Gazeta Fermierului

Anul 3 | 16-30 ianuarie 2010 | 16 pagini | pre]: 2,9 lei | www.gazetafermierului.ro

Felicit`ri, domnule ministru!
Posibilitatea ca ministerul agriculturii s` primeasc` o suplimentare de 2,1 miliarde de lei la bugetul propus de guvern a iscat deja controverse [i nemul]umiri. Practic, la discu]iile despre buget, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, se plângea de pu]inii bani pe care ministerul pe care îl conduce îi va primi. Cum era [i firesc, domnia-sa [i-ar fi dorit o bucat` mai mare din care s` poat` asigura nu numai plata restan]elor din 2009 c`tre fermieri, dar [i posibilitatea de a pl`ti subven]iile produc`torilor agricoli r`mase pentru urm`torii ani [i, de ce, nu plata noilor forme de sus]inere care vor fi g`site, în acord cu cerin]ele UE, pentru a înlocui, m`car în parte, pierderea ajutoarelor de stat avute de fermieri pân` în 2009. Cum stau lucrurile în realitate? Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru 2010 prevede o suma total` propus` de 9,87 miliarde lei, respectiv 1,69% din PIB, din care 5,43 miliarde lei reprezint` fonduri din bugetul de stat, restul fiind asigurat din resurse externe. Din total, circa 2 miliarde de lei sunt destinate pentru acordarea ajutoarelor de stat, îns` 1,8 miliarde lei reprezint` sume restante pentru anul 2009. Cu actuala construc]ie a bugetului fondurile necesare înlocuirii ajutoarelor de stat pentru pui, porc, legume-fructe, motorin`, [.a. sunt prea pu]ine. Unul dintre ajutoarele care pot fi introduse din acest an ar fi a[a-numitul “ajutor de criz`”, prin care statul poate acorda fermierilor pân` la 15.000 euro [i pân` la 500.000 euro unit`]ilor de procesare. Dar, cu ce bani? Fermierii mai pot beneficia de ajutoare legate de îndeplinirea cerin]elor suplimentare privind bun`starea animalelor, reducerea accizei pentru motorina utilizat` în agricultur`, silvicultur` [i reducerea accizei pentru energia electric` utilizat` la sta]iile de pompare pentru iriga]ii, sus]inerea unor investi]ii în agricultur`, finan]area ac]iunilor fitosanitare de interes na]ional, garantarea creditelor de investi]ii [i garantarea în propor]ie de 80% a creditelor pentru IMM. Dar, întreb din nou, cu ce bani? {i atunci mirarea, stupoarea ori surprinderea tuturor este [i mai mare la reac]ia ministrului care se opune amendamentului prin care sunt adu[i bani în plus la un buget prea s`rac pentru a asigura minimul necesar pentru pl`]ile c`tre fermieri. Când are dreptate domnul ministru? Când cere mai mul]i bani sau când refuz` suplimentarea? Dac` n-ar fi fost independent, reac]ia domniei sale „poate” ar fi avut o justificare. Dar în nici un caz în ochii agricultorilor. Sau „independen]a”, mai nou, are valen]e de înregimentare politic`? Dac` trece sau nu amendamentul nici nu mai conteaz`. Cu o a[a atitudine, ne-am l`murit repede, domnule ministru! S` fi fost doar un moment de r`t`cire?!!! Roman {tef`nescu

Editorial

Abonamente la pre] redus prin SMS 7555 - 6 luni 7441- 10 luni
SMS-ul trebuie s` con]in` cuvântul FERMIERULUI, numele [i adresa po[tal` la care dori]i s` primi]i revista. Alte detalii \n talonul de abonament

Citatul edi]iei

“Astfel tr`d`torul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic, c`m`tarul negustor, speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`.” Pagina 2

Convorbiri cu [treangul de gât

Solicit`rile AGROSTAR
Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici, îl vom publica integral.

“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.” Pagina 2

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România

Actualitate pagina 3

CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I
Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii. Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. |mbunata]iri funciare pagina 5

ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func] ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` : udare prin aspersiune – 2.660.353 ha; udare prin brazde – 281.982 ha; udare prin inundare – 55.920 ha. Pagina 4

Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui

Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie, consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Pagina 6

ROMFENBENDAZOL 10%

ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC, conform normelor GMP. Pagina 7

România Viticol\
Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro

{tiin]` româneasc` de vânzare
Pagina 2-3

Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale

Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. ACTUALITATE pagina 1

Vinul românesc - Motiva]ia unei strategii

Programul ac]iunilor consiliului director al ONIV pe anul 2010
Pagina 3

Prin r`spândirea lor mare, dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce, parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. Pagina 8

Desp`gubiri pentru fermieri, proprietari de animale

Domeniile Ostrov
Pagina 4

A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale. Pagina 9

S` trecem la anul ce abia l-am început.ing.Dimitrie Musc`: De unde [ti]i? Redac]ia: Din surse! Dar aici la Curtici ave]i grâu? Dr. cu cele sfinte [i nes`tule. pentru c` anul trecut. ing.ing. producerea real`. fundamentum divisionis. Timpul. p`mântul românesc poate s` hr`neasc` zeci de milioane de suflete. vol. Nu [tiu. O spunem înc` o dat`: naiv [i indolent ca toate popoarele tinere. speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`. Am scris abia. nu plagiatul. pentru c` anul trecut. la formarea sferelor sale ideale. a[a pân` la prim`var` [i aten]ie. În multe cazuri s-a zis c` merge [i a[a. Redac]ia: S` vorbim iar despre grâu ca de funie în casa spânzuratului? Dr. e punctul de vedere din care el judec` oamenii [i împrejur`rile.” Dr. Avem grâu de proast` calitate.. dar munca. Am zis a[a pentru c` marea majoritate a proprietarilor de p`mânt a[teapt` minuni de la cine. m` mândresc c` sunt un prost [i mai am [i studii superioare. atac` p`durea.Dimitrie Musc`: Mai ales. Dimitrie Musc`: Dac` atât au vândut produc`torii de îngr`[`minte! Redac]ia: Nu se poate! Dr.. în Opere. Redac]ia: De unde [ti]i? Dr. de calitate inferioar`.ing. el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s`n`tos. nu aparen]ele muncii.” Mihai Eminescu Dac` vorbim de adun`tura…. dumnealor î[i unesc ambi]iile de [efi.ing. Dr. S` pun` mâna pe carte. virtutea. judecata sa veche s-a dezechilibrat f`r` a fi înlocuit` printr-o judecat` nou`. ci s` înve]e agronomie. ing. Obrazul sub]ire… M. p`durile încurc` vizibilitatea [i le-au t`iat. din iarb` verde. nu specula.Dimitrie Musc`:Avem [i de bun` calitate. Dimitrie Musc`: Da. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte. Redac]ia: {i aceasta este cauza pentru care grâul este de proast` calitate… Dr. gândirea proprie. când ]ara tr`ia în r`zboaie. ing. spre victoria final`”. Oameni cu scaun la cap îndeamn` fermierii s`-[i uneasc` for]ele. Redac]ia: Înseamn` c` viitoarea recolt` va avea o calitate [i mai slab`. Dimitrie Musc`: Asta e soarta agricultorului! Reda]ia: Se pare c` ploaia. altfel m-ar înjura to]i a[a cum îi înjura pe cei mari. [i cred c` au fost auzi]i de toat` ]ara. punga[ul mare financiar. nu [tiu! În ultima vreme se vorbe[te de înc`lzirea globala la care toat` România contribuie cu avânt [i energie.Dimitrie Musc`: Victoria final` va fi în prim`var` când va începe importul de grâu. principiul genetic . decontarea a[ijderea. Atrag aten]ia celor care vorbesc de grâu furajer [i-l asociaz` cu grâul cu calit`]i inferioare c` nu este totuna. c` ar mai fi grâu.r. dumneavoastr` [ti]i cumva? {i în acest an s-a stabilit c` agricultura este prioritar` tocmai de aceea nu are nevoie de bani. pag. Vânzarea merge. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte. panglicarul om politic. Dimitrie Musc` . La sfâr[itul lui 2009 nimeni nu se ferea de AH1N1 [i acum to]i la în]epat. v-a pricinuit necazuri. judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce [i. c`m`tarul negustor. I-am auzit. Termina]i cu vr`jeala? S` nu uit s` scriu cine a pus întrebarea. dar am drenat p`mântul repede. Dimitrie Musc`: E un subiect care m` sup`r` foarte tare. onestitatea. 26 mai 1883. Comisionul?!. nu aparen]ele onestit`]ii. Redac]ia: Din vapoarele care s-au voiajat în apele interna]ionale… Dr. plagiatorul. În evul mediu. ing. Oltenii de la D`buleni au t`iat salcâmii [i acum FOAIE VERDE {I-UN SALCÂM c` le intr` iar nisipul în cas` pe la b`n`]enii din Timi[. Conform ultimilor tehnologii politice sectorul agricol va scoate bani din p`mânt. nu pretextarea virtu]ii.ing. Sucevenii. procentul era mult mai mic.). {ti]i cum se zicea: „Din gre[eal` în gre[eal`. P`i. de unde [i pân` unde . pentru c` to]i cei de sus ne-au anun]at c` va fi greu [i foarte greu. ing. Pe aici prin Regat s-au t`iat perdelele forestiere [i copacii de pe marginea [oselelor [i acum bate vântul ca pe…B~R~GAN… La p`duri avem acum un ministru exigent pentru care avem o sugestie: ochii în [apte la MIKY SPAG~ de Covasna! {i iar pun întrebarea pentru cei DE{TEP}I. Atât [i nimic mai mult. Mihail Cronica unui prost cu studii superioare Da. a[a cum ne-a]i mai spus. geniu. V` r`spund tot eu… adic` cel care [i semneaz`: Un prost cu studii superioare!! “Avem grâu de proast` calitate. 304 Convorbiri cu [treangul de gât Redac]ia: Bun` s` v` fie inima.Dimitrie Musc`: Ba da! Dac` nu cump`ram [i eu. M. pe cei de la Bucure[ti. exact valoarea muncii fizice [i a celei intelectuale se cere un grad de cultur` pe care al nostru nu-l are înc`. nu s` fac` ni[te cornete. se afl` în epoca cea mai rea. de tranzi]ie între barbaria s`n`toas` [i cultura s`n`toas`. domnule dr. c` dup` câte [tiu eu aceasta este o [tiin]`.ing. fostul ministru c` o s` avem grâu pân` la noua recolt`? Se vede c` au min]it. n-au zis cei doi – Aurel Popescu de la ROMPAN [i Ilie Sârbu. Dar pentru ca un popor s` pre]uiasc`. acel principiu e fundamentum divisionis (fundamentul diviziunii – n. Dr. A]i v`zut c` discu]iile se poart` cu a[azi[ii reprezentan]i ai ]`ranilor. azi principiul în virtutea c`ruia oamenii ar fi s` se ridice ar trebui s` fie munca fizic` [i cea intelectual`. ≤…≥ Astfel tr`d`torul numinduse erou. deci înclin` a lua aparen]ele drept fond. Dimitrie Musc`! Iarna tot pe câmp? Dr.Gazeta Fermierului / Opinii / 16-30 ianuarie 2010 02 Citatul edi]iei “Un popor î[i selecteaz` oamenii s`i conduc`tori dup` un principiu oarecare. XIII. vitejia era principiul în virtutea c`ruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus. iar în cele mai multe cazuri fermierii nu au avut banii necesari pentru cump`rarea îngr`[`mintelor. Nu-i adev`rat.

Eliminarea certificatului de produc`tor [i a borderoului de achizi]ii pentru a elimina pia]a neagr` a produselor agricole. datorit` noilor politici agricole comunitare. experien]a de dup` 2007 a ar`tat faptul c` autorit`]ile au fost incapabile s` gestioneze o situa]ie de fapt [i nu au fost capabile s` creeze un sistem eficient prin care s` ajute fermierii nu numai s` acceseze fondurile europene. Eliminarea sistemului de licita]ie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR [i accesarea lor pe baza depunerii de proiecte. în general. v` supune aten]iei o serie de probleme din agricultura României [i totodat` o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora din perspectiva organiza]iei noastre. 13. 6. 7.N. • Existen]a unei p`turi considerabile de popula]ie vulnerabil` din punct de vedere economic [i social ce întâmpin` dificult`]i în implementarea standardelor de calitate [i competitivitate impuse de pia]a unic` european` pentru producerea [i vânzarea produselor agroalimentare. Pe de alt` parte. Birocra]ie excesiv` în procesul acces`rii m`surilor din PNDR.. 14.S. care ar fi trebuit s` acopere investi]iile agricole care nu sunt cuprinse în PNDR. precum [i ajutor acordat pentru încheierea de asigur`ri împotriva unor astfel de riscuri.I. Suprafa]` foarte mare de teren care r`mâne nelucrat`. pentru încetarea activit`]ii agricole sau pentru închiderea capacit`]ii de produc]ie. protec]ia mediului. 4. ajutor pentru compensarea daunelor aduse produc]iei agricole sau mijloacelor de produc]ie agricol` de calamit`]i naturale sau fenomene excep]ionale. 1182/2007 privind organizarea de pia]` în sectorul de legume [i fructe prin acordarea unui avans de 90% fermierilor ce fac parte dintr-un grup de produc`tori pentru demararea m`surilor de investi]ii pentru a putea debloca situa]ia privind lipsa capitalului necesar fermierilor. Afiliat` Mi[carea European`. Centralizarea excesiv` duce la îngreunarea func]ion`rii sistemului [i implicit la accesul foarte greu al fermierilor la o serie de facilit`]i din partea statului sau UE. care va fi reglementat pe viitor de dispozi]iile aplicabile Rezolv`ri Probleme ajutorului de stat în sectorul industrial. Notificarea de urgen]` a ajutorului de minimis în cuantum de pân` la 15. Afiliat` B. 10. b. dar pentru care se primesc subven]ii. ajutor pentru sectorul forestier. deplasarea cl`dirilor exploata]iei agricole în interesul public. Subven]ii diferen]iate în func]ie de nivelul de lucru al terenului. Aceast` abordare este strâns legat` de nivelul de disponibilitate în ceea ce prive[te asumarea riscurilor. din cauza cre[terii presiunilor exercitate asupra cheltuielilor bugetare de componenta social`. Printre ace[ti factori enumer`m: • Structura foarte fragmentat` a suprafe]ei agricole ce reprezint` un obstacol în atragerea de noi investi]ii [i care afecteaz`. Reducerea TVA-ului pentru produsele agricole în func]ie de cifra de afaceri realizat` de agentul economic pân` la o valoare de 5%. de condi]ii meteorologice nefavorabile sau de r`spândirea bolilor la animale sau plante. mai ales. Este de men]ionat faptul c` suntem deschi[i la un dialog permanent pentru rezolvarea acestora: 1. Reglementarea situa]iei terenurilor agricole r`mase nelucrate prin dou` solu]ii posibile: a. 12. productivitatea muncii. • Sprijinul guvernamental pentru agricultori va fi modest în urm`torii ani.. Afiliat` U. care poate ajunge. 9. 5. mai mare decât în cazul acestui sector. • Criza financiar` interna]ional` nu reprezint` o veste prea bun` pentru sectorul agricol intern. Dup` aderarea României la Uniunea European` fermierii au sperat la o îmbun`t`]ire a sistemului [i. Problemele produc`torilor agricoli din România 4. 11. ajutor pentru furnizarea de asisten]` tehnic` produc`torilor [i îmbun`t`]irea calit`]ii genetice a [eptelului. ajutor cu privire la scutirea de accize în baza Directivei 2003/96/CE (impozite pe energie [i electricitate). ajutor pentru investi]ii în domeniul prelucr`rii [i comercializ`rii produselor agricole. Eliminarea certificatului de produc`tor si a borderoului de achizi]ii [i redefinirea produc`torului agricol. îmbun`t`]irea condi]iilor de s`n`tate [i igien` a animalelor. Sus]inerea reconversiei fermierilor care trec de la produc]ia de lapte la cea de carne. dar [i s` g`seasc` solu]ii [i rezolv`ri practice pentru problemele de zi cu zi ale agriculturii.000 euro.Gazeta Fermierului / Actualitate / 16-30 ianuarie 2010 03 Solicitarile AGROSTAR Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care. 6. 2. uneori poate fi permis un procent mai ridicat de ajutor pentru investi]ii privind conservarea peisajelor tradi]ionale. Nu exist` o politic` coerent` de garantare a creditelor pentru agricultur`. reprezentativ` la nivelul agriculturii [i pisciculturii din România. Federa]ia Agrostar a identificat o serie de probleme întâlnite în agricultura din România. 5. ajutor pentru agroecologie [i alte ajutoare acordate pentru protec]ia mediului. Adoptarea de urgen]` a actelor normative ce reglementeaz` Ajutoarele de stat 2010-2013: ajutor pentru investi]ii în exploata]ii agricole. Cele enumerate mai sus sunt doar câteva din problemele strigente care necesit` rezolvare imediat` pentru a putea debloca situa]ia dezastruoas` în care se afl` agricultura din România. Domenii [i Servicii Conexe ”AGROSTAR”. Alimenta]ie. o noua [ans` de a cre[te valoarea agriculturii din România. ajutor pentru compensarea handicapurilor în zone defavorizate. Garantarea creditului [i sus]inerea dobânzii bancare direct de c`tre guvernul României. ajutor pentru formarea de agricultori tineri.F. an de an. Tutun. 9. 8. de prelucrare [i de comercializare. Totu[i. o serie de factori restrictivi au ap`rut si care se adaug` la cele spuse mai sus. dar. pentru a debloca situa]ia din sectorul de legume [i fructe în ceea ce prive[te investi]iile. 3. 10. Pre]ul motorinei pentru agricultur` este similar cu cel de la pomp` ceea ce duce la cre[terea pre]ului de produc]ie. favorizând anumite grupuri de interese pentru a accesa sume importante de bani în defavoarea organzia]iilor/ asocia]iilor profesionale sau sindicate. Crearea unor “Programe Na]ionale” de sus]inere a sectorulul zootehnic pentru procesarea laptelui [i a c`rnii. Inexisten]a unei pie]e/burse a produselor agricole din Romania cu o platform` de tranzac]ionare – ce trebuie s` rezolve problema unui pre] de referin]` sub care “intermediarii” nu pot cump`ra. pl`]i Natura 2000 [i pl`]i aferente Directivei 2000/60/CE. de[i intensitatea ajutorului va fi. Afiliat` E. Eliminarea birocra]iei excesive în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. dat` fiind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici. Externalizarea unor servicii ale statului c`tre sindicate sau organiza]ii profesionale pentru descentralizarea [i decongestionarea aparatului de stat.A. Federa]ia Agrostar propune o serie de m`suri de rezolvare [i relansare a agriculturii prin: 1. prin noile fonduri puse la dispozi]ie de Uniunea European`. Federa]ia Na]ional` a Sindicatelor din Agricultur`. Întârzierea aplic`rii “SAPARD-ului” românesc. îl vom publica integral.F. Gril` de impozitare diferit` în func]ie de nivelul de lucru al terenului. ajutor pentru respectarea normelor. Sistemul de licitatie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR este p`gubos. ajutor pentru pensionare anticipat`. 3. în acela[i timp. ajutor pentru publicitate pentru produsele agricole. 2. Reducerea cu 50% a pre]ului motorinei la pomp` pentru agricultur` ar rezolva o serie de probleme legate de cheltuielile [i capitalul fermierilor din România. pân` la 40% din costurile eligibile sau pân` la 50% în zonele defavorizate. sume care nu [tim dac` vor fi folosite pentru fermieri sau vor ajunge în buzunarul anumitor persoane..A. ajutor pentru grupuri de produc`tori. }inând cont de cele men]ionate mai sus. Pre[edinte Agrostar {tefan Nicolae .T. Modificarea Reg. de obicei. probleme la care dorim s` oferim [i o serie de propuneri concrete de rezolvare.T. • B`ncile s-au orientat cu prec`dere c`tre clien]ii mari [i într-o m`sur` mult mai redus` asupra exploata]iilor agricole mici [i mijlocii care ar trebui s` fie principalii beneficiari ai sus]inerilor financiare din programele na]ionale.

