Universitatea "Al. I.

Cuza" Ia³i
Facultatea de Matematic 

Introducere în LATEX

- Notiµe de laborator -

[Iulian Stoleriu]

14 mai 2010
 Introducere în LATEX

1 Laborator 1
[Dr. Iulian Stoleriu ]

Introducere

• TEX este un program de redactare a textelor ³i a formulelor matematice. A fost creat de

Donald E. Knuth prin anii 1970, prima versiune ap rând prin 1982. Este un program
renumit prin faptul c  este foarte stabil pe diverse platforme ³i bug-free. Versiunile
TEX sunt aproxim ri ale num rului π , ultima versiune ind 3.1415926.

• LATEX este un pachet de macros contruit pentru TEX ce aduce noi îmbun t µiri în ce
prive³te calitatea ³i u³urinµa de redactare, cât ³i o a³are profesional .

• LATEX a fost introdus de Leslie Lamport în 1984 ³i a devenit o metod  dominant  de

utilizate a programului TEX.

• Versiunea curent  ³i cea mai utilizat  este LATEX 2ε , ap rut  pentru prima oar  în
1994, conceput  ³i actualizat  de o echip  de voluntari (Johannes L. Braams, David
P. Carlisle, Alan Jerey, Frank Mittelbach, Chris Rowley ³i Rainer Schöpf).

• Din 2010, a ap rut versiunea LATEX3, ce aduce îmbun t µiri la sintax , interfaµ , acces
u³or la fonturi arbitrare, o nou  documentaµie.

• LATEX este gratuit ³i este disponibil în majoritatea sistemelor de operare (Unix, Win-
dows, Mac OS etc.)
• Scientic Word e un sistem WYSIWYG (What You See Is What You Get) ce are la
baz  LATEX pentru Windows.

• LyX e un sistem WYSIWYG pentru Linux, Unix, Mac OS X ³i MS.

De ce avem nevoie pentru a produce un document cu LATEX?

- un editor (e.g., TEXmaker sau emacs pt Linux or Mac OS, Notepad and WinEdt pentru
Windows).
 - o colecµie de arhive - e.g. MiKTeX (http://www.miktek.org) pentru Windows sau
TeX-live pentru Unix\ Linux;

- un editor pentru *.dvi sau *.pdf (eventual, Ghostscript, Ghostview sau/³i Adobe Ac-
robat reader, pentru a vedea sau imprima rezultatul nal.) De regula, ele sunt incluse
în editor.

De ce LATEX ³i nu Word?
(i) scrierea formulelor matematice cu LATEX este mult u³urat  ³i f cut  într-un mod mai
convenabil;

(ii) structurile complexe (e.g., note de subsol, index ri, liste cu tabele, bibliograe, notarea
relaµiilor matematice) pot  generate cu u³urinµ ;

(iii) forma nal  documentului creat este net superioar  celui creat cu MS Word;

(iv) multe reviste ³tiinµice accept  doar articole scrise în LATEX;

(v) este gratuit ³i poate  folosit în orice sistem de operare;

(vi) creaz  ³iere de tip *.ps, *.pdf sau *.dvi.

(vii) exist  diverse ³iere gratuite (class packages) pentru prezent ri cu beamer sau slide-uri,
CV, pentru c rµi, note muzicale etc.

(viii) este stabil ³i mult mai u³or ³i rapid de utilizat pentru scrierea formulelor dec at MS
Word sau WordPerfect.

Dezavantaje
(1) rezultatul nal poate  v zut doar dup  compilare, ³i nu imediat;

(2) trebuie înv µate comenzile necesare pentru producerea caracterelor dorite;

(3) poate  dicil uneori de obµinut un anume rezultat;

(4) e indicat  salvarea ³i rularea ³ierului la intervale scurte, pentru a preîntâmpina

adunarea a multor gre³eli de redactare;

(5) în LATEX poate  foarte greu de produs documente neorganizate (e.g., text ³i simboluri
neuniforme).

Preambulul ³ierului de tip LATEX

• Comanda urm toare specic  tipul de document ce intenµionezi s  scrii:

\documentclass[options]{class}

2
 • Spre exemplul, clasele (sau stilurile) pot : article, proc, book, letter, report, beamer
sau slides. Opµiunile difer  în funµie de class. Putem avea mai multe opµiuni, separate
prin virgul . De exemplu: 10pt, 11pt, 12pt, a4paper, twoside, oneside, landscape, eqn

• Un exemplu de comand  de început:

\documentclass[12pt, twoside, a4paper]{article}
• Aceast  linie este urmat  de preambul, unde pot  înc rcate noi pachete de opµiuni
pentru document, e.g.,
\usepackage[options]{package}
• Tot aici, pot  introduse comenzi care s  inuenµeze stilul întregului document, e.g.,
\newcommand{\R}{{\mathbb{R}}} % R
\newcommand{\f}{f:\mathbb{R}^m\longrightarrow \R^n} % f : Rm −→ Rn
\renewcommand{\leq}{\leqslant} % înlocuie³te ≤ cu
6
\newcommand{\pd}[2]{\frac{\partial #1}{\partial #2}} % \pd{F}{x} pro-
duce ∂x .
∂F

• Tot aici, putem stabili dimensiunile documentului. De exemplu:

\pagestyle{plain} \setlength{\textwidth}{6.9in}
\setlength{\textheight}{9in} \setlength{\evensidemargin}{-0.1in}
\setlength{\oddsidemargin}{-0.2in} \setlength{\topmargin}{0.1in}
\setlength{\headheight}{0in} \setlength{\headsep}{0.4in}
\topmargin= -1cm
• Urm toarea comand  anunµ  începutul textului documentului:
\begin{document}
• Dup  aceast  comand , scriem textul.

• Urm toarea comand  anunµ  sfâr³itul textului documentului:

\end{document}
Orice urmeaz  dup  aceast  comand  va  ignorat la compilare.

% Acesta este fisierul primul.tex, un fisier LATEX minimal

% Aici scriem comentarii
\documentclass[12pt]{article}
\begin{document}
Primul meu r\^ and \^ in \LaTeX{}.
\end{document}

Caractere speciale: & % # { } $ _ \ 


generate de (respectiv):
\& \% \# \{ \} \$ \_ \textbackslash \~{} \^{}

3
Bibliograe
[1] Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna and Elisabeth Schlegl, The Not So Short
Introduction to LATEX2e, 2009 (online)

[2] Mihai Radu Solcan, Ghid LATEX, versiunea pentru Windows, Bucure³ti, 2005 (online)

[3] Leslie Lamport, LATEX: A Document Preparation System, Addison- Wesley Publishing
Company, Reading, MA, 1994 (2nd edition).

[4] The Comprehensive TEX Archive Network (CTAN): http://www.ctan.org/

[5] http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/

[6] http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/

[7] http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/

4
% Definim tipul documentului
\documentclass[11pt]{article}

% Definim asezarea in pagina

\pagestyle{plain} \setlength{\textwidth}{6.9in} \index{pagestyle}
\setlength{\textheight}{9in} \setlength{\evensidemargin}{-0.1in}
\setlength{\oddsidemargin}{-0.2in} \setlength{\topmargin}{0.1in}
\setlength{\headheight}{0in} \setlength{\headsep}{0.4in} \topmargin= -1cm

% Apelam bibliotecile necesare

\usepackage{amsfonts,amsmath}
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color}

% Titlul documentului
\title{\textbf{\color{NavyBlue} Introducere \^ in \LaTeX}\\
{Laboratorul 1}
% Autorul
\author{[Dr. Iulian Stoleriu]}
% Data
\date{\today

% Incepem textul documentului

\begin{document}

% Comanda de afisare a titlului

\maketitle

% Text
\begin{center}
{\textbf{\color{NavyBlue} \textbf{Introducere}}
\end{center}

\begin{itemize}
\item \TeX{} este un program de redactare a textelor \c si a formulelor
matematice. A fost creat de Donald E. Knuth prin anii $1970$, prima versiune
ap\u ar\^ and prin $1982$. Este un program renumit prin faptul c\u a este
foarte stabil pe diverse platforme \c si {\em bug-free}. Versiunile \TeX{}
sunt aproxim\u ari ale num\u arului $\pi$, ultima versiune fiind $3.1415926$.
\item \LaTeX{} este un pachet de macros contruit pentru \TeX{} ce aduce
noi \^ imbun\u at\u a\c tiri \^ in ce prive\c ste calitatea \c si
u\c surin\c ta de redactare, c\^ at \c si o afi\c sare profesional\u a.
\end{itemize}

% Finalul documentului
\end{document}

5
LATEX(L2) [Dr. Iulian Stoleriu] 6

2 Laborator 2

Pagina de titlu
• \begin{titlepage} ... \end{titlepage}

• cre m un ³ier TITLU.tex ³i-l ata³ m prin \input{TITLE.tex}

Comenzi în LATEX
(i) comenzile sunt senzitive la formatul literei, i.e., se va face diferenµ  între \F ³i \f;

(ii) încep cu \, continuat de o liter  (e.g., \sum ) ori de un singur caracter care nu este
liter  (e.g., \^ );

(iii) spaµiul liber de dup  comand  este ignorat.

