Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Ne
Ne
GEORGIANA si DANIEL ,
…ne-am hotărât…ne cãsãtoriiiiiiim!
spre marea bucurie a pãrinţilor
Mariana si Marin Maria si Stanciu
STANCIU ARSENE
Ne vor fi aproape nasii : Nicoleta si Ovidiu Dirleci
Dacã aveţi planuri pentru 29 Septembrie 2007, anulaţi-le,
pentru cã noi vã invitãm la petrecere cu ocazia cãsãtoriei noastre
Cununia religioasã va avea loc la
“Biserica Sfintii Arhangheli Mihail si Gavriil”, ora 17.00.
Seara va continua, între şampanie şi tort,
la Restaurantul “Millenium”, începând cu ora 20.00.
Vă aşteptăm cu drag !
Domniilor Dumneavoastrã
vroim a vã da de ştire
Laura şi Alexandru
Hotãrâtu’ne’am a ne lega pe vecie, drept
pentru care vã poftim cu drag la nunta noastrã
unde sã ospãtãm dupã datine strãbunã.
Pentru mai bunã ştiinşã aflave’ţi
cã rânduit’au bunii noştri pãrinţii
Fam Ionescu şi fam Popescu
Nunta a se sãvârşii la
Biserica Buna Vestire
În plinã zi, la ceasurile 14.00
Iar ospãţul la restaurantul Dacilor
Cãtre ceasurile 16.00 in ziua de 11 mai anul acesta.
Iar pentru mai multã putere şi întãrire
a celor mai sus scrise
poruncit’au naşii noştri, anume
Sorina şi Dorin Florea
Sã se vesteascã şi sã se atârne pecete pe aceastã carte.
Screeningul este examinarea iniţială, aplicată “în masă”, care constă în aplicarea unui
ansamblu de procedee şi tehnici de investigaţie unei populaţii în scopul identificării
prezumtive a unei boli, anomalii sau a unor factori de risc.
Principiile screeningului
Ce sint glomerulonefritele ?
SCREENING SI DERMATOZE
Legatura dintre om si natura
ASISTENTA FISA MEDICALA De primire in
MEDICALA colectivitatile de copii
Detartrajul
PREVENTIVA REACTIA IMUNA
PNEUMOPATIA PROFESIONALA
Ochi invineit
medicina
PROBLEMELE CU CARE ESTE
CONFRUNTAT MEDICUL DE
FAMILIE
FOAIA DE OBSERVATIE
A SEMIOLOGIE
economici.
Negative: absenta bolii clinice sau a oricaror simptome ce pot sugera o anumita boala.
Definitia bolii:
Medicul de familie este cel care asigura asistenta medicala continua, prin aceasta
intelegind asistenta medicala atit a omului sanatos cit si a omului bolnav, deci o combinatie
intre activitatea curativa si cea preventiva.
Datorita faptului ca cei mai multi medici mai ales cei specialisti pun accentul pe tratamentul
bolilor si a conditiilor patologice ce pot fi rezolvate in cabinetul de consultatie sau prin
interventie chirurgicala , devine necesar ca cineva sa asigure asistenta primara si preventiva
orientata catre mentinerea starii de sanatate si prevenirea sau depistarea precoce a
bolilor.
Medicul de familie este cel caruia ii revine sarcina de a se ocupa de preventie si mai ales de
preventia primara care este specifica medicului de familie si prin care se intelege prin care
se intelege preantimpinarea aparitiei bolilor.
Desigur, practica medicala pe care medicul de familie o desfasoara nu are limite precise ci ea
se extinde in functie de solicitarea si nevoile pacientului ; astfel incit unii pacienti nici nu
considera necesar sa se adreseze pentru problemele personale altui medic decit medicului de
familie . Este evident ca ori de cite ori situatia o cere trimiterea la specialist se impune
indiferent de dorinta pacientului.
- motivele prezentarii
- antecedente fiziologice personale( date legate de
instalarea menstruatiei, menopauzei, numarul de
nasteri, de avorturi, cum a decurs sarcina, nasterea,
lauzia si alaptarea , iar daca pacientul este copil ne
intereseaza date legate nastere, alimentatie,
diversificarea alimentatiei, vaccinare etc.)
Desi, preventia poate fi primara, secundara si tertiara, medicina de familie se ocupa mai
ales de cea primara si de cea secundara. Deci, serviciile preventive primare si secundare
privesc mai ales indivizii asimptomatici .
Preventia tertiara urmareste prevenirea complicatiilor ce pot apare la un individ deja bolnav;
in cadrul preventiei tertiare, medicul de familie urmareste pacientul prin intermediul
controalelor medicale periodice, urmareste evolutia bolii, controleaza respectarea
tratamentului, urmareste cresterea calitatii vietii pacientului acordind sprijin psihic
pacientului si familiei acestuia.
In concluzie:
Preventia primara urmareste preintimpinarea aparitiei bolii prin masuri aplicate mediului si
individului: de exemplu:
- grija pentru calitatea apei potabile, pentru evacuarea
gunoiului, pentru poluarea aerului, pentru locuinte
corespunzatoare .
