P. 1
INSULTA SI CALOMNIE

INSULTA SI CALOMNIE

|Views: 116|Likes:
Published by Cristi Law

More info:

Published by: Cristi Law on Jan 11, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as DOCX, PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

03/05/2013

pdf

text

original

INSULTA SI CALOMNIE . ABROGAREA ART: 205-207 COD PENAL ÎN BAZA ART.

I PCT: 56 DIN LEGEA 278/2006. NECONSTITUTIONALITATEA ACESTOR DISPOZITII. CONSECINTE CU PRIVIRE LA ART. 205-207 COD PENAL Codul penal art. 205 -207 Art. I pct. 56 din legea 278/2006 Curtea Constitutionala. Decizia nr. 62/18.01.2007 Tribunalul Ialomita, sectia penala Decizia penala nr. 84/R/30.03.2010 Prin sentinta penala nr. 28/13.01.2010 J. S. în temeiul art. 278 ind.1 alin.8 lit.a Cod procedura penala a respins plingerea petentului D. D. S., împotriva intimatului I. C. D. ca nefondata. A mentinut rezolutia nr. 50/P/2008 din data la 12.06.2009 a P de pe lânga J.S., confirmata prin Rezolutia nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009. In baza art. 192 alin.2 C.p.p a obligat petentul la plata a 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. În argumentarea solutiei pronuntate prima instanta a retinut urmatoarele: La data de 28.12.2007 petentul a depus la IPJ o plângere penala împotriva numitei I. D. pe care si-o întemeiaza în drept pe dispozitiile art. 205-206 Cp în care reclama ca printr-un articol publicat la data de 30.10.2007 în ziarul G de S-E intimata a urmarit defaimarea sa si a ziarului J de I al carui director este. Prin Rezolutia atacata, P de pe lânga J. S. a dispus neînceperea urmaririi penale fata de numita I. C. D. retinânduse ca nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infractiunii de calomnie prev. de art. 206 Cp întrucât intimata a actionat fara intentia de a leza onoarea si reputatia petentului. Desi, la data de 20.11.2008 a depus la Parchet o plângere adresata prim procurorului nu a primit nici un raspuns, motiv pentru care s-a adresat instantei, în conditiile art. 2781 alin. 2 Cpp. Plângerea petentului împotriva rezolutiei procurorului din data de 15.10.2008 a fost înregistrata pe rolul J. S. sub nr. 6709/312/2008, iar prin sentinta penala nr. 151/13.02.2009 a J. S s-a admis plângerea petentului D. D., s-a desfiintat rezolutia atacata si s-a trimis cauza la P. de pe lânga J. S. în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunii prevazute de art. 205 Cp de catre faptuitoarea I.C. D. În urma restituirii cauzei la Parchet de catre instanta, la data de 12.06.2009 prin rezolutia procurorului pronuntata în dosar 50/P/2008 s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de I. C. D. sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. de art. 205 si 206 C pen. în temeiul art. 228 al. 1 Cpp rap. la art. 10 lit. b Cpp retinându-se ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate definitiv prin lege. Prin rezolutia prim-procurorului de la P. de pe lânga T. I. nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009 s-a respins plângerea formulata de D. D. S. împotriva rezolutiei nr. 50/P/2008 din data de 12.06.2009 pentru aceleasi considerente retinute în rezolutia nr. 50/P/2008 din 12.06.2009. Instanta constata ca solutia procurorului este legala si temeinica, pentru urmatoarele considerente: Prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12.07.2006, art. 205 si 206 C. pen. au fost abrogate. Ca atare, prin aceasta lege, infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. Ulterior, prin Decizia nr. 62/ 18.01.2007 pronuntata de Curtea Constitutionala a României, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 104 din 12.02.2007, s-a constatat ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 C. pen., sunt neconstitutionale. Dupa aparitia acestei decizii de neconstitutionalitate, atât în practica judiciara, cât si în doctrina s-a pus întrebarea daca prin constatarea neconstitutionalitatii acestui text legal s-au reincriminat infractiunile de insulta si calomnie, prevazute de art. 205 si 206 C. pen.

