Gazeta Fermierului

Anul 3 | 16-30 ianuarie 2010 | 16 pagini | pre]: 2,9 lei | www.gazetafermierului.ro

Felicit`ri, domnule ministru!
Posibilitatea ca ministerul agriculturii s` primeasc` o suplimentare de 2,1 miliarde de lei la bugetul propus de guvern a iscat deja controverse [i nemul]umiri. Practic, la discu]iile despre buget, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, se plângea de pu]inii bani pe care ministerul pe care îl conduce îi va primi. Cum era [i firesc, domnia-sa [i-ar fi dorit o bucat` mai mare din care s` poat` asigura nu numai plata restan]elor din 2009 c`tre fermieri, dar [i posibilitatea de a pl`ti subven]iile produc`torilor agricoli r`mase pentru urm`torii ani [i, de ce, nu plata noilor forme de sus]inere care vor fi g`site, în acord cu cerin]ele UE, pentru a înlocui, m`car în parte, pierderea ajutoarelor de stat avute de fermieri pân` în 2009. Cum stau lucrurile în realitate? Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru 2010 prevede o suma total` propus` de 9,87 miliarde lei, respectiv 1,69% din PIB, din care 5,43 miliarde lei reprezint` fonduri din bugetul de stat, restul fiind asigurat din resurse externe. Din total, circa 2 miliarde de lei sunt destinate pentru acordarea ajutoarelor de stat, îns` 1,8 miliarde lei reprezint` sume restante pentru anul 2009. Cu actuala construc]ie a bugetului fondurile necesare înlocuirii ajutoarelor de stat pentru pui, porc, legume-fructe, motorin`, [.a. sunt prea pu]ine. Unul dintre ajutoarele care pot fi introduse din acest an ar fi a[a-numitul “ajutor de criz`”, prin care statul poate acorda fermierilor pân` la 15.000 euro [i pân` la 500.000 euro unit`]ilor de procesare. Dar, cu ce bani? Fermierii mai pot beneficia de ajutoare legate de îndeplinirea cerin]elor suplimentare privind bun`starea animalelor, reducerea accizei pentru motorina utilizat` în agricultur`, silvicultur` [i reducerea accizei pentru energia electric` utilizat` la sta]iile de pompare pentru iriga]ii, sus]inerea unor investi]ii în agricultur`, finan]area ac]iunilor fitosanitare de interes na]ional, garantarea creditelor de investi]ii [i garantarea în propor]ie de 80% a creditelor pentru IMM. Dar, întreb din nou, cu ce bani? {i atunci mirarea, stupoarea ori surprinderea tuturor este [i mai mare la reac]ia ministrului care se opune amendamentului prin care sunt adu[i bani în plus la un buget prea s`rac pentru a asigura minimul necesar pentru pl`]ile c`tre fermieri. Când are dreptate domnul ministru? Când cere mai mul]i bani sau când refuz` suplimentarea? Dac` n-ar fi fost independent, reac]ia domniei sale „poate” ar fi avut o justificare. Dar în nici un caz în ochii agricultorilor. Sau „independen]a”, mai nou, are valen]e de înregimentare politic`? Dac` trece sau nu amendamentul nici nu mai conteaz`. Cu o a[a atitudine, ne-am l`murit repede, domnule ministru! S` fi fost doar un moment de r`t`cire?!!! Roman {tef`nescu

Editorial

Abonamente la pre] redus prin SMS 7555 - 6 luni 7441- 10 luni
SMS-ul trebuie s` con]in` cuvântul FERMIERULUI, numele [i adresa po[tal` la care dori]i s` primi]i revista. Alte detalii \n talonul de abonament

Citatul edi]iei

“Astfel tr`d`torul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic, c`m`tarul negustor, speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`.” Pagina 2

Convorbiri cu [treangul de gât

Solicit`rile AGROSTAR
Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici, îl vom publica integral.

“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.” Pagina 2

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România

Actualitate pagina 3

CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I
Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii. Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. |mbunata]iri funciare pagina 5

ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func] ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` : udare prin aspersiune – 2.660.353 ha; udare prin brazde – 281.982 ha; udare prin inundare – 55.920 ha. Pagina 4

Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui

Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie, consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Pagina 6

ROMFENBENDAZOL 10%

ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC, conform normelor GMP. Pagina 7

România Viticol\
Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro

{tiin]` româneasc` de vânzare
Pagina 2-3

Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale

Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. ACTUALITATE pagina 1

Vinul românesc - Motiva]ia unei strategii

Programul ac]iunilor consiliului director al ONIV pe anul 2010
Pagina 3

Prin r`spândirea lor mare, dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce, parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. Pagina 8

Desp`gubiri pentru fermieri, proprietari de animale

Domeniile Ostrov
Pagina 4

A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale. Pagina 9

p`mântul românesc poate s` hr`neasc` zeci de milioane de suflete.. de calitate inferioar`. Vânzarea merge. dar munca. el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s`n`tos. P`i. Avem grâu de proast` calitate. 26 mai 1883. Am scris abia. V` r`spund tot eu… adic` cel care [i semneaz`: Un prost cu studii superioare!! “Avem grâu de proast` calitate. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.ing. Nu [tiu. Dimitrie Musc`! Iarna tot pe câmp? Dr. producerea real`. Timpul. v-a pricinuit necazuri. p`durile încurc` vizibilitatea [i le-au t`iat. ≤…≥ Astfel tr`d`torul numinduse erou. În multe cazuri s-a zis c` merge [i a[a. Oltenii de la D`buleni au t`iat salcâmii [i acum FOAIE VERDE {I-UN SALCÂM c` le intr` iar nisipul în cas` pe la b`n`]enii din Timi[. pentru c` anul trecut. S` trecem la anul ce abia l-am început. nu pretextarea virtu]ii. plagiatorul. I-am auzit.” Mihai Eminescu Dac` vorbim de adun`tura…. n-au zis cei doi – Aurel Popescu de la ROMPAN [i Ilie Sârbu. principiul genetic .Dimitrie Musc`: Mai ales. S` pun` mâna pe carte. iar în cele mai multe cazuri fermierii nu au avut banii necesari pentru cump`rarea îngr`[`mintelor. Termina]i cu vr`jeala? S` nu uit s` scriu cine a pus întrebarea. La sfâr[itul lui 2009 nimeni nu se ferea de AH1N1 [i acum to]i la în]epat. Redac]ia: Din vapoarele care s-au voiajat în apele interna]ionale… Dr. gândirea proprie. pentru c` to]i cei de sus ne-au anun]at c` va fi greu [i foarte greu.Dimitrie Musc`: De unde [ti]i? Redac]ia: Din surse! Dar aici la Curtici ave]i grâu? Dr.ing. nu plagiatul. geniu. Dar pentru ca un popor s` pre]uiasc`. O spunem înc` o dat`: naiv [i indolent ca toate popoarele tinere. spre victoria final`”. Dimitrie Musc`: E un subiect care m` sup`r` foarte tare. M. pag. 304 Convorbiri cu [treangul de gât Redac]ia: Bun` s` v` fie inima. m` mândresc c` sunt un prost [i mai am [i studii superioare. de unde [i pân` unde . dumnealor î[i unesc ambi]iile de [efi. Atrag aten]ia celor care vorbesc de grâu furajer [i-l asociaz` cu grâul cu calit`]i inferioare c` nu este totuna. {ti]i cum se zicea: „Din gre[eal` în gre[eal`. A]i v`zut c` discu]iile se poart` cu a[azi[ii reprezentan]i ai ]`ranilor. Am zis a[a pentru c` marea majoritate a proprietarilor de p`mânt a[teapt` minuni de la cine. pe cei de la Bucure[ti. ing. Atât [i nimic mai mult. virtutea. când ]ara tr`ia în r`zboaie. Redac]ia: Înseamn` c` viitoarea recolt` va avea o calitate [i mai slab`. dar am drenat p`mântul repede. procentul era mult mai mic. speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`.ing. Obrazul sub]ire… M. ing. Redac]ia: {i aceasta este cauza pentru care grâul este de proast` calitate… Dr. fostul ministru c` o s` avem grâu pân` la noua recolt`? Se vede c` au min]it.). Dr. acel principiu e fundamentum divisionis (fundamentul diviziunii – n. a[a cum ne-a]i mai spus. atac` p`durea. Dimitrie Musc`: Dac` atât au vândut produc`torii de îngr`[`minte! Redac]ia: Nu se poate! Dr. Conform ultimilor tehnologii politice sectorul agricol va scoate bani din p`mânt. Redac]ia: S` vorbim iar despre grâu ca de funie în casa spânzuratului? Dr. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte. c` dup` câte [tiu eu aceasta este o [tiin]`. judecata sa veche s-a dezechilibrat f`r` a fi înlocuit` printr-o judecat` nou`. altfel m-ar înjura to]i a[a cum îi înjura pe cei mari. a[a pân` la prim`var` [i aten]ie. În evul mediu. nu s` fac` ni[te cornete. Mihail Cronica unui prost cu studii superioare Da. deci înclin` a lua aparen]ele drept fond. nu [tiu! În ultima vreme se vorbe[te de înc`lzirea globala la care toat` România contribuie cu avânt [i energie. vitejia era principiul în virtutea c`ruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus.r.Dimitrie Musc`: Victoria final` va fi în prim`var` când va începe importul de grâu.ing. Dr..Dimitrie Musc`:Avem [i de bun` calitate. decontarea a[ijderea. din iarb` verde. domnule dr. judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce [i. Comisionul?!.ing. azi principiul în virtutea c`ruia oamenii ar fi s` se ridice ar trebui s` fie munca fizic` [i cea intelectual`. Dimitrie Musc`: Da. fundamentum divisionis. nu aparen]ele muncii. se afl` în epoca cea mai rea. Sucevenii. Redac]ia: De unde [ti]i? Dr. [i cred c` au fost auzi]i de toat` ]ara. nu specula. onestitatea. Dimitrie Musc`: Asta e soarta agricultorului! Reda]ia: Se pare c` ploaia. vol. ing. c`m`tarul negustor. c` ar mai fi grâu. Dimitrie Musc` . pentru c` anul trecut. punga[ul mare financiar.Gazeta Fermierului / Opinii / 16-30 ianuarie 2010 02 Citatul edi]iei “Un popor î[i selecteaz` oamenii s`i conduc`tori dup` un principiu oarecare. nu aparen]ele onestit`]ii. dumneavoastr` [ti]i cumva? {i în acest an s-a stabilit c` agricultura este prioritar` tocmai de aceea nu are nevoie de bani. Oameni cu scaun la cap îndeamn` fermierii s`-[i uneasc` for]ele. ci s` înve]e agronomie.ing. XIII. panglicarul om politic. Pe aici prin Regat s-au t`iat perdelele forestiere [i copacii de pe marginea [oselelor [i acum bate vântul ca pe…B~R~GAN… La p`duri avem acum un ministru exigent pentru care avem o sugestie: ochii în [apte la MIKY SPAG~ de Covasna! {i iar pun întrebarea pentru cei DE{TEP}I. cu cele sfinte [i nes`tule.Dimitrie Musc`: Ba da! Dac` nu cump`ram [i eu. ing. Nu-i adev`rat. la formarea sferelor sale ideale. în Opere.” Dr. e punctul de vedere din care el judec` oamenii [i împrejur`rile. exact valoarea muncii fizice [i a celei intelectuale se cere un grad de cultur` pe care al nostru nu-l are înc`. ing. de tranzi]ie între barbaria s`n`toas` [i cultura s`n`toas`.

• B`ncile s-au orientat cu prec`dere c`tre clien]ii mari [i într-o m`sur` mult mai redus` asupra exploata]iilor agricole mici [i mijlocii care ar trebui s` fie principalii beneficiari ai sus]inerilor financiare din programele na]ionale. Reducerea TVA-ului pentru produsele agricole în func]ie de cifra de afaceri realizat` de agentul economic pân` la o valoare de 5%. Modificarea Reg.A. Eliminarea sistemului de licita]ie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR [i accesarea lor pe baza depunerii de proiecte. Externalizarea unor servicii ale statului c`tre sindicate sau organiza]ii profesionale pentru descentralizarea [i decongestionarea aparatului de stat. Adoptarea de urgen]` a actelor normative ce reglementeaz` Ajutoarele de stat 2010-2013: ajutor pentru investi]ii în exploata]ii agricole. ajutor pentru investi]ii în domeniul prelucr`rii [i comercializ`rii produselor agricole. dar pentru care se primesc subven]ii. de[i intensitatea ajutorului va fi.T. 10. productivitatea muncii. an de an. Afiliat` B. 2. Este de men]ionat faptul c` suntem deschi[i la un dialog permanent pentru rezolvarea acestora: 1. Alimenta]ie. pentru a debloca situa]ia din sectorul de legume [i fructe în ceea ce prive[te investi]iile. Garantarea creditului [i sus]inerea dobânzii bancare direct de c`tre guvernul României. 2. Tutun.000 euro.A. Domenii [i Servicii Conexe ”AGROSTAR”. 12. Printre ace[ti factori enumer`m: • Structura foarte fragmentat` a suprafe]ei agricole ce reprezint` un obstacol în atragerea de noi investi]ii [i care afecteaz`. Crearea unor “Programe Na]ionale” de sus]inere a sectorulul zootehnic pentru procesarea laptelui [i a c`rnii. 5. în acela[i timp. pân` la 40% din costurile eligibile sau pân` la 50% în zonele defavorizate. Notificarea de urgen]` a ajutorului de minimis în cuantum de pân` la 15. mai mare decât în cazul acestui sector. • Sprijinul guvernamental pentru agricultori va fi modest în urm`torii ani.. Afiliat` U.F. probleme la care dorim s` oferim [i o serie de propuneri concrete de rezolvare. care ar fi trebuit s` acopere investi]iile agricole care nu sunt cuprinse în PNDR. mai ales. 11. b. ajutor cu privire la scutirea de accize în baza Directivei 2003/96/CE (impozite pe energie [i electricitate). 1182/2007 privind organizarea de pia]` în sectorul de legume [i fructe prin acordarea unui avans de 90% fermierilor ce fac parte dintr-un grup de produc`tori pentru demararea m`surilor de investi]ii pentru a putea debloca situa]ia privind lipsa capitalului necesar fermierilor. prin noile fonduri puse la dispozi]ie de Uniunea European`. dar [i s` g`seasc` solu]ii [i rezolv`ri practice pentru problemele de zi cu zi ale agriculturii. 9. 7. Eliminarea birocra]iei excesive în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. 8. reprezentativ` la nivelul agriculturii [i pisciculturii din România. 4. ajutor pentru furnizarea de asisten]` tehnic` produc`torilor [i îmbun`t`]irea calit`]ii genetice a [eptelului. precum [i ajutor acordat pentru încheierea de asigur`ri împotriva unor astfel de riscuri.F. Eliminarea certificatului de produc`tor [i a borderoului de achizi]ii pentru a elimina pia]a neagr` a produselor agricole. Eliminarea certificatului de produc`tor si a borderoului de achizi]ii [i redefinirea produc`torului agricol. ajutor pentru sectorul forestier.. Suprafa]` foarte mare de teren care r`mâne nelucrat`. Federa]ia Na]ional` a Sindicatelor din Agricultur`.N. • Criza financiar` interna]ional` nu reprezint` o veste prea bun` pentru sectorul agricol intern. Sistemul de licitatie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR este p`gubos. Pre[edinte Agrostar {tefan Nicolae . uneori poate fi permis un procent mai ridicat de ajutor pentru investi]ii privind conservarea peisajelor tradi]ionale. 13. de prelucrare [i de comercializare. îmbun`t`]irea condi]iilor de s`n`tate [i igien` a animalelor. favorizând anumite grupuri de interese pentru a accesa sume importante de bani în defavoarea organzia]iilor/ asocia]iilor profesionale sau sindicate. • Existen]a unei p`turi considerabile de popula]ie vulnerabil` din punct de vedere economic [i social ce întâmpin` dificult`]i în implementarea standardelor de calitate [i competitivitate impuse de pia]a unic` european` pentru producerea [i vânzarea produselor agroalimentare. Totu[i. din cauza cre[terii presiunilor exercitate asupra cheltuielilor bugetare de componenta social`. Întârzierea aplic`rii “SAPARD-ului” românesc. Pe de alt` parte. Gril` de impozitare diferit` în func]ie de nivelul de lucru al terenului. pentru încetarea activit`]ii agricole sau pentru închiderea capacit`]ii de produc]ie. 9. Subven]ii diferen]iate în func]ie de nivelul de lucru al terenului. Dup` aderarea României la Uniunea European` fermierii au sperat la o îmbun`t`]ire a sistemului [i. ajutor pentru compensarea handicapurilor în zone defavorizate. Reglementarea situa]iei terenurilor agricole r`mase nelucrate prin dou` solu]ii posibile: a. v` supune aten]iei o serie de probleme din agricultura României [i totodat` o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora din perspectiva organiza]iei noastre. ajutor pentru grupuri de produc`tori. care va fi reglementat pe viitor de dispozi]iile aplicabile Rezolv`ri Probleme ajutorului de stat în sectorul industrial. Inexisten]a unei pie]e/burse a produselor agricole din Romania cu o platform` de tranzac]ionare – ce trebuie s` rezolve problema unui pre] de referin]` sub care “intermediarii” nu pot cump`ra. 5. Aceast` abordare este strâns legat` de nivelul de disponibilitate în ceea ce prive[te asumarea riscurilor. Reducerea cu 50% a pre]ului motorinei la pomp` pentru agricultur` ar rezolva o serie de probleme legate de cheltuielile [i capitalul fermierilor din România. ajutor pentru agroecologie [i alte ajutoare acordate pentru protec]ia mediului. de condi]ii meteorologice nefavorabile sau de r`spândirea bolilor la animale sau plante. protec]ia mediului. 14. 10. Problemele produc`torilor agricoli din România 4. ajutor pentru compensarea daunelor aduse produc]iei agricole sau mijloacelor de produc]ie agricol` de calamit`]i naturale sau fenomene excep]ionale. Afiliat` E. 6.I.S. 3. dat` fiind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici. Federa]ia Agrostar propune o serie de m`suri de rezolvare [i relansare a agriculturii prin: 1. pl`]i Natura 2000 [i pl`]i aferente Directivei 2000/60/CE. ajutor pentru pensionare anticipat`. care poate ajunge. dar. }inând cont de cele men]ionate mai sus. 6. Nu exist` o politic` coerent` de garantare a creditelor pentru agricultur`. Sus]inerea reconversiei fermierilor care trec de la produc]ia de lapte la cea de carne. o noua [ans` de a cre[te valoarea agriculturii din România. Birocra]ie excesiv` în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. ajutor pentru respectarea normelor. ajutor pentru publicitate pentru produsele agricole. sume care nu [tim dac` vor fi folosite pentru fermieri sau vor ajunge în buzunarul anumitor persoane. Cele enumerate mai sus sunt doar câteva din problemele strigente care necesit` rezolvare imediat` pentru a putea debloca situa]ia dezastruoas` în care se afl` agricultura din România. Pre]ul motorinei pentru agricultur` este similar cu cel de la pomp` ceea ce duce la cre[terea pre]ului de produc]ie. 3. în general. datorit` noilor politici agricole comunitare.Gazeta Fermierului / Actualitate / 16-30 ianuarie 2010 03 Solicitarile AGROSTAR Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care. Federa]ia Agrostar a identificat o serie de probleme întâlnite în agricultura din România. îl vom publica integral. experien]a de dup` 2007 a ar`tat faptul c` autorit`]ile au fost incapabile s` gestioneze o situa]ie de fapt [i nu au fost capabile s` creeze un sistem eficient prin care s` ajute fermierii nu numai s` acceseze fondurile europene. Afiliat` Mi[carea European`. de obicei. deplasarea cl`dirilor exploata]iei agricole în interesul public. Centralizarea excesiv` duce la îngreunarea func]ion`rii sistemului [i implicit la accesul foarte greu al fermierilor la o serie de facilit`]i din partea statului sau UE. ajutor pentru formarea de agricultori tineri..T. o serie de factori restrictivi au ap`rut si care se adaug` la cele spuse mai sus.