2.000 În conformitate cu prevederile Legii nr.A.963 ha. ANIF RA a preg`tit o suprafa]` de 717. o cre[tere semnificativ` a raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea posibil de irigat. cu cererea de ap` [i cu volumul de ap` disponibil pentru iriga]ii. Distrugerea infrastructurii de iriga]ii.805. strategie care are ca fundament urm`toarele concepte: • retragerea din exploatare a amenaj`rilor (sau a p`r]ilor de amenajare) de iriga]ii neviabile economic.anif.920 ha.742 ha.10.E.420 ha. 2.134 MW.2009.59 69. respectiv 27.06.R.300 3.000 Aderare la – 40. Dinamica suprafe]elor irigate Anul Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Procent din pretabil` contrac.06. La nivel na]ional.E.000 . combaterea secetei..) Situa]ia României din punct de vedere al terenurilor agricole irigate.E.000 133. pe o suprafa]` de 667. retehnologizarea [i extinderea amenaj`rilor de îmbun`t`]iri funciare în corelare cu standardele de mediu.045.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 04 Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România |n perioada 2005-2009 Potrivit reglement`rilor în vigoare. conserv`rii zonelor umede [i amenaj`rii-amelior`rii terenurilor degradate. Alexandru IOSUB Director Tehnic ANIF RA Ing.000 3.100 Zona Economic` Comun` România 9.R.615. ANIF RA acord` o deosebit` aten]ie colabor`rii cu principalul beneficiar al activit`]ii de iriga]ii – reprezentat de OUAI. în 2007 Slovenia Membru U. trebuie s` avem în vedere Strategia M. de[ertific`rii.E. 352 sta]ii de repompare [i 2. B`ncii Mondiale etc.41 2007 1500000 433747 301450 20. 138/2004 a Îmbun`t`]irilor Funciare. neglijen]a [i lipsa de informare a produc`torilor agricoli la trecerea suprafe]elor agricole din sistemul de stat la sistemul propriet`]ii private. În dinamica suprafe]elor irigate.E.E. 1. respectiv 2.075. pentru dezvoltarea zonei rurale.500. fiind eviden]iat modul de calcul al tarifelor aferent anilor 2008.000 301.F. suprafa]` eligibil`.437 ha.884. precum [i protec]ia împotriva polu`rii. Iriga]iile reprezint` un factor principal în ob]inerea de produc]ii ridicate [i relativ stabile de la an la an cu implica]ii favorabile în asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i cre`rii de disponibilit`]i la export de produse agricole.000 cooperare cu U. prin politica sa în domeniul agriculturii.185.000 Macedonia 612.102 ha suprafa]` net`. estim`m. ANIF RA.25 Pentru o bun` estimare a evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea neirigat` din România. în Monitorul Oficial.000 27. În spiritul [i litera Legii nr. care s` permit` sau s` stimuleze cre[terea culturilor agricole [i silvice.353 ha.000 10. precum [i 3 federa]ii. republicat`. respectiv 980. Structura cheltuielilor care concur` la stabilirea tarifului de irigare pentru un hectar de teren agricol se reg`se[te pe link-ul http://www.000 1. precum [i din lacuri de acumulare. a rolului important al iriga]iilor în practicarea unei agriculturi performante. precum [i incapacitatea financiar` a proprietarilor de terenuri de a achizi]iona echipamente noi.329 sta]ii de punere sub presiune.61 Procent din suprafa]a contractat` pe care s-au aplicat ud`ri (%) 12. dorim s` preciz`m c` statul.737. din care 2. în domeniul Îmbun`t`]irilor Funciare pentru perioada 2009–2013.A. cu o suprafa]` brut` de 1. manifestându-[i interesul [i preocuparea în consilierea tehnico-economic` [i organizatoric` a acestora. ANIF RA avea preg`tit` pentru iriga]ii o suprafa]` de aproximativ 1. Reticen]a.000 U.050. Dun`rea – 67%. 3.000 Membru U. 138/2004 a îmbun`t`]irilor funciare. din care udarea I . s`r`turate [i nisipoase. cauzat` de lipsa mijloacelor de paz` [i supraveghere. Sc`derea interesului pentru stimularea produc]iei agricole autohtone.3 ha de c`tre al]i beneficiari. reabilitarea.P. Din aceast` suprafa]`.300 Membru U. În final. aridiz`rii.291.-30.000 1. în vederea încheierii de contracte cu beneficiarii.000 4.88 2009 1500000 562952 294138 19.000 700.ro/tarife/. Printre factorii care au determinat starea actual` a sistemului na]ional de iriga]ii se pot enumera: 1.500 83.) Estimarea evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat`/neirigat` a se avea în vedere infrastructura de iriga]ii de care erau deservite. men]inându-se ponderea majoritar` a acestora în activitatea de iriga]ii.R.. diferen]a de 33%.416.) Cauzele care au condus la situa]ia actual` Acord de cooperare cu U. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. începând cu anul 2005.017. parte integrant` din Proiectul Na]ional de Dezvoltare Rural`.200 500. respectiv 17.000 ha. Ar mai fi de men]ionat c`. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.440. un num`r de 296 de amenaj`ri complexe de iriga]ii. precum [i sprijinul acordat din partea statului. tarifele se stabilesc astfel încât s` asigure exploatarea echitabil` a amenaj`rilor de Î. dup` modul de organizare. modernizarea. • udare prin inundare – 55. pe o suprafa]` brut` de 27. Situa]ia comparativ` a parametrilor activit`]ii de iriga]ii în }`rile Europei Centrale [i de Est }ara 4.500.835 ha.000 15.D. precum [i cu cele ale Ordinului nr. conform comenzilor emise de beneficiari. coordonat de c`tre M. 5. vom considera ca suprafa]` posibil de irigat suprafa]a de 1. fiind asigurat` de râurile interioare.000.10 2008 1500000 507863 208218 13. 746. încurajeaz` practicarea acesteia în forme asociative.000 300.100. în favoarea celei din import. deservite de 227 de sta]ii de pompare de baz` [i plutitoare. precum [i con[tientizarea.860 ha pentru organiza]iile utilizatorilor de ap`.E.779 ha suprafa]` net`. dup` cum urmeaz` : • udare prin aspersiune – 2. se ajusteaz` periodic [i sunt publicate. în domeniul îmbun`t`]irilor funciare aceste forme concretizânduse în înfiin]area de Organiza]ii ale Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI).) Dinamica suprafe]elor irigate în Romania în perioada 2005-2009 ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2. republicat`.A.000 5. de c`tre de]in`torii de terenuri. Ceh` din 2004 Germania 17. pentru protec]ia mediului.955.05 2006 1500000 198036 96224 6. Pân` la data de 19.E. din 2004 Având în vedere Strategia M. 1231/2005.205. din 2004 Ucraina 33. în raport cu }`rile Europei Centrale [i de Est Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Observa]ii arabil` irigat` în posibil a fi total` 1990 irigat` (ha) (ha) (ha) Bulgaria 4. • existen]a posibilit`]ilor de finan]are prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` sau prin alte institu]ii financiare ale Uniunii Europene. Sursa de ap` asigurat` pentru utilizarea sistemelor de iriga]ii o constituie.E. din 2004 Rusia 120. care au permis [i condus la f`râmi]area suprafe]elor agricole. Caren]ele Normelor de aplicare a Legii nr. anual. majoritar.96 48.D. cu o putere instalat` total` de 4. la nivelul U. alunec`rilor de teren [i eroziunilor. s-au aplicat ud`ri. f`r` 3. Distrugerea [i/sau furtul echipamentelor de irigare aflate în proprietatea beneficiarilor majori ai acestei activit`]i.400 Membru U.000 100. din 1990 Membru U.) Cheltuieli necesare pentru irigarea unui hectar de teren agricol [i plata tarifelor pentru serviciile de îmbun`t`]iri funciare.000 ( de Est ) Ungaria 4.000 ha.624. asigurarea amelior`rii solurilor acide..600.2009. pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul 5. cu o suprafa]` brut` de 18. Albertino ROZA Olimpia BOC{E Rela]ii Publice ANIF RA . respectiv 1.660.000 Aderare la – 850. încurajeaz` [i stimuleaz` constituirea de noi Organiza]ii de Îmbun`t`]iri Funciare (OIF). Polonia 14.138 ha. au fost înfiin]ate 16 noi organiza]ii. pentru care aplicarea ud`rilor se putea face cu un randament costuri/eficien]` optim.irigat` suprafa]a a fi irigat` tat` (Udarea I) pretabil` a fi irigat` pe care sau aplicat ud`ri (ha) (ha) (ha) (%) 2005 1500000 352890 45719 3. pentru perioada urm`torilor ani.000 U.506. ANIF RA are în administrare. în 2007 Republica 3. La data de 30. precum [i trecerea lor în sistem de proprietate privat`.000.P.E. asigurarea unui nivel corespunz`tor de umiditate a solului.D.026 ha.800 650. cu un grad ridicat de competitivitate. existau un num`r de 424 de OIF.370 ha. • existen]a cadrului legal [i institu]ional pentru degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea infrastructurii de iriga]ii: • aten]ia deosebit` care se acord`. a fost contractat` numai o suprafa]` 559.255 ha. defalcate în func]ie de metoda de udare. • udare prin brazde – 281.01.P.00 52. sprijin care încurajeaz` practicarea agriculturii în forme asociative.18/1991.982 ha.50 41. respectiv 2010.998. în colaborare cu Unitatea de Management a Proiectului.0 ha de c`tre OUAI [i 3. În anul 2005.000 2. Administra]ia Na]ional` a Îmbun`t`]irilor Funciare are ca responsabilit`]i principale asigurarea protec]iei terenurilor [i a construc]iilor \mpotriva inunda]iilor.294. În perioada 01. având ca scop principal combaterea efectelor fenomenului de de[ertificare a terenurilor [i a secetei. 2009.000 127.Acord de 1.024 ha suprafa]` net`.2006. Ing.. se implic` în ac]iunea de implementare a Proiectului de Reabilitare [i Reform` a Sectorului de Iriga]ii din România.. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. pentru campania de iriga]ii 2009. 4.400 30.393.

zootehnie. în orientarea planului de cultur` c`tre plante valoroase care r`spund bine la iriga]ii [i care au desfacere imediat` pe pia]a intern` [i extern`. Nicolae {tefan a atras aten]ia asupra faptului c`. este destinat` finan]`rii unor domenii precum cel energetic. a unei agriculturi de subzisten]`. gestiunea resurselor de ap`. 10 % se refer` la lucr`ri de între]inere [i repara]ii care nu au putut fi finalizate datorit` începerii campaniei de iriga]ii mai devreme decât a fost prognozat. a resurselor pentru reabilit`ri sau investi]ii noi în amenaj`rile de iriga]ii.N.890 ha. care este propus la 1. din care: udarea I .Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 05 Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. în exploatarea. • infrastructura de iriga]ii are o vechime mai mare de 30 de ani. s` fie de minimum 4%. a declarat ministrul agriculturii [i dezvolt`rii rurale Mihail Dumitru. de la buget [i contribu]ie privat`. {tefan Nicolae a spus: „Prima propunere pentru ministrul agriculturii este ca actualul proiect de buget al ministerului. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România. conform Proiectului „Reabilitarea [i Reforma Sectorului de Iriga]ii” din România . Oportunit`]i pentru sectorul de iriga]ii prin aplicarea m`surilor de reabilitare [i modernizare a infrastructurii de iriga]ii Avem bani. Suma suplimentar`. . Premizele climatice favorabile ale acestui an pot fi compromise de finan]area insuficient` a verigilor tehnologice.A. din partea acestora. din partea Guvernului României. toate subven]iile sau mai bine zis ajutoarele de stat care au fost pân` la sfâr[itul lunii decembrie s` fie acordate [i în 2010 printr-o derogare acordat` de Comisia European`. • orientarea beneficiarilor [i a ANIF spre utilizarea optim` a resurselor financiare disponibile. • canalele de aduc]iune [i de distribu]ie sunt.2. în mare parte.65 ha/loc. • limitarea accesului fermierilor la iriga]ii din considerente financiare [i practicarea.634. • necesitatea punerii în func]iune a infrastructurii de iriga]ii transmis` de c`tre ANIF Organiza]iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI/FOUAI) înfiin]ate în temeiul Legii îmbun`t`]irilor funciare nr. din acest motiv. • alocarea. iar statul s` acorde garan]ii guvernamentale tuturor celor care doresc accesarea acestor fonduri prin cofinan]area creditelor bancare”.958. solicit` guvernului prelungirea ajutoarelor de stat pentru fermieri [i în acest an.1. ia not` cu surprindere de ultimile lu`ri de pozi]ie. aduc]iune [i de distribu]ie. adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor de iriga]ii la noile condi]ii de func]ionare. în lipsa subven]iilor. introducerea aparaturii de m`surare (debitmetre) a volumelor de ap` ce se livreaz` utilizatorilor de ap` în amenaj`rile de iriga]ii declarate de utilitate public`.09. • sta]iile de pompare sunt echipate cu agregate de pompare cu randamente sc`zute. aproape 65 % din suprafa]a total` a României este suprafa]` agricol` (cca. 50 % sunt soluri cu fertilitate bun` [i medie.314. îmbun`t`]irea condi]iilor de func]ionare prin reabilitarea sta]iilor de pompare din amenaj`rile de iriga]ii.500. cu toate organiza]iile din structura sa: vegetal. privind respingerea amendamentului aprobat în comisiile de specialitate [i de buget – finan]e din Parlamentul României. total (la data de 14.998.21. aproximativ 70% dintre exploata]iile agricole se vor închide. repetate ca intensitate în acelea[i perimetre. 0. dar [i investi]ii pentru restructurarea sectorului produselor lactate”. men]inerea în func]iune a 1. la OUAI . Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate.800 mii ha). Doi. pân` în anul 2013. • Situa]ia actual` • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii . ceea ce înseamn` cca. în principal. considerate ca fiind neeconomice.563. energie. • multe din amenaj`ri sunt amplasate pe terase cu în`l]imi de pompare cu mult peste 70m. sunt hot`râte s` ac]ioneze cu fermitate pentru evitarea unor m`suri restrictive pentru sus]inerea agriculturii române[ti. • cre[terea costului pomp`rii apei. cu complet`rile [i modific`rile ulterioare. în ultima perioad`. acolo unde acestea sunt necesare [i unde se asigur` recuperarea efortului Obiective pentru consolidarea sectorului de iriga]ii • limitarea iriga]iilor în zonele cu cerere sc`zut` de ap` [i încurajarea iriga]iilor în zonele economice cu consumuri energetice mici pentru pomparea apei. în vederea reducerii consumurilor energetice [i cre[terii randamentelor hidraulice. reducerea pierderilor de ap` prin impermeabilizarea unor canale de transport. • Valoarea lucr`rilor contractate aferente tarifului anual .80 lei.2009) . realizarea unui studiu multidisciplinar – gospod`rirea apelor. traverseaz` în continuare aceast` criz` [i alte ]`ri europene au beneficiat de aceast` derogare.955 ha. iar cealalt` jum`tate are fertilitate sc`zut` [i foarte sc`zut`. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România apreciaz` c`: Suplimentarea bugetului pentru agricultur` este o cerin]` vital` pentru men]inerea nivelului de productivitate [i a perspectivelor pentru agricultori în anul de criz` ce urmeaz`. prin aceast` atitudine. a unei suprafe]e de 1. având în vedere c` România anul trecut a traversat o criz` economic` puternic`. 90%. • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii viabil` economic [i marginal` economic. horticultur`. înregistrându-se pierderi mari de ap`. • continuarea transferului infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare din amenaj`rile de îmbun`t`]iri funciare c`tre Organiza]iile de Îmbun`t`]iri Funciare. Constrângeri identificate • refacerea poten]ialului biologic.500. care a condus la limitarea accesului fermierilor la iriga]ii. iar pre]ul produselor agroalimentare va cre[te cu 20-30 de procente din cauza dependen]ei de importuri. alternarea unor perioade puternic secetoase cu altele cu precipita]ii puternice.694.5 miliarde euro . ceea ce conduce la consumuri ridicate de energie electric`. • manifestarea. din care la OUAI . 14.R Viorel MATEI • • • Agrostar cere prelungirea ajutoarelor de stat Federa]ia Agrostar.535. O produc]ie mare. inova]iei [i restructur`rii sectorului produselor lactate. Suma total` destinat` dezvolt`rii rurale pentru perioada 2007-1013 este de peste 13. justificând aceast` suplimentare de buget.570.255 ha.236 ha. • restabilirea durabilit`]ii sectorului de iriga]ii [i utilizarea mai eficient` a infrastructurii de iriga]ii. • • • Presedinte F. energie regenerabil`.fonduri europene. cu implica]ii negative. avem valut`… Comisia European` a suplimentat cu 101.292. [omajul va cre[te. un punct principal din Programul de Guvernare – prioritate pentru agricultur`.P. în ansamblul s`u. Analizând poten]ialul agricol rezult` c`. precum [i reticen]a. CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I {tiri comunitare COMUNICAT Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România . pentru asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i a protec]iei mediului înconjur`tor. • Suprafa]a pe care s-au aplicat ud`ri. alocat` României în urma aplic`rii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economic`. • Suprafa]a total` contractat` pentru aplicarea ud`rilor pentru anul 2009 . accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii. biodiversitate. printro derogare de la Comisia Europen`. al schimb`rilor climatice. Pe de alt` parte. transporturi [i iriga]ii. cea mai reprezentativ` organiza]ie la nivel na]ional [i european. între]inerea [i repararea infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare. din punct de vedere tehnic [i financiar.000 ha viabile economic în amenaj`rile de iriga]ii ce urmeaz` a fi transferate în proprietatea sau în folosin]a organiza]iilor [i federa]iilor. • f`râmi]area [i m`rimea redus` a parcelelor cu folosin]` agricol` (cca. reprezint` un aport substan]ial la PIB-ul României.138 ha.3 ha) [i amplasarea necorespunz`toare a culturilor care favorizeaz` practicarea unei agriculturi de subzisten]`. cea mai mare organiza]ie sindical` din domeniul agricol.4% de PIB. • încurajarea iriga]iilor în zonele viabile economic cu cerere constant` de ap` pentru iriga]ii. în acest an agricol. • accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii.559. • investi]ional pe seama cre[terii produc]iilor [i îmbun`t`]irii randamentelor de exploatare prin reducerea pierderilor de ap` [i a consumului de energie necesar` pomp`rii apei. federa]ia noastr` are în vedere ca programul na]ional de dezvoltare rural` s` fie simplificat. Bugetul României nu respect`. 138/2004 republicat`. 2. acvacultur` etc.000 ha.348 ha. Lucr`rile de între]inere [i repara]ii aferente tarifului anual s-au realizat în propor]ie de cca.33 lei. conservarea [i protejarea resurselor de sol [i ap` într-un concept de exploatare durabil` a agriculturii.420. irigarea. de fenomene meteorologice deosebit de intense. referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pe anul 2010.289.4.985 ha. Procentul de nerealizare de cca. pe principii de eficien]` economic`. din care contribu]ie proprie încasat` de la beneficiari .000 euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural`. Din punct de vedere al fertilit`]ii solului. • lipsa echipamentelor de udare [i distribu]ia neuniform` a acestora în teritoriu. Men]ion`m c` aceste lucr`ri nu au pus în pericol asigurarea apei de iriga]ii la fiecare beneficiar în parte. proiecte din domenii care r`spund noilor provoc`ri legate de schimb`rile climatice. cca. în scopul optimiz`rii consumului de energie necesar aliment`rii cu ap` a acestora. neimpermeabilizate. pentru identificarea de solu]ii de alimentare gravita]ional` sau din surse locale independente a amenaj`rilor sau p`r]ilor de amenajare de iriga]ii.

