ISTORICUL PSIHIATRIEI ACTUALE

 Psyche =Suflet
 Iatrea = Vindecare.

Psihiatria: Studiaza tulburarile mentale,etiopatogenia lor,asistenta bolnavilor psihici,

profilaxia si recuperarea bolilor psihice.
OMUL este UNITATE EXISTENTIALA, BIOLOGICA, PSIHICA, SOCIALA,
ANTROPOLOGICA.
Bolile psihice in antichitate
 Papirusuri egiptene – despre senilitate
 Vechiul testament – Regele Saul, Nabucodonosor.
 Hippocrate – Conceptie materialist-vulgara: creierul este sediul vietii psihice.
 Asclepiade – Diferentiaza halucinatiile de iluzii.
 Areteu – Descrie melancolia.
 Soranus din Effes – Atitudinea fata de bolnavul psihic!
PSIHIATRIA IN EVUL MEDIU.
 Bolile psihice = provocate de duhuri rele,diavol;Demonomanii.
 Tratamentul = pedepse corporale pana la ardere pe rug.
 Asezamintele pentru bolnavii psihici: manastiri, inchisori.
PSIHIATRIA IN PERIOADA RENASTERII
 Boala psihica = Boala a creierului.
 Incercari de clasificare a bolilor psihice: Felix Plater: -Imbecilitate,
 - Idiotie,
 - Afect. convulsive si apoplexia
 - Boli psihice propriu-zise: mania, melancolia, hipocondria, etc.
 Se pun bazele psihiatriei judiciare: Paolo Zacchias.
 Vieussens – Bazele anatomiei patologice .
Psihiatria moderna
 Ph. PINEL (1755-1826) elibereaza din lanturi pe cei 80 pacienti avuti in ingrijire,
marcand inceputul epocii moderne a asistentei psihiatrice.
 ESQUIROL – Prima clasificare a bolilor psihice si descrierea magistrala a celor
mai importante entitati.
 R.A.MOREL – Teoria degenerarilor ( ereditatea si degenerarea sunt factorii
determinanti ai bolilor psihice).
 P.JANET – Psihastenia. CHARCOT – Isteria.
 KRAEPELIN – Delimitarea si clasificarea bolilor psihice pe baza principiului
nosologic
 E.BLEULER – Schizofrenia.
SEMIOLOGIE PSIHIATRICA
STUDIUL SIMPTOMELOR BOLILOR PSIHICE, a SUCCESIUNII,
CONDITIONARII, INTERDEPENDENTEI si DINAMICII lor.

 SIMPTOMUL PSIHIC:
 Local Functional
 General. Organic.
 Ireversibil
 Reversibil.
 *Simpt. Disimulate* * Simpt. Mascate*
 Nevrotic
 Psihotic.
 De nedezvoltare.
 De. Regresiune.

PERCEPTIA SI TULBURARILE DE PERCEPTIE

 PERCEPTIA = Suma senzatiilor + experienta anterioara subiectiva, personala.
Reflecta obiectele in totalitatea lor.
 La baza perceptiei: SENZATIA (act elementar de realizare a imaginii singulare a
unor insusiri ale obiectelor)
 Perc. Se realizeaza prin ANALIZATORI.
 Are rol deosebit in procesul cunoasterii.
TULBURARILE DE PERCEPTIE
 I.CANTITATIVE:
 Hiperestezia = scaderea prag.senzorial.
 In: Boli organice; Surmenaj; Tulburari nevrotive;Debutul unor psihoze.
Hipoestezia =ridicarea prag senzorial.
In: Tulburari ale constiintei; Histerie; Oligofrenii.

 II.CALITATIVE:
 AGNOZIILE.
 TULBURARILE DE SCHEMA CORPORALA.
 EIDETISMUL.
 ILUZIILE.
 HALUCINATIILE.
AGNOZIILE
Lipsa capacitatii de integrare a elementelor senzoriale intr-un tot corespunzator
obiectului.

 I.VIZUALE (Cecitate psihica):

 Perceptive = Paragnozia (a.ob.concrete)
= A.Culorilor.

AGNOZIILE
 VIZUALE (Cecitate psihica)
 Perceptive *Simbolice
 Paragnozii Alexia
 A.Culorilor. Acalculia
 Agrafia
 A.Figurilor simb.
 Prosopoagnozia.

<Leziunea in lobul occipital>

 AUDITIVE (Surditatea psihica)

 Verbale - Afazii.
 Muzicale ( amuzia).

< Leziunea in lobul temporal>

 TACTILE
 Amorfognozia
 Astereognozia

 <Leziunea in lobul parietal>

Tulburarile de schema corporala
 ANOSOGNOZIA ( nerecunoasterea unei hemiplegii).
 SINDR. PICK: AUTOTOPOAGNOZIA.
 SINDR.GERSTMANN:A.Digitala+ Acalculie+ Agrafie+ Dezorientare stanga-
dreapta.
 MEMBRUL FANTOMA.
 Tb.Schema corp. in Bolile psihice.
EIDETISMUL
 REPREZENTARE DEOSEBIT DE INTENSA A UNEI PERCEPTII
ANTERIOARE,TRAITA CA O REALITATE PREZENTA.
 Este o tulburare de perceptie limitrofa halucinatiilor.
 Normala la copii < 12 ani si la artisti plastici.
 Patologica: - stari confuzive, schizofrenie, psihoze senile.
ILUZIILE
 DEFINITII:
 Perceptie reala, deformata si denaturata de catre subiectul care o
receptioneaza(A.POROT).
 Orice eroare cognitiva sau perceptiva(H.EY).
 Perceptie mintala vicioasa care da bolnavului reprezentarea inexacta a unui obiect
real(GAYRAL).
 Existenta obiectului si a perceperii veritabile a lui diferentiaza iluzia de
halucinatie.
CLASIFICAREA ILUZIILOR
 I.VIZUALE.
 Metamorfopsii: =Macropsii; = Micropsii; =Dismegalopsii; = Porropsii.
 False recunoasteri.
 Pareidolii.
 Iluzia sosiilor.
 I.AUDITIVE.
 I. GUSTATIVE, OLFACTIVE.
 I. VISCERALE.
 Apar in: Stari confuzive, sindr. Maniacale, Psihoza Korsakov, Demente.