075.P. 4. care s` permit` sau s` stimuleze cre[terea culturilor agricole [i silvice.805. Ing.F.R. fiind asigurat` de râurile interioare.59 69. au fost înfiin]ate 16 noi organiza]ii. un num`r de 296 de amenaj`ri complexe de iriga]ii.. din 2004 Ucraina 33. pentru perioada urm`torilor ani.2006. respectiv 2010. în domeniul îmbun`t`]irilor funciare aceste forme concretizânduse în înfiin]area de Organiza]ii ale Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI). Dun`rea – 67%.000 cooperare cu U.329 sta]ii de punere sub presiune. men]inându-se ponderea majoritar` a acestora în activitatea de iriga]ii.393. a rolului important al iriga]iilor în practicarea unei agriculturi performante. 352 sta]ii de repompare [i 2. dup` cum urmeaz` : • udare prin aspersiune – 2. în 2007 Slovenia Membru U.000 133.P.) Situa]ia României din punct de vedere al terenurilor agricole irigate..18/1991.000.E.000 1.000 2. în favoarea celei din import.R. • udare prin brazde – 281. ANIF RA acord` o deosebit` aten]ie colabor`rii cu principalul beneficiar al activit`]ii de iriga]ii – reprezentat de OUAI. parte integrant` din Proiectul Na]ional de Dezvoltare Rural`.400 30.Acord de 1.. alunec`rilor de teren [i eroziunilor.000 5. 5.353 ha.3 ha de c`tre al]i beneficiari. ANIF RA. începând cu anul 2005.D. sprijin care încurajeaz` practicarea agriculturii în forme asociative. deservite de 227 de sta]ii de pompare de baz` [i plutitoare.205. Administra]ia Na]ional` a Îmbun`t`]irilor Funciare are ca responsabilit`]i principale asigurarea protec]iei terenurilor [i a construc]iilor \mpotriva inunda]iilor. 1231/2005. 2009.615. o cre[tere semnificativ` a raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea posibil de irigat.A.102 ha suprafa]` net`.000 3. • udare prin inundare – 55.255 ha. pentru dezvoltarea zonei rurale. În spiritul [i litera Legii nr. ANIF RA are în administrare. existau un num`r de 424 de OIF.. Situa]ia comparativ` a parametrilor activit`]ii de iriga]ii în }`rile Europei Centrale [i de Est }ara 4.800 650.06. reabilitarea. modernizarea.624. vom considera ca suprafa]` posibil de irigat suprafa]a de 1. ANIF RA avea preg`tit` pentru iriga]ii o suprafa]` de aproximativ 1.E.000 27. În final. Din aceast` suprafa]`.-30. aridiz`rii.600. estim`m. Sursa de ap` asigurat` pentru utilizarea sistemelor de iriga]ii o constituie.045.400 Membru U.A. Dinamica suprafe]elor irigate Anul Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Procent din pretabil` contrac.61 Procent din suprafa]a contractat` pe care s-au aplicat ud`ri (%) 12. prin politica sa în domeniul agriculturii. La nivel na]ional. majoritar. În perioada 01.026 ha.000 U. cu o suprafa]` brut` de 18. din 1990 Membru U.01.000 1. suprafa]` eligibil`. 138/2004 a Îmbun`t`]irilor Funciare. Printre factorii care au determinat starea actual` a sistemului na]ional de iriga]ii se pot enumera: 1.000. respectiv 17. în vederea încheierii de contracte cu beneficiarii.416. conserv`rii zonelor umede [i amenaj`rii-amelior`rii terenurilor degradate.000 U. respectiv 27.050.50 41. Structura cheltuielilor care concur` la stabilirea tarifului de irigare pentru un hectar de teren agricol se reg`se[te pe link-ul http://www.291. 3.017. încurajeaz` practicarea acesteia în forme asociative. Distrugerea infrastructurii de iriga]ii.0 ha de c`tre OUAI [i 3.000 127. Polonia 14. dorim s` preciz`m c` statul.134 MW.irigat` suprafa]a a fi irigat` tat` (Udarea I) pretabil` a fi irigat` pe care sau aplicat ud`ri (ha) (ha) (ha) (%) 2005 1500000 352890 45719 3. defalcate în func]ie de metoda de udare. 2.96 48.E.294. respectiv 1. republicat`.000 Macedonia 612. precum [i din lacuri de acumulare. 1. asigurarea amelior`rii solurilor acide. a fost contractat` numai o suprafa]` 559. manifestându-[i interesul [i preocuparea în consilierea tehnico-economic` [i organizatoric` a acestora.000 Aderare la – 40.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 04 Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România |n perioada 2005-2009 Potrivit reglement`rilor în vigoare. precum [i cu cele ale Ordinului nr. respectiv 980.10 2008 1500000 507863 208218 13. Caren]ele Normelor de aplicare a Legii nr. pentru protec]ia mediului. având ca scop principal combaterea efectelor fenomenului de de[ertificare a terenurilor [i a secetei. Albertino ROZA Olimpia BOC{E Rela]ii Publice ANIF RA .A. precum [i trecerea lor în sistem de proprietate privat`.860 ha pentru organiza]iile utilizatorilor de ap`. strategie care are ca fundament urm`toarele concepte: • retragerea din exploatare a amenaj`rilor (sau a p`r]ilor de amenajare) de iriga]ii neviabile economic. cu o putere instalat` total` de 4.660. • existen]a cadrului legal [i institu]ional pentru degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea infrastructurii de iriga]ii: • aten]ia deosebit` care se acord`. În dinamica suprafe]elor irigate.000 300.E.737.884.742 ha.000 700.00 52. din care 2. încurajeaz` [i stimuleaz` constituirea de noi Organiza]ii de Îmbun`t`]iri Funciare (OIF). Sc`derea interesului pentru stimularea produc]iei agricole autohtone. cu o suprafa]` brut` de 1.) Cheltuieli necesare pentru irigarea unui hectar de teren agricol [i plata tarifelor pentru serviciile de îmbun`t`]iri funciare.024 ha suprafa]` net`. s-au aplicat ud`ri. din care udarea I .) Estimarea evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat`/neirigat` a se avea în vedere infrastructura de iriga]ii de care erau deservite.100 Zona Economic` Comun` România 9. Ar mai fi de men]ionat c`.963 ha. precum [i sprijinul acordat din partea statului. în raport cu }`rile Europei Centrale [i de Est Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Observa]ii arabil` irigat` în posibil a fi total` 1990 irigat` (ha) (ha) (ha) Bulgaria 4. 746.300 3.779 ha suprafa]` net`. cu un grad ridicat de competitivitate. dup` modul de organizare. precum [i protec]ia împotriva polu`rii. Pân` la data de 19.185.000 ha. pe o suprafa]` brut` de 27.000 ( de Est ) Ungaria 4.920 ha. republicat`. B`ncii Mondiale etc. Ceh` din 2004 Germania 17.440.ro/tarife/. asigurarea unui nivel corespunz`tor de umiditate a solului. pe o suprafa]` de 667. pentru care aplicarea ud`rilor se putea face cu un randament costuri/eficien]` optim.955. anual. f`r` 3.E.06.998.D.437 ha.E. se ajusteaz` periodic [i sunt publicate.R. precum [i con[tientizarea. din 2004 Rusia 120. se implic` în ac]iunea de implementare a Proiectului de Reabilitare [i Reform` a Sectorului de Iriga]ii din România. coordonat de c`tre M. în Monitorul Oficial.) Cauzele care au condus la situa]ia actual` Acord de cooperare cu U. În anul 2005. la nivelul U.000 100. Distrugerea [i/sau furtul echipamentelor de irigare aflate în proprietatea beneficiarilor majori ai acestei activit`]i..E.500 83. cu cererea de ap` [i cu volumul de ap` disponibil pentru iriga]ii. în colaborare cu Unitatea de Management a Proiectului.000 301. s`r`turate [i nisipoase. din 2004 Având în vedere Strategia M.E.370 ha.P. conform comenzilor emise de beneficiari.000 15. 2. pentru campania de iriga]ii 2009.2009.420 ha. respectiv 2.88 2009 1500000 562952 294138 19.anif.000 ha. retehnologizarea [i extinderea amenaj`rilor de îmbun`t`]iri funciare în corelare cu standardele de mediu. trebuie s` avem în vedere Strategia M. precum [i 3 federa]ii. în 2007 Republica 3.500.000 4.E. • existen]a posibilit`]ilor de finan]are prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` sau prin alte institu]ii financiare ale Uniunii Europene.000 Aderare la – 850. Iriga]iile reprezint` un factor principal în ob]inerea de produc]ii ridicate [i relativ stabile de la an la an cu implica]ii favorabile în asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i cre`rii de disponibilit`]i la export de produse agricole. care au permis [i condus la f`râmi]area suprafe]elor agricole. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. de c`tre de]in`torii de terenuri.2009.E.41 2007 1500000 433747 301450 20. Reticen]a.138 ha.) Dinamica suprafe]elor irigate în Romania în perioada 2005-2009 ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2.100. combaterea secetei.000 Membru U.835 ha.500. diferen]a de 33%.300 Membru U.000 . cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. 138/2004 a îmbun`t`]irilor funciare.982 ha.000 10. ANIF RA a preg`tit o suprafa]` de 717.000 În conformitate cu prevederile Legii nr.506. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. cauzat` de lipsa mijloacelor de paz` [i supraveghere. neglijen]a [i lipsa de informare a produc`torilor agricoli la trecerea suprafe]elor agricole din sistemul de stat la sistemul propriet`]ii private. de[ertific`rii. La data de 30. tarifele se stabilesc astfel încât s` asigure exploatarea echitabil` a amenaj`rilor de Î. în domeniul Îmbun`t`]irilor Funciare pentru perioada 2009–2013.D. fiind eviden]iat modul de calcul al tarifelor aferent anilor 2008.05 2006 1500000 198036 96224 6.10.200 500. pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul 5. precum [i incapacitatea financiar` a proprietarilor de terenuri de a achizi]iona echipamente noi. Alexandru IOSUB Director Tehnic ANIF RA Ing.25 Pentru o bun` estimare a evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea neirigat` din România.

2. în lipsa subven]iilor.33 lei. {tefan Nicolae a spus: „Prima propunere pentru ministrul agriculturii este ca actualul proiect de buget al ministerului. iar statul s` acorde garan]ii guvernamentale tuturor celor care doresc accesarea acestor fonduri prin cofinan]area creditelor bancare”. referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pe anul 2010. Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate.236 ha. Suma total` destinat` dezvolt`rii rurale pentru perioada 2007-1013 este de peste 13. pentru identificarea de solu]ii de alimentare gravita]ional` sau din surse locale independente a amenaj`rilor sau p`r]ilor de amenajare de iriga]ii.65 ha/loc. • alocarea. accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii. alocat` României în urma aplic`rii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economic`. Din punct de vedere al fertilit`]ii solului. care este propus la 1. în scopul optimiz`rii consumului de energie necesar aliment`rii cu ap` a acestora. cu toate organiza]iile din structura sa: vegetal. energie regenerabil`. din acest motiv. alternarea unor perioade puternic secetoase cu altele cu precipita]ii puternice.314. precum [i reticen]a.800 mii ha). • f`râmi]area [i m`rimea redus` a parcelelor cu folosin]` agricol` (cca.559. • limitarea accesului fermierilor la iriga]ii din considerente financiare [i practicarea. Pe de alt` parte. privind respingerea amendamentului aprobat în comisiile de specialitate [i de buget – finan]e din Parlamentul României.21. în vederea reducerii consumurilor energetice [i cre[terii randamentelor hidraulice. • lipsa echipamentelor de udare [i distribu]ia neuniform` a acestora în teritoriu. îmbun`t`]irea condi]iilor de func]ionare prin reabilitarea sta]iilor de pompare din amenaj`rile de iriga]ii. a unei agriculturi de subzisten]`.890 ha. .955 ha.420. iar pre]ul produselor agroalimentare va cre[te cu 20-30 de procente din cauza dependen]ei de importuri. dar [i investi]ii pentru restructurarea sectorului produselor lactate”. a resurselor pentru reabilit`ri sau investi]ii noi în amenaj`rile de iriga]ii. • sta]iile de pompare sunt echipate cu agregate de pompare cu randamente sc`zute. printro derogare de la Comisia Europen`. de fenomene meteorologice deosebit de intense. în ansamblul s`u. în exploatarea. • • • Presedinte F. traverseaz` în continuare aceast` criz` [i alte ]`ri europene au beneficiat de aceast` derogare. federa]ia noastr` are în vedere ca programul na]ional de dezvoltare rural` s` fie simplificat. Bugetul României nu respect`. 10 % se refer` la lucr`ri de între]inere [i repara]ii care nu au putut fi finalizate datorit` începerii campaniei de iriga]ii mai devreme decât a fost prognozat. O produc]ie mare. între]inerea [i repararea infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare. la OUAI . Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România apreciaz` c`: Suplimentarea bugetului pentru agricultur` este o cerin]` vital` pentru men]inerea nivelului de productivitate [i a perspectivelor pentru agricultori în anul de criz` ce urmeaz`. Procentul de nerealizare de cca. 14.4. cea mai mare organiza]ie sindical` din domeniul agricol.985 ha.000 euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural`.998. toate subven]iile sau mai bine zis ajutoarele de stat care au fost pân` la sfâr[itul lunii decembrie s` fie acordate [i în 2010 printr-o derogare acordat` de Comisia European`. introducerea aparaturii de m`surare (debitmetre) a volumelor de ap` ce se livreaz` utilizatorilor de ap` în amenaj`rile de iriga]ii declarate de utilitate public`. sunt hot`râte s` ac]ioneze cu fermitate pentru evitarea unor m`suri restrictive pentru sus]inerea agriculturii române[ti. iar cealalt` jum`tate are fertilitate sc`zut` [i foarte sc`zut`.N. înregistrându-se pierderi mari de ap`. care a condus la limitarea accesului fermierilor la iriga]ii. CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I {tiri comunitare COMUNICAT Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România . irigarea. a unei suprafe]e de 1. conform Proiectului „Reabilitarea [i Reforma Sectorului de Iriga]ii” din România .000 ha. s` fie de minimum 4%. • investi]ional pe seama cre[terii produc]iilor [i îmbun`t`]irii randamentelor de exploatare prin reducerea pierderilor de ap` [i a consumului de energie necesar` pomp`rii apei. Lucr`rile de între]inere [i repara]ii aferente tarifului anual s-au realizat în propor]ie de cca.348 ha. ceea ce înseamn` cca. • canalele de aduc]iune [i de distribu]ie sunt.000 ha viabile economic în amenaj`rile de iriga]ii ce urmeaz` a fi transferate în proprietatea sau în folosin]a organiza]iilor [i federa]iilor.5 miliarde euro . • necesitatea punerii în func]iune a infrastructurii de iriga]ii transmis` de c`tre ANIF Organiza]iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI/FOUAI) înfiin]ate în temeiul Legii îmbun`t`]irilor funciare nr. pe principii de eficien]` economic`. în ultima perioad`. în principal.500. • accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii. în acest an agricol. este destinat` finan]`rii unor domenii precum cel energetic.2009) . solicit` guvernului prelungirea ajutoarelor de stat pentru fermieri [i în acest an. gestiunea resurselor de ap`. cea mai reprezentativ` organiza]ie la nivel na]ional [i european. • infrastructura de iriga]ii are o vechime mai mare de 30 de ani. Constrângeri identificate • refacerea poten]ialului biologic. din partea acestora.fonduri europene. • orientarea beneficiarilor [i a ANIF spre utilizarea optim` a resurselor financiare disponibile. ceea ce conduce la consumuri ridicate de energie electric`. pentru asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i a protec]iei mediului înconjur`tor. aproape 65 % din suprafa]a total` a României este suprafa]` agricol` (cca.634.80 lei. energie. proiecte din domenii care r`spund noilor provoc`ri legate de schimb`rile climatice. având în vedere c` România anul trecut a traversat o criz` economic` puternic`. avem valut`… Comisia European` a suplimentat cu 101.289.292. 50 % sunt soluri cu fertilitate bun` [i medie. a declarat ministrul agriculturii [i dezvolt`rii rurale Mihail Dumitru. Analizând poten]ialul agricol rezult` c`. acolo unde acestea sunt necesare [i unde se asigur` recuperarea efortului Obiective pentru consolidarea sectorului de iriga]ii • limitarea iriga]iilor în zonele cu cerere sc`zut` de ap` [i încurajarea iriga]iilor în zonele economice cu consumuri energetice mici pentru pomparea apei. [omajul va cre[te. • Valoarea lucr`rilor contractate aferente tarifului anual . din care la OUAI . în orientarea planului de cultur` c`tre plante valoroase care r`spund bine la iriga]ii [i care au desfacere imediat` pe pia]a intern` [i extern`. reprezint` un aport substan]ial la PIB-ul României. considerate ca fiind neeconomice.A. prin aceast` atitudine. cu complet`rile [i modific`rile ulterioare. men]inerea în func]iune a 1.3 ha) [i amplasarea necorespunz`toare a culturilor care favorizeaz` practicarea unei agriculturi de subzisten]`. un punct principal din Programul de Guvernare – prioritate pentru agricultur`. Premizele climatice favorabile ale acestui an pot fi compromise de finan]area insuficient` a verigilor tehnologice. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România. Oportunit`]i pentru sectorul de iriga]ii prin aplicarea m`surilor de reabilitare [i modernizare a infrastructurii de iriga]ii Avem bani. • Suprafa]a pe care s-au aplicat ud`ri. din care contribu]ie proprie încasat` de la beneficiari . Doi.255 ha. transporturi [i iriga]ii.P.958. realizarea unui studiu multidisciplinar – gospod`rirea apelor. biodiversitate. horticultur`. • continuarea transferului infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare din amenaj`rile de îmbun`t`]iri funciare c`tre Organiza]iile de Îmbun`t`]iri Funciare. inova]iei [i restructur`rii sectorului produselor lactate. • cre[terea costului pomp`rii apei. 0.2. • manifestarea. adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor de iriga]ii la noile condi]ii de func]ionare. zootehnie. pân` în anul 2013.4% de PIB. aproximativ 70% dintre exploata]iile agricole se vor închide. ia not` cu surprindere de ultimile lu`ri de pozi]ie. neimpermeabilizate. din partea Guvernului României. Men]ion`m c` aceste lucr`ri nu au pus în pericol asigurarea apei de iriga]ii la fiecare beneficiar în parte. al schimb`rilor climatice.09. conservarea [i protejarea resurselor de sol [i ap` într-un concept de exploatare durabil` a agriculturii. • Suprafa]a total` contractat` pentru aplicarea ud`rilor pentru anul 2009 . de la buget [i contribu]ie privat`.1. 138/2004 republicat`. • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii viabil` economic [i marginal` economic.535.R Viorel MATEI • • • Agrostar cere prelungirea ajutoarelor de stat Federa]ia Agrostar. din punct de vedere tehnic [i financiar. • Situa]ia actual` • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii .500. din care: udarea I . aduc]iune [i de distribu]ie. • restabilirea durabilit`]ii sectorului de iriga]ii [i utilizarea mai eficient` a infrastructurii de iriga]ii. 90%.138 ha. Nicolae {tefan a atras aten]ia asupra faptului c`. • încurajarea iriga]iilor în zonele viabile economic cu cerere constant` de ap` pentru iriga]ii.694. total (la data de 14. cca.570. în mare parte. • multe din amenaj`ri sunt amplasate pe terase cu în`l]imi de pompare cu mult peste 70m. acvacultur` etc.563. justificând aceast` suplimentare de buget. cu implica]ii negative. Suma suplimentar`.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 05 Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. reducerea pierderilor de ap` prin impermeabilizarea unor canale de transport. repetate ca intensitate în acelea[i perimetre.