- Instituirea imunizarilor.
Screeningul reprezinta examinarea initiala a unui individ care nu este inca sub ingrijiri
medicale, cu scopul de a depista activ o boala.
Scopul: acest test separa indivizii aparent sanatosi in doua grupuri: cu risc crescut sau
scazut de a dezvolta o anumita boala pentru care testul a fost utilizat.
- boala care se urmareste a fi descoperita mai timpuriu este necesar sa aiba mijloace
de tratament sau control mai eficiente, decit boala in stadiul simptomatic.
- indivizii pentru care testul screening a fost gasit pozitiv vor fi asigurati ca, li se va
continua evaluarea.
- testul trebuie sa fie sensibil si specific( sa depisteze indivizii suspecti, si sa-i diferentieze
pe acestia de cei bolnavi).
- testul trebuie sa fie simplu: astfel incit sa ajunga la finalitate usor si repede.
Medicii de familie care asigura asistenta medicala primara preventiva este de dorit sa fie
capabili :
- dismaturitatea
- asfixia la nastere
- boala diareica
- alte infectii
- accidente
- abuzul sexual
- accidente
- artrita
- osteoporoza
- artrita
- boli cardiace
- incontinenta urinara
- boala diareica
- alte infectii
- anomalii congenitale
- moartea subita
- accidente
- accidente
- anomalii congenitale
- cauze oncologice
- infectii respiratorii
- gastroenterite
- accidente
- sinucideri
- omucideri(crima)
- leucemie
- boli cardiovasculare
- omucideri
- SIDA
- cancer de sin
- cancer pulmonar
- cancer colorectal
- cancer ovarian
- BPOC
- infectii respiratorii
- BPOC
- cancer colorectal
- cancer de sin
- cancer pulmonar
- accidente
A. Principalii indicatori
In aceasta perioada sint utilizati citiva indicatori care ne arata problemele de sanatate
existente la aceasta virsta:
Rata mortalitatii infantile( Infant mortality rate = IMR), este definita ca numarul de
decese printre copii cu virsta mai mica de 1 an raportat la 1000 de nou nascuti vii intr-o
perioada de timp data, in mod uzual de 1 an. Acest indice in mod normal este subimpartit
in doi indicatori:
Rata mortalitatii fetale( Fetal mortality rate FMR) se refera la moartea fatului care survine
in al treilea trimestru de sarcina, rezultind nou nascutul mort. Acest indicator este definit
ca fiind numarul de nou nascuti morti la 1000 de nasteri care provin din sarcini cu durata
mai mare de 28 de saptamini. Introducerea limitei de varsta gestationala are menirea sa
arate ca fatul este potential viabil. Pe de alta parte exista feti care au rezultat dintr-o
gestatie cu o durata mai mica de 28 de saptamini si au supravietuit ; Uneori se foloseste ca
limita pentru calcularea acestui indicator data de 20 de saptamini.
Rata mortalitatii perinatale( Perinatal mortality rate) : Dat fiind faptul ca este dificil de
determinat ce constituie indici de viabilitate mai ales la copii foarte mici, acest indicator
este destinat sa indice pierderea nou nascutului foarte aproape de momentul nasterii. Acest
indicator se calculeaza ca numarul de decese la fetii proveniti dintr-o sarcina cu virsta mai
mare de 28 de saptamini( citeodata se considera 20 de saptamini), plus numarul de decese
la nou nascutii cu virsta mai mica de 7 zile, raportat la un numar total de 1000 nasteri.
Acesti indicatori, precum si schimbarile survenite in valoarea calculata a lor, este utilizata
pentru a evalua tipul si volumul problemelor de sanatate infantila, pentru ca cauzele de
mortalitate infantila sint rezultanta morbiditatii la aceasta grupa de virsta, astfel incit:
delivrentei, si a celor din perioada neonatala timpurie. Aceste evenimente pot include:
anomaliile
Mortalitatea infantila este cea mai crescuta mortalitate decit in oricare alt grup de
varsta la indivizii sub 55 de ani si justifica majoritatea mortilor la indivizii mai mici de 18
ani.
In 1989 in Statele Unite existau aproape 10 decese la 1000 nou nascuti vii, ceea ce reprezenta
o cifra ridicata pentru o tara dezvoltata.
Totusi rata descresterii mortalitatii infantile la inceputul anilor 1980 a fost lenta, datorita lipsei
de educatie in ceea ce priveste planningul familial, metodele contraceptive, ingrijirilor
prenatale, inaccesibilitatii la serviciile de ingrijire prenatala in cadrul grupelor de populatie
dezavantajate, si inabilitatii tehnologiei in general, de a schimba mortalitatea infantila in
absenta unei preventii eficiente.
(1) Prematuritatea : aceasta este definita ca fiind gestatia cu o durata mai mica de 37
de saptamini de la data ultimei menstruatii.
(1) Accidentele si asfixia la nastere a scazut ca motiv al decesului la nou nascuti cel
putin de aproximativ 15 ani. Acest adevar este mai ales valabil pentru copii
cantarind 4000g sau mai mult.