HALUCINATIILE
 DEFINITIE
 J.P.FALRET: PERCEPTIE FARA OBIECT
 H.EY: A HALUCINA= A PERCEPE UN OBIECT CARE NU EXISTA IN
REALITATE SAU CARE NU POATE FI PERCEPUT DECAT PRINTR-O
FALSIFICARE A ACTULUI PERCEPTIV.
CARACTERISTICILE HALUCINATIILOR

 1.SENZORIALITATE.

 2.PERCEPTIA SPATIALA.

 3.CONVINGEREA FERMA.
CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. I.
 IN FUNCTIE DE PARTICULARITATILE CARACTERISTICE:
 Halucinatii adevarate ( Psihosenzoriale):
 Senzorialitate
 Spatialitate
 Convingere ferma.

-Apar mai ales in psihozele endogene.

I.
 Halucinoze:
 Senzorialitate.
 Spatialitate.
 Lipseste convingerea ferma (“ mi s-a parut ca…,am impresia ca…”)

 -Apar in mod caracteristic in psihozele exogene ( toxice, infectioase).

I.
 PSEUDOHALUCINATIILE (HALUCINATII INTRAPSIHICE):
 Senzorialitate;
 Convingere ferma;
 Lipseste proiectia spatiala.

 Apar atat in psihozele endogene cat si in cele exogene.

CLASIFICAREA HALUCINATIILOR. II.
 IN FUNCTIE DE ANALIZATORI:
 1. Halucinatii exteroceptive.
 Halucinatiile vizuale:
 Simple / complexe.
 Colorate / alb-negru.
 Cinematografice / panoramice.
 Liliputane / macropsice.
 Extracampine.
 Zoopsice..
 Heautoscopice ( proiectia propriului corp).
Apar in mod caracteristic in stari confuzive ( toxice, infectioase), epilepsie. Posibil in
schizofrenie.

 1.
 Halucinatiile auditive.
 Elementare / Complexe.
 Verbale / Muzicale.
 Verbale: = Unilaterale / Bilaterale.
 = Laudative / Injurioase.
 = Imperative.

Apar in mod caracteristic in psihozele endogene: Schizofrenie, Tulburari halucinator-

delirante.

 1.
 Halucinatii tactile ( Haptice).
 Se recunosc dupa comportamentul, gestica bolnavului.
 Apar in starile confuzive, toxicomanii, tulburarile halucinator-delirante.

Halucinatii olfactive si gustative.

- Sunt de obicei asociate.
Apar in aura epileptica, schizofrenie, depresii psihotice severe.

 2. HALUCINATII INTEROCEPTIVE:
 Halucinatiile cenestezice ( Viscerale) = senzatia schimbarii pozitiei unor organe, a
perforarii, obstruarii, atrofierii,disparitiei lor.

 Apar in debutul de schizofrenie, tulb. Halucinator-delirante cronice,

 3. HALUCINATIILE PROPRIOCEPTIVE
 Halucinatii kinestezice ( de miscare) = percepute ca impresii de miscare sau
deplasare a unor segmente din corp sau a intregului corp

 Apar in stari confuzive, schizofrenie.

 ALTE HALUCINATII:
 Polisenzoriale ( concomitent – mai multe halucinatii).
 Halucinatii sinestezice ( hal. complexe,rezultate din interferentele functionale
existente intre diferiti analizatori; ex. Auditia colorata – bolnavul vede sunetele.) Apar in
aura epileptica, schizofrenie, parafrenie.
 Halucinatii psihogene – legatura cauzala afectiva!
 Halucinatii colective ( prin contagiune psihica).
CLASIFICAREA ETIOPATOGENICA
 Halucinatii fiziologice.
 Halucinatii prin lezarea receptorilor periferici ( nevrite retrobulbare,glaucom,
cataracta, otoscleroza).
 Halucinatii datorate lezarii centrilor corticali ai perceptiei (au valoare
localizatoare in tumorile cerebrale).
 Halucinatii onirice ( apar in contextul tulburarilor de constiinta,sunt
polisenzoriale, mobile, terifiante).
 Halucinatiile din psihozele endogene (adevarate sau intrapsihice, mai ales
auditive, apar pe fondul constiintei clare).
ATENTIA (PROSEXIA).
 DEFINITIE:
 Procesul de orientare si concentrare a activitatii psihice asupra unor obie4cte,
fenomene, care necesita o reflectare clara si o selectare constienta.
 Functia psihica ce exprima starea de orientare si concentrare a individului in
directia unor informatii, fenomene si evenimente in scopul de a le intelege mai bine, de a
le asimila sau evita.
 Functa psihica avand rol de semnalizare a schimbarii, a noului, cu capacitate de a
dirija activitatea psihica intr-o directie determinata.

 CLASIFICARE:
 DUPA OBIECT: =senzoriala; = ideationala.
 DUPA ORIGINE: = involontara; = voluntara.
 DUPA DEZVOLTAREA TEMPORALA: = operanta (focalizata pe realitatea
prezenta). = de exp[ectativa ( asteptarea activa si pregatire a actiunii).