333 euro.606. se împart astfel în func]ie de toleran]a plantelor de floarea-soarelui la anumite erbicide. Bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost adoptat astfel cu 148 de voturi favorabile [i 130 împotriv`. f`r` ca acestuia s`-i fie acorda]i mai mul]i bani fa]` de varianta de buget care a plecat de la Guvern. respectiv cu circa 22.000 de lei au fost lua]i de la sec]iunea cheltuieli cu bunuri [i servicii [i de la cele cu ma[ini [i mijloace de transport pentru a fi cheltui]i la investi]ii. sus]inut de deputatul PDL Gheorghe Tinel. în privin]a termenelor de plat`. La bugetul Ministerului Agriculturii. Este vorbe de o redistribuire a fondurilor în interiorul bugetului ministerului. tehnologiile se adreseaz` situa]iilor specifice [i nu trebuie nicidecum interpretate ca unilateral eficiente sau dimpotriv`. Patronatele din industria alimentar` au solicitat s`pt`mâna trecut` ministrului agriculturi amânarea aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare. fiind destinat` m`surii 121„Modernizarea exploata]iilor agricole”. pentru a avea efectul scontat. samulastr` de floarea-soarelui • Prezint` pretabilitate la sistemele de minimum tillage prin posibilitatea de a erbicida în acela[i timp [i pentru buruienile monocotiledonate [i prin eliminarea din tehnologie a pr`[itului mecanic • Valorific` foarte bine terenurile puternic îmburuienate • Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor.522 euro. Tehnologii de combatere a buruienilor Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie. suma alocat` axei 2. ai produc`torilor. în ceea ce prive[te cultura de floarea-soarelui. Cultivarea hibrizilor cu rezisten]` la erbicidele sulfonil ureice permite realizarea unor produc]ii cu grad ridicat de profit pe sole îmburuienate. Raphanus. Sistemele de cultur` disponibile la acest moment pe pia]a din România cu referire la tehnologia de combatere a buruienilor. s-a convenit c`.1 miliarde de lei aprobat` în Comisiile de buget-finan]e. Mihail Dumitru. au p`truns în ultimul deceniu o multitudine de teorii mai mult sau mai pu]in aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de folarea-soarelui. Tehnologia cu hibrizi rezistenti la erbicide sulfonil ureice Împ`r]eala pe axe Fondurile aferente Axei 1din PNDR au fost suplimentate cu 45.9 milioane de euro. samulastr` rapi]`. ineficiente. Amaranthus. patronatele au solicitat ministrului agriculturii s` aib` o serie de întâlniri cu reprezentan]ii supermarketurilor [i s` elaboreze o variant` a legii în conformitate cu solicit`rile ambelor p`r]i. pentru m`sura 214 – „Pl`]i de agro-mediu” a fost suplimentat` cu 27. Sorin Minea.1 miliarde lei pentru acordarea ajutoarelor de stat agricultorilor în 2010. consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui permit` o r`s`rire uniform` a culturii • respectarea epocii optime de erbicidare recomandate de produc`tor • efectuarea tratamentelor cu aparate bine calibrate. respectiv: • sistemul de cultur` conven]ional. a[anumita lege a Codului de Bune Practici. ai procesatorilor [i ai marilor lan]uri de magazine. Singurele amendamente admise au fost dou` care au primit [i sus]inerea Ministerului Finan]elor Publice. social-democra]ii au sus]inut câteva dintre amendamentele respinse.884. Specifica]iile cu privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie îns` respectate astfel încât s` nu genereze fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. afirm` c` nu trebuie s` ne a[tept`m la o scumpire a produselor alimentare.Gazeta Fermierului / Mediu / 16-30 ianuarie 2010 06 {tiri na]ionale Bugetul Agriculturii votat f`r` suplimentare Parlamentarii au votat bugetul Ministerului Agriculturii f`r` suplimentarea de 2. Galium. Rezisten]a variet`]ilor cultivate de floareasoarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indus` prin incruci[`ri succesive cu plante din flora spontan` rezistente la acest tip de erbicide. Sistemul de erbicidare la floarea-soarelui în postemergen]` pentru combaterea buruienilor dicotiledonate a generat o cre[tere a rentabilit`]ii culturii de floarea-soarelui precum [i a cre[terii suprafe]elor cu floarea-soarelui îmbun`t`]it` genetic. Datura. s` elucid`m unele ecua]ii privind tehnologia de cultur`. A[adar. Chenopodium. dar [i specificit`]ii produselor pe baz` de tribenuron metil • Prezint` remanen]` scazut` – permi]ând astfel sem`natul culturilor de cereale de toamn` f`r` riscuri Avantajele utiliz`rii tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt urm`toarele: Ing. Cele dou` tehnologii prezente pe pia]a semintelor de floarea-soarelui din România (cu rezisten]` la erbicide sulfonil ureice [i respectiv la imidazolinone). nu are fitotoxicitate pentru culturile ce urmeaz` în rota]ie • Reduce costurile pentru combaterea buruienilor dicotiledonate • Permite rota]ia fireasc` floarea-soarelui – cereale p`ioase de toamn` datorit` remanen]ei sc`zute a substan]ei active. Companiile produc`toare de semin]e au dezvoltat aceste tehnologii [i cauta în continuare solu]ii care s` rezolve problema buruienilor cu cat mai mare usurin]` pentru fermieri. 1.203. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la erbicidele sulfonil-ureice.145 euro. O pondere mare în realizarea succesului la cultura de floarea-soarelui o are tehnologia aleas` în contextul concret al fermei [i al sistemului de tehologie multianual. care s` • Combate cu succes buruieni problem` cum ar fi: Cirsium. . iar fondurile destinate axei 3 au crescut cu 28. prevede redirec]ionarea a 7. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz` de tribenuron metil la cultura de floarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate în postemergen]`. respectiv PF100. prioritatea guvernului r`mâne aceea de a g`si noi formule de finan]are prin care s` sprijine agricultura. care s` asigure o aplicare uniform` [i exact` a substan]ei active • evitarea efectu`rii tratamentelor în condi]ii meteo neprielnice • evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse incompatibile F`r` scumpiri la produsele alimentare Ministrul agriculturii. care îns` nu au trecut de votul plenului. Solanum. urmând ca s`pt`mâna viitoare s` fie programat` o nou` întâlnire la care s` participe [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC) [i Ministerul de Finan]e. Argumentul c` dispare un mic procentaj în ni[te subven]ii pe sectoare pe care noi le d`m nu cred c` este un argument suficient de solid pentru a justifica o ipotez` a cre[terii pre]urilor. au generat opinii diferite în rândul fermierilor în ceea ce prive[te eficacitatea lor.2 milioane de lei c`tre un canal din jude]ul C`l`ra[i. ne-am propus ca pe parcursul a câtorva articole. odat` cu apari]ia [i a primului hibrid românesc de floarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice. când vom atinge nivelul mediu din UE. Buruienile dicotiledonate problem` din cultura de floarea-soarelui sunt: Cirsium.000. vom caracteriza pe parcursul a câtorva articole fiecare tehnologie în parte. dezvoltat de Compania Procera. În România hibrizii rezisten]i la tribenuron metil au ap`rut în 2008. El a argumentat c`. trebuie luate în considerare urm`toarele elemente de ordin tehnic: • asigurarea unui sem`nat de calitate. ”Fermierii primesc cea mai mare parte a subven]iilor în sistemul european. Chenopodium. În concluzie. Amaranthus. Xantium. pe tema aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare. Amendamentul a fost respins prin vot de parlamentari. pot fi st`pânite în sistemul de cultur` conven]ional. sesizând neclarit`]i. aceste pl`]i cresc an de an pân` la nivelul anului 2015. pentru aplicarea ei corect` s` se clarifice anumi]i termeni. Xantium. Venind în întâmpinarea acestei probleme. în urma unor discu]ii cu supermarketurile. în special. de[i începând cu acest an vor disp`rea subven]iile. Mihai RADU Director Tehnic Procera Agrochemicals România Codul de Bune Practici În urma discu]iilor dintre reprezentan]ii MADR. Apari]ia sistemelor de cultur` cu hibrizi îmbun`t`]i]i genetic pentru rezisten]a la erbicidele nespecifice culturii de floarea-soarelui s-a datorat nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui. deoarece campania de prim`var` care urmeaz` va aduce în aten]ie câteva probleme. Astfel 60. Dezbateri mai aprinse a generat amendamentul admis de Comisiile de buget-finan]e prin care se suplimenta bugetul Agriculturii cu 2. cea mai mare majorare de fonduri. chiar dac` social-democra]ii au pledat insistent pentru necesitatea sus]inerii agricultorilor [i în 2010. Potrivit pre[edintelui Romalimenta. Sonchus. Capsella. pentru modificarea acesteia. Sinapis. Convolvulus. Al doilea amendament. samulastra de floarea-soarelui etc. p`reri bazate în principal pe experien]a fiec`ruia [i pe condi]iile concrete din cadrul fermelor proprii. De asemenea. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la imidazolinone. În România. Astfel. având p`reri diferite pentru acela[i fenomen în condi]ii diferite de cultur`. Datura. pentru a ajuta fermierii s` interpreteze cât mai corect eficien]a tehnologiilor de cultur` recomandate în vederea lu`rii unei decizii corecte. buruieni care cu greu [i costuri mari.

). nem]ii vin nem]esc. Prezentarea [i servirea au multe necunoscute. ci pentru cei care vor s` devenim o echip`. “c`. de cultur` a vi]ei de vie. iar num`rul total al schemelor va ajunge la 12 sau 13. cât [i la calitate. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. Principalele segmente de pia]` ce se impun a fi abordate prin mijloace specifice ar fi urm`toarele: • crearea de evenimente de mas` dedicate vinului (festivaluri. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarna [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profi l. adic` “vinul care se cere”. cu posibilit`]i financiare limitate. Toate schemele de ajutor de stat în agricultur` vor ajunge la CE în circa 2-3 luni. mai aproape. {i ar mai fi o diferen]` chiar major`. China. dar perseverent. Soiuri pentru vinuri ro[ii Clone pentru vinuri ro[ii Soiuri de portaltoi Clone de portaltoi Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie • Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Pagina 3 Pagina 2-3 Dr.” R`spunsul se afl` la Lenin. ci între vinurile fran]uze[ti. {i poate nu în ultimul rând s` provoc`m [i acel sentiment na]ional. produc`tori [i negociatori str`ini preg`tind strategii de promovare specifice pie]ei române[ti. ce vor fi trimise c`tre Comisia European` pentru ob]inerea avizului. o t`rie?”. Africa de Sud. care bine a spus “înv`]a]i. O problem` major` a vinului românesc este modul în care proprietarii [i managerii restaurantelor din România îl percep ca fiind o b`utur` alcoolic` între celelalte. ungurii vin unguresc. • vinurile române[ti sunt falsificate. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia.gazetafermierului. nici între Rioja Bordeaux [i Dealu Mare. original`. Dorin Popa Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. sunt necesare campanii dedicate vinului românesc. care s` con]in` un program na]ional de promovare. fiind produse doar cu scopul îmbog`]irii unora. dar de unde nu-i. Aceasta ar fi o fa]` a monedei. • vinurile de calitate sunt exportate. Ar fi de analizat urm`toarele argumente [i percep]ii ale consumatorului: • produsele de import sunt superioare produselor române[ti. Mergând mai departe cu constat`rile. Avem argumentele lumii civilizate a vinului. un adaos format din procente de peste sut` la sut`. înv`]a]i. • de achizi]ie pentru o ofert` generoas`. • promovarea elitist` prin saloane. Toate aceste caren]e se r`sfrâng în prima etap` în buzunarul [i nemul]umirea consumatorului. înc` de tipul conservator [i comod. atât la pre]. dac` ne-am pune întrebarea ”cine e de vin` pentru aceast` situa]ie”? Aproape c` intuiesc r`spunsul: ”cote]ul vecinului unde ne ]inem noi capra. adic` chelnerul care ne aduce vinul la mas`. de educare a consumatorului prin publica]ii specifice. concuren]a cu cele din lumea nou` a vinului (Chile. negru [i bate la u[`. privi]i în rafturile re]elelor transna]ionale cum cresc v`zând cu ochii ofertele de vinuri de import [i înlocuiesc încet. Aceast` propunere este deschis` celor care au de f`cut observa]ii. rafturi personalizate etc. oferta chelnerului fiind elocvent`: “ce v` oferim? O bere. prin campanii de informare [i educare a tinerilor. vinul fiind cel mai reprezentativ produs alimentar pentru un teritoriu [i trebuie cump`rat [i pentru a ne p`stra viile. aten]ioneaz` doar c` ne pierdem vagoanele pe drum [i viitorul e mic.. iar în etapa urm`toare în visteria [i via produc`torului. Aceast` comoditate [i mai ales starea de contempla]ie pe care o are consumatorul român cu un grad destul de mare de acceptare [i toleran]` (m`nânc` ce i se serve[te) poate fi speculat de importatorii de vinuri str`ine. pl`tim un pre] prea mare pentru serviciile care ni se ofer` când ne referim la vin. care s` fidelizeze [i s` conving` „electoratul” s` aleag` vinul românesc ca fiind cea mai bun` ofert` de pe pia]a româneasc`. • de investi]ie în spa]ii de depozitare adecvate. anivers`ri festive etc. pentru cei care realizeaz` c` semnalul de alarm` nu vrea s` opreasc` trenul. Japonia [i. Achizi]ia are ca motiva]ie pre]ul [i „notorietatea” produsului. ungure[ti [i române[ti [i. nici nu ai ce cere. Observ`m c` între restaurant [i alimentar` nu-i mare diferen]a.” nu e “autoservire”. reversul ar fi oferta. • produsele care se produc pentru pia]a intern` sunt mai proaste. dar din p`cate nu din gre[elile lui Lenin. vinului lor. cu abord`ri distincte pe fiecare segment de pia]`. unde francezii consum` preponderent vin fran]uzesc. Prin urmare. noi nu vedem p`durea de copaci. în Rusia. f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. ing. R`spunsul acum e foarte simplu: cei care au interesul de a-[i vinde vinul [i a-[i stropi via . Întrev`d. • în accesorii elegante. poate doar “intermediarul”. simpozioane [i conferin]e dedicate vinului românesc. a spus ministrul finan]elor. înv`]a]i”. cele pentru export mai bune. • se import` vinuri ieftine [i în consecin]` de slab` calitate. chiar mai agresiv. • nici un produs alimentar nu mai e natural.ro Vinul românesc Motiva]ia unei strategii Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român. Primele semne sunt deja vizibile. cum facem diferen]a între noi [i ceilal]i? Vinul de import are atuuri incontestabile.. • educarea viitorului consumator.România Viticol\ Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www. Pentru fiecare schem` de ajutor ce va fi aprobat` de CE “trebuie g`site solu]ii de finan]are”. toate produsele men]ionate mai sus se g`sesc în acela[i depozit. pre]ul! Din p`cate. bineîn]eles. iar noi înv`]`m. dar nu pentru postul de observator. vinurile române[ti. doar cu scopul de a avea un profit cât mai mare. • campanii de promovare dedicate vinului din HORECA. care nu reprezint` costurile: • de preg`tire pentru acel osp`tar. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în t`ri ca Thailanda. de. {i atunci. manifest`ri cu caracter educativ dedicate. concursuri. Concuren]a la nivel na]ional nu va fi între Sotern Tocaj [i Cotnari. • preg`tirea personalului din HORECA [i marketuri oferind cursuri gratuite de prezentare [i servire a vinului. Sebastian Vl`descu.. Aici e problema noastr`.) Cred c` România are nevoie acum de o strategie clar` [i pe termen lung. . {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` • Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii: • Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european`. Cine crede]i c` ar trebui s`-i înve]e pe ace[ti chelneri? {coala? Care [coal`? Pentru c` nu-i vinul [colii! Poate statul? Dar nu-i via statului. Pagina 4 {tiri Au fost finalizate 3-4 scheme de ajutor de stat în agricultur` Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a finalizat “3-4 scheme de ajutor de stat” în domeniul agriculturii. un vin. nu peste foarte mult timp. • produsele române[ti nu respect` nici o legisla]ie. Mai exact. Vor [ti s` aloce bugete considerabile în campanii de preg`tire a personalului HORECA. Australia etc.

fertilizarea [i normarea înc`rc`turii de struguri.1-0. are la baza trei secven]e tehnologice care prezint` risc ecologic bine definit: (1) între]inerea solului [i fertilizarea.6 Vl. un con]inut mediu în zaharuri de 195 g/l [i aciditatea de 5. La SCDVV Bujoru conducerea este semiînalt`. un con]inut mediu în zaharuri de 202 g/l [i aciditatea de 4. asigur`. durat` mai mic` de macerare [i reducerea consumurilor energetice (cu 10% pe sarja). randament mai bun în alcool (0. iar apoi devine roz brumat la sfâr[itul acestei perioade. floarea este hermafrodit` .71 % munca vie. Tel: 0244 236300. SCDVV BUJORU Director .01 % pesticide.7 % a manoperei. a solului [i a aerului. Clone pentru vinuri ro[ii Clone de portaltoi Tehnologia de cultura a soiului Feteasc` neagr` în vederea ob]inerii unor produc]ii constante [i de calitate. se caracterizeaz` prin comportare bun` la ger. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. iar prin atribuirea înc`rc`turii corecte de rod se realizeaz` o cre[tere a calit`]ii strugurilor [i implicit a vinurilor. Cabernet Sauvignon 33 Vl. Se realizeaz` ob]inerea de produc]ii de struguri sanogene la poten]ial ecologic.ro Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european` . filtrarea [i îmbutelierea vinului. ob]inerea unui randament sporit în must ravac (cu 2-10%). reduceri de consumuri tehnologice: 5. com. asigur` o produc]ie medie de 6. Realizeaz` o produc]ie medie de 8. 100 % îngr`[`minte de sintez`.5 t/ha. reducerea consumului de material filtrant (3-40%. ing.Dr. Acest soi s-a aclimatizat bine [i în arealele limitrofe. sensibil la putregaiul cenu[iu.3 t/ha.România Viticol` / Cercetare / ianuarie 2010 02 {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` Soiuri pentru vinuri ro[ii Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii Negru aromat. vinul este alb cu reflexe galben –verzui . Vigoarea soiului este mijlocie spre mare.2% [i cre[terea calit`]ii strugurilor [i a vinului ob]inut. 2. Anumite interven]ii în vinifica]ie prin: • utilizarea unor enzime pe struguri ce desfac pieli]a strugurelui ajutând la extragerea aromelor specific acestui soi. Ruvis.84 % combustibili. una cu dispunerea vertical` a vegeta]iei (cordon unilateral pe semitulpin`. cu un con]inut în zahar al strugurilor > 190 g/l. Dup` un an de învechire cap`t` valen]e cu totul deosebite . asigur`. In anii seceto[i se ob]ine un vin dulce cu o t`rie alcoolic` mai mare de 12% vol.Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Bujoru . un con]inut mediu în zaharuri de 203 g/l [i aciditatea de 5. frunza adult` este de m`rime mijlocie pentalobat`.Ing. Prezentat la târguri [i expozi]ii a fost foarte bine apreciat.8 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Dup` cercet`ri care au urm`rit comportarea soiului în noul areal de cultur` s-a stabilit [i tehnologia de cultur` adecvat`.2. Soiuri de portaltoi Tehnologie modernizat` pentru producerea vinurilor albe de calitate.icdvv. strugurii se culeg la un con]inut în zaharuri de 190-200 g/l [i o aciditate de 5. deburbarea eficient` [i fermentarea controlat`.5 – 6. cu arome florale diferite de a celorlalte vinuri albe române[ti.3 vol%). asigur` o produc]ie medie de 9. 17. Adrian SERDINESCU Directorul [tiin]ific dr.0 g/l H2SO4 . • bentonizarea . Merlot 8 Vl clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. cre[terea capacit`]ii de prelucrare. 140 Ru sel. reducerea consumului de material filtrant (cu 3-50%. adic` cu ciorchini r`muro[i. Acest vin cu r`d`cini str`mo[e[ti are aciditate ridicat` [i o fructuozitate deosebit`.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Pentru recunoa[tere.Dr. alegerea corect` a partenerului portaltoi [i atribuirea unei înc`rc`turi de rod care s` optimizeze raportul cantitate-calitate. are la baz` optimizarea unor verigi agrotehnice: sistemul de t`iere. mucegaiuri.4-20. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. Este rezistent la atacul bolilor criptogamice [i la atacul de filoxer` radicicol` [i galicol`.5 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Pinot noir 5 Vl. îi determin` caracteristicile ce-l particularizeaz`. nr. sulfitarea. Tehnologie de produc]ie viticol` integrat` specific` centrului viticol Valea C`lug`reasc`.0 t/ ha.3 ha în centrul viticol Bujoru la Sta]iunea de Cercetare .0 t/ha. mijlocie-bun` la secet` iar rezisten]a la calcar este similar` cu cea a portaltoiului Chasselas x Berlandieri 41B. conservarea [i ameliorarea în timp a fertilit`]ii solului [i minimizarea polu`rii apei. de cultur`.51 % materiale. ciorchinii sunt cilindroconici cu aspect r`muros. soiul la dezmugurire are rozeta verde cu nuan]` ro[iatic` .reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. diferit` de a altor soiuri. randament mai bun în vin ravac: 2-10%. rezisten]` medie la ger. • tragerea vinului de pe drojdie. neîntâlnite la alte soiuri din podgorie. h=180 cm). Tehnologie modernizat` privind cultura soiurilor pentru vinuri ro[ii. In prezent el se comercializeaz` numai de la sediul sta]iunii. biolog Aurel CIUBUCA . fiind g`sit [i omologat în zona de sud a Moldovei în anul 1974 la Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Odobe[ti. obi[nuit sec cu aciditate ridicat` ce-i confer` o prospe]ime [i o fructuozitate remarcabil` . cod po[tal 107620. reducerea nivel SO2 total sub 100 mg/l. h=60 cm) [i una cu dispunerea pendant` a vegeta]iei (cordon bilateral înalt. (2) structurarea vegeta]iei vi]elor [i (3) protec]ia fitosanitar`. Tehnologie de ob]inere a vinurilor ro[ii prin macerare-fermentare în recipiente statice în condi]iile unei suprapresiuni de CO2. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii de calitate. un con]inut mediu în zaharuri de 197 g/l [i aciditatea de 5. ocupând o suprafa]` de 12. • limpezirea mustului înaintea fermenta]iei alcoolice pentru îndep`rtarea particulelor solide de impurit`]i(p`mânt. produse fitosanitare) . clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. în func]ie de faza vinului). asigur` o produc]ie medie de 10 t/ha. pre] de valorificare a strugurilor superior cu 10-12 % comparativ cu tehnologia clasic` Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie Director general dr. Fax: 0244 236389. 8. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. Se realizeaz` ob]inerea unor produc]ii constante. caracterizat` prin prelucrarea menajant` a strugurilor [i mustuielii.0-25.59 Vl se remarc` prin însu[iri superioare de afinitate de altoire [i de produc]ie comparativ cu soiul de portaltoi din care provine: prezint` rezisten]` la cloroza ferocalcic` 41 B sel. Secven]e tehnologice de structurare a vegeta]iei vi]elor asiguratoare a optimului calitativ. Prin folosirea portaltoilor adecva]i se realizeaz` un spor de produc]ie de 17-18%. reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. Valea Mantei. Feteasca neagra 4 Vl. cordon bilateral [i poate fi t`iat atât în cepi cât [i în cordi]e de 4-6 ochi.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. polifenoli totali sub 350 mg/l. se remarc` prin produc]ii mai mari [i constante anual comparativ cu soiul popula]ie. drept pentru care merit` toat` aten]ia viticultorilor de a extinde în cultur` soiul [i în aceea[i m`sur` a vinificatorilor de a produce un vin de calitate care s` reprezinte zona [i ]ara într-o Europ` divers` [i unitar`. are la baza. asigur` o produc]ie medie de 8.1 t/ ha. Strugurele la începutul coacerii are culoare verde. Web: www. Olivia. asigur` o produc]ie medie de 12. reducerea cu 15. str. calitate superioar` a vinurilor ob]inute [i posibilit`]i sporite de comercializare a vinurilor. reducerea costurilor de înfiin]are a sistemului de sus]inere cu 13.6 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.1 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. un con]inut mediu în zaharuri de 228 g/l [i aciditatea de 4. conduc la reducerea cu 18. Soiul B`beasc` gri este o varia]ie mugural` a vechiului soi str`mo[esc B`beasc` neagr` . destinat ob]inerii de vinuri ro[ii aromate. randament mai bun în alcool (0.1-0. • îns`mân]area mustului cu drojdii selec]ionate [i fermentarea mustului la temperaturi sc`zute(18220C).0% a cheltuielilor de produc]ie/ha. ing. Marian ION Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc`. e-mail:icdvv@yahoo. în func]ie de faza vinului) [i a cheltuielilor de stabilizare (cu 1-2%).25 vol %). extrac]ia mai rapid` [i mai avansat` a compu[ilor fenolici favorabili calit`]ii. un con]inut mediu în zaharuri de 200 g/l [i aciditatea de 4. Aspectul strugurelui este identic cu al soiului din care provine. In anii foarte c`lduro[i [i seceto[i se matureaz` mai de timpuriu cu dou` s`pt`mâni. se remarc` prin rezisten]` mare la cloroza fero-calcic` comparativ cu soiul de portaltoi din care provine. soi autofertil . La sfâr[itul lunii septembrie [i începutul lunii octombrie. Cristina SIMION Secretar [tiin]ific .

Începând cu edi]ia din 2003.2 Stabilirea calendarului [edin]elor AGA [i CD.mai pu]ine cazuri de infarct în sud-vestul Fran]ei.1 Transformarea ONIV în institu]ie privat` de interes public.România Viticol` / Actualitate / ianuarie 2010 03 Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. cu finan]are de la bugetul de stat.2 Elaborarea caietelor de sarcini pentru vinurile DOC [i IG. A. care se va organiza la Berlin – GERMANIA.7. De[i procesul este anevoios.ICSI Rm.SRR {tiri Vin ro[u pentru inim` bun` Consumul moderat de vin ro[u reduce riscul de declan[are a maladiilor cardiovasculare. . 4. Mecanismul descifrat recent are leg`tur` cu unul dintre receptorii hormonului estrogen din celulele pere]ilor vasculari. plant` [i de vin. magiun. Au fost alese dou` soiuri române[ti. brânz`. în urma producerii monoxidului de carbon la nivelul celulelor endoteliale care c`ptu[esc pere]ii vaselor sangvine. Aparat Executiv . Având în vedere faptul c` aceast` prestigioas` manifestare constituie o bun` oportunitate de imagine pentru ]ara noastr`. subtipul alfa. în anul 2009 participând 1.10 Elaborarea unui studiu de pia]` a vinului. 16 ianuarie a.1 mil. [i noi informa]ii despre “poten]ialul terapeutic al polifenolilor în tratarea maladiilor cardiovasculare”. domnul ministru Mihail Dumitru va avea întâlniri bilaterale cu mini[trii agriculturii din statele membre. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Tehnologii Izotopice [i Moleculare Cluj-Napoca [i Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice [i Izotopice . 2. 2. la discu]ia plenar` privind „Agricultura [i Schimb`ri Climatice” [i la summit-ul Mini[trilor Agriculturii 2010.5 Gala vinului românesc B. de[i alimenta]ia oamenilor este bogat` în gr`simi saturate provenind din alimente precum unt. din care 33 de ]`ri cu pavilioane na]ionale. Totodat`. IGPR 3. pericolul s` se piard` aproape toat` recolta.3 participare [i implicare direct` în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR. în care firme romane[ti de profil vor expune o gam` diversificat` de produse agroalimentare. delega]ia MADR va prezenta mediului de afaceri german oportunit`]ile de investi]ii în România iar sâmb`t`. identificaser` polifenolii din vin drept agen]ii responsabili pentru apari]ia efectului vasodilatator.6 Încheierea [i derularea acordului de promovare a viticulturii na]ionale prin emisiuni specializate cu Societatea Român` de Radiodifuziune . 1. Pe pia]a intern`: 1. MADR 5. produse de panifica]ie.7 Conferin]e tematice na]ionale 1. cum ar fi: miere [i produse apicole. dar mai r`m`sese de l`murit felul în care se declan[a produc]ia monoxidului de azot. cercet`torii francezi au demonstrat faptul c` un anumit medicament anticancer (Fulvestrant). I Trim.5 Propuneri de modificare [i completare a O MAPDR cu privire la promovarea vinurilor pe ]`rile ter]e 4.4 Propuneri de modificare [i completare a proiectului de HG pentru aplicarea legii nr. 2. 2. [i Mediului de Afaceri. Sem. MADR ONIV. Pân` în prezent sta]iunea a venit pe pia]a româneasc` cu vinul Columna (foto).7 Absorb]ia fondurilor UE.Elaborarea actelor normative în domeniu. pulpe de ra]`.ISCTV. 4. Consolidarea institu]ional` 6.„Vinul [i s`n`tatea” cu Radio România Actualit`]i. certitudinea de a avea pe mas` un vin s`n`tos a început s` apar` printre consumatorii români.4 Salon de vinuri – soiuri autohtone 1. Organismul de certificare verific` în fiecare an corectitudinea respect`rii normelor europene în domeniu [i analizeaz` în laboratoare specializate probe de sol. Feteasc` neagr` [i altul crea]ie a sta]iunii. MADR [i APIA ONIV [i MADR permanent permanent permanent ONIV. Strugurii se proceseaz` separat. M`suri de informare [i promovare a produselor vitivinicole. II permanent ONIV ONIV ONIV 6. Comer]ului. II permanent permanent permanent ONIV ONIV ONIV ONIV Întocmit. ONIV ONIV ONIV ONIV ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV [i ONVPV ONIV [i MADR [i DGV ONIV [i ONVPV ONIV [i ONVPV permanent Sem. blocheaz` producerea monoxidului de azot de c`tre celulele vasculare. în cadrul expozi]iei. permanent Trim. Columna.7. 1. iar cantitatea de vin ob]inut` se urm`re[te pe tot parcursul ei spre cump`r`tor. II permanent ONIV [i ONVPV ONIV ONIV [i ADAR ONIV ONIV ONIV . smântân`. 1. 2. II permanent Sem. soi [i exploata]ii viticole la vinurile DOC [i IG.500 de expozan]i din 56 de ]`ri. DGV. I Sem.2 Promovarea vinului prin turism – Drumul Vinului. M`suri pentru protejarea mediului de afaceri al produc`torilor vitivinicoli.1 Activarea m`surii de investi]ii cuprins` în Programul Na]ional Suport 4. Ungaria [i Bulgaria. 5. aplicate în cantit`]i limitate. România a fost prezent` an de an.1 cofinan]area european` de 42. în anii cu precipita]ii sc`zute în perioada matur`rii strugurilor. Aceast` descoperire ofer`. modificarea [i completarea actelor normative referitoare la sectorul vie-vin.4 Încheierea acordului interprofesional între membri ONIV pe filiera vitivinicol`. Participarea ]`rii noastre la acest eveniment constituie o bun` oportunitate pentru firmele române[ti de a promova cele mai reprezentative produse agroalimentare [i de a dezvolta noi rela]ii comerciale.4 Controlul trasabilit`]ii vinului vrac provenit din comer]ul intracomunitar [i ]`ri ter]e 2.1 Promovarea intereselor sectorului vitivinicol la Comisia European` prin COPA COGECA 5. APDRP. brânzeturi. fructe.7 Definirea 3. potrivit cercet`torilor. Cu aceast` ocazie.2 urm`rirea [i implementarea m`surilor lansate prin PNDR. Expozi]ia interna]ional` ‘’S`pt`mâna Verde’’ este considerat` cel mai mare eveniment de specialitate în domeniul alimentar [i agricol din Europa.1 promovarea vinurilor DOC [i IG. original`. inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers. dar [i mai costisitoare decât una obi[nuit` cu cel pu]in 30%. 2. permanent Sem. decembrie martie . . 3. . Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. 1. dar [i în vin -. Diferite studii.8 Simpozioane na]ionale. tincturi de plante.decembrie Trim. De aceea.6 Protec]ia vinurilor DOC [i IG. Acestea nu trebuie s` aib` urme de pesticide.c. 4. în perioada 15 – 24 ianuarie 2010.„România . Fran]a) au dat prima explica]ie [tiin]ific` a mecanismului molecular al acestei protec]ii oferite de polifenolii din vinul ro[u care determin` celulele din pere]ii arterelor sangvine s` produc` monoxid de azot (NO). ISCTV. 1. MADR [i APIA ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Nr. cu impact pozitiv asupra cre[terii exporturilor pe pie]ele interna]ionale.1 Consultan]` pentru înfiin]area organiza]iilor de produc`tori pentru vinul DOC [i IG. la întâlnirea interna]ional` a Mini[trilor Agriculturii. 4. Vinul se poate g`si deocamdat` în câteva magazine specializate în vânzarea de produse BIO [i în magazinul propriu. 3.2 Monitorizarea producerii alcoolului etilic în arealele viticole. M~SURA crt 1. determinându-i pe comercian]i s` caute astfel de vinuri. Via se trateaz` doar cu produse pe baz` de sulf [i cupru. inhibitor al acestui receptor.3 Sus]inerea financiar` din buget na]ional a producerii materialului de înmul]ire vegetativ` a vi]ei de vie din categoria biologic` ini]ial [i baz` realizate în colaborare cu ENTAV Fran]a. Exist`. Recent cercet`torii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers. 6.3 Controlul randamentelor pe ha. Italia. Spania.4 Efectuarea de studii [i cercet`ri în domeniul vitivinicol în colaborare cu ICDVV INCDBH {tef`ne[ti.3 Dezvoltarea rela]iilor cu organiza]iile profesionale [i interprofesionale din Fran]a. cu pavilion na]ional. Director. \nc` rare în magazine.7. 5. la sediul sta]iunii. apreciat de cei care l-au degustat la expozi]iile regionale [i na]ionale. M`suri de sprijin în sectorul vitivinicol 4. un gaz vasodilatator. unul tradi]ional.3 Încheierea acordului institu]ional cu ONVPV. I ONIV ONIV [i Asocia]iile de Produc`tori ONIV ONIV „S`pt`mâna Verde” România va participa. ONVPV. Vîlcea TERMEN RESPONSABILIT~}I permanent permanent martie martie. mezeluri. a fost rezervat` o suprafa]` de 165 mp. 6. administrat de Ministerul Economiei. Euro/an pentru sectorul vitivinicol pân` în 2013 din programul suport.1 Combaterea concuren]ei neloiale. II Trim. Drumul de la cultivarea în sistem ecologic a viei [i pân` la ob]inerea vinurilor care s` poarte eticheta “ae” ce atest` c` sunt ob]inute din strugurii ecologici este dificil [i implic` mult` seriozitate [i responsabilitate. Aurora Ranca 4. foie gras. printre care s-a num`rat [i România. ANPC. II. la care se ata[eaz` moleculele de polifenoli. în afara unei explica]ii [tiin]ifice a “paradoxului francez” . palinca. 6. sunt marcate distinct. de cultur` a vi]ei de vie.5 Delimitarea arealelor de produc]ie pentru vinurile IG. 244/2002 pentru alinierea la legisla]ia comunitar`. 4. IV permanent Sem. tehnologia nu este numai greu de aplicat. prin care sunt suportate cheltuielile pentru închirierea [i amenajarea spa]iului expozi]ional.. Aceast` descoperire reprezint` dovada faptului c` binefacerile polifenolilor asupra suple]ei arterelor necesit` prezen]a acestui receptor de estrogen. MADR ONIV. Acest studiu a fost publicat în cel mai recent num`r al revistei [tiin]ifice americane PLoS One.2 Participarea la Congresul OIV 2010. Domnia sa va participa sâmb`t`. pe acela[i subiect. 3. Vasele în care se p`streaz`. 4. Dezvoltarea rela]iilor interna]ionale. cu un pavilion na]ional la cea de-a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru industrie alimentar`. I Sem. agricultur` [i horticultur` „S`pt`mâna Verde”. II permanent permanent Trim.2 Identificarea m`surilor de sprijin financiar din buget na]ional în perioada 2010-2013. MFP. Târgul interna]ional de la Berlin este inclus în Programul de participare la târguri [i expozi]ii interna]ionale în anul 2010. IV Sem.3 Concursul „Vinuri Române[ti din Podgorii str`mo[e[ti” Edi]ia a VI -a 1. Pe pia]a extern`: 1. APIA.3 Primirea de noi membri. 2. în prezen]a inspectorului care r`spunde de certificare. IV Trim. conserve de legume si fructe. 16 ianuarie este declarat` Ziua României.9 Colaborarea la reviste de specialitate. vinuri. Cre[terea capacit`]ii institu]ionale a organiza]iilor de produc`tori [i a organismelor de filier`. I permanent ONIV. împiedicând astfel arterele s` se dilate.}ara vinului” cu Radio România Interna]ional. Pentru a-[i dubla argumenta]ia.6 participarea la grupele de lucru pentru elaborarea. 4. II. Delega]ia României va fi condus` de domnul Mihail Dumitru.

Avem resurse. Pacuiul lui Soare. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarn` [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profil. c` vinul este un aliment [i *** S` nu faci nimic.Nu mai avem ap`. relieful. [omer. know-how [i calitate. d`-o dracului de treab`! A udat fînul [i tu stai [i nu faci nimic! Ion. vrem ca speciali[tii s`-l guste [i apoi s`-l comenteze. hidrografia [i climatul zonei sunt argumentele forte pentru afirma]ia c` rodul este intr-adevar generos. Asta a fost [i parerea celor care au investit în replantarea a sute de hectare care produceau odata struguri de mas`. \ncepe s` \note [i observ` ni[te pete \ntunecate \n ap`. Cetatea Durostorum sau Canaraua Fetii sunt numele cet`]ilor care au fost alese pentru a denumi gamele de vin de sub brandul *** Anun] de angajare la un cazinou: “Vrei s` câ[tigi bani peste noapte? Angajeaz`-te la noi. “Vrem ca în cel mai scurt timp s` ajungem pe rafturile lanturilor de magazine [i în HoReCa. Scopul nostru pe termen mediu este s` le reamintim românilor c` suntem un popor care iube[te vinul. ]ie ]i-ar pl`cea s` fii b`rbat? Maria r`spunde: . GPRS si cu aplica]ii java si mp3? . iar vinul. argumente pe care [i l-e dore[te orice vânz`tor” spune Marian Moise.Nu pentru c` la e fric` de rechini! Istoria *** Ion o întreab` pe Maria: . pe o lungime de 30 de km. f`când cu ochiul: . Locurile aduc din istorie o parte din m`re]ia ceta]ilor romane care le-au str`juit cu 2000 de ani în urm`. Începe s` picure. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia.Ce s-a \ntamplat. în schimbul 3!” *** . managerul care a ridicat Domeniile Tohani de la stadiul de marc`. începu ploaia! Pune mîna [i acoper` fînul `la c`-l ud`. te rog. cât [i în restul ]`rii. Intr` omul \n lagun`. tacticos. Podgoriile se întind pe terasa superioar` a Dun`rii. Pozi]ionarea. Este de la sine în]eles c` în istoria locului strugurele are dintotdeauna un loc aparte! O vorba din b`trani spune c` “un cal bun nu se vinde din grajd”. Podgoria Domeniile Ostrov apa]ine geografic de Podi[ul Olteniei. e tare greu. Sunt convins c` atât profesioni[tii. ce naiba! Ion n-o ascult`. Acesta \i r`spunde c` nu. excelent.Las`. |ncântat. bluetooth cu camera video. un mobil hightech 3G cu USB.F` Mario. Centrul viticol Domeniile Ostrov este situat în Sud-Vestul jude]ului Constan]a. fl`mând.Da. Japonia [i. c` plou`! . cu vi]` nobil` care produce acum struguri de soi (de vin). declara Marian Moise. Aici a fost cultivat` vi]a de vie.Ioane. În capul listei profesioni[tilor care vor vinde nu mai pu]in de 5 game de vin (cu 30 de sortinente) produse la Domeniile Ostrov se afl` Marian Moise.M` Ioane. argumente cu care putem mar[a. n-a]i vrea s` ajuta]i un biet nec`jit. Nu [tii când ai terminat. “To]i coechipierii mei sunt oameni care [tiu cum se vinde vinul pentru c` nu sunt la prima experien]` în acest domeniu. mai aproape.{i ba]i toba ca s` invoci ploaia? . Bula \ntreab`: . . care nu are niciun ban [i toat` averea lui este doar pistolul `sta? Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. m`rginit` la Sud de frontiera cu Bulgaria.Sigur nu sunt crocodili aici? . you have an obsession! . La un moment dat. de-a lungul Dun`rii. hai în cas`.Hai. fînul este ud. Unde suntem Planuri *** Un explorator \l vede pe vraciul satului b`tând ritmic toba. .M` Ioane. “Nu cerem nimanui s` ne cread` pe cuvant. Ion cite[te “Times”. nu te-ai putea droga [i tu ca [i ceilal]i copii? Domeniile Ostrov.Dori]i s` vorbi]i la telefon cu gripa mea? nu o b`utur` [i c` vinul bun nu se bea [pri]!”. Directorul Executiv al companiei.Fiule.Tata. Echipa *** Bul` se \mboln`ve[te. Merge la doctor [i acesta se preg`te[te s` \l examineze cu stetoscopul. pune “Times” la o parte [i spune: . pe malul românesc. la cel de brand. îmi cumperi. domnule. declar` Marian Moise. Zona pe care sunt a[ezate podgoriile Domeniile Ostrov este atestat` prin documente ca zon` cu real` voca]ie vini-viticol` înc` din cele mai vechi timpuri. e semnalul pentru instalator! *** O tip` intr` \ntr-un magazin de \mbr`c`minte [i \ntreab` un vânz`tor cât cost` un palton de blan`. Maria se impacienteaz`: . Dealurile nu sunt mai inalte de 150-200 de metri în partea Central-Estic`.M`rie. un turist \l \ntreab` pe un localnic dac` sunt crocodili pe acolo. Se \ntoarce spre localnic: . Primul obiectiv al business-ului Domeniile Ostrov în 2010 este accesarea pie]ei de retail [i HoReCa atât în Bucure[ti. Maria îi spune lui Ion: . cunoscut pentru interfluviile sale deluroase [i larg ondulate pe care soarele le scald` atât cât trebuie pentru ca strugurele s` ajung` la maturitate deplin`. [i-i spune. la câ]iva metri de el. climatul local [i relieful zonei asigurând condi]ii propice pentru acest tip de cultur`. Ioane. Vrem ca în perioada Sfintelor Sarb`tori de Pa[ti românii s` a[eze pe masa [i vinul nostru”. Plou`. în Rusia. cu pante accentuate care ajung [i la inclina]ii de peste 15-25º.Nu.O noapte de amor! Tipa se \ntoarce c`tre bodyguardul care st`tea mai departe [i-i spune: . da’ ]ie? *** Maria îl strig` pe Ion: . prietene? . Marian Moise a acceptat provocarea venit` din sudul ]`rii. cât [i consumatorii obi[nui]i vor aprecia vinul nostru” declar` Marian Moise. Vânzatorul o cerceteaz` din cap pân`-n picioare. Mai exact. se uit` seduc`tor la ea. “Lansarea noastr` oficial` se va intâmpla în acest început de an. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în ]`ri ca Thailanda. Dupa aproape 4 ani petrecuti la Tohani.România Viticol` / Profil de companie / ianuarie 2010 04 Bancuri . c` plou` [i aici! *** Ion [i Maria pe teras`. Suntem cu to]ii motiva]i pentru c` putem construi un brand puternic. China. stau afar`. vezi c` vine ploaia! Acoper` fînul `la cu ceva. iar Maria sup`rat`: . Echipa de vânz`ri cu care Marian Moise î[i propune s` “cucereasc`” pia]a din România acoper` acum intregul teritoriu al ]`rii.Scuza]i-m`. separate de v`i adânci [i inguste. c-o s`-l ude! Ion nu zice nimic [i cite[te în continuare “Times”. in functie de vinificare. m` Ioane.Achit`! *** Pe o insul` exotic`.

existen]a unui cadru politic instabil au avut drept rezultat sc`derea bugetului de cheltuieli alocat alimentelor. În consecin]`. respectiv 2. Programul de deparazitare trebuie s` cuprind` patru administr`ri anuale. Produsul se administreaz` cu o mensur` sau sering` f`r` ac. extinderea unei unit`]i existente. diversificarea produc]iei în vederea ob]inerii altor produse noi sau schimbarea fundamental` a procesului general de produc]ie al unit`]ii deja existente. Este interzis s` se foloseasc` aceast` doz` la vacile lactante. Distrug`torul parazi]ilor interni! ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie. ro[ii. pân` în luna martie. Într-un comunicat al MADR se arat` c` decizia a fost adoptat` în urma demersurilor întreprinse de c`tre Autoritatea de Management pentru PNDR. castrave]i [i ceap`. se absoarbe rapid [i difuzeaz` în toate organele [i ]esuturile producând liza endoparazi]ilor din tubul digestiv [i aparatul respirator. iar statul va sus]ine agricultura prin schemele de ajutor aprobate de Comisia European` (CE). “cei care vor beneficia de ajutoare vor trebui s` pl`teasc` [i taxele”. respectiv înainte de ie[irea la p`[unat. în infesta]ii masive ale animalului. 3 zile de la ultimul tratament. toxicitatea relativ sc`zut`. Dr. Potrivit MADR un poten]ial beneficiar va putea primi sprijin în cadrul acestei scheme de ajutor de stat dac` proiectul de investi]ii sprijinit va avea drept rezultat înfiin]area unei noi unit`]i de procesare. precum [i a cestodozelor produse de genul Moniesia. a afirmat {tefan P`dure vicepre[edintele Grupului de firme Angst. bine omogenizat` în prealabil. valoarea total` a sprijinului fiind de 200 mil euro. începând cu data de 22 octombrie 2009. Toxicitatea medicamentului este relativ sc`zut` [i nu influen]eaz` produsul de concep]ie [i de aceea nu sunt restric]ii de folosire la animalele gestante [i în lacta]ie. de care vor putea beneficia aproximativ 550 de întreprinderi. dar. Rareori. Substan]a activ` a produsului este FENBENDAZOLUL. Viorica Chiurciu. La administrarea produsului este necesar` estimarea corect` a greut`]ii vii a animalului pentru a evita subdoz`rile sau supradoz`rile. cu cât acesta nu constituie un factor de risc pentru s`n`tatea public` datorit` faptului c` nivelul reziduurilor în produse dup` perioada de a[teptare este sub cel impus de Comunitatea European`.Gazeta Fermierului / Medicin` veterinar` / 16-30 ianuarie 2010 07 ROMFENBENDAZOL 10%. costul redus pe animal datorit` dozei mici administrate. Criza economico-financiar` de pe toate palierele produc]iei are [i unele efecte pozitive. din anumite interese. a terenurilor [i a produselor. La bovinele pentru carne la Important [i avantajos! Ajutor de stat pentru procesare Comisia European` (CE) a aprobat acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse neagricole. totodat` ea mic[oreaz` [i durata în care se ob]ine recolta. sector care va fi taxat “sub toate formele sale”. doza este de 10 ml de suspensie pe 100 kg greutate vie. Criza la cei mari Pentru industria alimentar`. ROMFENBENDAZOLUL 10% administrat în dozele recomandate nu produce în mod normal efecte adverse. Din punctul de vedere al ministrului. cartofi. Doctor în [tiin]e medicale S. Asemenea produse urmeaz` s` fie omologate curând în Olanda [i Marea Britanie. . dup` asanare. Produsele vor fi furnizate de compania german` BASF [i vor fi folosite pentru culturile de struguri.5 ml de suspensie ROMFENBENDAZOL 10 % pe 50 kg greutate vie.C. Produs chimic nou ! România este prima ]ar` din lume care va folosi în agricultur` un compus chimic pe baz` de initium. când România a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere. organe [i lapte. conform normelor GMP. {tiri F`r` subven]ii directe în 2010 Modelul de subven]ie direct` în agricultur` nu va mai fi aplicat din 2010. la animalele destinate sacrific`rii pentru carne este de 7 zile. popula]ia s-a îndreptat spre produse ieftine [i de proast` calitate. ROMVAC COMPANY S. printr-o mai bun` colectare a acestor taxe [i impozite. fabricat de Compania ROMVAC. un endoparaziticid care face parte din grupa benzimidazolilor [i se afl` pe lista substan]elor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri în carne. respectiv a muncii agricole. a anun]at c` ar putea fi introdus` rovinieta electronic`. important ar fi ca mediul economic s` r`mân` s`n`tos [i s` nu se favorizeze. (Anexa 1 la NORMA SANITAR VETERINAR~ privind m`surile de supraveghere [i control al unor substan]e [i al reziduurilor acestora la animalele vii [i la produsele lor. În sensul c` managementul Angst a fost mult mai activ. “Sc`derea veniturilor popula]iei. deciziile au dus în cele mai multe cazuri la eficientizarea costurilor. pot ap`rea reac]ii alergice datorit` eliber`rii antigenilor consecutiv distrugerii parazi]ilor. Eficien]a antiparazitar` crescut`. Recomand`ri Administrarea produsului la bovine. Ajutoarele de stat în agricultur` se vor restrânge la schemele aprobate de Comisia European` (CE). respectiv septembrie. Beneficiile pe care le-ar aduce aceast` substan]` sunt legate în primul rând de combaterea d`un`torilor. impun utilizarea produsului cu atât mai mult. dup` intrarea la stabula]ie [i pe perioada p`[unatului în lunile iulie. care s-a diagnosticat o parazitoz` cu Ostertagia tip 2. în doz` de 5 mg de substan]` activ` pe kg greutate vie. f`r` a mai fi nevoie de aplicarea autocolantelor. anul 2009 a fost cel mai greu din istoria postdecembrist` a României. ovine [i caprine Produsul se administreaz` pe cale oral`. Furnizorii dau asigur`ri c` produsul este în concordan]` cu normele din domeniu impuse de Uniunea European` Rovinieta electronic` din luna martie Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor. precum [i al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animal`). pia]a neagr`. un ingredient activ din noua clas` a substan]elor chimice. Prin acest sistem. sus]ine {tefan P`dure.A. se va putea verifica dac` [oferul a achitat sau nu taxa de drum. iar pentru lapte. Marin Anton. Sebastian Vl`descu. Timpul de a[teptare. Domnia sa consider` c` anul 2010 va fi un an al lasan`rii economice [i c`. ROMFENBENDAZOLUL 10% suspensie se recomand` la bovine. în care se introduce cantitatea necesar` de suspensie. indiferent de specie. în doza recomandat`. parte a M`surii 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere” din cadrul PNDR. ovine [i caprine pentru combaterea strongilatozelor gastrointestinale [i pulmonare produse de diferite genuri de parazi]i.a declarat ministrul finan]elor.