urmând ca s`pt`mâna viitoare s` fie programat` o nou` întâlnire la care s` participe [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC) [i Ministerul de Finan]e. buruieni care cu greu [i costuri mari. respectiv: • sistemul de cultur` conven]ional. Cele dou` tehnologii prezente pe pia]a semintelor de floarea-soarelui din România (cu rezisten]` la erbicide sulfonil ureice [i respectiv la imidazolinone). pot fi st`pânite în sistemul de cultur` conven]ional. Patronatele din industria alimentar` au solicitat s`pt`mâna trecut` ministrului agriculturi amânarea aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare.606.145 euro. Argumentul c` dispare un mic procentaj în ni[te subven]ii pe sectoare pe care noi le d`m nu cred c` este un argument suficient de solid pentru a justifica o ipotez` a cre[terii pre]urilor. iar fondurile destinate axei 3 au crescut cu 28. Apari]ia sistemelor de cultur` cu hibrizi îmbun`t`]i]i genetic pentru rezisten]a la erbicidele nespecifice culturii de floarea-soarelui s-a datorat nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui. în ceea ce prive[te cultura de floarea-soarelui. Rezisten]a variet`]ilor cultivate de floareasoarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indus` prin incruci[`ri succesive cu plante din flora spontan` rezistente la acest tip de erbicide. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz` de tribenuron metil la cultura de floarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate în postemergen]`. afirm` c` nu trebuie s` ne a[tept`m la o scumpire a produselor alimentare. în urma unor discu]ii cu supermarketurile. Venind în întâmpinarea acestei probleme. dezvoltat de Compania Procera. Chenopodium. El a argumentat c`. consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Chenopodium. Al doilea amendament. Raphanus. Astfel 60. Xantium. pentru m`sura 214 – „Pl`]i de agro-mediu” a fost suplimentat` cu 27. O pondere mare în realizarea succesului la cultura de floarea-soarelui o are tehnologia aleas` în contextul concret al fermei [i al sistemului de tehologie multianual.Gazeta Fermierului / Mediu / 16-30 ianuarie 2010 06 {tiri na]ionale Bugetul Agriculturii votat f`r` suplimentare Parlamentarii au votat bugetul Ministerului Agriculturii f`r` suplimentarea de 2. chiar dac` social-democra]ii au pledat insistent pentru necesitatea sus]inerii agricultorilor [i în 2010. Mihai RADU Director Tehnic Procera Agrochemicals România Codul de Bune Practici În urma discu]iilor dintre reprezentan]ii MADR. sus]inut de deputatul PDL Gheorghe Tinel. Singurele amendamente admise au fost dou` care au primit [i sus]inerea Ministerului Finan]elor Publice. pentru modificarea acesteia.1 miliarde de lei aprobat` în Comisiile de buget-finan]e. odat` cu apari]ia [i a primului hibrid românesc de floarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice. p`reri bazate în principal pe experien]a fiec`ruia [i pe condi]iile concrete din cadrul fermelor proprii. Sistemele de cultur` disponibile la acest moment pe pia]a din România cu referire la tehnologia de combatere a buruienilor. suma alocat` axei 2. 1. au p`truns în ultimul deceniu o multitudine de teorii mai mult sau mai pu]in aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de folarea-soarelui. Specifica]iile cu privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie îns` respectate astfel încât s` nu genereze fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. respectiv PF100. Companiile produc`toare de semin]e au dezvoltat aceste tehnologii [i cauta în continuare solu]ii care s` rezolve problema buruienilor cu cat mai mare usurin]` pentru fermieri. Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui permit` o r`s`rire uniform` a culturii • respectarea epocii optime de erbicidare recomandate de produc`tor • efectuarea tratamentelor cu aparate bine calibrate.2 milioane de lei c`tre un canal din jude]ul C`l`ra[i.1 miliarde lei pentru acordarea ajutoarelor de stat agricultorilor în 2010.000 de lei au fost lua]i de la sec]iunea cheltuieli cu bunuri [i servicii [i de la cele cu ma[ini [i mijloace de transport pentru a fi cheltui]i la investi]ii. Xantium. s` elucid`m unele ecua]ii privind tehnologia de cultur`. ai produc`torilor.203. Galium. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la imidazolinone. Tehnologia cu hibrizi rezistenti la erbicide sulfonil ureice Împ`r]eala pe axe Fondurile aferente Axei 1din PNDR au fost suplimentate cu 45. deoarece campania de prim`var` care urmeaz` va aduce în aten]ie câteva probleme. Amaranthus. pe tema aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare.9 milioane de euro. .522 euro. tehnologiile se adreseaz` situa]iilor specifice [i nu trebuie nicidecum interpretate ca unilateral eficiente sau dimpotriv`. s-a convenit c`. când vom atinge nivelul mediu din UE. trebuie luate în considerare urm`toarele elemente de ordin tehnic: • asigurarea unui sem`nat de calitate. Potrivit pre[edintelui Romalimenta. fiind destinat` m`surii 121„Modernizarea exploata]iilor agricole”. De asemenea. Dezbateri mai aprinse a generat amendamentul admis de Comisiile de buget-finan]e prin care se suplimenta bugetul Agriculturii cu 2. Sinapis. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la erbicidele sulfonil-ureice. prioritatea guvernului r`mâne aceea de a g`si noi formule de finan]are prin care s` sprijine agricultura. aceste pl`]i cresc an de an pân` la nivelul anului 2015. pentru aplicarea ei corect` s` se clarifice anumi]i termeni. Sistemul de erbicidare la floarea-soarelui în postemergen]` pentru combaterea buruienilor dicotiledonate a generat o cre[tere a rentabilit`]ii culturii de floarea-soarelui precum [i a cre[terii suprafe]elor cu floarea-soarelui îmbun`t`]it` genetic.333 euro. samulastr` rapi]`. respectiv cu circa 22. cea mai mare majorare de fonduri. a[anumita lege a Codului de Bune Practici. La bugetul Ministerului Agriculturii. care s` asigure o aplicare uniform` [i exact` a substan]ei active • evitarea efectu`rii tratamentelor în condi]ii meteo neprielnice • evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse incompatibile F`r` scumpiri la produsele alimentare Ministrul agriculturii. În concluzie. A[adar. Astfel. Capsella. Buruienile dicotiledonate problem` din cultura de floarea-soarelui sunt: Cirsium. Cultivarea hibrizilor cu rezisten]` la erbicidele sulfonil ureice permite realizarea unor produc]ii cu grad ridicat de profit pe sole îmburuienate. În România. Datura. sesizând neclarit`]i. ne-am propus ca pe parcursul a câtorva articole. Sorin Minea. dar [i specificit`]ii produselor pe baz` de tribenuron metil • Prezint` remanen]` scazut` – permi]ând astfel sem`natul culturilor de cereale de toamn` f`r` riscuri Avantajele utiliz`rii tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt urm`toarele: Ing. Sonchus. vom caracteriza pe parcursul a câtorva articole fiecare tehnologie în parte. Tehnologii de combatere a buruienilor Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie. Convolvulus. în privin]a termenelor de plat`. pentru a ajuta fermierii s` interpreteze cât mai corect eficien]a tehnologiilor de cultur` recomandate în vederea lu`rii unei decizii corecte. de[i începând cu acest an vor disp`rea subven]iile. Amendamentul a fost respins prin vot de parlamentari. ai procesatorilor [i ai marilor lan]uri de magazine. care îns` nu au trecut de votul plenului. pentru a avea efectul scontat. În România hibrizii rezisten]i la tribenuron metil au ap`rut în 2008.000. samulastr` de floarea-soarelui • Prezint` pretabilitate la sistemele de minimum tillage prin posibilitatea de a erbicida în acela[i timp [i pentru buruienile monocotiledonate [i prin eliminarea din tehnologie a pr`[itului mecanic • Valorific` foarte bine terenurile puternic îmburuienate • Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor. prevede redirec]ionarea a 7. f`r` ca acestuia s`-i fie acorda]i mai mul]i bani fa]` de varianta de buget care a plecat de la Guvern. având p`reri diferite pentru acela[i fenomen în condi]ii diferite de cultur`. se împart astfel în func]ie de toleran]a plantelor de floarea-soarelui la anumite erbicide. ineficiente. samulastra de floarea-soarelui etc.884. Este vorbe de o redistribuire a fondurilor în interiorul bugetului ministerului. social-democra]ii au sus]inut câteva dintre amendamentele respinse. Bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost adoptat astfel cu 148 de voturi favorabile [i 130 împotriv`. Mihail Dumitru. nu are fitotoxicitate pentru culturile ce urmeaz` în rota]ie • Reduce costurile pentru combaterea buruienilor dicotiledonate • Permite rota]ia fireasc` floarea-soarelui – cereale p`ioase de toamn` datorit` remanen]ei sc`zute a substan]ei active. Amaranthus. Solanum. în special. ”Fermierii primesc cea mai mare parte a subven]iilor în sistemul european. patronatele au solicitat ministrului agriculturii s` aib` o serie de întâlniri cu reprezentan]ii supermarketurilor [i s` elaboreze o variant` a legii în conformitate cu solicit`rile ambelor p`r]i. Datura. au generat opinii diferite în rândul fermierilor în ceea ce prive[te eficacitatea lor. care s` • Combate cu succes buruieni problem` cum ar fi: Cirsium.

. Japonia [i. Mai exact. Toate aceste caren]e se r`sfrâng în prima etap` în buzunarul [i nemul]umirea consumatorului. • de investi]ie în spa]ii de depozitare adecvate. iar num`rul total al schemelor va ajunge la 12 sau 13. Principalele segmente de pia]` ce se impun a fi abordate prin mijloace specifice ar fi urm`toarele: • crearea de evenimente de mas` dedicate vinului (festivaluri. mai aproape. doar cu scopul de a avea un profit cât mai mare. • de achizi]ie pentru o ofert` generoas`. dar de unde nu-i. în Rusia. • se import` vinuri ieftine [i în consecin]` de slab` calitate. rafturi personalizate etc. cu posibilit`]i financiare limitate. toate produsele men]ionate mai sus se g`sesc în acela[i depozit. pl`tim un pre] prea mare pentru serviciile care ni se ofer` când ne referim la vin. vinul fiind cel mai reprezentativ produs alimentar pentru un teritoriu [i trebuie cump`rat [i pentru a ne p`stra viile. o t`rie?”. adic` “vinul care se cere”. înc` de tipul conservator [i comod. Toate schemele de ajutor de stat în agricultur` vor ajunge la CE în circa 2-3 luni. Primele semne sunt deja vizibile. {i ar mai fi o diferen]` chiar major`. dar din p`cate nu din gre[elile lui Lenin. Mergând mai departe cu constat`rile. • preg`tirea personalului din HORECA [i marketuri oferind cursuri gratuite de prezentare [i servire a vinului. noi nu vedem p`durea de copaci. de cultur` a vi]ei de vie. dar perseverent. ce vor fi trimise c`tre Comisia European` pentru ob]inerea avizului. adic` chelnerul care ne aduce vinul la mas`. original`. vinurile române[ti. oferta chelnerului fiind elocvent`: “ce v` oferim? O bere. privi]i în rafturile re]elelor transna]ionale cum cresc v`zând cu ochii ofertele de vinuri de import [i înlocuiesc încet. unde francezii consum` preponderent vin fran]uzesc. pentru cei care realizeaz` c` semnalul de alarm` nu vrea s` opreasc` trenul. ungure[ti [i române[ti [i. reversul ar fi oferta.). • promovarea elitist` prin saloane. Dorin Popa Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. un adaos format din procente de peste sut` la sut`. Achizi]ia are ca motiva]ie pre]ul [i „notorietatea” produsului. Cine crede]i c` ar trebui s`-i înve]e pe ace[ti chelneri? {coala? Care [coal`? Pentru c` nu-i vinul [colii! Poate statul? Dar nu-i via statului. de. nici nu ai ce cere. cât [i la calitate. anivers`ri festive etc. Concuren]a la nivel na]ional nu va fi între Sotern Tocaj [i Cotnari. Australia etc. Avem argumentele lumii civilizate a vinului.ro Vinul românesc Motiva]ia unei strategii Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român. {i atunci. atât la pre]. sunt necesare campanii dedicate vinului românesc. produc`tori [i negociatori str`ini preg`tind strategii de promovare specifice pie]ei române[ti. Aici e problema noastr`. nu peste foarte mult timp. manifest`ri cu caracter educativ dedicate. cu abord`ri distincte pe fiecare segment de pia]`. înv`]a]i”. Pagina 4 {tiri Au fost finalizate 3-4 scheme de ajutor de stat în agricultur` Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a finalizat “3-4 scheme de ajutor de stat” în domeniul agriculturii. Aceast` comoditate [i mai ales starea de contempla]ie pe care o are consumatorul român cu un grad destul de mare de acceptare [i toleran]` (m`nânc` ce i se serve[te) poate fi speculat de importatorii de vinuri str`ine. iar noi înv`]`m. care nu reprezint` costurile: • de preg`tire pentru acel osp`tar. nem]ii vin nem]esc. un vin.. Aceast` propunere este deschis` celor care au de f`cut observa]ii. iar în etapa urm`toare în visteria [i via produc`torului. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarna [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profi l. ci între vinurile fran]uze[ti. bineîn]eles. {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` • Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii: • Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european`.România Viticol\ Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www. • produsele române[ti nu respect` nici o legisla]ie. Ar fi de analizat urm`toarele argumente [i percep]ii ale consumatorului: • produsele de import sunt superioare produselor române[ti. • produsele care se produc pentru pia]a intern` sunt mai proaste. • campanii de promovare dedicate vinului din HORECA.gazetafermierului. nici între Rioja Bordeaux [i Dealu Mare. • în accesorii elegante. {i poate nu în ultimul rând s` provoc`m [i acel sentiment na]ional. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în t`ri ca Thailanda. fiind produse doar cu scopul îmbog`]irii unora. R`spunsul acum e foarte simplu: cei care au interesul de a-[i vinde vinul [i a-[i stropi via . ing. ci pentru cei care vor s` devenim o echip`. cum facem diferen]a între noi [i ceilal]i? Vinul de import are atuuri incontestabile.. înv`]a]i. • vinurile române[ti sunt falsificate. a spus ministrul finan]elor.” nu e “autoservire”. prin campanii de informare [i educare a tinerilor. Soiuri pentru vinuri ro[ii Clone pentru vinuri ro[ii Soiuri de portaltoi Clone de portaltoi Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie • Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`.” R`spunsul se afl` la Lenin. O problem` major` a vinului românesc este modul în care proprietarii [i managerii restaurantelor din România îl percep ca fiind o b`utur` alcoolic` între celelalte. cele pentru export mai bune. simpozioane [i conferin]e dedicate vinului românesc. • vinurile de calitate sunt exportate. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Pagina 3 Pagina 2-3 Dr.) Cred c` România are nevoie acum de o strategie clar` [i pe termen lung. • educarea viitorului consumator. “c`. chiar mai agresiv. care bine a spus “înv`]a]i. poate doar “intermediarul”. Observ`m c` între restaurant [i alimentar` nu-i mare diferen]a. concuren]a cu cele din lumea nou` a vinului (Chile. Aceasta ar fi o fa]` a monedei. • nici un produs alimentar nu mai e natural. dac` ne-am pune întrebarea ”cine e de vin` pentru aceast` situa]ie”? Aproape c` intuiesc r`spunsul: ”cote]ul vecinului unde ne ]inem noi capra. Africa de Sud. Prezentarea [i servirea au multe necunoscute. negru [i bate la u[`. vinului lor. concursuri.. Prin urmare. f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. care s` con]in` un program na]ional de promovare. care s` fidelizeze [i s` conving` „electoratul” s` aleag` vinul românesc ca fiind cea mai bun` ofert` de pe pia]a româneasc`. pre]ul! Din p`cate. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. dar nu pentru postul de observator. China. Întrev`d. Sebastian Vl`descu. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. aten]ioneaz` doar c` ne pierdem vagoanele pe drum [i viitorul e mic. Pentru fiecare schem` de ajutor ce va fi aprobat` de CE “trebuie g`site solu]ii de finan]are”. ungurii vin unguresc. Vor [ti s` aloce bugete considerabile în campanii de preg`tire a personalului HORECA. de educare a consumatorului prin publica]ii specifice.

