CAPITOLUL 1

NO|IUNI FUNDAMENTALE ALE

TEORIEI PROBABILIT{|ILOR

1.1 Experien\[. Prob[. Eveniment

Orice disciplin[ folose=te pentru obiectul ei de studiu o serie de
no\iuni fundamentale. Se vor defini astfel, no\iunile de experien\[,
prob[ =i eveniment.
Prin experien\[, se ]n\elege realizarea practic[ a unui complex de
condi\ii corespunz[tor unui criteriu dat de cercetare a colectivit[\ilor
statistice omogene. Realizarea o singur[ dat[ a experien\ei, se nume=te
prob[.
EXEMPLU Se poate considera drept experien\[, aruncarea unui zar
perfect construit din punct de vedere geometric =i omogen din punct
de vedere fizic, caz ]n care, proba este reprezentat[ de aruncarea o
singur[ dat[ a zarului.
Prin intermediul exemplului de mai sus se poate identifica no\iunea
de colectivitate statistic[ prin mul\imea punctelor care apar pe fe\ele
zarului.
Prin eveniment se ]n\elege rezultatul unei probe. Evenimentele pot
fi clasificate ]n trei mari categorii: evenimente sigure, evenimente
imposibile =i evenimente ]nt`mpl[toare.
Prin eveniment sigur, se ]n\elege evenimentul care se produce ]n
mod obligatoriu la efectuarea unei probe a unei experien\e.
Evenimentul imposibil este acela care nu se produce la efectuarea nici
unei probe. Se nume=te eveniment ]nt`mpl[tor (aleator) un eveniment
care poate fie s[ se produc[, fie s[ nu se produc[ la efectuarea unei
singure probe.
EXEMPLE
1. Extragerea unei bile albe dintr-o urn[ care con\ine numai bile
albe, este un eveniment sigur.
2. La aruncarea unui zar, evenimentul care const[ ]n apari\ia
oric[rei fe\e de la 1 la 6 constituie evenimentul sigur.
7
 3. Apari\ia unui num[r de 7 puncte la o prob[ a arunc[rii unui zar
este un eveniment imposibil.
4. Extragerea unei bile negre dintr-o urn[ care con\ine numai bile
albe, este un eveniment imposibil.
5. Apari\ia fe\ei 1 la aruncarea unui zar este un eveniment ]
nt`mpl[tor.
Evenimentele ]nt`mpl[toare se supun unor legit[\i, numite legit[\i
statistice. }n acest sens, nu se poate prevedea dac[ ]ntr-o
singur[ aruncare a unui zar se ob\ine fa\a 1; dac[ ]ns[ se efectueaz[ un
num[r suficient de mare de arunc[ri se poate prevedea cu
suficient[ precizie num[rul de apari\ii ale acestei fe\e.
Evenimentele ]nt`mpl[toare pot fi compatibile =i incompatibile.
Dou[ evenimente se numesc incompatibile, dac[ realizarea unuia
exclude realizarea celuilalt.
EXEMPLE
1. Evenimentele: apari\ia fe\ei 1 la aruncarea unui zar =i
respectiv apari\ia fe\ei 2 la aruncarea unui zar, sunt
incompatibile.
2. Evenimentele: apari\ia fe\ei 1 la aruncarea unui zar =i
respectiv apari\ia unei fe\e cu un num[r impar de puncte la
aruncarea unui zar, sunt compatibile
Evenimentele pot fi dependente sau independente.
Dou[ evenimente se numesc independente dac[ realizarea unuia nu
influen\eaz[ probabilitatea realiz[rii celuilalt =i dependente ]n caz
contrar.
EXEMPLE
1. Evenimentele: apari\ia fe\ei 1 la aruncarea unui zar =i
respectiv apari\ia fe\ei 2 la o alt[ aruncare a zarului, sunt
independente.
2. Evenimentele: ob\inerea unui num[r de 7 puncte la aruncarea
a dou[ zaruri =i apari\ia fe\ei 2 pe unul dintre dou[ zaruri,
=tiind c[ acestea au suma punctelor de pe fe\ele de deasupra 7,
sunt dependente.

8
 1.2 Opera\ii cu evenimente
Nota\iile folosite sunt cele cunoscute din teoria mul\imilor.
Mul\imile vor fi evenimentele aleatoare =i vor fi notate cu: A, B, C,….
Fie  evenimentul sigur =i  evenimentul imposibil. Acestea
corespund mul\imii totale considerate =i respectiv mul\imii vide.
DEFINI|IE Se spune c[ evenimentul A implic[ evenimentul B,
dac[ realizarea lui A, atrage dup[ sine realizarea lui B. Nota\ia
folosit[ este:

A B
OBSERVA|II a) Implica\ia evenimentelor este echivalent[ cu
incluziunea mul\imilor. (vezi fig. nr. 1)


B
A

Fig. nr. 1
b) Orice eveniment aleator,
precum =i evenimentul
imposibil, implic[ evenimentul 
sigur:

A ,   .
DEFINI|IE Se spune c[ un A
eveniment este contrar A
evenimentului A, dac[ realizarea Fig. nr. 2
sa const[ ]n nerealizarea lui A.
Nota\ia folosit[ este A .

9
OBSERVA|II a) Evenimentul contrar evenimentului A, este echivalent
cu complementara lui A din teoria mul\imilor . (vezi fig. nr. 2)
b) Evenimentele A =i A sunt contrarii, adic[, dac[ se realizeaz[ A,
atunci nu se realizeaz[ A =i reciproc.

DEFINI|IE Reuniunea (sau adunarea) evenimentelor A =i B este

evenimentul S care const[ ]n realizarea a cel pu\in unuia dintre
evenimentele A sau B .
Nota\ia este :
S  A B .

OBSERVA|II a) Dac[ evenimentele sunt reprezentate prin cercurile A

=i B din fig. 3 =i 4, reuniunea lor este reprezentat[ prin interiorul
ha=urat al celor dou[ cercuri. Prin urmare,
faptul c[ un punct al evenimentului S se
g[se=te ]n regiunile ha=urate constituie B
evenimentul A  B .
}n cazul prezentat ]n fig. nr. 4 A
evenimentele A =i B sunt
incompatibile, deoarece realizarea
evenimentului A exclude realizarea Fig. nr. 3
evenimentului B =i invers, pe c`nd
evenimentele din fig. nr. 3 sunt compatibile, c[ci alegerea unui punct
comun celor dou[ cercuri atrage dup[ sine realizarea at`t a
evenimentului A , c`t =i a evenimentului
B.
b) Dac[ A  B , atunci A  B  B .
Geometric, acest lucru ]nseamn[ c[ cercul
A
A este interior lui B .
c) Oricare ar fi evenimentul A , au loc
rela\iile :
B
A A  A,
A   A ,
Fig. nr. 4
A   ,
    .

10
DEFINI|IEIntersec\ia (sau produsul) evenimentelor A =i B este
evenimentul P care const[ ]n realizarea simultan[ a evenimentelor A
=i B .

Nota\ia este :

P  A B .
OBSERVA|IE Geometric, A  B este reprezentat prin regiunea
comun[ celor dou[ cercuri prezentate ]n fig. nr. 3.
Prin introducerea no\iunii reuniune =i intersec\ie, unele no\iuni din
teoria probabilit[\ilor pot fi formulate ]n mod mai precis. Astfel,
pentru evenimentele opuse se pot formula ]n acest moment
urm[toarele DEFINI|II:
I) evenimentele A =i A se numesc opuse dac[ au loc rela\iile:

A  A  E =i A  A  

II) Evenimentele A =i B sunt incompatibile dac[:

A B  .
}n caz contrar ( A  B   ), evenimentele se numesc compatibile.

APLICA|II 1. Fie A =i B dou[ evenimente din acela=i c`mp; s[ se

arate c[:

A B  A  B ,
A B  A  B .

Aceste dou[ rela\ii reprezint[, ]n teoria mul\imilor, rela\iile lui De

Morgan. Interpretarea va fi ]n limbajul evenimentelor. Se
consider[ mai ]nt`i prima rela\ie. A  B este prin defini\ie
evenimentul a c[rui realizare ]nseamn[ realizarea a cel pu\in unuia din
evenimentele A sau B . Contrarul s[u, A  B va fi evenimentul a
c[rui realizare presupune nerealizarea at`t a evenimentului A , c`t =i a
evenimentului B . Dar nerealizarea evenimentului A ]
nseamn[ realizarea evenimentului A =i invers, nerealizarea
evenimentului B ]nseamn[ realizarea evenimentului B . Deci, dac[
11
A  B se realizeaz[, atunci se realizeaz[ =i evenimentul A =i
evenimentul B , adic[ evenimentul A  B . Se ajunge la concluzia
c[ realizarea evenimentului A  B implic[ realizarea evenimentului
A  B , ceea ce se scrie :

A B A  B  1 .
Invers, dac[ se realizeaz[ A  B adic[ se realizeaz[ A =i B ,
atunci nu se realizeaz[ nici unul din evenimentele A , B , deci nu se
realizeaz[ evenimentul A  B . Dar nerealizarea lui A  B ]nseamn[
realizarea lui A  B .
Rezult[ c[ realizarea evenimentului A  B implic[ realizarea
evenimentului A  B , adic[ :

A  B  A B .  2
Din rela\iile  1 =i  2  rezult[:

A B  A  B .

Se consider[ a doua rela\ie, A  B  A  B . Evenimentul A  B

este evenimentul a c[rui realizare ]nseamn[ realizarea at`t a lui A c`t
=i a lui B .
Contrariul s[u, A  B va fi deci evenimentul a c[rui realizare ]
nseamn[ nerealizarea a cel pu\in unuia din evenimentele A , B .
Aceasta ]nseamn[ c[ dac[ A  B se realizeaz[, atunci se realizeaz[ cel
pu\in unul din evenimentele A , B , adic[ se realizeaz[ evenimentul
A  B . Prin urmare:

A B  A  B .

