Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
Activitatea Economica
Activitatea Economica
Nevoile si Resursele
Pe masura dezvoltarii stiintei si tehnicii este ameliorat caracterul limitat al resurselor, dar nu e
posibila eliminarea lui.
Elementul care are cea mai mare importanta pentru relatiile dintre om si mediul natural :
obtinerea mijloacelor pentru acoperirea in conditii mai bune a nevoilor omului si societatii .
Resursele : sunt elemente sau combinatii de elemente naturale sau create de oameni , care pot
fi folosite in activitatea economica .
Atentie la intrebarea : care dintre activitatile umane mentionate au caracter de finalitate : toate
activitatile umane au caracter de finalitate deoarece oamenii atunci cand le executa urmaresc
in mod constient realizarea unui scop .
Activitatea economica este cea care faureste : unelte de productie , bunuri de consum ,
structura sociala in care traieste omul .
In timp vor fi favorizate acele popoare care reusesc sa satisfaca nevoile suplimentare :
utilizand mai bine resursele atrase in circuitul economic ; prin reducerea consumului de
resurse limitate pentru obtinerea efectelor economice sociale utile societatii.
Sistemul nevoilor este : dinamic nelimitat , format din nevoi cvasisaturabile in anumite
conditii spatio-temporare .
Pentru ca resursele sunt limitate o nevoie suplimentara se realizeaza prin utilizarea mai buna
si rationala a resurselor .
Rationalitatea activitatii economice priveste folosirea cat mai adecvata a resurselor rare cu
intrebuintari alternative .
Caracterul recuperabil al unor resurse se bazeaza pe faptul ca :substanta utila care formeaza
astfel de resurse incorporate in diferite bunuri nu se distruge prin folosire si deci exista
posibilitatea refolosirii .
Activitatea economica este modul fundamental prin care societatea se manifesta deoarece ea
faureste conditiile materiale si structura societatii in care traieste omul .
Rolul stiintei ec. de a explica modul in care este servit omul ca fiinta individuala si rationala
exista doar acolo unde sistemul ec. functioneaza in ultima instanta in interesul individului .
Omul ca fiinta complexa este produsul naturii si soc. (nu structurii genetice .)
Omul e mai intai consumator ( nu fiinta rationala care actioneaza pe principiul eficientei .)
La baza calitatilor omului de creatoreator stau : nevoile pe care le are ca individ si ca membru
al societatii .
Activitatea umana are caracter functional pt . ca e indreptata spre realizarea anumitor nevoi si
interese .
Ob. act. ec .il constituie relatia nevoi resurse . Subiectul act . ec . : ag . ec . , privit individual
si colectiv
Bunurile ec . se deosebesc de cele libere prin : bun ec . sunt rare adica insuficiente in conditii
date de loc si timp . Bun ec . sunt rare pt . ca : nu exista de-a gata in natura ; ci in masura in
care sunt produse ; sunt produse in cantitati limitate ; sunt obtinute in contraprestatie .
2) pe ocup. sau meserii fiecare executand un anumit grup de operatii de acelasi fel . 3) pe plan
teritorial .
Actele sau faptele rep . toate relatiile care apar in cadrul activ . ec . intre ag . sau unitati si
bun . ec .
Op .ec . = ceea ce fac unitatile ec in ce consta rolul lor in activ . pe care o exercita
Op . de schimb = vanzarea-cumpararea de bunuri si schimbul direct de produse pe baza
evaluariilor in expresie monetara .
In cadrul ec. pot circula sub forma de bunuri marfare orice bun .
Formele de existenta a ec . nat . : nu sunt incmpatibile cu nici una din ec .de schimb de
comanda , de piata , de tranzactie .
Intre relatiile dintre menaje si firme rep. fluxuri de iesire de la menaje : sumele platite pt.
bunurile achizitionate .
Sunt fluxuri de intrare pt. menaje in relatiile dintre acestea si firme : bunurile achitionate +
impozite si taxe platite .
Instrainarea oamenilor de procesul ec. si de rez.- acestuia are loc prin aparitia monopolurilor
si instaurarea unor regimuri dictatoriale .
Importanta ec. de schimb intemeiate pe alte tipuri de proprietati decat propr. privata este in
scadere .
Printre avantajele pe care le confera diviziunea muncii : folosirea masinilor pentru executarea
diferitelor operatii .
Gruparea bunurilor ec. marfare si nonmarfare are drept criteriu – modul in care ele circula in
ec.
ECONOMIA DE PIATA
Nu sunt procese specifice ec. : utilizarea banilor (?) ; asigurarea unui buget echilibrat ;
activitatea ag. ec. este orientata de guvern ; preturile sunt administrate de guvern .
Pt. a defini corect si complet continutul proprietatii trebuie sa analizam: subiectul si obiectul
proprietatii + atributele proprietatii .
Instrainaea totalitatii atributelor propr. poate avea loc prin donatie , vinzare – cumparare ,
mostenire .
Preponderenta unor forme de propr. ( particulara , publica , mixta ) in cadrul unei ec.
constituie elementul determinant pt. a aprecia daca acea ec. are sau nu caracter planificat –
centralizat ; a aprecia daca acea ec. este de piata sau nu .
- problema rationalitatii pt.ca numai pe baza acesteia se pot satisface mai bine trebuintele ; -
raspunsul viabil , adecvat situatiilor existente in fiecare moment la intrebarile : ce , cum , cat ,
pt. cine sa produca ?
Dintre toate tipurile de ec. , ec. de piata s-a dovedit cea mai eficienta .
Pt. ec. de piata pluralismul formelor de propr. constituie atat o necesitate cat si o posibilitate .
Ec.de piata moderne se deosebesc de cele subdezv. prin gradul de satisfacere a trebuintelor ;
Sunt specifice ec. de piata : reglarea prin piata a activ. ec. In ec. de piata rationalitatea activ.
ec. este relativa de profit.
In conditii normale competitia dintre diferitele forme de propr. se realizeaza prin resorturile
eficientei .
In ec. de piata , optiunile economice ale agentilor ec. sunt directionate de mecanismul
preturilor si al concurentei .
Motivatia majora a dinamicii ec. moderne o constituie : progresul tehnic ,propr. privata ,
libertatea de actiune .
In ec. de piata cel mai important instrument de reglare a accesului la bunurile ec. il constituie :
-pretul.
BANII
In ec. de piata predomina banii scripturali .In ec. de piata este dorita ca valoarea banilor sa
creasca .
Raportul de schimb intre doua monede e determinat de raportul dintre cerere si oferta celor
doua monede si PCB
Marimea masei monetare aflata in circulatie depinde de deciziile bancii de emisiune si ale
oricarei institutii bancare .
Emisiunea de bani pt. acoperirea nevoilor suplimentare se justifica cand sporeste volumul de
bunuri ec.
Curs de schimb al unei monede e favorabil cand : creste cererea pt. moneda respectiva ca
urmare a sporirii si diversivicarii ofertei nationale de bunuri ec.
Pt. diminuarea M.M. scriptuale : creste rata dobanzii la creditele acordate de banci .
Banii se afla in posesia ag. ec. sub forma de : bancnote , moneda metalica , divizionara
,scripturala si alte instrumente recunoscute ca moneda ;
Cand evaluezi un automobil strain ca valoreaza 20.mil. , banii indeplinesc functia de masurare
a activ. ec.
Dupa Herodot ,baterea primelor monede a avut loc in sec. VII-VI i.e.n.
Banii folositi pt. a achita ratele la casa indeplinesc functia de mijloc de plata .
Sintagama „ fiecare popor are moneda pe care o merita ” inseamna : calitatea si eficienta
activ. ec. dintr-o tara , calitatea puterii politice si increderea populatiei in autoritati sunt
imprejurari care influenteaza PCB si stabilitatea monedei .
In perioada 16 feb. 1991 – 7 feb. 1996 , cursul leului fata de dolar s-a depreciat de 77,6 ori .
Etalonul general pt. a comesura si compara bunuri este : unitatea monetara proprie fiecarei tari
.
Cursul de schimb al leului fata de dolar se inrautateste cand : cresc importurile si se reduc
exporturile , balanta com. si de palti fiind deficitara .
Primele bilete de banca au fost emise in Olanda . Moneda fiduciara este reprezentata de :
biletele de banca .
Componentelor capitalului fix le este caracteristica rigiditatea . Ea consta in aceea ca ag. ec. le
pot folosi in activ. diferite doar in anumite limite .
In conditiile unei dezv. de tip intensiv elementele extensive legate de cresterea productiei au o
pondere mai redusa .
Progresul f.p. rep. un sir impresionant de schimbari care au in comun : efecte pozitive asupra
activ. ec. si eficientei sale .
Progresul f.p. sub aspect cantitativ surprinde acele schimbari care survin in legatura cu
cantitatea folosita din fiecare f.p. , schimbari care au ca rezultat cresterea cantitatii unor
factori si diminuarea cantitatii altora a.i. cantitatea totala de fp. sa sporeasca .
Diversificarea f.p. inseamna : cresterea nr. de fp. utilizati , indiferent daca creste sau nu
cantitatea lor totala , cu conditita cresterii eficientei factorilor.
Diversificare fp. privita sub aspect cantitativ rep. : modificarea cantitatii unuia , catorva , sau
tuturor fp. determinata de cresterea nr. lor
Diversificare fp. privita sub aspect calitativ : ameliorarea eficientei fp ca urmare a cresteriinr.
lor .
Eficienta agregata a fp. in obtinerea unui rezultat este exprimata prin : productivitatea
globala .
Informatia face parte din neofactorii de productie . Fp. sunt legati organic de resurse , sunt
supusi principiului rationalitatii .
1. Falimentul apare atunci cand ag. ec. nu mai au nici o posibilitate certa , reala de continuarea
a activ. , si nu-si pot acoperi CV .
Uzura morala implica pt. proprietar pierderi , pt. ca impune fie inlocuirea utilajelor , fie
costuri mai mari .
Partea din Venit folosita pt. consum serveste pt. a achizitiona satisfactori .
Spre deosebire de dezv intensiva , dezv. extensiva poate genera o crestere mai rapida a
consumului intermediar in raport cu PCB .
Cand cap. fix se uzeaza mai repede decat cel prevazut , amortizarea care s-a constituit
dezavantajeaza firma .