 contabilitate financiara, care cuprinde in obiectul sau evaluarea si

inregistrarea cheltuielilor grupate in functie de natura activitatilor (de

exploatare, financiara, exceptionala) si de natura resurselor utilizate
(cheltuieli cu materii prime, materiale, de personal, servicii primite,
amortizari).

 contabilitatea de gestiune, care cuprinde in obiectul sau contabilizarea

cheltuielilor grupate dupa destinatia si functia lor pe feluri de produse,
lucrari si servicii.

La organizarea cntabilitatii financiare a cheltuielilor se tine seama de unele din principiile de

organizare a contabilitatii, si anume:

 potrivit principiului independentei exercitiului, toate operatiile care

determina cheltuieli sunt inregistrate in contabilitate in momentul producerii
lor, fara a se tine seama de data platii lor. Reflectarea cheltuielilor in faza de
angajare si consum face din contabilitatea financiara o contabilitate de
angajamente;

 principiul prudentei impune inregistrarea cheltuielilor cu amortizarile si

provizioanele, indiferent de existenta unor rezultate financiare favorabile;
uz471x2157gzzr

 principiul noncompensarii interzice efectuarea de compensari intre cheltuieli

si venituri, inregistrate la conturi de rezultate diferite.

Cheltuielile reflectate in contabilitatea financiara pot fi grupate in functie de momentul

angajarii lor astfel:

a. Cheltuieli constatate in momentul platii lor, care se inregistreaza in

corespondenta cu conturile de trezorerie.

b. Cheltuieli angajate cu plata ulterioara, motiv pentru care se inregistreaza in

corespondenta cu conturile de terti.

c. Cheltuieli contabile calculate pentru a estima deprecierile definitive sau

latente, fara a angaja o plata, reprezentate de amortizari si provizioane.

CHELTUIELILE DE EXPLOATARE cuprind:

 cheltuieli privind consumurile de materii prime, materiale auxiliare,
combustibili, ambalaje, piese de schimb, seminte si materiale de plantat,
furaje si alte materiale consumabile, costul de achizitie al obiectelor de
inventar consumate, costul de achizitie al materialelor nestocate , trecute
direct asupra cheltuielilor, costul de achizitie al energiei si apei consumate,
costul de achizitie al animalelor si pasarilor si costul marfurilor vandute;

 cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti: intretinere si reparatii,

redevente, locatii de gestiune si chirii, studii si cercetari, inclusiv sumele
platite pentru contractele de cercetare, cheltuieli cu alte servicii executate de
terti (colaboratori, comisioane , onorarii, cheltuieli de protocol, reclama,
publicitate, transportul de bunuri si persoane, deplasari, detasari si
transferari, posta si taxe de telecomunicatii, servicii bancare si altele);

 cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate suportate de

unitatea patrimoniala ca: impozitul pe cladiri, alte impozite, taxe si
varsaminte asimilate (taxa pentru folosirea terenurilor, taxa asupra
mijloacelor de transport si altele);

 cheltuieli cu personalul ca: salariile si alte drepturi de personal, asigurarile si

protectia sociala, contributia unitatii la asigurarile sociale si pentru ajutorul
de somaj, cheltuieli cu pregatirea si perfectionarea profesionala si alte
cheltuieli cu personalul suportate de unitatea patrimoniala;

 alte cheltuieli de exploatare, cum ar fi pierderile din creante si alte cheltuieli

de exploatare.

60 “Cheltuieli cu materii prime, materiale si marfuri”

61 “Cheltuieli cu lucrari si servicii executate de terti”

62 “Cheltuieli cu alte servicii executate de terti”

63 “Cheltuieli cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”

64 “Cheltuieli cu personalul”

65 “Alte cheltuieli de exploatare”

 
 cap. I Contabilitatea cheltuielior cu materiile prime, materiale si marfuri

Din categoria cheltuielilor cu materiile prime, materiale si marfuri fac parte mai multe
elemente de cheltuieli materiale, primare care privesc activitatea de exploatare a unitatii.

Ele se cuprind la conturile din grupa 60 “Cheltuieli cu materii

prime, materiale si marfuri”.

1.1 Cheltuieli cu materii prime

Se considera materii prime acele sortimente destinate consumului productiv care

constituie substanta produselor finite.