 MECANISME NEUROFIZIOLOGICE:
 Format. Reticulara mezencefalica – rol in mentinerea atentiei;
 Format. Retic. Diencefalica – rol in mobilitatea, comutarea atentie.

 CARACTERISTICI:
 SELECTIVITATEA( cap. De filtrare, selectare).
 MOBILITATEA.
 DIRECTIONAREA.
 CONCENTRAREA ( presupune aprofundare si capacitatea detasarii de
ambianta).
 DISTRIBUTIA.
 INTENSITATEA.
 STABILITATEA ( durabilitatea).
TULBURARILE DE ATENTIE (DISPROSEXII).
 1. HIPERPROSEXII = GLOBALE ( Apar in starile maniacale, intoxicatii).
 = SELECTIVE ( In delire, obsesii, hipocondrie, depresii
severe).
 2. HIPOPROSEXII: in surmenaj, anxietate, depresii, schizofrenie, stari confuzive.
 3. APROSEXII ( se refera la atentia voluntara). Apar in starile deficitare:
oligofrenii, demente.
 <INERTIA: perseverarea dincolo de necesar asupra unei teme date. In psihoze
epileptice.
MEMORIA
 CAPACITATEA PSIHICULUI DE A INREGISTRA SI REDA UN FENOMEN.
 ENGRAMA ( MNEMA) = elementul fundamental al memoriei.
 Delay: Memoria este jurnalul intim al fiecarui individ.
 Lange: Viata fara memorie ar fi un ghem de impresii senzitive.
 ETAPELE MEMORARII:
 Fixarea.
 Conservarea.
 Evocarea.
 Uitarea.
NEUROFIZIOLOGIA MEMORIEI
 CIRCUITE NEURONALE Hipocampo- Mamilo- Talamo- Cingulare.
 NEUROCHIMIE: Rolul ARN si AND;
 Legatura functionala Glie/Neuron ( cantitatea de ARN este de 10 ori > in tesutul
glial).
TULBURARILE DE MEMORIE
 I. TULBURARI CANTITATIVE:
 1. Hipomnezia – in sindroame nevrotice, depresii, stari deficitare, intoxicatii.
 2. Hipermnezia = exagerarea evocarilor care apar multiple, involuntarea,
indepartate.
 Globala
 : in psihoza maniacala, secundara ingestiei de medicamente (amfetamine,
barbiturice), dupa stari febrile.
 De sector
 In: tulb. De personalitate paranoiaca, delire.
 Mentismul - in: confuzii, stari psihogene, anxietate, epilepsie temporala.

 Amneziile
 Anterograde ( de fixare).
 Retrograde ( de evocare).
 Antero-retrograde.
 Amnezia lacunara ( temporala).
 Amnezia electiva ( tematica).

Legea disolutiei memoriei ( DELAY) – de la complex spre simplu;

Legea regresiunii memoriei ( RIBOT) – de la prezent spre trecut si complex spre simplu.

 II. TULBURAILE CALITATIVE ( PARAMNEZII).

 Criptomnezia: schizofrenie, delire cronice, demente, stari maniacale.
 Falsa recunoastere: schizofrenie, demente, surmenaj.
 Iluzia de nerecunoastere( crede ca recun. persoane pe care nu le-a cunoscut si nu
recun. persoane cunoscute).
 Déjà vu, Jamais vu: in stari confuzive.
 Pseudoreminiscentele.
 Ecmneziile: tulb. mai globala decat pseudoreminiscentele, este o intoarcere in
trecut a intregii personalitati.
 Anecforia: posibilitatea repreducerii unor amintiri pe care le credea uitate

GINDIREA.
 DEFINITIE: Activitatea cognitiva complexa reprezentand capacitatea psihica de a
gasi solutia optima a unei probleme date pe baza raporturilor stabilite intre fapte
cunoscute si cerintele situatiei prezente.
 OPERATIUNILE GINDIRII:
 Comparatia.
 Analiza si sinteza.
 Abstractizarea.
 Generalizarea.
 Concretizarea.

TULBURARILE DE GANDIRE
 A.TULBURARI FORMALE:
 1. De viteza:
 Accelerarea (tahipsihia): fuga de idei (manie), mentismul (schizofrenie).
 Incetinirea ( bradipsihia) - depresii, epilepsie, oligofrenii, boli organice:
hipotiroidism.
 Intreruperea: barajul psihic ( Kraepelin)- schizofrenie.

 2. Tulburarile asociatiilor de idei ( calitative):

 Predomina un tip de asociatii ( prin asonanta, prin contrast,)
 Dezlanarea gandirii.
 Schizofazia ( salata de cuvinte) - schizofrenie.
 Incoerenta ( in tulburari de constiinta) - psihoze organice, inclusiv demente.
 Verbigeratia - schizofrenie.

 3. Stereotipii de gandire: repetarea unor cuvinte, expresii la un anumit interval de

timp, avand un caracter parazitar. In schizofrenie, epilepsie.

 B. TULBURARI DE FOND ( CONTINUT):

 1. IDEEA PREVALENTA.

 2. IDEEA OBSESIVA.

 3. IDEEA DELIRANTA.

IDEEA OBSESIVA
 TRASATURI DEFINITORII

 Caracterul parazitar.
 Caracterul asediant, de constrangere.
 Autocritica prezenta.

 TIPURI DE OBSESII:
 Ideative;
 Amintiri, reprezentari obsesive;
 Obsesii fobice;
 Obsesii compulsive.

Apar in Tulb. obsesiv- compulsiva, Depresii.

