CURS 1 PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

COMPARAREA A “k” medii

Ce este analiza dispersionala (ANALYSIS OF VARIANCE)?

- Analiza dispersionala - este un test statistic care permite compararea mai multor medii
rezultate din esantioane independente sau perechi;
o – permite compararea mai multor modalitati ale unei singure variabile sau mai
multor variabile intre ele.

Varianta – contine distantele dintre fiecare valoare a unei distributii si media acesteia. Rezulta ca pentru
compararea mediilor putem lua in considerare aceste distante.

Exemplu :

Se administreaza un psihotest la 3 grupuri diferite.

Cum comparam rezultatele celor 3 grupuri ? Prin compararea celor 3 medii rezultate. Problema care se
pune este daca cele 3 grupuri difera semnificativ din punct de vedere statistic. Aceasta este in esenta o
problema particulara de testare a ipotezei nule. In functie de decizia testului de ipoteza nula se poate
aprecia daca diferentele se datoreaza intamplarii (se accepta ipoteza nula) sau influentei sistematice a
unei variabile independente manipulate in testare.

Prin urmare este nevoie de un criteriu care sa reflecte efectul variabilei independente. In acest sens se
opereaza cu urmatoarele tipuri de variante :

- Varianta intre esantioane sau varianta intergrupuri – cunoscuta si ca variatie exterioara.

Rezulta din variatia observata intre media generala si mediile esantioanelor. Varianta
intergrupuri reflecta efectul variabilei independente + efectul intamplarii (eroarea de
esantionare);
- Varianta in interiorul esantioanelor sau variant intragrup (varianta in grupuri). Reflecta
distantele fata de medie in interiorul grupului. Dar grupul este constituit din indivizi diferiti.
Rezulta ca variant intragrup reflecta efectul intamplarii.

Criteriul care reflecta efectul variabilei independente tinand cont si de efectul intamplarii este dat de
raportul dintre varianta intergrupuri si varianta intragrup, adica

Statistica Fisher este cu atat mai mare cu cat este mai mare varianta intergrup si mai mica varianta
intragrup. F calculat se compara cu F critic dat de tabelul Fisher Snedecor. Daca F calculat > F critic se
respinge ipoteza nula si invers. Respingerea ipotezei nule inseamna ca diferentele dintre medii se
datoreaza efectului variabilei independente.
 ANALIZA DISPERSIONALA CU UN SINGUR FACTOR DE VARIATIE SI MASURATORI INDEPENDENTE

Se urmareste testarea efectului unui neuroleptic asupra nivelul de agitatie comportamentala.

Rezultatele la teste sunt cele prezentate in tabelul de mai jos :

GRUPUL 1 - MARTOR GRUPUL 2 – PLACEBO GRUPUL III – NEUROLEPTIC

10 15 5
12 15 6
23 16 6
15 17 7
12 17 8
14 18 5
16 19 6
18 12 4
20 16 6
18 16 7
17 17 5
15 17 7
19 18 6
20 16 6
21 15 8
12 14 6
14 13 7
12 16 7
13 17 6

Factorul de variatie este factorul « subiecti «  experimentat la 3 modalitati :

- Grupul 1 – martor ;
- Grupul 2 – placebo ;
- Grupul 3 – neuroleptic.

TIPOLOGIA TABELULUI F A LUI FISHER SNEDECOR

gdl1/gdl2 1 2 3 4 5 6 ……… 300

1
2
3
4
5
6
..
54 3.168->0.05;
5 -> 0.01
…..
Tabelul de analiza dispersionala:

Sursa de variatie SP Gdl MP (col.2 :col.3) F=(SP_A :SP_S<A>)

A (Q_6) 3(19-1)
S<A > (Q_7) (3-1)
Total (Q_5) 54+2=56

Decizia

Calcule necesare testarii ipotezei nule :

Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3

Media 15.84 16 6.21
Abaterea standard 3.67 1.73 1.03
Calculul mediilor patratelor :

Calculul statisticii Fisher :

Sursa de SP gdl MP F
variatie
A (Q_6)=1194.63 2 597.31 102.17
S<A > (Q_7)=315.69 54 5.84
Total (Q_5)=1510.31 56 -
5
Decizia Se respinge
ipoteza nula
intrucat (

Procentul de variatie explicat prin efectul variabilei independente =

SEMINAR 1 PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

INTR-O EXPERIENTA ASUPRA IMAGINILOR MENTALE, 3 GRUPURI A GATE 19 STUDENTI TREBUIE SA

INVETE O LISTA DE 40 CUVINTE SI SA LE REAMINTEASCA O ORA MAI TARZIU. PRIMUL GRUP INVATA
FIECARE CUVANT SI DESENEAZA OBIECTUL PE CARE ACESTA IL DESEMNEAZA (IMAGINE MENTAL
CONSTRUITA). AL DOILEA GRUP INVATA FIECARE CUVANT SI COPIAZA UN DESEN AL OBIECTULUI
DESEMNAT (IMAGINE DATA). AL TREILEA GRUP INVATA CUVINTELE PUR SI SIMPLU (GRUP DE CONTROL).
SE NUMARA CUVINTELE REAMINTITE DE FIECARE SUBIECT LA O ORA DE LA INVATARE. SE POATE SPUNE
CA TIPUL INVATARII ARE UN EFECT ASUPRA NUMARULUI DE CUVINTE REAMINTITE ?

PROCEDURA

Calcule necesare testarii ipotezei nule :

Grupul 1 Grupul 2 Grupul 3

Media 11.21 9.21 7.10
Abaterea standard 2.1 1.65 1.62

=4798.89

CALCULUL MEDIILOR PATRATELOR

CALCULUL STATISTICII FISHER

Sursa de variatie SP gdl MP F

A (Q_6)=160.140 2 80.07 24.56
S<A > (Q_7)=176.105 54 3.26
Total (Q_5)=336.24 56 -
5
Decizia Se respinge ipoteza nula intrucat (

Procentul de variatie explicat prin efectul variabilei independente =

 GRUPUL 1 - GRUPUL 2 – GRUPUL III – GRUP G1^2 G2^2 G3^2
IMAGINE CONSTR. IMAGINE DATA DE CONTROL

8 10 7
64 100 49
8 7 5
64 49 25
9 9 6
81 81 36
9 8 4
81 64 16
10 10 8
100 100 64
10 7 8
100 49 64
10 10 10
100 100 100
10 12 8
100 144 64
11 9 6
121 81 36
11 11 7
121 121 49
11 8 7
121 64 49
12 9 7
144 81 49
12 8 5
144 64 25
12 9 9
144 81 81
13 11 8
169 121 64
14 10 6
196 100 36
14 9 8
196 81 64
15 6 6
225 36 36
14 12 10
196 144 100
11.21052632 9.210526316 7.105263158 Media
2.097060042 1.652571981 1.629408101 Abaterea standard
213 175 135 Suma valorilor pe coloana
523 Suma tuturor valorilor Q1
5135 Suma patratelor valorilor Q2
4958.894737 Q3
4798.754386 Q4
336.245614 Q5
160.1403509 Q6
176.1052632 Q7
3.261208577 MP_S<A>
80.07017544 Mp_A
24.55230126 F
 Cursul 2 Psihologie experimentala

ANALIZA DISPERSIONALA CU DOI FACTORI DE VARIATIE SI MASURATORI INDEPENDENTE

Intr-un plan experimental cu un singur factor fiecare conditie experimentala corespunde unei modalitati
distincte a variabilei independente.

A1 A2 A3 A4

Daca planul experimental contine doi factori, fiecare conditie experimentala corespunde unei
combinatii de modalitati ale celor doua variabile independente.