2. Mortalitatea postneonatala.
a. Varsta mamei
(1) Mame cu varsta mai mica de 18 ani au un risc crescut de a naste copii cu greutate
mica.
(2) Mame cu varsta mai mare de 34 de ani; in trecut prezentau un risc crescut de
nastere de copil cu greutate mica, dar in prezent nu mai conteaza procentul de
nasteri cu greutate mica la care acestea contribuie.
mica la nastere.
e. Istoric familial de boala ereditara: in acest caz se face screening riguros pentru
boala respectiva.
2. Preventia sarcinilor nedorite printre parintii cu risc crescut prin consult genetic, educatie
sexuala, si planning familial.
B. La sugarii cu risc se face in jur de 9 luni screening pentru deficienta de fier care determina
anemia hipocroma feripriva.
- Cariile dentare ramin in continuare o cauza majora de morbiditate astfel incit trebuie
prevenite prin:
Voi prezenta mai jos pacientii cu factori de risc pentru aparitia anumitor boli si testele de
screening minime ce se pot face pentru aprecierea status-ului acestor pacienti. Desigur ca
selectarea acestor teste in cadrul asistentei primare se face de catre medicul de familie in
functie de virsta, sexul, particularitatile individuale ale cazului respectiv si nu in ultimul rind
de costul testului, medicul fiind responsabil de ceea ce indica a fi facut. Nu trebuie uitat in
acest context faptul ca in cadrul activitatii preventive primare un rol major ii revine si
pacientului care trebuie sa-si pastreze starea de sanatate prin modificarea comportamentului
individual.
2. Persoane cu istoric familial de diabet zaharat (rude de gradul intii sau doi), cu obezitate,
cu istoric de diabet zaharat gestational: la 3 sau la 5 ani testul glucozei a jeun.
3. Persoane cu istoric personal de boala inflamatorie intestinala sau polipoza colonica si cele
cu istoric familial de polipoza familiala, cancer colorectal sau cancere cu alte localizari sint
supuse colonoscopiei.
4. Sugarii, copii, adolescentii si persoanele care traiesc in zone cu apa insuficient fluorinata
sint tratati cu supliment de fluor.
5. Femeile de virsta fertila expuse la agenti teratogeni, cele care doresc sarcina peste virsta de
35 ani precum si cele cu istoric familial de boala genetica sau alte anomalii genetice sint
supuse unei consilieri genetice.
6. Paciente tinere care au menoragii sau indivizii provenind din America Latina, Caraibe,
Asia, bazinul mediteranean sau Africa, tuturor li se va face hemoglobinemia si electroforeza
hemoglobinei.
7. Personalului din sistemul sanitar ce lucreaza cu produse din singe, indivizii care primesc
ca tratament constant transfuzii, contactii permanenti ai unei persoane cu Ag Hbs +,
persoanele cu parteneri sexuali multipli in ultimile 6 luni si persoanelor care folosesc droguri
intravenos li se va administra vaccinul anti-hepatita B.
8. Pacientii cu boli respiratorii, cardiace, renale cronice, copii, batrinii si cei imunosupresati
vor primi vaccinarea antigripala.
10. Testul HIV va fi efectuat urmatoarelor persoane: care au primit transfuzii in perioada
1975-1989 sau care au facut tratament injectabil neutilizind seringa de unica folosinta, care
solicita tratament pentru boli cu transmitere sexuala, care au avut contact sexual cu partener
HIV+, care au folosit sau folosesc droguri intravenos, care traiesc sau care au venit din zone
cu prevalenta crescuta precum si la prostituate.
11.Mamografia se face la paciente mai mari de 35 ani cu istoric familial de neoplasm de san
diagnosticat in premenopauza la o ruda de gradul I.
13. Vaccinul antirubeolic se face la femei de virsta reproducatoare fara evidenta a imunitatii.
14. Vaccinul MMR se face la toate femeile la care imunitatea nu poate fi dovedita.
15. Bolile cu transmitere sexuala: se testeaza pacientii cu recidive frecvente sau cei cu
parteneri sexuali multipli.
16. Dozarea TSH se efectueaza la pacienti cu istoric familial de boala tiroidiana sau la
pacienti cu boli autoimune.
- cei nascuti dupa 1956 vor fi vaccinati contra parotiditei epidemice de regula facindu-
se trivaccinul MMR( antirujeola- parotidita epidemica- rubeola).
anual
Alte masuri luate de catre medicul de familie pentru persoanele care prezinta factori de risc
vor fi expuse mai jos pe grupe de virsta.
Ceea ce este si mai important este consilierea in probleme de nutritie, de activitate fizica si
mai ales in ceea ce priveste comportamentul sanatos al indivizilor asimptomatici, fara
probleme medicale actuale si care realizeaza preventia primara.
Probleme de nutritie:
Pacientii trebuie informati in ceea ce priveste dieta ideala, adecvata virstei si necesitatilor
metabolice la modul general si atunci cind exista o afectiune metabolica sau o boala care
presupune respectarea unei anumite diete ei trebuie indrumati catre un nutritionist.