în lumina Deciziei nr. chiar daca nu au analizat reincriminarea sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie. inst. 4/ 2007 ). Beck. în lipsa interventiei legiuitorului. Francisca Vasile. 24/ 2000. Editura C. Hamangiu. sa conduca la reincriminarea faptelor de insulta si calomnie. în Dreptul. constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare din legi sau ordonante conduce la reintrarea în vigoare a textelor abrogate. În sensul reincriminarii infractiunii de insulta au fost si autorii lucrarii Codul penal adnotat Matei Basarab. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Mircea Badila. Viorel Pasca. Constantin Butiuc. depasindu-se astfel ( ) prerogativele conferite de Constitutie. ( Dezincriminarea infractiunilor de insulta si calomnie. 1/ 2007. 24/ 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Valentin Mirisan. 205 si 206 C. au fost abrogate prin Legea nr. Radu Bodea. 2 C. de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. Cristian Mihes. 24/ 2000. 205 si 206 C. pen. republicata. Astfel. Petre Dungan. Pe de alta parte. nr. Catalin Ciora. Instanta retine ca stabilirea neconstitutionalitatii art. nici o lege nu prevede ca. în mod tacit. 2007. Atâta vreme cât. autorii au concluzionat ca pentru a curma eventualele discutii asupra acestei probleme ( a reincriminarii sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie. au aratat ca în pofida numarului mare de texte din legea fundamentala prin raportare la care s-a încercat motivarea deciziei. nr. republicata. h) din Constitutia României. . 3 lit. Ionut Matei. prevad ca abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. 205 si 206C. pag. în Caiete de drept penal. aratând ca art. 278/ 2006 ( Codul penal Georgiana Bodoroncea. vol. Iuliana Nedelcu. ca exceptie de la prevederile potrivit carora nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. disciplinare ori dispretului public. si anume prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament . Ramiro Mancas. nu se poate considera ca decizia Curtii Constitutionale nr. 3 din Legea nr. Dimpotriva. si cazul în care se constata neconstitutionalitatea unei dispozitii de abrogare . prevazute de art. 62 alin. 62/ 2007 nu este de natura. Tiberiu Medeanu. concluzia a fost ca prevederile care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte. 62 alin. administrative.Literatura de specialitate a considerat ca infractiunile de insulta si calomnie au fost reincriminate ( a se vedea Implicatiile care rezulta ca urmare a declararii neconstitutionalitatii unei dispozitii având caracter abrogator. pen. 3 din Legea nr. republicata în anul 2003. aceiasi autori au aratat ca prevederile art. 62/ 2007 face posibila cercetarea si sanctionarea unei persoane pentru afirmatii de natura a aduce atingere onoarei ori reputatiei unei persoane sau a o expune unei sanctiuni penale. ) propunem de lege ferenda modificarea Legii nr. pen. ca infractiunile de insulta si calomnie nu mai sunt incriminate. întrucât decizia Curtii Constitutionale nu este o lege penala în sensul art. 699 ). Partea speciala. Lavinia Lefterache. infractiunile se stabilesc numai prin lege organica de catre Parlament. alti autori au considerat. pag. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . care ar urma sa precizeze în mod expres. în lipsa interventiei legiuitorului. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . potrivit art. Alti autori. art. prevede o singura exceptie de la acest principiu. Irina Kuglay. pen. Neconstitutionalitate Florin Streteanu. instituind principiul în conformitate cu care abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. 62/ 2007 a Curtii Constitutionale Sorin Popescu. în prezent. Gheorghita Mateut. Ed. II. Cu toate acestea. 138). 73 alin. De asemenea. n. Curtea Constitutionala nu a facut altceva ( ) decât sa cenzureze pe teren constitutional o optiune de politica penala a Parlamentului. Cu toate acestea.H.