IDEEA DELIRANTA (De Lira, lat.)

 DEFINITIE:
 Idee falsa, ireala, traita cu convingere intensa.
 Judecati, rationamente care reflecta realitatea in mod eronat, modifica in sens
patologic conceptia despre lume si comportamentul bolnavului.

Ideile delirante se grupeaza in delire:

= sistematizate;
= nesistematizate.

TIPURI DE DELIRE
 PE FONDUL CONSTIINTEI CLARE = DELIR ( In psihoze endogene).
 PE FONDUL MODIFICARII LUCIDITATII CONSTIINTEI = DELIRIUM ( In
psihoze organice).

 RELATII DELIRE - HALUCINATII:

 DELIRE preced halucinatiile (delire primare) - schizofrenie.
 HALUCINATIILE preced delirele - tulburari halucinator-delirante.
 DELIRE + HALUCINATII apar concomitent - psihoze exogene si altele.

Tipuri de delire in functie de continut.

 I.EXPANSIVE:
 De grandoare ( convingerea detinerii unor bunuri, averi, fabuloase.)
 Megaloman ( convingerea referitoare la calitati personale exceptionale).
 De inventie .
 De reforma ( elaborarea unor filozofii, organizari politice, administrative
nationale, universale.).
 De filiatie (convingerea descendentei din familii celebre).
 Delirul erotoman ( convingerea deliranta de a fi iubit de o persoana net
superioara).
 Apar in:= Psihoza maniacala; = Tulb. Delirante cronice; = Paralizia generala
progresiva; = Psihoze senile.

 II. DEPRESIVE.
 De autoacuzare si vinovatie.
 De umilinta ( nedemnitate).
 De prejudiciu .
 De ruina ( autor al unor catastrofe).
 De negatia ( Contesta existenta unor organe, chiar vitale).
 Hipocondriac ( convingerea unor boli incurabile).
 APARE IN = PSIHOZA DEPRESIVA;
 = SCHIZOFRENIE;
 = PSIHOZE SENILE.

 III. PARANOIDE:
 De interpretare ( frecvent sta la baza altor tipuri de delire sau se asociaza lor).
 De persecutie.
 De urmarire.
 De otravire.
 De influenta.
 De relatie

 Apar in: = Schizofrenie; = Tulb. Delirante; = Psihoze organice.

TULBURARILE DE LIMBAJ
 LIMBAJUL ORAL
 1.DISLOGII (Tulb. Mentale de limbaj).
 De forma: intensitate
timbru;
- Hiperactivitate verbala: - bavardaj
- - tahifemie
- - logoree
- Hipoactivitate pana la Mutism.
- Stereotipii: palilalie
- ecolalie.
- Psitacism.
 LIMBAJUL SCRIS
 1. TULB. PSIHOGRAFICE.
 Ale Activitatii grafice:
 Hipoactivitate – negativism
 Hiperactivitate – graforee, grafomanie.
 Incoerenta grafica.
 Stereotipii.

 2.Tulb. de continut:
 La nivelul cuvantului:
 Paralogisme
 Neologisme.
 La nivelul frazei:
 Agramatisme;
 Schizofazie.
 Tulb. ale semanticii grafice:
 Paragramafisme,
 Neografisme.

 DISFAZII ( AFAZII)

 Apar in: Accidente vasculare cerebrale, Traumatisme cranio-cerebrale, Tumori

cerebrale.

 DISLALII = dificultati de pronuntare .

 de sunet ( rotacism, sigmatism).
 de silaba
 de cuvant.
 RINOLALIA. BALBISMUL.

 TULBURARU DISGRAFICE.

TULBURARI CALIGRAFICE.
IMAGINATIA
 DEFINITIE:
 PROCESUL DE ELABORARE A UNOR IDEI SI REPREZENTARI NOI PRIN
COMBINAREA INTR-O FORMA ORIGINALA A DATELOR EXPERIENTEI
COGNITIVE A OMULUI.
FORME:
= Active = Imaginatia reproductiva, = Imaginatia creatoare.
= Pasive = Visul; = Reveria.

 IN FUNCTIE DE SPECIFICUL ACTIVITATILOR:

 Imaginatia ARTISTICA;
 Imaginatia LITERARA;
 Imaginatia MUZICALA;
 Imaginatia COREGRAFICA;
 Imaginatia TEHNICA;
 Imaginatia CONSTRUCTIVA.

 IN FUNCTIE DE TIPUL DE REPREZENTARI:

 Imaginatie PLASTIC-VIZUALA;
 Imaginatie AUDITIV-MOTORIE;
 Imaginatie VRBAL-LOGICA.
Tulburarile imaginatiei
 EXALTAREA IMAGINATIEI
 1.MINCIUNA: = Conventionala;
 = Utilitara;
 = Emotiva;
 = Generoasa;
 = Divertisment;
 = Salvatoare.

 2. MITOMANIA ( tendinta constitutionala a unor subiecti de a altera realitatea).

 VANITOASA: la debili mintal;
 MALIGNA: barfe, anonime, denunturi; in tulburarile de personalitate.
 PERVERSA: tulb. conduitei sexuale, toxicomanii.

 3. CONFABULATIA : Productii imaginative sub forma de povestiri sau enunturi

neadaptate circumstantelor de timp si spatiu. Este “ Sora inconstienta a minciunii”.
 Apare in Sindromul Korsakov din:
 alcoolism, intoxicatii cu CO.,
 Stari postraumatice,
 demente
 4. DELIRE IMAGINATIVE : EX. delirul de filiatie, delirele din parafrenii.