Sa presupunem ca operam cu doua variabile independente A cu 4 modalitati si B cu 3 modalitati.

Conditiile experimentale sunt cele prezentate mai jos :

A (variabila independenta A)

A1 A2 A3 A4 A5

B1 A1B1 A2B1 A3B1 A4B1 A5B1

B (variabila A1B2 A2B2 A3B2 A4B2 A5B2
B2
independenta B)

B3 A1B3 A2B3 A3B3 A4B3 A5B3

Efecte principale si interactiunea :

Intr-un plan experimental cu doi factori de variatie S<A*B>, suma patratelor intre grupuri (reflecta
efectul variabilei independente + efectul erorii de esantionare), contine :

- Efectul simplu al variabilei A (SPa)

- Efectul simplu al variabilei B (SPb)

- Efectul interactiunii dintre A si B (SPab)

- Eroarea de esantionare

Pe langa suma patratelor intregrupuri apare si suma patratelor intragrup (reflecta efectul intamplarii).
Gradele de libertate :

Gdla=A-1 ;

Gdlb=B-1 ;

Gdlab=(A-1)(B-1) ;

Gdls<ab>=AB(S-1) ;

Gdltot=ABS-1.

Mediile patratelor:

MPa=SPa/Gdla;

MPb=SPb/Gdlb;

MPab=SPab/Gdlab;

MPs<ab>=SPs<ab>/Gdls<ab>

Statisticile Fisher

Efectul A:

Fa=MPa/MPs<ab>;

Efectul B:

Fb=MPb/MPs<ab>;

Efectul interactiune:

Fab=MPab/MPs<ab>.

Formule de calcul rapid:

Q1=suma valorilor

Q2=suma patratelor fiecarei valori

Q3=suma patratelor sumei valorilor fiecarui grup/numar de subiecti din grup

Q4=suma patratelor sumei valorilor fiecarei modalitati a lui A / (numar de modalitati ale lui B X numar
de subiecti din modalitate)

Q5=suma patratelor sumei valorilor fiecarei modalitati a lui B / (numar de modalitati ale lui A X numar
de subiecti din modalitate)
Q6=patratul sumei valorilor/numar total de subiecti

Q7=SPtot=Q2-Q6

Q8=Spa=Q4-Q6

Q9=SPb=Q5-Q6

Q10=SPab=Q3-Q4-Q5+Q6

Q11=SPs<ab>=Q2-Q3

Coeficientii de intensitate ai efectului fiecarei surse de variatie :

Exercitiu

Intr-un studiu de psihosociologia muncii se analizeaza durata negocierilor intre delegatul conducerii unei
intreprinderi si delegatul muncitorilor grevisti in functie de tipul strategiei folosite de conducere (ferma
sau concilianta) si presiunea la care sunt supusi sau nu negociatorii. Timpii de negociere inregistrati de
10 firme diferite, sunt :

Sub presiunea timpului Fara presiunea timpului

Strategie ferma Strategie concilianta Strategie ferma Strategie concilianta

15 16 34 29

13 14 39 28

11 13 29 29

12 13 38 30

14 16 39 31

25 27 37 32

17 18 36 34

16 17 35 33

12 14 38 34

13 16 37 34
 Presiunea timpului
da nu
Tip strategie Ferma medie 14.8 medie 36.2
ab.
ab.stand. 4.049691 Stand. 3.011091
Concilianta medie 16.4 medie 31.4
ab.
ab.stand. 4.087923 Stand. 2.319004

Media generala 24.7

Schema de interactiune

14.8 36.2
16.4 31.4

Series 1 Ferma
Series 2 Concilianta
1 Cu presiunea timpului
2 Fara presiunea timpului
 Graficul de mai sus evidentiaza interactiunea celor doi factori (presiunea timpului, tip de strategie)