Regimul alimentar este foarte important pentru sanatate ; exista o tendinta actuala mai ales in
tara noastra a unui consum bogat in grasimi, colesterol si zahar, si a unei ingestii relativ
scazute de fructe si vegetale proaspete consum care se asociaza mai devreme sau mai tirziu cu
aparitia uneia din urmatoarele boli: ateroscleroza, boli cardiovasculare, cancer, diabet zaharat,
obezitate care reprezinta cauzele actuale de morbiditate si mortalitate.
- Aportul zilnic de sare trebuie sa fie mai mic sau cel mult egal cu 6 g.
(rolul consumului excesiv de sodiu in aparitia HTA este stiut. La toti indivizii
se recomanda consum moderat de sare; unii pacienti hipertensivi nu raspund
suficient la dieta hiposodata altii raspund foarte bine acestia fiind mai ales
reprezentati de virstnici, cei cu antecedente familiale de HTA si pletoricii ei
necesitind ajustarea tratamentului hipotensor).
Exista si microminerale care sint necesare intr-o cantitate de sub 100 mg/zi
fiind reprezentate de crom, cobalt, cupru, iod, mangan, molibden, seleniu, zinc, fluor, fier. De
regula deficienta acestor minerale este rara si simptomele deficientei nu sint bine definite (sint
nespecifice): de exemplu: anemie, probleme dermatologice, neurologice si sint greu de distins
de la vitamina la vitamina sau intre minerale sau sint confundate cu alte dezordini metabolice.
In cele mai multe tari industrializate deficienta de minerale este foarte rara si chiar de
vitamine. Acele deficiente care au fost cel mai bine intelese trebuie prevenite astfel:
Deficienta de fier: carenta de fier determina anemie feripriva. Rezervele de fier ale
organismului se constituie in ultimile luni de sarcina astfel incit pina la virsta de 4 luni nu
este nevoie sa se suplimenteze cu fier dieta sugarilor cu exceptia prematurilor care se nasc
cu rezerve insuficiente de fier. Diversificarea alimentatiei dupa virsta de 4 luni asigura
necesarul de fier de 0,5-1mg/zi. Preventia anemiei feriprive se face printr-o alimentatie
echilibrata cu alimente care contin fier: carne, ficat, galbenus de ou, legume verzi, fructe
si prin fier suplimentar in perioadele de necesitati crescute: sarcina(mai ales sarcini
repetate), pubertate , pierderi menstruale abundente, indivizi cu statut socioeconomic
defavorizat care dezvolta anemie din cauza saraciei sau ignorantei. Necesarul zilnic de fier
este de 15-20mg.
Deficienta de calciu sau ingestia inadecvata cauzeaza la copil rahitismul si la adulti poate
contribui la instalarea osteoporozei. De asemeni poate determina o mineralizare
defectuasa a dintilor si fenomene de spasmofilie si tetanie. Profilaxia rahitismului este
obligatorie si presupune evitarea nasterilor premature si administrarea de vitamina D si
calciu femeii gravide in ultimile luni de sarcina. Profilaxia postnatala se face prin
administrarea vitaminei D de la virsta de 2 saptamini si prin promovarea alimentatiei la
sin obligatoriu cel putin trei luni. Calciul de obicei nu se administreaza de rutina,
deoarece consumul unei cantitati suficiente de lapte asigura necesitatile zilnice ale
sugarului, el fiind necesar in anumite circumstante: prematuritate, malnutritie, aport de
lapte mai putin de 500ml/zi, dupa imobilizare in gips. Daca insa s-a luat decizia de a se
administra calciu acesta se va da sub forma de lactat sau gluconat de calciu
40mg/kgcorp/zi pentru sugarul alimentat natural si 140 mg/kgcorp/zi pentru sugarul
alimentat artificial si evitarea excesului de fainoase.
Pentru persoanele adulte cantitatea de calciu adus prin alimentatie ar trebui sa asigure
nevoile organismului, insa exista anumite perioade fiziologice in care intervin si alti
factori care determina pierderea de calciu si in acest caz pentru a preveni aparitia
osteoporozei este necesar un aport zilnic de 1-1,5g calciu eventual administrat in
combinatie cu aproximativ 400u.i. vitamina D in anotimpul rece. Exista o serie de factori
care contribuie la aparitia osteoporozei:
Niacina( acidul nicotinic si nicotinamida): RDA este de 15-19 mg/zi. Sursele sint
reprezentate de: acidul nicotinic deriva din metabolismul triptofanului(10%), restul
provine din alimente: drojdie de bere, ficat, legume si carne. Niacina are rol de
cofactor enzimatic in numeroase reactii de oxidoreducere. Deficienta produce
pelagra.
Acidul pantotenic: RDA este de 5-10 mg/zi. Este larg raspindit in alimente. Este
un precursor in sinteza CoA.
Biotina; este secretata de bacterii intestinale intr-o cantitate suficienta astfel incit
chiar in lipsa ingestiei deficienta nu este cunoscuta decit rar. Are rol de coenzima
in reactii de carboxilare. Deficienta determina dermatita seboreica, anorexie,
greata, si dureri musculare, fiind determinata precum am spus nu numai de o dieta
inadecvata dar mai ales de factori favorizanti: tratament antibiotic care distruge
flora microbiana producatoare de biotina si ingestia de avidina care se gaseste in
albusul crud si care impiedica absorbtia biotinei.
Serviciile preventive pentru adolescenti sint oarecum diferite de cele ale adultilor
motiv pentru care de cele mai multe ori sint separate.
Pornind de la adevarul ca, amenintarile actuale pentru sanatatea adolescentilor sint mai ales
comportamentale decit biomedicale este utila munca dusa cu acestia pentru promovarea unui
comportament sanatos. Astazi, adolescentii sint implicati in comportamente cu risc pentru
sanatate la virste mai fragede decit generatiile anterioare, comportamente care le ameninta
sanatatea si bunastarea. De exemplu: consum de alcool, droguri, initierea timpurie a activitatii
sexuale asociate cu practici sexuale nesigure. Studiile au dovedit ca majoritatea accidentelor
in care sint implicati adolescentii, acestia sint activi sexual si folosesc droguri si alcool.
Cunoasterea lor ne permite sa actionam in timp util astfel incit sa prevenim consecintele
dezastruase asupra starii de sanatate
- Adolescenta este perioada de viata cuprinsa intre pubertate si maturitatea deplina, care se
intinde de la 12 pina la 17 ani. Aceasta perioada este caracterizata printr-o crestere rapida,
schimbari in anatomia si fiziologia organismului ca si schimbari ale valorilor si obiceiurilor.
Analizind mortalitatea si morbiditatea in rindul adolescentilor, s-a constatat din punct de
vedere al morbiditatii cei mai multi sint afectati ca urmare a bolior acute din copilarie sau au
un comportament care favorizeaza instalarea bolilor cronice la virsta matura. Din punct de
vedere al mortalitatii, desi aceasta este scazuta totusi ea este in crestere si este datorata mai
ales : accidente, crima, suicid, inec, cancer, consumul de alcool, droguri si problemele
emotionale.
- De la virsta de 11 ani pina la virsta de 21 ani toti adolescentii sint supusi unui control anual
medical de rutina.
- Parintii trebuie sa fie educati si sa aiba cunostinte suficiente privind etapa de viata prin care
trece copilul lor.
- Toti adolescentii trebuie testati annual pentru HTA, screening pentru hiperlipidemie.
- Adolescentele mai mari sau mai mici de 18 ani, active sexual vor fi testate anual pentru
cancer cervical prin metoda Papanicolau.
- Toti adolescentii trebuie intervievati anual asupra starii afective, problemelor scolare,
abuzului emotional,fizic sau sexual.
-Adolescentii ce provin dintr-o zona cu prevalenta crescuta pentru tuberculoza, vor fi testati
prin IDR la tuberculina.
- Evaluare fizica: inaltime, greutate, TA, tesut cutanat, existenta caracteristicilor sexuale
secundare, examen genital.
- Anamneza cu privire la: motivul pentru care se prezinta la medic, dieta, antecedente
medicale, chirurgicale si familiale, comportamente cu risc crescut( de exemplu expunerea
abuziva la raze ultraviolete), prezenta activitatii sexuale, practici sexuale, alegerea
partenerului, optiuni de contraceptie eventual prezenta bolilor transmisibile sexual si
consiliere genetica. Nu se omite anamneza cu privire la consumul de tutun, alcool sau alte
droguri, evaluarea conditiei fizice si a igienei inclusiv cea dentara.
- Evaluarea psihosociala: Relatii interpersonale/familiale, existenta abuzului sau a neglijarii,
identitatea sexuala, performantele scolare, tulburari de comportament(inclusiv existenta
depresiei cu tendinta suicidara), aspiratii personale.
- Profilul lipidic (cind exista obezitate, diabet zaharat, HTA sau factori
de risc familiali)
- Hemoglobinemie
- IDR la PPD
- Test HIV
- Titrul Ac antirubeola.
- Colesterolemie
- Profilul lipidic
- Glicemie
- Evaluare psihosociala: - mediul de lucru, satisfactie profesionala, conditii de stres sau alte
noxe.
Indicatii pentru controlul preventiv al adultilor cu virsta cuprinsa intre 40-65 ani
Anamneza: va cuprinde aceeasi abordare ca a persoanelor cu virsta cuprinsa intre 19-39 ani.
Nu se omite a se intreba pacientele daca urmeaza tratament de substitutie
hormonala(estrogeni) precum si forma de administrare. Foarte important este stabilirea unui
program de activitate fizica .
Examenele paraclinice:
• Hemoleucograma
• Colesterolemie
• Profilul lipidic
• Glicemie
• Determinarea TSH
• Mamografie
• Testul Papanicolau
• Sigmoidoscopia
• Testare HIV
• IDR la PPD
Controlul preventiv al pacientilor peste 65 ani nu difera fata de cel al persoanelor cu virsta
cuprinsa intre 40-65 ani aici intervenind probleme psihosociale mai accentuate date de
procesul fiziologic de imbatrinire si de eventuala existenta a bolilor degenerative mai ales
ateroscleroza cerebrala. Trebuie corectat indeosebi modul de viata sedentar(stabilirea unui
program de exercitii fizice si suplimentarea dietei cu calciu si vitamina D impreuna cu un
tratament de substitutie hormonala care sa intirzie aparitia osteoporozei la femeile aflate in
postmenopauza), combatuta hipercolesterolemia, controlul diabetului zaharatsi al HTA, si
controlat auzului si al acuitatii vizuale( pentru glaucom/cataracta).