Cheltuieli cu materii prime sunt formate din:

 pretul de inregistrare al materiilor prime date in consum ;

 pretul de inregistrare al materiilor prime constatate lipsa la inventariere;

 diferentele de pret aferente materiilor prime date in consum sau constatate

lipsa la inventariere.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materii prime se realizeaza cu ajutorul contului

601 “Cheltuieli cu materii prime” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu materiile prime date in consum sau constatate lipsa la

inventariere;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

 Operatiile pivitoare la contul 601 “Cheltuieli cu materii prime” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:

601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

date in consum

601 = 301 suma => Valoarea la pret de inregistrare a materiilor prime

constatate lipsa la inventariere

601 = 308 suma => Diferentele de pret aferente materiilor prime date

in consum sau constatate lipsa la inventariere

121 = 601 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.2 Cheltuieli cu materiale consumabile

Se considera materiale consumabile acele materiale care se folosesc in procesul de productie

alaturi de materiile prime si care, de regula, nu se regasesc in substanta produsului finit.

Sunt formate din aceleasi componente mentionate la cheltuieli cu materii prime.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu materiale consumabile se realizeaza cu ajutorul contului

602 “Cheltuieli cu materiale consumabile”

Unitatile mari folosesc conturile de grad II formate din detalierea contului 602 “Cheltuieli cu
materiale consumabile”, si anume:

6021 “Cheltuieli cu materiale auxiliare”

6022 “Cheltuieli cu combustibilii”

6023 “Cheltuieli privind materialele pentru ambalat”

6024 “Cheltuieli privind piesele de schimb”

6025 “Cheltuieli privind semintele si materialele de plantat”

6026 “Cheltuieli privind furajele”

6028 “Cheltuieli privind alte materiale consumabile”

 Conturile 6021-6028 pot fi caracterizate astfel:

 dupa continutul economic sunt conturi de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila sunt asimilate conturilor de activ;

 se debiteaza cu materialele consumabile date in consum sau constatate lipsa

la inventariere;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la conturile 6021-6028 pot fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile date in

consum

6021-6028 = 3021-3028 suma => Valoarea la pret de inregistrare a

materialelor consumabile constatate

lipsa la inventariere

6021-6028 = 308 suma => Diferentele de pret aferente

materialelor consumabile date in

consum sau constatate lipsa la

inventariere

121 = 6021-6028 suma => Transferul cheltuielilor colectate la

sfarsitul perioadei asupra contului de

profit si pierdere.

1.3 Cheltuieli privind obiectele de inventar

 Obiectele de inventar (de mica valoare sau scurta durata) fac parte din categoria
stocurilor cumparate, fiind evaluate la cost de achizitie.

Obiectele de inventar se dau in consum pe baza de bon de consum.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind obiectele de inventar se realizeaza cu

ajutorul contului 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea pretului de achizitie a obiectului de inventar;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 603 “Cheltuieli privind obiectele de inventar” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:

603 = 303 suma => Darea in consum a obiectelor de inventar 121 = 603 suma => Transferul
cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.4 Cheltuieli privind materialele nestocate

Materialele nestocate sunt acele materiale consumabile, nestocate de unitatea economica, care nu
trec printr-un cont de gestiune (de stocuri) si care se inregistreaza pe masura aprovizionarii lor
asupra cheltuielilor de exploatare (de exemplu imprimatele). 

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind materialele nestocate se realizeaza cu

ajutorul contului 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

  dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu materialele nestocabile aprovizionate de la furnizori;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 604 “Cheltuieli privind materialele nestocate” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:

604 = 401 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate, cu

facturi de la furnizori

604 = 408 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

fara facturi de la furnizori

604 = 471 suma => Valoarea materialelor nestocate aprovizionate,

cu facturi, de la furnizori, in cazul cand acestea au

fost considerate anterior cheltuieli anticipate

121 = 604 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.5 Cheltuieli privind energia si apa

Consumurile de energie si apa, indiferent de destinatia lor, pe masura livrarii acestora de

catre furnizori se inregistreaza ca o cheltuiala de exploatare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind energia si apa se realizeaza cu ajutorul

contului 605 “Cheltuieli privind energia si apa” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

  se debiteaza cu valoarea consumului de energie si apa;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 605 “Cheltuieli privind energia si apa” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:

605 = 401 suma => Valoarea consumurilor de energie si apa facturate

de furnizori

605 = 408 suma => Valoarea consumurilor de energie si apa pentru

care nu s-a primit factura furnizorilor

605 = 471 suma => Valoarea consumurilor de energie si apa

facturate de furnizori, inregistrate anterior la

cheltuieli anticipate, ce apartin perioadei curente

121 = 605 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.6 Cheltuieli cu animale si pasari

Sunt considerate cheltuieli cu animalele si pasari valoarea animalelor si pasarilor

achizitionate din afara unitatii, vandute sau constatate lipsa la inventariere.