Invers, dac[ A  B s-a realizat, atunci cel pu\in unul din

evenimentele A , B nu s-a realizat, deci nu s-a realizat A  B ; dar
aceasta ]nseamn[ c[ s-a realizat A  B . Se poate scrie deci:

A  B  A B ,

=i rezult[ c[:

12
 A B  A  B .

OBSERVA|IE }n general, se spune c[ evenimentele A =i B sunt

egale (not. A  B ) dac[ A  B =i B  A .
2. S[ se arate c[ rela\iile

A B,
BA,
A B  B ,
A B  A.
sunt echivalente.
Se va ar[ta c[ dac[ una din cele patru rela\ii este adev[rat[, atunci =i
celelalte trei sunt adev[rate.
Fie A  B este adev[rat[. Aceasta ]nseamn[ c[ dac[ A se
realizeaz[, atunci se realizeaz[ =i B .
Rela\ia B  A arat[ c[ dac[ nu s-a realizat B , atunci nu s-a
realizat nici A , ceea ce este adev[rat; dac[ nu ar fi a=a, ar fi
contrazis[ rela\ia A  B .
Pentru a ar[ta c[ A  B  B (dac[ A  B ), este suficient s[ se
arate c[ A  B  B  3  , deoarece rela\ia B  A  B este evident[,
ea ]nsemn`nd c[ dac[ se realizeaz[ B , atunci se realizeaz[ unul din
evenimentele A , B .
Pentru a demonstra rela\ia  3  trebuie ar[tat c[ de c`te ori se
realizeaz[ A  B , se realizeaz[ =i B .
Dac[ A  B s-a realizat, atunci sau s-a realizat B (=i rela\ia este
demonstrat[) sau s-a realizat A =i atunci, conform ipotezei A  B ,
s-a realizat =i B .
Pentru a ar[ta c[ A  B  A (]n aceea=i ipotez[ A  B ), se
observ[ c[ dac[ se realizeaz[ A , atunci conform ipotezei se realizeaz[
=i B , deci se realizeaz[ A  B . Se poate scrie A  A  B .
Rela\ia A  B  A este evident[, ea ]nsemn`nd c[ dac[ se
realizeaz[ A =i B , atunci se realizeaz[ A (rela\ia A  B  A este
adev[rat[ f[r[ ipoteza A  B ). Deci A  B  A .
Prin ra\ionamente asem[n[toare, se arat[ c[ dac[ se va lua ca ipotez[
alta din cele patru rela\ii din enun\, atunci prima rela\ie va rezulta
drept o concluzie.
13
 3. Rela\iile :

A B  ,
A B ,
BA,

sunt echivalente.
Se presupune c[ A  B   , adic[ evenimentele A =i B sunt
incompatibile. Aceasta ]nseamn[ c[ dac[ A se realizeaz[, atunci B
nu se realizeaz[, deci se realizeaz[ B , adic[ A  B .
Invers, dac[ A  B , atunci dac[ A se realizeaz[, se realizeaz[ ]n
mod sigur =i B , deci B nu se realizeaz[. Aceasta ]
nsemn[ c[ evenimentele A =i B sunt incompatibile, adic[
A B  .
Rezult[ c[ primele dou[ rela\ii din enun\ sunt echivalente. Eviden\a
primei =i a celei de-a treia rela\ii rezult[ acum din simetria rela\iei
A B  .

1.3 Defini\ia clasic[ a probabilit[\ii.

C`mp de evenimente. Axiomele lui Kolmogorov

La o societate comercial[ oarecare s-a constatat c[ ]n medie 2%

din piesele produse de o ma=in[ automat[ sunt necorespunz[toare.
Aceasta ]nsemn[ c[ la fiecare tur[ de produse nesortate, piesele rebut
vor fi ]n propor\ie de aproximativ 2% . Dac[ turele sunt formate, de
exemplu din 1000 de piese, la unele dintre ele num[rul rebuturilor va
fi sub 2% ( 16 ,17 ,.. piese), la altele peste 2% ( 22 ,23 ,... ),
dar, ]n medie, acest num[r va fi apropiat de 20 .
Se presupune c[ procesul de fabrica\ie are loc ]n acelea=i condi\ii
de produc\ie. }n acest caz, opera\ia de mas[ const[ ]n fabrica\ia ]n
serie a produselor, conduc`nd la constituirea unei colectivit[\i
omogene. Procentul unuia sau al altuia dintre evenimentele care
intereseaz[ (produse necorespunz[toare) va fi - ]n condi\ii de produc\ie
identice - ]n general acela=i, ab[t`ndu-se de la o anumit[ valoare
medie relativ stabil[ numai ]n cazuri rare. Se spune c[ acest[ valoare
medie este indicele caracteristic al opera\iei de mas[ sau, mai precis, al
14
fenomenului de mas[, ]n\eleg`ndu-se prin aceast[ din urm[ no\iune
realizarea valorilor unei caracteristici studiate (num[rul produselor
rebut) cu aceea=i probabilitate, la orice prob[.
Este foarte important[ cunoa=terea acestui indice ]n diferitele
domenii de activitate. El face posibil[ aprecierea fenomenelor de
mas[ p`n[ acum ]nt`mpl[toare =i chiar previziunea evolu\iei lor
viitoare, ]n m[sura ]n care condi\iile ini\iale ale experien\ei r[m`n
acelea=i.
}n exemplul de mai ]nainte, ]n care la 1000 de piese, produse de o
ma=in[ automat[, 20 de piese sunt ]n medie rebut, se spune
c[ probabilitatea de a produce rebuturi este, pentru ma=ina dat[ :

20
 0 ,02 .
1000

Se va c[uta a se l[muri, pe plan teoretic, ce se ]n\elege prin

probabilitatea unui eveniment ]ntr-o opera\ie de mas[ dat[, re\in`nd ]n
acest scop c[ unit[\ile elementare rezultate dintr-un proces de mas[ -
unit[\i ale colectivit[\ii constituite - ]=i contopesc caracteristicile lor
particulare ]ntr-o caracteristic[ a ]ntregului ansamblu, ]ntr-o legitate
general[ care caracterizeaz[ nu un element anumit al colectivit[\ii
studiate, ci un element oarecare al acesteia, legitate care se va denumi
legitate statistic[.
Dac[ ]ntr-o opera\ie de mas[ care are loc ]n condi\ii identice, un
eveniment A se produce ]n medie de m ori, adic[ la m din n
unit[\i elementare ale colectivit[\ii studiate, probabilitatea
evenimentului A este

m
P  A   1 .
n

}n aceast[ rela\ie, n reprezint[ num[rul cazurilor egal posibile, pe

c`nd m reprezint[ num[rul cazurilor favorabile; ea
sintetizeaz[ defini\ia clasic[ a no\iunii de probabilitate: se nume=te
probabilitatea unui eveniment A =i se noteaz[ cu P  A  , raportul
dintre num[rul m de rezultate favorabile producerii lui A =i

15
num[rul total n de rezultate posibile ale experien\ei, ]n condi\ia ca
toate rezultatele s[ fie egal posibile.
Pe baza acestei defini\ii se vede imediat c[ probabilitatea de
apari\ie – la o singur[ aruncare – a uneia din fe\ele unui zar omogen =i
1
perfect construit este , sau probabilitatea de apari\ie a uneia din
6
1
fe\ele monedei este etc.
2
Deoarece m  n rezult[ c[ probabilitatea oric[rui eveniment ]
nt`mpl[tor A satisface dubla inegalitate :

0  P  A  1 .  2
Cu c`t P  A  este mai apropiat de 1 , cu at`t evenimentul A are
loc mai des. Dac[ P  A  0 , evenimentul sau nu are loc niciodat[, sau
are loc foarte rar, a=a c[ practic ]l consider[m imposibil. Dac[
P  A   1 , evenimentul are loc totdeauna, deci este un eveniment
sigur.
Din defini\ia clasic[ a probabilit[\ii  1 , rezult[ urm[toarele:
PROPRIET{|I
1. Probabilitatea evenimentului sigur este 1 , ]ntruc`t ]n acest caz
m  n;
2. Probabilitatea evenimentului imposibil este 0 , ]ntruc`t ]n acest caz
m0;
3. Probabilitatea unui eveniment ]nt`mpl[tor este cuprins[ ]ntre 0 =i
1 , ]ntruc`t ]n acest caz 0  m  1 .
}n afar[ de no\iunea de probabilitate exist[ ]n teoria probabilit[\ilor
o alt[ no\iune fundamental[ =i anume no\iunea de frecven\[ relativ[.
Prin frecven\[ relativ[ a evenimentului A se ]n\elege raportul dintre
num[rul probelor m ]n care evenimentului A s-a produs =i num[rul
total n de probe efectuate. Dintr-o ]ndelungat[ observa\ie a
fenomenelor =i proceselor de mas[ s-a putut constata c[ dac[ un
experiment se repet[, ]n acelea=i condi\ii, de un num[r suficient de
mare de ori, atunci frecven\a relativ[ cap[t[ o anumit[ stabilitate,
oscil`nd ]n jurul probabilit[\ii.
16
 Tocmai de aceea, drept m[sur[ cantitativ[ de apreciere a posibilit[\ii
obiective de a se produce evenimentul ]nt`mpl[tor A poate fi
luat[ frecven\a relativ[ f A , rezultat[ dup[ un num[r mare N de
experien\e, efectuate ]n acelea=i condi\ii.
Dup[ cum se vede, no\iunea de probabilitate a unui eveniment este
legat[ (chiar la originea form[rii ei) de o no\iune experimental[,
practic[ - frecven\a evenimentului – rezult`nd din legile obiective ale
fenomenelor reale de mas[. Aceasta a condus la constatarea
c[ evenimentele corespunz[toare diferitelor probe experimentale
formeaz[ o anumit[ structur[, cu numeroase propriet[\i care pot fi
formulate matematic. Matematicianul rus A. N. Kolmogorov a numit-
o c`mp de evenimente =i pe aceast[ baz[ a formulat cunoscutele
axiome privind teoria probabilit[\ilor.
SCHEMA LUI KOLMOGOROV