Bolile cronice care necesita preventie sint acele boli care determina cea mai mare rata a
mortalitatii, si sint reprezentate de:
- suicidul
- ciroza
- crima
- boli renale
- alte cauze
In cotinuare voi prezenta preventia celor mai importante boli cu care se confrunta medicul de
familie.
Boala cardiovasculara
In jur de 4,6 milioane de americani au CHD. Exista tendinta actuala de aparitie a mortii prin
CHD la indivizi sub 65 de ani .Populatia alba este mult mai afectata decit cea neagra.
In ceea ce priveste tratamentul CHD un rol esential pe linga medicatie il are controlul
factorilor de risc sau a cauzei care produce CHD. Ereditatea, sexul, si imbatrinirea explica
aproximativ 50% din cazurile de moarte prin CHD. Ceilalti factori de risc modificabili prin
schimbarea stilului de viata sau prin tratament medicamentos justifica restul de moarte prin
CHD.
♦ Sexul: barbatii apartinind rasei albe sint mult mai afectatidecit femeile de aceeasi rasa.
Barbatii albi sufera mai curind de infarct miocardic si moarte subita pe cind femeile albe de
angina pectorala.
♦ Virsta: la barbat cu varsta mai mare de 45 ani riscul de aparitie a CHD creste.
♦ Fumatul de tigarete este cauza majora si bine cunoscuta a unor boli ce pot fi prevenite, de
aceea pacientii trebuie incurajati sa renunte la acest prost obicei. Fumatul plaseaza
individul in grupa pacientilor cu risc de a dezvolta si ulterior a muri prin CHD. Fumatul
omoara aproape tot atit de multi indivizi prin boli cardiovasculare cit prin cancer
bronhopulmonar. Eficacitatea programelor de stopare a fumatului variaza, si s-a constatat
ca 95% dintre fumatori reusesc acesta performanta prin vointa proprie. Pentru a ajuta
pacientul se pot folosi: plasture transdermic cu nicotina sau guma de mestecat cu nicotina.
♦ HTA(TA>140/90 gasita o data pe saptamina la aceasta valoare si cel putin doua saptamini
la rind) este un factor important care contribuie la cresterea riscului de a dezvolta CHD. In
S.U.A. exista mai mult de 40 milioane persoane hipertensive cu virsta cuprinsa intre 18-75
ani; incidenta acestei afectiuni creste cu virsta si depinde de rasa: negrii au un risc de
doua ori mai mare de a deveni hipertensivi decit albii; HTA conduce mai frecvent la negrii
la insuficienta cardiaca congestiva decit la rasa alba. HTA este mai frecvent legata de
virsta. Aproximativ 50% din populatia geriatrica este hipertensiva; dupa virsta de 50 ani
incidenta HTA creste la femei.
♦ Diabetul zaharat.
♦ Istoricul familial de CHD la virsta tinara este un bine cunoscut factor de risc.( de exemplu:
infarct miocardic sau moarte subita inainte de 55 ani la o ruda de gradul intii de sex
masculin, sau inainte de 65 ani la o ruda de gradul intii de sex feminin).
- In cazul pacientilor obezi mai ales cei cu depozit adipos in regiunea abdominala si
toracica li se va recomanda scaderea in greutate si limitarea consumului de grasimi
mai ales cel de acizi grasi saturati si colesterol.
- Renuntarea la fumat.
Consider necesar a expune mai jos examenele paraclinice care trebuie facute unui pacient
hipertensiv pentru a exclude din start HTA secundara(aceasta constituind preventie
secundara):
- hemograma
pacient cu risc crescut si se face evaluarea clinica si paraclinica, evaluarea cauzelor secundare
cind este cazul, a bolilor din familie si considerare influentei virstei, sexului, si a altor factori
pentru boala cardiaca.
Prevenirea fumatului sau stoparea lui este imperios necesara constituind al treilea factor
de risc al bolii cardiovasculare.
• Urmarirea nivelului glicemiei cu ajutorul HgA1c la fiecare 2- 3luni daca este posibil.
• Administrarea de hipoglicemiante orale in cazul in care glicemia nu scade sau chiar creste
in conditiile respectarii dietei.
• Nu se administreaza hipoglicemiante orale daca glicemia a jeun este mai mare sau egala
cu 250mg/dl.
• Daca glicemia postprandiala este sub 200mg/dl se tine exclusiv dieta fara agenti
hipoglicemianti( si control periodic).
Obezitatea este considerata o boala cronica la fel ca diabetul zaharat si HTA, si de aceea
este greu de tratat si are un mare risc de a recidiva, chiar dupa ce s-au obtinut scaderi
ponderale de mare succes. Marea majoritate a obezilor prezinta o obezitate primara prin
exces de aport caloric care depaseste necesitatile metabolismului bazal in conditii
normale. Rarele cazuri de obezitate secundara trebuie tratate in colaborare cu unul sau mai
multi specialisti. Medicul de familie se intilneste cel mai frecvent cu obezitati primare.