în special la copii. de aceea este obligatorie verificarea st`rii de s`n`tate a animalelor sacrificate. sc`derea în greutate sau asimilarea incomplet` a alimentelor. unde ace[ti parazi]i intestinali se r`spândesc cu mare u[urin]` [i reinfectarea proprie se poate face foarte u[or (Tenia saginata. agita]ie). reglementarea motilit`]ii tractului digestiv. gre]uri. corectarea diverselor caren]e nutritive (fier. Simptomele ce pot ap`rea la infestarea cu viermi intestinali sunt numeroase [i uneori comune cu cele pentru alte boli: diaree sau constipa]ie. 150-200 g pentru adul]i. Semin]ele cojite [i zdrobite se iau diminea]a în priz` unic`. nu produce reac]ii adverse. intestinal). Acest supliment alimentar prezint` urm`toarele avantaje: este u[or de administrat atât persoanelor adulte cât [i copiilor. cardiac. Principalele parazitoze intestinale Fitoterapia Helminon cefalee [i reac]ii de hipersensibilitate (rash. Sub forma de monodoz` de 2 ml care con]ine 3 pic`turi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris . drenaj biliar. Ascaridioza . timp de 5 zile consecutiv. inflama]ii. • m`ce[ele: pulpa m`run]it` [i amestecat` cu miere în p`r]i egale. expectorant. Dr. Poate contribui la preven]ia [i tratarea parazitozelor intestinale printr-o serie de extracte (macerate glicerinice): Coac`z negru. cu 15 minute înainte de cin`. este de 2 comprimate masticabile diminea]a. Vor fi detecta]i [i trata]i bolnavii [i purt`torii.prin infestare cu tenia. Profilaxia este prin excelen]` o problem` de educa]ie [i de igien`. iar diminea]a se bea întreaga cantitate. HEMINON reprezint` o asociere complex` de principii bioactive naturale [i elemente minerale sub form` de s`ruri u[or asimilabile în organism care ac]ioneaz` sinergic la anumite concentra]ii.infestare cu Ascaris lumbricoides (limbrici). dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce. Concomitent. antispasmodic eficient în doze mici. Se prepar` un macerat la cald din 3-4 bulbi zdrobi]i la o can` de ap` sau de lapte. prurit. parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. zdrobite. [i se administreaz` cu 15 min înainte de mese. 5-6 zile consecutiv. recomandat într-o patologie foarte variat` (respirator. se administreaz` cate 20-40 ml/zi. Afin. v`rs`turi). vitamina B12 etc). Produs sub form` de comprimate masticabile care con]ine 22. La copii cu vârsta între 5-12 ani: se recomand` câte o monodoz` o dat` pe zi diluat` în 50 ml ap` pe o perioad` de 7 -10 zile. vârstnici. Cel mai frecvent. 150 mg carbonat de magneziu corespunz`tor la 43 mg Mg2+. Varietatea mare de substan]e bioactive din principiile active asociate în formula Helminon fac din acesta un important [i eficient preparat de uz antihelmintic. având în vedere sensibilitatea inegal` a parazi]ilor condi]ionat` de stadiul lor biologic. • dovleacul: semin]ele sale constituie un remediu antihelmintic cert în combaterea teniei [i ascarizilor. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S. precum [i vertij. Tenia solium). 60 mg carbonat de potasiu [i 0. se adaug` [i tratament adresat suferin]elor viscerale constituite pe parcursul parazitozei. Este un supliment alimentar cu rol de echilibrare a sistemului imunitar (cre[te rezisten]a organismului la infec]ii. atrofia vilozit`]ilor intestinale. leziuni ale mucoasei. Modific`rile pe care le produc ace[ti parazi]i la nivel intestinal sunt reprezentate de: irita]ii ale mucoasei intestinale datorit` eliber`rii de toxine. 200 mg carbonat de calciu. pentru recunoa[terea eventualelor e[ecuri în tratament sau reinfest`ri. Pentru multe parazitoze calea de transmitere este alimentar`. metabolic. care deseori dep`[esc sfera organelor digestive. Recomand` administrarea unor produse naturale cu efect antiparazitar sub forma unor cure repetate. tulbur`ri digestive (dureri abdominale. în cure de 8-10 zile. alcoolici). se va efectua controlul parazitozelor colectivit`]ilor. Administrare: Adul]i:1-2 capsule de 2-3 ori / zi dup` mese. va fi suprimat` posibilitatea de contaminare direct` prin sol sau ape potabile.Gazeta Fermierului / FitoFarmacie / 16-30 ianuarie 2010 08 Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale Cu ajutorul fitoterapiei Parazitozele intestinale reprezint` o cauz` frecvent` de tulbur`ri polimorfe. Regimul alimentar recomandat în parazitozele intestinale: • afinele. Buxus. Pentru copiii peste 3 ani se recomand` un comprimat masticabil diminea]a cu 15 minute înainte de micul dejun [i un comprimat masticabil seara.55 mg extract din p`r]ile aeriene [i r`d`cini de Echinacea purpurea [i Echinacea angustifolia. Epidemiologia lor interfereaz` cu numeroase condi]ii de igien` personal` [i de igien` a mediului. pe stomacul gol cu 15 minute înainte de mas`.50 mg mg suc de praz. • hreanul are ac]iune tenifug` puternic`. se las` peste noapte. dar în acela[i timp [i de protejare a celulei hepatice. tulbur`ri de comportament (somn. Arin alb. fum`tori. Prin r`spândirea lor mare. diluat` în 50 ml de ap`. pe o perioada de 4-6 s`pt`mâni.A. calciu. Meri[or. cura durând cel pu]in 5-6 zile. Deoarece parazitismul la animale reprezint` un rezervor important pentru multe helmintiaze. cu 15 minute înainte de micul dejun [i 2 comprimate masticabile. M`ce[. • m`slinele: uleiul este un adjuvant antihelmintic general. genito-urinar). Dup` tratament. Teniaza . bronho-dilatator. oxiuraze. Tratamentul se poate relua dup` o pauz` de 10 zile pân` la rezultat coprologic negativ. fragile. Administrare: Doza recomandat`. lipsa poftei de mâncare.infestare cu Giardia (Lamblia) intestinalis. având ac]iune antihelmintic`. Acest risc spore[te în colectivit`]ile de copii. cu 15 minute înainte de cin`. stimulent general si un vermifug foarte eficient. fiind destinat tratamentului antihelmintic. riscul de contaminare este relativ mare . Frecvente la copiii mici. în ap` cu miere. • usturoiul: are ac]iune cert` în teniaz`. urticarie). Nuc sub form` de monodoze care se dilueaz` în ap` plat`. Se administreaz` fie cu zahar. Allium porrum. • morcovul. trebuie luate m`suri [i în acest sens.infestare cu oxiuri (Oxiurus vermicularis).pun mâna pe orice [i duc la gur`. sp`larea legumelor [i a fructelor etc. genito-urinar. exfolierea epiteliului intestinal care altereaz` capacitatea de absorb]ie a nutrien]ilor [i favorizeaz` suprainfec]ia cu bacterii.C. fiind în multe cazuri condi]ionat` de zoopatologia parazitar` din teritoriul respectiv. gluconat de Zn echivalent la 2. Thymi vulgaris aetheroleum. varza: sucul are efect în combaterea oxiurilor [i a limbricilor.015 mg ulei volatil de cimbru. se consum` ca atare 20-30 g/zi sau asociat în cantit`]i mai mari cu ceap` [i fructe crude. familia Liliaceae. Aniela Kinn Medic familie cu competent in apifitoterapie S. 2-3 s`pt`mâni la rând. precum [i preven]ia infest`rii cu parazi]i intestinali. detoxifierea organismului.5 mg zinc / capsul`. Giardioza (lambliaza) . 5-6 zile la rând. pe o perioad` de 1-3 luni.Imun Gemoterapia Ulei volatil de cimbru in miere de albine . fie cu miere. cca 100g pentru copiii de vârsta [colar` [i 50g pentru copiii mai mici. ulcera]ii superficiale. timp de 6 – 8 zile consecutiv.este un produs destinat supliment`rii dietei pentru propriet`]ile: antiseptic general (pulmonar. Oxiuroza . iar dup` 1-2 ore se recomand` ulei de ricin sau un ceai laxativ. f`r` a se mai mânca altceva pân` la prânz. salubrizarea mediului [i formarea deprinderilor igienice. combaterea infec]iilor asociate. nu interfer` linia metabolic` a altor medicamente. persoanele vor fi urm`rite periodic. seara. Hof. echimoze. c`p[unile consumate ca atare diminea]a (300-500g). luându-se 2-3 linguri]e pe stomacul gol. iar la copii (peste 5 ani):1-2 capsule/zi dup` mese.herba) în miere . ascaridioze. Recomand`ri: Se administreaz` de regul` o monodoz` de 2-3 ori pe zi. se stoarce [i se bea seara la culcare. diuretic. se consum` 200-300 ml diminea]a pe stomacul gol. • semin]ele de l`mâie sunt un remediu împotriva oxiurilor: macerarea la cald timp de 2 ore a unei l`mâi cât mai bogate în semin]e. st`ri febrile (ac]iune pirogen`). parazi]ii sunt trata]i cu medicamente antihelmintice având ca principii active substan]e chimice de sintez` [i care prezint` dezavantajul c` produc reac]ii adverse [i anume cre[terea nivelului enzimelor hepatice (la 16% dintre pacien]ii înrola]i în studiile clinice). preg`tirea termic` suficient` a c`rnii. 30 mg vitamina C. pentru adul]i. Con]ine 21.

Cresc`torul are îns` obliga]ia s` anun]e medicul veterinar. În economiile cele mai dezvoltate ale Europei cotele de impozitare variaz` între 25% [i 35%. • Septicemia hemoragic` viral` a salmonidelor. mai ales în aceast` perioad` crucial` de recesiune [i probleme bugetare. • Turbare. • Febr` aftoas`. Electrawinds construie[te deja o mic` ferm` eolian` în România. sunt atrase mai multe capitaluri pentru investi]ii pe aceste noi pie]e.Gazeta Fermierului / Legisl]ie / 16-30 ianuarie 2010 09 Desp`gubiri pentru fermieri. F`r` îndoial`. cotele respective au fost stabilite la 10%. în cel mult 24 de ore. • primarul comunei ([eful comisiei locale de combatere a epizootiilor). sum` stabilit` de o comisie format` din reprezentan]i ai statului. Pentru cei interesa]i iat` [i lista bolilor transmisibile : • Tuberculoz` bovin`. scrapia la oi). în valoare de 18 milioane de euro. vom suporta consecin]ele. în timp ce în economiile în curs de dezvoltare. Organiza]ia Romana Antidrog (ARA). în regiunea ora[ului Hunedoara. 15% sau 17%. care produce 3 MW energie. proprietarul nu d` nici un leu în aceste cazuri.1. Dac` vom privi indiferen]i. A[a c`. encefalopatiile spongiforme (boala vacii nebune. atunci cine? Dac` nu acum. care necesit` o reglementare politic`. este planificat [i un proiect mai mic. printre care enumer`m: EURAD-ul condus de dl. ceea ce a început heroina [i cocaina. Este vorba despre un “r`zboi” neoficial în interiorul Europei. Un num`r tot mai mare de institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale se al`tur` campaniei noastre. sl`bind pe de alt` parte din punct de vedere al investi]iilor puterile avansate ale B`trânului Continent. care cap`t` o importan]` deosebit` în aceast` perioad` dificil` din punct de vedere economic. • Leucoz` enzootic` bovin`. împotriva acestei afaceri oneroase are efecte în rândul popula]iei. vorbim despre o contradic]ie grav`. “Magazinul de Vise” Poarta c`tre Iad Campania lansat` de Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD. ATEN}IE!!! Boala trebuie constatat` de medicul veterinar [i dovedit` numai prin analize de laborator. cererea de desp`gubire o face proprietarul [i o depune la Direc]ia Sanitar Veterinar` sau la medicul veterinar oficial zonal. • Stomatita veziculoas`. ce mâine ar putea s` fie g`sit mort. una în apropiere de Burgas. • Boala veziculoas` a porcului. Asocia]ia Victimelor Accidentelor de Circula]ie. alocându-i un credit de 5 miliarde de euro. care submineaz` coeziunea zonei euro. învinge de cele mai multe ori ra]iunea. Pojghi]a de legalitate pus` ca o „spoiala urât mirositoare” pe aceast` afacere cu moartea. Asocia]ia Na]ional` pentru Protec]ia Cet`]eanului. • {i trichineloza. Nu dramatizez în mod gratuit. care în acela[i timp subven]ioneaz` prin pachete comunitare lucr`rile de infrastructur` din noile state-membre. ucise sau altfel afectate în vederea lichid`rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. pentru animalele suspicionate sau afectate de boli transmisibile.214. de circa 60 de milioane de euro. Compania inten]ioneaz` s` produc` 200-250 de MW de energie. curiozitatea unui tân`r de 15 ani. al tuturor celor care au un copil. dac`. problema arz`toare [i dominant` în acest moment în discu]iile dintre Nicolas Sarkozy. Autopsia animalelor moarte este pl`tit` de stat. Atena lanseaz` o provocare existen]ial` Uniunii Monetare [i Economice Europene (UEM). • Variola ovin` [i caprin`. la valoarea de pia]` a animalului. din ce în ce mai multe publica]ii din România. • Pesta aviar` (influen]a aviar`). Aceste atacuri trebuie s` primeasc` r`spunsul f`r` echivoc. Uniunea Inimilor. atunci acesta are dreptul la desp`gubiri de la bugetul de stat. • Peste bovin`. va trebuie s` se pronun]e în ceea ce prive[te Grecia. Închei cu o întrebare retoric`: “Dac` nu noi. • Maedi Visna. care trebuie s` fie racordat` în prim`var` la re]eaua de transport a energiei electrice. iar pân` la sfâr[itul anului va demara proiecte pentru energie solar`. în cazul unei lovituri puternice suferite de unul dintre membri clubului. ceea ce duce la un mediu investi]ional inegal între membrii tradi]ionali ai Uniunii Europene [i noile state-membre din valurile de extindere. chipul hidos al mor]ii ce se ascunde în fiecare plicule]. a doua în apropiere de {abla. ucise sau t`iate din cauza unor boli grave transmisibile este f`cut` de o comisie format` din: • medicul veterinar zonal. anemia infec]ioas` ecvin`. la morala cre[tin`. dovada concret` fiind num`rul mare de voturi [i mesaje de încurajare. ce î[i propune s` termine. • Dermatita nodular` contagioas` a bovinelor. un frate sau un prieten. La ce bun s` împ`r]im aceia[i moned`. În caz de moarte a unui animal. • un poli]ist local • proprietarul p`guba[ Depunerea dosarelor se face în termen de o lun` dup` moartea animalului. În schimb. BCE a ajutat Ungaria. s` spunem NU acestui atac brutal [i extrem de violent. de la Polonia [i Slovacia pân` la Bulgaria [i România. Reunificarea zonei euro Banca Central` European` s-a reunit [i nu se a[teptat` nicio decizie monetar` în cadrul acestei reuniuni lunare din 2010 a guvernatorilor celor 16 b`nci centrale na]ionale. Herman Van Rompuy. nu primesc nici un ban de la stat pentru animalele moarte din cauza bolilor transmisibile. • Varooza albinelor Pesta porcin` african`. cu atât mai mult cu cât nu exist` nici un fel de tratament pentru a combate abuzul acestor substan]e. Efectele acestor substan]e sunt devastatoare. paratuberculoz`. cei ce a]i consemnat de nenum`rate ori. noi cei ce ne-am asumat lupta cu drogurile. [i în ceea ce prive[te diferen]ele na]ionale. la bun simt [i la tot ce este omenesc în societatea româneasc`. la fiin]a [i esen]a neamului românesc. efectele devastatoare ale consumului de droguri. atunci când? Prof. pe care aceast` campanie le prime[te zilnic. • Furunculoza salmonidelor (p`str`vilor). To]i cresc`torii de animale care vor desp`gubiri sunt obliga]i s` respecte normele de biosecuritate [i bun`stare a animalelor . Aten]ie! Medicul veterinar deconteaz` necropsia animalelor [i nu are de ce s` cear` bani de la proprietari. De asemenea. animalele trebuie s` fie înregistrate [i identificate de medicul veterinar [i declarate în registrul agricol. Deoarece în vechile state-membre ale Europei. proprietari de animale A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr. • prefectul jude]ului ([eful comisiei jude]ene de combatere a epizootiilor). • Pesta ecvin`. Angela Merkel [i Jose Barroso este marea diferen]` dintre cotele de impozitare a profiturilor companiilor. • reprezentantul Direc]iei Agricole. Electrawinds face deja ferme eoliene în dou` sate. Concret. Statul îi desp`gube[te pe fermieri. • Pesta rumeg`toarelor mici. dar tân`ra genera]ie reprezint` fiin]a [i continuitatea acestei ]`ri. Belgiana Electrawinds în Bulgaria [i România Belgiana Electrawinds va investi 500 de milioane de euro în resurse energetice regenerabile în Bulgaria [i România. Compania lucreaz` la dou` ferme eoliene. Ferma eolian`. • Salmonelozele aviare. va fi de asemenea îmbun`t`]it` ulterior. • Artrita-encefalit` caprin`. se pierd locuri de munc` [i cre[te [omajul. este ucis sau sacrificat în abator din cauza unei boli cuprinse în list`. privat. Pentru a beneficia de aceste drepturi. Evaluarea animalelor moarte. Jean-Claude Trichet. pe care scrie aberant “It’s not for human use”.în caz contrar. Compania inten]ioneaz` s` construiasc` parcuri eoliene cu o capacitate de 60 de MW în apropiere de Constan]a. pre[edintele BCE. Direc]ia sanitar jude]ean` de specialitate are termen de plat` de trei luni. din cauza acestor substan]e. • Necroza hematopoietic` infec]ioas`. al tuturor oamenilor ce se consider` responsabili. În fapt. nu poate fi exercitat` solidaritatea? Paradoxul este de neîn]eles pentru un profan: în toamna lui 2008.Gigel Lazar. Liberul arbitru nu are ce c`uta în aceasta ecua]ie. din comun`. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale t`iate. Acela[i tratat prevede totu[i c` “în cazul unor evenimente excep]ionale (este posibil`) acordarea sub anumite condi]ii a unei asisten]e financiare comunitare”. Aceasta „scamatorie” legal` nu este altceva decât o ma[in` infernala. Cristian Ene Pre[edintele Asocia]iei “Forumul Antidrog” . • Loca American` [i bolile virotice ale albinelor. Boala Aujeszky. • Pesta porcin` clasic`. Cererea va fi înso]it` de actele întocmite de medicul veterinar concesionar. trebuie îndep`rtat` f`r` echivoc [i. Statul acord` desp`gubiri numai pentru 31 de boli dac` animalul unui cresc`tor moare.FORAD . din p`cate nu suficient de mult. • Febra V`ii de Rift. imediat dup` moartea animalului. Aceasta este miza negocierilor în curs sub egida autorit`]ilor de la Bruxelles [i a noului lor pre[edinte. Blocul Na]ional Sindical [i. Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD face un apel la responsabilitate. facem un apel la voi. • Pleuropneumonia contagioas` a bovinelor. Drept urmare. trebuie ar`tat celor pe care î[i propune s`-i omoare. care nu face parte din zona euro. {tiri comunitare Noul “r`zboi” în Europa Diferen]ele mari existente în prezent între regimurile fiscale ale vechilor [i noilor ]`ri membre UE ridic` mari probleme celor mai puternici lideri ai Europei. Acest lucru este strict imposibil în cazul Greciei: Tratatul de la Maastricht interzice orice “procedur` de repunere pe linia de plutire” a finan]elor oric`rei ]`ri membre a Uniunii Monetare. • Bluetongue (boala limbii albastre la bovine [i febra cataral` ovin`).