Partea I.01. 56 din Legea nr. 7 paragraf 1 din C. cât si Decizia Curtii Constitutionale nr. 206 si 207 C. Mai mult. 30/ 1994. incluzând dreptul creat pe cale jurisprudentiala. potrivit dreptului national sau international. pen. Trebuie precizat ca. exceptiile fiind de stricta interpretare. în dreptul românesc. În ceea ce priveste urmarile încetarii efectelor art. în momentul în care a fost savârsita. prin lege.E. de asemenea. este necesar ca legea sa fie elaborata în termeni suficient de clari si precisi pentru ca situatiile în care se va aplica si consecintele pe care le va produce aplicarea sa. Totodata. în doctrina si în practica judiciara exista o controversa nesolutionata majoritar în vreun mod. Ca atare. determinând. partea referitoare la abrogarea art. se întelege nu doar legea în sensul strict al termenului. ca urmare a ratificarii Conventiei prin Legea nr. Decizia Curtii Constitutionale. art. previzibilitatea legii este relativa. nu este suficienta existenta formala a acesteia. ci norma juridica trebuie sa mai îndeplineasca urmatoarele conditii: accesibilitatea si previzibilitatea. Accesibilitatea consta în aceea ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date ( a se vedea în acest sens cauza Sunday Times contra Marii Britanii. a unor texte de incriminare anterioare. 278/ 2006. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României. Curtea a precizat în mod constant ca.O.2007 a Curtii Constitutionale: Art. 278/ 2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii. 62/ 2007 au fost publicate în Monitorul Oficial. sa reintre în . Un argument în sensul existentei acestei controverse îl constituie chiar ultimul paragraf al opiniei separate formulate cu privire la Decizia nr. dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal.2007 a Curtii Constitutionale. incriminarea unei infractiuni se poate realiza numai prin lege organica. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal. Legea nr.Cum este lesne de observat. Notiunea de lege. ci si dreptul aplicabil într-o situatie data. acceptându-se faptul ca se apreciaza în functie de posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o întelege ( cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). 7. Partea I. Din punct de vedere material. 205. încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele ( cauza Open Doors Society si Dublin Well Women contra Marii Britanii. ca act al Parlamentului. paragrafele 46 53 ). Previzibilitatea legii implica. cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). poate fi analizata atât din punct de vedere formal. în termeni generali. pentru a exista o lege în sensul Conventiei. 56 din Legea nr.. suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. prin lege. ca urmare a Deciziei nr. în sensul art. constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare de catre Curtea Constitutionala nu apare ca o situatie exceptata de la caracterul definitiv al abrogarii. formularea acesteia în astfel de termeni si conditii. Potrivit acestui text.01.. I pct. 1 din Conventia apararii Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale prevede principiul legalitatii incriminarii si pedepsei. sa fie previzibile. nu constituia o infractiune. Astfel. asa cum am aratat anterior. 62/ 18. instanta apreciaza ca persoanele interesate puteau avea cunostinta de prevederile legale în vigoare la un moment dat si de modificarile aduse acestora prin declararea neconstitutionalitatii unor texte legale. precum si pentru modificarea si completarea altor legi. Din punct de vedere formal. orice persoana trebuie sa poata avea acces la textul legii aplicabile pentru ca norma juridica sa poata produce efecte juridice fata de acesta. Instanta retine ca atât Codul penal. pentru ca o norma juridica sa poata fi considerata lege în sensul Conventiei. nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care.D. prin efectele sale. cât si din punct de vedere material. nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decât aceea care era aplicabila în momentul savârsirii infractiunii. aplicabil direct. 7 alin. În alte cuvinte. I pct. 62/ 18. în sensul art.