 SIMULATIA = falsificarea adevarului in privinta starii de sanatate.

 METASIMULATIA = Dupa un episod de boala reala pacientul persevereaza in
acuzele anterioare pentru a obtine anumite beneficii.
 SUPRASIMULATIA = O tulburare somatica sau psihica este amplificata.
 DISIMULAREA = Ascunderea unor simptome sau boli de catre pacient sau
apartinatorii sai.Periculoasa in depresii (suicid), tulb. paranoide.
 IMAGINATIA SCAZUTA
 In starile de nedezvoltare cognitiva (oligofrenii).
 In starile de deteriorare cognitiva (demente).
AFECTIVITATEA
 DEFINITIE: Forma de manifestare a atitudinii omului fata de realitatea
inconjuratoare.
 Este elementul cel mai subiectiv al omului
 Este procesul psihic cel mai legat de personalitate.
STARILE AFECTIVE NORMALE (Pavelcu).
 1. STARI AFECTIVE ELEMENTARE:
 Starea de afect ( incarcatura emotionala mare, debut brusc, evolutie
zgomotoasa,modif. mimice, pantomimice si vegetative).
 Furia : reactie emotionala primitiva cu reducerea capacitatii de coordonare a
raspunsurilor si limitarea cimpului constiintei la evenimentul conflictual.

 2.EMOTIA : Manifestare afectiva spontana, tensiunea afectiva – mai mica

(posibila aprecierea logica),intensitate foarte mare ajungand la paroxism; are caracter
obiectual.
 Pozitiva;
 Negativa;
 Stenica ( creste capacitatea de efort);
 Astenica.
 Emotiile dominante determina starea afectiva la un moment dat.

 3. DISPOZITIA: Starea afectiva generala, de fond, de durata si intensitate medie;

reflecta functionalitatea organismului.
 4.SENTIMENTELE: Trairile emotionale cele mai complexe, stabile,
generalizate;apar progresiv, au durata lunga, obiect precis, sunt mai
interiorizate,presupun educatie,sunt conditionatesocial.
 5. PASIUNILE : Au intensitatea emotiilor si durata sentimentelor; influenteaza,
determina comportamentul.
TULBURARILE AFECTIVITATII
 I.CANTITATIVE.
 a. Hipotimia : Scaderea tensiunii afective si a elanului vital. In: - stari confuzive,
traumatisme craniocerebrale,oligofrenii.
 b. Atimia ( Athymhormia) : indiferenta afectiva,scaderea tonusului af. si a
capacitatii de rezonanta afectiva, inexpresivitate. In: Confuzii, catatonie, demente, idiotie.

 c.Hipertimia : Afectivitate exagerata, debordanta, rastoarna echilibrul psihic,

scapa de sub controlul ratiunii.
 Hipertimia negativa : = Anestezia psihica dureroasa (durerea morala a celui ce a
pierdut capacitatea de rezonanta afectiva).In: depresii, schizofrenie. = Anxietatea
( tema fara obiect).Se intilneste in toata patologia psihiatrica.
=Angoasa ( anxietatea cu acompaniament somatic).
 Hipertimia pozitiva: = Euforia; In manie, PGP.
= Moria; in tumori frontale.
= Extazul ( euforie pasiva).

 d. Disforia = forma mixta a tulburarilor de afectivitate caracterizata prin:

-Dispozitie depresiva
-Stare de rau general
-Disconfort somatic
-Neliniste psihomotorie.
-Logoree
-Excitabilitate crescuta
-Impulsivitate, comportament coleros.
Apare in:Epilepsie, Alcoolism, Encefalopatii posttraumatice, Toxicomanii.

 II.TULBURARI CALITATIVE (PARATIMII)

Sunt reactii afective aberante, inadecvate, uneori paradoxale.
Afectivitatea paradoxala (schizofrenie)
Inversiunea afectiva: reactie afectiva univoc negativa, modificarea
sentimentelor in sens negatic, ostilitate.
Ambivalenta afectiva :coexistenta concomitenta de stari afective
opuse. In:Schizofrenie, Tulb. de personalitate psihastena.
Crize nemotivate de plans sau ras.(schizofrenie).
VOINTA
 DEFINITIE: = Activitatea psihica orientata spre atingerea unor scopuri propuse
constient, pentru a caror realizare trebuie depasite obstacole interne sau externe.
 = Procesul psihic de dirijare a activitatii in vederea atingerii unui scop propus.
 = Capacitatea unei persoane de a invinge un obstacol, de a actiona sau a refuza.
 = Functia psihica prin care se realizeaza trecerea constienta de la o idee,
rationament, la o activitate sau la schimbarea unei activitati pentru realizarea unui
scop.

 Etapele desfasurarii actului voluntar:

 1. Formularea scopului ( stimul – activizarea trebuintei – tendinta – dorinta –
motivatia).
 2. Lupta motivelor.
 3. Adoptarea hotaririi ( pentru definirea scopului, pregatirea actiunii).
 4. Executarea actiunii: implica efort volitional.
TULBURARILE VOINTEI (DISBULIILE).
 HIPERBULIA = Normal ( constitutionala; determinata social-istoric). =
Patologic ( in tulb. obsesiv-fobica, paranoia, toxicomanii)
 HIPOBULIA = scaderea capacitatii de a actiona datorita focalizarii pe suferinta
somatica/psihica.
 ABULIA = lipsa initiativei, incapacitate de a actiona; In: catatonie, depresii
severe.
 IMPULSIVITATEA = Insuficienta vointei pasive, inhibitorii. In: tulb. de
personalitate, psihoze.
 RAPTUSURILE = comportam. impulsive extreme, pot culmina cu acte auto-
sau heteroagresive de mare violenta. In:depresii severe, anxietate, mania coleroasa,
schizofrenie.

ACTIVITATEA
 DEFINITIE: Ansamblul realizarilor psihomotorii cunoscute ca actiuni,
operatiuni si miscari.
 CUPRINDE:
 Manifestari INVOLUNTARE: Fara participarea activa a vointei ( clipit, tic).
 Manifestari VOLUNTARE: Sub controlul permanent al vointei ( salut,
traversarea strazii).
 Manifestari POSTVOLUNTARE: Acte automatizate prin exercitiu indelungat
( scrisul, mersul).
Tulburarile activitatii psihomotorii
 I. EXAGERAREA = HIPERKINEZIA= TAHIKINEZIA. NELISTEA
PSIHOMOTORIE. POLIPRAGMAZIA. = AGITATIA PSIHOMOTORIE
 Psihoze endogene: maniacala, depresii, schizofrenie, tulb. delirante cronice.
 Psihoxe exogene: toxice, infectioase, puerperale, PGP, demente organice.
 Epilepsie.
 Tulb. de personalitate.
 Tulb. nevrotice.
 Oligofrenii/

Particularitati ale APM in principalele boli.

 APM = hiperactivitate motorie+ excitatie verbala si ideativa.
 Aspectul APM – determinat de continutul starii afective, claritatea constiintei.
 APM este o urgenta psihiatrica!
 APM in MANIE: car. sinton, domina jocul, se desfasoara in spatiu, constiinta
clara.
 APM in DEPRESII: cu anxietate, lamentari, raptusuri suicidare.
 APM in SCHIZOFRENIE :Aspecte: impulsiuni, crize clastice, agitatia
catatonica, agitatia hebefrenica,

 APM in PSIHOZE TOXICE, INFECTIOASE: pe fondul tulburarii de

constiinta, in prezenta sindr. biologic se manifesta prin stari onirice halucinator-delirante.
 APM in DEMENTE: se desfasoara in limitele patului, e mai mult o turbulenta
nocturna.
 APM in EPILEPSIE: caracter paroxisti, violenta extrema, mai ales in per. de
confuzie, amnezie consecutiva.
 APM in HISTERIE: determinism psihogen, caracter demonstrativ, teatralism,
patetism.
Alte tulburari ale activitatii
 II DIMINUAREA:HIPOKINEZIA = inhibitie psihomotorie implicand miscarile,
mimica, cursul ideativ. In: depresii, demente, toxicomanii.
 III.ABOLIREA: AKINEZIA=suspendarea activitatii psihomotorii. Forme :
 a. Barajul motor.
 b. Stupoarea:suspendarea oricarei activitati, imobilitate totala.In: melancolie,
schizofrenie, confuzii, histerie.
 c. Catalepsia = imobilitate completa+hipertonie musculara+ pastrarea unei
atitudini, pozitii.In: catatonie, histerie, sugestie hipnotica.
CATATONIA
 STARE PATOLOGICA COMPLEXA asociind Stupoarea, Catalepsia, Mutismul,
Inertia, Blocajul sfincterian.
 CATATONIA = LUCIDA
 = ONEIROIDA.
 CATATONIA = STUPOROASA: -Amimie, Flexibilitate ceroasa, Negativism
activ sau pasiv, Mutism.= HIPERKINETICA: - Paramimie, Manierisme, Stereotipii ( de
miscare, vorbire), Sindrom ecopatic ( Ecolalie, ecomimie, ecopraxie), Automatism de
comanda.
 CATATONIA NEUROLEPTICA = Sindrom a-, dis-, hiperkinetic + hiperton.
[J.DELAY, P.DENIKER, H.HAASE, P.JANSSEN]. Dupa neuroleptice incisive.
ALTE TULB. DE ACTIVITATE
 1. ACTELE IMPULSIVE (IMPULSIUNILE).
 Sunt activitati psihomotorii ce apar si dispar brusc; au loc fara controlul critic al
bolnavului.
 = Dromomania; =Piromania; = Cleptomania =Dipsomania; =
Raptusul melancolic.
 2. TICURILE : Miscari cu caracter intempestiv, repetitiv si rapid, rezultat al
contradictiei unor grupe musculare scapate de sub cuntrolul volitional, dar accesibile
constiintei.
 3. APRAXIILE: Dezorganizarea conduitei motorii: pierderea posibilitatii de
exprimare gestuala si de efectuare a unor acte motorii in ciuda unor tulburari motorii
elementare.
 APRAXIA IDEATORIE: Nu poate executa actul din cauza perturbarii
planului sau si a reprezentarii indeplinirii sale; actele elementare pot fi executate.
 APRAXIA IDEOMOTORIE: Nu poate executa nici un fel de act la cerere,
dar spontan – da.
INSTINCTE

 Definitie:
 INSUSIRI INASCUTE CARE DETERMINA UN COMPORTAMENT
CARACTERISTIC SPECIEI SI INDREPTAT PENTRU REALIZAREA UNOR
CERINTE BIOLOGICE FUNDAMENTALE.

 CLASIFICARE:
 I. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA INDIVIDULUI. = ALIMENTAR
 = DE APARARE
 II. INSTINCTE PENTRU CONSERVAREA SPECIEI. = DE REPRODUCERE
 = .I. MATERN.
TULBURARILE INSTINCTELOR
 I. TULBURARILE INSTINCTULUI ALIMENTAR
 Excesul: Polifagie = Bulimie ( in oligofrenii, demente, schizofrenie) +_
Potomania.
 Diminuarea: Inapatenta pana la Anorexie ( depresii, anorexia nervoasa,
schizofrenie). Sitiofobia ( refuzul de a se alimenta).
 Pervertirea I. alimentar ( Coprofagia, Pica).