Animalele si pasarile vandute, care provin din productia proprie, nu se trec asupra
cheltuielilor, ele diminuand veniturile din productia stocata.

De asemenea, animalele si pasarile care se vand ca marfuri, rezultate, de regula, dupa

sacrificare, se trec mai intai asupra contului de marfuri si apoi se vand ca atare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu animalele si pasarile se realizeaza cu ajutorul contului

606 “Cheltuieli animalele si pasarile” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

  dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea animalelor si pasarilor vandute sau constatate lipsa

la inventariere ;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 606 “Cheltuieli cu animale si pasari” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

606 = 361 suma => Valoarea la pret de inregistrare a animalelor si

pasarilor, provenite din afara unitatii, vandute

606 = 361 suma => Valoarea la pret de inregistrare a animalelor si

pasarilor, provenite din afara unitatii, constatate

lipsa la inventariere

606 = 368 suma => Diferentele de pret aferente animalelor si

pasarilor provenite din afara unitatii, vandute sau

constatate lipsa la inventariere

121 = 606 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.7 Cheltuieli privind marfurile

Asemenea cheltuieli apar numai la unitatile care vand marfuri cu ridicata sau cu
amanuntul.

Sunt formate din pretul de cumparare al marfurilor vandute sau constatate lipsa la
inventariere.

 
 Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind marfurile se realizeaza cu ajutorul contului 607
“Cheltuieli privind marfurile” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea marfurilor vandute sau constatate lipsa la

inventariere ;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 607 “Cheltuieli privind marfurile” pot fi reflectate in contabilitatea
sintetica astfel:

607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor vandute

607 = 371 suma => Valoarea la cost de achizitie a marfurilor

constatate lipsa la inventariere

121 = 607 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

1.8 Cheltuieli privind ambalajele

Fac parte din cheltuieli privind ambalajele:

 ambalaje care circula in sistemul de vanzare-cumparare ce se vand ori apar

ca lipsuri la inventariere;

 ambalaje care circula in sistem de restituire ce nu se pot restitui furnizorilor.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind ambalajele se realizeaza cu ajutorul contului

608 “Cheltuieli privind ambalajele” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

  dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu ambalajele care circula in sistem de vanzare-cumparare, ce

se vand ori se constatate lipsa la inventariere precum si cu ambalajele care
circula in sistem de restituire ce nu sunt restituite furnizorilor;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 608 “Cheltuieli privind ambalajele” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

608 = 381 suma => Valoarea la pret de inregistrare a ambalajelor care

circula in sistem de vanzare-cumparare, vandute sau

constatate lipsa la inventariere;

608 = 388 suma => Diferentele de pret aferente ambalajelor care

circula in sistem de vanzare-cumparare, vandute sau

constatate lipsa la inventariere;

608 = 409 suma => Valoarea ambalajelor care circula in sistem de

restituire, nerestituite furnizorilor;

121 = 608 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. II Contabilitatea cheltuielilor cu lucrarile si serviciile executate de terti

In structura serviciilor generale prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt
nemijlocit ocazionate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic cum sunt:
intretineri si reparatii, redevente, locatii de gestiune, chirii, prime de asigurare, studii si cercetari.

Asemenea cheltuieli sunt reflectate in conturi sintetice de gradul I ce fac parte din grupa 61
“Cheltuieli cu lucrarile si serviciile executate de terti”.

 
 2.1 Cheltuieli de intretinere si reparatii

Intretinerile si reparatiile efectuate de terti fac obiectul unei categorii aparte de cheltuieli
a carei contabilitate sintetica se realizeaza cu ajutorul contului: 611 “Cheltuieli de intretinere si
reparatii” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii executate de

terti;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 611 “Cheltuieli de intretinere si reparatii” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

611 = 401 suma => Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii

executate de terti, facturate

611 = 408 suma => Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii

executate de terti, nefacturate

611 = 471 suma => Valoarea lucrarilor de intretinere si reparatii

executate de terti, facturate, considerate anterior

cheltuieli anticipate si trecute asupra cheltuielilor

perioadei

121 = 611 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

2.2 Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

Redeventele reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica care a preluat in
concesiune imobilizari pentru a le exploata in scopuri productive. 

