INSULTA SI CALOMNIE . ABROGAREA ART: 205-207 COD PENAL ÎN BAZA ART.

I PCT: 56 DIN LEGEA 278/2006. NECONSTITUTIONALITATEA ACESTOR DISPOZITII. CONSECINTE CU PRIVIRE LA ART. 205-207 COD PENAL Codul penal art. 205 -207 Art. I pct. 56 din legea 278/2006 Curtea Constitutionala. Decizia nr. 62/18.01.2007 Tribunalul Ialomita, sectia penala Decizia penala nr. 84/R/30.03.2010 Prin sentinta penala nr. 28/13.01.2010 J. S. în temeiul art. 278 ind.1 alin.8 lit.a Cod procedura penala a respins plingerea petentului D. D. S., împotriva intimatului I. C. D. ca nefondata. A mentinut rezolutia nr. 50/P/2008 din data la 12.06.2009 a P de pe lânga J.S., confirmata prin Rezolutia nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009. In baza art. 192 alin.2 C.p.p a obligat petentul la plata a 100 lei cheltuieli judiciare avansate de stat. În argumentarea solutiei pronuntate prima instanta a retinut urmatoarele: La data de 28.12.2007 petentul a depus la IPJ o plângere penala împotriva numitei I. D. pe care si-o întemeiaza în drept pe dispozitiile art. 205-206 Cp în care reclama ca printr-un articol publicat la data de 30.10.2007 în ziarul G de S-E intimata a urmarit defaimarea sa si a ziarului J de I al carui director este. Prin Rezolutia atacata, P de pe lânga J. S. a dispus neînceperea urmaririi penale fata de numita I. C. D. retinânduse ca nu sunt îndeplinite elementele constitutive ale infractiunii de calomnie prev. de art. 206 Cp întrucât intimata a actionat fara intentia de a leza onoarea si reputatia petentului. Desi, la data de 20.11.2008 a depus la Parchet o plângere adresata prim procurorului nu a primit nici un raspuns, motiv pentru care s-a adresat instantei, în conditiile art. 2781 alin. 2 Cpp. Plângerea petentului împotriva rezolutiei procurorului din data de 15.10.2008 a fost înregistrata pe rolul J. S. sub nr. 6709/312/2008, iar prin sentinta penala nr. 151/13.02.2009 a J. S s-a admis plângerea petentului D. D., s-a desfiintat rezolutia atacata si s-a trimis cauza la P. de pe lânga J. S. în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunii prevazute de art. 205 Cp de catre faptuitoarea I.C. D. În urma restituirii cauzei la Parchet de catre instanta, la data de 12.06.2009 prin rezolutia procurorului pronuntata în dosar 50/P/2008 s-a dispus neînceperea urmaririi penale fata de I. C. D. sub aspectul savârsirii infractiunilor prev. de art. 205 si 206 C pen. în temeiul art. 228 al. 1 Cpp rap. la art. 10 lit. b Cpp retinându-se ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate definitiv prin lege. Prin rezolutia prim-procurorului de la P. de pe lânga T. I. nr. 291/II/2/2009 din 08.09.2009 s-a respins plângerea formulata de D. D. S. împotriva rezolutiei nr. 50/P/2008 din data de 12.06.2009 pentru aceleasi considerente retinute în rezolutia nr. 50/P/2008 din 12.06.2009. Instanta constata ca solutia procurorului este legala si temeinica, pentru urmatoarele considerente: Prin art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006, publicata în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 601 din 12.07.2006, art. 205 si 206 C. pen. au fost abrogate. Ca atare, prin aceasta lege, infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. Ulterior, prin Decizia nr. 62/ 18.01.2007 pronuntata de Curtea Constitutionala a României, publicata în Monitorul Oficial, Partea I, nr. 104 din 12.02.2007, s-a constatat ca dispozitiile art. I pct. 56 din Legea nr. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal, precum si pentru modificarea si completarea altor legi, partea referitoare la abrogarea art. 205, 206 si 207 C. pen., sunt neconstitutionale. Dupa aparitia acestei decizii de neconstitutionalitate, atât în practica judiciara, cât si în doctrina s-a pus întrebarea daca prin constatarea neconstitutionalitatii acestui text legal s-au reincriminat infractiunile de insulta si calomnie, prevazute de art. 205 si 206 C. pen.