 II. TULBURARILE INSTINCTULUI DE APARARE:

 EXAGERAREA = AGRESIVITATE * Constitutionala (Tulb. de personalitate,
Epilepsie, Paranoia). * Castigata ( traumatisme cranio-cerebrale, alcoolism,
schizofrenie).
 DIMINUAREA ( Indiferenta crescuta fata de pericole). In schizofrenie, demente.
AUTOMUTILAREA (depresii severe, epilepsie, confuzii).
 ABOLIREA = SUICID. Parasuicidul (Kreitmann 1977).

 III.TULBURARILE INSTINCTULUI DE REPRODUCERE:

 EXAGERAREA = SATIRIAZIS (B), NIMFOMANIE (F). In: oligofrenie,
demente, psihoza maniacala).
 DIMINUAREA = IMPOTENTA (B), FRIGIDITATEA (F). In: depresii,
nevroze, toxicomanii, dupa tratament cu neuroleptice.
 ABOLIREA ( Psihoze grave cronicizate).
 PERVERTIREA : Anomalii in alegerea partenerului si Anomalii in desfasurarea
actului sexual.

 anomalii in alegerea partenerului pentru relatii sexuale:

 Autoerotism = Masturbare = Onanie = Ipsatie.
 Pedofilie.
 Gerontofilie.
 Homosexualitate ( Uranism<B>, Lesbianism<F>)
 Travestitism.
 Transsexualism.
 Zoofilia = Bestialitatea. = Sodomia.
 Pigmalionism ( statui, monumente funerare).
 Incest.
 Fetisism.

 IV. TULBURARILE INSTINCTULUI MATERN:

 EXAGERAREA
 ABOLIREA
 PERVERTIREA (Inversiune afectiva --- Infanticid: schizofrenie, psihoze
puerperale).
CONSTIINTA
 SCIENTIA = Cunoatere; CON = Care insoteste.
 SENSURI:
 FILOZOFIC: Functia de reflectare a realitatii; echivalenta cu personalitatea sau
cu existenta umana.
 FIZIOLOGIC: Functia regiunilor corticale aflate in stare optima de
functionalitate.
 PSIHOLOGIC: Reflectarea propriului Eu si a lumii inconjuratoare.

 DEFINITII:
 J.M.SUTTER: Sinteza realizata de ins la un moment dat al activitatii psihice ale
carei aspecte elementare sunt integrate intr-un comportament dotat cu o structura
originala.
 K.JASPERS: Viata psihica la un moment dat.
 H.EY: A fi constient inseamna a trai particularitatile propriei experiente
transpunand-o in universalitatea constiintei

 CONSTIINTA NU ESTE O FUNCTIE A INSULUI, ESTE INSASI

ORGANIZAREA LUI INTR-O EXISTENTA CONCOMITENTA CA OBIECT SI
SUBIECT.
CIMPUL CONSTIINTEI
 INCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care scapa constiintei, nu au
fost constientizate sau care nu se constientizeaza.[ * perioade precedente formarii
consiintei individuale, automatisme, pulsiuni, stimulari subsenzoriale, din per. de veghe,
imagini, reprezentari din perioada viselor, trairi psihice din perioade de tulburari ale
constiintei.]
 SUBCONSTIENT = Totalitatea fenomenelor psihice care se situeaza la un
moment dat inafara cimpului constiintei, dar care au fost anterior constientizate si pot
oricand sa reapara in campul constiintei.
 Fiecare om are CONSTIINTA PROPRIEI PERSOANE = Const. Eu-lui si a
legaturii cu alti oameni si CONSTIINTA ACTIVITATII SI CONTINUITATII = Inlantuieste
trecutul cu prezentul intr-un lant neintrerupt.
 PSIHOPATOLOGIC: CONSTIENTA = LUCIDITATEA [ exprima capacitatea
si claritatea reflectarii ca si intelegerea realitatii obiective in momentul respectiv.
FORMELE DE MANIFESTARE ALE CONSTIINTEI
 I. SOMNUL = Perioada reparatorie a organismului in care functia de veghe a
constiintei este suspendata.
 Periodicitarea SOMN/VEGHE = exemplu de ritmicitate a proceselor fiziologice.
 TIPURI DE SOMN: * LENT –reprezinta aproximativ 60-70% din somnul
comportamental si e insotit de unde EEG lente. * PARADOXAL – somnul cu
activitate rapida comportamentala, intrerupe periodic somnul lent si pare sa fie expresia
activitatii onirice; este somnul cu miscari rapide oculare [REM] sau [PMO].Cuprinde
fenomene somatice ( miscari oculare, mioza, relaxarea membrelor), vegetative
( hipertensiune arter., bradicardie/tahicardie, modif. respiratorii, erectie peniana…)
 UNITATEA DE SOMN=O PERIOADA DE SOMN LENT[75-80%] + O
PERIOADA SOMN PARADOXAL[20-25%].
 4-6 UNITATI DE SOMN / Noapte.
 VISUL – 3-6 faze/noapte.
 Suprimarea fazei paradoxala a somnului – neliniste, iritabilitate.
 Durata limita a starii de veghe prelungita = 100 ore; peste- tulb. de perceptie,
stari confuzo-onirice, anxietate.