Calcule
Q1= 148+164+362+314=988
Q2= 15^2+13^2+…+34^2+34^2= 28272
Q3= (148^2+164^2+362^2+314^2)/10= 27844
Q4= [(148+164)^2+(362+314)^2]/(2*10)= 27716
Q5= [(148+362)^2+(164+314)^2]/(2*10)= 24429.2
Q6= (988^2)/(2*2*10)= 24403.6
Q7= SPtot=Q2-Q6= 3868.4
Q8= SPa=Q4-Q6= 3312.4
Q9= SPb=Q5-Q6= 25.6
Q10= SPab=Q3-Q4-Q5+Q6= 102.4
Q11= SPs<ab>=Q2-Q3= 428
Gdla= A-1=2-1=1
Gdlb= B-1=2-1=1
Gdlab= (A-1)(B-1)=1
Gdls<ab>= AB(S-1)=2*2*(10-1)=36
Gdltot= ABS-1=40-1=39
MPa= SPa/Gdla= 3312.4
MPb= SPb/Gdlb= 25.6
Mpab= SPab/Gdlab= 102.4
MPs<ab>= SPs<ab>/Gdls<ab>= 11.88
Fa= MPa/MPs<ab>= 278.82
Fb= MPb/MPs<ab>= 2.154
Fab= MPab/MPs<ab>= 8.62

Tabelul ANOVA
Sursa de variatie SP Gdl MP F Fcritic Decizia  
A (Presiune) 3312.4 1 3312.4 278.82 4.11 Respingem Ho
B (Strategia) 25.6 1 25.6 2.154 4.11 Acceptam H0
AB (Interactiunea) 102.4 1 102.4 8.62 4.11 Respingem Ho
Intragrup s<a*b> 428 36 11.88
Total   3868.4 39          

Interpretare :

Presiunea si interactiunea presiune – strategie au o influenta semnificativa in durata negocierilor (pentru

aceste surse de variatie ipoteza nula este respinsa. Nu acelasi lucru se poate spune despre strategie
(ipoteza nula este acceptata).
Seminar 2 Psihologie experimentala

Intr-un studiu de psihologia muncii studiem efectul zgomotului si luminii asupra discriminarii perceptive.
In acest scop 10 subiecti sunt supusi unui numar de 4 conditii experimentale. Se noteaza cate greseli a
comis fiecare subiect si se obtin rezultatele din tabelul de mai jos.  Sa se testeze influentele separate si
combinate ale factorilor asupra discriminarii perceptive.

Lumina   Lumina  
slaba puternica

Zgomot Zgomot Zgomot Zgomot Patratele

absent continuu absent continuu valorilor
50 62 32 70
2500 3844 1024 4900
51 63 34 72
2601 3969 1156 5184
50 61 45 73
2500 3721 2025 5329
50 62 37 53
2500 3844 1369 2809
52 63 32 76
2704 3969 1024 5776
54 63 31 76
2916 3969 961 5776
56 65 39 75
3136 4225 1521 5625
51 64 45 73
2601 4096 2025 5329
52 65 43 78
2704 4225 1849 6084
52 69 42 79
2704 4761 1764 6241
Medie 51.8 63.7 38 72.5
Ab. Stand. 1.9321836 2.2632327 5.5577773 7.3824115 Totalul patratelor 135260
Tot. val. 518 637 380 725
Totalul valorilor 2260

Lumina
slaba puternica
Zgomot absent medie 51.8 medie 38
Zgomot ab.stand. 1.9321836 ab. Stand. 5.5577773
Zgomot continuu medie 63.7 medie 72.5
ab.stand. 2.2632327 ab. Stand. 7.3824115