Tipuri de ³iere întâlnite în LATEX:

*.tex, *.sty, *.dtx, *.ins, *.cls, *.fd, *.dvi, *.log, *.toc., *.lof, *.lot, *.idx, *.ind.

Biblioteci pentru diverse alte limbi: \usepackage[limbaA, limbaB]{babel}

E.g., \usepackage[romanian]{babel}

Stilul paginii
(a) \pagestyle{style}, unde style poate : plain, headings, empty.

(b) schimbarea stilului paginii curente se face prin comanda \thispagestyle{style}.

Comenzi de scriere
• LATEX desparte automat textul în linii de aceea³i lungime, la nevoie desparµind cuvintele
de la nal;

• în anumite ocazii, dorim s  termin m textul de pe o linie. În LATEX, sfâr³itul de linie

se obµine prin: \\ sau \newline

• sfâr³it de pagin : \newpage

• comenzile pot  urmate de { }, [ ] sau de nimic.

Medii de lucru în LATEX

Sintaxa general  este:

\begin{environment}
Textul ce va fi influen\c tat de mediul de lucru.
\end{environment}
Exemple:

\begin{center}... text ...\end{center},

\begin{cases}... variante ...\end{cases},
\begin{equation}... formule matematice ...\end{equation},
\begin{eqnarray}... formule matematice ...\end{eqnarray},
\begin{document}... text ...\end{document},
\begin{itemize}... \item[(optional)] ...\end{itemize}.
\begin{enumerate}... text ...\end{enumerate}.
\begin{verbatim}... text ...\end{verbatm}
Pentru a schimba stilul de enumerare, putem utiliza comanzi de genul:

\renewcommand{\labelenumi}{(\alph{enumi})}
\renewcommand{\labelenumii}{[\roman{enumii}]}

Formule matematice

(i) în interiorul textului, modul matematic se introduce prin inserarea de dolar în ambele
capete.
E.g., $\frac{\pi}{4} = \sum_{k=1}^{\infty}\frac{(-1)^{k+1}}{2k-1}$
P (−1)k+1
produce π4 = ∞ k=1 2k−1

(ii) pentru a introduce modul matematic în linie separat , folosim \[ ... \] sau
\begin{displaymath} ... \end{displaymath} sau $$ ... $$ sau modul equation.
De exemplu, $$\frac{\pi}{4} = \sum_{k=1}^{\infty}\frac{(-1)^{k+1}}{2k-1}$$
produce
∞
π X (−1)k+1
=
4 k=1
2k − 1

(iii) pentru a a³a modul display în interiorul textului folosim $\displaystyle ... $

(iv) pentru numerotarea formulelor folosim modul equation. De exemplu,

\beq \label{St}
S(t)=S_0e^{(\mu-\frac{\sigma^2}{2})\,t+\sigma\,W(t)},\;\; t\geq 0\; a.s.
\eeq

7
 produce
σ2
S(t) = S0 e(µ− 2
) t+σ W (t)
, t ≥ 0 a.s. (2.1)
unde St este numele sub care poate  apelat  formula (2.1), prin comanda (\ref{St})
sau \eqref{St}.

(v) pentru formule în ³ir, folosim modum eqnarray. Astfel, comanda

\begin{eqnarray}
F_Y(y) &=& P(X\in D_Y),\nonumber \\
&=& \int_{D_Y} f_X(x)\,dx.\label{FY}
\end{eqnarray}

produce

FY (y) = P (X ∈ DY ),
Z
= fX (x) dx. (2.2)
DY

(vi) dac  nu se dore³te numerotarea relaµiilor, atunci utiliz m \nonumber sau

\begin{eqnarray*} ... \end{eqnarray*}.

Urm torul cod LATEX:

Func\c tia indicatoare a lui $A\subset \Omega$ este definit\u a astfel:

\[
\chi_A(x) =
\begin{cases}
1 & \mbox{ , dac\u{a} }x\in A,\\
0 & \mbox{ , dac\u{a} }x \notin A.
\end{cases}
\]
genereaz  textul de mai jos:

Funcµia indicatoare a lui A ⊂ Ω este denit  astfel:

(
1 , dac  x ∈ A,
χA (x) =
0 , dac  x ∈/ A.

8
 Exerciµiu: Reproduceµi urm torul text:

Din independenµa celor dou  variabile aleatoare, g sim c  densitatea de repartiµie a vec-
torului (X, Y ) este:
m n x+y
x 2 −1 y 2 −1 e− 2
h(x, y) = f (x)g(y) = m+n

, (x, y) ∈ (0, ∞) × (0, ∞). (2.3)
2 2 Γ m2 Γ n
2

Consider m o transformare a acestui vector,


t = n x
τ: my
v = y,

în vectorul (F, Y ). Densitatea de repartiµie a acestui vector este (vezi Propoziµia anterioar ):

m

m2 m m+n v m
n
u 2 −1 v −1
e− 2 (1+ n u)
2
k(u, v) = m+n

, (t, v) ∈ (0, ∞) × (0, ∞).
2 2 Γ m2 Γ n2

Densitatea de repartiµie marginal  pentru F este:

Z ∞
k1 (u) = k(u, v) dv
0

m2

m
n
Γ m+n
2 m
−1 m − m+n
2
= m

n

u 2 1+ u , u > 0,
Γ 2 Γ 2 n

adic  tocmai densitatea de repartiµie a unei variabile aleatoare F(m, n).

9
 3 Laborator 3

• scrierea matricelor; mediile de lucru matrix, pmatrix, vmatrix, bmatrix, Bmatrix sau
Vmatrix.

\[
\begin{matrix}
a & b & c \\ a b c
d & e & f \\ pentru d e f
g & h & i g h i
\end{matrix}
\]
• sau

\[
A_{m,n} =
\begin{pmatrix}  
a_{1,1} & a_{1,2} & \cdots & a_{1,n}\\ a1,1 a1,2 · · · a1,n
 a2,1 a2,2 · · · a2,n 
a_{2,1} & a_{2,2} & \cdots & a_{2,n}\\ pentru  
Am,n =  .. .. .. .. 
\vdots & \vdots & \ddots & \vdots\\  . . . . 
a_{m,1} & a_{m,2} & \cdots & a_{m,n} am,1 am,2 · · · am,n
\end{pmatrix}
\]
• sau

\[
\begin{array}{|l|c|r|}
\hline
\mbox{st\^ anga} & \mbox{centru} & \mbox{dreapta}\\
\hline stânga centru dreapta
\alpha & \cos(y\pi) & \beta^2 \\ pentru α cos(yπ) β2
qP
\hline
j γj ln(τ ) sin(πx)
\sqrt{\sum_j\gamma_j} & \ln(\tau) & \sin(\pi x)\\
\hline
\end{array}
\]

10
 Crearea unei liste bibliograce

O bibliograe poate  creat  folosind mediul de lucru thebibliography. De exemplu,

\begin{thebibliography}{9}
\bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document Preparation System,
Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, $1994$ (2nd edition).

\end{thebibliography}

• Citarea în text a unei referinµe se face cu comanda \cite. De exemplu,

\cite{lamport} va produce [3] în text.
• Dac  se dore³te introducerea în Bibliograe a unei lucr ri, f r  a o utiliza în text, atunci
folosim comanda \nocite. De exemplu, \nocite{lamport} nu afecteaz  textul.

• citaµiile multiple pot  introduse prin \cite{citatia1,citatia2,citatia3}. De

exemplu,
\cite{lamport, wiki} produce în text [3, 5].
• trimiterea la o anumit  pagin  dintr-o referinµ  se face prin \cite[pag. 175]{lamport},
obµinându-se [3, pag. 175].