TULBURARILE SOMNULUI
 STAREA HIPNAGOGICA / HIPNOPOMPICA.
 INSOMNIILE: Cantitative ( initiale=de adormire; terminale=de trezire).
Calitative ( predormitionale; dormitionale;
postdormitionale). Falsa insomnie.
 HIPERSOMNIA = corespunde unui somn patologic care se deosebeste de somnul
normal doar prin profunzime, durata, bruschetea aparitiei. In: leziuni de trunchi cerebral,
talamice, corticale, insuf. respiratorii, hepato-renale.
 NARCOLEPSIA- nevoie subita de somn precedata sau nu de halucinatii
hipnagogice; sau: pierderea brusca a tonusului muscular exprimata prin atacuri de
catalepsie si paralizii de somn. -

Tulburarile Visului.
 COSMARUL = vis cu continut si caracter terifiant. Caracteristici: * Angoasa; *
Senzatia de opresiune si greutate in piept; * Senzatia de paralizie, incapacitatea
efectuarii celei mai mici miscari.
 AUTOMATISME AMBULATORII NOCTURNE.
 CRIZE DE PAVOR NOCTURN.
 ENUREZIS NOCTURN.
 BRUXISME.
FORME DE MANIFESTARE A CONSTIINTEI - continuare.
 II.STAREA DE VEGHE = cea mai simpla si fundamantala stare de constiinta
necesara bunei functionari a psihicului.
 IMEDIATA – Se realizeaza fara efort si determina incadrarea noastra corecta in
timp si spatiu (orientare allopsihica) si asupra propriei persoane (orientare
autopsihica).
 MEDIATA – Se realizeaza cu efort, presupune o tensiune psihologica si vizeaza
dirijarea activitatii psihice spre ceva.
TULBURARILE CONSTIINTEI
 I. CANTITATIVE:
 OBTUZIA = cresterea pragului senzorial, scaderea receptiei, cresterea latentei;
dificultati in precizarea ideilor, asociatii dificile.
 HEBETUDINEA = dezinsertia de realitate, aspect perplex, dezorientare usoara,
hipokinezie.
 TORPOAREA = scaderea tonusului volitiv, initiativei, apatie.
 OBNUBILAREA =cresterea pragului senzorial, scaderea tonusului functiilor
psihice: raspunsuri vagi, bradipsihie, bradikinezie, orientare grea.
 STUPOAREA = activitatea psihomotorie pare suspendata, reactioneaza doar la
stimuli foarte puternici.
 SOPORUL = reactii extrem de diminuate, asemanatoare somnolentei accentuate.
 COMA = pierderea constiintei (apsihism), conservarea functiilor vegetative.
TLBURARILE CONSTIINTEI
 II.CALITATIVE: Polarizarea, ingustarea cimpului constiintei, contact defectuos
cu realitatea,
 STAREA ONEIROIDA = infiltrarea constructiilor visului in gindirea vigila
( H.EY); dezorientare, confuzie, reminiscenta de imagini traite,
 STAREA AMENTIVA ( notiune controversata) = dezorientare totala, incoerenta
maxima, agitatie dezordonata.
 STAREA CREPUSCULARA = alterarea reflectarii senzoriale,pastrarea
automatismelor motorii; actele comportamentale – coordonate dar neadecvate
preocuparilor anterioare; amnezie consecutiva. In:*epilepsie;*betia
patologica;*histerie;*tumori de lob frontal;*hipoglicemie.
 STAREA SECUNDA = dupa evenimente psihotraumatizante.
TEMPERAMENTUL
 ANSAMBLUL INSUSIRILOR INASCUTE CARE IMPRIMA
INDIVIDULUI O AMPRENTA PARTICULARA IN EXISTENTA SA.
 DIRIJEAZA: promptitudinea, intensitatea si durata raspunsurilor la
solicitari.
 Este format din insusiri relativ stabile.
 Constituie nucleul primitiv pe care se structureaza caracterul ( putand fi si el
modelat de caracter).
CARACTERUL
 Caracter = trasatura, particularitate (gr.).
 TOTALITATEA TRASATURILOR ESENTIALE SI STABILE ALE
ADULTULUI REZULTATE DIN INFLUENTA PERMANENTA SI CONTINUA A
MEDIULUI AMBIANT, TRASATURI CARE AU CA OBIECTIV O
ADAPTABILITATE OPTIMA A PERSOANEI LA CERINTELE MEDIULUI
AMBIANT.
 Se formeaza in timp indelungat, progresi.
 Poate fi apreciat conform: * atitudinii fata de sine, * atitudinii fata de alte
persoane, * atitudinii fata de munca.

PERSONALITATEA
 ANSAMBLUL TUTUROR PROCESELOR PSIHICE IN INTEGRAREA
COMPLEXA, DINAMICA SI ARMONICA.
 PERSONA = MASCA.
 Este permanent supusa transformarilor.
 Ofera insului supletea adaptativa.
 Lazarus si Opton: Personalitatea inseamna tot ce credem despre un om si ne face
sa-l iubim sau uram.
TULBURARILE DE PERSONALITATE.
 I. DEZVOLTAREA INSUFICIENTA: Oligofrenii.
 II. REGRESIUNEA: Demente; psihoze cronice.
 TULB.DE PERSONALITATE IN PSIHOZE:
 TRANZITIVISMUL: pierderea diferentei intre ceea ce este exterior si interior
individului.In: schizofrenie, histerie.
 DEPERSONALIZAREA: definita de P.Janet ca o stare. In:schizofrenie;
psihastenie; depresii ( pe fondul constiintei clare).
 DEREALIZAREA.
 DEDUBLAREA PERSONALITATII: In: histerie, epilepsie, stari confuzo-
onirice.
TIPUL DE PERSONALITATE DA O COLORATURA APARTE
SIMPTOMELOR CARACTERISTICE ORICAROR BOLI.