VULTURUL - simbolizeaza pulsiunile morbide.

Devorând si sfâsiind cadavrele,

lipsite de aparare ,el reprezintă atitudinea crudă. Într-o abordare mai subtila, vulturul
simbolizează renasterea deoarece eliberează sufletul de corpul său material.Iată de ce
anumite ritualuri funerare din India constau in expunerea corpului astfel încât să fie
marcat de vulturi . Astfel in vis, prezenta vulturilor poate exprima sfârsitul unei
situati, trimiterea la moarte, dar si speranta că acest final este o tranzitie spre o stare
mai bună, o eliberare, o renastere.

Potrivit lui Sigmund Freud Sigmund Freud (n. 6 mai 1856, Freiberg, astăzi
Příbor/Republica Cehă - d. 23 septembrie 1939, Londra) a fost un medic
neuropsihiatru evreu austriac, fondator al şcolii psihologice de psihanaliză,cosmarul
ne ajuta să controlăm emotiile ce apar în urma unor probleme apărute în viata
reală.Carl Jung Carl Gustav Jung (n. 26 iulie 1875, Keswil, cantonul Thurgau,
Elveţia – d. 6 iunie 1961, Küsnacht) a fost medic, psiholog şi psihiatru elveţian,
fondatorul psihologiei analitice. sustinea că visele compensează unele atitudini pe
care le avem in timpul stării de veghe.
Freud vorbeste de cosmar in următorii termeni:cosmarul unei dorinte care,
departe de a fi binevenită, este refulată, respinsă. Angoasa ce insoteste realizarea ia
locul cenzurii.În timp ce putem spune despre visul infantil că este realizarea directă a
unei dorinte admise si avansate, iar despre visul obisnuit că este realizarea voalata a
unei dorinte refulate, cosmarul nu poate fi definit decât ca realizarea directă a unei
dorinte respinse.

Cosmarul pe care Trapani l-a avut , il putem interpreta in conformitate cu ideile

lui Sigmund Freud ca pe un fapt care ne ajută să ne controlăm emotiile ce apar in
urma unor probleme din viata reala.Într-una din noptile în care Trapani se frământa cu
privire la locul în care urma să locuiască,dacă ar fi fost dati afară ,îl viseaza pe unchiul
său,învesmântat în negru. Desi nu l-a cunoscut niciodată, acesta si-l imaginează,ba
mai mult decat atat,ii apare in vis. Gheara de vultur din finalul cosmarului poate
simboliza renasterea prin faptul că Trapani isi viseaza unchiul desi acesta era mort,ca
o dovada a faptului ca sufletul sau nu a murit.De asemenea,poate insemna si sfârsitul
unei situatii reprezentata de evenimentul ce are loc in ziua următoare si anume
moartea misterioasă a lui Luchesi, cel care urma să îi dea afară din casă.

Jorge Luis Borges

Jorge Luis Borges (n. 24 august 1899 la Buenos Aires - d. 14 iunie 1986 la Geneva,
Elvetia; numele sau complet fiind Jorge Francisco Isidoro Luis Borges Acevedo) este
unul dintre cei mai importanti scriitori ai secolului al XX-lea. Romancier, poet, eseist
argentinian, este faimos pentru povestirile sale fantastice, în care a unit cu măiestrie
idei filozofice si metafizice cu temele clasice ale fantasticului (si anume: dublul,
realitatea paralela a visului, cărtile misterioase si vrăjite, salturile în timp). Adjectivul
"borgezian" defineste conceptia despre viată ca poveste ("fiction"), ca minciună, ca
operă contrafăcută, dată drept adevarată (ca în faimoaselel sale recenzii de cărti
imaginare).

A fost influentat de autori precum Dante Alighieri, Miguel de Cervantes, Franz

Kafka, H.G.Wells, Rudyard Kipling, Arthur Schopenhauer sau G. K. Chesterton.
Infuenta asupra culturii moderne
Borges a lăsat o mostenire importantă în toate domeniile culturii moderne, până si în
cea pop, si numerosi scriitori s-au inspirat din creatia sa. Printre acestia, ii amintim pe
Julio Cortázar, Italo Calvino, Umberto Eco, John Barth, Philip Dick, Gene Wolfe,
Paul Auster etc.
În plus, Borges a influentat si autori de benzi desenate ca Alan Moore si Grant
Morrison (care îl citează într-un episod din Doom Patrol) si cantautori ca Francesco
Guccini si Elvis Costello.

Umberto Eco, în romanul Numele trandafirului numeste pe unul dintre protagonistii

care a aspirat la functia de bibliotecar, fără a reusi, Jorge da Burgos, explicând la
sfârsit că s-a referit chiar la Borges.

În ciuda faptului că a fost favoritul obligatoriu al fiecărei editii ale Premiului Nobel,
începând cu anii 50, Academia Suedeză nu îl premiază niciodată, preferând uneori
autori mai putin cunoscuti. Unele voci insistente au spus că justificarea ar fi în ideile
politice ale marelui scriitor, care fără a fi un activist, a simpatizat cu Juan Peron;
există elemente care neagă existenta acestor simpatii

numirea sa în functia de Director al Bibliotecii Naționale imediat după căderea lui

Peron (1955);

refuzul cotidianului La Nación de a publica poezia sa (Pumnalul) cu clare intentii

tiranicide;

functia de presedinte, din 1950 si până în 1953, al Societătii Scriitorilor

Argentinieni, închisă de către dictatură; Borges aminteste ultimele seminarii tinute
dinaintea politistilor care luau notite din expunerea sa;

declaratii explicite ale lui Borges, care dezmint că ar sustine pe dictator.