AXIOMA 1. Unei experien\e ]i corespunde ]ntotdeauna un c`mp de

evenimente.
Obiectele de baz[ folosite ]n axiomatizarea teoriei probabilit[\ilor
sunt evenimentele =i probabilit[\ile respective. Experien\a conduce la
constatarea c[ evenimentele corespunz[toare diferitelor experien\e
posed[ unele propriet[\i ce pot fi formulate matematic.
EXEMPLU Se consider[ experien\a clasic[ a aruc[rii unui zar. Apari\ia
celor =ase fe\e conduce la evenimentele :
 1 ,  2  ,...,  6  .
}n mod analog, apari\ia uneia din dou[ fe\e ne conduce la
evenimentele :
 1,2  ,  1,3  ,...,  5 ,6  .
Apari\ia uneia din trei fe\e d[ na=tere evenimentelor :
 1,2,3  ,  1,2,4  ,..., 4 ,5 ,6  .
Apari\ia uneia din patru fe\e va da evenimentele :

17
  1,2 ,3,4  ,  1,2 ,3,5  ,... .
Apari\ia uneia din cinci fe\e va conduce la evenimente de forma :
 1,2 ,3,4 ,5  ,  1,2 ,3,4 ,6  ,...
}n total vor fi:

C61  C62  C63  C64  C65  6  15  20  15  6  62

evenimente.
Ad[ug`nd la aceasta evenimentul sigur, care const[ ]n faptul c[ la o
aruncare cu zarul va ap[rea ]n mod sigur una din cele =ase fe\e,
precum =i evenimentul imposibil, const`nd din faptul imposibil c[ la
aruncarea cu zarul s[ nu ias[ nici una din fe\e, se ob\in ]n total 64
evenimente, care formeaz[ c`mpul de evenimente generat de
experien\a arunc[rii unui zar.
Evenimentele  1 ,  2  ,...,  6  rezultate direct din experien\[, vor fi
numite evenimente elementare.
Prin urmare, sunt:

1  C62  C63  C 64  C65  1  2 6

evenimente elementare. }n general num[rul evenimentelor unui c`mp

finit este egal cu 2 la o putere egal[ cu num[rul evenimentelor
elementare.
Astfel, dac[ se consider[ un lot de 25 de piese de acela=i fel =i se
extrage la ]nt`mplare o pereche de piese, num[rul evenimentelor
c`mpului generat de aceast[ experien\[ va fi egal cu 2 25 .
Revenind la exemplul cu zarul, se observ[ c[ evenimentul  1,2 
const[ fie ]n apari\ia fe\ei 1 , fie din apari\ia fe\ei 2 . Se spune
c[ evenimentul  1,2  este reuniunea (adunarea) evenimentelor  1 =i
 2  , adic[ :
 1   2    1,2  .

18
 }n mod analog, realizarea simultan[ a evenimentelor  1,2 ,3  =i
 1,3  este evenimentul  1,3  . Se spune c[ evenimentul  1,3  este
intersec\ia (produsul) evenimentelor  1,2 ,3  =i  1,3  , adic[ :

 1,2 ,3    1,3    1,3  .

Dac[ evenimentele intersectate se exclud reciproc, se ob\ine
evenimentul imposibil, notat cu  . De exemplu :

 1,2    5 ,6    .
Din cele ar[tate p`n[ acum rezult[ c[ orice eveniment al c`mpului
care nu este elementar, sau evenimentul nul, este o reuniune de
evenimente elementare.
}n particular, reuniunea (adunarea) tuturor evenimentelor
elementare conduce la evenimentul sigur, care va fi notat cu  .
Se consider[ evenimentul  1 . Evenimentul  2 ,3,4 ,5 ,6  se bucur[
de propriet[\ile:
 1   2,3,4 ,5 ,6     ;
 1   2,3,4 ,5 ,6    .
Evenimentul  1 este complementul evenimentului  2 ,3,4 ,5 ,6  .
}n general, un c`mp de evenimente este caracterizat prin
urm[toarele propriet[\i : dac[ not[m cu Ak , 1  k  h , evenimente
h h
ale c`mpului,  Ak ,  Ak sunt de asemenea evenimente ;
k 1 k 1

not`nd prin Ak complementul lui Ak , Ak este de asemenea un

eveniment. Evenimentul sigur  =i evenimentul imposibil 
apar\in de asemenea c`mpului.

Pentru un c`mp infinit trebuie s[ se admit[ c[ =i k
1
Ak ,

 Ak sunt evenimente.
k 1

AXIOMA 2. Fiec[rui eveniment A al c`mpului ]i corespunde un num[r

real, nenegativ, P  A  , numit probabilitatea lui.
19
 Folosind leg[tura dintre frecven\a relativ[ =i probabilitate, se
deduce c[ probabilitatea, care este raportul dintre num[rul m de c`te
ori se verific[ A ]n n experien\e =i num[rul n de experien\e,
satisface inegalit[\ile

m
0 1.
n

AXIOMA 3. Probabilitatea evenimentului sigur este egal[ cu 1 .

AXIOMA 4. Probabilitatea reuniunii a dou[ evenimente

incompatibile ]ntre ele este egal[ cu suma probabilit[\ilor
evenimentelor.
Dup[ cum se =tie evenimentele incompatibile sunt acelea care se
exclud reciproc. Conform defini\iei, se poate scrie A  B   .
Astfel, a patra axiom[ se poate scrie :
P  A  B   P  A  P  B  , unde A  B   .

1.4 Teoreme =i reguli fundamentale

ale teoriei probabilit[\ilor
1.4.1 REGULA ADUN{RII PROBABILIT{|ILOR
EVENIMENTELOR INCOMPATIBILE

Se consider[ evenimentele A1 , A2 , …, An apar\in`nd unui

acela=i c`mp  , incompatibile dou[ c`te dou[, adic[: Ai  A j   ,
   i  j , i , j  1,2 ,..., n . Atunci :

P  A1  A2  ...  An   P  A1   P  A2   ...P  An 
Demonstra\ia este imediat[, prin induc\ie matematic[ dup[ n  N
(num[rul de evenimente considerat), folosind regula de adunare a

20
probabilit[\ii evenimentelor incompatibile dat[ de cea de a treia
axiom[, =i anume : P  A  B  
P  A   P  A  , unde A  B   .

REMARC{ Pentru demonstra\ie se puteau considera urm[toarele

ipoteze : evenimentul A1 se poate realiza ]n m1 cazuri,
evenimentul A2 se poate realiza ]n m2 cazuri,…, evenimentul An
se poate realiza ]n mn cazuri, iar evenimentul sigur  se poate
realiza ]n s cazuri.

m1 m m
 
Atunci : P A1  , P  A2   2 , …, P  An   n .
s s s

Incompatibilitatea evenimentelor A1 , A2 , …, An , revine la

separarea complet[ a cazurilor m1 , m2 , …, mn , adic[, num[rul de
cazuri ]n care se realizeaz[ evenimentul A1  A2  ...  An este: m1
 m2  …  mn . Prin urmare :
m1  m2  ...  mn
P  A1  A2  ...  An   s
=i

P  A1  A2  ...  An   P  A1   P  A2   ...P  An  .
1.4.2 PROBABILITATEA EVENIMENTELOR CONTRARE

Conform defini\iei, dou[ evenimente A =i A sunt contrare sau

complementare, dac[:

A  A  E =i A  A   .

Aceste rela\ii arat[ c[ evenimentele sunt incompatibile =i c[ ]n

fiecare prob[ se realizeaz[ unul dintre ele. +tiind c[ evenimentul A se
realizeaz[ de m ori ]n n opera\ii individuale, iar A de n  m ori,
probabilit[\ile acestor evenimente sunt :

21
 nm
, P A 
m m
P  A   1 .
n n n

Efectu`nd suma probabilit[\ilor acestor evenimente, se ob\ine:

P  A  P  A   1 .

adic[ suma probabilit[\ilor a dou[ evenimente opuse este egal[ cu 1 .

1.4.3 SISTEM COMPLET DE EVENIMENTE

S[ consider[m un num[r oarecare de s evenimente

incompatibile, ]n a=a fel ]nc`t ]n fiecare opera\ie individual[ s[ se
produc[ neap[rat unul din ele =i numai unul. Un astfel de sistem de
evenimente se nume=te sistem complet de evenimente. Din defini\ia
dat[ rezult[:

A1  A2  ...  As  E ,
Ai  A j   ,    i , j   1,2 ,..., s

cu probabilitatea:

P  A1  A2  ...  As   P  E 

sau

P  A1   P  A2   ...  P  As   1 ,

adic[ suma probabilit[\ilor unor evenimente care formeaz[ un sistem

complet de evenimente este egal[ cu 1 .
Evenimentele opuse, fiind incompatibile =i ]n fiecare opera\ie de
mas[ produc`ndu-se unul dintre ele, acestea formeaz[ un sistem
complet.

1.4.4 EVENIMENTE INDEPENDENTE +I DEPENDENTE

22
 Dou[ sau mai multe evenimente se numesc independente
dac[ probabilitatea efectu[rii unuia dintre ele nu este influen\at[ de
faptul c[ celelalte evenimente s-au produs sau nu.
EXEMPLE a) Dac[ dintr-un lot con\in`nd at`t piese standard c`t =i piese
rebut se extrage c`te o pies[ care revine la lot dup[ fiecare extrac\ie,
evenimentele care constau ]n extragerea unei piese standard la fiecare
extrac\ie sunt independente.
b) Dac[ se arunc[ o moned[ de dou[ ori, probabilitatea apari\iei stemei
(evenimentul A ) ]n a doua aruncare nu depinde de faptul c[ ]n prima
aruncare s-a produs sau nu apari\ia valorii (evenimentul B ).

Dou[ sau mai multe evenimente se numesc dependente

dac[ probabilitatea unuia dintre ele este influen\at[ de evenimentele
anterioare (depunde de faptul c[ evenimentele anterioare s-au produs
sau nu).

EXEMPLU }ntr-o urn[ se g[sesc a bile albe =i b bile negre. Se

noteaz[ cu A evenimentul de a extrage o bil[ alb[ =i cu B
evenimentul const`nd ]n extragerea unei bile negre dup[ ce a fost
extras[ o bil[ (care nu se reintroduce ]n urn[ ]naintea celei de-a doua
extrageri). Se fac, deci dou[ extrageri succesive. Dac[ prima
bil[ extras[ a fost alb[, adic[ s-a produs evenimentul A , atunci ]n urn[
au r[mas b bile negre =i probabilitatea evenimentultui B este
b
 ; dac[ prima bil[ extras[ a fost neagr[, realiz`ndu-se
a b1
evenimentul A , atunci ]n urn[ au r[mas b  1 bile negre =i
b1
probabilitatea evenimentului B este . Se
a b1
observ[ c[ probabilitatea evenimentului B depinde de faptul
c[ evenimentul A s-a produs sau nu.