vinul este alb cu reflexe galben –verzui . Soiul B`beasc` gri este o varia]ie mugural` a vechiului soi str`mo[esc B`beasc` neagr` . clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. • limpezirea mustului înaintea fermenta]iei alcoolice pentru îndep`rtarea particulelor solide de impurit`]i(p`mânt. extrac]ia mai rapid` [i mai avansat` a compu[ilor fenolici favorabili calit`]ii.reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. pre] de valorificare a strugurilor superior cu 10-12 % comparativ cu tehnologia clasic` Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie Director general dr. Olivia. str. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii de calitate.Dr.ro Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european` .2% [i cre[terea calit`]ii strugurilor [i a vinului ob]inut. In anii seceto[i se ob]ine un vin dulce cu o t`rie alcoolic` mai mare de 12% vol. Acest soi s-a aclimatizat bine [i în arealele limitrofe. se remarc` prin produc]ii mai mari [i constante anual comparativ cu soiul popula]ie. neîntâlnite la alte soiuri din podgorie. ing. La SCDVV Bujoru conducerea este semiînalt`.3 vol%).1 t/ ha. • bentonizarea .0 t/ ha.1-0.5 t/ha. Pinot noir 5 Vl. Feteasca neagra 4 Vl.Ing.5 – 6. Anumite interven]ii în vinifica]ie prin: • utilizarea unor enzime pe struguri ce desfac pieli]a strugurelui ajutând la extragerea aromelor specific acestui soi. obi[nuit sec cu aciditate ridicat` ce-i confer` o prospe]ime [i o fructuozitate remarcabil` . Cristina SIMION Secretar [tiin]ific . un con]inut mediu în zaharuri de 203 g/l [i aciditatea de 5.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.71 % munca vie. îi determin` caracteristicile ce-l particularizeaz`. Acest vin cu r`d`cini str`mo[e[ti are aciditate ridicat` [i o fructuozitate deosebit`. reducerea cu 15. asigur`. biolog Aurel CIUBUCA . un con]inut mediu în zaharuri de 195 g/l [i aciditatea de 5. reducerea consumului de material filtrant (cu 3-50%. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate.01 % pesticide. h=180 cm). Tehnologie de produc]ie viticol` integrat` specific` centrului viticol Valea C`lug`reasc`. Soiuri de portaltoi Tehnologie modernizat` pentru producerea vinurilor albe de calitate. drept pentru care merit` toat` aten]ia viticultorilor de a extinde în cultur` soiul [i în aceea[i m`sur` a vinificatorilor de a produce un vin de calitate care s` reprezinte zona [i ]ara într-o Europ` divers` [i unitar`.7 % a manoperei. asigur` o produc]ie medie de 10 t/ha. ocupând o suprafa]` de 12. adic` cu ciorchini r`muro[i.2. are la baza. Pentru recunoa[tere. Se realizeaz` ob]inerea de produc]ii de struguri sanogene la poten]ial ecologic. iar prin atribuirea înc`rc`turii corecte de rod se realizeaz` o cre[tere a calit`]ii strugurilor [i implicit a vinurilor. polifenoli totali sub 350 mg/l. în func]ie de faza vinului) [i a cheltuielilor de stabilizare (cu 1-2%). 2. un con]inut mediu în zaharuri de 202 g/l [i aciditatea de 4. conduc la reducerea cu 18. se caracterizeaz` prin comportare bun` la ger. Vigoarea soiului este mijlocie spre mare.Dr. La sfâr[itul lunii septembrie [i începutul lunii octombrie. In prezent el se comercializeaz` numai de la sediul sta]iunii. nr.5 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. se remarc` prin rezisten]` mare la cloroza fero-calcic` comparativ cu soiul de portaltoi din care provine. randament mai bun în alcool (0. cu arome florale diferite de a celorlalte vinuri albe române[ti. produse fitosanitare) .0 g/l H2SO4 . reducerea nivel SO2 total sub 100 mg/l. In anii foarte c`lduro[i [i seceto[i se matureaz` mai de timpuriu cu dou` s`pt`mâni. Adrian SERDINESCU Directorul [tiin]ific dr. deburbarea eficient` [i fermentarea controlat`.4-20. are la baz` optimizarea unor verigi agrotehnice: sistemul de t`iere. a solului [i a aerului.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Marian ION Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc`. Cabernet Sauvignon 33 Vl.84 % combustibili. Se realizeaz` ob]inerea unor produc]ii constante. ing. fertilizarea [i normarea înc`rc`turii de struguri. Web: www. asigur` o produc]ie medie de 8. Merlot 8 Vl clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. reduceri de consumuri tehnologice: 5. un con]inut mediu în zaharuri de 200 g/l [i aciditatea de 4. Prezentat la târguri [i expozi]ii a fost foarte bine apreciat. asigur` o produc]ie medie de 6. durat` mai mic` de macerare [i reducerea consumurilor energetice (cu 10% pe sarja). calitate superioar` a vinurilor ob]inute [i posibilit`]i sporite de comercializare a vinurilor.25 vol %). Tehnologie modernizat` privind cultura soiurilor pentru vinuri ro[ii. mucegaiuri. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate.3 t/ha.6 Vl. Aspectul strugurelui este identic cu al soiului din care provine. iar apoi devine roz brumat la sfâr[itul acestei perioade. una cu dispunerea vertical` a vegeta]iei (cordon unilateral pe semitulpin`. cu un con]inut în zahar al strugurilor > 190 g/l.icdvv.Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Bujoru . mijlocie-bun` la secet` iar rezisten]a la calcar este similar` cu cea a portaltoiului Chasselas x Berlandieri 41B. frunza adult` este de m`rime mijlocie pentalobat`.România Viticol` / Cercetare / ianuarie 2010 02 {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` Soiuri pentru vinuri ro[ii Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii Negru aromat. sulfitarea. Fax: 0244 236389. strugurii se culeg la un con]inut în zaharuri de 190-200 g/l [i o aciditate de 5. soi autofertil . reducerea consumului de material filtrant (3-40%. • îns`mân]area mustului cu drojdii selec]ionate [i fermentarea mustului la temperaturi sc`zute(18220C).0-25. com. în func]ie de faza vinului). Ruvis. cordon bilateral [i poate fi t`iat atât în cepi cât [i în cordi]e de 4-6 ochi.1 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. reducerea costurilor de înfiin]are a sistemului de sus]inere cu 13. fiind g`sit [i omologat în zona de sud a Moldovei în anul 1974 la Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Odobe[ti. un con]inut mediu în zaharuri de 197 g/l [i aciditatea de 5. conservarea [i ameliorarea în timp a fertilit`]ii solului [i minimizarea polu`rii apei. rezisten]` medie la ger. diferit` de a altor soiuri. randament mai bun în vin ravac: 2-10%.8 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Strugurele la începutul coacerii are culoare verde. cod po[tal 107620. reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. e-mail:icdvv@yahoo. (2) structurarea vegeta]iei vi]elor [i (3) protec]ia fitosanitar`. • tragerea vinului de pe drojdie. Este rezistent la atacul bolilor criptogamice [i la atacul de filoxer` radicicol` [i galicol`. Dup` cercet`ri care au urm`rit comportarea soiului în noul areal de cultur` s-a stabilit [i tehnologia de cultur` adecvat`. Clone pentru vinuri ro[ii Clone de portaltoi Tehnologia de cultura a soiului Feteasc` neagr` în vederea ob]inerii unor produc]ii constante [i de calitate. Tehnologie de ob]inere a vinurilor ro[ii prin macerare-fermentare în recipiente statice în condi]iile unei suprapresiuni de CO2.6 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Valea Mantei.3 ha în centrul viticol Bujoru la Sta]iunea de Cercetare . 100 % îngr`[`minte de sintez`.0% a cheltuielilor de produc]ie/ha.59 Vl se remarc` prin însu[iri superioare de afinitate de altoire [i de produc]ie comparativ cu soiul de portaltoi din care provine: prezint` rezisten]` la cloroza ferocalcic` 41 B sel.51 % materiale. Secven]e tehnologice de structurare a vegeta]iei vi]elor asiguratoare a optimului calitativ. asigur` o produc]ie medie de 9. 8. cre[terea capacit`]ii de prelucrare. 140 Ru sel. 17. asigur`. de cultur`. ob]inerea unui randament sporit în must ravac (cu 2-10%). Tel: 0244 236300. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii aromate. ciorchinii sunt cilindroconici cu aspect r`muros. alegerea corect` a partenerului portaltoi [i atribuirea unei înc`rc`turi de rod care s` optimizeze raportul cantitate-calitate. floarea este hermafrodit` . sensibil la putregaiul cenu[iu. asigur` o produc]ie medie de 12. SCDVV BUJORU Director . randament mai bun în alcool (0.0 t/ha.1-0. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. Dup` un an de învechire cap`t` valen]e cu totul deosebite . un con]inut mediu în zaharuri de 228 g/l [i aciditatea de 4. caracterizat` prin prelucrarea menajant` a strugurilor [i mustuielii. Realizeaz` o produc]ie medie de 8. soiul la dezmugurire are rozeta verde cu nuan]` ro[iatic` . filtrarea [i îmbutelierea vinului. Prin folosirea portaltoilor adecva]i se realizeaz` un spor de produc]ie de 17-18%. h=60 cm) [i una cu dispunerea pendant` a vegeta]iei (cordon bilateral înalt. are la baza trei secven]e tehnologice care prezint` risc ecologic bine definit: (1) între]inerea solului [i fertilizarea.

6 Încheierea [i derularea acordului de promovare a viticulturii na]ionale prin emisiuni specializate cu Societatea Român` de Radiodifuziune . în anul 2009 participând 1. a fost rezervat` o suprafa]` de 165 mp.4 Controlul trasabilit`]ii vinului vrac provenit din comer]ul intracomunitar [i ]`ri ter]e 2. cu impact pozitiv asupra cre[terii exporturilor pe pie]ele interna]ionale. brânz`. Italia. 2. 16 ianuarie a. cu finan]are de la bugetul de stat. subtipul alfa. De aceea.3 Sus]inerea financiar` din buget na]ional a producerii materialului de înmul]ire vegetativ` a vi]ei de vie din categoria biologic` ini]ial [i baz` realizate în colaborare cu ENTAV Fran]a. II permanent permanent permanent ONIV ONIV ONIV ONIV Întocmit. permanent Sem. foie gras.1 promovarea vinurilor DOC [i IG. 4. din care 33 de ]`ri cu pavilioane na]ionale.4 Salon de vinuri – soiuri autohtone 1. palinca. Diferite studii. 6. 5. Drumul de la cultivarea în sistem ecologic a viei [i pân` la ob]inerea vinurilor care s` poarte eticheta “ae” ce atest` c` sunt ob]inute din strugurii ecologici este dificil [i implic` mult` seriozitate [i responsabilitate. A.ICSI Rm.7 Absorb]ia fondurilor UE. . Feteasc` neagr` [i altul crea]ie a sta]iunii. 2. 1. 2. II permanent Sem. I Sem. Cre[terea capacit`]ii institu]ionale a organiza]iilor de produc`tori [i a organismelor de filier`.9 Colaborarea la reviste de specialitate. România a fost prezent` an de an. brânzeturi. Având în vedere faptul c` aceast` prestigioas` manifestare constituie o bun` oportunitate de imagine pentru ]ara noastr`.3 Concursul „Vinuri Române[ti din Podgorii str`mo[e[ti” Edi]ia a VI -a 1.România Viticol` / Actualitate / ianuarie 2010 03 Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. 1. decembrie martie . inhibitor al acestui receptor. De[i procesul este anevoios.7 Conferin]e tematice na]ionale 1.4 Propuneri de modificare [i completare a proiectului de HG pentru aplicarea legii nr.2 Monitorizarea producerii alcoolului etilic în arealele viticole.10 Elaborarea unui studiu de pia]` a vinului. ONIV ONIV ONIV ONIV ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV [i ONVPV ONIV [i MADR [i DGV ONIV [i ONVPV ONIV [i ONVPV permanent Sem.7.5 Delimitarea arealelor de produc]ie pentru vinurile IG. 3. 4. Vasele în care se p`streaz`. ANPC. MADR [i APIA ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV. original`. pe acela[i subiect.mai pu]ine cazuri de infarct în sud-vestul Fran]ei. apreciat de cei care l-au degustat la expozi]iile regionale [i na]ionale. 6.„România . Pe pia]a extern`: 1.5 Gala vinului românesc B. mezeluri.4 Încheierea acordului interprofesional între membri ONIV pe filiera vitivinicol`. Expozi]ia interna]ional` ‘’S`pt`mâna Verde’’ este considerat` cel mai mare eveniment de specialitate în domeniul alimentar [i agricol din Europa. Comer]ului.3 participare [i implicare direct` în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR. dar [i mai costisitoare decât una obi[nuit` cu cel pu]in 30%. M`suri de informare [i promovare a produselor vitivinicole. Strugurii se proceseaz` separat. pericolul s` se piard` aproape toat` recolta. M`suri pentru protejarea mediului de afaceri al produc`torilor vitivinicoli. un gaz vasodilatator. domnul ministru Mihail Dumitru va avea întâlniri bilaterale cu mini[trii agriculturii din statele membre. II permanent ONIV ONIV ONIV 6.2 Identificarea m`surilor de sprijin financiar din buget na]ional în perioada 2010-2013.decembrie Trim. M`suri de sprijin în sectorul vitivinicol 4. 4.1 Consultan]` pentru înfiin]area organiza]iilor de produc`tori pentru vinul DOC [i IG. 244/2002 pentru alinierea la legisla]ia comunitar`. care se va organiza la Berlin – GERMANIA. MADR ONIV.4 Efectuarea de studii [i cercet`ri în domeniul vitivinicol în colaborare cu ICDVV INCDBH {tef`ne[ti.SRR {tiri Vin ro[u pentru inim` bun` Consumul moderat de vin ro[u reduce riscul de declan[are a maladiilor cardiovasculare. Recent cercet`torii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers.1 cofinan]area european` de 42. la întâlnirea interna]ional` a Mini[trilor Agriculturii. printre care s-a num`rat [i România. MADR ONIV. 2.Elaborarea actelor normative în domeniu. modificarea [i completarea actelor normative referitoare la sectorul vie-vin. [i Mediului de Afaceri. II Trim. Vinul se poate g`si deocamdat` în câteva magazine specializate în vânzarea de produse BIO [i în magazinul propriu. ONVPV.2 Participarea la Congresul OIV 2010.1 Transformarea ONIV în institu]ie privat` de interes public. identificaser` polifenolii din vin drept agen]ii responsabili pentru apari]ia efectului vasodilatator. determinându-i pe comercian]i s` caute astfel de vinuri.. Cu aceast` ocazie. I permanent ONIV. [i noi informa]ii despre “poten]ialul terapeutic al polifenolilor în tratarea maladiilor cardiovasculare”. Sem. tehnologia nu este numai greu de aplicat. I ONIV ONIV [i Asocia]iile de Produc`tori ONIV ONIV „S`pt`mâna Verde” România va participa. Delega]ia României va fi condus` de domnul Mihail Dumitru. în care firme romane[ti de profil vor expune o gam` diversificat` de produse agroalimentare. de cultur` a vi]ei de vie. M~SURA crt 1. Aceast` descoperire reprezint` dovada faptului c` binefacerile polifenolilor asupra suple]ei arterelor necesit` prezen]a acestui receptor de estrogen. Organismul de certificare verific` în fiecare an corectitudinea respect`rii normelor europene în domeniu [i analizeaz` în laboratoare specializate probe de sol. \nc` rare în magazine. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Tehnologii Izotopice [i Moleculare Cluj-Napoca [i Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice [i Izotopice . IGPR 3. agricultur` [i horticultur` „S`pt`mâna Verde”. IV permanent Sem. Euro/an pentru sectorul vitivinicol pân` în 2013 din programul suport. ISCTV. în anii cu precipita]ii sc`zute în perioada matur`rii strugurilor. împiedicând astfel arterele s` se dilate.1 mil. Dezvoltarea rela]iilor interna]ionale.1 Activarea m`surii de investi]ii cuprins` în Programul Na]ional Suport 4.7 Definirea 3. APDRP. inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers.2 urm`rirea [i implementarea m`surilor lansate prin PNDR. la discu]ia plenar` privind „Agricultura [i Schimb`ri Climatice” [i la summit-ul Mini[trilor Agriculturii 2010. II permanent ONIV [i ONVPV ONIV ONIV [i ADAR ONIV ONIV ONIV . cu un pavilion na]ional la cea de-a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru industrie alimentar`. fructe. plant` [i de vin. permanent Trim. . Aceast` descoperire ofer`. 6. Columna. cu pavilion na]ional. Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. II permanent permanent Trim. Mecanismul descifrat recent are leg`tur` cu unul dintre receptorii hormonului estrogen din celulele pere]ilor vasculari. cercet`torii francezi au demonstrat faptul c` un anumit medicament anticancer (Fulvestrant). iar cantitatea de vin ob]inut` se urm`re[te pe tot parcursul ei spre cump`r`tor. în prezen]a inspectorului care r`spunde de certificare. prin care sunt suportate cheltuielile pentru închirierea [i amenajarea spa]iului expozi]ional. II. pulpe de ra]`. în perioada 15 – 24 ianuarie 2010. Ungaria [i Bulgaria. dar [i în vin -. administrat de Ministerul Economiei. smântân`. II. în afara unei explica]ii [tiin]ifice a “paradoxului francez” .7. 5. delega]ia MADR va prezenta mediului de afaceri german oportunit`]ile de investi]ii în România iar sâmb`t`. potrivit cercet`torilor. 3. de[i alimenta]ia oamenilor este bogat` în gr`simi saturate provenind din alimente precum unt. blocheaz` producerea monoxidului de azot de c`tre celulele vasculare. produse de panifica]ie. Au fost alese dou` soiuri române[ti.c. 3.„Vinul [i s`n`tatea” cu Radio România Actualit`]i. MADR [i APIA ONIV [i MADR permanent permanent permanent ONIV. unul tradi]ional. la care se ata[eaz` moleculele de polifenoli. 2. 1.3 Controlul randamentelor pe ha.1 Promovarea intereselor sectorului vitivinicol la Comisia European` prin COPA COGECA 5. I Trim. Consolidarea institu]ional` 6. Totodat`. Domnia sa va participa sâmb`t`. Spania. Acest studiu a fost publicat în cel mai recent num`r al revistei [tiin]ifice americane PLoS One.}ara vinului” cu Radio România Interna]ional. Pân` în prezent sta]iunea a venit pe pia]a româneasc` cu vinul Columna (foto). Aparat Executiv . Exist`. Vîlcea TERMEN RESPONSABILIT~}I permanent permanent martie martie.2 Promovarea vinului prin turism – Drumul Vinului. DGV. magiun. Via se trateaz` doar cu produse pe baz` de sulf [i cupru. MADR 5.3 Dezvoltarea rela]iilor cu organiza]iile profesionale [i interprofesionale din Fran]a.3 Încheierea acordului institu]ional cu ONVPV.3 Primirea de noi membri. certitudinea de a avea pe mas` un vin s`n`tos a început s` apar` printre consumatorii români. conserve de legume si fructe.2 Elaborarea caietelor de sarcini pentru vinurile DOC [i IG. Director.5 Propuneri de modificare [i completare a O MAPDR cu privire la promovarea vinurilor pe ]`rile ter]e 4. la sediul sta]iunii. Fran]a) au dat prima explica]ie [tiin]ific` a mecanismului molecular al acestei protec]ii oferite de polifenolii din vinul ro[u care determin` celulele din pere]ii arterelor sangvine s` produc` monoxid de azot (NO). Participarea ]`rii noastre la acest eveniment constituie o bun` oportunitate pentru firmele române[ti de a promova cele mai reprezentative produse agroalimentare [i de a dezvolta noi rela]ii comerciale. în urma producerii monoxidului de carbon la nivelul celulelor endoteliale care c`ptu[esc pere]ii vaselor sangvine. I Sem.6 participarea la grupele de lucru pentru elaborarea. dar mai r`m`sese de l`murit felul în care se declan[a produc]ia monoxidului de azot. 16 ianuarie este declarat` Ziua României. tincturi de plante.2 Stabilirea calendarului [edin]elor AGA [i CD. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Nr. vinuri. în cadrul expozi]iei. cum ar fi: miere [i produse apicole. 1.500 de expozan]i din 56 de ]`ri. IV Sem. MFP. Începând cu edi]ia din 2003. APIA. 2.8 Simpozioane na]ionale. Pe pia]a intern`: 1. Aurora Ranca 4. . Târgul interna]ional de la Berlin este inclus în Programul de participare la târguri [i expozi]ii interna]ionale în anul 2010.ISCTV. 4. 2. 4. 4. Acestea nu trebuie s` aib` urme de pesticide. soi [i exploata]ii viticole la vinurile DOC [i IG. 1. sunt marcate distinct.6 Protec]ia vinurilor DOC [i IG. 4.1 Combaterea concuren]ei neloiale. IV Trim. aplicate în cantit`]i limitate. Pentru a-[i dubla argumenta]ia.7.