solicitând în final casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei la procuror în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. încriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului. constatate ca fiind neconstitutionale. 1 Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român. pronuntata în cadrul controlului concret a posteriorii de constitutionalitate. actele si lucrarile dosarului. sa reintre în vigoare dispozitiile art. dupa caz. 62/18. nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. 73 din Constitutie stabileste categoriile de legi si domeniile de reglementare pentru legile constitutionale si legile organice. 23 alin. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. Potrivit art. dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept. Decizia Curtii Constitutionale. ceea ce echivaleaza cu încriminarea din nou a faptelor de insulta si de calomnie. 1 din legea fundamentala. În propriul examen al pricinii instanta de recurs va retine urmatoarele: Potrivit art. desi decizia 62/2007 a Curtii Constitutionale. I pct. dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare. 142 alin. petentul Dutu Dorin Sorin criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie. potrivit art. h se precizeaza ca prin legea organica se reglementeaza infractiunile. 205 -206 Cod penal. Totodata. art.01. cerinta previzibilitatii nu este îndeplinita în ceea ce priveste reglementarea insultei si calomniei ca fapte penale. Tribunalul. iar potrivit art. 205 si art. 3 lit. În aceste conditii Curtea Constitutionala devine .2007. 147 alin. prin efectele sale. 1 din Constitutie Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei. prin prisma dispozitiilor art. În aceste conditii. pedepsele si regimul executarii acestora. De asemenea. precum si cele din regulamente. în functie de natura si complexitatea cauzei. 3856 alin. iar la alin. 206 din Codul Penal. de art. Asa cum rezulta din opinia separata aditionata Deciziei nr. Asadar. în motivarea sa. nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiile si în temeiul legii. chiar prin raportare la posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o aprecia.vigoare dispozitiile art. prin întinderea si amplitudinea sa satisface exigentele CEDO sub aspectul dreptului lor la un proces echitabil. în acest interval. în termen legal. nu s-a stabilit daca aceasta constatare a neconstitutionalitatii duce la reincriminarea faptelor penale sau instituie numai o obligatie în sarcina Parlamentului de a pune în acord legea cu decizia Curtii Constitutionale. 61 alin. partea I. 3 Cod procedura penala constata ca sentinta este legala si temeinica iar motivarea hotarârii. Pe durata acestui termen. 56 din Legea 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii. practica judiciara si literatura de specialitate nu au o opinie unanima sau majoritara cu privire la efectele unei decizii a Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unui text legal de abrogare unor texte de incriminare penala a unor fapte. Curtea Constitutionala devine legislator pozitiv. Parlamentul sau Guvernul. analizând sentinta atacata. ceea ce echivaleaza cu incriminarea din nou a faptelor de insulta si calomnie. Astfel. art. De asemenea. dupa aceea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. determinând. incriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului. si unica autoritate legiuitoare a tarii. Împotriva acestei sentinte a declarat recurs. 205 si 206 din Codul penal. a retinut ca demnitatea trebuie protejata neaparat si prin mijloacele de drept penal. aratând ca în mod gresit s-a retinut ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca. 12 din Constitutie. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României.