EXEMPLU S[ se calculeze probabilitatea ca un aparat cu o vechime de

x ani s[ nu mai func\ioneze dup[ o perioad[ cuprins[ ]ntre x  m =i
x  n ani ( n  m ). }n acest caz apar evenimentele A =i B .
Evenimentul A se realizeaz[ atunci c`nd aparatul cu o vechime de
x ani func\ioneaz[ dup[ x  m ani, iar evenimentul B atunci c`nd
23
aparatul ]=i ]nceteaz[ func\ionarea ]n perioada  x  m, x  n  . Se vede
din acest exemplu c[ evenimentul B este dependent (condi\ionat) de
evenimentul A , deoarece pentru ca aparatul cu o vechime de x ani
s[ ]=i ]nceteze func\ionarea ]ntre x  m =i x  n ani trebuie mai ]nt`i
s[ func\ioneze dup[ x  m ani.

1.4.5 TEOREMA }NMUL|IRII EVENIMENTELOR

INDEPENDENTE +I DEPENDENTE

Fie A1 =i A2 dou[ evenimente dependente. Se va determina ]n

continuare probabilitatea producerii simultane a acestor evenimente,
adic[ P  A1  A2  .
}ntr-o opera\ie de mas[ se pot ]nt`mpla urm[toarele :
1) se produce evenimentul A1  A2 ]n m1 cazuri favorabile ;
2) se produce evenimentul A1  A2 ]n m2 cazuri favorabile ;
3) se produce evenimentul A1  A2 ]n m3 cazuri favorabile ;
4) se produce evenimentul A1  A2 ]n m4 cazuri favorabile.
}n total sunt n  m1  m2  m3  m4 cazuri posibile. Rezult[ c[ :

m1
P  A1  A2   .  1
n

Probabilitatea evenimentului A1 se stabile=te astfel: Num[rul

cazurilor favorabile realiz[rii evenimentului A1 este m1  m2 , deci :

m1  m2
P  A1   .  2
n

Evenimentele A1 =i A2 fiind dependente, ]

nsemn[ c[ probabilitatea lui A2 va fi influen\at[ de realizarea lui A1
, deci se va calcula PA1  A2  , rela\ie care se cite=te ,,probabilitatea
lui A2 condi\ionat[ de A1 ’’ sau ,, probabilitatea lui A2 dup[ ce s-a
realizat A1 ’’ . Cazurile favorabile realiz[rii evenimentului A2 , dup[

24
ce s-a produs A1 , sunt ]n num[r de m1 , iar cazurile posibile
m1  m2 . Deci :

m1
PA1  A2   .  3
m1  m2

}nmul\ind rela\iile  2  =i  3  , membru cu membru, se ob\ine :

m1  m2 m1 m
P  A1   PA1  A2     1,
n m1  m2 n

adic[ rezultatul de la  1 .
Deci,

P  A1  A2   P  A1   PA1  A2  , 4
rela\ie care constituie regula de ]nmul\ire a probabilit[\ilor a
dou[ evenimente dependente.
Din  4  se ob\ine :

P  A1  A2 
PA1  A2   . 5
P  A1 

}n mod analog, probabilitatea evenimentului A1 condi\ionat[ de

A2 este :

P  A1  A2 
PA2  A1   . 6 
P  A2 

Rela\iile  5  =i  6  arat[ c[ probabilitatea unui eveniment,

condi\ionat[ de realizarea unui alt eveniment, este egal[ cu raportul
dintre probabilitatea intersec\iei (producerii simultane) a celor
dou[ evenimente =i probabilitatea evenimentului ce condi\ioneaz[.

APLICA|IE Dintr-un lot de 40 de becuri sosit la un magazin, dintre

care 37 corespund standardului =i 3 nu corespund, un cump[r[tor
25
cump[r[ dou[ buc[\i. S[ se calculeze probabilitatea ca aceste
dou[ becuri s[ fie corespunz[toare.
Fie A1 evenimentul ca primul bec s[ fie corespunz[tor =i A2 ca
al doilea bec s[ fie corespunz[tor. Probabilitatea evenimentului A1
37
este P  A1   . C`nd becul al doilea a fost luat dup[ ce ]n prima
40
extragere am ob\inut un bec standard, n-au mai r[mas dec`t 39 de
becuri, dintre care 36 standard =i 3 rebut. Probabilitatea
evenimentului A2 condi\ionat[ de A1 va fi:

36
PA1  A2   .
39

Deci probabilitatea ce am`ndou[ becurile s[ fie corespunz[toare

este :

37 36
P  A1  A2   P  A1   PA1  A2     0 ,85 .
40 39

}n general fie evenimentele A1 , A2 ,..., Ak . Probabilitatea

producerii simultane se calculeaz[ pe baza formulei

P  A1  A2  ...  Ak   P  A1   PA1  A2   PA1  A2  A3  ...

...PA1  A2 ... Ak 1  Ak  . 7 
Demonstrarea acestei rela\ii se face prin metoda induc\iei
matematice.

DEFINI|IE Dac[ P  A1  A2   P  A1   P  A2  , se va spune,

c[ evenimentele A =i B sunt independente ]ntre ele.

Se vede c[ dou[ evenimente sunt independente dac[ probabilitatea

unuia dintre ele nu depinde de faptul c[ cel[lalt eveniment s-a produs
sau nu. Dac[, de pild[, se arunc[ o moned[ de dou[ ori este clar
c[ probabilitatea apari\iei stemei (evenimentul A ) ]n prima aruncare
nu depinde de faptul c[ ]n a doua aruncare are sau nu loc evenimentul
26
 B (apari\ia valorii) ; =i invers, probabilitatea lui B nu depinde de
faptul c[ s-a produs sau nu evenimentul A . Un alt exemplu de
evenimente independente ]l g[sim ]n cazul unei urne cu bile de
dou[ culori, din care se fac extrageri ]n urm[toarele condi\ii : ]n
urn[ se g[sesc 6 bile albe =i 4 negre. Dac[ A este evenimentul
care const[ ]n extragerea unei bile albe, atunci :

6
P  A  .
10

Dup[ extragere, bila se reintroduce ]n urn[ =i se face o

nou[ extragere. Fie B evenimentul ca s[ fie extras[ o bil[ neagr[ ]n
4
aceast[ a doua extragere. Atunci P  B   , probabilitate care nu
10
depinde de faptul c[ evenimentul A s-a produs sau nu.
Se consider[, prin urmare, rela\ia :

P  A1  A2   P  A1   P  A2  .

F[c`nd ]nlocuirea corespunz[toare ]n rela\iile 5 =i  6  se

ob\ine:

P  A1  A2  P  A1   P  A2 
PA1  A2     P  A2  ,
P  A1  P  A1 
P  A1  A2  P  A1   P  A2 
PA2  A1     P  A1  .
P  A2  P  A2 

Egalit[\ile

PA1  A2   P  A2  =i PA2  A1   P  A1 

arat[ c[ a condi\iona pe A2 de A1 =i pe A1 de A2 nu
influen\eaz[ probabilit[\ile P  A1  =i P  A2  . Evenimentele A =i
B sunt independente.
}n acest caz, formula 7  devine

27
 P  A1  A2  ...  Ak   P  A1   P  A2   ...  P  Ak  ... . 8
Prin urmare, probabilitatea producerii simultane a unui num[r
oarecare de evenimente independente este egal[ cu produsul
probabilit[\ilor acestor evenimente.
APLICA|IE Dou[ ma=ini produc aceea=i pies[. Probabilit[\ile ca piesa
s[ fie corespunz[toare sunt de 0 ,96 , respectiv de 0 ,93 . Se ia
pentru ]ncercare c`te o pies[ de la fiecare ma=in[ =i se cere s[ se
calculeze probabilitatea ca ambele piese s[ fie corespunz[toare.
Acestea fiind independente, rezult[:

P  A1  A2   P  A1   P  A2   0 ,96  0 ,93  0 ,8928 .

Este important s[ se precizeze c[ cele ar[tate mai ]nainte nu pot fi

extinse la un num[r oarecare de evenimente, f[r[ a defini ]n prealabil
ce se ]n\elege prin evenimente independente ]n totalitatea lor. Mai
multe evenimente se numesc evenimente independente ]n totalitatea
lor dac[ fiecare dintre ele =i orice intersec\ie a celorlalte (con\in`nd fie
pe toate, fie o parte a lor) sunt evenimente independente. Astfel,
evenimentele A , B =i C sunt independente ]n totalitatea lor
dac[ sunt
independente evenimentele: A =i B , A =i C , B =i C , A =i
B C ,
B =i A  C , C =i A  B . Se poate vedea c[ independen\a ]n
totalitate nu poate fi asigurat[ de independen\a evenimentelor luate
dou[ c`te dou[.

1.4.6 TEOREMA ADUN{RII PROBABILIT{|ILOR

EVENIMENTELOR COMPATIBILE

Fie A1 =i A2 dou[ evenimente compatibile. S[ se calculeze

P  A1  A2  . Evenimentele fiind compatibile, evenimentul A1  A2
se poate realiza ]n urm[toarele moduri:
1. A1  A2 , se realizeaz[ A1 ]mpreun[ cu opusul A2 ;
2. A1  A2 , nu se realizeaz[ A1 , dar se realizeaz[ A2 ;

28
 3. A1  A2 , se realizeaz[ simultan A1 =i A2 .
Rezult[:

A1  A2   A1  A2    A1  A2    A1  A2  .

Deoarece evenimentele intersec\iei sunt incompatibile dou[ c`te

dou[, se poate scrie :

P  A1  A2   P  A1  A2   P  A1  A2   P  A1  A2  .  1
Se vor calcula probabilit[\ile evenimentelor A1 =i A2 :

P  A1   P  A1  A2   P  A1  A2  ,  2
P  A2   P  A1  A2   P  A1  A2  .  3
}nsum`nd ultimele dou[ rela\ii =i \in`nd seama de  1 , se ob\ine:

P  A1   P  A2   P  A1  A2   P  A1  A2  
P  A1  A2   P  A1  A2 

de unde rezult[ :

P  A1  A2   P  A1   P  A2   P  A1  A2  . 4
Pentru trei evenimente A1 , A2 =i A3 aceast[ rela\ie devine :

P  A1  A2  A3   P  A1   P  A2   P  A3   P  A1  A2  
P  A1  A3   P  A2  A3   P  A1  A2  A3  . 5
}n general, pentru s evenimente are loc :

 s  s s 1 
s

P  Ak    P  Ak    P  Ak  Ah   ...    1 P  Ak  6 
 k 1  k 1 k ,h  k 1 
k h

29
 Cu aceast[ formul[, numit[ formula lui Poincare, se
calculeaz[ probabilitatea ca cel pu\in unul din cele s evenimente
compatibile =i ]n num[r finit A1 , A2 ,…, As s[ se realizeze.

APLICA|IE Un muncitor deserve=te trei ma=ini. Probabilit[\ile ca ]n

decursul unui schimb ma=inile s[ nu se defecteze sunt : pentru prima
ma=in[ de 0 ,90 , pentru a doua ma=in[ de 0 ,94 =i pentru a treia
ma=in[ de 0 ,86 . S[ se calculeze probabilitatea ca cel pu\in una din
ma=ini s[ lucreze f[r[ defec\iuni ]n decursul unui schimb.
Aceast[ probabilitate este :

P  A1  A2  A3   P  A1   P  A2   P  A3   P  A1  A2  
 P  A1  A3   P  A2  A3   P  A1  A2  A3  
 P  A1   P  A2   P  A3   P  A1   P  A2   P  A1   P  A3  
 P  A2   P  A3   P  A1   P  A2   P  A3  
 0 ,90  0 ,94  0 ,86  0 ,90  0 ,94  0 ,90  0 ,86 
 0 ,94  0 ,86  0 ,90  0 ,94  0 ,86  0 ,99916 .

1.4.7 FORMULA PROBABILIT{|II TOTALE

Se presupune c[ o opera\ie dat[ conduce la rezultatele A1 , A2 ,

…, As , care formeaz[ un sistem complet de evenimente. Fie un
eveniment X care nu se poate realiza singur, ci ]mpreun[ cu unul din
evenimentele A1 , A2 ,…, As . Deci :

X   A1  X    A2  X   ...   As  X  .

Deoarece evenimentele  A1  X  ,  A2  X  ,...,  As  X  sunt

incompatibile dou[ c`te dou[, rezult[ :

P  X   P  A1  X   P  A2  X   ...  P  As  X 

sau

30
 P  X   P  A1  PA1  X   P  A2  PA2  X   ...  P  As  PAs  X  ,
 1
rezultat care constituie formula probabilit[\ii totale exprim`nd
urm[toarea :

TEOREM{  Probabilitatea evenimentului X care poate s[ se

produc[ condi\ionat de unul din evenimentele A1 , A2 ,…, As =i
care formeaz[ un sistem complet de evenimente, este egal[ cu suma
produselor dintre probabilit[\ile acestor evenimente =i probabilit[\ile
condi\ionate corespunz[toare ale evenimentului X .

Teorema se demonstreaz[ foarte simplu. }n condi\iile teoremei,

producerea evenimentului X revine la producerea unuia din
urm[toarele evenimente incompatibile
 A1  X  , A2  X  ,...,  As  X 
adic[ :

X   A1  X    A2  X   ...   As  X  .

Aplic`nd o consecin\[ a teoremei de adunare a probabilit[\ilor

evenimentelor incompatibile, se ob\ine :

P  X   P  A1  X   P  A2  X   ...  P  As  X  .

}ns[, dup[ regula ]nmul\irii probabilit[\ilor dependente, atunci :

P  A1  X   P  A1  PA1  X  , P  A2  X   P  A2  PA2  X  ,…
…, P  As  X   P  As  PAs  X  .

Prin urmare,

P  X   P  A1  PA1  X   P  A2  PA2  X   ...  P  As  PAs  X  .

APLICA|IE }n magazia unei uzine se g[sesc piese de acela=i fel

provenite de la cele trei sec\ii ale uzinei. Se =tie c[ prima sec\ie
produce 25% din totalul pieselor, a doua 35% =i a treia 40% =i
31
c[ rebuturile sunt de 2% , 3% =i 1% pentru fiecare sec\ie. S[ se
calculeze probabilitatea ca lu`nd o pies[ la ]nt`mplare din magazie,
aceasta s[ fie necorespunz[toare.
Fie A1 , A2 , A3 evenimentele ca piesa s[ apar\in[ uneia din
cele trei sec\ii =i fie X evenimentul ca piesa s[ fie
necorespunz[toare. Piesa necorespunz[toare put`nd proveni numai de
la una din cele trei sec\ii, ]nsemn[ c[ evenimentul X nu se poate
realiza singur ci ]mpreun[ sau cu A1 , sau cu A2 , sau cu A3  ; adic[
au loc intersec\iile  A1  X  ,  A2  X  ,  A3  X  .
Probabilit[\ile evenimentelor A1 , A2 , A3 =i a evenimentului
X condi\ionat de realizarea evenimentelor A1 , A2 , A3 sunt :
25 35 40
P  A1   , P  A2   , P  A3   ,
100 100 100
2 3 1
PA1  X   , PA2  X   , PA3  X   .
100 100 100

Deci,

P  X   P  A1  PA1  X   P  A2  PA2  X   ...  P  As  PAs  X  

25 2 35 3 40 1 195
        0 ,0195 .
100 100 100 100 100 100 10000

Se vede de aici c[ la fiecare 10000 de piese, ]n medie 195 sunt

necorespunz[toare.

1.4.7 REGULA LUI BAYES

Folosind aceast[ regul[ se rezolv[ problemele cuprinse ]n

urm[toarea schem[ general[: se consider[ un sistem complet de
evenimente A1 , A2 ,…, As care reprezint[ cauzele producerii unui
eveniment necunoscut X (acest eveniment poate s[ se
produc[ condi\ionat de unul din evenimentele A1 , A2 ,…, As ).
Se cunosc probabilit[\ile :

32
 P  A1  , P  A2  , P  A3  , …
PA1  X  PA2  X  PA3  X  ,…

Aceste probabilit[\i care se pot calcula ]naintea efectu[rii vreunei

probe se numesc probabilit[\i apriorice.
}n urma efectu[rii probei se produce evenimentul X =i trebuie
determinate probabilit[\ile :

PX  A1  , PX  A2  ,..., PX  As  .

Aceste probabilit[\i calculate dup[ efectuarea probei se numesc

probabilit[\i aposteriori. Fie evenimentul compus :

X  Ai , i fixat,

a c[rui probabilitate este :

P  X  Ai   P  X   PX  Ai   P  Ai   PAi  X  .

Din ultima egalitatate rezult[ :

P  Ai   PAi  X 
PX  Ai   .
P X 

La numitor P  X  poate fi exprimat[ prin formula probabilit[\ii

totale, deci :

P  Ai   PAi  X 
PX  Ai   ,
P  A1   PA1  X   P  A2   PA2  X   ...  P  As   PAs  X 

rela\ie ce reprezint[ formula lui Bayes.

APLICA|II 1. S[ se calculeze probabilitatea ca piesa ob\inut[ (vezi
problema precedent[) =i care nu corespunde condi\iilor standard
s[ provin[ de la sec\ia ]nt`i.

33
 P  Ai   PAi  X 
PX  Ai   
P  A1   PA1  X   P  A2   PA2  X   ...  P  As   PAs  X 
25 2

 100 100  0 ,256 .
25 2 35 3 40 1
    
100 100 100 100 100 100

2. Un magazin se aprovizioneaz[ zilnic de la trei depozite diferite D1

, D2 , D3 , cu acelea=i cantit[\i globale de marf[, ]ns[ ]n propor\ii
diferite ]n raport cu cele dou[ calit[\i ale ei. Situa\ia se vede din tabelul
al[turat.
Dac[ un cump[r[tor cump[r[ la ]nt`mplare o unitate din marfa ]n
cauz[ =i se constat[ c[ ea este de calitatea a doua se pune ]ntrebarea
care este probabilitatea aposteriori ca unitatea de
marf[ cump[rat[ s[ fie de la depozitul D3 . Se
consider[ evenimentele :
- evenimentul As , cump[rarea unei unit[\i de marf[ provenind
de la depozitul s ( s  1,2 ,3 ) ;
- evenimentul X , cump[rarea unei m[rfi de calitatea a doua.
Evenimentul X are loc ]n una din urm[toarele situa\ii :

 A1  X  ;  A2  X  ;  As  X  .
Prin urmare se poate scrie :

X   A1  X    A2  X    As  X  .

Cum evenimentele A1 , A2 , A3 formeaz[ un sistem complet de

evenimente, ]ntruc`t :

A1  A2   , A1  A3   , A2  A3   ,
A1  A2  A3  E

}ntrebarea problemei ]nseamn[ de fapt calculul probabilit[\ii

condi\ionate PX  A3  . Aplic`nd formula lui Bayes, se ob\ine :
34
 P  A3   PA3  X 
PX  A3   .
P  A1   PA1  X   P  A2   PA2  X   P  A3   PA3  X 

Av`nd ]n vedere c[ :

1 5 1 6 3
P  Ai   , i  1,2 ,3 , PA1  X    , PA2  X    ,
3 10 2 10 5
8 4
PA3  X    ,
10 5

prin aplicarea formulei lui Bayes, se ob\ine:

1 4

8
PX  A3   3 5   0 ,421
1 1 1 3 1 4 19
    
3 2 3 5 3 5

1.4.8 SCHEME DE PROBABILITATE

1. Schema binomial[ (Bernoulli)

Acest[ schem[ corespunde modelelor ]n care fenomenele se repet[ ]
n condi\ii identice.
Se consider[ o urn[ care con\ine bile de dou[ culori: albe =i negre.
Num[rul acestora este cunoscut, aceasta ]nsemn`nd c[ dac[ din urn[ se
extrage o bil[ se cunoa=te probabilitatea p ca aceasta s[ fie alb[,
precum =i probabilitatea q ca aceasta s[ fie neagr[. Evident,
pq 1.
Din aceast[ urn[ se extrage c`te o bil[, aceasta revenind ]n urn[ dup[
fiecare extragere.
Din urn[ se fac n extrageri; dup[ fiecare extragere, bila revenind ]
n urn[, atrage dup[ sine nemodificarea probabilit[\ii de a ob\ine o
bil[ alb[ sau una neagr[.
Fie A evenimentul care const[ ]n extragerea unei bile albe =i B
evenimentul extragerii unei bile negre. Se consider[ c[ la o experien\[ ]
n care au fost extrase n bile, se ob\ine un eveniment de forma :
35
 AABA BA

unde k dintre acestea sunt A , iar n  k sunt B .

Evenimentele din =irul de mai sus sunt independente,
probabilitatea lui, folosind regula de ]nmul\ire a probabilit[\ilor,
p A  p , p B   q , fiind :

p k  q n k .

}ns[, ob\inerea ]n extragerea a n bile, k bile albe =i n  k

negre, se poate realiza ]n C nk moduri.
Prin urmare, probabilitatea ca ]n n probe s[ se ob\in[ de k ori o
bil[ alb[ =i de n  k ori o bil[ neagr[ este

Pn  k   C nk p k  q nk .

Deoarece acest termen este unul din termenii dezvolt[rii binomului

 p  q  n , aceast[ schem[ se mai nume=te =i schema binomial[.

2. Schema urnei lui Bernoulli cu mai multe st[ri

}n situa\ia ]n care urna con\ine bile de mai multe culori, problema
determin[rii probabilit[\ii evenimentului, care const[ ]n ob\inerea unei
anumite combina\ii de bile de diferite culori, se rezolv[ similar. Astfel,
dac[ urna con\ine a1 bile de culoarea 1 , a2 bile de culoarea 2 ,…,
ak bile de culoarea k , atunci probabilitatea ca ]n n extrageri s[ se
ob\in[  1 bile de culoarea 1 ,  2 bile de culoarea 2 ,…,  k bile
de culoarea k este :

n!
pn  1 , , k   p11 p2 2  pk k ,
 1 !  2 !  k !

unde p1    pk  1 =i  1   k  n .

36
 Deoarece pn  1 , , k  reprezint[ unul din termenii dezvolt[rii
unui polinom la puterea n , aceast[ schem[ se mai nume=te =i schema
polinomial[.

3. Schema bilei nerepetate

Dintr-o urn[ care con\ine a bile albe =i b bile negre se fac n

extrageri succesive, f[r[ ca bila s[ revin[ ]n urn[. Problema este de a
determina probabilitatea ca din cele n bile extrase extrase  s[ fie
albe =i  negre.
Num[rul total al cazurilor posibile se determin[ form`nd cu cele
a  b bile toate combin[rile posibile de c`te n , adic[ C an b .
Pentru a determina num[rul cazurilor favorabile, se asociaz[ fiecare
grup[ cu  bile albe din cele a (]n total C a ) cu fiecare grup[ de
b bile negre ( C b ) =i se ob\in C a  C b . Deci probabilitatea
c[utat[ este:

C a  C b
 n  a  b .
C anb

}n general, c`nd ]n urn[ se g[sesc a1 bile de culoarea 1 , a2 bile

de culoarea 2 ,…, as bile de culoarea s =i se extrag n bile, f[r[ ]
ntoarcerea bilei ]n urn[, atunci probabilitatea ca  1 bile dintre
acestea s[ fie de culoarea 1 ,  2 bile s[ fie de culoarea 2 , …,  s
bile de culoarea s , este:

C a11  C a22    C ass

.
C a11a22as s

4. Schema lui Poisson

Se dau urnele U 1 ,U 2 ,...,U n , fiecare con\in`nd bile albe =i bile

negre ]n propor\ii cunoscute. Dac[ p1 , p2 ,..., pn sunt probabilit[\ile
37
extragerii unei bile albe din U 1 ,U 2 ,...,U n , care este probabilitatea
ca lu`nd o bil[ din fiecare urn[, s[ ob\inem k bile albe =i n  k bile
negre?
Fie Ai evenimentul extragerii unei bile albe din urna U i
 i  1,2 ,..., n  =i Ai evenimentul extragerii unei bile negre din
aceea=i urn[.

P  Ai   pi  ; P  Ai   qi  1  pi , i  1,2 ,..., n .

Fie A evenimentul care const[ ]n extragerea a k bile albe =i

n  k bile negre, c`nd se extrage c`te o bil[ din fiecare urn[.
Prin urmare, A este reuniunea evenimentelor de forma :

Ai1  Ai2  Aik  Aik 1  Aik  2  ...  Ain ,

unde indicii i s , 1  s  n iau valorile 1,2 ,..., n =i sunt diferi\i doi

c`te doi, adic[ reprezint[ o permutare a numerelor 1,2 ,..., n .
Probabilitatea evenimentului de mai sus este :

pi1  pi2  pik  qik 1  qik  2  ...  qin ,

iar probabilitatea lui A este suma produselor de aceast[ form[.

Astfel, ]n fiecare produs, litera p apare de k ori, iar litera q de
n  k ori. Consider`nd produsul :

 p1 x  q1  p2 x  q2  ... pn x  qn  ,
atunci probabilitatea evenimentului A este coeficientul lui x k .

1.4.9 INEGALITATEA LUI BOOLE

Fie I o mul\ime arbitrar[ de indici. Atunci are loc urm[toarea

inegalitate (inegalitatea lui Boole):
 
P   Ai    P  Ai    n  1 .
 iI  iI

38
 Inegalitatea se mai poate scrie =i ]n forma :
 
P   Ai   1   P Ai
 iI  iI
 
}ntr-adev[r, av`nd ]n vedere c[ :

 Ai   Ai ,
iI iI

rezult[:

 iI



 iI

 iI iI
 
P   Ai   1  P   Ai   1   P Ai   P  Ai    n  1

EXEMPLU }ntr-o grup[ de studen\i, 75% cunosc limba francez[,

90% cunosc limba englez[ =i 82% cunosc limba german[. Care
este probabilitatea ca un student ales la ]nt`mplare s[ cunoasc[ toate
limbile ?
Consider`nd A1 , A2 , A3 evenimentele ca un student
s[ cunoasc[ libile francez[, englez[ =i respectiv german[ atunci
evenimentul cerut ca un student ales la ]nt`mplare s[ cunoasc[ toate
limbile este A1  A2  A3 . Atunci:

P  A1  A2  A3   P  A1   P  A2   P  A3    3  1

adic[:

P  A1  A2  A3   0 ,47

1.5 Probleme rezolvate

1. Se consider[ o urn[ care con\ine patru bile numerotate 1,2 ,3,4 .

Scrie\i c`mpul de evenimente corespunz[tor experien\ei const`nd ]ntr-
o extragere din aceast[ urn[.
Solu\ie. Mul\imea tuturor evenimentelor legate de o experien\
[ (inclusiv evenimentul sigur =i evenimentul imposibil) formeaz[ un
c`mp de evenimente. Experien\a const`nd ]ntr-o extragere din
39
aceast[ urn[ conduce la c`mpul de evenimente:  , 1 ,  2 ,  3 ,
 4 , 1,2 , 1,3 , 1,4 ,  2,3 ,  2 ,4 ,  3,4 , 1,2 ,3 , 1,2 ,4 ,
 2,3,4 , 1,2 ,3,4   .
2. Care sunt probele urm[toarei experien\e: se scrie un num[r de
dou[ cifre distincte alese la ]nt`mplare dintre cifrele 2 ,4 ,6 .
Solu\ie. Probele experien\ei sunt scrierea numerelor : 24 , 42 ,
26 , 62 , 46 , 64 . Num[rul probelor este: A32  3  2  6 .

3. O urn[ con\ine 25 de bile numerotate de la 1 la 25 . Se

extrage o bil[ =i i se re\ine num[rul. Se cere :
a) S[ se scrie evenimentul sigur.
b) S[ se scrie evenimentul corespunz[tor ob\inerii unei bile cu
num[r par.
c) S[ se scrie evenimentul corespunz[tor ob\inerii unei bile cu un
num[r multiplu de 7 .
d) S[ se scrie evenimentul corespunz[tor ob\inerii unui num[r r
putere a lui 2 .
e) Care dintre evenimentele anterioare sunt compatibile ?
f) Scrie\i evenimentele A  B , A  B , A , A  C .
Solu\ie.
a)    1,2 ,3,...,25 .
b) A   2 ,4 ,6 ,8 ,10 ,12 ,14 ,16 ,18 ,20 ,22 ,24 .
c) B  7 ,14 ,21 .
d) C   2 ,4 ,8 ,16  .
e) Dou[ evenimente sunt compatibile dac[ exist[ probe care
realizeaz[ at`t A1 c`t =i A2 . }n caz contrar, evenimentele sunt
incompatibile. }n general, un num[r finit de evenimente
A1 , A2 ,..., An sunt compatibile dac[ se pot realiza simultan,
adic[ dac[ exist[ cel pu\in o prob[ care realizeaz[ pe fiecare din aceste
evenimente. Dac[ evenimentele sunt compatibile dou[ c`te dou[ nu ]
nseamn[ c[ sunt compatibile ]n totalitatea lor.
 , A sunt compatibile
 , B sunt compatibile
 ,C sunt compatibile
40
 A, B sunt compatibile
A,C sunt compatibile
B ,C sunt incompatibile
f) A  B   2 ,4 ,6 ,7 ,8 ,10 ,12,14 ,16 ,18 ,20 ,22,24
A  B  14
A   1,3 ,5 ,7 ,9 ,11 ,13,15 ,17 ,19 ,21,23,25
A C   .

4. Pe raftul unui magazin sunt 5 farfurii, 3 sunt corespunz[toare

calitativ =i dou[ necorespunz[toare, se extrag la ]nt`mplare
dou[ farfurii. Se consider[ evenimentele :
- F1 ob\inerea a dou[ farfurii necorespunz[toare;
- F2 ob\inerea a cel pu\in unei farfurii corespunz[toare;
- F3 ob\inerea unei singure farfurii corespunz[toare;
- F4 ob\inerea unei singure farfurii necorespunz[toare;
a) S[ se precizeze pentru fiecare eveniment dac[ este aleator, sigur,
imposibil, simplu sau compus.
b) Preciza\i perechile de evenimente egale, compatibile,
incompatibile, contrare, care se implic[ unul cu altul.
Solu\ie.
a) Not[m  1 , 2 , 3 farfuriile corespunz[toare =i  1 ,  2 cele
necorespunz[toare. Evenimentele elementare ale experien\ei sunt
 1 , 2  ,  1 , 3  ,  2 , 3  ,  1 ,  1  ,  1 ,  2  ,  2 ,  1  ,
  2 ,  2  ,   3 ,  1  ,  3 ,  2  ,   1 ,  2  , iar num[rul lor este
54
C 52   10 .
12
Evenimentele F1 , F2 , F3 , F4 sunt aleatoare deoarece la o
efectuare a experien\ei, oricare din ele se poate sau nu se poatye
realiza.
 
Evenimentul F1   1 ,  2 este eveniment elementar pentru
c[ se realizeaz[ ]ntr-o singur[ prob[.
F2    1 ,  1  ,  1 ,  2  ,  2 ,  1  ,  2 ,  2  , 3 ,  1  ,  3 ,  2  ,
 1 , 2  , 1 , 3  ,  2 , 3  ;
41
 F3    1 ,  1  ,  1 ,  2  , 2 ,  1  ,  2 ,  2  ,  3 ,  1  , 3 ,  2  ;
F4     1 , 1  ,   1 , 2  ,  1 , 3  ,  2 , 1  ,   2 , 2  ,   2 , 3  .
Observ[m c[ F2 , F3 , F4 sunt evenimente compuse pentru c[ se
realizeaz[ prin mai multe probe.
Nici unul dintre ele nu este evenimentul sigur pentru c[ probele
fiec[rui eveniment F1 , F2 , F3 , F4 , nu acoper[ mul\imea tuturor
probelor experien\ei.
Nici unul dintre evenimentele F1 , F2 , F3 , F4 , nu este imposibil,
deoarece fiecare dintre ele se realizeaz[ ]n cel pu\in o prob[ a
experien\ei.
b) Evenimentele F3 , F4 sunt egale, deoarece, ob\inerea unei farfurii
corespunz[toare (realizarea lui F3 ) atrage dup[ sine ob\inerea unei
singure farfurii necorespunz[toare, adic[ realizarea lui F4 =i
reciproc, sau dac[ analiz[m mul\imea probelor evenimentului F3 =i
respectiv ale lui F4 observ[m c[ acestea coincid.
Evenimente compatibile : F2 cu F3 , F2 cu F4 , F3 cu F4 ,
pentru c[ se pot realiza simultan.
Evenimente incompatibile : F1 cu F2 , F1 cu F3 , F1 cu
F4 , pentru c[ nu se pot realiza simultan.
Evenimente contrare : F1 =i F2 deoarece ob\inerea a
dou[ farfurii necorespunz[toare (realizarea lui F1 ) atrage
imposibilitatea ob\inerii cel pu\in a unei farfurii corespunz[toare
(realizarea lui F2 ) =i reciproc.
Perechi de evenimente dintre care primul ]l implic[ pe al doilea:
F3  F4 , F4  F3 , F3  F2 , F4  F2 .

5. La un magazin se v`nd aparate electronice. Alegem la ]nt`mplare

patru dintre ele =i not[m cu A evenimentul ca toate cele patru
aparate s[ fie bune =i B evenimentul ca cel pu\in un aparat s[ fie
defect. Preciza\i ce fel de evenimente sunt A  B , A  B , A .
Solu\ie. Evenimentul A  B este evenimentul sigur cele patru
aparate alese pot fi ]n una din situa\iile :
42
-toate bune
-trei bune =i unul defect
-dou[ bune =i dou[ defecte
-unul bun =i trei defecte
-toate defecte.
Cum un aparat nu poate fi ]n acela=i timp bun =i defect, ]
nseamn[ c[ evenimentul A  B este imposibil.
Evenimentul A ]nseamn[ c[ cele patru aparate nu pot fi =i
simultan bune, adic[ cel pu\in unul din ele este defect, adic[ A  B .

6. Se arunc[ un zar =i se noteaz[ cu :

A - evenimentul apari\iei unui num[r f[r[ so\ ;
B - evenimentul apari\iei unui num[r p[trat perfect ;
C - evenimentul apari\iei unui num[r divizibil cu 2 .
a) Scrie\i sub form[ de mul\imi evenimentele  , A , B , C (  -
evenimentul sigur).
b) Scrie\i =i spune\i ce ]nseamn[ evenimentele: A , B , C , A  B ,
AC , B C , A B C , A B , AC , B C , A  B C
, A  B , B  A , A C , C  A , B C , C  B , AB C ,
A B C , A  B C .
Solu\ie. a) Un zar are 6 fe\e marcate cu 1,2 ,3,4 ,5 ,6 puncte.
Presupunem c[ zarul este omogen =i perfect regulat, deci rezultatul
experien\ei const[ ]n ob\inerea unei fe\e cu 1,2 ,3,4 ,5 ,6 puncte, deci
  1,2 ,3,4 ,5 ,6  , A  1,3,5 , B  1,4 , C   2 ,4 ,6  .
b) A   2 ,4 ,6  , B   2 ,3,5 ,6  , C  1,3,5 .
A  B  1 , A  C   , B  C   4 , A  B  C   ,
A  B  1,3,4 ,5 , A  C  1,2 ,3,4 ,5 ,6  , B  C  1,2 ,4 ,6  ,
A  B  C  1,2 ,3,4 ,5 ,6  , A  B  A  B   3,5 ,
B  A  B  A   4 ,
A  C  A  C   1,3,5 , C  A  C  A   2 ,4 ,6  ,
B  C  B  C   1 , C  B  C  B   2 ,6  ,
A   B  C   1,2,3,4 ,5 ,6    , A   B  C   1,3,4 ,5 ,
A   B  C   1,3,5 .

43
 7. Se arunc[ dou[ zaruri identice =i omogene =i se noteaz[ cu S =i
P respectiv suma =i produsul numerelor de pe cele dou[ zaruri =i
cu :
A - evenimentul ca suma s[ fie num[r impar;
B - evenimentul ca suma s[ fie un cub perfect;
C - evenimentul ca suma s[ fie divizibil[ cu 2 ;
D - evenimentul ca produsul s[ fie divizibil cu 4 ;
E - evenimentul ca produsul s[ fie p[trat perfect.
a) S[ se scrie evenimentele elementare corespunz[toare
experimentului.
b) S[ se scrie mul\imea valorilor lui S =i P .
c) S[ se scrie evenimentele A, B ,C , D , E ca mul\imi, specific`nd
evenimentele elementare corespunz[toare fiec[ruia.
d) Scrie\i =i men\iona\i ce ]nseamn[ evenimentele : A , B ,C , D , E ,
A  B , A B C , A D , A  E , A B C  D  E , A  B
, B C , A  B  C , A  B , A   B  C  ,  A  B  C ,
AB C ,
A  D ,  A  B   D  E  .
 
Solu\ie. a) Deci    i , j  / i  1,6 , j  1,6 , corespunz[toare
tabelului:
 1,1  1,2   1,3   1,4   1,5   1,6 
 2,1  2,2   2,3   2,4   2 ,5   2,6 
 3,1  3,2   3,3   3,4   3,5   3,6 
 4 ,1  4 ,2   4 ,3   4 ,4   4 ,5   4 ,6 
 5 ,1  5 ,2   5 ,3   5 ,4   5 ,5   5 ,6 
 6 ,1  6 ,2   6 ,3   6 ,4   6 ,5   6 ,6 
b) S   2 ,3,4 ,5 ,6 ,7 ,8 ,9 ,10 ,11 ,12  ;

P  1,2 ,3,4 ,5 ,6 ,7 ,8 ,9 ,10 ,11 ,12,15 ,16 ,18 ,20 ,24 ,25 ,30 ,36  .
c) A   3,5 ,7 ,9 ,11  ;
B   8  ;
C   2 ,4 ,6 ,8 ,10 ,12  ;
D   4 ,8 ,12,16 ,20 ,24 ,36  ;
E   4 ,9 ,16 ,25 .
44
d) Pentru A , B , C evenimentul sigur este S , deci
complementarele se scriu ]n raport cu acestea =i ob\inem :
A   2 ,4 ,6 ,8 ,10 ,12  ,
B   2 ,3,4 ,5 ,6 ,7 ,8 ,9 ,10 ,11 ,12  ,
C   3,5 ,7 ,9 ,11 , ]n timp ce pentru D , E vom folosi ca
eveniment sigur P =i ob\inem :
D   1,2 ,3,4 ,5 ,6 ,9 ,10 ,15 ,18 ,25 ,30 ,
E   1,2 ,3,5 ,6 ,8 ,10 ,12,15 ,18 ,20 ,24 ,30 ,36  ,
A  B   , A  B  C   , A  D   , A  E   9 ,
A B C  D  E   , A  B   S ,
B  C  B  C   3,5 ,7 ,9 ,11  A , A  B  C  S   , A B  A,
A   B  C   A   8  A ,  A  B   C    C    C   ,
A   B  C   A     , A  D   3,5 ,7 ,9 ,11  A ,
 A  B    D  E      4 ,16     4 ,16   .

8. Consider`nd experien\a arunc[rii unui zar de dou[ ori la r`nd,

s[ se scrie evenimentele :
a) A - evenimentul ca suma punctelor ap[rute s[ fie 9  ;
b) B - evenimentul ca fa\a ie=it[ la prima aruncare s[ fie mai
mic[ dec`t fa\a ie=it[ la a doua aruncare;
c) C - evenimentul ca produsul punctelor ap[rute s[ fie multiplu de
5;
d) D - evenimentul ca suma punctelor ap[rute s[ fie multiplu de 7 ;
e) E - B - evenimentul ca fa\a ie=it[ la a doua aruncare s[ fie num[r
impar mai mic dec`t num[rul ob\inut la fa\a ie=it[ la prima aruncare.
f) Scie\i evenimentele elementare corespunz[toare evenimentelor:
A B , A E , B  E , C  D , E  A.
Solu\ie. Trebuie s[ definim ]n primul r`nd probele experien\ei.
Evenimentele elementare ale experien\ei nu vor fi reprezentate
printr-un num[r, ci printr-o pereche de numere  i , j  , cu i  1,6 ,
j  1,6 , unde i reprezint[ nim[rul de puncte situate pe fa\a zarului
ie=it[ la prima aruncare, iar j cele corespunz[toare fe\ei zarului ie=it[
la a doua aruncare, prezentate astfel :

45
  1,1  1,2   1,3   1,4   1,5   1,6 
 2,1  2,2   2,3   2,4   2 ,5   2,6 
 3,1  3,2   3,3   3,4   3,5   3,6 
 4 ,1  4 ,2   4 ,3   4 ,4   4 ,5   4 ,6 
 5 ,1  5 ,2   5 ,3   5 ,4   5 ,5   5 ,6 
 6 ,1  6 ,2   6 ,3   6 ,4   6 ,5   6 ,6 
a) Probele pentru A sunt exprimate prin perechi de forma  i , j  ,
unde i  j  9 , i  1,6 , j  1,6 .
A    6 ,3  ,  5 ,4  ,  4 ,5  ,  3,6  .

b) B   i , j  / i  j ,i , j  1,6 
B    1,2  ,  1,3  ,  2 ,3  ,  1,4  ,  2 ,4  ,  3,4  ,  1,5  ,
 2,5  ,  3,5  ,  4 ,5  ,  1,6  ,  2,6  ,  3,6  ,  4 ,6  ,  5 ,6  .
c) C    5 ,1 ,  5 ,2  ,  5 ,3  ,  5 ,4  ,  1,5  ,  2 ,5  ,  3,5  ,
 4 ,5  ,  5 ,5  ,  6 ,5  ,  5 ,6  .
d) D    6 ,1 ,  5 ,2  ,  4 ,3  ,  3,4  ,  2 ,5  ,  1,6  .

e) E   i , j  / i  j , j num[ r impar ,i , j  1,6 
E    2 ,1 ,  3,1 ,  4 ,1 ,  5 ,1 ,  6 ,1 ,  4 ,3  ,  5 ,3  ,  6 ,3  ,  6 ,5  .
f) A  B    4 ,5  ,  3,6 
A  E    6 ,3 
B  E   , rezult[ c[ evenimentele B =i E sunt incompatibile.
C  D    5 ,1 ,  5 ,2  ,  5 ,3  ,  5 ,4  ,  1,5  ,  2,5  ,  3,5  ,
 4 ,5  ,  5 ,5  , 6 ,5  , 5 ,6  , 6 ,1 , 4 ,3  , 3,4  , 1,6  .
E  A    2,1 ,  3,1 ,  4 ,1 ,  5 ,1 ,  6 ,1 ,  4 ,3  ,  5 ,3  ,  6 ,5  .

9. Doi studen\i joac[ o partid[ de =ah. Fie A evenimentul ca

primul student s[ c`=tige partida =i B evenimentul ca al doilea
student s[ c`=tige partida. Partida s-a terminat remiz[.
a) Care din evenimentele A , B s-au realizat?
b) Scrie\i evenimentul realizat prin intermediul evenimentelor A =i
B.

46
 Solu\ie. a) Remiz[ la =ah ]nseamn[ egalitate, deci evenimentele A
, B nu s-au realizat ]n acest caz.
b) Partida termin`ndu-se remiz[, ]nseamn[ c[ s-au realizat
evenimentele A =i B , deci A  B  A  B .

10. La aruncarea unui zar s[ consider[m A evenimentul care

const[ ]n apari\ia uneia din fe\ele 2 ,4 ,6 =i B evenimentul care
const[ ]n apari\ia uneia din fe\ele 1,3,5 . Ce fel de evenimente sunt
A =i B  ?
Solu\ie. Evenimentele A =i B  sunt incompatibile deoarece la
nici o prob[ a experimentului nu se realizeaz[ simultan. Cum numerele
2 ,4 ,6 sunt pare, iar 1,3,5 sunt impare, rezult[ c[ la o realizare a
evenimentului A nu se realizeaz[ B =i reciproc, deci A , B sunt
contrare.

11. Un lot de piese con\ine =i piese cu defect de fabrica\ie =i piese

cu defect de montaj. Alegem la ]nt`mplare o pies[ din lot. S[ se
exprime evenimentele:
a) o pies[ luat[ la ]nt`mplare s[ fie respins[ la control;
b) o pies[ s[ fie acceptat[ la control ;
c) o pies[ s[ aib[ ambele defecte.
Solu\ie. Consider[m A - evenimentul ca piesa aleas[ la ]nt`mplare
din lot s[ con\in[ un defect de fabrica\ie =i B - evenimentul ca piesa
aleas[ s[ con\in[ un defect de montaj.
a) A  B ;
b) A  B ;
c) A  B .

12. }ntr-un atelier de croitorie se supun controlului de calitate n

piese extrase din produc\ia unei ma=ini de cusut. Se noteaz[ cu A j ,
j  1, n , evenimentul ca piesa j extras[ s[ fie defect[. Exprima\i cu
ajutorul evenimentelor A j urm[toarele evenimente:
a) A - cel pu\in o pies[ extras[ s[ fie defect[;
b) B - toate piesele extrase sunt bune;
c) C - numai o pies[ este defect[;
d) D -m numai dou[ piese sunt defecte.
47
 n
Solu\ie. a) A  A1  A2  ...  An   A j  ;
j 1
n
b) B  A1  A2  ...  An   A j  ;
j 1


c) C  A1  A2  ...  An  A1  A2  A3  ...  An  ...   
  n 
 
    A j    Ak
n
 A1  A2  ...  An 1  An
j 1
  kk 1


 ;

  j 

d) D   A . . A  A  A ... A  A  A  A  .
n
1 j 1 j j 1 k 1 k k 1 n
j ,k 1
j k

1.6 Probleme propuse

1. O urn[ con\ine 7 bile verzi =i 10 bile ro=ii. Se extrag

simultan dou[ bile. Care este probabilitatea evenimentului A  bilele
s[ fie de culori diferite ?
2. O urn[ con\ine 5 bile albe, 6 bile verzi =i 7 bile galbene. Se
extrag simultan trei bile. Care este probabilitatea evenimentului A 
bilele extrase s[ fie de culori diferite ?
3. O urn[ con\ine 7 bile ro=ii, 8 bile galbene =i 10 bile verzi.
Se extrag simultan cinci bile. Care este probabilitatea evenimentului
A  printre bilele extrase s[ existe dou[ bile verzi ?
4. O urn[ con\ine 7 bile albe =i 10 bile negre. Se extrag
simultan cinci bile. Care este probabilitatea evenimentului A  cel
pu\in dou[ bile s[ fie albe?
5. O urn[ con\ine 5 bile albe, 7 bile verzi =i 8 bile ro=ii. Se
extrag simultan patru bile. Care este probabilitatea evenimentului
A  dou[ bile =I numai dou[ s[ fie de aceea=i culoare?
6. O urn[ con\ine 6 bile albe, 4 bile ro=ii, 5 bile galbene =i 7
bile verzi. Se extrag simultan =ase bile. Care este probabilitatea
evenimentului A  trei bile s[ fie albe sau ro=ii, iar trei bile s[ fie
galbene sau verzi ?
7. O urn[ con\ine 10 bile albe =i 7 bile negre. Se extrag cinci
bile. S[ se calculeze probabilitatea evenimentelor :
A  patru bile sunt albe ;
B  trei bile sunt negre ;
48
 C  printre cele cinci bile exist[ bile albe ;
D  printre bilele extrase exist[ cel pu\in patru bile de aceea=i
culoare.
8. O urn[ con\ine 20 de bile : 8 bile ro=ii, 3 galbene, 9 verzi.
Se extrag simultan trei bile. Se cere probabilitatea evenimentelor :
A  cele trei bile sunt ro=ii;
B  dou[ bile sunt verzi =i una este galben[ ;
C  cel pu\in una dintre cele trei bile este galben[ ;
D  dou[ bile sunt de aceea=i culoare ;
E  cel mult dou[ bile nu sunt verzi.
9. O urn[ con\ine 7 bile albe, 5 bile ro=ii, 8 bile verzi =i 10
bile galbene. Se extrag simultan din urn[ 4 bile. Care este
probabilitatea ca printre bilele extrase s[ existe cel pu\in trei bile de
aceea=i culoare ?
10. Un juriu compus din 5 membrii este ales dintr-un grup de
10 b[rba\i =i 7 femei. Se cere probabilitatea evenimentelor :
A  juriul con\ine 3 b[rba\i =i 2 femei;
B  juriul nu con\ine femei;
C  juriul con\ine femei.
11. O loterie con\ine 90 de bilete numerotate de la 1 la 90 .
Biletele c`=tig[toare sunt cele numerotate cu multiplii de 5 . O
persoan[ posed[ 4 bilete. Care este probabilitatea ca ea s[ aib[:
A  un loz c`=tig[tor;
B  dou[ lozuri c`=tig[toare;
C  nici un loz c`=tig[tor;
D  cel pu\in un loz c`=tig[tor.
12. Se arunc[ o pereche de zaruri de =ase ori. Care este
probabilitatea ca de trei ori s[ ob\inem un total de =apte puncte ?
13. Un tr[g[tor atinge o \int[ dintr-un foc cu probabilitatea 0 ,8 .
Dac[ trage 10 focuri asupra \intei, care este probabilitatea s-o
ating[ exact de 8 ori ?
14. Un eveniment se poate realiza la o prob[ a unei experien\e cu o
probabilitate de 0 ,4 . Care este probabilitatea ca ]n 10 probe
independente acel eveniment s[ se realizeze de cel mult trei ori? Dar s[
se realizeze cel pu\in o dat[?

49
50