0 = identic) N.01 223. Bursele produselor agricole China.01 164.01 1010.01 1013.01 296.3 102.3 T* + + + 06. începând din 2013. Dar aici nu este vorba doar de cifre: difer` [i mentalit`]ile.01 94.7 T* 08.FRANTA.7 102. Tendin]a pie]elor financiare este un motiv în plus de optimism pentru pre]ul oleaginoaselor în perspectiva cre[terii consumului. de 22 de state membre UE. comisarul european desemnat pentru agricultur`. producatori.01 T* 0 95.3 T* + 05.01 198. Fran]a este principalul beneficiar al ajutoarelor pentru agricultur` de la Bruxelles [i ap`r` angajamentul puternic al Uniunii Europene în acest sector. Criza contribuie din plin la exacerbarea specificului [i sl`biciunilor na]ionale. 3 milioane de euro. Departamentul de Agricultura al SUA. este foarte francofil. Institutul National de Statistica. a raportat un excedent de 411.3 T* + 05. trebuie s` pun` cele 16 ]`ri membre ale zonei euro sub aceea[i m`sur` politic` monetar` [i de rat` de schimb. pentru o PAC mai puternic`.01 197. Australia. mai multe sunt în favoarea unei reduceri drastice a ajutoarelor. Unul dintre elemente este reprezentat de cre[terea pre]ului petrolului ceea ce a dus la majorarea cantit`]ilor de porumb procesate de c`tre industria produc`toare de etanol. organizatii de profil (asociatii profesionale. Germania a reu[it s` limiteze la 3.3 100.5 T* - Cota]iile grâului futures la Bursa din Londra. Niciodat` diferen]ele nu au fost atât de mari în zona euro.5 T* + 07. Ungaria.7 T* 08. eforturilor agricultorilor pentru ap`rarea climei. Canada. Balan]a mondial` a porumbului este destul de tensionat` în ultima perioad`.9 euro/ton` FOB Bordeaux în cazul livr`rilor din luna martie 2010. în luna noiembrie. BCE se confrunt` cu o alt` problem` de fond.9 T* + 06. atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen în cazul calit`]ii standard.3 T* 08. ajungând la 289. Recesiunea a fost de 2. în sânul cuplului franco-german se observ` o contradic]ie foarte ciudat`. Rata [omajului merge de la 1 la 5 între Olanda (3. informatii din pia]a (traderi.3 T* 08.01 955.7 97.3 T* 08. Sarcina este foarte grea pentru BCE care.3 T* + 07. Comisarul european desemnat pentru agricultur`. al doilea produc`tor european dup` Fran]a. în zona Golfului Mexic.7 T* + 05. cifrele de afaceri au fost mai bune în Germania decât în Fran]a.3 114. Agricultorii germani consider` necesar` o men]inere a ajutoarelor directe ale UE dup` 2013.01 T* Febr 290.3 288.3 + 294. {i totu[i.01 T* 05.3%. Cota]iile orzului FOB .5 *tendin]a pre]ului fa]` de cel \nregistrat anterior (+ = cre[tere. Gerd Sonnleitner. a declarat Gerd Sonnleitner.01 Ian 194.01 95.3 97. într-o anumit` m`sur`. a salutat faptul c` Dacian Ciolo[. Argentina.01 N/C T* 07.7 T* + 05. procesatori.5% la nivel anual a produc]iei sale industriale.01 372.01 385.3 103. sunt: USD/ton` 04.01 303. sunt: euro/ton` 04. în perioada ianuarienoiembrie 2009. Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana). Cota]iile rapi]ei – Matif.3 + 0 97. Rusia. Diferen]e în zona euro Pe lâng` Grecia [i statisticile ei sc`zute.01 409.2% din PIB-ul s`u deficitul public din 2009.5 T* + Pre]ul grâului – Bursa Chicago în zona Golfului Mexic.01 N/C T* Pia]a orzului: Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i în aceast` s`pt`mân` situându-se în jurul a 97/98.01 134.01 224.01 T* 08. fermieri. Stocul de interven]ie la nivel european a ajuns la 2. Guvernul german vrea ca politica agricol` european` s` acorde mai mult` importan]`. Padurilor [i Dezvoltarii Rurale.3 T* 08. În acest moment se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul furajelor pentru animale.7 107. ceea ce aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului.01 956. sunt: USD/ton` 04.3 100. . Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica. depozitari).01 421.01 203.9 T* 08.3 97.7 97. fiind extrem de competitiv din toate punctele de vedere. Uniunea European` a emis certificate de export pentru o cantitate de 485.= sc`dere.3 T* 05. mai pu]in violent` de aceast` parte a Rhinului. nu putem garanta pentru acuratetea [i integralitatea acestor informatii astfel ca orice concluzie [i initiativa de actiune în baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.3 T* 06.3 97. a ad`ugat el.01 953.5 euro/ton` în cazul livr`rilor din luna martie 2010.01 229.01 Ian 224.7 T* + 06.550 tone (din care 175.3 97.01 T* 06.9 T* 08.9 T* 08.3 T* - Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro în ultima s`pt`mân`. Slovacia.5 T* + Pia]a porumbului: Pre]ul porumbului a câ[tigat în ultima s`pt`mâna cca 2 euro/ton` ajungând la 135. 69% din veniturile agricultorilor europeni provin din ajutoare publice.01 224.01 298. iar sus]inerea agriculturii în prezent reprezint` aproape 50% din bugetul UE. Cota]iile pentru soia futures la Bursa din Chicago. mai global` [i îngrijor`toare.3 T* + 05. sunt: USD/tona 04.01 296.01 229. STATISTICI {I PROGNOZE DE PIA}~ 04 – 08 ianuarie 2010 Pia]a grâului CEREALE OLEAGINOASE Pia]a la soia: Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China reflect` cre[terea consumului. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`mâne în continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei. De asemenea.5 + 293.01 Ian 958.01 Dieppe 307.B. Leul românesc [i forintul maghiar au sc`zut cu 14%.01 Ian 385. în compara]ie cu vara lui 2008.01 Ian 164.01 1005.59 milioane de tone de la începutul anului de pia]` [i pân` în prezent.01 Ian 204.3 T* + Pre]ul uleiului din floarea soarelui la Bursa din Rotterdam: USD/ton` 04. iar cea a Ungariei va raporta o sc`dere de 0. lansat în decembrie. Economia României a înregistrat o cre[tere de 1.3 112.01 94. acest lucru nu poate s` fie r`u”. în FOB: USD/ton` 04. etc) [i surse complementare.3 T* 06. care se apropie de 11% în Spania. a c`rei economie depinde în mare m`sur` de export. Cota]iile la floarea soarelui FOB . Pia]a la rapi]` Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`.3 0 0 101. Printre statele membre. respectiv 13%. .01 208.01 Ian 134.01 228. Negocierile privind PAC pentru perioada 2013-2020 vor începe anul acesta.9 T* 07. Acest lucru se datoreaz` economiei din zona euro ce începe s`-[i revin` .FRAN}A. Cota]iile porumbului futures la Bursa din Chicago.3 T* 0 + + + + 05.7 T* + 05.9 T* 0 Presa bulgar` optimist` Comer]ul exterior al unor noi state membre ale UE din Europa de Est demonstreaz` c` începe s`-[i revin`.3 102.01 385.5 T* + Pre]ul pentru soia în condi]ia de livrare FOB/Golful Mexic: USD/ton` 04.01 Ian 1010. chiar de 3 ori. “Dac` ajunge cu o filosofie francez` a politicii agricole.9 T* + 05. sunt: euro/ton` 04. Dacian Ciolo[.01 Ian 421.01 193.000 tone grâu din Fran]a).3 T* 0 06.01 956. de datoreaz` [i monedelor slabe ale statelor din regiune.01 422. avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii.3 0 113. ceea ce a dus la cre[terea cu 1.5 97.7%).3 0 99. de 60%.7 100. Pia]a orzului are o configura]ie destul de limitat` ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r [i volum.9 T* 08.01 N/C T* 08. Cre[terea pre]ului porumbului este împiedicat` în linii mari de concuren]a venit` din partea celorlalte cereale furajere care se g`sesc în cantit`]i destul de mari.01 164.01 166. a raportat un excedent comercial de 259 de milioane de euro.5 euro/ton` FOB Moselle în cazul livr`rilor din luna februarie 2010. În medie. Pre]ul petrolului poate influen]a pe termen scurt pre]ul soiei.7 0 97.01 199. ceea ce face ca produsele lor s` fie mai ieftine pentru partenerii comerciali occidentali.Gazeta Fermierului / Bursa agricol` / 16-30 ianuarie 2010 10 {tiri comunitare Nominalizarea lui Ciolo[ sprijinit` de un german Pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor.9 T* + 05.3 T* 08.3 T* 07. Nu este [i cazul Germaniei.45 milioane de tone. care s-a al`turat “Apelului Parisului”. prin defini]ie.7 113.3 T* - Cota]iile porumbului – Matif.unul dintre principalii parteneri comerciali ai statelor din regiune.01 208. dac` judec`m dup` reculul PIB-urilor na]ionale (2. în condi]ia de livrare FOB: USD/ton` 04. Din motive obiective. Cota]iile grâului la Bursa din Chicago.01 96.01 373.9 T* + Cota]iile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam.01 223.01 166. sunt: USD/ton` Creil Dunkerque Moselle Rouen Creil** Moselle** 04. sunt: USD/ton` 04.01 408. România a înregistrat o sc`dere a deficitului.01 Ian 224.3 + 295. pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor. Tendin]a pozitiv`.5 T* + 07.7%) [i Spania (19.3 T* + 05. la rândul s`u.7 T* + 06.9 T* + Pia]a la floarea soarelui: Pre]ul florii-soarelui s-a diminuat în ultima s`pt`mân`.3 T* 06. a declarat Sonnleitner. 5% la ei). la Copenhaga. Pre]ul porumbului.01 228.9 T* 0 07. sunt: euro/ton` 04.3 ** pre]ul orzului furajer.01 T* 07.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii.9 T* 06.3 T* 06.59 milioane de tone.3 97.3 T* 06.5 T* + 07.9 T* + 07.3 T* + 07.3 114. estimeaz` Comisia European`. din care Germania de]ine 0.9 T* 0 06.5 T* + 07. sunt: USD/ton` 04.01 204.01 1015. ca urmare a unei cereri în sc`dere.5 T* 0 07.6%. Brazilia. ducând la un total de 8.3 T* + 05.9 milioane de tone [i Fran]a 0.2% la noi.

......R. cantit`]ile de ap` vor înregistra în general valori apropiate de mediile climatologice.. dr.......................... În intervalele calde..fermier.............. prin eventuala încheiere a Acordului de comer] liber comprehensiv [i aprofundat..... .......... Dorel Codrea Publicist comentator Editorialist Redactori Tipografia Coprint Roman {tef`nescu Daniela }ambrea Ana Maria Ghidrigan Robert Mihai Publica]ie editat` de S.......................................cameradegarda.... Pre]ul real al abonamentului pe 6 luni este de 8.............. pe 6 luni 34................. în special în zonele de câmpie...L Director Adrian Nedelcu ................ Pe ansamblu.... Culturile tardive vor parcurge fazele de r`s`rire [i apari]ia frunzei a treia....................... Bosnia [i Her]egovina. Ioan N`molo[anu Dr.. Local.. Fenologic... forma de proprietate.... precum [i a elementelor de rod la speciile pomi-viticole.. Serbia.............. Pentru a beneficia de aceste stimulente.....R........C..................... exist` suspiciunea c` se recurge în continuare la aceast` practic`. Ioan Alecu Prof.. în depresiunile nordice [i centrale valorile vor putea coborî pân` la -20°C...... Grecia... Profesional-Agromedia S.... abaterile termice pozitive fiind de 1pân` la 5°C.... www........ cu o stare de vegeta]ie în general bun` [i medie........... Pentru acest obiectiv..... cu tendin]a de a dep`[i normalul perioadei............... inclusiv a celor str`ine directe.......... Viorica Chiurciu Dr...... Opiniile exprimate în articolele publicate apar]in în exclusivitate autorilor.... apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]`rii........ Strada.......... Profesie.... Valoarea subven]iei pe care o vor primi turoperatorii depinde de statul din care vin turi[tii............... al unui abonament pe trei luni 17....... dr............... Cea mai mic` sum` de bani se ofer` pentru turi[tii din Bulgaria.... tipul de serviciu prestat în domeniul agricol............Gazeta Fermierului / AgroMeteo / 16-30 ianuarie 2010 11 Evolu]ia condi]iilor agrometeorologice Estim`ri pentru 16 – 30 ianuarie 2010 Caracteristici termice si hidrice Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obi[nuit. Este obligatoriu ca SMS-ul s` con]in` cuvântul FERMIERULUI [i adresa postala la care dori]i s` primi]i revista................ iar prin acesta..... Temperaturile minime din aer se vor încadra în general între -10 [i 2°C...com............... A fost elaborat Planul de ac]iuni de eliminare a constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri........ promovarea IMM-urilor pentru a oferi noi oportunit`]i [i a asigura o capacitate mai înalt` de adaptare a sistemului economic la rigorile actuale ale economiei de pia]` constituie priorit`]i ale Guvernului.. Programul a început de la 1 ianuarie 2010.. Constantin Chiurciu Dr.. asociat` cu absen]a stratului protector de z`pad` sau în prezen]a unui strat superficial (grosime sub 5 cm) va fi posibil` v`t`marea aparatului foliar prin brunificare [i arsuri ale vârfului frunzelor la culturile de orz [i grâu de toamn` sem`nate în afara epocii optime [i insuficient preg`tite pentru rezisten]a la condi]iile din timpul iernii... iar în nop]ile cele mai reci..... pe fondul sc`derii temperaturilor minime din aer sub pragurile biologice critice de rezisten]` a plantelor (-10... inclusiv crearea [i consolidarea capacit`]ilor Agen]iei privind Eficien]a Energetic` [i a Fondului pentru Eficien]a Energetic` [....... în intervalele cele mai reci.. îns` [i de transportul pe care-l folosesc ace[tia.... zone economice libere etc.. Pentru musafirii din statele europene...... Mihai Berca Prof.... dezvoltarea schemelor de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici [i mijlocii........... dezvoltarea cadrului legislativ în domeniul protec]iei consumatorilor [i supravegherea pie]ei.....ro Colegiul {tiin]ific Prof........... • Aplicarea îngr`[`mintelor organice la pomii fructiferi [i vi]a de vie................ Modul pl`]ii................ Tache Gheorghe 13. Procurori chinezi au confirmat pentru BBC c` trei directori ai unei fabrici de produse lactate vor fi trimi[i în judecat` pentru comercializarea laptelui infestat cu melamin`. {tirea a fost dat` îns` publicit`]ii abia dup` ce s-a anun]at arestarea celor trei directori de la Panda Ltd.legumicultor. Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA S................... inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii aferente /parcuri industriale...... Ana {ERBAN Talon de abonament Coordonatele pl`titorului de abonament Numele [i prenumele (Societatea)...... ing... Dac` turi[tii vin din Turcia........ trimi]ând un SMS la unul din numerele 7555* dac` dori]i s` v` abona]i pentru 6 luni sau 7441* dac` vre]i un abonament pe 10 luni....0770 306 197 ............ în sectoarele cu un poten]ial sporit de competitivitate [i orientate la export........... majorarea eficien]ei energetice [i utilizarea resurselor regenerabile. et 5.............. (dovada pla]ii se va anexa talonului de abonament) S..........-15....R...........9 lei........... implementarea tehnologiilor contemporane pentru raportare financiar` [i statistic`.. un compus chimic folosit pentru a masca proasta calitate a laptelui...... Ap. iar în sem`n`turile efectuate tardiv..... gazetafermierului@gmail............... armonizat cu legisla]ia comunitar`............. univ....... J40/19313/2008.4 lei................pomicultor.................... culturile de toamn` î[i vor continua predominant repausul vegetativ în aproape toate zonele agricole............ la care se adug` TVA-ul.. uniformitatea [i vigurozitatea plantelor se va men]ine bun` [i medie în culturile înfiin]ate în epoca optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare....6 lei... Ion SANDU {ef Laborator Agrometeorologie. univ. Dâmbovi]a Corector Carmen Nedelcu {tiri furnizate de Agen]ia de Pres` Rador Editor general Mihai Mihalache George Ghidrigan Concep]ie [i machetare www.. turoperatorii vor primi între 10 [i 45 de euro pentru fiecare vizitator adus dintr-un stat str`in. Oana OPREA. Temperatura medie diurn` a aerului se va încadra între -7 [i 5°C..... local în jum`tatea nordic` a teritoriului....................................... starea de vegeta]ie va putea fi medie [i slab`....................... Sc............ Coordonatele adresei de expediere a abonamentului Numele [i prenumele (Societatea).......... vigurozitatea [i uniformitatea plantelor prezentându-se medie [i slab`......... ing.......... Muntenegru..................................... ap 223........../................ dup` caz: Suprafa]a cultivat`.....ro ISSN 2065-5312 Colegiul consultativ Silviu Zetea . OP 61...... Mai mul]i bani se aloc` pentru turoperatorii care aduc turi[ti cu avionul. Pre]ul unui exemplar este 2............. Profesional -Agromedia S........... Dumitru ANGHEL........................ este una dintre priorit`]ile stabilite pentru anul 2010 de c`tre Ministerul Economiei.......... orzul [i grâul de toamn` sem`nate în perioada optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare se vor afla predominant în fazele de înfrunzire [i înfr`]ire..... Pentru ace[tia.......................... Bucure[ti....... univ.................... Gala]i Ion Oprea . Turism subven]ionat Guvernul Macedoniei îi va subven]iona pe turoperatorii care aduc în ]ar` turi[ti str`ini........... ing.....................C...... e-mail.. Vârsta..... deficitele de ap` în sol vor fi moderate........ Domeniu de activitate.. turoperatorii autohtoni trebuie s` aduc` un grup de cel pu]in 10 persoane pentru cel pu]in trei nop]i............... Et.. suma este de 25 de euro. Localitatea............ acestea fiind expuse riscului fa]` de stresul termic generat de temperaturile minime sc`zute..... care vin cu autobuzul.................... semnalându-se înghe] la sol....... cu excep]ia intervalelor mai calde când vor fi posibile relu`ri lente [i temporare ale proceselor de cre[tere [i dezvoltare ale plantelor...................... Dup` a[a-zisul scandal al melaminei din toamna anului 2008. subven]ia este de 15 euro... Temperaturile maxime din aer vor fi cuprinse între -3 [i 8°C............. {tiri extracomunitare Lapte infestat Dup` mai bine de un an de la scandalul izbucnit în China pe tema laptelui infestat care a provocat moartea a cel pu]in [ase copii.20°C ).... România................... De asemenea.... în special.... Sucursala Lipscani........ Starea solului • Continuarea efectu`rii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilit`]ii culturilor de toamn`............... în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ]`rii....... Sub aspect pluviometric....... Aten]ie! Abonarea prin SMS v` aduce un discount considerabil..... De acum v` pute]i abona foarte simplu. Dr.... dup` ce se anun]ase c` lactatele din 22 de fabrici infestate cu melamin` au fost distruse........... CP 152 fax: 031 814 59 90.................. * numere valabile \n re]elele Orange [i Vodafone.8 lei [i pe 12 luni 69.............. dar presa de stat a transmis c` laptele infestat de la fabrica de produse lactate Panda Ltd din Shanghai a fost descoperit abia la sfâr[itul aceluia[i an......... Cod po[tal.... bl 17...................dr...... CUI: 24742449.......... în sud-estul teritoriului................ Prin completarea prezentului talon sunt de acord s` primesc gratuit prin po[t`.............. Profesional -Agromedia S.... Satu Mare Mircea Croitoru ........................... Nr........... demonopolizarea importului [i exportului...... Credite garantate Perfec]ionarea sistemului de reglementare a activit`]ii de întreprinz`tor... Pre]urile sunt valabile doar pentru 2009..... Gazeta fermierului Adresa redac]iei: Str Serg. iar de pe alte continente de 45 de euro......L.25 euro iar pe 10 luni 13......75 euro....... Suma prev`zut` pentru turi[tii dintr-un alt stat care au c`l`torit cu autobuzul este de 20 de euro....... ar fi: lansarea procesului de negociere a noului regim cu Uniunea European`............. fiecare turoperator va primi câte 10 euro de persoan`.................................. num`r de animale.............gazetafermierului. maximele vor putea dep`[i 15°C... Bl. jude]/sector...... Alte priorit`]i. era de a[teptat ca autorit`]ile chineze s` adopte reglement`ri mai dure pentru a-i proteja pe consumatori.... SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promo]ionale legate de promovarea publica]iilor ce apar]in S. îndeosebi în zonele de câmpie.............................. Slovenia [i Croa]ia......a..... de la bugetul de stat s-a alocat suma de 24 de milioane de dinari..... În condi]iile men]ionate.... realizarea c`ruia va impulsiona eliminarea impedimentelor în calea desf`[ur`rii afacerilor....... Dr................ Num`rul de abonamente........... sector 4 Bucure[ti...............A.............. sc 6....... CUI................. Bartha Ioan Ec............................................................. Elena MATEESCU Colectiv de elaborare: Maria NISTOR................................... Albania......................... V` rug`m s` completa]i [i datele urm`toare........... Rezerva de umiditate accesibil` plantelor de grâu de toamn` pe profilul de sol 0-100 cm se va men]ine în limite satisf`c`toare........ Pre]ul abonamentului cu ajutorul SMS-ului pe 6 luni este de 6 euro iar cel pe 10 luni de 10 euro.....................L................... Caracteristici fenologice Director General..... Recomand`ri de specialitate: Moldova Politici de necesitate Atragerea în economia na]ional` a investi]iilor strategice......C.............................