GPRS si cu aplica]ii java si mp3? . Pozi]ionarea.M`rie. iar Maria sup`rat`: . Nu [tii când ai terminat. e tare greu. de-a lungul Dun`rii. [i-i spune. “To]i coechipierii mei sunt oameni care [tiu cum se vinde vinul pentru c` nu sunt la prima experien]` în acest domeniu. un turist \l \ntreab` pe un localnic dac` sunt crocodili pe acolo.M` Ioane. pe o lungime de 30 de km. Unde suntem Planuri *** Un explorator \l vede pe vraciul satului b`tând ritmic toba. Asta a fost [i parerea celor care au investit în replantarea a sute de hectare care produceau odata struguri de mas`. Dupa aproape 4 ani petrecuti la Tohani. hai în cas`. c` plou` [i aici! *** Ion [i Maria pe teras`. mai aproape. vezi c` vine ploaia! Acoper` fînul `la cu ceva. managerul care a ridicat Domeniile Tohani de la stadiul de marc`.{i ba]i toba ca s` invoci ploaia? . declara Marian Moise.Fiule. in functie de vinificare.Ce s-a \ntamplat. m` Ioane.Nu.Hai. Japonia [i. pune “Times” la o parte [i spune: . |ncântat.Scuza]i-m`. un mobil hightech 3G cu USB. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. începu ploaia! Pune mîna [i acoper` fînul `la c`-l ud`. Pacuiul lui Soare. Marian Moise a acceptat provocarea venit` din sudul ]`rii. pe malul românesc. cât [i în restul ]`rii. excelent. vrem ca speciali[tii s`-l guste [i apoi s`-l comenteze. Vrem ca în perioada Sfintelor Sarb`tori de Pa[ti românii s` a[eze pe masa [i vinul nostru”.România Viticol` / Profil de companie / ianuarie 2010 04 Bancuri . cât [i consumatorii obi[nui]i vor aprecia vinul nostru” declar` Marian Moise. relieful. da’ ]ie? *** Maria îl strig` pe Ion: . La un moment dat. Aici a fost cultivat` vi]a de vie. c-o s`-l ude! Ion nu zice nimic [i cite[te în continuare “Times”. hidrografia [i climatul zonei sunt argumentele forte pentru afirma]ia c` rodul este intr-adevar generos. Cetatea Durostorum sau Canaraua Fetii sunt numele cet`]ilor care au fost alese pentru a denumi gamele de vin de sub brandul *** Anun] de angajare la un cazinou: “Vrei s` câ[tigi bani peste noapte? Angajeaz`-te la noi. Echipa *** Bul` se \mboln`ve[te. . Centrul viticol Domeniile Ostrov este situat în Sud-Vestul jude]ului Constan]a. Maria se impacienteaz`: . n-a]i vrea s` ajuta]i un biet nec`jit.M` Ioane. Zona pe care sunt a[ezate podgoriile Domeniile Ostrov este atestat` prin documente ca zon` cu real` voca]ie vini-viticol` înc` din cele mai vechi timpuri. În capul listei profesioni[tilor care vor vinde nu mai pu]in de 5 game de vin (cu 30 de sortinente) produse la Domeniile Ostrov se afl` Marian Moise. declar` Marian Moise. Începe s` picure. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarn` [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profil. se uit` seduc`tor la ea. la cel de brand. Mai exact. argumente pe care [i l-e dore[te orice vânz`tor” spune Marian Moise. Podgoria Domeniile Ostrov apa]ine geografic de Podi[ul Olteniei. “Lansarea noastr` oficial` se va intâmpla în acest început de an. ]ie ]i-ar pl`cea s` fii b`rbat? Maria r`spunde: . tacticos. nu te-ai putea droga [i tu ca [i ceilal]i copii? Domeniile Ostrov. stau afar`. iar vinul. Avem resurse.Ioane. China. [omer.Sigur nu sunt crocodili aici? . “Nu cerem nimanui s` ne cread` pe cuvant. Suntem cu to]ii motiva]i pentru c` putem construi un brand puternic. c` vinul este un aliment [i *** S` nu faci nimic. cu pante accentuate care ajung [i la inclina]ii de peste 15-25º. Primul obiectiv al business-ului Domeniile Ostrov în 2010 este accesarea pie]ei de retail [i HoReCa atât în Bucure[ti.F` Mario.Achit`! *** Pe o insul` exotic`. c` plou`! .Da. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în ]`ri ca Thailanda. Scopul nostru pe termen mediu este s` le reamintim românilor c` suntem un popor care iube[te vinul.Las`.Nu pentru c` la e fric` de rechini! Istoria *** Ion o întreab` pe Maria: . d`-o dracului de treab`! A udat fînul [i tu stai [i nu faci nimic! Ion. f`când cu ochiul: . Podgoriile se întind pe terasa superioar` a Dun`rii. Ioane. Sunt convins c` atât profesioni[tii. îmi cumperi. Echipa de vânz`ri cu care Marian Moise î[i propune s` “cucereasc`” pia]a din România acoper` acum intregul teritoriu al ]`rii. cu vi]` nobil` care produce acum struguri de soi (de vin). Merge la doctor [i acesta se preg`te[te s` \l examineze cu stetoscopul.Tata. Se \ntoarce spre localnic: .Dori]i s` vorbi]i la telefon cu gripa mea? nu o b`utur` [i c` vinul bun nu se bea [pri]!”. prietene? . fînul este ud. Maria îi spune lui Ion: . m`rginit` la Sud de frontiera cu Bulgaria. domnule. Bula \ntreab`: . you have an obsession! . care nu are niciun ban [i toat` averea lui este doar pistolul `sta? Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. argumente cu care putem mar[a. . Directorul Executiv al companiei. “Vrem ca în cel mai scurt timp s` ajungem pe rafturile lanturilor de magazine [i în HoReCa. cunoscut pentru interfluviile sale deluroase [i larg ondulate pe care soarele le scald` atât cât trebuie pentru ca strugurele s` ajung` la maturitate deplin`. Ion cite[te “Times”. \ncepe s` \note [i observ` ni[te pete \ntunecate \n ap`. know-how [i calitate.Nu mai avem ap`. bluetooth cu camera video. separate de v`i adânci [i inguste. la câ]iva metri de el.O noapte de amor! Tipa se \ntoarce c`tre bodyguardul care st`tea mai departe [i-i spune: . ce naiba! Ion n-o ascult`. Acesta \i r`spunde c` nu. Intr` omul \n lagun`. în schimbul 3!” *** . Locurile aduc din istorie o parte din m`re]ia ceta]ilor romane care le-au str`juit cu 2000 de ani în urm`. Vânzatorul o cerceteaz` din cap pân`-n picioare. Plou`. fl`mând. e semnalul pentru instalator! *** O tip` intr` \ntr-un magazin de \mbr`c`minte [i \ntreab` un vânz`tor cât cost` un palton de blan`. te rog. în Rusia. Este de la sine în]eles c` în istoria locului strugurele are dintotdeauna un loc aparte! O vorba din b`trani spune c` “un cal bun nu se vinde din grajd”. Dealurile nu sunt mai inalte de 150-200 de metri în partea Central-Estic`. climatul local [i relieful zonei asigurând condi]ii propice pentru acest tip de cultur`.

toxicitatea relativ sc`zut`. Din punctul de vedere al ministrului. parte a M`surii 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere” din cadrul PNDR. ROMVAC COMPANY S. (Anexa 1 la NORMA SANITAR VETERINAR~ privind m`surile de supraveghere [i control al unor substan]e [i al reziduurilor acestora la animalele vii [i la produsele lor. În consecin]`. Eficien]a antiparazitar` crescut`. în care se introduce cantitatea necesar` de suspensie. ro[ii. în doz` de 5 mg de substan]` activ` pe kg greutate vie. {tiri F`r` subven]ii directe în 2010 Modelul de subven]ie direct` în agricultur` nu va mai fi aplicat din 2010. Prin acest sistem. în doza recomandat`. cartofi. pot ap`rea reac]ii alergice datorit` eliber`rii antigenilor consecutiv distrugerii parazi]ilor. respectiv înainte de ie[irea la p`[unat. se va putea verifica dac` [oferul a achitat sau nu taxa de drum. Timpul de a[teptare. dup` intrarea la stabula]ie [i pe perioada p`[unatului în lunile iulie. f`r` a mai fi nevoie de aplicarea autocolantelor. Criza economico-financiar` de pe toate palierele produc]iei are [i unele efecte pozitive. a anun]at c` ar putea fi introdus` rovinieta electronic`.a declarat ministrul finan]elor.5 ml de suspensie ROMFENBENDAZOL 10 % pe 50 kg greutate vie. Sebastian Vl`descu. Într-un comunicat al MADR se arat` c` decizia a fost adoptat` în urma demersurilor întreprinse de c`tre Autoritatea de Management pentru PNDR. sector care va fi taxat “sub toate formele sale”. respectiv 2. un ingredient activ din noua clas` a substan]elor chimice. extinderea unei unit`]i existente.A. doza este de 10 ml de suspensie pe 100 kg greutate vie. indiferent de specie. care s-a diagnosticat o parazitoz` cu Ostertagia tip 2. Produsele vor fi furnizate de compania german` BASF [i vor fi folosite pentru culturile de struguri. cu cât acesta nu constituie un factor de risc pentru s`n`tatea public` datorit` faptului c` nivelul reziduurilor în produse dup` perioada de a[teptare este sub cel impus de Comunitatea European`. diversificarea produc]iei în vederea ob]inerii altor produse noi sau schimbarea fundamental` a procesului general de produc]ie al unit`]ii deja existente. Domnia sa consider` c` anul 2010 va fi un an al lasan`rii economice [i c`. ovine [i caprine pentru combaterea strongilatozelor gastrointestinale [i pulmonare produse de diferite genuri de parazi]i. La administrarea produsului este necesar` estimarea corect` a greut`]ii vii a animalului pentru a evita subdoz`rile sau supradoz`rile. În sensul c` managementul Angst a fost mult mai activ. conform normelor GMP. popula]ia s-a îndreptat spre produse ieftine [i de proast` calitate. la animalele destinate sacrific`rii pentru carne este de 7 zile. precum [i al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animal`). costul redus pe animal datorit` dozei mici administrate. Doctor în [tiin]e medicale S. Toxicitatea medicamentului este relativ sc`zut` [i nu influen]eaz` produsul de concep]ie [i de aceea nu sunt restric]ii de folosire la animalele gestante [i în lacta]ie. de care vor putea beneficia aproximativ 550 de întreprinderi. pân` în luna martie. Marin Anton. fabricat de Compania ROMVAC. Produsul se administreaz` cu o mensur` sau sering` f`r` ac. . Viorica Chiurciu. pia]a neagr`. organe [i lapte. Asemenea produse urmeaz` s` fie omologate curând în Olanda [i Marea Britanie. existen]a unui cadru politic instabil au avut drept rezultat sc`derea bugetului de cheltuieli alocat alimentelor. Distrug`torul parazi]ilor interni! ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie. dar. impun utilizarea produsului cu atât mai mult. deciziile au dus în cele mai multe cazuri la eficientizarea costurilor.C. totodat` ea mic[oreaz` [i durata în care se ob]ine recolta. Recomand`ri Administrarea produsului la bovine. Este interzis s` se foloseasc` aceast` doz` la vacile lactante. când România a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere. printr-o mai bun` colectare a acestor taxe [i impozite. ROMFENBENDAZOLUL 10% suspensie se recomand` la bovine. respectiv a muncii agricole. din anumite interese. a afirmat {tefan P`dure vicepre[edintele Grupului de firme Angst. important ar fi ca mediul economic s` r`mân` s`n`tos [i s` nu se favorizeze. începând cu data de 22 octombrie 2009. valoarea total` a sprijinului fiind de 200 mil euro. Dr. Substan]a activ` a produsului este FENBENDAZOLUL. Criza la cei mari Pentru industria alimentar`. sus]ine {tefan P`dure. a terenurilor [i a produselor. bine omogenizat` în prealabil. iar statul va sus]ine agricultura prin schemele de ajutor aprobate de Comisia European` (CE). se absoarbe rapid [i difuzeaz` în toate organele [i ]esuturile producând liza endoparazi]ilor din tubul digestiv [i aparatul respirator. “cei care vor beneficia de ajutoare vor trebui s` pl`teasc` [i taxele”. Programul de deparazitare trebuie s` cuprind` patru administr`ri anuale. în infesta]ii masive ale animalului. La bovinele pentru carne la Important [i avantajos! Ajutor de stat pentru procesare Comisia European` (CE) a aprobat acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse neagricole. un endoparaziticid care face parte din grupa benzimidazolilor [i se afl` pe lista substan]elor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri în carne. iar pentru lapte. Ajutoarele de stat în agricultur` se vor restrânge la schemele aprobate de Comisia European` (CE). respectiv septembrie. Produs chimic nou ! România este prima ]ar` din lume care va folosi în agricultur` un compus chimic pe baz` de initium. ROMFENBENDAZOLUL 10% administrat în dozele recomandate nu produce în mod normal efecte adverse. ovine [i caprine Produsul se administreaz` pe cale oral`. 3 zile de la ultimul tratament. dup` asanare. Furnizorii dau asigur`ri c` produsul este în concordan]` cu normele din domeniu impuse de Uniunea European` Rovinieta electronic` din luna martie Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor. Potrivit MADR un poten]ial beneficiar va putea primi sprijin în cadrul acestei scheme de ajutor de stat dac` proiectul de investi]ii sprijinit va avea drept rezultat înfiin]area unei noi unit`]i de procesare. Rareori. castrave]i [i ceap`. Beneficiile pe care le-ar aduce aceast` substan]` sunt legate în primul rând de combaterea d`un`torilor. anul 2009 a fost cel mai greu din istoria postdecembrist` a României. “Sc`derea veniturilor popula]iei.Gazeta Fermierului / Medicin` veterinar` / 16-30 ianuarie 2010 07 ROMFENBENDAZOL 10%. precum [i a cestodozelor produse de genul Moniesia.