Dimpotriva. 4/ 2007 ). Cu toate acestea. în lipsa interventiei legiuitorului. art. pen. concluzia a fost ca prevederile care au format obiectul abrogarii continua sa produca efecte. Ionut Matei. 138). pen. Catalin Ciora. Pe de alta parte. Iuliana Nedelcu. instituind principiul în conformitate cu care abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. 24/ 2000 privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. Curtea Constitutionala nu a facut altceva ( ) decât sa cenzureze pe teren constitutional o optiune de politica penala a Parlamentului. în lipsa interventiei legiuitorului. 62 alin. în prezent. pag. ) propunem de lege ferenda modificarea Legii nr. sa conduca la reincriminarea faptelor de insulta si calomnie. Ed. în Caiete de drept penal. Gheorghita Mateut. republicata. 3 lit. 2 C. În sensul reincriminarii infractiunii de insulta au fost si autorii lucrarii Codul penal adnotat Matei Basarab. întrucât decizia Curtii Constitutionale nu este o lege penala în sensul art. chiar daca nu au analizat reincriminarea sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie. n. si anume prevederile din ordonantele Guvernului care au prevazut norme de abrogare si au fost respinse prin lege de catre Parlament . II. Atâta vreme cât. 699 ). Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . Francisca Vasile. 3 din Legea nr. au fost abrogate prin Legea nr. . Constantin Butiuc. Editura C. 2007. de catre Curtea Constitutionala prin Decizia nr. republicata în anul 2003. inst. Mircea Badila. prevad ca abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. Tiberiu Medeanu. 278/ 2006 ( Codul penal Georgiana Bodoroncea. Ramiro Mancas. Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial . vol. pag.H. Viorel Pasca. Cu toate acestea. Beck. depasindu-se astfel ( ) prerogativele conferite de Constitutie. au aratat ca în pofida numarului mare de texte din legea fundamentala prin raportare la care s-a încercat motivarea deciziei. disciplinare ori dispretului public. 73 alin. aceiasi autori au aratat ca prevederile art. 1/ 2007. republicata. infractiunile se stabilesc numai prin lege organica de catre Parlament. Alti autori. în Dreptul. ca infractiunile de insulta si calomnie nu mai sunt incriminate. ( Dezincriminarea infractiunilor de insulta si calomnie. 205 si 206 C. nici o lege nu prevede ca. potrivit art. 205 si 206 C. pen. în lumina Deciziei nr. nu se poate considera ca decizia Curtii Constitutionale nr. 62/ 2007 a Curtii Constitutionale Sorin Popescu. De asemenea. h) din Constitutia României. Lavinia Lefterache. 62 alin. 3 din Legea nr. Cristian Mihes. în mod tacit. Partea speciala. pen. Neconstitutionalitate Florin Streteanu. 62/ 2007 face posibila cercetarea si sanctionarea unei persoane pentru afirmatii de natura a aduce atingere onoarei ori reputatiei unei persoane sau a o expune unei sanctiuni penale. Irina Kuglay. 205 si 206C. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative. si cazul în care se constata neconstitutionalitatea unei dispozitii de abrogare . constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare din legi sau ordonante conduce la reintrarea în vigoare a textelor abrogate. Astfel. alti autori au considerat. nr. 62/ 2007 nu este de natura. 24/ 2000. care ar urma sa precizeze în mod expres. Radu Bodea. aratând ca art. administrative. prevede o singura exceptie de la acest principiu. 24/ 2000.Literatura de specialitate a considerat ca infractiunile de insulta si calomnie au fost reincriminate ( a se vedea Implicatiile care rezulta ca urmare a declararii neconstitutionalitatii unei dispozitii având caracter abrogator. Valentin Mirisan. Hamangiu. prevazute de art. nr. Instanta retine ca stabilirea neconstitutionalitatii art. Petre Dungan. ca exceptie de la prevederile potrivit carora nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. autorii au concluzionat ca pentru a curma eventualele discutii asupra acestei probleme ( a reincriminarii sau nu a infractiunilor de insulta si calomnie.