Media generala 56.5

Calcule
Q1= 518+637+380+725= 2260
Q2= 50^2+51^2+…+78^2+79^2= 135260
Q3= (518^2+637^2+380^2+725^2)/10= 134411.8
Q4= [(518+637)^2+(380+725)^2]/(2*10)= 127752.5
 Q5= [(518+380)^2+(637+725)^2]/(2*10)= 133072.4
Q6= (2260^2)/(2*2*10)= 127690
Q7= SPtot=Q2-Q6= 7570
SPa=Q4-
Q8= Q6= 62.5
SPb=Q5-
Q9= Q6= 5382.4
Q10= SPab=Q3-Q4-Q5+Q6= 1276.9
Q11= SPs<ab>=Q2-Q3= 848.2
Gdla= A-1=2-1=1
Gdlb= B-1=2-1=1
(A-1)(B-
Gdlab= 1)=1
Gdls<ab>= AB(S-1)=2*2*(10-1)=36
Gdltot= ABS-1=40-1=39
MPa= SPa/Gdla= 62.5
MPb= SPb/Gdlb= 5382.4
Mpab= SPab/Gdlab= 1276.9
MPs<ab>= SPs<ab>/Gdls<ab>= 23.561111
Fa= MPa/MPs<ab>= 2.6526763
Fb= MPb/MPs<ab>= 228.44423
Fab= MPab/MPs<ab>= 54.195237

Tabelul ANOVA
Sursa de variatie SP Gdl MP F Fcritic Decizia  
A (Lumina) 62.5 1 62.5 2.6526763 4.11 Acceptam Ho
B (Zgomot) 5382.4 1 5382.4 228.44423 4.11 Respingem H0
AB (Interactiunea) 1276.9 1 1276.9 54.195237 4.11 Respingem Ho
Intragrup s<a*b> 848.2 36 23.561111
Total   7570 39          

Variatia totala este explicata in proportie de : 0.0082563 de factorul lumina

Variatia totala este explicata in proportie de : 0.7110172 de factorul zgomot
Variatia totala este explicata in proportie de : 0.168679 de factorul interactiune

Zgomotul si interactiunea zgomot-lumina prezinta influente statistice semnificative asupra discriminarii perceptive.

Curs 3. Psihologie experimentala

 Analiza dispersionala cu un singur factor de variatie si masuratori repetate

Cand se compara mai multe medii provenite de la esantioane perechi, de fapt se lucreaza cu un singur
esantion. Prin urmare nu are sens sa vorbim de variabilitatea intre subiectii esantioanelor.

De asemenea nu exista eroare de esantionare intrucat se lucreaza cu un singur esantion, respectiv

indivizii care il compun sunt aceiasi in fiecare etapa a masuratorilor. Deci, indicatorul « suma patratelor
intregrupuri » reflecta efectul variabilei independente+efectul intamplarii (sau al maturizarii grupului).

Variabilitatea in interiorul grupurilor are doua componente : variabilitatea intre subiecti + o variabilitate
care nu rezulta din diferentele intre subiecti. Aceasta ultima variabilitate rezulta din starea psihica a unui
individ care poate sa nu fie aceeasi la testari sau retestari. Putem vorbi despre o variatie inregistrata la
nivelul atentiei, motivatiei, oboselii, plictiselii etc. Aceasta variabila nedefinita se numeste reziduu. Suma
patratelor reziduala corespunde unei interactiuni intre factorul A si factorul subiecti.

Formulele de calcul ale demersului

Exemplu

Intr-un studiu de psihologia muncii studiem efectul zgomotului asupra discriminarii perceptive. Opt
subiecti sunt supusi unui numar de 3 conditii experimentale. Prima realizeaza o sarcina de discriminare
perceptiva in absenta zgomotului, a doua in conditiile unui zgomot intermitent iar a treia in conditiile
unui zgomot continuu. Se numara greselile fiecarui subiect si se obtin urmatoarele rezultate :

Zgomot absent Zgomot intermitent Zgomot continuu

120 115 118

 123 119 140

131 128 145

122 123 144

126 127 143

122 115 142

123 114 148

127 117 149

Pentru acest exemplu factorul A – simbolizeaza tipul de zgomot ; S – subiecti iar AS reziduul