Locatiile de gestiune reprezinta o modalitate de preluare pentru exploatare de spatii productive

pe o perioada limitata de timp, pe baza de contracte de locatie. Unitatea care a preluat spatii
productive in locatii de gestiune, numita locatar, datoreaza unitatii care a predat activele
respective sub aceasta forma, taxe lunare care se vor considera cheltuieli de exploatare.

Chiriile reprezinta obligatii de plata datorate de o unitate economica pentru folosirea unor
imobilizari ce sunt proprietatea altora si care sunt inchiriate pe timp determinat pentru a putea fi
exploatate in diferite scopuri.

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 612 “Cheltuieli

redeventele, locatiile de gestiune si chiriile” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu cheltuielile cu redeventele, locatiile de gestiune si chiriile

datorate sau platite;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 612 “Cheltuieli redeventele, locatiile de gestiune si chiriile” pot fi
reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

612 = 401 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, facturate

612 = 408 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, pentru care nu s-au intocmit facturi

612 = 471 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, facturate, inregistrate anterior ca si

cheltuieli inregistrate in avans

612 = 5121 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, achitate prin banca

612 = 5311 suma => Cheltuieli cu redeventele, locatiile de gestiune si

chiriile datorate, achitate prin casierie

121 = 612 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

2.3 Cheltuieli cu primele de asigurare

Primele de asigurare se datoreaza diferitelor societati de asigurare pentru asigurarea unor

bunuri ale unitatii economice pe baza de contracte de asigurare.

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 613 “Cheltuieli

cu primele de asigurare” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea primelor de asigurare datorate sau achitate confom

contractelor de asigurare;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 613 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

613 = 401 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate

613 = 408 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, pentru care

nu s-au intocmit facturi

613 = 471 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, facturate,

considerate anterior cheltuieli anticipate

613 = 5121 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate,achitate

prin banca

613 = 5311 suma => Valoarea primelor de asigurare, datorate, achitate in

numerar

121 = 613 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

2.4 Cheltuieli cu studiile si cercetarile

Se considera cheltuieli cu studiile si cercetarile acele actiuni care se fac pentru interesul
general al productiei si marketingului productiei fabricate si comercializate, de catre terti.

De mentionat ca acele cheltuieli ce se refera la cercetari aplicative se considera

necorporale si se inregistreza in contabilitate ca atare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu studiile si cercetarile se realizeaza cu ajutorul

contului 614 “Cheltuieli cu studiile si cercetarile” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea studiilor si cercetarilor de interes general executate

de terti;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 614 “Cheltuieli cu studiile si cercetarile” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

614 = 401 suma => Valoarea studiilor si cercetarilor executate de terti,

facturate
614 = 408 suma => Valoarea studiilor si cercetarilor executate de terti,

pentru care nu s-au intocmit facturi

614 = 471 suma => Valoarea studiilor si cercetarilor executate de terti,

facturate, considerate anterior cheltuieli anticipate

121 = 614 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. III Contabilitatea cheltuielilor cu alte servicii executate de terti

In structura altor servicii prestate de terti se cuprind acele lucrari si servicii care sunt
indirect legate de desfasurarea activitatii de ansamblu a unui agent economic. Cheltuielile
generate de asemenea lucrari si servicii sunt reflectate in conturile din grupa 62 “Cheltuieli cu
alte servicii executate de terti”.

3.1 Cheltuieli cu colaboratorii

Cheltuielile cu colaboratorii sunt reprezentate de sumele datorate

colaboratorilor externi pentru prestarile efectuate unitatii economice.

Din remuneratiile datorate se retine impozitul cuvenit calculat ca impozit pe salarii, care
se inregistreaza ca o retinere din sumele brute calculate.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu colaboratorii externi se realizeaza cu ajutorul

contului 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu sumele datorate colaboratorilor externi pentru prestatiile

efectuate;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 621 “Cheltuieli cu colaboratorii” pot fi reflectate in contabilitatea
sintetica astfel:

621 = 401 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru

prestatiile efectuate

621 = 471 suma => Sumele datorate colaboratorilor externi pentru

prestatiile efectuate, sume trecute anterior in

categoria cheltuielilor anticipate

121 = 621 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.2 Cheltuieli privind comisioanele si onorariile