varza: sucul are efect în combaterea oxiurilor [i a limbricilor. este de 2 comprimate masticabile diminea]a. recomandat într-o patologie foarte variat` (respirator. de aceea este obligatorie verificarea st`rii de s`n`tate a animalelor sacrificate. Aniela Kinn Medic familie cu competent in apifitoterapie S. unde ace[ti parazi]i intestinali se r`spândesc cu mare u[urin]` [i reinfectarea proprie se poate face foarte u[or (Tenia saginata. pe o perioad` de 1-3 luni. Deoarece parazitismul la animale reprezint` un rezervor important pentru multe helmintiaze. ulcera]ii superficiale. cu 15 minute înainte de cin`. c`p[unile consumate ca atare diminea]a (300-500g). pe stomacul gol cu 15 minute înainte de mas`. lipsa poftei de mâncare.herba) în miere . se stoarce [i se bea seara la culcare. Acest supliment alimentar prezint` urm`toarele avantaje: este u[or de administrat atât persoanelor adulte cât [i copiilor. st`ri febrile (ac]iune pirogen`). [i se administreaz` cu 15 min înainte de mese. dar în acela[i timp [i de protejare a celulei hepatice. parazi]ii sunt trata]i cu medicamente antihelmintice având ca principii active substan]e chimice de sintez` [i care prezint` dezavantajul c` produc reac]ii adverse [i anume cre[terea nivelului enzimelor hepatice (la 16% dintre pacien]ii înrola]i în studiile clinice). M`ce[. Pentru copiii peste 3 ani se recomand` un comprimat masticabil diminea]a cu 15 minute înainte de micul dejun [i un comprimat masticabil seara. alcoolici). gluconat de Zn echivalent la 2. Recomand`ri: Se administreaz` de regul` o monodoz` de 2-3 ori pe zi. Se prepar` un macerat la cald din 3-4 bulbi zdrobi]i la o can` de ap` sau de lapte. Recomand` administrarea unor produse naturale cu efect antiparazitar sub forma unor cure repetate.infestare cu Giardia (Lamblia) intestinalis. Produs sub form` de comprimate masticabile care con]ine 22. • morcovul. iar diminea]a se bea întreaga cantitate. fum`tori. seara. Se administreaz` fie cu zahar. parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. precum [i vertij. Administrare: Adul]i:1-2 capsule de 2-3 ori / zi dup` mese. v`rs`turi). corectarea diverselor caren]e nutritive (fier. Administrare: Doza recomandat`. sc`derea în greutate sau asimilarea incomplet` a alimentelor. Varietatea mare de substan]e bioactive din principiile active asociate în formula Helminon fac din acesta un important [i eficient preparat de uz antihelmintic. reglementarea motilit`]ii tractului digestiv. nu produce reac]ii adverse. leziuni ale mucoasei.50 mg mg suc de praz. 30 mg vitamina C. stimulent general si un vermifug foarte eficient. Tenia solium). trebuie luate m`suri [i în acest sens. cu 15 minute înainte de micul dejun [i 2 comprimate masticabile. în cure de 8-10 zile. tulbur`ri digestive (dureri abdominale. se consum` ca atare 20-30 g/zi sau asociat în cantit`]i mai mari cu ceap` [i fructe crude. fiind destinat tratamentului antihelmintic. Allium porrum. 200 mg carbonat de calciu. persoanele vor fi urm`rite periodic. bronho-dilatator. antispasmodic eficient în doze mici. luându-se 2-3 linguri]e pe stomacul gol.C. • dovleacul: semin]ele sale constituie un remediu antihelmintic cert în combaterea teniei [i ascarizilor. calciu. genito-urinar). Arin alb. Este un supliment alimentar cu rol de echilibrare a sistemului imunitar (cre[te rezisten]a organismului la infec]ii. Modific`rile pe care le produc ace[ti parazi]i la nivel intestinal sunt reprezentate de: irita]ii ale mucoasei intestinale datorit` eliber`rii de toxine. vârstnici. genito-urinar. zdrobite. cca 100g pentru copiii de vârsta [colar` [i 50g pentru copiii mai mici.pun mâna pe orice [i duc la gur`. timp de 6 – 8 zile consecutiv. cura durând cel pu]in 5-6 zile. sp`larea legumelor [i a fructelor etc.015 mg ulei volatil de cimbru. Giardioza (lambliaza) . având ac]iune antihelmintic`.5 mg zinc / capsul`.infestare cu Ascaris lumbricoides (limbrici). Cel mai frecvent. se consum` 200-300 ml diminea]a pe stomacul gol. cardiac. Teniaza . Meri[or. oxiuraze. salubrizarea mediului [i formarea deprinderilor igienice. diuretic.Imun Gemoterapia Ulei volatil de cimbru in miere de albine . expectorant. drenaj biliar. Tratamentul se poate relua dup` o pauz` de 10 zile pân` la rezultat coprologic negativ. Con]ine 21. 150-200 g pentru adul]i. f`r` a se mai mânca altceva pân` la prânz. ascaridioze. Semin]ele cojite [i zdrobite se iau diminea]a în priz` unic`. dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce. urticarie). HOFIGAL EXPORT-IMPORT S. Afin. vitamina B12 etc). Pentru multe parazitoze calea de transmitere este alimentar`. în ap` cu miere. Prin r`spândirea lor mare. timp de 5 zile consecutiv. Principalele parazitoze intestinale Fitoterapia Helminon cefalee [i reac]ii de hipersensibilitate (rash. • semin]ele de l`mâie sunt un remediu împotriva oxiurilor: macerarea la cald timp de 2 ore a unei l`mâi cât mai bogate în semin]e. 150 mg carbonat de magneziu corespunz`tor la 43 mg Mg2+. se las` peste noapte. va fi suprimat` posibilitatea de contaminare direct` prin sol sau ape potabile. 2-3 s`pt`mâni la rând. fragile. 5-6 zile consecutiv. având în vedere sensibilitatea inegal` a parazi]ilor condi]ionat` de stadiul lor biologic.este un produs destinat supliment`rii dietei pentru propriet`]ile: antiseptic general (pulmonar. exfolierea epiteliului intestinal care altereaz` capacitatea de absorb]ie a nutrien]ilor [i favorizeaz` suprainfec]ia cu bacterii. preg`tirea termic` suficient` a c`rnii.Gazeta Fermierului / FitoFarmacie / 16-30 ianuarie 2010 08 Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale Cu ajutorul fitoterapiei Parazitozele intestinale reprezint` o cauz` frecvent` de tulbur`ri polimorfe. Oxiuroza . Frecvente la copiii mici. Hof. Simptomele ce pot ap`rea la infestarea cu viermi intestinali sunt numeroase [i uneori comune cu cele pentru alte boli: diaree sau constipa]ie. detoxifierea organismului. precum [i preven]ia infest`rii cu parazi]i intestinali. iar la copii (peste 5 ani):1-2 capsule/zi dup` mese. Epidemiologia lor interfereaz` cu numeroase condi]ii de igien` personal` [i de igien` a mediului. pe o perioada de 4-6 s`pt`mâni.A. Sub forma de monodoz` de 2 ml care con]ine 3 pic`turi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris . intestinal). Thymi vulgaris aetheroleum. 5-6 zile la rând. cu 15 minute înainte de cin`. în special la copii. se administreaz` cate 20-40 ml/zi. Dup` tratament. pentru adul]i. 60 mg carbonat de potasiu [i 0. Concomitent. Profilaxia este prin excelen]` o problem` de educa]ie [i de igien`. • usturoiul: are ac]iune cert` în teniaz`. • m`slinele: uleiul este un adjuvant antihelmintic general. prurit. echimoze. se adaug` [i tratament adresat suferin]elor viscerale constituite pe parcursul parazitozei. gre]uri. care deseori dep`[esc sfera organelor digestive. HEMINON reprezint` o asociere complex` de principii bioactive naturale [i elemente minerale sub form` de s`ruri u[or asimilabile în organism care ac]ioneaz` sinergic la anumite concentra]ii.55 mg extract din p`r]ile aeriene [i r`d`cini de Echinacea purpurea [i Echinacea angustifolia. combaterea infec]iilor asociate. familia Liliaceae. • hreanul are ac]iune tenifug` puternic`. La copii cu vârsta între 5-12 ani: se recomand` câte o monodoz` o dat` pe zi diluat` în 50 ml ap` pe o perioad` de 7 -10 zile. agita]ie). pentru recunoa[terea eventualelor e[ecuri în tratament sau reinfest`ri. tulbur`ri de comportament (somn. metabolic. inflama]ii. Regimul alimentar recomandat în parazitozele intestinale: • afinele. Dr. Acest risc spore[te în colectivit`]ile de copii. Ascaridioza . Nuc sub form` de monodoze care se dilueaz` în ap` plat`. iar dup` 1-2 ore se recomand` ulei de ricin sau un ceai laxativ. diluat` în 50 ml de ap`. fie cu miere. Poate contribui la preven]ia [i tratarea parazitozelor intestinale printr-o serie de extracte (macerate glicerinice): Coac`z negru. fiind în multe cazuri condi]ionat` de zoopatologia parazitar` din teritoriul respectiv.infestare cu oxiuri (Oxiurus vermicularis). atrofia vilozit`]ilor intestinale. nu interfer` linia metabolic` a altor medicamente.prin infestare cu tenia. • m`ce[ele: pulpa m`run]it` [i amestecat` cu miere în p`r]i egale. riscul de contaminare este relativ mare . Vor fi detecta]i [i trata]i bolnavii [i purt`torii. Buxus. se va efectua controlul parazitozelor colectivit`]ilor.

atunci acesta are dreptul la desp`gubiri de la bugetul de stat. • prefectul jude]ului ([eful comisiei jude]ene de combatere a epizootiilor). Jean-Claude Trichet.214. • Pesta ecvin`. • primarul comunei ([eful comisiei locale de combatere a epizootiilor). curiozitatea unui tân`r de 15 ani. ceea ce duce la un mediu investi]ional inegal între membrii tradi]ionali ai Uniunii Europene [i noile state-membre din valurile de extindere. Atena lanseaz` o provocare existen]ial` Uniunii Monetare [i Economice Europene (UEM). În caz de moarte a unui animal. • Artrita-encefalit` caprin`. vom suporta consecin]ele. efectele devastatoare ale consumului de droguri. Herman Van Rompuy. Pentru a beneficia de aceste drepturi. care necesit` o reglementare politic`. facem un apel la voi.Gigel Lazar. din ce în ce mai multe publica]ii din România. un frate sau un prieten. Liberul arbitru nu are ce c`uta în aceasta ecua]ie. În economiile cele mai dezvoltate ale Europei cotele de impozitare variaz` între 25% [i 35%. proprietarul nu d` nici un leu în aceste cazuri. cei ce a]i consemnat de nenum`rate ori. Autopsia animalelor moarte este pl`tit` de stat. Uniunea Inimilor. în valoare de 18 milioane de euro. BCE a ajutat Ungaria. sunt atrase mai multe capitaluri pentru investi]ii pe aceste noi pie]e. Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD face un apel la responsabilitate. • {i trichineloza. To]i cresc`torii de animale care vor desp`gubiri sunt obliga]i s` respecte normele de biosecuritate [i bun`stare a animalelor . • Turbare. Statul acord` desp`gubiri numai pentru 31 de boli dac` animalul unui cresc`tor moare. împotriva acestei afaceri oneroase are efecte în rândul popula]iei. Efectele acestor substan]e sunt devastatoare. În schimb. ucise sau t`iate din cauza unor boli grave transmisibile este f`cut` de o comisie format` din: • medicul veterinar zonal. Cresc`torul are îns` obliga]ia s` anun]e medicul veterinar. din p`cate nu suficient de mult. {tiri comunitare Noul “r`zboi” în Europa Diferen]ele mari existente în prezent între regimurile fiscale ale vechilor [i noilor ]`ri membre UE ridic` mari probleme celor mai puternici lideri ai Europei. atunci când? Prof. scrapia la oi). nu primesc nici un ban de la stat pentru animalele moarte din cauza bolilor transmisibile. “Magazinul de Vise” Poarta c`tre Iad Campania lansat` de Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD.în caz contrar. Ferma eolian`. Aten]ie! Medicul veterinar deconteaz` necropsia animalelor [i nu are de ce s` cear` bani de la proprietari. Pentru cei interesa]i iat` [i lista bolilor transmisibile : • Tuberculoz` bovin`. care cap`t` o importan]` deosebit` în aceast` perioad` dificil` din punct de vedere economic. pe care scrie aberant “It’s not for human use”. • Septicemia hemoragic` viral` a salmonidelor. la bun simt [i la tot ce este omenesc în societatea româneasc`. care produce 3 MW energie. Compania inten]ioneaz` s` construiasc` parcuri eoliene cu o capacitate de 60 de MW în apropiere de Constan]a. din comun`. 15% sau 17%. Electrawinds face deja ferme eoliene în dou` sate. pentru animalele suspicionate sau afectate de boli transmisibile. problema arz`toare [i dominant` în acest moment în discu]iile dintre Nicolas Sarkozy. sum` stabilit` de o comisie format` din reprezentan]i ai statului. Închei cu o întrebare retoric`: “Dac` nu noi. • Pesta rumeg`toarelor mici. Compania inten]ioneaz` s` produc` 200-250 de MW de energie.1. • Maedi Visna. este ucis sau sacrificat în abator din cauza unei boli cuprinse în list`. Acela[i tratat prevede totu[i c` “în cazul unor evenimente excep]ionale (este posibil`) acordarea sub anumite condi]ii a unei asisten]e financiare comunitare”. va fi de asemenea îmbun`t`]it` ulterior. Aceasta „scamatorie” legal` nu este altceva decât o ma[in` infernala. una în apropiere de Burgas. chipul hidos al mor]ii ce se ascunde în fiecare plicule]. noi cei ce ne-am asumat lupta cu drogurile. Direc]ia sanitar jude]ean` de specialitate are termen de plat` de trei luni. ucise sau altfel afectate în vederea lichid`rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. care submineaz` coeziunea zonei euro. în cazul unei lovituri puternice suferite de unul dintre membri clubului. • Varooza albinelor Pesta porcin` african`. paratuberculoz`. anemia infec]ioas` ecvin`. a doua în apropiere de {abla. în regiunea ora[ului Hunedoara. La ce bun s` împ`r]im aceia[i moned`. • Boala veziculoas` a porcului. Concret. Organiza]ia Romana Antidrog (ARA). nu poate fi exercitat` solidaritatea? Paradoxul este de neîn]eles pentru un profan: în toamna lui 2008. Cererea va fi înso]it` de actele întocmite de medicul veterinar concesionar.FORAD . • Stomatita veziculoas`. al tuturor oamenilor ce se consider` responsabili. • Dermatita nodular` contagioas` a bovinelor. Este vorba despre un “r`zboi” neoficial în interiorul Europei. Cristian Ene Pre[edintele Asocia]iei “Forumul Antidrog” . este planificat [i un proiect mai mic. Boala Aujeszky. atunci cine? Dac` nu acum. Asocia]ia Na]ional` pentru Protec]ia Cet`]eanului. va trebuie s` se pronun]e în ceea ce prive[te Grecia. • Peste bovin`. din cauza acestor substan]e. trebuie îndep`rtat` f`r` echivoc [i. în cel mult 24 de ore. Reunificarea zonei euro Banca Central` European` s-a reunit [i nu se a[teptat` nicio decizie monetar` în cadrul acestei reuniuni lunare din 2010 a guvernatorilor celor 16 b`nci centrale na]ionale. Asocia]ia Victimelor Accidentelor de Circula]ie. În fapt. dovada concret` fiind num`rul mare de voturi [i mesaje de încurajare. • Salmonelozele aviare. • Loca American` [i bolile virotice ale albinelor. de la Polonia [i Slovacia pân` la Bulgaria [i România. Deoarece în vechile state-membre ale Europei. Angela Merkel [i Jose Barroso este marea diferen]` dintre cotele de impozitare a profiturilor companiilor. • Leucoz` enzootic` bovin`. proprietari de animale A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr. F`r` îndoial`. privat. • Febra V`ii de Rift. Un num`r tot mai mare de institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale se al`tur` campaniei noastre. • Pesta porcin` clasic`. cererea de desp`gubire o face proprietarul [i o depune la Direc]ia Sanitar Veterinar` sau la medicul veterinar oficial zonal. învinge de cele mai multe ori ra]iunea. iar pân` la sfâr[itul anului va demara proiecte pentru energie solar`. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale t`iate. De asemenea. care nu face parte din zona euro. Evaluarea animalelor moarte. Belgiana Electrawinds în Bulgaria [i România Belgiana Electrawinds va investi 500 de milioane de euro în resurse energetice regenerabile în Bulgaria [i România. vorbim despre o contradic]ie grav`. Acest lucru este strict imposibil în cazul Greciei: Tratatul de la Maastricht interzice orice “procedur` de repunere pe linia de plutire” a finan]elor oric`rei ]`ri membre a Uniunii Monetare. [i în ceea ce prive[te diferen]ele na]ionale. Blocul Na]ional Sindical [i. la morala cre[tin`. Pojghi]a de legalitate pus` ca o „spoiala urât mirositoare” pe aceast` afacere cu moartea. ATEN}IE!!! Boala trebuie constatat` de medicul veterinar [i dovedit` numai prin analize de laborator. mai ales în aceast` perioad` crucial` de recesiune [i probleme bugetare. • Necroza hematopoietic` infec]ioas`. care în acela[i timp subven]ioneaz` prin pachete comunitare lucr`rile de infrastructur` din noile state-membre. encefalopatiile spongiforme (boala vacii nebune. Aceasta este miza negocierilor în curs sub egida autorit`]ilor de la Bruxelles [i a noului lor pre[edinte. alocându-i un credit de 5 miliarde de euro. dac`. de circa 60 de milioane de euro. sl`bind pe de alt` parte din punct de vedere al investi]iilor puterile avansate ale B`trânului Continent. al tuturor celor care au un copil. imediat dup` moartea animalului. • Pesta aviar` (influen]a aviar`). pe care aceast` campanie le prime[te zilnic. Statul îi desp`gube[te pe fermieri. • reprezentantul Direc]iei Agricole. • Pleuropneumonia contagioas` a bovinelor. Dac` vom privi indiferen]i. la valoarea de pia]` a animalului. ceea ce a început heroina [i cocaina. printre care enumer`m: EURAD-ul condus de dl. • Furunculoza salmonidelor (p`str`vilor). ce î[i propune s` termine. Electrawinds construie[te deja o mic` ferm` eolian` în România. în timp ce în economiile în curs de dezvoltare. • un poli]ist local • proprietarul p`guba[ Depunerea dosarelor se face în termen de o lun` dup` moartea animalului. • Febr` aftoas`. Aceste atacuri trebuie s` primeasc` r`spunsul f`r` echivoc. ce mâine ar putea s` fie g`sit mort. se pierd locuri de munc` [i cre[te [omajul. care trebuie s` fie racordat` în prim`var` la re]eaua de transport a energiei electrice. trebuie ar`tat celor pe care î[i propune s`-i omoare. la fiin]a [i esen]a neamului românesc. Nu dramatizez în mod gratuit. • Bluetongue (boala limbii albastre la bovine [i febra cataral` ovin`). dar tân`ra genera]ie reprezint` fiin]a [i continuitatea acestei ]`ri. animalele trebuie s` fie înregistrate [i identificate de medicul veterinar [i declarate în registrul agricol. Compania lucreaz` la dou` ferme eoliene. Drept urmare. A[a c`.Gazeta Fermierului / Legisl]ie / 16-30 ianuarie 2010 09 Desp`gubiri pentru fermieri. • Variola ovin` [i caprin`. pre[edintele BCE. s` spunem NU acestui atac brutal [i extrem de violent. cotele respective au fost stabilite la 10%. cu atât mai mult cu cât nu exist` nici un fel de tratament pentru a combate abuzul acestor substan]e.