• o alt  modalitate de a crea o bibliograe, mult mai specializat , este prin utilizarea
unei baze de date BibTeX, înregistrat  într-un ³ier de tip *.bib. Un exemplu de
introducere a datelor în aceast  baz  de date este (pentru o carte):

@book{lamport,
author = "Leslie Lamport",
title = "\LaTeX{}: A Document Preparation System",
year = "1994",
publisher ="Addison-Wesley Publishing Company",
address = "Reading, MA,"
}

• un articol îl introducem astfel:

@article{geo,
author = "Ion Georgescu",
title = "Subspa\c tii invariante",
year = "2003",
journal = "Journal of Applied Analysis",
volume = "31",
number = "2",
pages = "232--241"
}

11
• citarea adreselor www se face prin:

@MISC{website:LATEX symbols,
AUTHOR = "Applied Mathematics - Colorado",
TITLE = "LATEX symbols",
MONTH = "January",
YEAR = 2008,
HOWPUBLISHED = "\url{http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/}"
}

• ad ugarea referinµelor (e.g., gino1, thon2, simon) în text se face astfel:

\bibliographystyle{plain}
\bibliography{gino1, thon2, simon}

• stilurile care pot  utilizate sunt: plain, abbrv ³i alpha.

• pentru ca Bibliograa s  e inclus  în Cuprins, folosim:

\clearpage
\addcontentsline{toc}{chapter}{Bibliography}

sau

\cleardoublepage
\section{Bibliography}

• pentru a aparea Bibliograe în loc de References, ad ug m în preambul comanda

\usepackage[romanian]{babel}.
• o alt  modalitate de a crea o bibliograe este NatBib, ce necesit  comanda
\usepackage{natbib} în preambul.
• pentru ca un url s  e activ ³i s  poat   accesat direct din ³ierul .pdf, avem nevoie
de pachetul de opµiuni hyperref în preambul. Comanda din text ce face trimiterea la
site este \url{fisier} (vezi secvenµa de cod de mai jos ce a creat Bibliograa)

• Pachetul de opµiuni hyperref mai are avantajul c  activeaz  toate referinµele ³i cit rile
din textul .pdf (cele introduse prin comanzile \ref ³i \cite) ³i, astfel, vom putem s ri
la referinµa dorit  printr-un simplu click de mouse.

• Urm toarea secvenµ  creaz  bibliograa din Laboratorul 1:

12
 \begin{thebibliography}{99}
\bibitem{short} Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna and Elisabeth Schlegl,
The Not So Short Introduction to \LaTeX2e{}, $2009$ (online)
\bibitem{solcan} Mihai Radu Solcan, Ghid \LaTeX{}, versiunea pentru Windows,
Bucure\c sti, $2005$ (online)
\bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document Preparation System,
Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, $1994$ (2nd edition).
\bibitem{ctan} The Comprehensive \TeX{} Archive Network (CTAN):
\url{http://www.ctan.org/}
\bibitem{wiki} \url{http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/}
\bibitem{oxford} \url{http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/}
\bibitem{colorado} \url{http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/}
\end{thebibliography}

Orientarea în pagin 

• \usepackage[landscape]{geometry}

\begin{landscape}
.......
\end{landscape}

13
Aranjarea în pagin 

1. one inch + \hoffset

2. one inch + \voffset
3. \oddsidemargin = 31pt
4. \topmargin = 20pt
5. \headheight = 12pt
6. \headsep = 25pt
7. \textheight = 592pt
8. \textwidth = 390pt
9. \marginparsep = 10pt
10. \marginparwidth = 35pt
11. \footskip = 30pt

* \marginparpush = 7pt
* \hoffset = 0pt
* \voffset = 0pt
* \paperwidth = 597pt
* \paperheight = 845

Figura 1: Aranjarea în pagin 

14
 4 Laborator 4

Mediul de lucru pentru teoreme

• Pachetul necesar pentru mediul teorem  este \usepackage{amsthm};

• Comanda \newtheorem{nume}{Nume afisat} dene³te mediul teorem , ce poate in-

clude: teoreme, leme, corolarii, propoziµii, deniµii, exerciµii, observaµii etc.
Exemple:
\newtheorem{teo}{Teorem\u a}, \newtheorem{prop}{Propozi\c tie},
\newtheorem{dfn}{Defini\c tie}, \newtheorem{ex}{Exerci\c tiu}
• dac  se dore³te numerorarea teoremelor/propoziµiilor/observaµiilor etc. în funcµie de
secµiune, folosim în preambul comanda
\newtheorem{nume}{Nume afisat}[section]

Pentru a introduce teoreme în text, folosim comenzi de genul:

\begin{teo} Text... \end{teo} sau \begin{prop} Text...\end{prop}

\begin{dfn} Text... \end{dfn} sau \begin{ex} Text... \end{ex}

care vor a³a urm toarele:

Teorema 4.1 Text...
Propoziµia 4.1 Text...
Deniµia 4.1 Text...
Exerciµiu 4.1 Text...
• Dac  se dore³te numerorarea teoremelor/propoziµiilor/observaµiilor etc. în funcµie de
anumite rezultate importante din text, ³i nu doar în funµie de secµiune, atunci folosim
în preambul comanda

\newtheorem{nume}[contor]{Nume afisat}

unde [contor] specic  numele contorului utilizat. De obicei, se folosesc anumite

teoreme importante. Spre exemplu, dac  în preambul folosim comenzile

15
 \newtheorem{teo}{Teorema}[section]
\newtheorem{cor}[teo]{Corolar}
\newtheorem{prop}[teo]{Propozi\c{t}ia}
\newtheorem{ex}[teo]{Exerci\c{t}iu}

atunci rezultatul a³at va 

Teorem  4.1. Text...
Propoziµia 4.2. Text...
Corolar 4.3. Text...
Exerciµiu 4.4. Text...

• Pentru teoreme f r  num r, folosim în preambul urm toarea comand :

\newtheorem*{exm}{Exemplu}
Secvenµa urm toare:

\begin{exm}
Acesta este un exemplu de teorem\u a f\u ar\u a num\u ar
\end{exm}

produce
Exemplu. Acesta este un exemplu de teorem  f r  num r

• Dac  se dore³te apelarea unei anumite teoreme, atunci folosim etichete introduse prin
\label. Spre exemplu, urm toarea secvenµ 

\begin{dfn}\label{def1}
O func\c tie $f: D \longrightarrow \R$ se nume\c ste func\c tie de
clas\u a $C^1(D)$ dac\u a $f$ este derivabil\u a pe $D$ \c si cu derivata
continu\u a.
\end{dfn}

a³eaz  textul
Deniµia 4.5. O funcµie f : D −→ R se nume³te funcµie de clas  C 1 (D) dac  f este
derivabil  pe D ³i cu derivata continu .

Apelul Deniµiei 4.5 se face cu comanda \ref{def1}.

• Mediul Demonstraµie poate  denit prin comanda proof. De exemplu, secvenµa

\begin{proof}
Aici se scrie demonstra\c tia.
\end{proof}

16
 va a³a

Demonstraµie. Aici se scrie demonstraµia.

• Anterior, cuvântul Demonstraµie apare deoarece avem pachetul [romanian]{babel} în
preambul. F r  acest pachet, mai avem opµiunea
\begin{proof}[nume] ... \end{proof}
ce va a³a numele dintre paranteze p trate. De exemplu,

\begin{proof}[Pr\" ufung]
Scrie demonstra\c tia \^ in german\u a.
\end{proof}

Prüfung. Scrie demonstraµia în german .

• Comanda \renewcommand{\qedsymbol}{\fbox{$\surd$}} înlocuie³te patr µelul de
√
la nalul demomstraµiei cu ce punem între acolade. În cazul de faµ ,

• Exist  3 stiluri pentru a introduce teoreme, ³i anume plain (implicit), denition ³i

remark.
Putem schimba stilul folosind în preambul comanda
\theoremstyle{numele_stilului}.
LATEX permite denirea ³i a altor stiluri dect cele deja existente.

Fonturi ³i stiluri de redactare

• normal, italic, subliniat, bold, ma³in  de scris, small caps, aplecat, sans serif,
roman.
• M rimi uzuale (vezi [5]):

17
Etichete:
• Se atribuie ³i se refer  la ele prin comenzile:
\label{marker}, \ref{marker}, \pageref{marker}
• De exemplu, \ref{chap: f1}, \ref{sec: f2}, \ref{fig: F1}, \ref{tab: t1},
\ref{eq: eqn1}

18
 Exerciµiu: Reproduceµi urm torul text:

Teorem  4.6. (Hincin1 ) (legea slab  a numerelor mari)

Dac  Xn , n ≥ 1, sunt variabile aleatoare ce admit momente absolute de ordin 1, sunt
independente dou  câte dou  ³i identic repartizate, atunci ³irul (Xn )n urmeaz  legea slab 
a numerelor mari, i.e.,
n
1X prob
Xk −→ E(X1 ), (n → ∞). (4.1)
n k=1

Teorem  4.7. (Kolmogorov2 , 1929) (legea tare a numerelor mari)

Fie ³irul de v.a. (Xn )n∈N∗ , independente, sunt identic repartizate ³i E(|X1 |) < ∞.
Fie E(Xn ) = m, ∀n ∈ N∗ . Atunci ³irul (Xn )n satisface legea tare a numerelor mari, adic :
n
1X a.s
Xk −→ m, (n → ∞). (4.2)
n k=1

Observaµia 4.8. Concluzia legii slabe a numerelor mari se mai poate scrie ³i sub forma:
 
X1 + X2 + · · · + Xn
P lim = m = 1.
n→∞ n

Teorem  4.9. (TLC) (teorema limit  central )

Dac  v.a. (Xn )n∈N sunt independente ³i identic repartizate, cu m ³i σ 2 nite, atunci:
n
!
1 X
√ Xk − nm ⇒ Y ∼ N (0, 1), pentru n → ∞.
σ n k=1

Observaµia 4.10. Not m cu

n
!
1not
X
Zn = √ Xk − nm .
σ n k=1

Atunci, convergenµa din Teorema 4.9 este echivalent  cu

lim P (Zn ≤ x) = Θ(x), ∀x ∈ R, (4.3)

n→∞

unde Θ(x) este funcµia lui Laplace, sau

  Z b
Sn − nm 1 2
lim P a ≤ √ ≤b = √ e−x dx = Θ(b) − Θ(a). (4.4)
n→∞ σ n 2π a

1 Aleksandr Yakovlevich Khinchin (1894 − 1959), matematician rus

2 Andrei Nikolaevich Kolmogorov (1903 − 1987), matematician rus

19
 5 Laborator 5

Crearea | de | tabele
• Modul de lucru tabular poate  folosit pentru crearea de tabele cu linii veriticale sau
orizontale opµionale. Poate  denit astfel:

\begin{tabular}[pozitia]{aliniamentc}

unde pozitia poate  b (bottom), t (top) sau c (central). Pentru aliniament putem
folosi: l (left), c (central) sau r (right), cu | sau ||, dup  preferinµe. Prin comanda
*{num}{str} putem determina aliniamentul mai multor coloane dintr-un foc. De ex-
emplu, secvenµa urm toare:

\begin{tabular}{||l|| c|c|c||}
\hline \hline
fain\u a & 1 & 2 & 3 \\
fain  1 2 3
ou\u a & 4 & 5 & 6 \\
ou  4 5 6
br\^ anz\u a & 2 & 4 & 3 \\ produce:
brânz  2 4 3
\hline
Total 7 11 12
Total & 7 & 11 & 12 \\
\hline \hline
\end{tabular}
• Separarea între celule se face cu &. Trecerea la urm toarea linie se face prin \\.

• Liniile orizontale sunt determinate de comanda \hline

• Comanzile pentru a crea coloane multiple sau linii multiple sunt:

\multicolumn{num_coloane}{aliniament}{continut}
\multirow{num_linii}{latime}{continut}

(Pentru l µimea natural , în \multirow se folose³te *.)

• Pentru a colora liniile dintr-un tabel este necesar  comanda

\usepackage[table]{xcolor}
în preambul. Comanda ce coloreaz  linii într-un tabel este

20
 \rowcolors{<linia de start>}{<impar>}{<parr>}

• Alte comenzi pentru colorare: \showcolors, \hidecolors, cellcolor (coloreaz  doar

o celul  din tabel).

• Pentru a controla m rimea tabelului, putem utiliza comanda

\resizebox{latime}{inaltime}{tabel}

• Liniile orizontale parµiale sunt determinate de \cline{i-j} , adic  linia ce începe în

coloana i ³i se termin  în coloana j. Spre exemplu:

\resizebox{5cm}{1.5cm} {
\begin{tabular}{|c|c|c|}
\hline
2 & \multicolumn{2}{c|}{Variante} \\
\cline{2-3} 456 & \multirow{2}{*}{$\alpha$} & \multirow{2}{*}{$\beta$} \\
00000 & & \\
\hline \hline
1111 & \multicolumn{2}{c|}{ABCDE} \\
\hline
\end{tabular}
}

2 Variante
456
produce tabelul: α β
00000
1111 ABCDE
• Modul tabele ne ajut  s  ad ug m etichete ³i text la tabele. Formatul general este:

\begin{table}[pozitie]
\caption{Aici scriem ce reprezent\u am \^ in tabel}
\begin{tabular}{| r | r || c | c | c |}
...
\end{tabular}
\end{table}

unde [pozitie] poate  t, b, h, ht, hb.

• O sumarizare a tuturor tabelelor din document se poate face folosind comanda \listoftables
în preambul.

21
• Urm toarea secvenµ 

\begin{table}[!hb]
\bc
\begin{tabular}{c|l}
\mbox{ stem} & \mbox{ leaf } \\
\hline
$9$ & $2$ $6$\\
$8$ & $1$ $5$ $6$ $8$\\
$7$ & $3$ $5$ $7$ $7$ $7$ $9$\\
$4$ & $1$ $4$ $8$\\
$3$ & $8$
\end{tabular}
\caption{Tabel {\it stem-and-leaf} reprezent\^{a}nd punctajele
studen\c tilor.}\label{leaf}
\ec
\end{table}

produce

stem leaf
9 26
8 1568
7 357779
4 148
3 8

Tabela 1: Tabel stem-and-leaf reprezentând punctajele studenµilor.

• Modul minipage :

\begin{minipage}{5cm}
...
\end{minipage}
\hspace{1cm}
\begin{minipage}{8cm}
...
\end{minipage}

22
 Exerciµiu: Reproduceµi textele de mai jos:

I Putem grupa datele de tip continuu într-un tablou de distribuµie de forma:

 
[a0 , a1 ) [a1 , a2 ) . . . [ar−1 , ar )
data : ,
f1 f2 ... fr

sau sub forma unui tabel de distribuµie (vezi Tabelul 2).

clasa frecvenµa valoare medie

[a0 , a1 ) f1 x01
[a1 , a2 ) f2 x02
.. .. ..
. . .
[ar−1 , ar ) fr x0r
Tabela 2: Tabel cu frecvenµe pentru date continue.

II Not m cu FY (y) funcµia de repartiµie pentru Y ³i cu fY (y) densitatea sa de repartiµie.

Atunci:
  
    y−b
 y−b 
 FX , a > 0;

P X ≤ , a > 0; 
 a
a  
FY (y) = P (aX +b ≤ y) =  = 1−F y−b

 y − b 
 X , a < 0;
P X ≥ , a < 0; 
 a
a 

III Tabelul de mai jos conµine echipele române³ti ce vor participa în cupele europene
în sezonul 2010-2011 sunt:

Clasamentul Ligii I
Nr. crt. Echipa Games Wins Draws Loses Points
1 CFR Cluj 23 12 7 4 43 ←− Calicat  în CL
2 FC Timi³oara 23 11 9 3 42 ←− Play-o pentru CL
3 Steaua 23 12 6 5 42 ←− Europa League
4 Dinamo 23 11 8 4 41 ←− Europa League
5 Urziceni 23 11 8 4 41 ←− Play-o Europa League
6 SC Vaslui 23 12 5 6 41 ←− Play-o Europa League

23
 6 Laborator 6

Includerea de guri/imagini
• Pentru includerea de grace/imagini, va trebui s  avem în preambul comanda:
\usepackage{graphicx}.
• Putem include ³iere .jpg, .pdf, .png, .eps, .ps etc. folosind comanda
\includegraphics[atribut1=val1, atribut2=val2, ..., atributN=valN]{imagine}
• Atributele pot : scale, width, height, angle, trim, clip. De exemplu,

\begin{minipage}{6cm}
\includegraphics[scale=0.5, angle=0]{eggs}
\end{minipage}
\hspace{1.2cm}\c si invers:
\begin{minipage}{6cm}
\includegraphics[scale=0.5, angle=180]{eggs}
\end{minipage}

³i invers:

• Opµiunea trim se folose³te astfel:

\includegraphics[trim = <stanga> <jos> <dreapta> <sus>, clip, <alte optiuni>]{imagine}

24
• Comenzile \setlength\fboxsep{**pt} ³i \setlength\fboxrule{**pt} realizeaz  un
chenar în jurul imaginii ³i determin  m rimea acestuia, respectiv. De exemplu,

\bc
\setlength\fboxsep{10pt} \setlength\fboxrule{10pt}
{\color{BurntOrange}
\fbox{\includegraphics[trim=15mm 110mm 15mm 30mm, clip, width=11cm,height=4.5cm]{eggs}}}
}
\ec

produce tabloul din Figura 2.