. În ceea ce priveste urmarile încetarii efectelor art. 56 din Legea nr. prin lege.O. nu constituia o infractiune. 1 din Conventia apararii Drepturilor Omului si Libertatilor fundamentale prevede principiul legalitatii incriminarii si pedepsei. asa cum am aratat anterior. se întelege nu doar legea în sensul strict al termenului.2007 a Curtii Constitutionale. 278/ 2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii.2007 a Curtii Constitutionale: Art. precum si pentru modificarea si completarea altor legi. 278/ 2006 pentru modificarea si completarea Codului penal. nu se poate aplica o pedeapsa mai severa decât aceea care era aplicabila în momentul savârsirii infractiunii.. I pct. 7. ca urmare a Deciziei nr. nu este suficienta existenta formala a acesteia. sa reintre în . exceptiile fiind de stricta interpretare. 278/ 2006. determinând. previzibilitatea legii este relativa.01. acceptându-se faptul ca se apreciaza în functie de posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o întelege ( cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). în dreptul românesc. Decizia Curtii Constitutionale. ci si dreptul aplicabil într-o situatie data. Accesibilitatea consta în aceea ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date ( a se vedea în acest sens cauza Sunday Times contra Marii Britanii. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României. pen. în termeni generali. 56 din Legea nr. Din punct de vedere formal. Partea I. ca urmare a ratificarii Conventiei prin Legea nr. Mai mult. cât si Decizia Curtii Constitutionale nr. poate fi analizata atât din punct de vedere formal. a unor texte de incriminare anterioare. I pct. Trebuie precizat ca.D. Totodata. 206 si 207 C. în sensul art. Un argument în sensul existentei acestei controverse îl constituie chiar ultimul paragraf al opiniei separate formulate cu privire la Decizia nr. Din punct de vedere material. 62/ 2007 au fost publicate în Monitorul Oficial. orice persoana trebuie sa poata avea acces la textul legii aplicabile pentru ca norma juridica sa poata produce efecte juridice fata de acesta. 7 paragraf 1 din C. pentru a exista o lege în sensul Conventiei. Partea I. Ca atare. incluzând dreptul creat pe cale jurisprudentiala. încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele ( cauza Open Doors Society si Dublin Well Women contra Marii Britanii. 62/ 18.Cum este lesne de observat. cât si din punct de vedere material. potrivit dreptului national sau international. 62/ 18. Astfel. Notiunea de lege. art. în doctrina si în practica judiciara exista o controversa nesolutionata majoritar în vreun mod. ci norma juridica trebuie sa mai îndeplineasca urmatoarele conditii: accesibilitatea si previzibilitatea. prin lege. este necesar ca legea sa fie elaborata în termeni suficient de clari si precisi pentru ca situatiile în care se va aplica si consecintele pe care le va produce aplicarea sa. suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. formularea acesteia în astfel de termeni si conditii. ca act al Parlamentului. partea referitoare la abrogarea art. 7 alin. cauza Sunday Times contra Marii Britanii ). de asemenea. prin efectele sale. paragrafele 46 53 ).E. instanta apreciaza ca persoanele interesate puteau avea cunostinta de prevederile legale în vigoare la un moment dat si de modificarile aduse acestora prin declararea neconstitutionalitatii unor texte legale. Previzibilitatea legii implica. Curtea a precizat în mod constant ca. nimeni nu poate fi condamnat pentru o actiune sau o omisiune care. dupa acea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. pentru ca o norma juridica sa poata fi considerata lege în sensul Conventiei. sa fie previzibile. constatarea neconstitutionalitatii textelor de abrogare de catre Curtea Constitutionala nu apare ca o situatie exceptata de la caracterul definitiv al abrogarii. 30/ 1994. incriminarea unei infractiuni se poate realiza numai prin lege organica. aplicabil direct. Potrivit acestui text. În alte cuvinte. Instanta retine ca atât Codul penal.01. 205. în momentul în care a fost savârsita. în sensul art. Legea nr.

desi decizia 62/2007 a Curtii Constitutionale. analizând sentinta atacata. în functie de natura si complexitatea cauzei. chiar prin raportare la posibilitatea pe care o au practicienii dreptului de a o aprecia. în motivarea sa. Asa cum rezulta din opinia separata aditionata Deciziei nr. Totodata. Astfel. dispozitiile din legile si ordonantele în vigoare. prin prisma dispozitiilor art. sa reintre în vigoare dispozitiile art. Decizia Curtii Constitutionale. si unica autoritate legiuitoare a tarii. îsi înceteaza efectele juridice la 45 de zile de la publicarea deciziei Curtii Constitutionale daca. 1 Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român. de art. partea I. I pct. actele si lucrarile dosarului. 12 din Constitutie. practica judiciara si literatura de specialitate nu au o opinie unanima sau majoritara cu privire la efectele unei decizii a Curtii Constitutionale prin care s-a constatat neconstitutionalitatea unui text legal de abrogare unor texte de incriminare penala a unor fapte. iar potrivit art. ceea ce echivaleaza cu încriminarea din nou a faptelor de insulta si de calomnie. face ca de la data publicarii sale în Monitorul Oficial al României. 3 Cod procedura penala constata ca sentinta este legala si temeinica iar motivarea hotarârii. prin întinderea si amplitudinea sa satisface exigentele CEDO sub aspectul dreptului lor la un proces echitabil. în termen legal. ceea ce echivaleaza cu incriminarea din nou a faptelor de insulta si calomnie. petentul Dutu Dorin Sorin criticând-o pentru nelegalitate si netemeinicie. Pe durata acestui termen. suspendarea efectelor normei juridice declarate ca fiind neconstitutionale. 23 alin. De asemenea. 206 din Codul Penal. În aceste conditii. nu s-a stabilit daca aceasta constatare a neconstitutionalitatii duce la reincriminarea faptelor penale sau instituie numai o obligatie în sarcina Parlamentului de a pune în acord legea cu decizia Curtii Constitutionale. cerinta previzibilitatii nu este îndeplinita în ceea ce priveste reglementarea insultei si calomniei ca fapte penale. 62/18. dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale sunt suspendate de drept.vigoare dispozitiile art. 61 alin. 147 alin. potrivit art. pedepsele si regimul executarii acestora. art. 56 din Legea 278/2006 a produs efecte juridice de la data intrarii în vigoare a legii. Potrivit art. 73 din Constitutie stabileste categoriile de legi si domeniile de reglementare pentru legile constitutionale si legile organice. prin efectele sale. De asemenea. a retinut ca demnitatea trebuie protejata neaparat si prin mijloacele de drept penal. 205 si art.01. iar la alin. în acest interval. nu pun de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. În propriul examen al pricinii instanta de recurs va retine urmatoarele: Potrivit art. precum si cele din regulamente. determinând. h se precizeaza ca prin legea organica se reglementeaza infractiunile. dupa aceea data nemaifiind posibila tragerea la raspundere penala a celor care au savârsit faptele prevazute de fostele articole 205 si 206 din Codul penal. Parlamentul sau Guvernul. Curtea Constitutionala devine legislator pozitiv. dupa caz. 1 din Constitutie Curtea Constitutionala este garantul suprematiei Constitutiei. 3856 alin. nici o pedeapsa nu poate fi stabilita sau aplicata decât în conditiile si în temeiul legii. constatate ca fiind neconstitutionale. 1 din legea fundamentala. 3 lit. Tribunalul. solicitând în final casarea sentintei atacate si trimiterea cauzei la procuror în vederea efectuarii cercetarilor sub aspectul savârsirii infractiunilor prev.2007. incriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului. 205 -206 Cod penal. 142 alin. aratând ca în mod gresit s-a retinut ca infractiunile de insulta si calomnie au fost dezincriminate. Împotriva acestei sentinte a declarat recurs. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. Asadar. pronuntata în cadrul controlului concret a posteriorii de constitutionalitate. art. 205 si 206 din Codul penal. În aceste conditii Curtea Constitutionala devine . încriminare ce intra în competenta exclusiva a legiuitorului.