în luna noiembrie. în FOB: USD/ton` 04.3 97. sunt: USD/ton` 04.Gazeta Fermierului / Bursa agricol` / 16-30 ianuarie 2010 10 {tiri comunitare Nominalizarea lui Ciolo[ sprijinit` de un german Pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor. Dacian Ciolo[. Ungaria.3 114.01 Ian 421. Pia]a orzului are o configura]ie destul de limitat` ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r [i volum.5 euro/ton` în cazul livr`rilor din luna martie 2010. 0 = identic) N. Slovacia. iar cea a Ungariei va raporta o sc`dere de 0.3 114. în condi]ia de livrare FOB: USD/ton` 04. într-o anumit` m`sur`. respectiv 13%. .5 T* + Pre]ul grâului – Bursa Chicago în zona Golfului Mexic.9 T* + 05.01 953. etc) [i surse complementare. Printre statele membre.7 T* + 05.3 ** pre]ul orzului furajer.3 T* - Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro în ultima s`pt`mân`. ceea ce a dus la cre[terea cu 1.5 T* 0 07.3 T* 08.3 0 99.01 385.3 102. la rândul s`u.01 95. în compara]ie cu vara lui 2008. a raportat un excedent comercial de 259 de milioane de euro. sunt: euro/ton` 04.7 T* + 06. Cota]iile grâului la Bursa din Chicago.01 199. Recesiunea a fost de 2.9 T* 0 06.3 T* 0 06. Cre[terea pre]ului porumbului este împiedicat` în linii mari de concuren]a venit` din partea celorlalte cereale furajere care se g`sesc în cantit`]i destul de mari.01 Ian 134. Unul dintre elemente este reprezentat de cre[terea pre]ului petrolului ceea ce a dus la majorarea cantit`]ilor de porumb procesate de c`tre industria produc`toare de etanol.6%.3 T* 08. organizatii de profil (asociatii profesionale. Criza contribuie din plin la exacerbarea specificului [i sl`biciunilor na]ionale.01 Ian 1010. sunt: USD/ton` Creil Dunkerque Moselle Rouen Creil** Moselle** 04.01 224.01 1013. sunt: euro/ton` 04.3 112.3 102. Tendin]a pie]elor financiare este un motiv în plus de optimism pentru pre]ul oleaginoaselor în perspectiva cre[terii consumului.01 193. fermieri. Argentina. de 60%.9 T* + Cota]iile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam. atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen în cazul calit`]ii standard. a declarat Sonnleitner.01 223. {i totu[i.9 T* 08. este foarte francofil.01 T* 06.01 T* 0 95.3 97.01 296.3 97.9 T* 06.3 T* 06.01 198. ducând la un total de 8.3 T* + 05. 69% din veniturile agricultorilor europeni provin din ajutoare publice. a ad`ugat el. Gerd Sonnleitner.3 + 0 97.3 T* + 05. ceea ce aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului.9 T* + 06.5 T* + 07.01 204.3 T* 05. Germania a reu[it s` limiteze la 3.01 372.9 T* 07.9 T* + 07.3 T* 06.01 Dieppe 307. Canada. lansat în decembrie.01 296.9 euro/ton` FOB Bordeaux în cazul livr`rilor din luna martie 2010.01 223. Pre]ul petrolului poate influen]a pe termen scurt pre]ul soiei. sunt: USD/ton` 04. Cota]iile pentru soia futures la Bursa din Chicago.59 milioane de tone de la începutul anului de pia]` [i pân` în prezent. Rusia. depozitari). În acest moment se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul furajelor pentru animale.000 tone grâu din Fran]a). a declarat Gerd Sonnleitner.01 N/C T* 08. Diferen]e în zona euro Pe lâng` Grecia [i statisticile ei sc`zute.01 164.5 T* + 07.7 100.01 409.01 Ian 224.5 T* + 07. Departamentul de Agricultura al SUA.01 Ian 164. Acest lucru se datoreaz` economiei din zona euro ce începe s`-[i revin` .2% din PIB-ul s`u deficitul public din 2009.01 228.01 T* 05. 5% la ei). în sânul cuplului franco-german se observ` o contradic]ie foarte ciudat`.= sc`dere.01 Ian 224. la Copenhaga. Nu este [i cazul Germaniei. chiar de 3 ori.01 T* 08.01 T* 07. Cota]iile la floarea soarelui FOB . Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica. Institutul National de Statistica.01 224.01 N/C T* 07. de 22 de state membre UE. Balan]a mondial` a porumbului este destul de tensionat` în ultima perioad`. Bursele produselor agricole China. .7 107.5 *tendin]a pre]ului fa]` de cel \nregistrat anterior (+ = cre[tere.3 T* 06. cifrele de afaceri au fost mai bune în Germania decât în Fran]a. Fran]a este principalul beneficiar al ajutoarelor pentru agricultur` de la Bruxelles [i ap`r` angajamentul puternic al Uniunii Europene în acest sector.01 208.01 373.01 166. în perioada ianuarienoiembrie 2009. mai multe sunt în favoarea unei reduceri drastice a ajutoarelor. eforturilor agricultorilor pentru ap`rarea climei.3 97. avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii. a salutat faptul c` Dacian Ciolo[. Tendin]a pozitiv`.3 T* + 07. mai pu]in violent` de aceast` parte a Rhinului.550 tone (din care 175.7 T* + 05.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii. sunt: USD/ton` 04.01 422. Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana).2% la noi.B. Comisarul european desemnat pentru agricultur`. sunt: USD/tona 04.01 1010. fiind extrem de competitiv din toate punctele de vedere. BCE se confrunt` cu o alt` problem` de fond.3 T* + 05. Stocul de interven]ie la nivel european a ajuns la 2.01 166. “Dac` ajunge cu o filosofie francez` a politicii agricole.5 T* + 07.3 T* 08.3 T* 0 + + + + 05.3 T* 06. Cota]iile orzului FOB .01 134.01 421.01 Ian 204.3 T* + 07. pentru o PAC mai puternic`.5 + 293. nu putem garanta pentru acuratetea [i integralitatea acestor informatii astfel ca orice concluzie [i initiativa de actiune în baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare. din care Germania de]ine 0.3 0 113.3 T* + Pre]ul uleiului din floarea soarelui la Bursa din Rotterdam: USD/ton` 04. a raportat un excedent de 411.5 T* - Cota]iile grâului futures la Bursa din Londra.01 N/C T* Pia]a orzului: Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i în aceast` s`pt`mân` situându-se în jurul a 97/98. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`mâne în continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei.01 1015. de datoreaz` [i monedelor slabe ale statelor din regiune.01 385.3 T* + + + 06. Padurilor [i Dezvoltarii Rurale.7 T* 08.3 + 294.01 956. Negocierile privind PAC pentru perioada 2013-2020 vor începe anul acesta.7 T* + 06. ca urmare a unei cereri în sc`dere. producatori. Niciodat` diferen]ele nu au fost atât de mari în zona euro. ajungând la 289.5 T* + Pia]a porumbului: Pre]ul porumbului a câ[tigat în ultima s`pt`mâna cca 2 euro/ton` ajungând la 135.5% la nivel anual a produc]iei sale industriale.3 T* 07.01 408. prin defini]ie.01 Ian 385.9 T* 08.01 229. În medie. Cota]iile rapi]ei – Matif. Sarcina este foarte grea pentru BCE care.5 T* + Pre]ul pentru soia în condi]ia de livrare FOB/Golful Mexic: USD/ton` 04.3 100.3 + 295. Brazilia.3 T* - Cota]iile porumbului – Matif. Din motive obiective.01 164.01 298.5 euro/ton` FOB Moselle în cazul livr`rilor din luna februarie 2010.01 956. trebuie s` pun` cele 16 ]`ri membre ale zonei euro sub aceea[i m`sur` politic` monetar` [i de rat` de schimb. Agricultorii germani consider` necesar` o men]inere a ajutoarelor directe ale UE dup` 2013.01 203.unul dintre principalii parteneri comerciali ai statelor din regiune. acest lucru nu poate s` fie r`u”.3 T* 08.9 T* 08.3 T* 08. începând din 2013. sunt: USD/ton` 04.7 T* + 05.7%) [i Spania (19. 3 milioane de euro. a c`rei economie depinde în mare m`sur` de export.9 T* + Pia]a la floarea soarelui: Pre]ul florii-soarelui s-a diminuat în ultima s`pt`mân`.01 229.01 228.01 208. care s-a al`turat “Apelului Parisului”. Guvernul german vrea ca politica agricol` european` s` acorde mai mult` importan]`.01 197. informatii din pia]a (traderi.3 97.7 0 97.3 0 0 101.01 96.3 T* + 05.01 94. Dar aici nu este vorba doar de cifre: difer` [i mentalit`]ile.7 97. Pre]ul porumbului.FRAN}A.59 milioane de tone. Leul românesc [i forintul maghiar au sc`zut cu 14%.3%.7 97.FRANTA.9 T* + 05. al doilea produc`tor european dup` Fran]a.45 milioane de tone. Economia României a înregistrat o cre[tere de 1.9 T* 0 07.9 T* 0 Presa bulgar` optimist` Comer]ul exterior al unor noi state membre ale UE din Europa de Est demonstreaz` c` începe s`-[i revin`.01 303. STATISTICI {I PROGNOZE DE PIA}~ 04 – 08 ianuarie 2010 Pia]a grâului CEREALE OLEAGINOASE Pia]a la soia: Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China reflect` cre[terea consumului.01 94. sunt: euro/ton` 04.01 Ian 194. procesatori. Cota]iile porumbului futures la Bursa din Chicago.3 T* 06.7 113.01 Ian 958. mai global` [i îngrijor`toare.3 103.01 955.7 102.7 T* 08. dac` judec`m dup` reculul PIB-urilor na]ionale (2. ceea ce face ca produsele lor s` fie mai ieftine pentru partenerii comerciali occidentali.5 97. comisarul european desemnat pentru agricultur`.01 1005.01 T* Febr 290.3 100. iar sus]inerea agriculturii în prezent reprezint` aproape 50% din bugetul UE. Uniunea European` a emis certificate de export pentru o cantitate de 485.9 milioane de tone [i Fran]a 0.3 T* + 05. estimeaz` Comisia European`. care se apropie de 11% în Spania. Pia]a la rapi]` Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`. în zona Golfului Mexic.9 T* 08.3 288. România a înregistrat o sc`dere a deficitului. Australia. De asemenea. pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor.7%). Rata [omajului merge de la 1 la 5 între Olanda (3.

. Fenologic. Credite garantate Perfec]ionarea sistemului de reglementare a activit`]ii de întreprinz`tor......ro Colegiul {tiin]ific Prof..................... Vârsta..... Et... Profesional -Agromedia S........... România...... Profesie.. Suma prev`zut` pentru turi[tii dintr-un alt stat care au c`l`torit cu autobuzul este de 20 de euro... {tirea a fost dat` îns` publicit`]ii abia dup` ce s-a anun]at arestarea celor trei directori de la Panda Ltd. majorarea eficien]ei energetice [i utilizarea resurselor regenerabile.......cameradegarda. îndeosebi în zonele de câmpie.9 lei..... dr.........fermier......... e-mail................... Pentru acest obiectiv...... Gala]i Ion Oprea ... de la bugetul de stat s-a alocat suma de 24 de milioane de dinari................. ing. realizarea c`ruia va impulsiona eliminarea impedimentelor în calea desf`[ur`rii afacerilor... Oana OPREA........ Mai mul]i bani se aloc` pentru turoperatorii care aduc turi[ti cu avionul.....................R................................................................... abaterile termice pozitive fiind de 1pân` la 5°C..... Satu Mare Mircea Croitoru ...................... uniformitatea [i vigurozitatea plantelor se va men]ine bun` [i medie în culturile înfiin]ate în epoca optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare....... Albania.................. Turism subven]ionat Guvernul Macedoniei îi va subven]iona pe turoperatorii care aduc în ]ar` turi[ti str`ini...... Culturile tardive vor parcurge fazele de r`s`rire [i apari]ia frunzei a treia...... în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ]`rii......... Slovenia [i Croa]ia..A....... îns` [i de transportul pe care-l folosesc ace[tia... {tiri extracomunitare Lapte infestat Dup` mai bine de un an de la scandalul izbucnit în China pe tema laptelui infestat care a provocat moartea a cel pu]in [ase copii........ tipul de serviciu prestat în domeniul agricol........................8 lei [i pe 12 luni 69..... Pe ansamblu.. A fost elaborat Planul de ac]iuni de eliminare a constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri.. Pre]ul unui exemplar este 2....... Localitatea..... Pre]ul abonamentului cu ajutorul SMS-ului pe 6 luni este de 6 euro iar cel pe 10 luni de 10 euro. Dumitru ANGHEL. CP 152 fax: 031 814 59 90.......... Opiniile exprimate în articolele publicate apar]in în exclusivitate autorilor............... Prin completarea prezentului talon sunt de acord s` primesc gratuit prin po[t`.............................. Caracteristici fenologice Director General... Dâmbovi]a Corector Carmen Nedelcu {tiri furnizate de Agen]ia de Pres` Rador Editor general Mihai Mihalache George Ghidrigan Concep]ie [i machetare www... Ioan Alecu Prof............. cantit`]ile de ap` vor înregistra în general valori apropiate de mediile climatologice............... Temperaturile maxime din aer vor fi cuprinse între -3 [i 8°C.... Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA S................. Constantin Chiurciu Dr. exist` suspiciunea c` se recurge în continuare la aceast` practic`... De asemenea............ la care se adug` TVA-ul...................... univ................... turoperatorii autohtoni trebuie s` aduc` un grup de cel pu]in 10 persoane pentru cel pu]in trei nop]i...ro ISSN 2065-5312 Colegiul consultativ Silviu Zetea . iar prin acesta.................... Este obligatoriu ca SMS-ul s` con]in` cuvântul FERMIERULUI [i adresa postala la care dori]i s` primi]i revista.. Programul a început de la 1 ianuarie 2010........................ Strada............. fiecare turoperator va primi câte 10 euro de persoan`................... în depresiunile nordice [i centrale valorile vor putea coborî pân` la -20°C... univ..... în sud-estul teritoriului......................... demonopolizarea importului [i exportului........... Temperaturile minime din aer se vor încadra în general între -10 [i 2°C... ing...... Pentru musafirii din statele europene.... apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]`rii.... asociat` cu absen]a stratului protector de z`pad` sau în prezen]a unui strat superficial (grosime sub 5 cm) va fi posibil` v`t`marea aparatului foliar prin brunificare [i arsuri ale vârfului frunzelor la culturile de orz [i grâu de toamn` sem`nate în afara epocii optime [i insuficient preg`tite pentru rezisten]a la condi]iile din timpul iernii.............................. care vin cu autobuzul..... În condi]iile men]ionate.. cu tendin]a de a dep`[i normalul perioadei........ vigurozitatea [i uniformitatea plantelor prezentându-se medie [i slab`.C.com....................... iar în sem`n`turile efectuate tardiv... prin eventuala încheiere a Acordului de comer] liber comprehensiv [i aprofundat............. starea de vegeta]ie va putea fi medie [i slab`..... gazetafermierului@gmail...................... Modul pl`]ii.............pomicultor... Profesional -Agromedia S.. Dup` a[a-zisul scandal al melaminei din toamna anului 2008........................25 euro iar pe 10 luni 13........... Valoarea subven]iei pe care o vor primi turoperatorii depinde de statul din care vin turi[tii............. Alte priorit`]i...... Cea mai mic` sum` de bani se ofer` pentru turi[tii din Bulgaria.. cu excep]ia intervalelor mai calde când vor fi posibile relu`ri lente [i temporare ale proceselor de cre[tere [i dezvoltare ale plantelor......... ing.. Mihai Berca Prof... Muntenegru........... cu o stare de vegeta]ie în general bun` [i medie..... deficitele de ap` în sol vor fi moderate.. în intervalele cele mai reci..-15.... sector 4 Bucure[ti....... Ion SANDU {ef Laborator Agrometeorologie..... * numere valabile \n re]elele Orange [i Vodafone.... iar de pe alte continente de 45 de euro.............75 euro............................ în sectoarele cu un poten]ial sporit de competitivitate [i orientate la export........................ dezvoltarea schemelor de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici [i mijlocii.........L Director Adrian Nedelcu ............. Serbia.... Num`rul de abonamente.... Starea solului • Continuarea efectu`rii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilit`]ii culturilor de toamn`...C. în special în zonele de câmpie. Temperatura medie diurn` a aerului se va încadra între -7 [i 5°C..6 lei. Rezerva de umiditate accesibil` plantelor de grâu de toamn` pe profilul de sol 0-100 cm se va men]ine în limite satisf`c`toare.. Dorel Codrea Publicist comentator Editorialist Redactori Tipografia Coprint Roman {tef`nescu Daniela }ambrea Ana Maria Ghidrigan Robert Mihai Publica]ie editat` de S.............20°C ).......R... Tache Gheorghe 13..... forma de proprietate...........................gazetafermierului.......... Ana {ERBAN Talon de abonament Coordonatele pl`titorului de abonament Numele [i prenumele (Societatea)........... trimi]ând un SMS la unul din numerele 7555* dac` dori]i s` v` abona]i pentru 6 luni sau 7441* dac` vre]i un abonament pe 10 luni. suma este de 25 de euro. armonizat cu legisla]ia comunitar`......................................................... Viorica Chiurciu Dr.L.............. iar în nop]ile cele mai reci............... orzul [i grâul de toamn` sem`nate în perioada optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare se vor afla predominant în fazele de înfrunzire [i înfr`]ire......L......... univ......... Pre]ul real al abonamentului pe 6 luni este de 8........... Nr.................. Pentru ace[tia............. bl 17........................ Gazeta fermierului Adresa redac]iei: Str Serg... pe 6 luni 34..... ar fi: lansarea procesului de negociere a noului regim cu Uniunea European`..... Bartha Ioan Ec.legumicultor... acestea fiind expuse riscului fa]` de stresul termic generat de temperaturile minime sc`zute.... Sucursala Lipscani....... Bucure[ti.... Ioan N`molo[anu Dr............... V` rug`m s` completa]i [i datele urm`toare......C.R........ dup` caz: Suprafa]a cultivat`.... .. Cod po[tal..... pe fondul sc`derii temperaturilor minime din aer sub pragurile biologice critice de rezisten]` a plantelor (-10....... semnalându-se înghe] la sol..................... Ap............... sc 6........... subven]ia este de 15 euro.. Pentru a beneficia de aceste stimulente. dr........... culturile de toamn` î[i vor continua predominant repausul vegetativ în aproape toate zonele agricole......... J40/19313/2008... turoperatorii vor primi între 10 [i 45 de euro pentru fiecare vizitator adus dintr-un stat str`in. dup` ce se anun]ase c` lactatele din 22 de fabrici infestate cu melamin` au fost distruse.... inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii aferente /parcuri industriale............... num`r de animale...... Grecia. Bosnia [i Her]egovina..... implementarea tehnologiilor contemporane pentru raportare financiar` [i statistic`.... Dr......Gazeta Fermierului / AgroMeteo / 16-30 ianuarie 2010 11 Evolu]ia condi]iilor agrometeorologice Estim`ri pentru 16 – 30 ianuarie 2010 Caracteristici termice si hidrice Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obi[nuit........ Coordonatele adresei de expediere a abonamentului Numele [i prenumele (Societatea)....... Recomand`ri de specialitate: Moldova Politici de necesitate Atragerea în economia na]ional` a investi]iilor strategice....... Aten]ie! Abonarea prin SMS v` aduce un discount considerabil. Domeniu de activitate....................... în special.... • Aplicarea îngr`[`mintelor organice la pomii fructiferi [i vi]a de vie......./....... Bl........ precum [i a elementelor de rod la speciile pomi-viticole...... Procurori chinezi au confirmat pentru BBC c` trei directori ai unei fabrici de produse lactate vor fi trimi[i în judecat` pentru comercializarea laptelui infestat cu melamin`........... zone economice libere etc............................... maximele vor putea dep`[i 15°C........... Local.... CUI: 24742449............. dezvoltarea cadrului legislativ în domeniul protec]iei consumatorilor [i supravegherea pie]ei... Sc.. promovarea IMM-urilor pentru a oferi noi oportunit`]i [i a asigura o capacitate mai înalt` de adaptare a sistemului economic la rigorile actuale ale economiei de pia]` constituie priorit`]i ale Guvernului... CUI.......................... Dr......... inclusiv crearea [i consolidarea capacit`]ilor Agen]iei privind Eficien]a Energetic` [i a Fondului pentru Eficien]a Energetic` [......0770 306 197 ......... et 5........ Elena MATEESCU Colectiv de elaborare: Maria NISTOR............... jude]/sector...................... În intervalele calde........ al unui abonament pe trei luni 17....... este una dintre priorit`]ile stabilite pentru anul 2010 de c`tre Ministerul Economiei............................. Sub aspect pluviometric................................. SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promo]ionale legate de promovarea publica]iilor ce apar]in S........ Dac` turi[tii vin din Turcia.................... www.. un compus chimic folosit pentru a masca proasta calitate a laptelui....... De acum v` pute]i abona foarte simplu............ Profesional-Agromedia S..... dar presa de stat a transmis c` laptele infestat de la fabrica de produse lactate Panda Ltd din Shanghai a fost descoperit abia la sfâr[itul aceluia[i an........ local în jum`tatea nordic` a teritoriului.... (dovada pla]ii se va anexa talonului de abonament) S.......... OP 61.................. era de a[teptat ca autorit`]ile chineze s` adopte reglement`ri mai dure pentru a-i proteja pe consumatori............ Pre]urile sunt valabile doar pentru 2009.. ap 223..................4 lei..a............ inclusiv a celor str`ine directe..dr...........