In categoria cheltuielilor cu comisioanele si onorariile se cuprind: comisioane datorate

pentru cumpararea sau vanzarea titlurilor de valoare imobilizate, comisioane datorate pentru
cumpararea sau vanzarea titlurilor de plasament, comisioane de intermediere, onorarii de
conciliere, onorarii de contencios, expertize de specilalitate si alte cheltuieli similare.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor privind comisioanele si onorariile se realizeaza cu

ajutorul contului 622 “Cheltuieli privind comisioanele si onorariile” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu sumele datorate privind comisioanele si onorariile;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 622 “Cheltuieli privind comisioanele si onorariile” pot fi reflectate
in contabilitatea sintetica astfel:
622 = 401 suma => Sumele datorate privind comisioanele si onorariile,

facturate

622 = 408 suma => Sumele datorate privind comisioanele si onorariile,

pentru care nu s-au intocmit facturi

622 = 471 suma => Sumele datorate privind comisioanele si onorariile,

facturate, trecute anterior in categoria cheltuielilor

anticipate

121 = 622 suma => Transferul cheltuielilor colectate, la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.3 Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate

Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate se considera deductibile sub aspect fiscal intr-un
anumit procent din profitul brut al agentilor economici, prevazut anual in Legea de aprobare a
bugetului.

Peste acest procent cheltuielile in cauza sunt considerate nedeductibile sub aspect fiscal, deci
supuse impozitului pe profit.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor de protocol, reclama si publicitate se realizeaza cu

ajutorul contului 623 “Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu cheltuielile datorate sau achitate care privesc actiunile de

protocol, reclama si publicitate;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

 
Operatiile pivitoare la contul 623 “Cheltuieli de protocol, reclama si publicitate” pot fi reflectate
in contabilitatea sintetica astfel:

623 = 401 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate, facturate

623 = 408 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate, pentru care

nu s-au intocmit inca facturi

623 = 5121 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate,achitate direct prin

banca

623 = 5311 suma => Valoarea sumelor datorate tertilor pentru actiuni de

protocol, reclama si publicitate, achitate prin caserie

121 = 623 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.4 Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal

In categoria cheltuielilor cu transportul de bunuri si personal se cuprind acele prestatii efectuate

de terti pentru transportul produselor fabricate, transportul marfurilor vandute, transportul altor
bunuri si transporturi colective de persoane la si de la locul de munca.

Nu se cuprind in aceasta categorie cheltuieli privind cumpararea de materii prime si materiale,

care fac parte din costul lor de achizitie si se inregistreaza la conturile corespunzatoare de
stocuri.

In cazul in care cheltuielile cu transportul marfurilor aprovizionate se cuprind aici, trebuie ca la

sfarsitul lunii in cauza aferente stocului de marfuri sa fie trecute temporar asupra marfurilor in
stoc, pentru a nu denatura rezultatul financiar al perioadei.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu transportul de bunuri si de personal se realizeaza cu

ajutorul contului 624 “Cheltuieli cu transportul de bunuri si de personal” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

  dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu cheltuielile aferente transportului de bunuri precum si pentru

transportul colectiv de personal;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 624 “Cheltuieli cu primele de asigurare” pot fi reflectate in

contabilitatea sintetica astfel:

624 = 401 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

facturate de catre terti

624 = 408 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

pentru care nu s-au intocmit facturi

624 = 471 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

facturate de catre terti, trecute anterior asupra

cheltuielilor anticipate

624 = 5121 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

achitate direct prin banca

624 = 5311 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

achitate prin caserie

624 = 542 suma => Valoarea transporturilor de bunuri si de personal,

achitate din avansuri de trezorerie

121 = 624 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

 3.5 Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari

Fac parte din aceasta categorie urmatoarele cheltuieli:

 deplasari in interes de serviciu: diurna, cazare, transport;

 detasari pe perioade limitate de timp in interes de serviciu pentru care se

platesc diurne, cazare, transport;

 drepturile cuvenite angajatilor si familiilor acestora transferati sau mutati

impreuna cu unitatea in alta localitate.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor cu deplasari, detasari si transferari se realizeaza cu

ajutorul contului 625 “Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu sumele datorate sau achitate, reprezentand cheltuieli cu

deplasari, detasari si transferari;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 625 “Cheltuieli cu deplasari, detasari si transferari” pot fi reflectate
in contabilitatea sintetica astfel:

625 = 401 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) facturate

625 = 408 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) pentru

care nu s-au intocmit facturi

625 = 471 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) facturate,

care au fost trecute anterior asupra cheltuielilor

anticipate

625 = 5121 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) achitate

direct prin banca

625 = 5311, suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

5314 detasari si transferari (inclusiv transportul) facturate

achitate prin caserie

625 = 542 suma => Sumele datorate reprezentand cheltuieli cu deplasari,

detasari si transferari (inclusiv transportul) decontate

din avansuri de trezorerie

121 = 625 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.6 Cheltiueli postale si taxe de telecomunicatii

Sunt considerate cheltuieli postale si de telecomunicatii acele cheltuieli de posta, telegraf,

interfon, radio, televizor etc care se fac in interesul general al unitatii.

Contabilitatea sintetica a cheltuielilor postale si de telecomunicatii se realizeaza cu ajutorul

contului 626 “Cheltuieli postale si de telecomunicatii” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea serviciilor postale si a taxelor de telecomunicatii

datorate sau achitate;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;
  nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 626 “Cheltuieli postale si taxe de telcomunicatii” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:

626 = 401 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, facturate

626 = 408 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate pentru care nu s-au intocmit

inca facturi

626 = 471 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, facturate, considerate

anterior cheltuielilor anticipate

626 = 5121 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, achitate direct prin banca

626 = 5311 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, achitate prin caserie

626 = 542 suma => Valoarea serviciilor postale si a taxelor de

telecomunicatii datorate, achitate din avansuri de

trezorerie

121 = 626 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.7 Cheltuieli cu serviciile bancare si assimilate

Se considera servicii bancare acele servicii prestate de banci care nu au un caracter de cheltuieli
financiare si care se concretizeaza in :
  comisioane bancare pentru efectuarea operatiilor de decontare din conturile
bancare;

 cheltuieli pentru procurarea de titluri prin intermediul bancilor;

 comisioane si cheltuieli pentru emisiuni de imprumuturi;

 cheltuieli pe efecte de comert;

 alte cheltuieli si comisioane pentru prestari de servicii.

Aceste cheltuieli fac obiectul contului: 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate”
care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu valoarea serviciilor bancare si asimilate platite;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 627 “Cheltuieli cu serviciile bancare si asimilate” pot fi reflectate in
contabilitatea sintetica astfel:

627 = 471 suma => Valoarea serviciilor bancare si assimilate platite,

trecute anterior asupra cheltuielilor anticipate

627 = 5121, suma => Valoarea serviciilor bancare si asimilate, decontate

5124 direct prin banca

627 = 5311, suma => Valoarea serviciilor bancare si asimilate,

5314 achitate prin casieria unitatii

121 = 627 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

3.8 Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti

Acele servicii de terti care sunt indirect legate de desfasurarea activitatii unitatii ce nu pot fi
delimitate pe conturile 621-627, se considera alte cheltuieli cu serviciile executate de terti si se
inregistreaza in contul: 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu sumele datorate sau achitate pentru alte servicii executate de

terti;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 628 “Alte cheltuieli cu serviciile executate de terti” pot fi reflectate
in contabilitatea sintetica astfel:

628 = 401 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate si

facturate de terti

628 = 408 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate, dar

nefacturate inca de terti

628 = 471 suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate si

facturate de terti, considerate anterior cheltuieli

anticipate
628 = 5121, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,

5124 achitate direct din conturile bancare

628 = 5311, suma => Sumele datorate pentru alte servicii executate,

5314 achitate prin casieria unitatii

121 = 628 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. IV Contabilitatea cheltuielilor cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate

Contabilitatea acestor cheltuieli este structurata pe feluri de impozite, taxe si varsaminte

asimilate si se realizeaza cu ajutorul conturilor ce fac obiectul grupei de conturi 63 “Cheltuieli
cu impozitele, taxele si varsamintele asimilate”.

4.1 Cheltuielile cu impozitul pe salarii

In legislatia financiara a Romaniei impozitul pe salarii achitat de agentii economici poate

fi grupat astfel:

 Impozit pe salariile cuvenite personalului si colaboratorilor externi care se

retine si se deconteaza cu bugetul statului din drepturile brute cuvenite
acestora. Deoarece drepturile brute pentru salarii se inregistreaza ca atare in
conturi de cheltuieli distinct, retinerile de impozit pe salarii nu se mai
inregistreaza ca si cheltuieli.