Conform opiniei concurente la aceeasi Decizie. În sfârsit. 175/18. fiind dificil de sustinut ca. 37 alin. construita pe doua fundamentale aflate în structura intima a unui stat de drept : securitatea juridica si încrederea în lege. 2 s-a modificat având urmatorul cuprins: ( 2) Amenintarea savârsita nemijlocit împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura cu aceasta se pedepseste cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. 3 din Legea 24/2000. nu exista suficient temei pentru teza avansata. fiind inclus de multa vreme în legislatia tuturor statelor europene. în principal. Însa prin Decizia nr. în vreme ce supuse modificarii sau completarii sunt prevederile abrogate. . Din punct de vedere material. pretinsa încalcare a textului legal mentionat nu poate fi retinuta. 2 Cod penal cu denumirea marginala legalitatea incriminarii legea prevede care fapte constituie infractiuni. legalitatea incriminarii este una dintre garantiile esentiale ale dreptului la libertate si la securitate juridica. existenta principiului legalitatii este. astfel. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 la art. Amintim aici si reglementarile Legii 51/1995 pentru organizarea si exercitarea profesiei de avocat. iar în prezenta cauza obiectul controlului îl constituie dispozitia abrogatoare. pe durata termenului de 45 de zile ( aflat în curs ) dispozitiile constatate ca fiind neconstitutionale fiind suspendate de drept. Conform art. privind normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative abrogarea unei dispozitii sau a unui act normativ are caracter definitiv. în conditiile în care interdictia de modificare sau completare. Prin O.legislator pozitiv. se refera exclusiv la prevederile supuse controlului.U. conform carora în art.2010 a Curtii Constitutionale publicata în Monitorul Oficial nr. Accesibilitatea implica. 2 din aceeasi lege la expirarea duratei de suspendare actul normativ sau dispozitia afectata de suspendare reintra de drept în vigoare.2010 s-a admis exceptia de neconstitutionalitate si s-a constatat ca dispozitiile O. drept ce nu îi este conferit nici de Constitutie si nici de propria-i lege organica. Curtea îsi aroga calitatea de legiuitor pozitiv.G. 37 alin. Potrivit art. Impunând obligatia definirii clare a infractiunilor. în termeni generali. repuse în vigoare. În acelasi timp. 159/2008 privind modificarea si completarea Legii 51/1995 sunt neconstitutionale. impunând ca infractiunile si pedepsele sa fie stabilite doar prin lege. 64 alin. reintra în vigoare aceleasi dispozitii care fusesera abrogate si nu altele noi. instituita prin art.03. 47/1992. de constatare a neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare si nu un efect direct al acesteia. pentru a exista o lege în sensul Conventiei. 62 alin.U. De asemenea. în masura în care reintrarea în vigoare a dispozitiilor abrogate nu constituie decât un efect mediat al Deciziei Curtii. ca urmare a constatarii neconstitutionalitatii celei dintâi. ( 3) din Legea nr. faptul ca orice persoana trebuie sa dispuna de informatii suficiente cu privire la normele juridice aplicabile unei situatii date. ci norma juridica trebuie sa îndeplineasca doua conditii materiale suplimentare : accesibilitatea si previzibilitatea . Nu este admis ca prin abrogarea unui act de abrogare anterior sa se repuna în vigoare actul normativ initial. calomnia ori amenintarea savârsite împotriva avocatului în timpul exercitarii profesiei si în legatura ce aceasta se pedepsesc cu închisoare de la 3 luni la 2 ani sau cu amenda. prin efectul constatarii neconstitutionalitatii dispozitiei abrogatoare. Curtea a precizat în mod constant ca.02.G. 2 insulta. Potrivit art. 109 din 09. pedepsele ce se aplica infractorilor si masurile ce se pot lua în cazul savârsirii acestor fapte. Principiul legalitatii este considerat unanim ca unul dintre principiile fundamentale ale civilizatiei juridice europene. 2 alin. nu este suficienta existenta formala a acesteia.

