1/pag.

29

În mod tradiţional, statul este definit prin referire la trei elemente

esenţiale: populaţia, teritoriul şi puterea publică (suveranitatea).
Populaţia în raport cu care statul îşi exercita puterea suverană este
o grupare de indivizi reuniţi prin legături de cetăţenie şi prin stabilirea
domiciliului pe teritoriul statului.
Teritoriul este porţiunea de pământ, de apă, precum şi din spaţiul
aerian în limitele (graniţele) căreia se exercită puterea suverană.
Puterea publică (suveranitatea) este, în esenţă, puterea statului de
a-i comanda pe indivizii care intră în compunerea populaţiei sale ca şi de a
exclude de la o astfel de comandă orice altă putere din afara graniţelor sale.
Cu anumite circumstanţieri, ea se exercită şi asupra străinilor care intră pe
teritoriul statului.
Statul de drept este expresia intercondiţionării şi echilibrului dintre
stat şi drept, întregul mecanism statal funcţionând pe baza unei ordini de
drept, fixate prin lege. Într-un stat de drept puterea de stat a fost cucerită pe
cale constituţională (legală) şi exercitarea ei se realizează în conformitate
cu normele de drept. Puterea politică este deţinută vremelnic şi cu
garantarea unor libertăţi fundamentale ale cetăţeanului.
Statul are trei funcţii esenţiale, fiecăreia dintre acestea
corespunzându-i puterea (competenţa) de a o înfăptui:
_ funcţia legislativă, constând în adoptarea normelor juridice
generale, încredinţată Parlamentului;
_ funcţia executivă, constând în aducerea la îndeplinire a acestor
norme, încredinţată, de regulă, şefului de stat şi Guvernului;
_ funcţia jurisdicţională, constând în soluţionarea litigiilor care
apar cu prilejul aplicării normelor juridice, încredinţată
instanţelor judecătoreşti.
În linii generale, separaţia puterilor în stat (în sensul că puterea
legislativă, cea executivă şi cea judecătorească nu sunt exercitate de
aceleaşi persoane sau organisme) este considerată caracteristica esenţială a
statului de drept.
Un exemplu de modalitate democratic de exercitare democratic a puterii police sunt tari din Europa
precum Germania, Franta, Austria si nu in ultimul rand Romania.

Un exemplu de exercitare nedemocratica a puterii este in Coreea de Nord, stat comunist , unde puterea
se afla in mana unui singur om(Kim Jong iL), presedintele tarii.

Ex 1/pg. 31

2.3.c. Puterea publica (suveranitatea)

Ce inseamna autoritatea?
Autoritatea statului forta publica, puterea publica sau puterea de stat, care isi are sorgintea in
suveranitatea nationala. De aici rezulta si legatura juridica care se naste intre indivizi si Stat, care
sunt legati de o serie de drepturi si indatoriri reciproce determinate de o putere suprema unitara,
ce reprezinta tocmai subiectul ordinii juridice. Deci, Statul este cel care ordona, comanda
comportamentul indivizilor, extinde sau limiteaza libertatile acestora si tot el este cel care
constrange, care obliga si sanctioneaza pe toti aceia care i se impotrivesc.

In general, se recunoaste existenta a trei forme de manifestare a puteri publice, de separare a

acestei puteri, si anume:

puterea legiuitoare;
puterea executiva si
puterea judecatoreasca.

De fapt, nu este vorba de o separare, de o rupere intre aceste trei forme, ci de o organizare a
puterii statului corespunzatoare a trei mari domenii de actiune ale statului, de aici rezultand
exercitarea unei functii legislative a statului, realizata de puterea legislativa, a unei functii
executive si de administratie realizata de puterea executiva si administrativa publica, a unei
functii judecatoresti realizata de puterea judecatoreasca.

Avem nevoie de autoritate?

Da avem doarece toate persoanele pe teritoriul national sunt legati intre ei juridic, trebuie sa
se supuna legilor statului, asa numita.Altfel, in lipsa unor reguli clare , se poate ajunge la anarhie.

Astfel toate deciziile pe care le ia un stat in cadrul societatii sale trebuie sa fie in concordanta cu
nevoile si interesele colectivitatii, sa respecte drepturile si libertatile cetatenilor, recunoscute si
consacrate prin normele internationale, inclusiv prin Carta ONU.

Ce anume confera cuiva autoritate?

Singura care confera cuiva autoritate este legea. . Toti indivizii aflati pe teritoriul national sunt
legati intre ei juridic, trebuie sa se supuna legilor statului, asa numita "Datorie juridica generala
de subordonare fata de stat"’

De ce acceptam autoritatea cuiva sau autoritatea statului?

Autoritatea statului o aceptam deoarece trebuie sa ne supunem autoritatii statului. Realizarea

puterilor, a functiilor aratate mai sus, presupune crearea unei forte institutionalizate, a unor
organe ale statului. Aceasta creare se face cu ajutorul dreptului, a normelor juridice.
Statul n-ar putea exista fara aceste autoritati, fara aceste organisme, notiunea de stat ar deveni
ceva abstract, arid, nonsens. Deci, crearea acestor organisme duce la crearea conditiilor de
realizare a functiei legiuitoare, executive, judecatoresti. Aceste organisme mai poarta denumirea
si de organe ale statului, aparatul de stat, autoritati publice, institutii publice etc.

Organul de stat reprezinta o parte componenta a ansamblului de institutii ce formeaza Statul, care
este investit cu o competenta specializata corespunzator domeniului de actiune si cu o putere de
impunere a unei anumite manifestari, corespunzator elementelor de competenta ce i-au fost
atribuite. Competenta este totdeauna legala, adica rezulta din lege si ea reprezinta totalitatea
drepturilor (puterilor) si indatoririlor atribuite unui organ al statului sau unui functionar public.

Fiecare organ al statului este compus dintr-un numar mai mare sau mai redus de persoane, care
executa aceasta competenta a organului. Aceste persoane sunt functionari publici. Ei au un statut
distinct de ceilalti salariati din tara, se bucura de anumite drepturi, altele decat cele comune
salariatilor, de stabilitate in functie, dreptul la cariera etc. Acesti functionari ce formeaza
elementul esential alaturi de competenta legala de functionare a organelor statului au denumiri
ca: senator, deputat, prim ministru, ministru, secretar de stat, prefect, primar, director Directia
Sanitara, consilier local sau judetean etc.

3pag 31

Pot fi democratiile sa fie diferite?

Da democratiile pot fi diferite deaorece popoarele au culturi, obiceiuri diferite si legi diferite precum si
forme de organizare diferite/

Exemple:

-Germania este o democratie iar forma de organizare a statului este republica parlamentara, unde
parlamentul are puterea in stat, iar presedintele un rol decorative.

-Franta este de asemenea o democratie si este o republica de tip presidential unde puterea este
detinuta, in cea mai mare parte de presedintele republicii.

Faptul ca o intr-o societate……..?

Faptul ca uneori valorile oamenilor sunt diferite este util intr-o democratie deoarece diversitatea de
opinii are si a avut mereu un efect benefic.Intr-o democratie oamenii care au pareri contradictorii ajung
prin discutii si negocieri la o solutie de compromise care sa satisfaca pe toate lumea

C ear putea sa faca……..?

Pentru consolidarea democratiei liberale in Romania fiecare cetatean trebuie in primul rand sa respecte
legile si normele morale ale societatii.In al doilea rand sa faca tot ceea ce depinde de el asfel incat sa
determine o schimbare de mentalitate in ceea ce priveste lucrul bine facut prin eliminarea traditiei tipic
romanesti ‘’merge si asa’’.