 Impozitul suplimentar datorat statului ce nu se retine din drepturile salariale,

ci se suporta de unitatea economica ca o cheltuiala.

In prezent un asemenea impozit nu se mai practica la nivelul agentilor economici,

deci contul 631 “Cheltuieli cu impozitul pe salarii” prevazut in planul de conturi a
ramas fara obiect.

 
 4.2 Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate

Sunt considerate cheltuieli urmatoarele impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate

bugetului statului sau altor organisme publice:

a. Prorata din taxa pe valoare adaugata deductibila devenita nedeductibila. Se

refera la suportarea pe cheltuieli a TVA deductibila aferenta produselor,
lucrarilor si serviciilor scutite de impozitare. Se calculeaza ca diferenta intre
TVA deductibila inregistrata in contabilitate pentru cumpararile de marfuri,
bunuri si servicii si TVA ce se deduce efectiv, tinand seama de operatiile
scutite de TVA. O asemenea diferenta se suporta de unitate ca o cheltuiala;

b. Taxa pe valoare adaugata colectata, aferenta bunurilor si serviciilor folosite

in scop personal sau predate cu titlu gratuit, cea aferenta lipsurilor peste
normele legale, precum si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate
salariatiilor sub forma avantajelor in natura;

c. Impozite, taxe si varsaminte asimilate, datorate bugetului statului ca:

diferente de pret la gaze si titei obtinute din productia interna, impozitul pe
cladiri, impozitul pe terenuri, taxa pentru folosirea terenurilor proprietate de
stat etc;

d. Datorii si varsaminte de efectuat, conform prevederilor legale, catre alte

organisme publice cum ar fi: contributia la constituirea fondului special
pentru cercetare-dezvoltare, fondul special pentru ajutorarea persoanelor
handicapate, fondul de asigurari sociale a taranimii etc.

Contabilitatea sintetica a acestor cheltuieli se realizeaza cu ajutorul contului 635 “Cheltuieli

cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” care:

 dupa continutul economic este un cont de cheltuieli de exploatare;

 dupa functia contabila este asimilat conturilor de activ;

 se debiteaza cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate datorate bugetului

de stat sau altor organisme publice;

 se crediteaza la sfarsitul perioadei prin trecerea cheltuielilor asupra

rezultatului exercitiului;

 nu prezinta sold la finele perioadei.

Operatiile pivitoare la contul 635 “Cheltuieli cu alte impozite, taxe si varsaminte asimilate ” pot
fi reflectate in contabilitatea sintetica astfel:

635 = 4426 suma => Prorata din TVA deductibila, devenita nedeductibila

635 = 4427 suma => TVA colectata aferenta bunurilor si serviciilor

folosite in scop personal sau predate cu titlu gratuit,

cea aferenta lipsurilor peste normele legale precum

si cea aferenta bunurilor si serviciilor acordate

salariatilor sub forma avantajelor in natura

635 = 446 suma => Decontari cu bugetul statului privind impozite, taxe

si varsaminte asimilate

635 = 447 suma => Datoriile si varsamintele de efectuat, conform

prevederilor legale, catre alte organisme publice

121 = 635 suma => Transferul cheltuielilor colectate la sfarsitul

perioadei asupra contului de profit si pierdere.

cap. V Contabilitatea cheltuielilor cu personalul

Pentru munca prestata de catre personalul angajat, unitatile economice datoreaza acestuia
salarii. Ele se negociaza si se prevad in contractele de munca incheiate cu salariatii. Pe langa
salariile cuvenite se mai platesc salariatilor prime sau sporuri de diferite feluri.

Toate datoriile catre personal se stabilesc lunar si reprezinta pentru unitatile economice
cheltuieli de personal ale exercitiului financiar in curs.

Pe langa salarii, unitatile economice calculeaza si datoreaza statului si altor organisme

sociale diferite impozite si taxe, care pot fi considerate cheltuieli patronale asupra salariilor.

Cheltuielile cu personalul fac obiectul grupei de conturi 64 “Cheltuieli cu personalul”.

In cadrul acesteia functioneaza conturi cu ajutorul carora se inregistreaza salarii personalului sau
cheltuielile cu asigurarile si protectia sociala.

 
 

5.1 Cheltuieli cu remuneratiile personalului

Cheltuielile cu remuneratiile personalului sunt formate din salarii si alte drept