Zgomot Zgomot Zgomot Patratele valorilor Suma Patratul

absent intermitent continuu liniilor sumei
(col.1-3) liniilor
120 115 118 14400 13225 13924 353 124609
123 119 140 15129 14161 19600 382 145924
131 128 145 17161 16384 21025 404 163216
122 123 144 14884 15129 20736 389 151321
126 127 143 15876 16129 20449 396 156816
122 115 142 14884 13225 20164 379 143641
123 114 148 15129 12996 21904 385 148225
127 117 149 16129 13689 22201 393 154449
Suma valorilor din col. 1-3 Suma patratelor valorilor Total= 1188201
994 958 1129   398533  
Patratul sumei valorilor Suma valorilor  
988036 917764 1274641   3081  
Total 3180441  

Zg. Abs. Zg. Inter. Zg. Con.

Media 124.25 119.75 141.125
Abaterea standard 3.535534 5.574175 9.804336
Calculul sumei patratelor
Q1= 3081
Q2= 398533
Q3= 396067
Q4= 397555.1
Q5= 395523.4
Q6=SPtot= 3009.625
Q7=Spa= 543.625
Q8=SPs= 2031.75
Q9=SPas= 434.25
Calculul gradelor de libertate
gdlA= 2
gdlS= 7
gdlAS= 14
gdltot= 23
Calculul mediilor patratelor
MPa= 271.8125
MPb= 290.25
MPas= 31.02
Calculul statisticilor Fisher
F= 8.763097

Tabelul Anova
Sursa de variatie SP gdl MP F F critic (2;14;0.05)
A (intergrupuri) 543.625 2 271.8125 8.763097 3.74
S (subiecti) 2031.75 7 290.25
AS (reziduu) 434.25 14 31.02
Total 3009.625 23
Decizia Se respinge ipoteza nula

Interpretare
Tipul de zgomot are un efect semnificativ asupra discriminarii perceptive

Coeficientii de intensitate ai efectului fiecarei surse de variatie

pentru tipul de zgomot 0.180629
pentru subiecti 0.675084
pentru interactiunea zg. - sub. 0.144287

SEMINAR 3. PSIHOLOGIE EXPERIMENTALA

ANALIZA DISPERSIONALA CU UN SINGUR FACTOR DE VARIATIE SI MASURATORI REPETATE

Problema : Intr-o experienta de psihofarmacologie, vrem sa studiem efectul a doua substante de tipul
amfetaminei asupra timpilor de reactie la un test de psihomotricitate. Pentru a preveni o posibila sursa
de parazitare se folosesc aceiasi 8 subiecti carora li se aplica la un interval de doua saptamani, trei
tratamente diferite : cu substanta 1, cu substanta 2 si un placebo. Se masoara de fiecare data timpii de
reactie ai subiectilor exprimati in milisecunde. Rezultatele sunt :

Substanta Substanta Substanta

1 2 3
(placebo)

160 180 178

170 221 189
100 234 201
200 201 219
199 245 223
193 239 211
190 233 178
195 254 180

Rezolvare :

Substanta Substanta Substanta Patratele valorilor Suma Patratul

1 2 3 liniilor sumei
(col.1-3) liniilor
160 180 178 25600 32400 31684 518 268324
170 221 189 28900 48841 35721 580 336400
100 234 201 10000 54756 40401 535 286225
200 201 219 40000 40401 47961 620 384400
199 245 223 39601 60025 49729 667 444889
193 239 211 37249 57121 44521 643 413449
190 233 178 36100 54289 31684 601 361201
195 254 180 38025 64516 32400 629 395641
Suma valorilor din col. 1-3 Suma patratelor valorilor Total= 2890529
1407 1807 1579   981925  
Patratul sumei valorilor Suma valorilor  
1979649 3265249 2493241   4793  
Total 7738139  