Obezitatea primara implica ca si cauze atit factori ereditari cit si factori de mediu.
Tratamentul obezitatii primare este greu de efectuat pe termen scurt. Indiferent de cauza
obezitatii, medicul de familie trebuie sa faca preventie primara persoanelor predispuse si
atunci cind obezitatea exista va propune: restrictie calorica, exercitiul fizic regulat si
sustinut si modificarea comportamentului alimentar(foarte important la indivizii cu
tulburari afective). Toate acesta masuri sint interdependente. Tratamentul farmacologic si
chirurgical este abordat de catre specialist eventual in colaborare cu medicul de familie. In
ciuda tuturor eforturilor pacientilor regulile de frustrare impuse de tratament exaspereaza
pacientul si citeodata si medicul; trebuie retinut ca indiferent de gradul pierderii ponderale
pacientul trebuie incurajat caci pierderi ponderale chiar minime au efect benefic in
scaderea morbiditatii.
In afara de cei 4 mari factori de risc ai bolii cardiovasculare preventia primara include
si masuri de promovare a exercitiului fizic precum si masuri de educatie sanitara a
populatiei astfel: exista date care demonstreaza un efect protector al exercitiului fizic
impotriva aparitiei CHD la persoanele care desfasoara activitate fizica regulata; chiar
numai plimbatul viguros aproximativ 30 de minute de trei ori pe saptamina are un
efect protector major de scadere a riscului coronarian, efect protector care este
independent de prezenta altor factori de risc pe care i-am amintit deja.
Boala cerebrovasculara
HTA cu valori mari implica riscul de accident vascular cerebral. Se stie ca HTA este una
dintre cauzele majore ale aterosclerozei mai ales cind se combina cu hiperlipidemia, si ca
este cel mai important factor de risc modificabil astfel incit scaderea valorilor tensionale la
limite normale are un rol benefic de preventie a AVC.
Fumatul de tigarete.
CHD, fibrilatia atriala, si diabetul zaharat sint toti, factori independenti demonstrati in
cresterea riscului de AVC.
Consumul de contraceptive orale, si in mod special mai ales de catre femeile care
fumeaza se asociaza cu risc crescut de AVC.
Preventia AVC:
fumat.
Preventia secundara: include screeningul pentru HTA care deja a fost prezentat, si care
trbuie facut regulat la barbati si femei cu virsta cuprinsa intre 16-64 de ani. Unii medici
recomanda ca la persoanele cu risc crescut sa se faca screening pentru stenoze carotidiene
prin examene noninvazive( de exemplu Doppler pe carotide) sau pur si simplu auscultarea
carotidelor pentru depistarea de sufluri de stenoza.
Cancerul
Reprezinta a doua mare cauza de mortalitate dupa bolile cardiovasculare. Aproximativ 50%
din cancere apar la persoane peste 65 de ani si sint reprezentate de: cancerul de plamini, de
sin, de colon si rect, de col uterin, si de prostata. Dintr factorii de risc cei mai importanti
pentru dezvoltarea cancerului, indiferent de localizarea acestuia este virsta avansata. Aceasta
se datoraza acumularii in timp a mutatiilor genetice critice, care culmineaza cu transformarea
neoplazica.
♦ Fumatul reprezinta factorul de risc major, si este probabil cel mai cunoscut exemplu de
expunere la un agent mutagen asociat cu aparitia cancerului pulmonar.
♦ Expunerea profesionala la azbest, radon, nichel, crom, sau alti agenti industriali mai ales
cind aceasta se asociaza cu fumatul. Cresterea riscului depinde si de durata sau tipul de
expunere.
♦ Poluarea aerului in zonele urbane a fost propus ca factor de risc, insa nu afost demonstrat
cu certitudine din cauza dificultatilor de masurare a poluarii.
♦ Iradierea: expunerea la radiatii a fost considerata agent mutagen exterior care creste riscul
aparitiei cancerului, insa aceasta expunere trebuie sa fie semnificativa pentru a fi luata in
discutie. Expunerea secundara in urma investigatiilor radiodiagnostice nu este asociata cu
un risc crescut de cancer.
♦ Istoricul familial: cele mai recente studii demonstreaza o scazuta asociere intre acest factor
de risc pe linie paterna si dezvoltarea cancerului.
♦ Graviditatea: Femeile care ramin gravide pentru prima oara dupa virsta de 30 de ani au
risc crescut pentru dezvoltarea acestui tip de cancer comparativ cu femeile care ramin
gravide sub virsta de 30 de ani. Aceasta este valabil numai in cazul in care sarcina este
dusa la termen si femeia naste; sarcinile terminate cu avort nu asigura protectie.
♦ Istoricul familial: de cancer de san, indiferent de natura sa creste riscul global de aparitie a
cancerului de san. Totusi, riscul nu creste semnificativ la femeile ale caror mame sau
surori au avut cancer de san dupa menopauza.
♦ Dieta: bogata in grasimi si proteine animale. Aceste date sint inca controversate, nefiind
evident daca o dieta bogata in grasimi reprezinta un factor de risc specific. Este cert insa
ca, ingestia crescuta de grasimi si proteine animale influenteaza endocrinologic pacienta
in sensul unei promovari a cresterii, dezvoltare sexuala, menarha la virsta mica si cresterea
perioadei reproducatoare a femeii care cu cit este mai lunga cu atit riscul de a dezvolta
cancer este mai mare. Consumul de alcool poate creste riscul de cancer insa nu exista
dovezi concludente.
♦ Lactatia: nu influenteaza incidenta cancerului de san, dar femeile nulipare si femeile care
nu au alaptat decit putin sau deloc au un risc mai mare de a dezvolta cancer de san
comparativ cu femeile multipare.
♦ Radiatiile: expunerea la radiatiile ionizante mai ales in adolescenta creste riscul dezvoltarii
cancerului, aceasta depinzind de doza.
♦ Alte cauze: dezvoltarea cancerului de san este de asemeni asociata cu: statusul
socioeconomic ridicat, varsta peste 40 de ani, si instalarea timpurie a menarhei.
♦ Mamografia care poate ajuta la diferentierea unei forme benigne de o forma maligna,
inainte de a deveni palpabila si care poate fi potential curabila. Totusi 10-20% din cancere
nu se vizualizeaza prin mamografie, astfel incit devine necesara autopalparea lunara care
se poate dovedi afi de un real folos. Mamografia se efectueaza la 2-3 ani pentru femeile cu
virsta intre 40-50 de ani, anual pentru femeile cu virsta peste 50 de ani, si mai frecvent
daca este nevoie la femeile care se incadreaza in grupa cu risc crescut.
Cancerul de col uterin: acest tip de cancer este considerat o afectiune pentru care exista intr-
adevar posibilitatea unei preventii eficiente, deoarece acesta prezinta un stadiu preinvaziv de
lunga durata si care poate fi tratat precum si datorita existentei screeningului pentru citologia
cervicala.
Factorii de risc:
♦ Activitatea sexuala: partenerii sexuali multipli si existenta actuala sau trecuta a bolilor cu
transmitere sexuala, ca: herpesul, sifilisul, gonoreea creste riscul pentru neoplazia
cervicala. Nu este inca clar daca acesti factori actioneaza separat sau prin acelasi mecnism
fiziopatologic.
♦ Virsta primului contact sexual: Femeile care si-au inceput viata sexuala la o virsta mai
tinara de 20 de ani au un risc de doua pina la trei ori mai mare de a dezvolta cancer
cervical decit cele cu debut mai tardiv al vietii sexuale, chiar daca nu au mai avut si alti
parteneri sexuali dupa aceea; acest fapt pare legat de expunerea timpurie la papilomavirus
uman.
♦ Factori etnici si rasiali: negrii si hispanicii au un risc crescut de a dezvolta acest cancer.
♦ Factori socioeconomici: s-a demonstrat ca acest tip de localizare este in legatura cu igiena
sexuala la barbat, si ca femeile casatorite cu barbati carora li s-a practicat circumcizie din
motive religioase sau alte motive(de exemplu femeile evreice) dezvolta foarte rar sau
deloc neoplasm cervical.
Detinute si prostituate
Cu avorturi in antecedente
Factorii de risc:
♦ Dieta: rolul dietei in prevenirea acestui tip de cancer este cert, insa incomplet explicat. In
multe studii s-a demonstrat ca deficienta de fibre asociata cu un continut crescut de
grasimi in alimentatie se coreleaza cu dezvoltarea cancerului colorectal.
Preventie si screening:
Ultima afectiune cronica care merita a i se acorda o atentie speciala in cadrul preventiei este
boala renala:
Factorii de risc:
Agresiunile imune, in special infectiile streptococice care reprezinta cauza cea mai
frecventa de glomerulonefrita.
Este discutat dar nu este cert daca expunerea profesionala la anumiti solventi industriali si
benzina ar avea un rol favorizant in dezvoltarea bolii renale.
Rasa: barbatii negrii au un risc crescut de a dezvolta boala renala, si in mod particular
nefropatie hipertensiva.
Sexul: barbatii sint cu 20-30% mai afectati decit femeile de a dezvolta boala.
- Dializa si transplantul renal sint singurele metode care se mai pot aplica si
care mai pot fi eficiente in stadiul de insuficienta renala cronica.
Difteria este o boala rara datorita faptului ca imunizarea este obligatorie. Cazurile care
apar, sint datorate lipsei sau a unei inadecvate imunizari. Imunizarea nu elimina
prezenta bacilului Corynebacterium diphtheriae din nazofaringe si de pe piele. Analiza
serica demonstreaza ca multi adulti nu sint protejati impotriva difteriei. Difteria poate
sa nu induca imunitate deoarece anumite particule care determina boala sint
nontoxicogene. Imunizarea activa trebuie efectuata imediat dupa insanatosire.
specifici) şi instrumentali.