d`’n cauz` c` muzica ie artimetica sunetelor [i desemnul den cub. întrebar` în drepta [i merser` la Nea’Traian s`-i propuie ca to]i mini[trii care trecur` pi la înv`]âmânt. Se f`cea c` ieream ca cum suntem acu’. D`[tep]i! Îi l`sam p` to]i f`r` premiile `lea d` la olempeade. d` grijea lu’ factoru’politic pintru înv`]`mânt modern. cauzeaz` la virusuri. gu[teri. e lucru mare. c` doar cre[tini suntem.auzi ce mai poveste – unii posesori de exemplare canine i-au urcat prin podurile caselor ori i-au coco]at prin copaci pe post de privigheciori. atât pentru cluburi. da’ dac` s` modific` ruralu’ de un’ mai g`sim noi condi]iile d` mediu carele s`-i formeze? Auz? Gheorghe În vârful peni]ei O stare de lucruri de natur` s` îngrijoreze: în iarna asta – zice una lume – mai peste tot în ]ar` s-au înmul] it lupii. Mult mai mari decât criza economica prin care trecem. În schimbul pl`]ii. [`rpi. violate. lib`rci. Cu botul în labe. p`ienjeni [i c`rcâiaci ce s` mai vorbim. icstreme. [oareci. Nepo]ii or cre[te. lui Beckam. Cu franceza nici nu se mai ostenea. dar de aici [i pân` la a aduce diver[i m`sc`rici care au preten]ii de fotbali[ti doar pentru c` nu cost` nimic. Steaua nu se va putea înt`ri pentru lupta final` a campionatului [i. vezi bine! Iar fapta celui din urm` e cu atât mai vinovat` [i mai demn` de ani mul]i [i grei de temni]`. {i stârnesc groaza. c` m` trezi n`roada d` muiere. Primii atac` în haite. Pentru c`. dragi conduc`tori. De-un par ecsamplu profii d` matematic` preda [i muzica laolalt` cu desemnul. colegul de echip` al lui Todela îi pl`cea foarte mult de el. Este trist. {i fac pr`p`d. ne[te pl`cinte cu bulearc` [i ud`tur`. p’`i mai den ocol. se fac d` [coal` [i vreau s` [tiu dac` s-a men]ine politica d` ieduca]ie d’acu! C` io’i vreau jenii! N-are emportan]` cum ajung. fasul` cu moare. eu în]eleg c` patronii no[tri au devenit peste noapte mai preocupa]i de averile lor. chiar [i la probe. halal st`pâni! Asta nu înseamn`. din p`cate. dar [i pe aiurea. s` v` l`uda]i c` aduce]i juc`tori str`ini care au jucat pe lâng` adev`ra]ii fotbali[ti. corb la corb nu-[i scoate ochii. Da’ce cadri [i copii s`n`to[i? To]i ierea campioni d` gioghing (minim dou` trasee p` zi). implicit. [i lui îi pasa cel mai des pe teren. C` s-au n`r`vit s`-i atace . c`p[uni [i b`tul drumurilor p’in Iuropa!). unde vântu’ se unez` cu ploaia. Cum se mai petrec lucrurile [i în cazul în care rudele ori prietenii pun mân` de la mân` [i scot ceva verzi[ori s`-i dea pe unde trebuie [i s` se claseze ori s` se fac` uitat prin vreun sertar cazul cu pricina. SUA. s` nu ` li se piarz` poten]ialu’ enfec]ios d`n cauz` de temperatur` (under nula. c` d` când suntem francofonii (h`! h`! h` – de la pa[opt. de umbl` în cizme ori bocanci. de d` tornade taman lâng` cabenetu’ d` geografie. f`r` jamuri fotos`nsibile d` dioxid d` siliciu [i iefecte d` ser` (E! Ce mai zici? Le am?). ca s` [tii un’ s`’mi treme]i ce ai de tremes. Abia dup` aceea. Pentru c`. laolant` cu taliana. cumetrele [i cumetrii de prin vecini. Mu]âr` când v`zur` c` [i copchii d’a zecea socotea p` de[te [i den galava. vorba neam]ului d` Johanov. c` pe mine m` bufne[te râsul!” George Ghidrigan Sport Transferuri sub semnul crizei De ceva timp ne laud`m prin mass-media c` transfer`m juc`tori senza]ionali. d’un par examplu irea predat p` viu. având [i glon] pe ]eav`. Auzi explica]ie a conduc`torilor Stelei. bag actili pe-o iemigrare la nepo]ii de mi i-a aduce a’Mic`. în care fotbalul are o tradi]ie a[a cum o [tim cu to]ii.S. mira-m-a[. den ce ]ar` d` p` mapamond. care circul` ca banc. s` vaz` ce secreturi de]ânem. Canci! Nema deferen]e! {i c` când dedeau s` plece îi pic` la unu’ fisa [i s` dumiri c` d` la sestemu d` înv`]`mânt rural devine c` ni se trage genealitatea. Se duser` p’in [coale d` la ]ar` s` vaz` ce [i cum! {i unde nu v`zur` c` ie sestem de sestem. Vezi. carele s` scaz` imunitate naturel` [i s` creasc` inciden]a azmului. ~lea d` [tiin]uri [i scorneli pintru tinere n`dejdi (asta nu crez c’am visat-o!). durabil. la ceasul când se comit aceste fapte dincolo de orice închipuire. Cum m` cugetam. A[tept replica lui Panduru [i Stoichi]`. Da’ ce le pus` capac ierea c` cadrili ie policalificate (ierea bun de ceva [i Nea Nicu!). c` doar ni tat` Traian Romanu’ (p` cale d` consecin]` Decebal fu Mum`?). Fugea aviara [i porcina d` iei ca dracu’ (Doamne iart`-m`!) d` tâmâie. La limbi r`m`s` bu[be. O întreag` t`r`[enie. pe acilea pe la noi. vericule!). da’ nu mult. cu osteneal` [i parale grup pintru entegrare în natur`. cin’ s` le ]âie sama? Se luase omenirea de-un gând [i tremeser` la noi. c`litur` d` curechi. S-au înmul]it lupii. deseori? – vinovatul e g`sit [i condamnat. nu mai întâmpin` nicio rezisten]` [i c` pot s`–[i fac` în voie. din aceea[i familie de animale r`pitoare fac parte [i `l de râvne[te la pu]inul avut al unei b`trâne [i `l de închide ochii la o astfel de mâr[`vie. trag la sor]i. {i `i cu blana sur`. niciodat` ei nu vor face fa]` unei competitii nici m`car de nivelul Ligii a 2-a. viet`]ile din gospod`riile s`tenilor. sus. create d` ~l d` Sus [i ievoluate d` unu’ Darvin (nu’[ dac` ai auzit Mata!). ba[ca ingleza. Ce mai? Minunea lumii! Inv`]âmânt entegrat. o urzic`. nu pu]ine sunt cazurile în care femei singure [i b`trâne sunt jefuite. f`r` s`punuri [i detergenturi. mu[chii. ca cum ar veni (a[a cere prin]ipurili moderne ale lu’ dezvoltarea durabel`). termen generic. Ca s`-[i salveze câinii . de!). ale noastre. carele. Devine c` m` sco]. ba chiar ucise în propria cas`. deodat` analitic [i sintetic. dau cu presupusu’. la care preten]iile sunt foarte mari. Pune [i d` la [tiin]uri: enstaine. mai o bun`-diminea]a p’in afum`tori [i cuibare. o s` ajungem în scurt timp s` aducem fotbali[ti în ]ar` orientându-ne dup` câte cornere sau arunc`ri de la margine au b`tut. ciuperci. curiuri (ce’]i’s`i adeneaori?) [i câte [i mai câte. R`maser` cruci]i ([i mahometanii [i ovreii). cât s` m` str`ba]` o arip` de vis. Uneori – rareori. boare. iar oamenii legii – pl`ti]i s` apere vie]ile [i avutul s`tenilor. s` p` drepta. fra]ilor. finan]atori sau ce vre]i voi. Toate profele ierea poligloate: preda materna. Pentru c` sunt mul]i în Liga lui Mitic` asemenea lui. treaba e mai încurcat`. Batâr d` licheni. c` lu`m tot. totul se sfâr[e[te mai mult decât jenant. cred c` vor crea senza]ionalul. gios. Halal animale de paz`. trei în unu’. la prim`var` o [tevie. Le preda la gorobe]i. niutoane. triunghi [i patrat de trage (dupe Sezan). guzgani. ce mai tura-vura. le studia copchii pisti t`t. derect în natu`. [i atunci – oameni suntem – scap` de binemeritata pedeaps` cu închisoarea. cu arie curicular` permanent upgradat` cu ultimele cuceriri ale [tiin]ei (te-am taiat la radicale!). A[a ziceau! Bre. [opârli. spaniola [i portugheja (dupe lungi stagiuri d` studiu la potrocale. Cic` doi lupi bl`no[i se hot`r`sc s` atace o stân`. o l`s`m pe alt` dat`. Robert Mihai . masline. Eu în]eleg c` este criz`. {i asta nu se întâmpl` numai în Ghencea.cum altfel . d` la goncur. Se f`cea c` ierea purcoie d` premii.o sujem odat’ cu laptili mamii. c` dac` da. Pentru c` nu se oferea nici unul s` înceap` atacul. de ce a venit Todela în Ghencea. vreun par ori vreun topor care s` le st`vileasc` din avânt. Doamne. Chiar dac` ei au origini iraniene sau braziliene (vezi din nou cazul Stelei). întrebar` în stânga. la o adic`. dar ciobanul îl a[tepta pe partea cealalt` cu o bât` [i îi arde una cu putere. se [tie. la colonoamericanul Joshua Todela [i acesta este doar un exemplu. Radem! Venir` `ia. {i aici. De nu cumva e boln`vior ori are în grij` câ]iva puradei. Uitai s`’] zâc. f`r` bani. {i nimeni nu aude [i nu vede nimic atunci. cât [i pentru juc`tori. [ti]i la cine m` refer în mod special. Ieroziunea eolian` [i pluvial` ie iecsemplificat` p` temelii [i treptili d` la intrarea. Bag` capul cel ce tr`sese paiul cel scurt. s` emplementeze acolo sistemu’ nost’ d` înv`]`mânt rural. Se zvone[te c` se vor lua ceva m`suri mai drastice de stârpire a lor. Da’ ce condi]ii sanitare? Entegrare ideal`. mintena[ m` slobozii în adurmire. De când cu criza. {i cei cu blana sur` [i cei cu fa]` uman`. C`ci. nu aflai sfâr[itul. c` asta-i temelia) [i sc`pai în cujetare (mi se mai întâmpl`. la nobelu’ (ce are `[tia de d` la premii numa nume d` ru[ine ?).Gazeta Fermierului / Puncte de vedere / 16-30 ianuarie 2010 12 Scrisoarea lu’ Gheorghe! S’ai noroc {efu’! M` siestam dupe Boboteaz` (capete d` trandafiri. a[a c` te întreb p` Matale: îi d`du? Emaileaz`-mi. Mai o g`in` piste gard. la cele câte s-au întâmplat pân` acum [i au r`mas în coada de pe[te. ale tuturor – constat` cele întâmplate [i se apuc` de cercet`ri [i investiga]ii. m` mutai la ]ar`. ca s` zic a[a! Cum venir` în capital`. v`leat [`pte mii cins’te opt’[pce de la facerea lumii [i ieream ca cum zâse Dom’Silviu (Brucan bre! Nu face niznai!). Cu Lupea e o alt` poveste. a banilor din Liga Campionilor. f`r` niciun fel de discriminare ori poate da. cum le e felul. `la d` [ade col] cu Loden!). broa[te. capabel s` r`spunz` la provoc`rili den competi]ia pie]ii muncii iuropene [i mondeale. mai repede ca ai lor cu pisiul. lupul se retrage [i îi spune celuilalt: “Intr` tu primul. Cu lupii ceilal]i.mai ales pe cei neajutora]i. Pân` la urm` Stoichi]` a început s` î[i piard` r`bdarea [i [i-a dat seama c`. Domnilor. Da-r-ar Dumnezeu s` se adevereasc`. plus latin`. juc`tori care evolueaz` în campionate studen]e[ti într-o ]ar`. {i `i de umbl` pe dou` picioare. Tare mira-m-a[! P. Este ridicol s` aduci în ]ar`. de cap. îns`. {i Dinamo [i Rapid mai pu]in Timi[oara [i Clujul. Se furi[eaz` pân` la locul unde gardul avea o sp`rtur`. un hasma]uchi. f`r` fereli. c` lupii. {tiu [i o istorioar`. `i cu patru picioare. conlocuitoarea. ba[ca prim-mini[trii s`-i ieie la iei acas`. {i nici lup la lup. ori[cât. Nicidecum! Se mai g`se[te o pu[c`. Infinitu’. aromit` cu adida[ii lu’Ghi]`. Da’ la biolojie? Unde se înt’orcea ierea numa’ organismuri vii. extraordinari [i. De[i. Nu se mai s`tura d` [colili în care se preda apusul [i r`s`ritul derect. se uitar` p` stânga.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful