Sunteți pe pagina 1din 19

Anglia-Franţa,

o dispută
culturală
milenară
Franţa

Situare geografică: Europa de Vest

Suprafaţă: cca 551 000 km2

Populaţie: peste 64 000 000 locuitori

Forma de guvernământ: republică

Grupuri etnice: francezi, slavi, africani, asiatici, basci

Confesiuni: 83% romano-catolici, 2% protestanţi, 1% evrei, 5-10%


musulmani, 4% neafiliaţi
Istorie

1066: invazia normandă – lupta de succesiune câștigată de William I


Cuceritorul împotriva lui Harold Godwinson;
Consecinţe: 1. sentimentul de ostilitate al claselor populare
faţă de noua clasă conducătoare;

2. folosirea limbii franceze ca limbă a


aristocraţiei;

3. în inconștientul colectiv britanic este ultima invazie


petrecută pe teritoriul acestei ţări;
Primul Război de 100 de ani (1159-1299)
Casa de Anjou (dinastia Plantagenêt) vs. Casa de Franţa (dinastia
Capétiens);

Al Doilea Război de 100 de ani (1337-1453)


1429 – Carol VII recucerește, cu ajutorul Ioanei dʼArc, o parte a
teritoriului francez (vezi Bătălia de la Orléans);

Schisma religioasă

1533: Regele Henric VIII rupe legăturile cu papalitatea, după ce Papa


Clément VII i-a refuzat dreptul de a divorţa de Caterina de Aragon
pentru a se căsători cu Anne Boleyn;

1547: protestantismul devine religie oficială în Anglia, în timpul reginei


Elizabeta I.
Prima Revoluţie Engleză (1641-1649): spre deosebire de Revoluţia
Franceză, care a fost o mișcare a poporului, Revoluţia Engleză a fost
făcută de burghezie și de Parlament;

Glorioasa Revoluţie (1688-1689): o revoluţie pacifistă (The Bloodless


Revolution) care a pus bazele unei monarhii constituţionale; spre
deosebire de Revoluţia Franceză, regele englez – Iacob I – nu a fost
condamnat la moarte, ci alungat;

Revoluţia Franceză a condus la abolirea monarhiei, stabilirea unei


republici și a unei Adunări Naţionale (a poporului);

Revoluţia Engleză nu a presupus abolirea monarhiei și a privilegiilor


aristocraţiei.
- sec. XIX: Napoleon împotriva lui Nelson și Wellington

Bătălia de la Trafalgar (21 octombrie 1805), încheiată cu înfrângerea


flotei franco-spaniole;

Bătălia de la Waterloo (18 iunie 1815) – sfârșitul Imperiului


Napoleonian; a contribuit la consolidarea mitului unei Anglii puternice,
de neînvins, cu un popor care nu acceptă sub nici o formă invadarea
propriului teritoriu;
25 mai 1940: Bătălia de la Dunkerque – Franţa a rămas singură în faţa
asaltului german (s-a simţit trădată de M. B.);

iunie 1940: instaurarea Regimului de la Vichy care a colaborat cu


Germania nazistă (Marea Britanie a acuzat Franţa de trădare);

- vetoul dat în 1963 și 1967, de gen. Charles de Gaulle, intrării Marii


Britanii în Comunitatea Europeană;

- disputa pentru Jocurile Olimpice de Vară din 2012, câștigată de Londra.


Cultura

Franţa propune un model monocultural, Marea Britanie unul


multicultural;

În Franţa, limba oficială este franceza, iar documentele sunt redactate


exclusiv în această limbă;

În Marea Britanie, formularele și documentele sunt traduse în toate


limbile vorbite pe teritoriu.
Imigraţia

- În Franţa, populaţia de imigranţi locuiește la periferia orașelor;

- În Marea Britanie, imigranţii trăiesc în cartiere părăsite de populaţia


britanică;

- În Franţa, imigranţii au ca referent ţara de origine;

- În Marea Britanie, imigranţii se raportează la ţara de adopţie.