Subst.1 Subst. 2 Placebo

Media 175.875 225.875 197.375
Abaterea standard 33.84603 24.47411 18.69253
Calculul sumei patratelor
Q1= 4793
Q2= 981925
Q3= 963509.7
Q4= 967267.4
Q5= 957202
Q6=SPtot= 24722.96
Q7=Spa= 6307.625
Q8=SPs= 10065.33
Q9=SPas= 8350
Calculul gradelor de libertate
gdlA= 2
gdlS= 7
gdlAS= 14
gdltot= 23
Calculul mediilor patratelor
MPa= 3153.813
MPb= 1437.905
MPas= 596.43
Calculul statisticilor Fisher
F= 5.287829

Tabelul Anova
Sursa de variatie SP gdl MP F F critic (2;14;0.05)
A (intergrupuri) 6307.625 2 3153.813 5.287829 3.74
S (subiecti) 10065.33 7 1437.905
AS (reziduu) 8350 14 596.43
Total 24722.96 23
Decizia Se respinge ipoteza nula

Interpretare
Tipul de substanta are efect asupra timpilor de reactie ai subiectilor.

Coeficientii de intensitate ai efectului fiecarei surse de variatie

pentru tipul de substanta 0.255132
pentru subiecti 0.407125
pentru interactiunea subst. - subiecti 0.337743

Curs 4. Psihologie experimentala

ANALIZA DISPERSIONALA CU DOI FACTORI DE VARIATIE SI MASURATORI REPETATE

Tipul de design experimental cu 2 factori de variatie si masuratori repetate functioneaza dupa acelasi
principiu ca si tipul de design cu un singur factor de variatie si masuratori repetate.

Exista urmatoarele tipuri de variabilitati implicate :

- Variabilitatea in interiorul grupurilor cu urmatoarele componente :

o Variabilitatea datorata subiectilor;

o Variabilitate reziduala datorata:

 Interactiunii intre factorul A si factorului subiecti S;

 Interactiunii intre factorul B si factorul subiecti S ;

 Interactiunii intre factorul A si factorul B ;

 Interactiunii intre factorul A, B si S.

Acest tip de design implica calculul urmatoarelor sume de patrate : Spa, SPb, SPs, SPas, SPbs, SPab,
SPabs.

Formule de calcul rapid :

Calculul mediilor patratelor:

Calculul statisticilor Fisher:

Calculul coeficientilor de intensitate ai efectului

- Pentru sursa de variatie A :

- Pentru sursa de variatie B :

- Pentru sursa de variatie A-B :

Exemplu :

Studiu : olfactia sugarilor.

Numar sugari : 30

Se masoara timpii de adormire ai sugarilor in urmatoarele conditii :

- Se analizeaza timpii de adormire a 10 sugari de 10 zile in conditiile in care acestora li se pune in
patut un tricou purtat de mamele lor ;
- Se analizeaza timpii de adormire a 10 sugari de 20 zile in conditiile in care acestora li se pune in
patut un tricou purtat de mamele altor copii ;
- Se analizeaza timpii de adormire a 10 sugari de 30 zile in conditiile in care acestora nu li se pune
in patut niciun un tricou;
Rezultatele obtinute sunt :

Tricoul mamei Tricoul altei mame Fara tricou

10 zile 8 9 13

9 10 14

7 9 17

7 10 22

8 10 23

9 11 24

10 12 18

9 14 16

8 9 15

10 12 17

20 zile 7 8 9

7 9 10
 5 9 10

5 7 12

6 7 13

8 9 16

9 10 17

8 20 17

8 11 17

7 8 19

30 zile 6 7 20

5 8 21

5 9 16

6 8 17

6 7 17

5 7 15

4 6 18

4 7 19

5 8 20

3 8 17

Factorul A – tip tricou

Factorul B – nr. de zile ale sugarului
Factorul S – factorul subiecti.

  Tricoul Tricoul altei Fara tricou Patratele valorilor

mamei mame

10 zile 8 9 13
64 81 169
9 10 14
81 100 196
7 9 17
49 81 289
7 10 22
49 100 484
8 10 23
64 100 529
9 11 24
81 121 576
10 12 18
100 144 324
9 14 16
81 196 256
8 9 15
64 81 225
10 12 17
100 144 289
Total 85 106 179 733 1148 3337
 20 zile 7 8 9
49 64 81
7 9 10
49 81 100
5 9 10
25 81 100
5 7 12
25 49 144
6 7 13
36 49 169
8 9 16
64 81 256
9 10 17
81 100 289
8 20 17
64 400 289
8 11 17
64 121 289
7 8 19
49 64 361
Total 70 98 140
506 1090 2078
30 zile 6 7 20
36 49 400
5 8 21
25 64 441
5 9 16
25 81 256
6 8 17
36 64 289
6 7 17
36 49 289
5 7 15
25 49 225
4 6 18
16 36 324
4 7 19
16 49 361
5 8 20
25 64 400
3 8 17
9 64 289
Total 49 75 180 249 569 3274

Suma tuturor valorilor 982

Suma patratelor valorilor 12984
             
    Tricoul mamei Tricoul altei mame Fara tricou
10 zile Media 8.5 10.6 17.9
  Ab. St. 1.080123   1.646545   3.842742
Total valori 85   106   179
20 de zile Media 7 9.8 14
  Ab. St. 3.794733   3.794733   3.620927
Total valori 70   98   140
30 de zile Media 4.9 7.5 18
  Ab. St. 0.994429   0.849837   1.943651
Total valori 49   75   180

Calcule
Q1 = 982
Q2 = 12984
Q3 = 12281.93
Q4 = 10806
Q5 = 10784.67
Q6 = 10714.71
Q7 = 12503.2
Q8 = 12394
Q9 = 11038.67
Q10 = SPtot= 2269.289
Q11=SPa= 1567.222
Q12=SPb= 91.28889
Q13=SPs= 69.95556
Q14=SPab= 129.9778
Q15=SPas= 20.77778
Q16=SPbs= 162.7111
Q17=SPabs= 206.0222

Grade de libertate
gdla= 2
gdlb= 2
gdls= 9
gdlab= 4
gdlas= 18
gdlbs= 18
gdlabs= 36
gdltot= 89

Calculul mediilor patratelor

MPa= 783.6111
MPb= 45.64444
MPs= 7.77284
Mpab= 32.49444
MPas= 1.154321
MPbs= 9.039506
Mpabs= 5.72284

Calculul statisticilor Fisher

Fa= 678.8503
Fb= 5.04944
Fab= 5.678028

Calculul coeficientilor de intensitate / surse de variatie

Tip de tricou 0.690623
Numar de zile 0.040228
Subiecti 0.030827
Tip de tricou - Nr. Zile 0.057277
 Tip tricou-subiecti 0.009156
Nr. zile – subiecti 0.071701
Tip tricou-nr. zile-subiecti 0.090787

Tabelul ANOVA
Sursa de variatie SP gdl MP F F teoretic Decizia
Tip tricou 1567.222 2 783.6111 678.8503 4.26 Resp. Ho
Nr. Zile 91.28889 2 45.64444 5.04944 4.26 Resp. Ho
Subiecti 69.95556 9 7.77284
Tip tricou+nr. Zile 129.9778 4 32.49444 5.678028 3.63 Resp. Ho
Tip tricou+subiecti 20.77778 18 1.154321
Nr. zile+subiecti 162.7111 18 9.039506
Tp. tri.+nr.zile+sub. 206.0222 36 5.72284
Total   2269.289 89        

Interpretare
Factorii : tip tricou, nr. de zile ale sugarului si interactiunea tip. Tricou-nr. de zile prezinta influente statistice semnificative in
linistirea sugarului.