Figura 2: Tablou de familie: a couple of good-looking eggs.

• Comentariile la imagini pot  ad ugate la fel ca ³i la guri (vezi Figura 2), folosind
comenzile:

\begin{table}[!h] % sau \begin{figure}[!h]

<imagine>
\caption{Text}\label{eticheta}
\end{table}

• Comentariile pot  ad ugate ³i lateral, utilizând în preambul comanda \usepackage{sidecap}

³i apoi ca în exemplul 3.

• Pentru a putea scrie text ³i în jurul unei guri, putem folosi un pachet special de opµi-
uni: \usepackage{wrapfig}. Comanda ce include gura în text este:

\begin{wrapfigure}[inaltimea]{aliniament}{latimea}\end{wrapfigure}

25
 Figura 3:
Die Enkelin von Euler,
die Eule
geboren 29/12/2007
im Heidelberg,
Baden Württemberg,
Deutschland.

• Pachetul de opµiuni subfig ne d  posibilitatea de a crea guri în alte guri. Spre

exemplu, secvenµa de mai jos produce Figura 4.

\begin{figure}[!ht]
\centering
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Cornflower}{Cornflower}]
{\label{fig: corn}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{basketflower}} \hspace{1cm}
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Edelweiss}{Floare de col\c t}]
{\label{fig: colt}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{edelweiss}} \hspace{.5cm}
\subfloat[\href{http://en.wikipedia.org/wiki/Passion_flower}{Floarea pasiunii}]
{\label{fig: passion}\includegraphics[width=0.45\textwidth]{passionflower}}
\caption{Flori}
\label{fig:flori}
\end{figure}

• Putem include imagini atât din directorul curent, cât ³i din alte directoare, folosind
comenzile

\input{./numefisier.tex} % aici, ./ semnic  directorul curent

sau

\input{./altdirector/numefisier.tex}

26
 (a) Cornower (b) Floare de colµ

(c) Floarea pasiunii

Figura 4: Flori

27
Tem : [1] Reproduceµi (folosind LATEX !) imaginea urm toare:

− Are you strong enough?

− Just try it!

[2] Reproduceµi urm toarele:

Urm toarea funcµie Matlab produce gura

din partea dreapt , care reprezint  o mi³care
aleatoare 2-dimensional . (drunkard's walk)

function walk2d(n)
x = [0; cumsum(randn(n,1))];
y = [0; cumsum(randn(n,1))];
plot(x,y)

28
 7 LABORATOR (L7)
Indexare
• Folosim în preambul \usepackage{makeidx};
• Activarea pachetului se face prin comanda \makeindex, folosit  tot în preambul;
• Pentru a indexa un element, utiliz m comanda \index{element};
• Comanda pentru a³area indexului este \printindex;
• pentru a crea mai multe index ri, utiliz m \usepackage{multind} în preambul.
• Comenzile posibile sunt:

\makeindex{notiuni}
\makeindex{autori}
...
\index{notiuni}{func\c tie continu\u a}
\index{autori}{A. N. Kolmogorov}
...
\printindex{notiuni}
\printindex{autori}

Diverse
• Comanda \parbox[poz]{lat}{text} m rgine³te un paragraf (i.e., ceea ce scriem la
text) la dimensiunile dorite. Aici, poz e poziµia
(poate  doar c, t, b) ³i lat e l µimea textului.
• Comanda 0.5\textwidth reduce textul la jum tate din l µimea textului normal;
• Comanda \makebox[lat][poz]{text} creaz , de asemenea, diverse încadr ri ale tex-
tului. Aici, poz poate  una dintre: c, l, r, s. De exemplu, comanda
\makebox[\textwidth][c]{\color{Green}text centrat}
text centrat
• Comanda \framebox[lat][poz]{text} este la fel ca \makebox, cu diferenµa c  dese-
neaz  încadrarea textului. De exemplu, comanda
\framebox[\textwidth][s]{\color{Cyan}Man ist, was man isst.}
produce
Man ist, was man isst.
• O alt  comand  util  pentru încadrarea textului este \raisebox{parametru}[0pt][0pt]{text}
• Comenzile \mbox ³i \fbox sunt cazuri particulare pentru \makebox ³i \framebox.

29
 Exemplu de scrisoare

\documentclass{letter}
\usepackage{hyperref}
\usepackage[romanian]{babel}
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color}
\signature{Studentu' $00$7\\ cu tricou \^ in dungi \newline \newline} % numele
\address{Banca a 3-a \\ R\^ andul 2 (de la u\c s\u a) \\ din Laboratorul $3$}
% adresa expeditorului
\begin{document}

\begin{letter}{Domnului Profesor I. S., \\ de la Laboratorul cu \LaTeX{}

\newline \newline } % adresa destinatarului

\raisebox{0pt}[0pt][0pt]{\color{Purple}\Huge%
\textbf{ \raisebox{-7.0ex}{ S}%
\raisebox{-12.7ex}{$\hspace{1.2cm}$ P}%
\raisebox{-19.2ex}{$\hspace{-.7cm}$ E}%
\raisebox{-23.8ex}{$\hspace{1.5cm}$ C}%
\raisebox{-28.5ex}{$\hspace{-.7cm}$ I}
\raisebox{-32.5ex}{$\hspace{1.0cm}$ M}
\raisebox{-38.5ex}{$\hspace{-.7cm}$ E}
\raisebox{-43.5ex}{$\hspace{1.2cm}$ N}}}

\opening{\sl Stimate Domnule Profesor,} % formula de incepere

\vspace*{.4cm}
{\sl V\u a rog frumos s\u a m\u a \^ invoi\c ti dup\u a ora a doua de laborator,
ca s\u a pot prinde autobuzul spre cas\u a. Mi-a spus mama c\u a a mai r\u amas
ceva cozonac \c si pasc\u a de la Pa\c ste \c si nu vreau s\u a le las s\u a se
strice. Men\c tionez c\u a nu pot lua un alt autobuz mai t\^ arziu, deoarece mai
am unele cump\u ar\u aturi de f\u acut pentru ai mei. \^ In plus, mi-e fric\u a
s\u a c\u al\u atoresc seara.
\c Sti\c ti?... multe se pot \^ int\^ ampla \^ in ziua de azi!...

V\u a mul\c tumesc frumos!}

\vspace*{1cm}
\closing{Cu stim\u a \c si sinceritate, \\ % urarea de final
{\color{Red}${\bf \times}$} \\
{\it [Semn\u atura]} }
\ps{P.S. \^ In Anexa de mai jos am ata\c sat scutirea oficial\u a de la mama.}
\encl{\url{Scutire-de-la-Mamica}} % Anexe
\end{letter}

\end{document}

30
 Banca a 3-a
Rândul 2 (de la uşă)
din Laboratorul 3

S 16 aprilie 2010

Domnului Profesor I. S.,

de la Laboratorul cu LATEX

P
Stimate Domnule Profesor,

Vă rog frumos să mă ı̂nvoiţi după ora a doua de laborator, ca să pot prinde
E
autobuzul spre casă. Mi-a spus mama că a mai rămas ceva cozonac şi pască de
la Paşte şi nu vreau să le las să se strice.
Menţionez că nu pot lua un alt autobuz mai târziu, deoarece mai am unele
cumpărături de făcut pentru ai mei. În plus, mi-e frică să călătoresc seara.
C
Ştiţi?... multe se pot ı̂ntâmpla ı̂n ziua de azi!...
Vă mulţumesc frumos!

I
Cu stimă şi sinceritate,
×
[Semnătura]
M
Studentu’ 007
cu tricou ı̂n dungi
E
P.S. În Anexa de mai jos am ataşat scutirea oficială de la mama.
Anexă: Scutire-de-la-Mamica N

31
 8 LABORAT OR (L8)

Prezent ri
• Modul slides

 Preambulul la acest mod este \documentclass{slides};

 Slide-urile se introduc prin
\begin{slide}
text...
\end{slide}
• Modul beamer

 Preambulul la acest mod este

\documentclass{beamer}
\mode<presentation>
\usetheme{Madrid}
 Pagina de titlu în modul beamer (se scrie în preambul!) este:
\title{Modele matematice \^ in Finan\c te}
\subtitle{Rezumat}
\author{A. Student \inst{1} \and I. Stoleriu \inst{2}}
\institute{
\inst{1}
student,
Facultatea de Matematic\u a
\and
\inst{2}
Universitatea ''Al. I. Cuza'' Ia\c si\\
Facultatea de Matematic\u a
}
\date{\today}
\subject{Matematic\u a-Informatic\u a}

 În interiorul documentului (imediat dup  \begin{document}) scriem:

\frame{\titlepage} (activeaz  pagina de titlu).

32
 Titlul slide-ului 1 [dacă este cazul] Titlul slide-ului 2 [dacă este cazul]

- Conţinutul slide-ului 1 - Conţinutul slide-ului 2

- Bla - bla - Blaaaa - Text - Text - Texte...

 Continu m în document (vezi Figura) prin:

\begin{frame}
\frametitle{Titlul slide-ului 1 [dac\u a este cazul]}
- Con\c tinutul slide-ului 1\\
- Bla - bla - Blaaaa
\end{frame}
\begin{frame}
\frametitle{Titlul slide-ului 2 [dac\u a este cazul]}
- Con\c tinutul slide-ului 2\\
- Text - Text - Texte...
\end{frame}
\end{document}
 Diverse teme ce denesc modul de prezentare, introduse prin comanda
\usetheme{tipul-temei}. De exemplu:
\usetheme{Marburg}, \usetheme{Madrid}, \usetheme{Frankfurt} etc.
 Pentru controlul culorii se poate folosi comanda \usecolortheme{culoare}.
 Culorile pot  controlate prin comanda
\setbeamercolor{<beamer-color name>}{<options>}
De exemplu, \setbeamercolor{normal text}{fg=orange}
 Fonturile pot  controlate prin comanda \usefonttheme{tip-text}.
De exemplu, \usefonttheme{serif} va face ca textul s  e scris în modul serif.
 Comenzile \useinnertheme{} ³i \useoutertheme{} denesc elementele din in-
teriorul (respectiv, din exteriorul) unui mod de lucru.
 Comanda \setbeamercovered{<optiuni>} dene³te modul de prezentare a tex-
tului ascuns. Opµiunile sunt: invisible, transparent, dynamic, highly dynamic
De exemplu, comanda \setbeamercovered{transparent} va face ca textul as-
cuns s  e scris cu caractere transparente.

33
• Animaµiile se introduc prin \pause, scris la nalul ec rui rând ce se dore³te a 
întrerupt.

• O alt  variant  este urm toarea:

\begin{itemize}
\item<2-> Al 2-lea rand ce apare;
\item<1-> Primul rand ce apare;
\item<alert@2> Al 2-lea rand ce apare;
\only<1-> Apare cu al primul rand si va disparea cu disparitia lui;
\item Acest rand apare mereu;
\end{itemize}

• Comanda \item<alert@2> scrie cu ro³u (culoarea implicit ) rândul activat;

• Putem controla fontul textului astfel:

\begin{frame}
\textbf{Aceasta linie apare in bold pe toate slide-urile}\\
\textbf<2>{Aceasta linie apare in bold doar pe slide-ul al doilea}\\
\textbf<3>{Aceasta linie apare in bold doar pe slide-ul al treilea}\\
\end{frame}

• Un exemplu de succesiune de medii de lucru:

\begin{frame}
\begin{theorem}<1->
Aici apare enuntul teoremei.
\end{theorem}
\begin{proof}<3->
Demonstratia apare dupa Corolar!
\end{proof}
\begin{corolar}<2->
Enuntul corolarului apare dupa cel al teoremei, inainte de demonstratie.
\end{corolar}
\end{frame}

• Mai multe detalii g siµi la adresa

http://www.ctan.org/tex-archive/macros/latex/contrib/beamer/doc/beameruserguide.
pdf

Tem : Reproduceµi ³ierul Tema.pdf ata³at!

34
 9 LABORAT OR (L9)

Format de lucrare nal 

Formatul de lucrare de mai jos este alc tuit dintr-un ³ier principal, cel scris cu albastru, ³i
alte ³iere *.tex adiacente (scrise cu diverse culori), care sunt anexate la ³ierul principal
cu ajutorul comenzii \include{}.

\documentclass[12pt, a4paper]{report} % tipul documentului

% acesta este fisierul principal
% Aici incarcam pachetele ce le dorim. Mai jos sunt cateva exemple

\usepackage{appendix,makeidx} % apendice si index

\usepackage[dvips]{graphics} % pachetul pentru figuri
\usepackage{amsfonts,amsmath,amssymb,graphicx}
\usepackage[usenames,dvipsnames]{color} % pachetul pentru culori
\usepackage[romanian]{babel} % pachetul cu optiuni in limba romana
\usepackage{fancyhdr} % pachet pentru header
\usepackage{setspace} % pachet pentru spatieri

\textheight=23.7cm \textwidth=14.0cm
\parindent=0.0in \topmargin= 0cm
\oddsidemargin=1.5cm \evensidemargin=0cm
\setstretch{1.3} % distanta intre randuri

% aici definim shortcut-uri pentru mediul teorema sau pentru formule.

% Cateva exemple:

\newtheorem{teo}{Teorema}[chapter]
\newtheorem{lema}[teo]{Lema}
\newtheorem{dfn}[teo]{Defini\c{t}ia}
\newtheorem{cor}[teo]{Corolar}
\newtheorem{prop}[teo]{Propozi\c{t}ia}
\newtheorem{obs}[teo]{Observa\c{t}ia}
\newtheorem{exm}[teo]{Exemplu}

\newcommand{\E}{\mathbb{E}} % simbolul pentru medie a unei v.a.

\newcommand{\N}{{\mathbb{N}}} % multimea numerelor naturale
\newcommand{\R}{{\mathbb{R}}} % multimea numerelor reale
\newcommand{\C}{{\mathbb{C}}} % multimea numerelor complexe
\newcommand{\F}{{\mathcal F}} % un F caligrafic
\newcommand{\f}{f:\mathbb{R}^m\longrightarrow \R^n} % f : R^m -> R^n
\newcommand{\x}{(x_n)_{n\in \N}} % un sir (x_n) cu n natural
\newcommand{\beq}{\begin{equation}}
\newcommand{\eeq}{\end{equation}}

35
\newcommand{\bc}{\begin{center}}
\newcommand{\ec}{\end{center}}
\newcommand{\hh}{\hspace*{2cm}}

\makeindex % realizeaza indexul

\begin{document}

\begin{titlepage} % incepe pagina de titlu

\begin{center}
\large
\textsc{Universitatea ''Al. I. Cuza'' din Ia\c si} \\
\textsc{Facultatea de Matematic\u a} \\
\textsc{Specializarea Matematic\u a-Informatic\u a}\\
\vspace{5cm}
\textbf{\sc Lucrare de licen\c t\u a}\\
\vspace{1.5cm}
\textbf{\Huge \sc Titlul lucr\u arii}\\
\vspace{6cm}
Coordonator, \hfill Absolvent,\\
A. {\sc Professor} \hfill A. {\sc Student}\\
\vfill
Iunie - 2011\\
Ia\c si \\
\ \\
\end{center}
\end{titlepage} % se termina pagina de titlu
\begin{titlepage} % incepe pagina de dedicatie
\begin{center}
\ \\
\vspace{5cm}
(Pagina goal\u a sau pagina pentru dedica\c tie)
\end{center}
\end{titlepage} % se termina pagina de dedicatie

\pagenumbering{roman}
\setcounter{page}{2} % stabileste nr. paginii de start

\addcontentsline{toc}{section}{Abstract} % adauga Abstractul in Cuprins

\include{abstract} % include Abstractul

\tableofcontents % afiseaza Cuprinsul

\addcontentsline{toc}{section}{List\u a de figuri}
\listoffigures % lista figurilor
\addcontentsline{toc}{section}{List\u a de tabele}
\listoftables % lista tabelelor
\addcontentsline{toc}{section}{Nota\c tii} % adauga Notatii in Cuprins

36
\include{Notatii} % include un paragraf de notatii
\pagenumbering{arabic}
\renewcommand{\thesection}{}
\addcontentsline{toc}{section}{Introducere} % adauga Introducerea in Cuprins
\include{Intro} % include Introducerea

% ~~~~~ optiuni de header pentru pagina ~~~~~~~~~

\pagestyle{fancy}
\fancyhf{}
\fancyhead[LE,RO]{\thepage}
\fancyhead[CE]{\textit{\nouppercase{\leftmark}}}
\fancyhead[CO]{\textit{\nouppercase{\rightmark}}}
% ~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~~
% urmatoarele 2 comenzi stabilesc modul cum vor aparea numerele la (sub)sectiuni
\renewcommand{\thesection}{\arabic{chapter}.\arabic{section}}
\renewcommand{\thesubsection}{\arabic{chapter}.\arabic{section}.\arabic{subsection}}

\include{Capitolul1} % include Capitolul 1

\include{Capitolul2} % include Capitolul 2
\include{Capitolul3} % include Capitolul 3

\fancyhf{}
\renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Apendice
\addcontentsline{toc}{section}{Apendice} % adauga Apendice in Cuprins
\include{apendix} % afiseaza Apendice
\renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Indexul
\addcontentsline{toc}{section}{Index} % adauga indexul in Cuprins
\printindex % afiseaza indexul
\renewcommand{\thesection}{} % nu numeroteaza Bibliografia
\addcontentsline{toc}{section}{Bibliografie} % adauga Bibliografia in Cuprins
\include{Biblio} % afiseaza Bibliografia
\end{document}

Fi³ierul .pdf obµinut este www.math.uaic.ro/~stoleriu/TEZA.pdf.

37
 Fi³iere adiacente:

%%% *************************************************************************
%% abstract.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}

\textbf{\Huge Abstract}\\
\vspace{1.5cm}

Abstractul va ap\u area aici ...

%%% *************************************************************************

%%% *************************************************************************
%% Notatii.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}

\textbf{\Huge Nota\c tii}\\

\vspace{1.5cm}

\begin{eqnarray*}
\N & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor raturale} \\
\R & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor reale} \\
\C & \hh& \mbox{mul\c timea numerelor complexe} \\
\E & \hh& \mbox{media unei variabile aleatoare} \\
\F & \hh& \sigma-\mbox{algebr\u a}\\
etc ...
\end{eqnarray*}
%%% *************************************************************************

%%% *************************************************************************
%% Intro.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}

\textbf{\Huge Introducere}\\
\vspace{1.5cm}

Aici se va scrie Introducerea. Se va motiva subiectul ales \c si importan\c ta

lui, integrarea tematicii \^ in aria \c stiin\c tific\u a aleas\u a.
De asemenea, se va face o prezentare pe capitole a lucr\u arii, sco\c t\^ and
\^ in eviden\c t\u a rezultatele principale.
%%% *************************************************************************

38
%%% *************************************************************************
%% Capitolul1.tex
\chapter{No\c tiuni introductive din Statistic\u a}\label{Capitolul1}

C\^ ateva cuvinte despre ce con\c tine acest capitol \c si, eventual,
ideile principale ale capitolului.

\section{Numele sec\c tiunii 1}\label{c1s1}

\index{Statistic\u a}

Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c1s1}...

\begin{figure}[!ht]
\bc
\includegraphics[scale=0.5]{MB2d}
\ec
\caption{Mi\c scarea Brownian\u a 2-dimensional\u a.}
\label{fig: fMB2d}
\end{figure}

\newpage
\subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c1s1s1}

Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c1s1s1}...

\section{Numele sec\c tiunii a 2-a}\label{c1s2}

Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c1s2}...

\subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c1s2s1}

Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c1s2s1}...

\begin{table}[!ht]
\bc \resizebox{11cm}{2.5cm} {
\begin{tabular}{|c|c|c|}
\hline
\mbox{clasa} & \mbox{frecven\c{t}a} & \mbox{valoare medie}\\
\hline
$[a_0, a_1)$ & $f_1$ & $x'_1$\\
$[a_1, a_2)$ & $f_2$ & $x'_2$\\
$\vdots$ & $\vdots$ & $\vdots$\\
$[a_{r-1}, a_r)$ & $f_r$ & $x'_r$\\
\hline
\end{tabular}}

39
\caption{Tabel cu frecven\c{t}e pentru date continue.}
\label{cdata1}\index{tabel cu frecven\c te}
\ec
\end{table}
%%% *************************************************************************

%%% *************************************************************************
%% Capitolul2.tex
\chapter{Cuno\c stin\c te ale naturii}\label{Capitolul2}

C\^ ateva cuvinte despre ce con\c tine acest capitol \c si, eventual,
ideile principale ale capitolului. \index{Cuno\c stin\c te ale naturii}

\section{Numele sec\c tiunii 1}\label{c2s1}

Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c2s1}...\\

\begin{figure}[!ht]
\bc \includegraphics[width=0.75\textwidth]{passionflower} \ec
\caption{Floarea pasiunii.} \label{fig: fp}
\end{figure}

\subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c2s1s1}

Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c2s1s1}...

\section{Numele sec\c tiunii a 2-a}\label{c2s2}

Aici va ap\u area textul din Sec\c tiunea \ref{c2s2}...

\subsection{Numele subsec\c tiunii}\label{c2s2s1}

Aici va ap\u area textul din Subsec\c tiunea \ref{c2s2s1}...

%%% *************************************************************************

%%% *************************************************************************
%% apendix.tex
\ \\
\vspace{1.5cm}

\textbf{\Huge Apendice}\\
\vspace{1.5cm}

Apendixul va ap\u area aici ...

%%% *************************************************************************

40
%%% *************************************************************************
%% Biblio.tex
\markright{\sc Bibliografie}\label{biblio}
\begin{thebibliography}{99}
\bibitem{short} Tobias Oetiker Hubert Partl, Irene Hyna and Elisabeth Schlegl,
The Not So Short Introduction to \LaTeX2e{}, $2009$ (online)
\bibitem{solcan} Mihai Radu Solcan, Ghid \LaTeX{}, versiunea pentru Windows,
Bucure\c sti, $2005$ (online)
\bibitem{lamport} Leslie Lamport, \LaTeX{}: A Document Preparation System,
Addison-Wesley Publishing Company, Reading, MA, $1994$ (2nd edition).
\bibitem{ctan} The Comprehensive \TeX{} Archive Network (CTAN): http://www.ctan.org/
\bibitem{wiki} http://en.wikibooks.org/wiki/LaTeX/
\bibitem{oxford} http://www.maths.ox.ac.uk/help/faqs/latex/
\bibitem{colorado} http://amath.colorado.edu/documentation/LaTeX/
\bibitem{stoleriu} Iulian Stoleriu, Introducere \^ in \LaTeX{}.
Note de laborator, 2010.
\end{thebibliography}
%%% *************************************************************************

41
 10 LABORAT OR (L10)

Rubrica DIVERSE

• numerotarea ecuaµiilor, gurilor etc se poate face în funcµie de secµiune astfel:

\usepackage{amsmath}
\numberwithin{equation}{section}
\numberwithin{figure}{section}

• ad ugarea unui comentariu la text se poate face cu comanda marginpar

\marginpar{\footnotesize\bf \color{red}Aici se scrie un comentariu}
Aici se scrie
un comen-
• stabilirea l µimii comentariului se face prin o comand  de genul
tariu
\setlength{\marginparwidth}{2.5cm}
• comenzile \flushleft sau \flushright stabilesc dac  alinierea textului se va face la
stânga, respectiv, la dreapta.

• scrierea unui text pe coloane multiple. D m mai jos un exemplu de 2 coloane, folosind
comenzile:

\usepackage{multicol}
\begin{multicols}{2}
\end{multicols}

• Pentru ca modurile table ³i figure s  e active, va trebui s  denim medii noi

(tablehere ³i figurehere), folosind urm toarele comenzi în preambul:

\makeatletter
\newenvironment{tablehere} {\def\@captype{table}} {}
\newenvironment{figurehere} {\def\@captype{figure}} {}

• În text, noul mediu se introduce ca în urm torul exemplu:

\begin{figurehere}
\centering
\resizebox{\columnwidth}{!}{\includegraphics{clopot}}
\caption{\label{clop}\em Clopotul lui Gauss pentru $\mathcal{N}(0,\sigma)$}
\end{figurehere}
\ \\

42
• Putem include ³i lme, folosind pachetele

\usepackage{multimedia} % in preambul
\usepackage{movie15} % in preambul

apoi

\includemovie[poster]{5cm}{5cm}{trailer.avi}

• Pentru alte facilit µi, folose³te bibliograa sau

M T R

Pentru înc lzire, încearc  s  reproduci pagina urm toare!

43
 Tipuri de repartiµii

(1) Repartiµia exponenµial , exp(λ) (exp)

Valorile sale sunt timpi realizaµi între dou  valori spon-

tane repartizate P(λ) (repartiµia Poisson). De exem-
plu, timpul de a³teptare la un ghi³eu sau într-o staµie
de autobuz este o variabil  aleatoare repartizat  expo-
nenµial.
Spunem c  X ∼ exp(λ) (λ > 0) dac  are densitatea
de repartiµie

λe−λx , dac  x > 0
f (x; λ) =
0 , dac  x ≤ 0
1 1
Media ³i dispersia sunt: E(X) = ³i D2 (X) = 2 .
λ λ
Observaµia 1. Repartiµia exponenµial  satisface a³a-
numita proprietate a lipsei de memorie, i.e.,
Figura 1: Clopotul lui Gauss pentru N (0, σ).
P ({X > x + y}|{X > y}) = P ({X > x}), ∀x, y ≥ 0.
Este unica distribuµie continu  cu aceast  proprietate.
Distribuµia geometric  satisface o variant  discret  a Dac  Z ∼ N (0, 1), atunci X = σZ + µ ∼ N (µ, σ).
acestei propriet µi. [Vericaµi!] În mod similar,
X −µ
dac  X ∼ N (µ, σ), atunci Z = ∼ N (0, 1).
σ
(2) Repartiµia normal , N (µ, σ) (norm) Pentru o v.a. N (0, 1) funcµia de repartiµie este
tabelat  (valorile ei se g sesc în tabele) ³i are o notaµie
Spunem c  X ∼ N (µ, σ), dac  X are densitatea: special , Θ(x). Ea e denit  prin:
Z x
1 y2
1 −
(x−µ)2 Θ(x) = √ e− 2 dy. (2)
f (x; µ, σ) = √ e 2σ 2 , x ∈ R. 2π −∞
σ 2π
Funcµia de repartiµie a lui X ∼ N (µ, σ) este dat  prin
Avem c : E(X) = µ ³i D2 (X) = σ 2 . x−µ
Se mai nume³te ³i repartiµia gaussian . F (x) = Θ( ), x ∈ R. (3)
σ
În cazul µ = 0, σ 2 = 1 densitatea de repartiµie devine:
1 x2
f (x) = √ e− 2 , x ∈ R. (1) (3) Repartiµia log-normal , logN (µ, σ) (logn)
2π
În acest caz spunem c  X urmeaz  repartiµia normal  Repartiµia log-normal  este foarte util  în Matemati-
standard, N (0, 1). cile Financiare, reprezentând o repartiµie de preµuri vi-
Gracul densit µii de repartiµie pentru repartiµia nor- itoare pentru un activ nanciar. Dac  X ∼ N (µ, σ),
mal  este clopotul lui Gauss (vezi Figura 1). atunci Y = eX este o v.a. nenegativ , având densitatea
Din grac (pentru σ = 1), se observ  c  majoritatea de repartiµie
valorilor nenule ale repartiµiei normale standard se a  
1 (ln x−µ)2

în intervalul (µ − 3σ, µ + 3σ) = (−3, 3). Aceasta este √ e− 2σ 2 , dac  x > 0
f (x; µ, σ) =
a³a-numita regul  a celor 3-σ .  xσ 2π
0 , dac  x ≤ 0
A³adar, Y ∼ logN (µ, σ) dac  ln Y ∼ N (µ, σ).
\begin{center}
\begin{fminipage}{8cm}
Textul va aparea intr-un chenar.
\end{fminipage}
\end{center}

Textul va aparea intr-un chenar.

 11 LABORAT OR (L11)
Recapitulare: Reproduceµi textul de mai jos:

Funcµii de variabile aleatoare

Funcµii de o singur  variabil  aleatoare

Presupunem c  X este o variabil  aleatoare continu , c reia i se cunoa³te densitatea de

repartiµie, fX (x). Not m cu FX (x) funcµia sa de repartiµie.
Fie g(x) este o funcµie m surabil  (Borel). Atunci Y = g(X) dene³te o alt  variabil 
aleatoare. Dorim s  g sim densitatea de repartiµie pentru g(X). S  not m cu DY = {x ∈
R; g(x) ≤ y}. Putem scrie:
not
{Y ≤ y} = {g(X) ≤ y} = {ω ∈ Ω, X(ω) ∈ DY } ( = {X ∈ DY }).

Atunci,

FY (y) = P (X ∈ DY ),
Z
= fX (x) dx. (11.1)
DY

not
Dac  g(x) este bijectiv  ³i x = h(y) = g −1 (y), atunci densitatea de repartiµie a lui Y este
dat  de:  
 dh(y) 
fY (y) = fX (h(y))  . (11.2)
dy 
Exemplu. Consider m funcµia
g(x) = ax + b, a 6= 0.

Dac  fX (x) este densitatea de repartiµie a unei variabile aleatoare continue X , atunci den-
sitatea de repartiµie a variabilei aleatoare Y = g(X) este
 
1 y−b
fY (y) = fX .
|a| a
Alternativ, putem calcula densitatea lui g(X) astfel:
Not m cu FY (y) funcµia de repartiµie pentru Y ³i cu fY (y) densitatea sa de repartiµie. Atunci:
     

 y − b 
 y − b
P X ≤ , a > 0; F X , a > 0;
 a  a 
FY (y) = P (aX+b ≤ y) = =

 y−b 
 y−b
P X ≥ , a < 0; 1 − F X , a < 0;
a a
 Dac  FX este continu , atunci:
 
dFY (y) 1 y−b
fY (y) = = fX .
dy |a| a

Etapele testul t bilateral

(i) Se dau: {x1 , x2 , . . . , xn } (date normale), µ0 , α;

(ii) Determin m valoarea t1− α2 ; n−1 astfel încât funcµia de repartiµie pentru t(n − 1),


Fn−1 t1− α2 ; n−1 = t1− α2 ; n−1 .

(iii) Calculez valoarea

v
u n
x − µ0 u 1 X
t0 = , unde d∗ (X) = t (xi − x)2 .
d∗ (X) n − 1 k=1
√
n

(iv) Dac :

• |t0 | < t1− α2 ; n−1 , atunci (H0 ) este admis  (nu poate  respins );
• |t0 | ≥ t1− α2 ; n−1 , atunci (H0 ) este respins  (adic  (H1 ) este admis );

(H0 ) : µ1 = µ2
Alµi parametri Tipul testului
(H1 ) Regiunea critic 
q
σ2 σ2
σ1 , σ 2 µ1 6= µ2 |X1 − X2 | > z1− α2 n11 + n22 Testul Z bilateral
q 2
σ σ2
cunoscute µ1 < µ2 X1 − X2 < z1−α n11 + n22 Testul Z unilateral stânga
q 2
σ σ2
µ1 > µ2 X1 − X2 > −z1−α n11 + n22 Testul Z unilateral dreapta
q
2 2
σ1 6= σ2 µ1 6= µ2 |X1 − X2 | > t1− α2 ; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t bilateral
q
2 2
necunoscute µ1 < µ2 X1 − X2 < t1−α; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t unilateral stânga
q
2 2
µ1 > µ2 X1 − X2 > −t1−α; N d∗ n(X1 1 ) + d∗ n(X2 2 ) Testul t unilateral dreapta

Tabela 3: Teste pentru egalitatea a dou  medii.

Glosar
LATEX3, 1 prezentare beamer/slides, 32
LATEX 2ε , 1
LATEX, 1 scrisoare, 30
http://www.ctan.org/, 4 stilul paginii, 6

A. N. Kolmogorov, 19 tabele, 20
A. Y. Khinchin, 19 teorema limit  central , 19
aranjare în pagin , 14 trim, 24

bibliograe, 11 usepackage, 3

caractere speciale, 3
comenzi în LATEX, 6
comenzi de scriere, 6

displaystyle, 7
documentclass, 3

etichete, 18
Eule, 26

fonturi, 17
formule matematice, 7
funµia χA , 8

includerea de imagini, 24
indexare, 29

legea slab  a numerelor mari, 19

legea tare a numerelor mari, 19
lucrare de licenµ , 35

matrice, 10
medii de lucru, 7
mediu deniµie, 16
mediul demonstraµie, 16
mediul ecuaµie, 7
mediul theorem, 15
mediul eqnnaray, 8

orientarea în pagin , 13

pachetul sidecap, 25
pachetul wrapg, 25
pagina de titlu, 6

48