37 alin. în termeni generali.G. 64 alin. ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii celei dintâi. Accesibilitatea implica. în conditiile în care interdictia de modificare sau completare. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 la art. repuse în vigoare. 2 insulta. ( 3) din Legea nr. Potrivit art. 37 alin. reintra în vigoare aceleasi dispozitii care fusesera abrogate si nu altele noi. pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua în cazul savârsirii acestor fapte.2010 a Curtii Constitutionale publicata în Monitorul Oficial nr. legalitatea incriminarii este una dintre garantiile esentiale ale dreptului la libertate si la securitate juridica. 2 s-a modificat având urmatorul cuprins: ( 2) Amenintarea savârsita nemijlocit împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura cu aceasta se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. Curtea îsi aroga calitatea de legiuitor pozitiv. pretinsa încalcare a textului legal mentionat nu poate fi retinuta. De asemenea.02. instituita prin art. Potrivit art. Conform opiniei concurente la aceeasi Decizie. nu exista suficient temei pentru teza avansata. Conform art.U. existenta principiului legalitatii este. pe durata termenului de 45 de zile ( aflat în curs ) dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale fiind suspendate de drept. 2 Cod penal cu denumirea marginala legalitatea incriminarii legea prevede care fapte constituie infractiuni. de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare si nu un efect direct al acesteia. Prin O. calomnia ori amenintarea savârsite împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura ce aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. iar în prezenta cauza obiectul controlului îl constituie dispozitia abrogatoare. Amintim aici si reglementarile Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. 3 din Legea 24/2000. 175/18. în masura în care reintrarea în vigoare a dispozitiilor abrogate nu constituie decât un efect mediat al Deciziei Curtii. 62 alin. conform carora în art. În sfârsit.G. ci norma juridica trebuie sa îndeplineasca doua conditii materiale suplimentare : accesibilitatea si previzibilitatea . Curtea a precizat în mod constant ca. pentru a exista o lege în sensul Conventiei. 2 alin. 109 din 09. În acelasi timp. fiind inclus de multa vreme în legislatia tuturor statelor europene.2010 s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile O. faptul ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date. nu este suficienta existenta formala a acesteia. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. fiind dificil de sustinut ca. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 sunt neconstitutionale. impunând ca infractiunile si pedepsele sa fie stabilite doar prin lege. astfel. construita pe doua fundamentale aflate în structura intima a unui stat de drept : securitatea juridica si încrederea în lege. 47/1992. se refera exclusiv la prevederile supuse controlului. Însa prin Decizia nr. 2 din aceeasi lege la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept în vigoare. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. prin efectul constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare. .legislator pozitiv. în vreme ce supuse modificarii sau completarii sunt prevederile abrogate.03. Din punct de vedere material.U. Principiul legalitatii este considerat unanim ca unul dintre principiile fundamentale ale civilizatiei juridice europene. în principal. Impunând obligatia definirii clare a infractiunilor.

147 alin. . si legile interne. automat. în absenta unei reglementari care sa fi înlocuit sau completat dispozitiile prevazute prin Decizia 62/2007 emisa de Curtea Constitutionala.Previzibilitatea legii presupune formularea acesteia în astfel de temeni suficient de clari si conditii încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele. Pe de alta parte. constituie nu doar o comunitate economica dar si o singura piata de valori. Mai mult. cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. textele legale declarate neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice ( cu alte cuvinte sunt abrogate ) prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. aceasta obligatie transpunându-se în procesul de legiferare. art. Aceste discutii contradictorii fac ca legea româna sa nu fie accesibila. textul de lege initial. prin adoptarea de catre Parlament a legii de modificare a textelor constatate neconstitutionale. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. Pe de alta parte. constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile. Parlamentul are obligatia ca în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate sa puna de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. în masura în care este necesar. iar daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. asa încât se impune aplicarea Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale asa cum aceasta a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. instanta judecatoreasca trebuie sa aplice direct dispozitiile Constitutiei de care depinde solutionarea procesului. la care este România este parte. conform Legii 24/2000 dupa expirarea termenului de suspendare normale reintra de drept în vigoare. reflectate în Charta Uniunii Europene a Drepturilor Omului. previzibila si nici de calitate în aceasta materie. Statele membre ale Uniunii. Daca în termenul de 45 de zile Parlamentul nu se conformeaza acestei obligatii. cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. conform caruia dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. 1 din Constitutie rap. ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate. însa legea speciala referitoare la normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative explica faptul ca este inadmisibil ca prin abrogarea abrogarii. În conformitate cu disp. au prioritate reglementarile internationale. la art. iar în speta. Ajungem astfel si la art. 20 din Constitutie. 31 alin. sa reintre în vigoare.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->