instanta judecatoreasca trebuie sa aplice direct dispozitiile Constitutiei de care depinde solutionarea procesului. ca urmare a admiterii unei exceptii de neconstitutionalitate. . reflectate în Charta Uniunii Europene a Drepturilor Omului. si legile interne. la art. textele legale declarate neconstitutionale îsi înceteaza efectele juridice ( cu alte cuvinte sunt abrogate ) prin admiterea exceptiei de neconstitutionalitate. conform caruia dispozitiile constitutionale privind drepturile si libertatile cetatenilor vor fi interpretate si aplicate în concordanta cu Declaratia Universala a Drepturilor Omului. textul de lege initial. Ajungem astfel si la art. Pe de alta parte. cu pactele si cu celelalte tratate la care România este parte. Statele membre ale Uniunii. În conformitate cu disp. automat. 147 alin. conform Legii 24/2000 dupa expirarea termenului de suspendare normale reintra de drept în vigoare. au prioritate reglementarile internationale. iar în speta. asa încât se impune aplicarea Conventiei pentru Apararea Drepturilor Omului si a Libertatilor Fundamentale asa cum aceasta a fost interpretata de Curtea Europeana a Drepturilor Omului. în masura în care este necesar. cu exceptia cazului în care Constitutia sau legile interne contin dispozitii mai favorabile. Aceste discutii contradictorii fac ca legea româna sa nu fie accesibila. aceasta obligatie transpunându-se în procesul de legiferare. în absenta unei reglementari care sa fi înlocuit sau completat dispozitiile prevazute prin Decizia 62/2007 emisa de Curtea Constitutionala. 3 din Legea 47/1992 privind organizarea si functionarea Curtii Constitutionale. constituie nu doar o comunitate economica dar si o singura piata de valori. 20 din Constitutie. prin adoptarea de catre Parlament a legii de modificare a textelor constatate neconstitutionale. Daca în termenul de 45 de zile Parlamentul nu se conformeaza acestei obligatii. 1 din Constitutie rap. sa reintre în vigoare. Pe de alta parte. însa legea speciala referitoare la normele de tehnica legislativa pentru elaborarea actelor normative explica faptul ca este inadmisibil ca prin abrogarea abrogarii. la care este România este parte. Mai mult. constitutia si legile interne nu contin dispozitii mai favorabile.Previzibilitatea legii presupune formularea acesteia în astfel de temeni suficient de clari si conditii încât orice persoana sa îi poata anticipa efectele. iar daca exista neconcordante între pactele si tratatele privitoare la drepturile fundamentale ale omului. Parlamentul are obligatia ca în termen de 45 de zile de la publicarea deciziei de admitere a exceptiei de neconstitutionalitate sa puna de acord prevederile neconstitutionale cu dispozitiile Constitutiei. art. 31 alin. previzibila si nici de calitate în aceasta materie.