Religia catolică: banii constituie un obstacol major în obţinerea mântuirii;
este proslăvită sărăcia; un sentiment de culpabilitate referitor la bani în
cultura franceză;

Religia protestantă: acest sentiment este absent din cultura britanică;


bogăţia este percepută ca o răsplată divină;

Religia catolică: banii constituie un obstacol major în obţinerea mântuirii;


este proslăvită sărăcia; un sentiment de culpabilitate referitor la bani în
cultura franceză;

Religia protestantă: acest sentiment este absent din cultura britanică;


bogăţia este percepută ca o răsplată divină.
Relaţiile și condiţiile de muncă

M. Britanie: folosirea prenumelui între colegi, dar și între subordonaţi și șef


(frontiera ierarhică există, dar nu este delimitată la acest nivel);

Franţa: de obicei folosirea numelui de familie;

Pauza de masă: cca jumătate de oră la englezi/ o oră la francezi;

Mentalul colectiv britanic: pauza la francezi este prea mare, masa prea lungă
și prea copioasă.
Gastronomie

Micul dejun
M. Britanie: mai degrabă sărat, compus din mai multe alimente;
Franţa: mai curând dulce, limitat la un croasant și o cafea;

Dejun
M. Britanie: pauză redusă
Franţa: pauză mare, dejun consistent

Cina
M. Britanie: cina la ora 18
Franţa: cina la ora 20
Toast: M. Britanie – făcut numai pe o parte
Franţa – făcut pe ambele părţi

Lingura: M. Britanie – rotundă, se apropie de buze paralel cu


acestea
Franţa – ovală, se introduce vârful în gură

Spaţii de socializare: M. Britanie – bar


Franţa – cafenea
Viaţa culturală

M. Britanie: mecenatul este principala formă de finanţare a artei; primatul


individului și al investiţiei private;

Franţa: arta este finanţată mai mult prin fonduri publice;


Premiile literare

Franţa: Goncourt
juriu permanent, autor de limbă franceză, se acordă
o singură dată aceluiași autor, valoarea economică a
premiului = 10 euro;

M. Britanie: Man Booker Prize


juriu variabil, autor de limbă engleză, membru al
unei ţări din Commonwealth, se poate acorda de
mai multe ori, valoarea economică = 50 000 lire;
Educaţia

- Franţa: învăţământul public și gratuit atrage cei


mai mulţi elevi; principiul laicităţii, considerat specific Franţei;

- Marea Britanie: învăţământ public și învăţământ privat,


ambele forme sunt cu taxă;

școlile publice sunt deschise oricărei persoane care poate


achita o taxă; în general nu sunt mixte, acceptă elevi veniţi
din tot regatul, elevii sunt interni și au vârste cuprinse între
11 și 18 ani;
Habitatul

M. Britanie
Ferestrele se deschid spre exterior sau în sus, nu posedă storuri;
Robinetul de apă rece este așezat în partea stângă;

Franţa
Ferestrele se deschid către interior, au storuri;
Robinetul de apă rece este plasat în partea dreaptă.
Bibliografie

BARTHES, Roland, Mitologii, trad. de Maria Carpov, Ed. Institutul


European, 1997;

GARCIN, Jérôme (coord.), Noile mitologii, trad. de Mona Ţepeneag, Ed. Art,
București, 2009;

LOMBARTEIX, Pierre-Olivier, Pourquoi les Français n’aiment pas les


Anglais…et réciproquement, Ed. du Temps, Nantes, 2008;

MAYLE, Peter, Lecţii de franceză. Aventurile mele cu furculiţa, cuţitul și


tirbușonul pe meleagurile Franţei, trad. de Alexandra Popescu, Ed. Rao,
București, 2008;

MUCHEMBLED, Robert, Societatea rafinată. Politică și politeţe în Franţa,


din secolul al XVI-lea până în secolul al XX-lea, trad. Ilie Dan, Cartier,
Chișinău, 2004;

VION, Marc, Perfide Albion! Douce Angleterre? L’Angleterre et les Anglais


vus par les Français du XIVe siècle à l’an 2000, Alan Sutton, Saint-Cyr-sur-
Loire, 2002.

S-ar putea să vă placă și