Cu Lupea e o alt` poveste. bag actili pe-o iemigrare la nepo]ii de mi i-a aduce a’Mic`. din aceea[i familie de animale r`pitoare fac parte [i `l de râvne[te la pu]inul avut al unei b`trâne [i `l de închide ochii la o astfel de mâr[`vie. cin’ s` le ]âie sama? Se luase omenirea de-un gând [i tremeser` la noi. c` lupii. Cum se mai petrec lucrurile [i în cazul în care rudele ori prietenii pun mân` de la mân` [i scot ceva verzi[ori s`-i dea pe unde trebuie [i s` se claseze ori s` se fac` uitat prin vreun sertar cazul cu pricina. Ieroziunea eolian` [i pluvial` ie iecsemplificat` p` temelii [i treptili d` la intrarea. vericule!). Da’ ce le pus` capac ierea c` cadrili ie policalificate (ierea bun de ceva [i Nea Nicu!). ba[ca ingleza. plus latin`. vorba neam]ului d` Johanov. Fugea aviara [i porcina d` iei ca dracu’ (Doamne iart`-m`!) d` tâmâie.S. Cu botul în labe. {i stârnesc groaza. c`litur` d` curechi. viet`]ile din gospod`riile s`tenilor. Le preda la gorobe]i. Da’ la biolojie? Unde se înt’orcea ierea numa’ organismuri vii. c` lu`m tot. deodat` analitic [i sintetic. capabel s` r`spunz` la provoc`rili den competi]ia pie]ii muncii iuropene [i mondeale. p`ienjeni [i c`rcâiaci ce s` mai vorbim. Cum m` cugetam. mai repede ca ai lor cu pisiul. de cap. ne[te pl`cinte cu bulearc` [i ud`tur`. Mult mai mari decât criza economica prin care trecem. Mai o g`in` piste gard. boare. O întreag` t`r`[enie. la care preten]iile sunt foarte mari. Cu lupii ceilal]i. `i cu patru picioare. Devine c` m` sco]. carele s` scaz` imunitate naturel` [i s` creasc` inciden]a azmului. masline. da’ nu mult. {i `i de umbl` pe dou` picioare. Robert Mihai . cu arie curicular` permanent upgradat` cu ultimele cuceriri ale [tiin]ei (te-am taiat la radicale!).cum altfel . {i nimeni nu aude [i nu vede nimic atunci. Cu franceza nici nu se mai ostenea. nu pu]ine sunt cazurile în care femei singure [i b`trâne sunt jefuite. unde vântu’ se unez` cu ploaia. f`r` bani. mira-m-a[. Steaua nu se va putea înt`ri pentru lupta final` a campionatului [i. ale noastre. A[tept replica lui Panduru [i Stoichi]`. termen generic. De[i. {i Dinamo [i Rapid mai pu]in Timi[oara [i Clujul. la nobelu’ (ce are `[tia de d` la premii numa nume d` ru[ine ?). la cele câte s-au întâmplat pân` acum [i au r`mas în coada de pe[te. fasul` cu moare. Da’ ce condi]ii sanitare? Entegrare ideal`. Ca s`-[i salveze câinii . d` grijea lu’ factoru’politic pintru înv`]`mânt modern. [i lui îi pasa cel mai des pe teren. extraordinari [i. v`leat [`pte mii cins’te opt’[pce de la facerea lumii [i ieream ca cum zâse Dom’Silviu (Brucan bre! Nu face niznai!). implicit. cum le e felul. la ceasul când se comit aceste fapte dincolo de orice închipuire. pe acilea pe la noi. SUA. Canci! Nema deferen]e! {i c` când dedeau s` plece îi pic` la unu’ fisa [i s` dumiri c` d` la sestemu d` înv`]`mânt rural devine c` ni se trage genealitatea.o sujem odat’ cu laptili mamii. Radem! Venir` `ia. d` la goncur. Vezi. aromit` cu adida[ii lu’Ghi]`. cauzeaz` la virusuri. Batâr d` licheni. trag la sor]i. Se zvone[te c` se vor lua ceva m`suri mai drastice de stârpire a lor. fra]ilor. Ce mai? Minunea lumii! Inv`]âmânt entegrat. care circul` ca banc. f`r` s`punuri [i detergenturi. Da-r-ar Dumnezeu s` se adevereasc`. Doamne. nu mai întâmpin` nicio rezisten]` [i c` pot s`–[i fac` în voie. dragi conduc`tori. [opârli. c` pe mine m` bufne[te râsul!” George Ghidrigan Sport Transferuri sub semnul crizei De ceva timp ne laud`m prin mass-media c` transfer`m juc`tori senza]ionali. la prim`var` o [tevie. spaniola [i portugheja (dupe lungi stagiuri d` studiu la potrocale. Se furi[eaz` pân` la locul unde gardul avea o sp`rtur`. C` s-au n`r`vit s`-i atace .auzi ce mai poveste – unii posesori de exemplare canine i-au urcat prin podurile caselor ori i-au coco]at prin copaci pe post de privigheciori. D`[tep]i! Îi l`sam p` to]i f`r` premiile `lea d` la olempeade. da’ dac` s` modific` ruralu’ de un’ mai g`sim noi condi]iile d` mediu carele s`-i formeze? Auz? Gheorghe În vârful peni]ei O stare de lucruri de natur` s` îngrijoreze: în iarna asta – zice una lume – mai peste tot în ]ar` s-au înmul] it lupii. s` vaz` ce secreturi de]ânem. Nu se mai s`tura d` [colili în care se preda apusul [i r`s`ritul derect. [ti]i la cine m` refer în mod special. lui Beckam. totul se sfâr[e[te mai mult decât jenant. ca cum ar veni (a[a cere prin]ipurili moderne ale lu’ dezvoltarea durabel`). Primii atac` în haite. Abia dup` aceea. Pentru c` nu se oferea nici unul s` înceap` atacul. Se f`cea c` ierea purcoie d` premii. conlocuitoarea. De nu cumva e boln`vior ori are în grij` câ]iva puradei. sus. curiuri (ce’]i’s`i adeneaori?) [i câte [i mai câte. Da’ce cadri [i copii s`n`to[i? To]i ierea campioni d` gioghing (minim dou` trasee p` zi). laolant` cu taliana. cât s` m` str`ba]` o arip` de vis. având [i glon] pe ]eav`. Nepo]ii or cre[te. d’un par examplu irea predat p` viu. de!). create d` ~l d` Sus [i ievoluate d` unu’ Darvin (nu’[ dac` ai auzit Mata!). c` doar cre[tini suntem. {i aici. Bag` capul cel ce tr`sese paiul cel scurt. Pentru c`. Mu]âr` când v`zur` c` [i copchii d’a zecea socotea p` de[te [i den galava. f`r` jamuri fotos`nsibile d` dioxid d` siliciu [i iefecte d` ser` (E! Ce mai zici? Le am?). triunghi [i patrat de trage (dupe Sezan). Toate profele ierea poligloate: preda materna. de ce a venit Todela în Ghencea. carele. d`’n cauz` c` muzica ie artimetica sunetelor [i desemnul den cub. violate. halal st`pâni! Asta nu înseamn`. ~lea d` [tiin]uri [i scorneli pintru tinere n`dejdi (asta nu crez c’am visat-o!). den ce ]ar` d` p` mapamond. Eu în]eleg c` este criz`. s` emplementeze acolo sistemu’ nost’ d` înv`]`mânt rural. s` p` drepta. a banilor din Liga Campionilor. p’`i mai den ocol. iar oamenii legii – pl`ti]i s` apere vie]ile [i avutul s`tenilor. c` m` trezi n`roada d` muiere. dar ciobanul îl a[tepta pe partea cealalt` cu o bât` [i îi arde una cu putere. Pân` la urm` Stoichi]` a început s` î[i piard` r`bdarea [i [i-a dat seama c`. `la d` [ade col] cu Loden!). dau cu presupusu’. vreun par ori vreun topor care s` le st`vileasc` din avânt. o l`s`m pe alt` dat`. Nicidecum! Se mai g`se[te o pu[c`. {i `i cu blana sur`. atât pentru cluburi. gios. Cic` doi lupi bl`no[i se hot`r`sc s` atace o stân`. o s` ajungem în scurt timp s` aducem fotbali[ti în ]ar` orientându-ne dup` câte cornere sau arunc`ri de la margine au b`tut. întrebar` în drepta [i merser` la Nea’Traian s`-i propuie ca to]i mini[trii care trecur` pi la înv`]âmânt. se [tie. ca s` zic a[a! Cum venir` în capital`. Halal animale de paz`. lib`rci. De când cu criza. m` mutai la ]ar`. a[a c` te întreb p` Matale: îi d`du? Emaileaz`-mi. La limbi r`m`s` bu[be. ciuperci. Infinitu’. Domnilor.mai ales pe cei neajutora]i. ba[ca prim-mini[trii s`-i ieie la iei acas`. Uitai s`’] zâc. e lucru mare. c` d` când suntem francofonii (h`! h`! h` – de la pa[opt. c` asta-i temelia) [i sc`pai în cujetare (mi se mai întâmpl`. de d` tornade taman lâng` cabenetu’ d` geografie. c`p[uni [i b`tul drumurilor p’in Iuropa!). nu aflai sfâr[itul. {tiu [i o istorioar`. mai o bun`-diminea]a p’in afum`tori [i cuibare. {i fac pr`p`d. la o adic`. Pentru c`. mintena[ m` slobozii în adurmire. întrebar` în stânga. În schimbul pl`]ii. f`r` fereli. guzgani. {i nici lup la lup. ale tuturor – constat` cele întâmplate [i se apuc` de cercet`ri [i investiga]ii. niutoane. C`ci. un hasma]uchi. s` nu ` li se piarz` poten]ialu’ enfec]ios d`n cauz` de temperatur` (under nula. Este trist. Uneori – rareori. f`r` niciun fel de discriminare ori poate da. le studia copchii pisti t`t. Pune [i d` la [tiin]uri: enstaine. s` v` l`uda]i c` aduce]i juc`tori str`ini care au jucat pe lâng` adev`ra]ii fotbali[ti. juc`tori care evolueaz` în campionate studen]e[ti într-o ]ar`. Este ridicol s` aduci în ]ar`. cumetrele [i cumetrii de prin vecini. Chiar dac` ei au origini iraniene sau braziliene (vezi din nou cazul Stelei). c` doar ni tat` Traian Romanu’ (p` cale d` consecin]` Decebal fu Mum`?). corb la corb nu-[i scoate ochii. vezi bine! Iar fapta celui din urm` e cu atât mai vinovat` [i mai demn` de ani mul]i [i grei de temni]`. derect în natu`. De-un par ecsamplu profii d` matematic` preda [i muzica laolalt` cu desemnul. mu[chii. Se duser` p’in [coale d` la ]ar` s` vaz` ce [i cum! {i unde nu v`zur` c` ie sestem de sestem. c` dac` da. [`rpi. A[a ziceau! Bre. broa[te. niciodat` ei nu vor face fa]` unei competitii nici m`car de nivelul Ligii a 2-a. se uitar` p` stânga. treaba e mai încurcat`. cât [i pentru juc`tori. Se f`cea c` ieream ca cum suntem acu’. ba chiar ucise în propria cas`. cred c` vor crea senza]ionalul. gu[teri. deseori? – vinovatul e g`sit [i condamnat. ca s` [tii un’ s`’mi treme]i ce ai de tremes. lupul se retrage [i îi spune celuilalt: “Intr` tu primul. Pentru c` sunt mul]i în Liga lui Mitic` asemenea lui. icstreme. îns`. eu în]eleg c` patronii no[tri au devenit peste noapte mai preocupa]i de averile lor. {i asta nu se întâmpl` numai în Ghencea. S-au înmul]it lupii. finan]atori sau ce vre]i voi. dar [i pe aiurea. [oareci. R`maser` cruci]i ([i mahometanii [i ovreii).Gazeta Fermierului / Puncte de vedere / 16-30 ianuarie 2010 12 Scrisoarea lu’ Gheorghe! S’ai noroc {efu’! M` siestam dupe Boboteaz` (capete d` trandafiri. ce mai tura-vura. din p`cate. în care fotbalul are o tradi]ie a[a cum o [tim cu to]ii. colegul de echip` al lui Todela îi pl`cea foarte mult de el. se fac d` [coal` [i vreau s` [tiu dac` s-a men]ine politica d` ieduca]ie d’acu! C` io’i vreau jenii! N-are emportan]` cum ajung. {i cei cu blana sur` [i cei cu fa]` uman`. Tare mira-m-a[! P. ori[cât. chiar [i la probe. durabil. Auzi explica]ie a conduc`torilor Stelei. o urzic`. cu osteneal` [i parale grup pintru entegrare în natur`. de umbl` în cizme ori bocanci. dar de aici [i pân` la a aduce diver[i m`sc`rici care au preten]ii de fotbali[ti doar pentru c` nu cost` nimic. [i atunci – oameni suntem – scap` de binemeritata pedeaps` cu închisoarea. trei în unu’. la colonoamericanul Joshua Todela [i acesta este doar un exemplu.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful