decizia nr. 62/ 18.01.2007 pronuntata de Curtea Constitutionala a României, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 104 din 12.02.2007, s-a constatat ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 C. pen., sunt neconstitutionale. Dupa aparitia acestei decizii de neconstitutionalitate, atât în practica judiciara, cât si în doctrina s-a pus întrebarea daca prin constatarea neconstitutionalitatii acestui text legal s-au reincriminat infractiunile de insulta si calomnie, prevazute de art. 205 si 206 C. pen.

art. 4/ 2007 ). prevad ca abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. întrucât decizia Curtii Constitutionale nu este o lege penala în sensul art. depasindu-se astfel ( ) prerogativele conferite de Constitutie. în Dreptul. pag. în mod tacit. Neconstitutionalitate Florin Streteanu. constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare din legi sau ordonante conduce la reintrarea în vigoare a textelor abrogate. ) propunem de lege ferenda modificarea Legii nr. ca exceptie de la prevederile potrivit carora nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. Mircea Badila. pen. republicata. 62/ 2007 nu este de natura. au aratat ca în pofida numarului mare de texte din legea fundamentala prin raportare la care s-a încercat motivarea deciziei. Petre Dungan. republicata în anul 2003. Ramiro Mancas. Curtea Constitutionala nu a facut altceva ( ) decât sa cenzureze pe teren constitutional o optiune de politica penala a Parlamentului. 62/ 2007 a Curtii Constitutionale Sorin Popescu. Lavinia Lefterache. Hamangiu. si cazul în care se constata neconstitutionalitatea unei dispozitii de abrogare . disciplinare ori dispretului public. Viorel Pasca. Cu toate acestea. II. pen. Tiberiu Medeanu. 24/ 2000. 24/ 2000. aceiasi autori au aratat ca prevederile art. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. n. inst. si anume prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament . Beck. 205 si 206 C. nu se poate considera ca decizia Curtii Constitutionale nr. în lipsa interventiei legiuitorului. h) din Constitutia României. nici o lege nu prevede ca. Partea speciala. 205 si 206C. în Caiete de drept penal. pen. infractiunile se stabilesc numai prin lege organica de catre Parlament. vol. În sensul reincriminarii infractiunii de insulta au fost si autorii lucrarii Codul penal adnotat Matei Basarab. potrivit art. Gheorghita Mateut. nr. în prezent. Catalin Ciora. Iuliana Nedelcu. 24/ 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. nr. 2 C. în lipsa interventiei legiuitorului. Ionut Matei. De asemenea. Constantin Butiuc. în lumina Deciziei nr. Ed. autorii au concluzionat ca pentru a curma eventualele discutii asupra acestei probleme ( a reincriminarii sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie. 1/ 2007. Editura C. alti autori au considerat. Pe de alta parte. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . pen. concluzia a fost ca prevederile care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte. prevede o singura exceptie de la acest principiu. Radu Bodea. de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. Dimpotriva. sa conduca la reincriminarea faptelor de insulta si calomnie. 3 din Legea nr. Irina Kuglay. 62/ 2007 face posibila cercetarea si sanctionarea unei persoane pentru afirmatii de natura a aduce atingere onoarei ori reputatiei unei persoane sau a o expune unei sanctiuni penale. chiar daca nu au analizat reincriminarea sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie. prevazute de art.Literatura de specialitate a considerat ca infractiunile de insulta si calomnie au fost reincriminate ( a se vedea Implicatiile care rezulta ca urmare a declararii neconstitutionalitatii unei dispozitii având caracter abrogator. Cristian Mihes. Valentin Mirisan. 3 din Legea nr. ca infractiunile de insulta si calomnie nu mai sunt incriminate. republicata. Cu toate acestea. 73 alin. Astfel. 62 alin. . Instanta retine ca stabilirea neconstitutionalitatii art. 278/ 2006 ( Codul penal Georgiana Bodoroncea. 3 lit. pag. administrative. Alti autori. 62 alin. ( Dezincriminarea infractiunilor de insulta si calomnie. 138). Atâta vreme cât. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . Francisca Vasile. aratând ca art. 2007. au fost abrogate prin Legea nr. instituind principiul în conformitate cu care abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv.H. 205 si 206 C. 699 ). care ar urma sa precizeze în mod expres.

În alte cuvinte. nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care. orice persoana trebuie sa poata avea acces la textul legii aplicabile pentru ca norma juridica sa poata produce efecte juridice fata de acesta. 205. sa reintre în . nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decât aceea care era aplicabila în momentul savârsirii infractiunii. Un argument în sensul existentei acestei controverse îl constituie chiar ultimul paragraf al opiniei separate formulate cu privire la Decizia nr. Legea nr. 206 si 207 C. ca act al Parlamentului. 62/ 18. În ceea ce priveste urmarile încetarii efectelor art.2007 a Curtii Constitutionale: Art. I pct.2007 a Curtii Constitutionale. exceptiile fiind de stricta interpretare. nu este suficienta existenta formala a acesteia.D. Astfel. 278/ 2006. pentru ca o norma juridica sa poata fi considerata lege în sensul Conventiei. a unor texte de incriminare anterioare. 62/ 18. în momentul în care a fost savârsita. prin lege. constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare de catre Curtea Constitutionala nu apare ca o situatie exceptata de la caracterul definitiv al abrogarii. pen. precum si pentru modificarea si completarea altor legi. în doctrina si în practica judiciara exista o controversa nesolutionata majoritar în vreun mod. 7 paragraf 1 din C.. paragrafele 46 53 ). suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. 278/ 2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii. I pct. poate fi analizata atât din punct de vedere formal.E. de asemenea. în sensul art. determinând. pentru a exista o lege în sensul Conventiei. Potrivit acestui text.. Mai mult. Din punct de vedere material. Previzibilitatea legii implica. incluzând dreptul creat pe cale jurisprudentiala. Notiunea de lege. ci si dreptul aplicabil într-o situatie data. potrivit dreptului national sau international. ca urmare a ratificarii Conventiei prin Legea nr. 7. 56 din Legea nr. 1 din Conventia apararii Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale prevede principiul legalitatii incriminarii si pedepsei. este necesar ca legea sa fie elaborata în termeni suficient de clari si precisi pentru ca situatiile în care se va aplica si consecintele pe care le va produce aplicarea sa. Totodata. Curtea a precizat în mod constant ca. Ca atare. previzibilitatea legii este relativa. Partea I. Trebuie precizat ca. încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele ( cauza Open Doors Society si Dublin Well Women contra Marii Britanii. 62/ 2007 au fost publicate în Monitorul Oficial. cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). sa fie previzibile. 56 din Legea nr.01. incriminarea unei infractiuni se poate realiza numai prin lege organica.01. prin lege. aplicabil direct. în sensul art. cât si din punct de vedere material. se întelege nu doar legea în sensul strict al termenului. Din punct de vedere formal. Partea I. formularea acesteia în astfel de termeni si conditii. în termeni generali. instanta apreciaza ca persoanele interesate puteau avea cunostinta de prevederile legale în vigoare la un moment dat si de modificarile aduse acestora prin declararea neconstitutionalitatii unor texte legale. Instanta retine ca atât Codul penal. art. ca urmare a Deciziei nr. partea referitoare la abrogarea art. nu constituia o infractiune. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal. 7 alin. dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. Decizia Curtii Constitutionale. cât si Decizia Curtii Constitutionale nr.O. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României. ci norma juridica trebuie sa mai îndeplineasca urmatoarele conditii: accesibilitatea si previzibilitatea. Accesibilitatea consta în aceea ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date ( a se vedea în acest sens cauza Sunday Times contra Marii Britanii. acceptându-se faptul ca se apreciaza în functie de posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o întelege ( cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). asa cum am aratat anterior. prin efectele sale.Cum este lesne de observat. 30/ 1994. în dreptul românesc.

01. aratând ca în mod gresit s-a retinut ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. prin efectele sale. pronuntata în cadrul controlului concret a posteriorii de constitutionalitate. incriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului. 147 alin. dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare. cerinta previzibilitatii nu este îndeplinita în ceea ce priveste reglementarea insultei si calomniei ca fapte penale. 1 din Constitutie Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei. iar la alin. dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. 205 si 206 din Codul penal. De asemenea. desi decizia 62/2007 a Curtii Constitutionale. ceea ce echivaleaza cu incriminarea din nou a faptelor de insulta si calomnie. Asa cum rezulta din opinia separata aditionata Deciziei nr. Astfel. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. 73 din Constitutie stabileste categoriile de legi si domeniile de reglementare pentru legile constitutionale si legile organice. Tribunalul. 1 din legea fundamentala. în functie de natura si complexitatea cauzei. sa reintre în vigoare dispozitiile art. solicitând în final casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei la procuror în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. Parlamentul sau Guvernul. îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca. pedepsele si regimul executarii acestora. 205 -206 Cod penal. suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. a retinut ca demnitatea trebuie protejata neaparat si prin mijloacele de drept penal. Totodata. I pct. ceea ce echivaleaza cu încriminarea din nou a faptelor de insulta si de calomnie. 56 din Legea 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii. în motivarea sa. partea I. prin întinderea si amplitudinea sa satisface exigentele CEDO sub aspectul dreptului lor la un proces echitabil. precum si cele din regulamente. determinând. Decizia Curtii Constitutionale. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României. încriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului. 3 lit. nu s-a stabilit daca aceasta constatare a neconstitutionalitatii duce la reincriminarea faptelor penale sau instituie numai o obligatie în sarcina Parlamentului de a pune în acord legea cu decizia Curtii Constitutionale. De asemenea. În propriul examen al pricinii instanta de recurs va retine urmatoarele: Potrivit art. nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiile si în temeiul legii. 23 alin. dupa aceea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. practica judiciara si literatura de specialitate nu au o opinie unanima sau majoritara cu privire la efectele unei decizii a Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unui text legal de abrogare unor texte de incriminare penala a unor fapte. analizând sentinta atacata. În aceste conditii Curtea Constitutionala devine . 12 din Constitutie. actele si lucrarile dosarului. de art. 206 din Codul Penal. 62/18. Asadar. În aceste conditii. Curtea Constitutionala devine legislator pozitiv. Pe durata acestui termen. si unica autoritate legiuitoare a tarii. chiar prin raportare la posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o aprecia. 3856 alin.vigoare dispozitiile art. art. petentul Dutu Dorin Sorin criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie. art.2007. potrivit art. iar potrivit art. Potrivit art. 61 alin. nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. 205 si art. constatate ca fiind neconstitutionale. prin prisma dispozitiilor art. 1 Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român. Împotriva acestei sentinte a declarat recurs. dupa caz. în acest interval. 3 Cod procedura penala constata ca sentinta este legala si temeinica iar motivarea hotarârii. h se precizeaza ca prin legea organica se reglementeaza infractiunile. 142 alin. în termen legal.

2 insulta. 109 din 09. pe durata termenului de 45 de zile ( aflat în curs ) dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale fiind suspendate de drept. nu exista suficient temei pentru teza avansata. în masura în care reintrarea în vigoare a dispozitiilor abrogate nu constituie decât un efect mediat al Deciziei Curtii.03.legislator pozitiv. 2 Cod penal cu denumirea marginala legalitatea incriminarii legea prevede care fapte constituie infractiuni. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 sunt neconstitutionale. pentru a exista o lege în sensul Conventiei.G.U. în principal.2010 s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile O. Curtea a precizat în mod constant ca. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. astfel. fiind inclus de multa vreme în legislatia tuturor statelor europene. prin efectul constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare. 47/1992. reintra în vigoare aceleasi dispozitii care fusesera abrogate si nu altele noi. în termeni generali. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. Potrivit art. în conditiile în care interdictia de modificare sau completare.U. 175/18. . legalitatea incriminarii este una dintre garantiile esentiale ale dreptului la libertate si la securitate juridica. În sfârsit. repuse în vigoare. Conform art. În acelasi timp. De asemenea. ( 3) din Legea nr. în vreme ce supuse modificarii sau completarii sunt prevederile abrogate.2010 a Curtii Constitutionale publicata în Monitorul Oficial nr. Curtea îsi aroga calitatea de legiuitor pozitiv. Accesibilitatea implica. conform carora în art. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. 37 alin. calomnia ori amenintarea savârsite împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura ce aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. se refera exclusiv la prevederile supuse controlului. Prin O. Amintim aici si reglementarile Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. 2 s-a modificat având urmatorul cuprins: ( 2) Amenintarea savârsita nemijlocit împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura cu aceasta se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. pretinsa încalcare a textului legal mentionat nu poate fi retinuta. Însa prin Decizia nr. 2 din aceeasi lege la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept în vigoare. existenta principiului legalitatii este. impunând ca infractiunile si pedepsele sa fie stabilite doar prin lege. Impunând obligatia definirii clare a infractiunilor. construita pe doua fundamentale aflate în structura intima a unui stat de drept : securitatea juridica si încrederea în lege. 62 alin. Din punct de vedere material.G. pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua în cazul savârsirii acestor fapte. Principiul legalitatii este considerat unanim ca unul dintre principiile fundamentale ale civilizatiei juridice europene. fiind dificil de sustinut ca. instituita prin art. Conform opiniei concurente la aceeasi Decizie. 64 alin. iar în prezenta cauza obiectul controlului îl constituie dispozitia abrogatoare. ci norma juridica trebuie sa îndeplineasca doua conditii materiale suplimentare : accesibilitatea si previzibilitatea .02. de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare si nu un efect direct al acesteia. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 la art. Potrivit art. 37 alin. 2 alin. faptul ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date. 3 din Legea 24/2000. nu este suficienta existenta formala a acesteia. ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii celei dintâi.

iar daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. însa legea speciala referitoare la normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative explica faptul ca este inadmisibil ca prin abrogarea abrogarii. în masura în care este necesar. iar în speta. art. 20 din Constitutie. prin adoptarea de catre Parlament a legii de modificare a textelor constatate neconstitutionale. în absenta unei reglementari care sa fi înlocuit sau completat dispozitiile prevazute prin Decizia 62/2007 emisa de Curtea Constitutionala. constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile. textele legale declarate neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice ( cu alte cuvinte sunt abrogate ) prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. Statele membre ale Uniunii. cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. 147 alin. În conformitate cu disp. 1 din Constitutie rap. si legile interne. Mai mult. conform Legii 24/2000 dupa expirarea termenului de suspendare normale reintra de drept în vigoare. instanta judecatoreasca trebuie sa aplice direct dispozitiile Constitutiei de care depinde solutionarea procesului. .Previzibilitatea legii presupune formularea acesteia în astfel de temeni suficient de clari si conditii încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele. sa reintre în vigoare. aceasta obligatie transpunându-se în procesul de legiferare. asa încât se impune aplicarea Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale asa cum aceasta a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. Aceste discutii contradictorii fac ca legea româna sa nu fie accesibila. au prioritate reglementarile internationale. previzibila si nici de calitate în aceasta materie. Parlamentul are obligatia ca în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate sa puna de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. conform caruia dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. la art. Ajungem astfel si la art. textul de lege initial. Daca în termenul de 45 de zile Parlamentul nu se conformeaza acestei obligatii. reflectate în Charta Uniunii Europene a Drepturilor Omului. constituie nu doar o comunitate economica dar si o singura piata de valori. Pe de alta parte. cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. 31 alin. automat. la care este România este parte. ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Pe de alta parte.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful