P. 1
26_15.01.2010_GazetaFermierului_315x400

26_15.01.2010_GazetaFermierului_315x400

|Views: 105|Likes:
Published by Adrian Nedelcu

More info:

Published by: Adrian Nedelcu on Feb 08, 2011
Copyright:Attribution Non-commercial

Availability:

Read on Scribd mobile: iPhone, iPad and Android.
download as PDF, TXT or read online from Scribd
See more
See less

02/08/2011

pdf

text

original

Gazeta Fermierului

Anul 3 | 16-30 ianuarie 2010 | 16 pagini | pre]: 2,9 lei | www.gazetafermierului.ro

Felicit`ri, domnule ministru!
Posibilitatea ca ministerul agriculturii s` primeasc` o suplimentare de 2,1 miliarde de lei la bugetul propus de guvern a iscat deja controverse [i nemul]umiri. Practic, la discu]iile despre buget, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, se plângea de pu]inii bani pe care ministerul pe care îl conduce îi va primi. Cum era [i firesc, domnia-sa [i-ar fi dorit o bucat` mai mare din care s` poat` asigura nu numai plata restan]elor din 2009 c`tre fermieri, dar [i posibilitatea de a pl`ti subven]iile produc`torilor agricoli r`mase pentru urm`torii ani [i, de ce, nu plata noilor forme de sus]inere care vor fi g`site, în acord cu cerin]ele UE, pentru a înlocui, m`car în parte, pierderea ajutoarelor de stat avute de fermieri pân` în 2009. Cum stau lucrurile în realitate? Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru 2010 prevede o suma total` propus` de 9,87 miliarde lei, respectiv 1,69% din PIB, din care 5,43 miliarde lei reprezint` fonduri din bugetul de stat, restul fiind asigurat din resurse externe. Din total, circa 2 miliarde de lei sunt destinate pentru acordarea ajutoarelor de stat, îns` 1,8 miliarde lei reprezint` sume restante pentru anul 2009. Cu actuala construc]ie a bugetului fondurile necesare înlocuirii ajutoarelor de stat pentru pui, porc, legume-fructe, motorin`, [.a. sunt prea pu]ine. Unul dintre ajutoarele care pot fi introduse din acest an ar fi a[a-numitul “ajutor de criz`”, prin care statul poate acorda fermierilor pân` la 15.000 euro [i pân` la 500.000 euro unit`]ilor de procesare. Dar, cu ce bani? Fermierii mai pot beneficia de ajutoare legate de îndeplinirea cerin]elor suplimentare privind bun`starea animalelor, reducerea accizei pentru motorina utilizat` în agricultur`, silvicultur` [i reducerea accizei pentru energia electric` utilizat` la sta]iile de pompare pentru iriga]ii, sus]inerea unor investi]ii în agricultur`, finan]area ac]iunilor fitosanitare de interes na]ional, garantarea creditelor de investi]ii [i garantarea în propor]ie de 80% a creditelor pentru IMM. Dar, întreb din nou, cu ce bani? {i atunci mirarea, stupoarea ori surprinderea tuturor este [i mai mare la reac]ia ministrului care se opune amendamentului prin care sunt adu[i bani în plus la un buget prea s`rac pentru a asigura minimul necesar pentru pl`]ile c`tre fermieri. Când are dreptate domnul ministru? Când cere mai mul]i bani sau când refuz` suplimentarea? Dac` n-ar fi fost independent, reac]ia domniei sale „poate” ar fi avut o justificare. Dar în nici un caz în ochii agricultorilor. Sau „independen]a”, mai nou, are valen]e de înregimentare politic`? Dac` trece sau nu amendamentul nici nu mai conteaz`. Cu o a[a atitudine, ne-am l`murit repede, domnule ministru! S` fi fost doar un moment de r`t`cire?!!! Roman {tef`nescu

Editorial

Abonamente la pre] redus prin SMS 7555 - 6 luni 7441- 10 luni
SMS-ul trebuie s` con]in` cuvântul FERMIERULUI, numele [i adresa po[tal` la care dori]i s` primi]i revista. Alte detalii \n talonul de abonament

Citatul edi]iei

“Astfel tr`d`torul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic, c`m`tarul negustor, speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`.” Pagina 2

Convorbiri cu [treangul de gât

Solicit`rile AGROSTAR
Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici, îl vom publica integral.

“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.” Pagina 2

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România

Actualitate pagina 3

CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I
Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii. Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. |mbunata]iri funciare pagina 5

ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func] ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` : udare prin aspersiune – 2.660.353 ha; udare prin brazde – 281.982 ha; udare prin inundare – 55.920 ha. Pagina 4

Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui

Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie, consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Pagina 6

ROMFENBENDAZOL 10%

ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC, conform normelor GMP. Pagina 7

România Viticol\
Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro

{tiin]` româneasc` de vânzare
Pagina 2-3

Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale

Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. ACTUALITATE pagina 1

Vinul românesc - Motiva]ia unei strategii

Programul ac]iunilor consiliului director al ONIV pe anul 2010
Pagina 3

Prin r`spândirea lor mare, dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce, parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. Pagina 8

Desp`gubiri pentru fermieri, proprietari de animale

Domeniile Ostrov
Pagina 4

A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale. Pagina 9

). La sfâr[itul lui 2009 nimeni nu se ferea de AH1N1 [i acum to]i la în]epat. ing. el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s`n`tos. ing. 304 Convorbiri cu [treangul de gât Redac]ia: Bun` s` v` fie inima. Comisionul?!. nu [tiu! În ultima vreme se vorbe[te de înc`lzirea globala la care toat` România contribuie cu avânt [i energie. fundamentum divisionis.. Mihail Cronica unui prost cu studii superioare Da.. se afl` în epoca cea mai rea. Redac]ia: S` vorbim iar despre grâu ca de funie în casa spânzuratului? Dr. pentru c` to]i cei de sus ne-au anun]at c` va fi greu [i foarte greu. Dar pentru ca un popor s` pre]uiasc`. I-am auzit. domnule dr. nu aparen]ele onestit`]ii. iar în cele mai multe cazuri fermierii nu au avut banii necesari pentru cump`rarea îngr`[`mintelor. ≤…≥ Astfel tr`d`torul numinduse erou. 26 mai 1883. nu aparen]ele muncii. nu s` fac` ni[te cornete. Nu [tiu.ing. azi principiul în virtutea c`ruia oamenii ar fi s` se ridice ar trebui s` fie munca fizic` [i cea intelectual`. spre victoria final`”. n-au zis cei doi – Aurel Popescu de la ROMPAN [i Ilie Sârbu. Atrag aten]ia celor care vorbesc de grâu furajer [i-l asociaz` cu grâul cu calit`]i inferioare c` nu este totuna. dar am drenat p`mântul repede. plagiatorul. fostul ministru c` o s` avem grâu pân` la noua recolt`? Se vede c` au min]it. c`m`tarul negustor. decontarea a[ijderea. Redac]ia: {i aceasta este cauza pentru care grâul este de proast` calitate… Dr. c` dup` câte [tiu eu aceasta este o [tiin]`. Dimitrie Musc`! Iarna tot pe câmp? Dr. nu plagiatul. p`durile încurc` vizibilitatea [i le-au t`iat.ing. {ti]i cum se zicea: „Din gre[eal` în gre[eal`. ing. Dimitrie Musc`: Dac` atât au vândut produc`torii de îngr`[`minte! Redac]ia: Nu se poate! Dr. Am zis a[a pentru c` marea majoritate a proprietarilor de p`mânt a[teapt` minuni de la cine.Dimitrie Musc`: Mai ales. la formarea sferelor sale ideale. Dr. Am scris abia. panglicarul om politic.r. A]i v`zut c` discu]iile se poart` cu a[azi[ii reprezentan]i ai ]`ranilor. speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`. [i cred c` au fost auzi]i de toat` ]ara.Dimitrie Musc`:Avem [i de bun` calitate. Redac]ia: Din vapoarele care s-au voiajat în apele interna]ionale… Dr. exact valoarea muncii fizice [i a celei intelectuale se cere un grad de cultur` pe care al nostru nu-l are înc`. Obrazul sub]ire… M.Dimitrie Musc`: De unde [ti]i? Redac]ia: Din surse! Dar aici la Curtici ave]i grâu? Dr. altfel m-ar înjura to]i a[a cum îi înjura pe cei mari. producerea real`. Conform ultimilor tehnologii politice sectorul agricol va scoate bani din p`mânt. a[a cum ne-a]i mai spus. punga[ul mare financiar. Pe aici prin Regat s-au t`iat perdelele forestiere [i copacii de pe marginea [oselelor [i acum bate vântul ca pe…B~R~GAN… La p`duri avem acum un ministru exigent pentru care avem o sugestie: ochii în [apte la MIKY SPAG~ de Covasna! {i iar pun întrebarea pentru cei DE{TEP}I. cu cele sfinte [i nes`tule. S` pun` mâna pe carte. ing. virtutea.” Dr. geniu. pag. XIII. gândirea proprie. onestitatea. dumnealor î[i unesc ambi]iile de [efi. acel principiu e fundamentum divisionis (fundamentul diviziunii – n. Dimitrie Musc`: Asta e soarta agricultorului! Reda]ia: Se pare c` ploaia. dumneavoastr` [ti]i cumva? {i în acest an s-a stabilit c` agricultura este prioritar` tocmai de aceea nu are nevoie de bani. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte. ing.” Mihai Eminescu Dac` vorbim de adun`tura….Dimitrie Musc`: Ba da! Dac` nu cump`ram [i eu. P`i.ing. Sucevenii. Dimitrie Musc` . în Opere. m` mândresc c` sunt un prost [i mai am [i studii superioare. Termina]i cu vr`jeala? S` nu uit s` scriu cine a pus întrebarea.ing. de unde [i pân` unde . În multe cazuri s-a zis c` merge [i a[a. principiul genetic . dar munca.Dimitrie Musc`: Victoria final` va fi în prim`var` când va începe importul de grâu. Dr. v-a pricinuit necazuri.Gazeta Fermierului / Opinii / 16-30 ianuarie 2010 02 Citatul edi]iei “Un popor î[i selecteaz` oamenii s`i conduc`tori dup` un principiu oarecare. Dimitrie Musc`: E un subiect care m` sup`r` foarte tare. c` ar mai fi grâu. Atât [i nimic mai mult. pentru c` anul trecut. ci s` înve]e agronomie. Vânzarea merge. p`mântul românesc poate s` hr`neasc` zeci de milioane de suflete. din iarb` verde. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte. când ]ara tr`ia în r`zboaie. Nu-i adev`rat. Redac]ia: De unde [ti]i? Dr. a[a pân` la prim`var` [i aten]ie. Dimitrie Musc`: Da. atac` p`durea. pe cei de la Bucure[ti. S` trecem la anul ce abia l-am început. de calitate inferioar`. Avem grâu de proast` calitate. vol. nu pretextarea virtu]ii. O spunem înc` o dat`: naiv [i indolent ca toate popoarele tinere. În evul mediu. deci înclin` a lua aparen]ele drept fond. Oltenii de la D`buleni au t`iat salcâmii [i acum FOAIE VERDE {I-UN SALCÂM c` le intr` iar nisipul în cas` pe la b`n`]enii din Timi[. e punctul de vedere din care el judec` oamenii [i împrejur`rile. judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce [i.ing. de tranzi]ie între barbaria s`n`toas` [i cultura s`n`toas`. nu specula. vitejia era principiul în virtutea c`ruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus. M. Oameni cu scaun la cap îndeamn` fermierii s`-[i uneasc` for]ele. judecata sa veche s-a dezechilibrat f`r` a fi înlocuit` printr-o judecat` nou`. Timpul.ing. procentul era mult mai mic. Redac]ia: Înseamn` c` viitoarea recolt` va avea o calitate [i mai slab`. pentru c` anul trecut. V` r`spund tot eu… adic` cel care [i semneaz`: Un prost cu studii superioare!! “Avem grâu de proast` calitate.

6. productivitatea muncii. 9. • Existen]a unei p`turi considerabile de popula]ie vulnerabil` din punct de vedere economic [i social ce întâmpin` dificult`]i în implementarea standardelor de calitate [i competitivitate impuse de pia]a unic` european` pentru producerea [i vânzarea produselor agroalimentare.I. dar pentru care se primesc subven]ii. de condi]ii meteorologice nefavorabile sau de r`spândirea bolilor la animale sau plante. Alimenta]ie. ajutor pentru publicitate pentru produsele agricole. ajutor pentru investi]ii în domeniul prelucr`rii [i comercializ`rii produselor agricole. Notificarea de urgen]` a ajutorului de minimis în cuantum de pân` la 15. deplasarea cl`dirilor exploata]iei agricole în interesul public. 10. Reducerea TVA-ului pentru produsele agricole în func]ie de cifra de afaceri realizat` de agentul economic pân` la o valoare de 5%. favorizând anumite grupuri de interese pentru a accesa sume importante de bani în defavoarea organzia]iilor/ asocia]iilor profesionale sau sindicate. Afiliat` Mi[carea European`. de[i intensitatea ajutorului va fi.N.000 euro. o noua [ans` de a cre[te valoarea agriculturii din România. din cauza cre[terii presiunilor exercitate asupra cheltuielilor bugetare de componenta social`. Cele enumerate mai sus sunt doar câteva din problemele strigente care necesit` rezolvare imediat` pentru a putea debloca situa]ia dezastruoas` în care se afl` agricultura din România. Întârzierea aplic`rii “SAPARD-ului” românesc. Domenii [i Servicii Conexe ”AGROSTAR”. 6. Centralizarea excesiv` duce la îngreunarea func]ion`rii sistemului [i implicit la accesul foarte greu al fermierilor la o serie de facilit`]i din partea statului sau UE.. reprezentativ` la nivelul agriculturii [i pisciculturii din România. ajutor pentru compensarea daunelor aduse produc]iei agricole sau mijloacelor de produc]ie agricol` de calamit`]i naturale sau fenomene excep]ionale. Pe de alt` parte.. Subven]ii diferen]iate în func]ie de nivelul de lucru al terenului. dar [i s` g`seasc` solu]ii [i rezolv`ri practice pentru problemele de zi cu zi ale agriculturii. Pre]ul motorinei pentru agricultur` este similar cu cel de la pomp` ceea ce duce la cre[terea pre]ului de produc]ie. 3. an de an. dat` fiind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici. 12. ajutor pentru agroecologie [i alte ajutoare acordate pentru protec]ia mediului. b. v` supune aten]iei o serie de probleme din agricultura României [i totodat` o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora din perspectiva organiza]iei noastre. prin noile fonduri puse la dispozi]ie de Uniunea European`. 2. ajutor cu privire la scutirea de accize în baza Directivei 2003/96/CE (impozite pe energie [i electricitate).F. Eliminarea certificatului de produc`tor [i a borderoului de achizi]ii pentru a elimina pia]a neagr` a produselor agricole. 11. mai ales. Nu exist` o politic` coerent` de garantare a creditelor pentru agricultur`. Aceast` abordare este strâns legat` de nivelul de disponibilitate în ceea ce prive[te asumarea riscurilor. }inând cont de cele men]ionate mai sus. 2. sume care nu [tim dac` vor fi folosite pentru fermieri sau vor ajunge în buzunarul anumitor persoane. o serie de factori restrictivi au ap`rut si care se adaug` la cele spuse mai sus. Afiliat` U. precum [i ajutor acordat pentru încheierea de asigur`ri împotriva unor astfel de riscuri. • Criza financiar` interna]ional` nu reprezint` o veste prea bun` pentru sectorul agricol intern.T. mai mare decât în cazul acestui sector. Modificarea Reg.A. care ar fi trebuit s` acopere investi]iile agricole care nu sunt cuprinse în PNDR.Gazeta Fermierului / Actualitate / 16-30 ianuarie 2010 03 Solicitarile AGROSTAR Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care. Gril` de impozitare diferit` în func]ie de nivelul de lucru al terenului. ajutor pentru respectarea normelor. ajutor pentru grupuri de produc`tori. Adoptarea de urgen]` a actelor normative ce reglementeaz` Ajutoarele de stat 2010-2013: ajutor pentru investi]ii în exploata]ii agricole. dar. Garantarea creditului [i sus]inerea dobânzii bancare direct de c`tre guvernul României. Eliminarea birocra]iei excesive în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. ajutor pentru sectorul forestier. Eliminarea sistemului de licita]ie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR [i accesarea lor pe baza depunerii de proiecte. uneori poate fi permis un procent mai ridicat de ajutor pentru investi]ii privind conservarea peisajelor tradi]ionale. Federa]ia Na]ional` a Sindicatelor din Agricultur`. îl vom publica integral. Printre ace[ti factori enumer`m: • Structura foarte fragmentat` a suprafe]ei agricole ce reprezint` un obstacol în atragerea de noi investi]ii [i care afecteaz`. Reducerea cu 50% a pre]ului motorinei la pomp` pentru agricultur` ar rezolva o serie de probleme legate de cheltuielile [i capitalul fermierilor din România. Este de men]ionat faptul c` suntem deschi[i la un dialog permanent pentru rezolvarea acestora: 1. ajutor pentru furnizarea de asisten]` tehnic` produc`torilor [i îmbun`t`]irea calit`]ii genetice a [eptelului. Externalizarea unor servicii ale statului c`tre sindicate sau organiza]ii profesionale pentru descentralizarea [i decongestionarea aparatului de stat. pl`]i Natura 2000 [i pl`]i aferente Directivei 2000/60/CE. Dup` aderarea României la Uniunea European` fermierii au sperat la o îmbun`t`]ire a sistemului [i. 5. 3. pentru încetarea activit`]ii agricole sau pentru închiderea capacit`]ii de produc]ie. experien]a de dup` 2007 a ar`tat faptul c` autorit`]ile au fost incapabile s` gestioneze o situa]ie de fapt [i nu au fost capabile s` creeze un sistem eficient prin care s` ajute fermierii nu numai s` acceseze fondurile europene. Crearea unor “Programe Na]ionale” de sus]inere a sectorulul zootehnic pentru procesarea laptelui [i a c`rnii. • B`ncile s-au orientat cu prec`dere c`tre clien]ii mari [i într-o m`sur` mult mai redus` asupra exploata]iilor agricole mici [i mijlocii care ar trebui s` fie principalii beneficiari ai sus]inerilor financiare din programele na]ionale. Tutun. 13. în general. de prelucrare [i de comercializare. Suprafa]` foarte mare de teren care r`mâne nelucrat`.S. Pre[edinte Agrostar {tefan Nicolae . Sus]inerea reconversiei fermierilor care trec de la produc]ia de lapte la cea de carne. 8. • Sprijinul guvernamental pentru agricultori va fi modest în urm`torii ani. de obicei. Sistemul de licitatie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR este p`gubos. ajutor pentru compensarea handicapurilor în zone defavorizate. ajutor pentru pensionare anticipat`. în acela[i timp.A. Inexisten]a unei pie]e/burse a produselor agricole din Romania cu o platform` de tranzac]ionare – ce trebuie s` rezolve problema unui pre] de referin]` sub care “intermediarii” nu pot cump`ra. care va fi reglementat pe viitor de dispozi]iile aplicabile Rezolv`ri Probleme ajutorului de stat în sectorul industrial. 9.F. Afiliat` E. protec]ia mediului. Federa]ia Agrostar propune o serie de m`suri de rezolvare [i relansare a agriculturii prin: 1. Eliminarea certificatului de produc`tor si a borderoului de achizi]ii [i redefinirea produc`torului agricol. pentru a debloca situa]ia din sectorul de legume [i fructe în ceea ce prive[te investi]iile. 10. Totu[i. ajutor pentru formarea de agricultori tineri. Reglementarea situa]iei terenurilor agricole r`mase nelucrate prin dou` solu]ii posibile: a. 14. 4. 5. îmbun`t`]irea condi]iilor de s`n`tate [i igien` a animalelor. Problemele produc`torilor agricoli din România 4. Afiliat` B. 7. Federa]ia Agrostar a identificat o serie de probleme întâlnite în agricultura din România. Birocra]ie excesiv` în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. 1182/2007 privind organizarea de pia]` în sectorul de legume [i fructe prin acordarea unui avans de 90% fermierilor ce fac parte dintr-un grup de produc`tori pentru demararea m`surilor de investi]ii pentru a putea debloca situa]ia privind lipsa capitalului necesar fermierilor. datorit` noilor politici agricole comunitare. probleme la care dorim s` oferim [i o serie de propuneri concrete de rezolvare. pân` la 40% din costurile eligibile sau pân` la 50% în zonele defavorizate.T.. care poate ajunge.

Sursa de ap` asigurat` pentru utilizarea sistemelor de iriga]ii o constituie. Printre factorii care au determinat starea actual` a sistemului na]ional de iriga]ii se pot enumera: 1.000. Structura cheltuielilor care concur` la stabilirea tarifului de irigare pentru un hectar de teren agricol se reg`se[te pe link-ul http://www.800 650. care s` permit` sau s` stimuleze cre[terea culturilor agricole [i silvice.600. Albertino ROZA Olimpia BOC{E Rela]ii Publice ANIF RA .000 ( de Est ) Ungaria 4.000 15. conform comenzilor emise de beneficiari. pentru campania de iriga]ii 2009..000 U. ANIF RA a preg`tit o suprafa]` de 717.884.017.300 Membru U.400 Membru U. 3.P. respectiv 27.045. pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul 5. Dun`rea – 67%.R. respectiv 980. republicat`. respectiv 2. de c`tre de]in`torii de terenuri. încurajeaz` [i stimuleaz` constituirea de noi Organiza]ii de Îmbun`t`]iri Funciare (OIF). strategie care are ca fundament urm`toarele concepte: • retragerea din exploatare a amenaj`rilor (sau a p`r]ilor de amenajare) de iriga]ii neviabile economic.D.835 ha.Acord de 1. În spiritul [i litera Legii nr. în 2007 Republica 3. în Monitorul Oficial. cauzat` de lipsa mijloacelor de paz` [i supraveghere. tarifele se stabilesc astfel încât s` asigure exploatarea echitabil` a amenaj`rilor de Î.D. în raport cu }`rile Europei Centrale [i de Est Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Observa]ii arabil` irigat` în posibil a fi total` 1990 irigat` (ha) (ha) (ha) Bulgaria 4.06.E. Pân` la data de 19.10 2008 1500000 507863 208218 13.000 10.500. în 2007 Slovenia Membru U. ANIF RA acord` o deosebit` aten]ie colabor`rii cu principalul beneficiar al activit`]ii de iriga]ii – reprezentat de OUAI. respectiv 1.624.998. trebuie s` avem în vedere Strategia M..3 ha de c`tre al]i beneficiari. cu o suprafa]` brut` de 18. precum [i con[tientizarea.000 ha. din 2004 Ucraina 33.134 MW. precum [i incapacitatea financiar` a proprietarilor de terenuri de a achizi]iona echipamente noi. 1.955.000 133. 5. precum [i sprijinul acordat din partea statului.920 ha.000 U. f`r` 3. încurajeaz` practicarea acesteia în forme asociative.000 cooperare cu U.000 Aderare la – 850.200 500.-30.F.00 52. având ca scop principal combaterea efectelor fenomenului de de[ertificare a terenurilor [i a secetei. • existen]a posibilit`]ilor de finan]are prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` sau prin alte institu]ii financiare ale Uniunii Europene.024 ha suprafa]` net`.000 27.329 sta]ii de punere sub presiune.100.D.000 5. retehnologizarea [i extinderea amenaj`rilor de îmbun`t`]iri funciare în corelare cu standardele de mediu. în favoarea celei din import. Ing. asigurarea amelior`rii solurilor acide. precum [i trecerea lor în sistem de proprietate privat`.88 2009 1500000 562952 294138 19. precum [i cu cele ale Ordinului nr.050.) Estimarea evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat`/neirigat` a se avea în vedere infrastructura de iriga]ii de care erau deservite. 2009. respectiv 17. ANIF RA.400 30.E. cu o putere instalat` total` de 4. men]inându-se ponderea majoritar` a acestora în activitatea de iriga]ii.2006. din 2004 Rusia 120. fiind asigurat` de râurile interioare.000 127. pentru perioada urm`torilor ani. dup` modul de organizare. 746. prin politica sa în domeniul agriculturii.P. la nivelul U.01.000 300. diferen]a de 33%.393. ANIF RA are în administrare. precum [i din lacuri de acumulare.000.440.000 1. • udare prin brazde – 281. parte integrant` din Proiectul Na]ional de Dezvoltare Rural`.05 2006 1500000 198036 96224 6. pentru dezvoltarea zonei rurale. precum [i 3 federa]ii.10. din care 2.353 ha. dorim s` preciz`m c` statul. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. Reticen]a. În final. Ar mai fi de men]ionat c`. 138/2004 a îmbun`t`]irilor funciare. coordonat de c`tre M.000 ha. suprafa]` eligibil`.075.185.291.102 ha suprafa]` net`.) Cauzele care au condus la situa]ia actual` Acord de cooperare cu U.2009.300 3.anif.E. Dinamica suprafe]elor irigate Anul Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Procent din pretabil` contrac. un num`r de 296 de amenaj`ri complexe de iriga]ii. pentru care aplicarea ud`rilor se putea face cu un randament costuri/eficien]` optim.E.) Dinamica suprafe]elor irigate în Romania în perioada 2005-2009 ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2. fiind eviden]iat modul de calcul al tarifelor aferent anilor 2008.963 ha. aridiz`rii.000 Aderare la – 40.737. Sc`derea interesului pentru stimularea produc]iei agricole autohtone. în domeniul îmbun`t`]irilor funciare aceste forme concretizânduse în înfiin]area de Organiza]ii ale Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI).000 301. Distrugerea infrastructurii de iriga]ii.E. din 2004 Având în vedere Strategia M. ANIF RA avea preg`tit` pentru iriga]ii o suprafa]` de aproximativ 1. neglijen]a [i lipsa de informare a produc`torilor agricoli la trecerea suprafe]elor agricole din sistemul de stat la sistemul propriet`]ii private.E. de[ertific`rii. se implic` în ac]iunea de implementare a Proiectului de Reabilitare [i Reform` a Sectorului de Iriga]ii din România.506.irigat` suprafa]a a fi irigat` tat` (Udarea I) pretabil` a fi irigat` pe care sau aplicat ud`ri (ha) (ha) (ha) (%) 2005 1500000 352890 45719 3. Caren]ele Normelor de aplicare a Legii nr. din 1990 Membru U. La data de 30. din care udarea I .18/1991. a fost contractat` numai o suprafa]` 559.R.2009. vom considera ca suprafa]` posibil de irigat suprafa]a de 1. În perioada 01.ro/tarife/.370 ha.000 3.96 48. anual.000 Membru U.500. 2.000 700. s`r`turate [i nisipoase.) Cheltuieli necesare pentru irigarea unui hectar de teren agricol [i plata tarifelor pentru serviciile de îmbun`t`]iri funciare. se ajusteaz` periodic [i sunt publicate.E. care au permis [i condus la f`râmi]area suprafe]elor agricole. o cre[tere semnificativ` a raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea posibil de irigat.026 ha.R. în domeniul Îmbun`t`]irilor Funciare pentru perioada 2009–2013.615.000 În conformitate cu prevederile Legii nr. cu un grad ridicat de competitivitate. pentru protec]ia mediului. dup` cum urmeaz` : • udare prin aspersiune – 2. În dinamica suprafe]elor irigate. cu o suprafa]` brut` de 1. existau un num`r de 424 de OIF. 138/2004 a Îmbun`t`]irilor Funciare. B`ncii Mondiale etc.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 04 Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România |n perioada 2005-2009 Potrivit reglement`rilor în vigoare.000 2. respectiv 2010. în vederea încheierii de contracte cu beneficiarii. Din aceast` suprafa]`. reabilitarea. au fost înfiin]ate 16 noi organiza]ii. Situa]ia comparativ` a parametrilor activit`]ii de iriga]ii în }`rile Europei Centrale [i de Est }ara 4. în colaborare cu Unitatea de Management a Proiectului. deservite de 227 de sta]ii de pompare de baz` [i plutitoare.. a rolului important al iriga]iilor în practicarea unei agriculturi performante.59 69. 4.E.660.25 Pentru o bun` estimare a evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea neirigat` din România.982 ha.A.205.61 Procent din suprafa]a contractat` pe care s-au aplicat ud`ri (%) 12. 352 sta]ii de repompare [i 2. 2.500 83. republicat`. modernizarea.. Alexandru IOSUB Director Tehnic ANIF RA Ing.. asigurarea unui nivel corespunz`tor de umiditate a solului.000 100. conserv`rii zonelor umede [i amenaj`rii-amelior`rii terenurilor degradate.294. Administra]ia Na]ional` a Îmbun`t`]irilor Funciare are ca responsabilit`]i principale asigurarea protec]iei terenurilor [i a construc]iilor \mpotriva inunda]iilor. Distrugerea [i/sau furtul echipamentelor de irigare aflate în proprietatea beneficiarilor majori ai acestei activit`]i. La nivel na]ional. s-au aplicat ud`ri.416. precum [i protec]ia împotriva polu`rii. pe o suprafa]` de 667. majoritar.E.A.255 ha.000 4. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.805.A.06. În anul 2005.41 2007 1500000 433747 301450 20. Iriga]iile reprezint` un factor principal în ob]inerea de produc]ii ridicate [i relativ stabile de la an la an cu implica]ii favorabile în asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i cre`rii de disponibilit`]i la export de produse agricole. • udare prin inundare – 55.000 1. 1231/2005. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare. • existen]a cadrului legal [i institu]ional pentru degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea infrastructurii de iriga]ii: • aten]ia deosebit` care se acord`.000 Macedonia 612.0 ha de c`tre OUAI [i 3. începând cu anul 2005. defalcate în func]ie de metoda de udare. combaterea secetei.100 Zona Economic` Comun` România 9. sprijin care încurajeaz` practicarea agriculturii în forme asociative.P.E.742 ha.) Situa]ia României din punct de vedere al terenurilor agricole irigate. pe o suprafa]` brut` de 27.779 ha suprafa]` net`. manifestându-[i interesul [i preocuparea în consilierea tehnico-economic` [i organizatoric` a acestora.000 . alunec`rilor de teren [i eroziunilor. cu cererea de ap` [i cu volumul de ap` disponibil pentru iriga]ii.437 ha.138 ha. Polonia 14.860 ha pentru organiza]iile utilizatorilor de ap`. estim`m.420 ha.50 41. Ceh` din 2004 Germania 17.

• infrastructura de iriga]ii are o vechime mai mare de 30 de ani. energie regenerabil`. Analizând poten]ialul agricol rezult` c`. din acest motiv. aproape 65 % din suprafa]a total` a României este suprafa]` agricol` (cca. a unei agriculturi de subzisten]`.634. 10 % se refer` la lucr`ri de între]inere [i repara]ii care nu au putut fi finalizate datorit` începerii campaniei de iriga]ii mai devreme decât a fost prognozat. în scopul optimiz`rii consumului de energie necesar aliment`rii cu ap` a acestora. neimpermeabilizate. conform Proiectului „Reabilitarea [i Reforma Sectorului de Iriga]ii” din România . inova]iei [i restructur`rii sectorului produselor lactate.890 ha.958. • accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii. CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I {tiri comunitare COMUNICAT Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România .3 ha) [i amplasarea necorespunz`toare a culturilor care favorizeaz` practicarea unei agriculturi de subzisten]`. Constrângeri identificate • refacerea poten]ialului biologic. printro derogare de la Comisia Europen`. care este propus la 1.570. repetate ca intensitate în acelea[i perimetre.09.21. având în vedere c` România anul trecut a traversat o criz` economic` puternic`. înregistrându-se pierderi mari de ap`.80 lei. prin aceast` atitudine. solicit` guvernului prelungirea ajutoarelor de stat pentru fermieri [i în acest an. justificând aceast` suplimentare de buget. cea mai mare organiza]ie sindical` din domeniul agricol. un punct principal din Programul de Guvernare – prioritate pentru agricultur`. iar cealalt` jum`tate are fertilitate sc`zut` [i foarte sc`zut`. • continuarea transferului infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare din amenaj`rile de îmbun`t`]iri funciare c`tre Organiza]iile de Îmbun`t`]iri Funciare. proiecte din domenii care r`spund noilor provoc`ri legate de schimb`rile climatice. s` fie de minimum 4%.998. 50 % sunt soluri cu fertilitate bun` [i medie.563. ceea ce conduce la consumuri ridicate de energie electric`.500.R Viorel MATEI • • • Agrostar cere prelungirea ajutoarelor de stat Federa]ia Agrostar. realizarea unui studiu multidisciplinar – gospod`rirea apelor.535. din partea acestora. reducerea pierderilor de ap` prin impermeabilizarea unor canale de transport. introducerea aparaturii de m`surare (debitmetre) a volumelor de ap` ce se livreaz` utilizatorilor de ap` în amenaj`rile de iriga]ii declarate de utilitate public`. în ultima perioad`. • canalele de aduc]iune [i de distribu]ie sunt. . men]inerea în func]iune a 1. pân` în anul 2013. biodiversitate. 90%. • multe din amenaj`ri sunt amplasate pe terase cu în`l]imi de pompare cu mult peste 70m. 138/2004 republicat`. considerate ca fiind neeconomice. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România. alternarea unor perioade puternic secetoase cu altele cu precipita]ii puternice. • f`râmi]area [i m`rimea redus` a parcelelor cu folosin]` agricol` (cca. Lucr`rile de între]inere [i repara]ii aferente tarifului anual s-au realizat în propor]ie de cca. de fenomene meteorologice deosebit de intense. reprezint` un aport substan]ial la PIB-ul României. în mare parte. accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii. pentru asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i a protec]iei mediului înconjur`tor.348 ha.694. din punct de vedere tehnic [i financiar. • Suprafa]a total` contractat` pentru aplicarea ud`rilor pentru anul 2009 .Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 05 Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. precum [i reticen]a.800 mii ha). Din punct de vedere al fertilit`]ii solului.420. Men]ion`m c` aceste lucr`ri nu au pus în pericol asigurarea apei de iriga]ii la fiecare beneficiar în parte. în orientarea planului de cultur` c`tre plante valoroase care r`spund bine la iriga]ii [i care au desfacere imediat` pe pia]a intern` [i extern`. adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor de iriga]ii la noile condi]ii de func]ionare. transporturi [i iriga]ii. conservarea [i protejarea resurselor de sol [i ap` într-un concept de exploatare durabil` a agriculturii. acvacultur` etc. Doi.289.65 ha/loc.2009) . gestiunea resurselor de ap`. [omajul va cre[te. {tefan Nicolae a spus: „Prima propunere pentru ministrul agriculturii este ca actualul proiect de buget al ministerului. • sta]iile de pompare sunt echipate cu agregate de pompare cu randamente sc`zute. • restabilirea durabilit`]ii sectorului de iriga]ii [i utilizarea mai eficient` a infrastructurii de iriga]ii. toate subven]iile sau mai bine zis ajutoarele de stat care au fost pân` la sfâr[itul lunii decembrie s` fie acordate [i în 2010 printr-o derogare acordat` de Comisia European`. total (la data de 14. avem valut`… Comisia European` a suplimentat cu 101. în lipsa subven]iilor. a resurselor pentru reabilit`ri sau investi]ii noi în amenaj`rile de iriga]ii. Procentul de nerealizare de cca.4.4% de PIB. O produc]ie mare.559. • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii viabil` economic [i marginal` economic.000 euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural`.2. federa]ia noastr` are în vedere ca programul na]ional de dezvoltare rural` s` fie simplificat. 0. irigarea. energie. între]inerea [i repararea infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare.A.1.985 ha. Premizele climatice favorabile ale acestui an pot fi compromise de finan]area insuficient` a verigilor tehnologice. pe principii de eficien]` economic`. referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pe anul 2010.000 ha viabile economic în amenaj`rile de iriga]ii ce urmeaz` a fi transferate în proprietatea sau în folosin]a organiza]iilor [i federa]iilor. • încurajarea iriga]iilor în zonele viabile economic cu cerere constant` de ap` pentru iriga]ii. • cre[terea costului pomp`rii apei. în principal. Suma total` destinat` dezvolt`rii rurale pentru perioada 2007-1013 este de peste 13. alocat` României în urma aplic`rii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economic`. • necesitatea punerii în func]iune a infrastructurii de iriga]ii transmis` de c`tre ANIF Organiza]iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI/FOUAI) înfiin]ate în temeiul Legii îmbun`t`]irilor funciare nr. Pe de alt` parte. iar statul s` acorde garan]ii guvernamentale tuturor celor care doresc accesarea acestor fonduri prin cofinan]area creditelor bancare”.33 lei. pentru identificarea de solu]ii de alimentare gravita]ional` sau din surse locale independente a amenaj`rilor sau p`r]ilor de amenajare de iriga]ii. • lipsa echipamentelor de udare [i distribu]ia neuniform` a acestora în teritoriu.5 miliarde euro .N. aduc]iune [i de distribu]ie. din care: udarea I . • manifestarea. din partea Guvernului României. este destinat` finan]`rii unor domenii precum cel energetic. al schimb`rilor climatice. cca. Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate. cea mai reprezentativ` organiza]ie la nivel na]ional [i european. în vederea reducerii consumurilor energetice [i cre[terii randamentelor hidraulice. • alocarea. horticultur`.fonduri europene. Oportunit`]i pentru sectorul de iriga]ii prin aplicarea m`surilor de reabilitare [i modernizare a infrastructurii de iriga]ii Avem bani. cu toate organiza]iile din structura sa: vegetal. acolo unde acestea sunt necesare [i unde se asigur` recuperarea efortului Obiective pentru consolidarea sectorului de iriga]ii • limitarea iriga]iilor în zonele cu cerere sc`zut` de ap` [i încurajarea iriga]iilor în zonele economice cu consumuri energetice mici pentru pomparea apei. în exploatarea. Nicolae {tefan a atras aten]ia asupra faptului c`. care a condus la limitarea accesului fermierilor la iriga]ii. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România apreciaz` c`: Suplimentarea bugetului pentru agricultur` este o cerin]` vital` pentru men]inerea nivelului de productivitate [i a perspectivelor pentru agricultori în anul de criz` ce urmeaz`. iar pre]ul produselor agroalimentare va cre[te cu 20-30 de procente din cauza dependen]ei de importuri. • Suprafa]a pe care s-au aplicat ud`ri. din care contribu]ie proprie încasat` de la beneficiari . zootehnie. din care la OUAI . privind respingerea amendamentului aprobat în comisiile de specialitate [i de buget – finan]e din Parlamentul României.138 ha. 14. traverseaz` în continuare aceast` criz` [i alte ]`ri europene au beneficiat de aceast` derogare. aproximativ 70% dintre exploata]iile agricole se vor închide. a unei suprafe]e de 1. 2. Suma suplimentar`. • Situa]ia actual` • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii . îmbun`t`]irea condi]iilor de func]ionare prin reabilitarea sta]iilor de pompare din amenaj`rile de iriga]ii. cu complet`rile [i modific`rile ulterioare.314. • limitarea accesului fermierilor la iriga]ii din considerente financiare [i practicarea. în acest an agricol. la OUAI . • • • Presedinte F. a declarat ministrul agriculturii [i dezvolt`rii rurale Mihail Dumitru. Bugetul României nu respect`.255 ha. în ansamblul s`u.236 ha. • orientarea beneficiarilor [i a ANIF spre utilizarea optim` a resurselor financiare disponibile. cu implica]ii negative. dar [i investi]ii pentru restructurarea sectorului produselor lactate”.P. • investi]ional pe seama cre[terii produc]iilor [i îmbun`t`]irii randamentelor de exploatare prin reducerea pierderilor de ap` [i a consumului de energie necesar` pomp`rii apei. • Valoarea lucr`rilor contractate aferente tarifului anual .000 ha.955 ha.500. sunt hot`râte s` ac]ioneze cu fermitate pentru evitarea unor m`suri restrictive pentru sus]inerea agriculturii române[ti. de la buget [i contribu]ie privat`.292. ceea ce înseamn` cca. ia not` cu surprindere de ultimile lu`ri de pozi]ie.

Sinapis. Amaranthus. în special. Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui permit` o r`s`rire uniform` a culturii • respectarea epocii optime de erbicidare recomandate de produc`tor • efectuarea tratamentelor cu aparate bine calibrate. Xantium. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la imidazolinone. Apari]ia sistemelor de cultur` cu hibrizi îmbun`t`]i]i genetic pentru rezisten]a la erbicidele nespecifice culturii de floarea-soarelui s-a datorat nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui. Sistemul de erbicidare la floarea-soarelui în postemergen]` pentru combaterea buruienilor dicotiledonate a generat o cre[tere a rentabilit`]ii culturii de floarea-soarelui precum [i a cre[terii suprafe]elor cu floarea-soarelui îmbun`t`]it` genetic. Amendamentul a fost respins prin vot de parlamentari. pentru m`sura 214 – „Pl`]i de agro-mediu” a fost suplimentat` cu 27. Tehnologii de combatere a buruienilor Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie. când vom atinge nivelul mediu din UE. samulastr` de floarea-soarelui • Prezint` pretabilitate la sistemele de minimum tillage prin posibilitatea de a erbicida în acela[i timp [i pentru buruienile monocotiledonate [i prin eliminarea din tehnologie a pr`[itului mecanic • Valorific` foarte bine terenurile puternic îmburuienate • Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor. Al doilea amendament. dezvoltat de Compania Procera. Este vorbe de o redistribuire a fondurilor în interiorul bugetului ministerului. a[anumita lege a Codului de Bune Practici. Datura.1 miliarde lei pentru acordarea ajutoarelor de stat agricultorilor în 2010. Sonchus. care s` asigure o aplicare uniform` [i exact` a substan]ei active • evitarea efectu`rii tratamentelor în condi]ii meteo neprielnice • evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse incompatibile F`r` scumpiri la produsele alimentare Ministrul agriculturii. Galium. El a argumentat c`. suma alocat` axei 2. pe tema aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare. Mihai RADU Director Tehnic Procera Agrochemicals România Codul de Bune Practici În urma discu]iilor dintre reprezentan]ii MADR. se împart astfel în func]ie de toleran]a plantelor de floarea-soarelui la anumite erbicide. samulastra de floarea-soarelui etc. Companiile produc`toare de semin]e au dezvoltat aceste tehnologii [i cauta în continuare solu]ii care s` rezolve problema buruienilor cu cat mai mare usurin]` pentru fermieri. Venind în întâmpinarea acestei probleme. afirm` c` nu trebuie s` ne a[tept`m la o scumpire a produselor alimentare. Datura. prioritatea guvernului r`mâne aceea de a g`si noi formule de finan]are prin care s` sprijine agricultura. s-a convenit c`. aceste pl`]i cresc an de an pân` la nivelul anului 2015. Buruienile dicotiledonate problem` din cultura de floarea-soarelui sunt: Cirsium. respectiv PF100. de[i începând cu acest an vor disp`rea subven]iile. patronatele au solicitat ministrului agriculturii s` aib` o serie de întâlniri cu reprezentan]ii supermarketurilor [i s` elaboreze o variant` a legii în conformitate cu solicit`rile ambelor p`r]i. ai produc`torilor. De asemenea. ineficiente. pentru aplicarea ei corect` s` se clarifice anumi]i termeni. trebuie luate în considerare urm`toarele elemente de ordin tehnic: • asigurarea unui sem`nat de calitate. În România. p`reri bazate în principal pe experien]a fiec`ruia [i pe condi]iile concrete din cadrul fermelor proprii. Mihail Dumitru. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz` de tribenuron metil la cultura de floarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate în postemergen]`. Chenopodium. Sorin Minea.000. samulastr` rapi]`. respectiv cu circa 22. La bugetul Ministerului Agriculturii. f`r` ca acestuia s`-i fie acorda]i mai mul]i bani fa]` de varianta de buget care a plecat de la Guvern. social-democra]ii au sus]inut câteva dintre amendamentele respinse. care s` • Combate cu succes buruieni problem` cum ar fi: Cirsium. sesizând neclarit`]i. în ceea ce prive[te cultura de floarea-soarelui. În concluzie. ne-am propus ca pe parcursul a câtorva articole. Argumentul c` dispare un mic procentaj în ni[te subven]ii pe sectoare pe care noi le d`m nu cred c` este un argument suficient de solid pentru a justifica o ipotez` a cre[terii pre]urilor. consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`.2 milioane de lei c`tre un canal din jude]ul C`l`ra[i. A[adar. Bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost adoptat astfel cu 148 de voturi favorabile [i 130 împotriv`. Rezisten]a variet`]ilor cultivate de floareasoarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indus` prin incruci[`ri succesive cu plante din flora spontan` rezistente la acest tip de erbicide. pentru a ajuta fermierii s` interpreteze cât mai corect eficien]a tehnologiilor de cultur` recomandate în vederea lu`rii unei decizii corecte.1 miliarde de lei aprobat` în Comisiile de buget-finan]e. Patronatele din industria alimentar` au solicitat s`pt`mâna trecut` ministrului agriculturi amânarea aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare. ”Fermierii primesc cea mai mare parte a subven]iilor în sistemul european. Convolvulus. au generat opinii diferite în rândul fermierilor în ceea ce prive[te eficacitatea lor. buruieni care cu greu [i costuri mari. În România hibrizii rezisten]i la tribenuron metil au ap`rut în 2008. pentru a avea efectul scontat.606. Amaranthus. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la erbicidele sulfonil-ureice. Chenopodium. Solanum. urmând ca s`pt`mâna viitoare s` fie programat` o nou` întâlnire la care s` participe [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC) [i Ministerul de Finan]e.000 de lei au fost lua]i de la sec]iunea cheltuieli cu bunuri [i servicii [i de la cele cu ma[ini [i mijloace de transport pentru a fi cheltui]i la investi]ii. având p`reri diferite pentru acela[i fenomen în condi]ii diferite de cultur`. iar fondurile destinate axei 3 au crescut cu 28. s` elucid`m unele ecua]ii privind tehnologia de cultur`. Potrivit pre[edintelui Romalimenta. Cultivarea hibrizilor cu rezisten]` la erbicidele sulfonil ureice permite realizarea unor produc]ii cu grad ridicat de profit pe sole îmburuienate. Tehnologia cu hibrizi rezistenti la erbicide sulfonil ureice Împ`r]eala pe axe Fondurile aferente Axei 1din PNDR au fost suplimentate cu 45. cea mai mare majorare de fonduri.333 euro. Sistemele de cultur` disponibile la acest moment pe pia]a din România cu referire la tehnologia de combatere a buruienilor.145 euro. ai procesatorilor [i ai marilor lan]uri de magazine.9 milioane de euro. Cele dou` tehnologii prezente pe pia]a semintelor de floarea-soarelui din România (cu rezisten]` la erbicide sulfonil ureice [i respectiv la imidazolinone). O pondere mare în realizarea succesului la cultura de floarea-soarelui o are tehnologia aleas` în contextul concret al fermei [i al sistemului de tehologie multianual. Singurele amendamente admise au fost dou` care au primit [i sus]inerea Ministerului Finan]elor Publice. dar [i specificit`]ii produselor pe baz` de tribenuron metil • Prezint` remanen]` scazut` – permi]ând astfel sem`natul culturilor de cereale de toamn` f`r` riscuri Avantajele utiliz`rii tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt urm`toarele: Ing. chiar dac` social-democra]ii au pledat insistent pentru necesitatea sus]inerii agricultorilor [i în 2010. au p`truns în ultimul deceniu o multitudine de teorii mai mult sau mai pu]in aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de folarea-soarelui. în privin]a termenelor de plat`. Astfel 60. care îns` nu au trecut de votul plenului. tehnologiile se adreseaz` situa]iilor specifice [i nu trebuie nicidecum interpretate ca unilateral eficiente sau dimpotriv`. Specifica]iile cu privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie îns` respectate astfel încât s` nu genereze fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. pot fi st`pânite în sistemul de cultur` conven]ional. nu are fitotoxicitate pentru culturile ce urmeaz` în rota]ie • Reduce costurile pentru combaterea buruienilor dicotiledonate • Permite rota]ia fireasc` floarea-soarelui – cereale p`ioase de toamn` datorit` remanen]ei sc`zute a substan]ei active. vom caracteriza pe parcursul a câtorva articole fiecare tehnologie în parte.884. pentru modificarea acesteia. fiind destinat` m`surii 121„Modernizarea exploata]iilor agricole”. Dezbateri mai aprinse a generat amendamentul admis de Comisiile de buget-finan]e prin care se suplimenta bugetul Agriculturii cu 2. Capsella. prevede redirec]ionarea a 7. deoarece campania de prim`var` care urmeaz` va aduce în aten]ie câteva probleme. . în urma unor discu]ii cu supermarketurile. respectiv: • sistemul de cultur` conven]ional.522 euro. Astfel.203. sus]inut de deputatul PDL Gheorghe Tinel. Raphanus.Gazeta Fermierului / Mediu / 16-30 ianuarie 2010 06 {tiri na]ionale Bugetul Agriculturii votat f`r` suplimentare Parlamentarii au votat bugetul Ministerului Agriculturii f`r` suplimentarea de 2. Xantium. odat` cu apari]ia [i a primului hibrid românesc de floarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice. 1.

de educare a consumatorului prin publica]ii specifice. Dorin Popa Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. nici între Rioja Bordeaux [i Dealu Mare. de. atât la pre]. Aceast` comoditate [i mai ales starea de contempla]ie pe care o are consumatorul român cu un grad destul de mare de acceptare [i toleran]` (m`nânc` ce i se serve[te) poate fi speculat de importatorii de vinuri str`ine. Japonia [i. • de investi]ie în spa]ii de depozitare adecvate. prin campanii de informare [i educare a tinerilor. noi nu vedem p`durea de copaci. Prezentarea [i servirea au multe necunoscute. vinul fiind cel mai reprezentativ produs alimentar pentru un teritoriu [i trebuie cump`rat [i pentru a ne p`stra viile.. pentru cei care realizeaz` c` semnalul de alarm` nu vrea s` opreasc` trenul. Aceast` propunere este deschis` celor care au de f`cut observa]ii. . {i atunci. {i poate nu în ultimul rând s` provoc`m [i acel sentiment na]ional. manifest`ri cu caracter educativ dedicate. o t`rie?”. un vin. • educarea viitorului consumator. cu posibilit`]i financiare limitate. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. adic` chelnerul care ne aduce vinul la mas`. nem]ii vin nem]esc. care s` con]in` un program na]ional de promovare. Concuren]a la nivel na]ional nu va fi între Sotern Tocaj [i Cotnari. Avem argumentele lumii civilizate a vinului. doar cu scopul de a avea un profit cât mai mare. Principalele segmente de pia]` ce se impun a fi abordate prin mijloace specifice ar fi urm`toarele: • crearea de evenimente de mas` dedicate vinului (festivaluri. aten]ioneaz` doar c` ne pierdem vagoanele pe drum [i viitorul e mic.” R`spunsul se afl` la Lenin. • de achizi]ie pentru o ofert` generoas`. Pentru fiecare schem` de ajutor ce va fi aprobat` de CE “trebuie g`site solu]ii de finan]are”. iar num`rul total al schemelor va ajunge la 12 sau 13. care s` fidelizeze [i s` conving` „electoratul” s` aleag` vinul românesc ca fiind cea mai bun` ofert` de pe pia]a româneasc`. China. • în accesorii elegante. O problem` major` a vinului românesc este modul în care proprietarii [i managerii restaurantelor din România îl percep ca fiind o b`utur` alcoolic` între celelalte. • vinurile de calitate sunt exportate. nici nu ai ce cere. Africa de Sud. privi]i în rafturile re]elelor transna]ionale cum cresc v`zând cu ochii ofertele de vinuri de import [i înlocuiesc încet. nu peste foarte mult timp.. ce vor fi trimise c`tre Comisia European` pentru ob]inerea avizului. produc`tori [i negociatori str`ini preg`tind strategii de promovare specifice pie]ei române[ti. “c`. chiar mai agresiv. cele pentru export mai bune. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. Australia etc. simpozioane [i conferin]e dedicate vinului românesc.România Viticol\ Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www. Cine crede]i c` ar trebui s`-i înve]e pe ace[ti chelneri? {coala? Care [coal`? Pentru c` nu-i vinul [colii! Poate statul? Dar nu-i via statului. care nu reprezint` costurile: • de preg`tire pentru acel osp`tar. {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` • Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii: • Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european`. Soiuri pentru vinuri ro[ii Clone pentru vinuri ro[ii Soiuri de portaltoi Clone de portaltoi Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie • Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. unde francezii consum` preponderent vin fran]uzesc. original`. dar perseverent. • promovarea elitist` prin saloane. oferta chelnerului fiind elocvent`: “ce v` oferim? O bere. dac` ne-am pune întrebarea ”cine e de vin` pentru aceast` situa]ie”? Aproape c` intuiesc r`spunsul: ”cote]ul vecinului unde ne ]inem noi capra. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Pagina 3 Pagina 2-3 Dr. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarna [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profi l. Pagina 4 {tiri Au fost finalizate 3-4 scheme de ajutor de stat în agricultur` Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a finalizat “3-4 scheme de ajutor de stat” în domeniul agriculturii.ro Vinul românesc Motiva]ia unei strategii Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român. Sebastian Vl`descu. Primele semne sunt deja vizibile. mai aproape. Achizi]ia are ca motiva]ie pre]ul [i „notorietatea” produsului. cum facem diferen]a între noi [i ceilal]i? Vinul de import are atuuri incontestabile. Mai exact.). concursuri. cu abord`ri distincte pe fiecare segment de pia]`. anivers`ri festive etc. reversul ar fi oferta. adic` “vinul care se cere”. ci între vinurile fran]uze[ti.. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în t`ri ca Thailanda. de cultur` a vi]ei de vie. iar noi înv`]`m. • produsele române[ti nu respect` nici o legisla]ie. Vor [ti s` aloce bugete considerabile în campanii de preg`tire a personalului HORECA. a spus ministrul finan]elor. Toate schemele de ajutor de stat în agricultur` vor ajunge la CE în circa 2-3 luni. dar de unde nu-i. Aceasta ar fi o fa]` a monedei. R`spunsul acum e foarte simplu: cei care au interesul de a-[i vinde vinul [i a-[i stropi via . Aici e problema noastr`. ing. f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. un adaos format din procente de peste sut` la sut`. vinurile române[ti. fiind produse doar cu scopul îmbog`]irii unora. ci pentru cei care vor s` devenim o echip`. cât [i la calitate. înv`]a]i. pre]ul! Din p`cate. Toate aceste caren]e se r`sfrâng în prima etap` în buzunarul [i nemul]umirea consumatorului. poate doar “intermediarul”.” nu e “autoservire”. • produsele care se produc pentru pia]a intern` sunt mai proaste. ungure[ti [i române[ti [i. • preg`tirea personalului din HORECA [i marketuri oferind cursuri gratuite de prezentare [i servire a vinului. • vinurile române[ti sunt falsificate. sunt necesare campanii dedicate vinului românesc. în Rusia. Observ`m c` între restaurant [i alimentar` nu-i mare diferen]a. negru [i bate la u[`. înc` de tipul conservator [i comod. toate produsele men]ionate mai sus se g`sesc în acela[i depozit. concuren]a cu cele din lumea nou` a vinului (Chile. dar nu pentru postul de observator. rafturi personalizate etc. Mergând mai departe cu constat`rile. ungurii vin unguresc.gazetafermierului. • se import` vinuri ieftine [i în consecin]` de slab` calitate. iar în etapa urm`toare în visteria [i via produc`torului. bineîn]eles.) Cred c` România are nevoie acum de o strategie clar` [i pe termen lung. • campanii de promovare dedicate vinului din HORECA. pl`tim un pre] prea mare pentru serviciile care ni se ofer` când ne referim la vin. {i ar mai fi o diferen]` chiar major`. Întrev`d. • nici un produs alimentar nu mai e natural. Ar fi de analizat urm`toarele argumente [i percep]ii ale consumatorului: • produsele de import sunt superioare produselor române[ti. Prin urmare. înv`]a]i”. vinului lor. dar din p`cate nu din gre[elile lui Lenin. care bine a spus “înv`]a]i.

fiind g`sit [i omologat în zona de sud a Moldovei în anul 1974 la Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Odobe[ti. Secven]e tehnologice de structurare a vegeta]iei vi]elor asiguratoare a optimului calitativ.0% a cheltuielilor de produc]ie/ha.71 % munca vie. La SCDVV Bujoru conducerea este semiînalt`. 2. mijlocie-bun` la secet` iar rezisten]a la calcar este similar` cu cea a portaltoiului Chasselas x Berlandieri 41B. Cristina SIMION Secretar [tiin]ific . Se realizeaz` ob]inerea de produc]ii de struguri sanogene la poten]ial ecologic. de cultur`. ing. reducerea nivel SO2 total sub 100 mg/l. un con]inut mediu în zaharuri de 203 g/l [i aciditatea de 5. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. Cabernet Sauvignon 33 Vl. randament mai bun în alcool (0. un con]inut mediu în zaharuri de 200 g/l [i aciditatea de 4.3 ha în centrul viticol Bujoru la Sta]iunea de Cercetare . 140 Ru sel. Vigoarea soiului este mijlocie spre mare. biolog Aurel CIUBUCA . destinat ob]inerii de vinuri ro[ii de calitate. Tehnologie de produc]ie viticol` integrat` specific` centrului viticol Valea C`lug`reasc`. Tehnologie modernizat` privind cultura soiurilor pentru vinuri ro[ii. un con]inut mediu în zaharuri de 202 g/l [i aciditatea de 4. nr. în func]ie de faza vinului) [i a cheltuielilor de stabilizare (cu 1-2%). alegerea corect` a partenerului portaltoi [i atribuirea unei înc`rc`turi de rod care s` optimizeze raportul cantitate-calitate. 8. com. reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. ob]inerea unui randament sporit în must ravac (cu 2-10%). Pinot noir 5 Vl. Dup` un an de învechire cap`t` valen]e cu totul deosebite . pre] de valorificare a strugurilor superior cu 10-12 % comparativ cu tehnologia clasic` Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie Director general dr. Acest vin cu r`d`cini str`mo[e[ti are aciditate ridicat` [i o fructuozitate deosebit`. Ruvis. durat` mai mic` de macerare [i reducerea consumurilor energetice (cu 10% pe sarja). reducerea consumului de material filtrant (cu 3-50%. vinul este alb cu reflexe galben –verzui . sulfitarea. soiul la dezmugurire are rozeta verde cu nuan]` ro[iatic` . Adrian SERDINESCU Directorul [tiin]ific dr. Se realizeaz` ob]inerea unor produc]ii constante. obi[nuit sec cu aciditate ridicat` ce-i confer` o prospe]ime [i o fructuozitate remarcabil` .2% [i cre[terea calit`]ii strugurilor [i a vinului ob]inut.2. reducerea costurilor de înfiin]are a sistemului de sus]inere cu 13. iar apoi devine roz brumat la sfâr[itul acestei perioade.3 vol%). Merlot 8 Vl clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate.3 t/ha. Valea Mantei. un con]inut mediu în zaharuri de 228 g/l [i aciditatea de 4. Olivia. randament mai bun în vin ravac: 2-10%.51 % materiale. Este rezistent la atacul bolilor criptogamice [i la atacul de filoxer` radicicol` [i galicol`. e-mail:icdvv@yahoo. frunza adult` este de m`rime mijlocie pentalobat`.Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Bujoru . • bentonizarea . Strugurele la începutul coacerii are culoare verde. produse fitosanitare) . caracterizat` prin prelucrarea menajant` a strugurilor [i mustuielii. un con]inut mediu în zaharuri de 195 g/l [i aciditatea de 5. reducerea consumului de material filtrant (3-40%. rezisten]` medie la ger. SCDVV BUJORU Director . Soiuri de portaltoi Tehnologie modernizat` pentru producerea vinurilor albe de calitate. h=180 cm). se caracterizeaz` prin comportare bun` la ger.icdvv. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii aromate. • îns`mân]area mustului cu drojdii selec]ionate [i fermentarea mustului la temperaturi sc`zute(18220C). clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. una cu dispunerea vertical` a vegeta]iei (cordon unilateral pe semitulpin`. ciorchinii sunt cilindroconici cu aspect r`muros. asigur` o produc]ie medie de 10 t/ha.România Viticol` / Cercetare / ianuarie 2010 02 {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` Soiuri pentru vinuri ro[ii Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii Negru aromat.0 g/l H2SO4 . Tel: 0244 236300. are la baza. extrac]ia mai rapid` [i mai avansat` a compu[ilor fenolici favorabili calit`]ii. In anii seceto[i se ob]ine un vin dulce cu o t`rie alcoolic` mai mare de 12% vol. Clone pentru vinuri ro[ii Clone de portaltoi Tehnologia de cultura a soiului Feteasc` neagr` în vederea ob]inerii unor produc]ii constante [i de calitate.4-20. drept pentru care merit` toat` aten]ia viticultorilor de a extinde în cultur` soiul [i în aceea[i m`sur` a vinificatorilor de a produce un vin de calitate care s` reprezinte zona [i ]ara într-o Europ` divers` [i unitar`. 17.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.Ing. ing. Feteasca neagra 4 Vl.25 vol %). (2) structurarea vegeta]iei vi]elor [i (3) protec]ia fitosanitar`. asigur` o produc]ie medie de 8. Marian ION Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc`. iar prin atribuirea înc`rc`turii corecte de rod se realizeaz` o cre[tere a calit`]ii strugurilor [i implicit a vinurilor.7 % a manoperei.1 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Tehnologie de ob]inere a vinurilor ro[ii prin macerare-fermentare în recipiente statice în condi]iile unei suprapresiuni de CO2. • limpezirea mustului înaintea fermenta]iei alcoolice pentru îndep`rtarea particulelor solide de impurit`]i(p`mânt. polifenoli totali sub 350 mg/l. Web: www. In anii foarte c`lduro[i [i seceto[i se matureaz` mai de timpuriu cu dou` s`pt`mâni.0-25. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. reducerea cu 15.Dr. un con]inut mediu în zaharuri de 197 g/l [i aciditatea de 5.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor.5 – 6.1-0.0 t/ha. conduc la reducerea cu 18. floarea este hermafrodit` .ro Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european` . Aspectul strugurelui este identic cu al soiului din care provine. are la baza trei secven]e tehnologice care prezint` risc ecologic bine definit: (1) între]inerea solului [i fertilizarea. cu arome florale diferite de a celorlalte vinuri albe române[ti. asigur` o produc]ie medie de 9. Realizeaz` o produc]ie medie de 8. strugurii se culeg la un con]inut în zaharuri de 190-200 g/l [i o aciditate de 5. fertilizarea [i normarea înc`rc`turii de struguri.1-0. Anumite interven]ii în vinifica]ie prin: • utilizarea unor enzime pe struguri ce desfac pieli]a strugurelui ajutând la extragerea aromelor specific acestui soi.0 t/ ha. mucegaiuri.59 Vl se remarc` prin însu[iri superioare de afinitate de altoire [i de produc]ie comparativ cu soiul de portaltoi din care provine: prezint` rezisten]` la cloroza ferocalcic` 41 B sel. cre[terea capacit`]ii de prelucrare. asigur`. Prin folosirea portaltoilor adecva]i se realizeaz` un spor de produc]ie de 17-18%. filtrarea [i îmbutelierea vinului. are la baz` optimizarea unor verigi agrotehnice: sistemul de t`iere.Dr.5 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. La sfâr[itul lunii septembrie [i începutul lunii octombrie. ocupând o suprafa]` de 12. Pentru recunoa[tere. Dup` cercet`ri care au urm`rit comportarea soiului în noul areal de cultur` s-a stabilit [i tehnologia de cultur` adecvat`.6 Vl. se remarc` prin rezisten]` mare la cloroza fero-calcic` comparativ cu soiul de portaltoi din care provine.6 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. reduceri de consumuri tehnologice: 5. se remarc` prin produc]ii mai mari [i constante anual comparativ cu soiul popula]ie. diferit` de a altor soiuri. a solului [i a aerului. Acest soi s-a aclimatizat bine [i în arealele limitrofe. Soiul B`beasc` gri este o varia]ie mugural` a vechiului soi str`mo[esc B`beasc` neagr` . 100 % îngr`[`minte de sintez`. în func]ie de faza vinului). îi determin` caracteristicile ce-l particularizeaz`. conservarea [i ameliorarea în timp a fertilit`]ii solului [i minimizarea polu`rii apei. In prezent el se comercializeaz` numai de la sediul sta]iunii. str. asigur` o produc]ie medie de 12. cu un con]inut în zahar al strugurilor > 190 g/l. cordon bilateral [i poate fi t`iat atât în cepi cât [i în cordi]e de 4-6 ochi. Fax: 0244 236389. neîntâlnite la alte soiuri din podgorie. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. cod po[tal 107620. • tragerea vinului de pe drojdie.84 % combustibili. deburbarea eficient` [i fermentarea controlat`.01 % pesticide. asigur` o produc]ie medie de 6. adic` cu ciorchini r`muro[i.5 t/ha. Prezentat la târguri [i expozi]ii a fost foarte bine apreciat. randament mai bun în alcool (0.1 t/ ha. calitate superioar` a vinurilor ob]inute [i posibilit`]i sporite de comercializare a vinurilor. sensibil la putregaiul cenu[iu. asigur`. soi autofertil .8 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. h=60 cm) [i una cu dispunerea pendant` a vegeta]iei (cordon bilateral înalt.

7.3 Dezvoltarea rela]iilor cu organiza]iile profesionale [i interprofesionale din Fran]a. Cu aceast` ocazie. pulpe de ra]`. IV Sem.6 Protec]ia vinurilor DOC [i IG.4 Încheierea acordului interprofesional între membri ONIV pe filiera vitivinicol`. în cadrul expozi]iei. IV Trim. din care 33 de ]`ri cu pavilioane na]ionale.2 Identificarea m`surilor de sprijin financiar din buget na]ional în perioada 2010-2013. Columna. M`suri de informare [i promovare a produselor vitivinicole. 2. 6. 1. 5. dar mai r`m`sese de l`murit felul în care se declan[a produc]ia monoxidului de azot. agricultur` [i horticultur` „S`pt`mâna Verde”. II. [i Mediului de Afaceri. foie gras.2 urm`rirea [i implementarea m`surilor lansate prin PNDR.c. 1. 2. Aceast` descoperire reprezint` dovada faptului c` binefacerile polifenolilor asupra suple]ei arterelor necesit` prezen]a acestui receptor de estrogen. permanent Sem. de[i alimenta]ia oamenilor este bogat` în gr`simi saturate provenind din alimente precum unt.1 Promovarea intereselor sectorului vitivinicol la Comisia European` prin COPA COGECA 5. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Tehnologii Izotopice [i Moleculare Cluj-Napoca [i Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice [i Izotopice .7 Conferin]e tematice na]ionale 1. subtipul alfa. De aceea.500 de expozan]i din 56 de ]`ri. unul tradi]ional. împiedicând astfel arterele s` se dilate. Mecanismul descifrat recent are leg`tur` cu unul dintre receptorii hormonului estrogen din celulele pere]ilor vasculari.1 Activarea m`surii de investi]ii cuprins` în Programul Na]ional Suport 4. în care firme romane[ti de profil vor expune o gam` diversificat` de produse agroalimentare. MFP. blocheaz` producerea monoxidului de azot de c`tre celulele vasculare. potrivit cercet`torilor.7. în anul 2009 participând 1. original`. în anii cu precipita]ii sc`zute în perioada matur`rii strugurilor. 6.}ara vinului” cu Radio România Interna]ional. sunt marcate distinct. Expozi]ia interna]ional` ‘’S`pt`mâna Verde’’ este considerat` cel mai mare eveniment de specialitate în domeniul alimentar [i agricol din Europa. Sem. MADR [i APIA ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV. II permanent permanent permanent ONIV ONIV ONIV ONIV Întocmit. Totodat`. cu pavilion na]ional. apreciat de cei care l-au degustat la expozi]iile regionale [i na]ionale. I Sem. Vasele în care se p`streaz`. Începând cu edi]ia din 2003. 4.decembrie Trim.ISCTV. Având în vedere faptul c` aceast` prestigioas` manifestare constituie o bun` oportunitate de imagine pentru ]ara noastr`. identificaser` polifenolii din vin drept agen]ii responsabili pentru apari]ia efectului vasodilatator. fructe. la întâlnirea interna]ional` a Mini[trilor Agriculturii. Exist`. cum ar fi: miere [i produse apicole. pericolul s` se piard` aproape toat` recolta. Vinul se poate g`si deocamdat` în câteva magazine specializate în vânzarea de produse BIO [i în magazinul propriu.5 Propuneri de modificare [i completare a O MAPDR cu privire la promovarea vinurilor pe ]`rile ter]e 4. smântân`. 2. . la care se ata[eaz` moleculele de polifenoli. cercet`torii francezi au demonstrat faptul c` un anumit medicament anticancer (Fulvestrant). Dezvoltarea rela]iilor interna]ionale. dar [i mai costisitoare decât una obi[nuit` cu cel pu]in 30%. decembrie martie . Pe pia]a intern`: 1. brânzeturi. II. 1.ICSI Rm. Organismul de certificare verific` în fiecare an corectitudinea respect`rii normelor europene în domeniu [i analizeaz` în laboratoare specializate probe de sol. 6. Domnia sa va participa sâmb`t`. Via se trateaz` doar cu produse pe baz` de sulf [i cupru. Cre[terea capacit`]ii institu]ionale a organiza]iilor de produc`tori [i a organismelor de filier`.„Vinul [i s`n`tatea” cu Radio România Actualit`]i. Fran]a) au dat prima explica]ie [tiin]ific` a mecanismului molecular al acestei protec]ii oferite de polifenolii din vinul ro[u care determin` celulele din pere]ii arterelor sangvine s` produc` monoxid de azot (NO). 4. vinuri. iar cantitatea de vin ob]inut` se urm`re[te pe tot parcursul ei spre cump`r`tor. I permanent ONIV. România a fost prezent` an de an. pe acela[i subiect.6 Încheierea [i derularea acordului de promovare a viticulturii na]ionale prin emisiuni specializate cu Societatea Român` de Radiodifuziune . în urma producerii monoxidului de carbon la nivelul celulelor endoteliale care c`ptu[esc pere]ii vaselor sangvine.8 Simpozioane na]ionale. 4. în afara unei explica]ii [tiin]ifice a “paradoxului francez” . II permanent Sem.4 Salon de vinuri – soiuri autohtone 1.10 Elaborarea unui studiu de pia]` a vinului. tehnologia nu este numai greu de aplicat.4 Controlul trasabilit`]ii vinului vrac provenit din comer]ul intracomunitar [i ]`ri ter]e 2. 4. M`suri pentru protejarea mediului de afaceri al produc`torilor vitivinicoli. ISCTV. MADR ONIV.5 Delimitarea arealelor de produc]ie pentru vinurile IG.7 Absorb]ia fondurilor UE. Recent cercet`torii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers. delega]ia MADR va prezenta mediului de afaceri german oportunit`]ile de investi]ii în România iar sâmb`t`. IV permanent Sem. soi [i exploata]ii viticole la vinurile DOC [i IG. permanent Trim. la discu]ia plenar` privind „Agricultura [i Schimb`ri Climatice” [i la summit-ul Mini[trilor Agriculturii 2010. ONIV ONIV ONIV ONIV ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV [i ONVPV ONIV [i MADR [i DGV ONIV [i ONVPV ONIV [i ONVPV permanent Sem.3 Controlul randamentelor pe ha. Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. prin care sunt suportate cheltuielile pentru închirierea [i amenajarea spa]iului expozi]ional. Euro/an pentru sectorul vitivinicol pân` în 2013 din programul suport. cu impact pozitiv asupra cre[terii exporturilor pe pie]ele interna]ionale. 3. Aceast` descoperire ofer`. Acest studiu a fost publicat în cel mai recent num`r al revistei [tiin]ifice americane PLoS One. . . Pentru a-[i dubla argumenta]ia. Italia.3 Primirea de noi membri.1 mil. Spania. 16 ianuarie este declarat` Ziua României. 16 ianuarie a.3 participare [i implicare direct` în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR. [i noi informa]ii despre “poten]ialul terapeutic al polifenolilor în tratarea maladiilor cardiovasculare”.2 Promovarea vinului prin turism – Drumul Vinului.2 Elaborarea caietelor de sarcini pentru vinurile DOC [i IG.3 Încheierea acordului institu]ional cu ONVPV. tincturi de plante. Director. II permanent permanent Trim. 2. Vîlcea TERMEN RESPONSABILIT~}I permanent permanent martie martie. M`suri de sprijin în sectorul vitivinicol 4. de cultur` a vi]ei de vie.7 Definirea 3. Comer]ului. II permanent ONIV [i ONVPV ONIV ONIV [i ADAR ONIV ONIV ONIV . inhibitor al acestui receptor. determinându-i pe comercian]i s` caute astfel de vinuri. 3. Consolidarea institu]ional` 6.4 Propuneri de modificare [i completare a proiectului de HG pentru aplicarea legii nr. 1.SRR {tiri Vin ro[u pentru inim` bun` Consumul moderat de vin ro[u reduce riscul de declan[are a maladiilor cardiovasculare.3 Sus]inerea financiar` din buget na]ional a producerii materialului de înmul]ire vegetativ` a vi]ei de vie din categoria biologic` ini]ial [i baz` realizate în colaborare cu ENTAV Fran]a. palinca. Au fost alese dou` soiuri române[ti. aplicate în cantit`]i limitate. modificarea [i completarea actelor normative referitoare la sectorul vie-vin. \nc` rare în magazine. plant` [i de vin. mezeluri.mai pu]ine cazuri de infarct în sud-vestul Fran]ei. IGPR 3.1 Consultan]` pentru înfiin]area organiza]iilor de produc`tori pentru vinul DOC [i IG. 3.9 Colaborarea la reviste de specialitate. care se va organiza la Berlin – GERMANIA.1 Transformarea ONIV în institu]ie privat` de interes public. dar [i în vin -. Strugurii se proceseaz` separat.2 Monitorizarea producerii alcoolului etilic în arealele viticole. 2. APIA. I Trim. un gaz vasodilatator. 4. Aparat Executiv . M~SURA crt 1.2 Participarea la Congresul OIV 2010. A. Pe pia]a extern`: 1. brânz`. Pân` în prezent sta]iunea a venit pe pia]a româneasc` cu vinul Columna (foto). 2. în perioada 15 – 24 ianuarie 2010.6 participarea la grupele de lucru pentru elaborarea. 4. în prezen]a inspectorului care r`spunde de certificare. 1. administrat de Ministerul Economiei.5 Gala vinului românesc B. I Sem. MADR ONIV. I ONIV ONIV [i Asocia]iile de Produc`tori ONIV ONIV „S`pt`mâna Verde” România va participa.3 Concursul „Vinuri Române[ti din Podgorii str`mo[e[ti” Edi]ia a VI -a 1. produse de panifica]ie. MADR 5. Diferite studii.7. ONVPV.România Viticol` / Actualitate / ianuarie 2010 03 Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. APDRP.2 Stabilirea calendarului [edin]elor AGA [i CD. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Nr. magiun. Acestea nu trebuie s` aib` urme de pesticide. 2.1 Combaterea concuren]ei neloiale.. 5.„România . la sediul sta]iunii.4 Efectuarea de studii [i cercet`ri în domeniul vitivinicol în colaborare cu ICDVV INCDBH {tef`ne[ti.1 cofinan]area european` de 42.1 promovarea vinurilor DOC [i IG. conserve de legume si fructe. certitudinea de a avea pe mas` un vin s`n`tos a început s` apar` printre consumatorii români. Târgul interna]ional de la Berlin este inclus în Programul de participare la târguri [i expozi]ii interna]ionale în anul 2010. Participarea ]`rii noastre la acest eveniment constituie o bun` oportunitate pentru firmele române[ti de a promova cele mai reprezentative produse agroalimentare [i de a dezvolta noi rela]ii comerciale. ANPC. a fost rezervat` o suprafa]` de 165 mp. II permanent ONIV ONIV ONIV 6. cu un pavilion na]ional la cea de-a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru industrie alimentar`. DGV. domnul ministru Mihail Dumitru va avea întâlniri bilaterale cu mini[trii agriculturii din statele membre. 244/2002 pentru alinierea la legisla]ia comunitar`. II Trim. printre care s-a num`rat [i România. De[i procesul este anevoios. Ungaria [i Bulgaria. Feteasc` neagr` [i altul crea]ie a sta]iunii. 4. cu finan]are de la bugetul de stat. Drumul de la cultivarea în sistem ecologic a viei [i pân` la ob]inerea vinurilor care s` poarte eticheta “ae” ce atest` c` sunt ob]inute din strugurii ecologici este dificil [i implic` mult` seriozitate [i responsabilitate. Aurora Ranca 4. inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers.Elaborarea actelor normative în domeniu. MADR [i APIA ONIV [i MADR permanent permanent permanent ONIV. Delega]ia României va fi condus` de domnul Mihail Dumitru.

vezi c` vine ploaia! Acoper` fînul `la cu ceva. Centrul viticol Domeniile Ostrov este situat în Sud-Vestul jude]ului Constan]a. Merge la doctor [i acesta se preg`te[te s` \l examineze cu stetoscopul. relieful. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în ]`ri ca Thailanda. climatul local [i relieful zonei asigurând condi]ii propice pentru acest tip de cultur`. Suntem cu to]ii motiva]i pentru c` putem construi un brand puternic.Sigur nu sunt crocodili aici? .M` Ioane. c-o s`-l ude! Ion nu zice nimic [i cite[te în continuare “Times”. Vrem ca în perioada Sfintelor Sarb`tori de Pa[ti românii s` a[eze pe masa [i vinul nostru”. prietene? . care nu are niciun ban [i toat` averea lui este doar pistolul `sta? Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România.Nu. declara Marian Moise. cât [i în restul ]`rii.Las`.{i ba]i toba ca s` invoci ploaia? . Maria îi spune lui Ion: . Dupa aproape 4 ani petrecuti la Tohani. Avem resurse. [omer. Dealurile nu sunt mai inalte de 150-200 de metri în partea Central-Estic`. China. mai aproape. d`-o dracului de treab`! A udat fînul [i tu stai [i nu faci nimic! Ion. Nu [tii când ai terminat. c` plou` [i aici! *** Ion [i Maria pe teras`.România Viticol` / Profil de companie / ianuarie 2010 04 Bancuri . un mobil hightech 3G cu USB. În capul listei profesioni[tilor care vor vinde nu mai pu]in de 5 game de vin (cu 30 de sortinente) produse la Domeniile Ostrov se afl` Marian Moise.Ce s-a \ntamplat. [i-i spune. stau afar`. bluetooth cu camera video. “Nu cerem nimanui s` ne cread` pe cuvant. Scopul nostru pe termen mediu este s` le reamintim românilor c` suntem un popor care iube[te vinul. GPRS si cu aplica]ii java si mp3? . Acesta \i r`spunde c` nu. Sunt convins c` atât profesioni[tii.Ioane. un turist \l \ntreab` pe un localnic dac` sunt crocodili pe acolo. la cel de brand. cunoscut pentru interfluviile sale deluroase [i larg ondulate pe care soarele le scald` atât cât trebuie pentru ca strugurele s` ajung` la maturitate deplin`. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarn` [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profil.M` Ioane. pune “Times” la o parte [i spune: . Asta a fost [i parerea celor care au investit în replantarea a sute de hectare care produceau odata struguri de mas`.Nu mai avem ap`. Intr` omul \n lagun`.Fiule. m`rginit` la Sud de frontiera cu Bulgaria. începu ploaia! Pune mîna [i acoper` fînul `la c`-l ud`. îmi cumperi. you have an obsession! . Pacuiul lui Soare.Da.Nu pentru c` la e fric` de rechini! Istoria *** Ion o întreab` pe Maria: . Începe s` picure. fl`mând. n-a]i vrea s` ajuta]i un biet nec`jit. se uit` seduc`tor la ea. argumente cu care putem mar[a. Echipa *** Bul` se \mboln`ve[te.O noapte de amor! Tipa se \ntoarce c`tre bodyguardul care st`tea mai departe [i-i spune: . tacticos. Ioane. Zona pe care sunt a[ezate podgoriile Domeniile Ostrov este atestat` prin documente ca zon` cu real` voca]ie vini-viticol` înc` din cele mai vechi timpuri. Echipa de vânz`ri cu care Marian Moise î[i propune s` “cucereasc`” pia]a din România acoper` acum intregul teritoriu al ]`rii. c` plou`! . \ncepe s` \note [i observ` ni[te pete \ntunecate \n ap`. e semnalul pentru instalator! *** O tip` intr` \ntr-un magazin de \mbr`c`minte [i \ntreab` un vânz`tor cât cost` un palton de blan`. în Rusia.Scuza]i-m`.Dori]i s` vorbi]i la telefon cu gripa mea? nu o b`utur` [i c` vinul bun nu se bea [pri]!”. fînul este ud. excelent. La un moment dat. Locurile aduc din istorie o parte din m`re]ia ceta]ilor romane care le-au str`juit cu 2000 de ani în urm`. ]ie ]i-ar pl`cea s` fii b`rbat? Maria r`spunde: . know-how [i calitate. “Vrem ca în cel mai scurt timp s` ajungem pe rafturile lanturilor de magazine [i în HoReCa. hidrografia [i climatul zonei sunt argumentele forte pentru afirma]ia c` rodul este intr-adevar generos. iar Maria sup`rat`: . Bula \ntreab`: . f`când cu ochiul: . ce naiba! Ion n-o ascult`. Cetatea Durostorum sau Canaraua Fetii sunt numele cet`]ilor care au fost alese pentru a denumi gamele de vin de sub brandul *** Anun] de angajare la un cazinou: “Vrei s` câ[tigi bani peste noapte? Angajeaz`-te la noi. iar vinul. te rog. Mai exact.Achit`! *** Pe o insul` exotic`. Podgoria Domeniile Ostrov apa]ine geografic de Podi[ul Olteniei.M`rie. e tare greu. Unde suntem Planuri *** Un explorator \l vede pe vraciul satului b`tând ritmic toba. domnule. “Lansarea noastr` oficial` se va intâmpla în acest început de an. Aici a fost cultivat` vi]a de vie. argumente pe care [i l-e dore[te orice vânz`tor” spune Marian Moise. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. cu pante accentuate care ajung [i la inclina]ii de peste 15-25º. cât [i consumatorii obi[nui]i vor aprecia vinul nostru” declar` Marian Moise.Tata. Vânzatorul o cerceteaz` din cap pân`-n picioare. nu te-ai putea droga [i tu ca [i ceilal]i copii? Domeniile Ostrov. m` Ioane. cu vi]` nobil` care produce acum struguri de soi (de vin). in functie de vinificare. pe malul românesc. vrem ca speciali[tii s`-l guste [i apoi s`-l comenteze. Podgoriile se întind pe terasa superioar` a Dun`rii. separate de v`i adânci [i inguste. Marian Moise a acceptat provocarea venit` din sudul ]`rii. “To]i coechipierii mei sunt oameni care [tiu cum se vinde vinul pentru c` nu sunt la prima experien]` în acest domeniu. Directorul Executiv al companiei. în schimbul 3!” *** . da’ ]ie? *** Maria îl strig` pe Ion: . Ion cite[te “Times”. |ncântat.Hai. managerul care a ridicat Domeniile Tohani de la stadiul de marc`. c` vinul este un aliment [i *** S` nu faci nimic. Maria se impacienteaz`: . . . Primul obiectiv al business-ului Domeniile Ostrov în 2010 este accesarea pie]ei de retail [i HoReCa atât în Bucure[ti. Japonia [i. pe o lungime de 30 de km. Este de la sine în]eles c` în istoria locului strugurele are dintotdeauna un loc aparte! O vorba din b`trani spune c` “un cal bun nu se vinde din grajd”. declar` Marian Moise. Plou`. Se \ntoarce spre localnic: . hai în cas`. la câ]iva metri de el. Pozi]ionarea. de-a lungul Dun`rii.F` Mario.

“Sc`derea veniturilor popula]iei. Substan]a activ` a produsului este FENBENDAZOLUL. respectiv a muncii agricole. ROMFENBENDAZOLUL 10% suspensie se recomand` la bovine. totodat` ea mic[oreaz` [i durata în care se ob]ine recolta. anul 2009 a fost cel mai greu din istoria postdecembrist` a României. Criza la cei mari Pentru industria alimentar`. Produsul se administreaz` cu o mensur` sau sering` f`r` ac. în doz` de 5 mg de substan]` activ` pe kg greutate vie. {tiri F`r` subven]ii directe în 2010 Modelul de subven]ie direct` în agricultur` nu va mai fi aplicat din 2010. Recomand`ri Administrarea produsului la bovine. precum [i a cestodozelor produse de genul Moniesia. popula]ia s-a îndreptat spre produse ieftine [i de proast` calitate. Este interzis s` se foloseasc` aceast` doz` la vacile lactante. extinderea unei unit`]i existente. toxicitatea relativ sc`zut`. doza este de 10 ml de suspensie pe 100 kg greutate vie. organe [i lapte. iar statul va sus]ine agricultura prin schemele de ajutor aprobate de Comisia European` (CE).A. pân` în luna martie. Doctor în [tiin]e medicale S. dup` asanare. Timpul de a[teptare. existen]a unui cadru politic instabil au avut drept rezultat sc`derea bugetului de cheltuieli alocat alimentelor. (Anexa 1 la NORMA SANITAR VETERINAR~ privind m`surile de supraveghere [i control al unor substan]e [i al reziduurilor acestora la animalele vii [i la produsele lor. pot ap`rea reac]ii alergice datorit` eliber`rii antigenilor consecutiv distrugerii parazi]ilor. În consecin]`. a terenurilor [i a produselor. Produs chimic nou ! România este prima ]ar` din lume care va folosi în agricultur` un compus chimic pe baz` de initium. diversificarea produc]iei în vederea ob]inerii altor produse noi sau schimbarea fundamental` a procesului general de produc]ie al unit`]ii deja existente. Viorica Chiurciu. cartofi. La administrarea produsului este necesar` estimarea corect` a greut`]ii vii a animalului pentru a evita subdoz`rile sau supradoz`rile. dar. Într-un comunicat al MADR se arat` c` decizia a fost adoptat` în urma demersurilor întreprinse de c`tre Autoritatea de Management pentru PNDR.Gazeta Fermierului / Medicin` veterinar` / 16-30 ianuarie 2010 07 ROMFENBENDAZOL 10%. când România a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere. în infesta]ii masive ale animalului. Programul de deparazitare trebuie s` cuprind` patru administr`ri anuale. bine omogenizat` în prealabil. Produsele vor fi furnizate de compania german` BASF [i vor fi folosite pentru culturile de struguri. Din punctul de vedere al ministrului. Potrivit MADR un poten]ial beneficiar va putea primi sprijin în cadrul acestei scheme de ajutor de stat dac` proiectul de investi]ii sprijinit va avea drept rezultat înfiin]area unei noi unit`]i de procesare. Asemenea produse urmeaz` s` fie omologate curând în Olanda [i Marea Britanie. Toxicitatea medicamentului este relativ sc`zut` [i nu influen]eaz` produsul de concep]ie [i de aceea nu sunt restric]ii de folosire la animalele gestante [i în lacta]ie. ROMFENBENDAZOLUL 10% administrat în dozele recomandate nu produce în mod normal efecte adverse. în care se introduce cantitatea necesar` de suspensie. 3 zile de la ultimul tratament. Rareori. “cei care vor beneficia de ajutoare vor trebui s` pl`teasc` [i taxele”. valoarea total` a sprijinului fiind de 200 mil euro. un ingredient activ din noua clas` a substan]elor chimice. printr-o mai bun` colectare a acestor taxe [i impozite. ro[ii. de care vor putea beneficia aproximativ 550 de întreprinderi.C. Ajutoarele de stat în agricultur` se vor restrânge la schemele aprobate de Comisia European` (CE). sus]ine {tefan P`dure. Prin acest sistem. precum [i al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animal`). conform normelor GMP. iar pentru lapte. respectiv 2. un endoparaziticid care face parte din grupa benzimidazolilor [i se afl` pe lista substan]elor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri în carne. Sebastian Vl`descu. f`r` a mai fi nevoie de aplicarea autocolantelor. Distrug`torul parazi]ilor interni! ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie. Domnia sa consider` c` anul 2010 va fi un an al lasan`rii economice [i c`. a anun]at c` ar putea fi introdus` rovinieta electronic`. dup` intrarea la stabula]ie [i pe perioada p`[unatului în lunile iulie. Furnizorii dau asigur`ri c` produsul este în concordan]` cu normele din domeniu impuse de Uniunea European` Rovinieta electronic` din luna martie Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor. . castrave]i [i ceap`. a afirmat {tefan P`dure vicepre[edintele Grupului de firme Angst. care s-a diagnosticat o parazitoz` cu Ostertagia tip 2. impun utilizarea produsului cu atât mai mult. La bovinele pentru carne la Important [i avantajos! Ajutor de stat pentru procesare Comisia European` (CE) a aprobat acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse neagricole. indiferent de specie.5 ml de suspensie ROMFENBENDAZOL 10 % pe 50 kg greutate vie. respectiv septembrie. fabricat de Compania ROMVAC. parte a M`surii 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere” din cadrul PNDR. În sensul c` managementul Angst a fost mult mai activ. în doza recomandat`. pia]a neagr`. ovine [i caprine Produsul se administreaz` pe cale oral`. se absoarbe rapid [i difuzeaz` în toate organele [i ]esuturile producând liza endoparazi]ilor din tubul digestiv [i aparatul respirator. respectiv înainte de ie[irea la p`[unat. Marin Anton. începând cu data de 22 octombrie 2009. important ar fi ca mediul economic s` r`mân` s`n`tos [i s` nu se favorizeze. cu cât acesta nu constituie un factor de risc pentru s`n`tatea public` datorit` faptului c` nivelul reziduurilor în produse dup` perioada de a[teptare este sub cel impus de Comunitatea European`. costul redus pe animal datorit` dozei mici administrate. sector care va fi taxat “sub toate formele sale”. se va putea verifica dac` [oferul a achitat sau nu taxa de drum. Beneficiile pe care le-ar aduce aceast` substan]` sunt legate în primul rând de combaterea d`un`torilor. deciziile au dus în cele mai multe cazuri la eficientizarea costurilor. ROMVAC COMPANY S. din anumite interese. ovine [i caprine pentru combaterea strongilatozelor gastrointestinale [i pulmonare produse de diferite genuri de parazi]i. Eficien]a antiparazitar` crescut`. la animalele destinate sacrific`rii pentru carne este de 7 zile.a declarat ministrul finan]elor. Dr. Criza economico-financiar` de pe toate palierele produc]iei are [i unele efecte pozitive.

Recomand`ri: Se administreaz` de regul` o monodoz` de 2-3 ori pe zi.Imun Gemoterapia Ulei volatil de cimbru in miere de albine . cu 15 minute înainte de cin`. Simptomele ce pot ap`rea la infestarea cu viermi intestinali sunt numeroase [i uneori comune cu cele pentru alte boli: diaree sau constipa]ie. corectarea diverselor caren]e nutritive (fier. Nuc sub form` de monodoze care se dilueaz` în ap` plat`. Vor fi detecta]i [i trata]i bolnavii [i purt`torii. • hreanul are ac]iune tenifug` puternic`.015 mg ulei volatil de cimbru. vitamina B12 etc). cura durând cel pu]in 5-6 zile. cca 100g pentru copiii de vârsta [colar` [i 50g pentru copiii mai mici. se va efectua controlul parazitozelor colectivit`]ilor. Semin]ele cojite [i zdrobite se iau diminea]a în priz` unic`. sc`derea în greutate sau asimilarea incomplet` a alimentelor. se consum` 200-300 ml diminea]a pe stomacul gol. diluat` în 50 ml de ap`. în special la copii. gluconat de Zn echivalent la 2. • dovleacul: semin]ele sale constituie un remediu antihelmintic cert în combaterea teniei [i ascarizilor. antispasmodic eficient în doze mici. exfolierea epiteliului intestinal care altereaz` capacitatea de absorb]ie a nutrien]ilor [i favorizeaz` suprainfec]ia cu bacterii. Allium porrum. • morcovul. Meri[or. tulbur`ri de comportament (somn. pentru adul]i. HEMINON reprezint` o asociere complex` de principii bioactive naturale [i elemente minerale sub form` de s`ruri u[or asimilabile în organism care ac]ioneaz` sinergic la anumite concentra]ii. ascaridioze.5 mg zinc / capsul`.infestare cu Giardia (Lamblia) intestinalis.A. detoxifierea organismului. pentru recunoa[terea eventualelor e[ecuri în tratament sau reinfest`ri. parazi]ii sunt trata]i cu medicamente antihelmintice având ca principii active substan]e chimice de sintez` [i care prezint` dezavantajul c` produc reac]ii adverse [i anume cre[terea nivelului enzimelor hepatice (la 16% dintre pacien]ii înrola]i în studiile clinice). persoanele vor fi urm`rite periodic. Recomand` administrarea unor produse naturale cu efect antiparazitar sub forma unor cure repetate. timp de 6 – 8 zile consecutiv. reglementarea motilit`]ii tractului digestiv. fragile. se consum` ca atare 20-30 g/zi sau asociat în cantit`]i mai mari cu ceap` [i fructe crude. Principalele parazitoze intestinale Fitoterapia Helminon cefalee [i reac]ii de hipersensibilitate (rash. Poate contribui la preven]ia [i tratarea parazitozelor intestinale printr-o serie de extracte (macerate glicerinice): Coac`z negru. Cel mai frecvent.infestare cu Ascaris lumbricoides (limbrici). Acest risc spore[te în colectivit`]ile de copii. Concomitent. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S. unde ace[ti parazi]i intestinali se r`spândesc cu mare u[urin]` [i reinfectarea proprie se poate face foarte u[or (Tenia saginata.Gazeta Fermierului / FitoFarmacie / 16-30 ianuarie 2010 08 Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale Cu ajutorul fitoterapiei Parazitozele intestinale reprezint` o cauz` frecvent` de tulbur`ri polimorfe. Teniaza . varza: sucul are efect în combaterea oxiurilor [i a limbricilor. Thymi vulgaris aetheroleum. metabolic. Afin. dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce. intestinal).prin infestare cu tenia. Prin r`spândirea lor mare. de aceea este obligatorie verificarea st`rii de s`n`tate a animalelor sacrificate. Tratamentul se poate relua dup` o pauz` de 10 zile pân` la rezultat coprologic negativ. în cure de 8-10 zile. • m`ce[ele: pulpa m`run]it` [i amestecat` cu miere în p`r]i egale. pe stomacul gol cu 15 minute înainte de mas`. se administreaz` cate 20-40 ml/zi. drenaj biliar. pe o perioad` de 1-3 luni. Pentru copiii peste 3 ani se recomand` un comprimat masticabil diminea]a cu 15 minute înainte de micul dejun [i un comprimat masticabil seara. Acest supliment alimentar prezint` urm`toarele avantaje: este u[or de administrat atât persoanelor adulte cât [i copiilor. diuretic. 150-200 g pentru adul]i. calciu. vârstnici. având ac]iune antihelmintic`.herba) în miere . 30 mg vitamina C. dar în acela[i timp [i de protejare a celulei hepatice. se adaug` [i tratament adresat suferin]elor viscerale constituite pe parcursul parazitozei. Con]ine 21. cardiac. Dup` tratament. atrofia vilozit`]ilor intestinale. precum [i preven]ia infest`rii cu parazi]i intestinali. Administrare: Doza recomandat`. gre]uri. Giardioza (lambliaza) . iar la copii (peste 5 ani):1-2 capsule/zi dup` mese. prurit. Deoarece parazitismul la animale reprezint` un rezervor important pentru multe helmintiaze. expectorant. având în vedere sensibilitatea inegal` a parazi]ilor condi]ionat` de stadiul lor biologic. Se administreaz` fie cu zahar. • semin]ele de l`mâie sunt un remediu împotriva oxiurilor: macerarea la cald timp de 2 ore a unei l`mâi cât mai bogate în semin]e. Regimul alimentar recomandat în parazitozele intestinale: • afinele. zdrobite. 60 mg carbonat de potasiu [i 0. M`ce[. fiind în multe cazuri condi]ionat` de zoopatologia parazitar` din teritoriul respectiv. care deseori dep`[esc sfera organelor digestive. în ap` cu miere. fum`tori. leziuni ale mucoasei. seara. 2-3 s`pt`mâni la rând. lipsa poftei de mâncare. salubrizarea mediului [i formarea deprinderilor igienice.este un produs destinat supliment`rii dietei pentru propriet`]ile: antiseptic general (pulmonar. este de 2 comprimate masticabile diminea]a. iar dup` 1-2 ore se recomand` ulei de ricin sau un ceai laxativ. 5-6 zile consecutiv. 150 mg carbonat de magneziu corespunz`tor la 43 mg Mg2+. pe o perioada de 4-6 s`pt`mâni. Se prepar` un macerat la cald din 3-4 bulbi zdrobi]i la o can` de ap` sau de lapte. Aniela Kinn Medic familie cu competent in apifitoterapie S. Profilaxia este prin excelen]` o problem` de educa]ie [i de igien`. trebuie luate m`suri [i în acest sens. fie cu miere. familia Liliaceae. Frecvente la copiii mici.pun mâna pe orice [i duc la gur`. sp`larea legumelor [i a fructelor etc. timp de 5 zile consecutiv. nu produce reac]ii adverse. [i se administreaz` cu 15 min înainte de mese. genito-urinar. precum [i vertij. Arin alb. Epidemiologia lor interfereaz` cu numeroase condi]ii de igien` personal` [i de igien` a mediului. Varietatea mare de substan]e bioactive din principiile active asociate în formula Helminon fac din acesta un important [i eficient preparat de uz antihelmintic. se las` peste noapte. Dr. agita]ie). riscul de contaminare este relativ mare . genito-urinar). alcoolici). v`rs`turi). urticarie). Buxus. Hof. Tenia solium). ulcera]ii superficiale. • m`slinele: uleiul este un adjuvant antihelmintic general. luându-se 2-3 linguri]e pe stomacul gol. Ascaridioza . preg`tirea termic` suficient` a c`rnii. Este un supliment alimentar cu rol de echilibrare a sistemului imunitar (cre[te rezisten]a organismului la infec]ii. st`ri febrile (ac]iune pirogen`). stimulent general si un vermifug foarte eficient. tulbur`ri digestive (dureri abdominale. combaterea infec]iilor asociate. Pentru multe parazitoze calea de transmitere este alimentar`. Administrare: Adul]i:1-2 capsule de 2-3 ori / zi dup` mese. bronho-dilatator. Oxiuroza . fiind destinat tratamentului antihelmintic. • usturoiul: are ac]iune cert` în teniaz`. nu interfer` linia metabolic` a altor medicamente. cu 15 minute înainte de cin`. 200 mg carbonat de calciu.55 mg extract din p`r]ile aeriene [i r`d`cini de Echinacea purpurea [i Echinacea angustifolia. Modific`rile pe care le produc ace[ti parazi]i la nivel intestinal sunt reprezentate de: irita]ii ale mucoasei intestinale datorit` eliber`rii de toxine. inflama]ii. Sub forma de monodoz` de 2 ml care con]ine 3 pic`turi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris . f`r` a se mai mânca altceva pân` la prânz. va fi suprimat` posibilitatea de contaminare direct` prin sol sau ape potabile. parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. se stoarce [i se bea seara la culcare.50 mg mg suc de praz. 5-6 zile la rând.infestare cu oxiuri (Oxiurus vermicularis). iar diminea]a se bea întreaga cantitate. recomandat într-o patologie foarte variat` (respirator. cu 15 minute înainte de micul dejun [i 2 comprimate masticabile. oxiuraze. c`p[unile consumate ca atare diminea]a (300-500g). Produs sub form` de comprimate masticabile care con]ine 22.C. La copii cu vârsta între 5-12 ani: se recomand` câte o monodoz` o dat` pe zi diluat` în 50 ml ap` pe o perioad` de 7 -10 zile. echimoze.

mai ales în aceast` perioad` crucial` de recesiune [i probleme bugetare. Pojghi]a de legalitate pus` ca o „spoiala urât mirositoare” pe aceast` afacere cu moartea. problema arz`toare [i dominant` în acest moment în discu]iile dintre Nicolas Sarkozy. • Peste bovin`. Pentru a beneficia de aceste drepturi. care necesit` o reglementare politic`. trebuie ar`tat celor pe care î[i propune s`-i omoare. trebuie îndep`rtat` f`r` echivoc [i. • Necroza hematopoietic` infec]ioas`. • Artrita-encefalit` caprin`. la morala cre[tin`. • Septicemia hemoragic` viral` a salmonidelor. în cazul unei lovituri puternice suferite de unul dintre membri clubului. de circa 60 de milioane de euro. Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD face un apel la responsabilitate. sunt atrase mai multe capitaluri pentru investi]ii pe aceste noi pie]e. • Pesta porcin` clasic`. pentru animalele suspicionate sau afectate de boli transmisibile. Statul acord` desp`gubiri numai pentru 31 de boli dac` animalul unui cresc`tor moare. De asemenea. ucise sau t`iate din cauza unor boli grave transmisibile este f`cut` de o comisie format` din: • medicul veterinar zonal. • Dermatita nodular` contagioas` a bovinelor. Statul îi desp`gube[te pe fermieri. • Variola ovin` [i caprin`. al tuturor celor care au un copil. printre care enumer`m: EURAD-ul condus de dl. dar tân`ra genera]ie reprezint` fiin]a [i continuitatea acestei ]`ri. Pentru cei interesa]i iat` [i lista bolilor transmisibile : • Tuberculoz` bovin`. care trebuie s` fie racordat` în prim`var` la re]eaua de transport a energiei electrice. va trebuie s` se pronun]e în ceea ce prive[te Grecia. sl`bind pe de alt` parte din punct de vedere al investi]iilor puterile avansate ale B`trânului Continent. A[a c`. Organiza]ia Romana Antidrog (ARA). cotele respective au fost stabilite la 10%. Boala Aujeszky. • primarul comunei ([eful comisiei locale de combatere a epizootiilor). Asocia]ia Victimelor Accidentelor de Circula]ie. dovada concret` fiind num`rul mare de voturi [i mesaje de încurajare. • Boala veziculoas` a porcului. Liberul arbitru nu are ce c`uta în aceasta ecua]ie. Electrawinds construie[te deja o mic` ferm` eolian` în România. în valoare de 18 milioane de euro. Aceasta „scamatorie” legal` nu este altceva decât o ma[in` infernala. • Bluetongue (boala limbii albastre la bovine [i febra cataral` ovin`). Un num`r tot mai mare de institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale se al`tur` campaniei noastre. Compania inten]ioneaz` s` produc` 200-250 de MW de energie. Dac` vom privi indiferen]i. atunci cine? Dac` nu acum. care submineaz` coeziunea zonei euro. • Furunculoza salmonidelor (p`str`vilor). Angela Merkel [i Jose Barroso este marea diferen]` dintre cotele de impozitare a profiturilor companiilor. 15% sau 17%. de la Polonia [i Slovacia pân` la Bulgaria [i România. anemia infec]ioas` ecvin`. • Pesta aviar` (influen]a aviar`). Jean-Claude Trichet. vom suporta consecin]ele. este ucis sau sacrificat în abator din cauza unei boli cuprinse în list`. proprietarul nu d` nici un leu în aceste cazuri. ce mâine ar putea s` fie g`sit mort. Aceasta este miza negocierilor în curs sub egida autorit`]ilor de la Bruxelles [i a noului lor pre[edinte. în regiunea ora[ului Hunedoara. nu poate fi exercitat` solidaritatea? Paradoxul este de neîn]eles pentru un profan: în toamna lui 2008. În economiile cele mai dezvoltate ale Europei cotele de impozitare variaz` între 25% [i 35%. • reprezentantul Direc]iei Agricole. Uniunea Inimilor. s` spunem NU acestui atac brutal [i extrem de violent. dac`. ce î[i propune s` termine. Ferma eolian`. atunci acesta are dreptul la desp`gubiri de la bugetul de stat. a doua în apropiere de {abla.Gigel Lazar. Autopsia animalelor moarte este pl`tit` de stat. din p`cate nu suficient de mult. • Leucoz` enzootic` bovin`. pre[edintele BCE. • Stomatita veziculoas`. cererea de desp`gubire o face proprietarul [i o depune la Direc]ia Sanitar Veterinar` sau la medicul veterinar oficial zonal. în timp ce în economiile în curs de dezvoltare. la bun simt [i la tot ce este omenesc în societatea româneasc`. Cererea va fi înso]it` de actele întocmite de medicul veterinar concesionar. În schimb. pe care aceast` campanie le prime[te zilnic. împotriva acestei afaceri oneroase are efecte în rândul popula]iei. din comun`. {tiri comunitare Noul “r`zboi” în Europa Diferen]ele mari existente în prezent între regimurile fiscale ale vechilor [i noilor ]`ri membre UE ridic` mari probleme celor mai puternici lideri ai Europei. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale t`iate. • {i trichineloza. facem un apel la voi. paratuberculoz`. Direc]ia sanitar jude]ean` de specialitate are termen de plat` de trei luni. • Loca American` [i bolile virotice ale albinelor. curiozitatea unui tân`r de 15 ani. Drept urmare.FORAD . • Varooza albinelor Pesta porcin` african`. Atena lanseaz` o provocare existen]ial` Uniunii Monetare [i Economice Europene (UEM). Închei cu o întrebare retoric`: “Dac` nu noi. pe care scrie aberant “It’s not for human use”. va fi de asemenea îmbun`t`]it` ulterior.Gazeta Fermierului / Legisl]ie / 16-30 ianuarie 2010 09 Desp`gubiri pentru fermieri. noi cei ce ne-am asumat lupta cu drogurile. cei ce a]i consemnat de nenum`rate ori. Compania lucreaz` la dou` ferme eoliene. Electrawinds face deja ferme eoliene în dou` sate. la fiin]a [i esen]a neamului românesc. alocându-i un credit de 5 miliarde de euro. ceea ce a început heroina [i cocaina. • Febra V`ii de Rift. care produce 3 MW energie. • Febr` aftoas`. Blocul Na]ional Sindical [i. se pierd locuri de munc` [i cre[te [omajul. Nu dramatizez în mod gratuit. cu atât mai mult cu cât nu exist` nici un fel de tratament pentru a combate abuzul acestor substan]e. • Pesta rumeg`toarelor mici. encefalopatiile spongiforme (boala vacii nebune. proprietari de animale A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr. F`r` îndoial`. Concret. Deoarece în vechile state-membre ale Europei. To]i cresc`torii de animale care vor desp`gubiri sunt obliga]i s` respecte normele de biosecuritate [i bun`stare a animalelor . • Turbare. “Magazinul de Vise” Poarta c`tre Iad Campania lansat` de Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD. Aceste atacuri trebuie s` primeasc` r`spunsul f`r` echivoc. care în acela[i timp subven]ioneaz` prin pachete comunitare lucr`rile de infrastructur` din noile state-membre. al tuturor oamenilor ce se consider` responsabili. este planificat [i un proiect mai mic. • Pleuropneumonia contagioas` a bovinelor. sum` stabilit` de o comisie format` din reprezentan]i ai statului. Compania inten]ioneaz` s` construiasc` parcuri eoliene cu o capacitate de 60 de MW în apropiere de Constan]a. iar pân` la sfâr[itul anului va demara proiecte pentru energie solar`. atunci când? Prof. învinge de cele mai multe ori ra]iunea. La ce bun s` împ`r]im aceia[i moned`. din cauza acestor substan]e. Acela[i tratat prevede totu[i c` “în cazul unor evenimente excep]ionale (este posibil`) acordarea sub anumite condi]ii a unei asisten]e financiare comunitare”. În caz de moarte a unui animal. una în apropiere de Burgas. chipul hidos al mor]ii ce se ascunde în fiecare plicule]. • Pesta ecvin`. animalele trebuie s` fie înregistrate [i identificate de medicul veterinar [i declarate în registrul agricol. Este vorba despre un “r`zboi” neoficial în interiorul Europei. • un poli]ist local • proprietarul p`guba[ Depunerea dosarelor se face în termen de o lun` dup` moartea animalului.în caz contrar. ATEN}IE!!! Boala trebuie constatat` de medicul veterinar [i dovedit` numai prin analize de laborator. [i în ceea ce prive[te diferen]ele na]ionale. ucise sau altfel afectate în vederea lichid`rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. la valoarea de pia]` a animalului. privat. ceea ce duce la un mediu investi]ional inegal între membrii tradi]ionali ai Uniunii Europene [i noile state-membre din valurile de extindere. Cristian Ene Pre[edintele Asocia]iei “Forumul Antidrog” .1. • prefectul jude]ului ([eful comisiei jude]ene de combatere a epizootiilor). imediat dup` moartea animalului. Cresc`torul are îns` obliga]ia s` anun]e medicul veterinar.214. scrapia la oi). • Salmonelozele aviare. • Maedi Visna. Belgiana Electrawinds în Bulgaria [i România Belgiana Electrawinds va investi 500 de milioane de euro în resurse energetice regenerabile în Bulgaria [i România. din ce în ce mai multe publica]ii din România. Reunificarea zonei euro Banca Central` European` s-a reunit [i nu se a[teptat` nicio decizie monetar` în cadrul acestei reuniuni lunare din 2010 a guvernatorilor celor 16 b`nci centrale na]ionale. care cap`t` o importan]` deosebit` în aceast` perioad` dificil` din punct de vedere economic. Herman Van Rompuy. BCE a ajutat Ungaria. un frate sau un prieten. Acest lucru este strict imposibil în cazul Greciei: Tratatul de la Maastricht interzice orice “procedur` de repunere pe linia de plutire” a finan]elor oric`rei ]`ri membre a Uniunii Monetare. Asocia]ia Na]ional` pentru Protec]ia Cet`]eanului. nu primesc nici un ban de la stat pentru animalele moarte din cauza bolilor transmisibile. vorbim despre o contradic]ie grav`. În fapt. Aten]ie! Medicul veterinar deconteaz` necropsia animalelor [i nu are de ce s` cear` bani de la proprietari. Evaluarea animalelor moarte. care nu face parte din zona euro. efectele devastatoare ale consumului de droguri. Efectele acestor substan]e sunt devastatoare. în cel mult 24 de ore.

3 T* 06. fiind extrem de competitiv din toate punctele de vedere.3 T* + 05. Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana).7 0 97. Australia. Negocierile privind PAC pentru perioada 2013-2020 vor începe anul acesta. chiar de 3 ori. din care Germania de]ine 0.5 T* + 07.9 T* 08. Pia]a la rapi]` Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`. de 60%. organizatii de profil (asociatii profesionale.9 T* 06.01 Ian 421. informatii din pia]a (traderi.7 107. Agricultorii germani consider` necesar` o men]inere a ajutoarelor directe ale UE dup` 2013.01 372.9 T* 08.01 956. în compara]ie cu vara lui 2008.59 milioane de tone de la începutul anului de pia]` [i pân` în prezent. este foarte francofil.01 T* 05. Argentina. sunt: USD/ton` 04.01 166. eforturilor agricultorilor pentru ap`rarea climei. în sânul cuplului franco-german se observ` o contradic]ie foarte ciudat`.3 T* 08. Din motive obiective.01 385.3 ** pre]ul orzului furajer.01 Ian 134.01 Ian 204.01 Ian 224.01 96.7 T* 08. dac` judec`m dup` reculul PIB-urilor na]ionale (2. Nu este [i cazul Germaniei.3 114.unul dintre principalii parteneri comerciali ai statelor din regiune.5 T* + Pia]a porumbului: Pre]ul porumbului a câ[tigat în ultima s`pt`mâna cca 2 euro/ton` ajungând la 135.3 T* - Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro în ultima s`pt`mân`. iar cea a Ungariei va raporta o sc`dere de 0. Pre]ul petrolului poate influen]a pe termen scurt pre]ul soiei. Tendin]a pie]elor financiare este un motiv în plus de optimism pentru pre]ul oleaginoaselor în perspectiva cre[terii consumului.FRANTA.01 298. a c`rei economie depinde în mare m`sur` de export. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`mâne în continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei.3 100.01 Dieppe 307.3 T* 0 + + + + 05.7 113.3 T* 08. ceea ce aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului.5 euro/ton` FOB Moselle în cazul livr`rilor din luna februarie 2010.01 Ian 164.01 T* 07. a raportat un excedent de 411. .01 1010.01 T* 0 95.3 T* 08. Brazilia. Cre[terea pre]ului porumbului este împiedicat` în linii mari de concuren]a venit` din partea celorlalte cereale furajere care se g`sesc în cantit`]i destul de mari.7 T* 08.01 198. Recesiunea a fost de 2. Cota]iile rapi]ei – Matif.7 T* + 05.01 Ian 224.01 409.01 95. Rata [omajului merge de la 1 la 5 între Olanda (3. care se apropie de 11% în Spania.5 T* + Pre]ul grâului – Bursa Chicago în zona Golfului Mexic.3 112. . lansat în decembrie.3 97.5 euro/ton` în cazul livr`rilor din luna martie 2010. România a înregistrat o sc`dere a deficitului. Niciodat` diferen]ele nu au fost atât de mari în zona euro.01 193. {i totu[i. comisarul european desemnat pentru agricultur`.3 102.01 229.01 953. Uniunea European` a emis certificate de export pentru o cantitate de 485. Sarcina este foarte grea pentru BCE care.9 T* 08.3 0 99. Acest lucru se datoreaz` economiei din zona euro ce începe s`-[i revin` .6%.3 97.3 T* + 05.3 + 295.9 T* 0 Presa bulgar` optimist` Comer]ul exterior al unor noi state membre ale UE din Europa de Est demonstreaz` c` începe s`-[i revin`.5 T* + 07. Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica.550 tone (din care 175.01 199.9 euro/ton` FOB Bordeaux în cazul livr`rilor din luna martie 2010.3 97.01 228. sunt: USD/ton` 04.3 T* + 07.7 97.7 102.01 Ian 958. Cota]iile pentru soia futures la Bursa din Chicago.3 T* + 05. Diferen]e în zona euro Pe lâng` Grecia [i statisticile ei sc`zute. “Dac` ajunge cu o filosofie francez` a politicii agricole.7 T* + 05. începând din 2013.01 408. a salutat faptul c` Dacian Ciolo[.3 T* + Pre]ul uleiului din floarea soarelui la Bursa din Rotterdam: USD/ton` 04.= sc`dere.01 204.2% la noi. ca urmare a unei cereri în sc`dere. Dar aici nu este vorba doar de cifre: difer` [i mentalit`]ile.7%) [i Spania (19.01 228. Cota]iile la floarea soarelui FOB .01 229.01 373.01 1005.5 T* + Pre]ul pentru soia în condi]ia de livrare FOB/Golful Mexic: USD/ton` 04. sunt: euro/ton` 04. Departamentul de Agricultura al SUA. Dacian Ciolo[.3 100.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii.3 97.01 385.01 N/C T* 07. trebuie s` pun` cele 16 ]`ri membre ale zonei euro sub aceea[i m`sur` politic` monetar` [i de rat` de schimb. Canada.7 T* + 06.9 T* 0 06. Stocul de interven]ie la nivel european a ajuns la 2.7 97.01 224. Cota]iile grâului la Bursa din Chicago. sunt: euro/ton` 04. la rândul s`u. atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen în cazul calit`]ii standard.01 Ian 194.01 422.01 296. Fran]a este principalul beneficiar al ajutoarelor pentru agricultur` de la Bruxelles [i ap`r` angajamentul puternic al Uniunii Europene în acest sector.01 1015. sunt: USD/tona 04. Germania a reu[it s` limiteze la 3.5 T* - Cota]iile grâului futures la Bursa din Londra.01 94.01 Ian 1010.01 N/C T* Pia]a orzului: Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i în aceast` s`pt`mân` situându-se în jurul a 97/98.7 T* + 05.3 T* 08.7 T* + 06.3 T* 06. 5% la ei). Rusia.FRAN}A. Criza contribuie din plin la exacerbarea specificului [i sl`biciunilor na]ionale.9 milioane de tone [i Fran]a 0.5% la nivel anual a produc]iei sale industriale. Gerd Sonnleitner.01 421. a ad`ugat el.01 164.01 1013.3 T* + + + 06. 3 milioane de euro.3 103. Institutul National de Statistica.59 milioane de tone. de 22 de state membre UE. respectiv 13%.5 *tendin]a pre]ului fa]` de cel \nregistrat anterior (+ = cre[tere. a declarat Sonnleitner.01 956.01 303. mai global` [i îngrijor`toare. Cota]iile orzului FOB . în condi]ia de livrare FOB: USD/ton` 04. Unul dintre elemente este reprezentat de cre[terea pre]ului petrolului ceea ce a dus la majorarea cantit`]ilor de porumb procesate de c`tre industria produc`toare de etanol. acest lucru nu poate s` fie r`u”. sunt: USD/ton` 04. avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii. al doilea produc`tor european dup` Fran]a. Pre]ul porumbului.9 T* + Cota]iile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam.7%).01 296. 69% din veniturile agricultorilor europeni provin din ajutoare publice. în luna noiembrie.000 tone grâu din Fran]a).9 T* + 05. Ungaria.9 T* + 06.9 T* + 05. Balan]a mondial` a porumbului este destul de tensionat` în ultima perioad`. ducând la un total de 8. cifrele de afaceri au fost mai bune în Germania decât în Fran]a. în zona Golfului Mexic.3 T* + 05. a declarat Gerd Sonnleitner.01 197. Padurilor [i Dezvoltarii Rurale.9 T* 0 07.3 0 0 101.9 T* 07. Comisarul european desemnat pentru agricultur`.01 203.3 T* 07.3 T* 0 06. ceea ce face ca produsele lor s` fie mai ieftine pentru partenerii comerciali occidentali. sunt: euro/ton` 04.5 T* 0 07. Pia]a orzului are o configura]ie destul de limitat` ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r [i volum.45 milioane de tone. În medie.9 T* + Pia]a la floarea soarelui: Pre]ul florii-soarelui s-a diminuat în ultima s`pt`mân`.2% din PIB-ul s`u deficitul public din 2009.01 208.3 0 113.01 T* 08.3 97. STATISTICI {I PROGNOZE DE PIA}~ 04 – 08 ianuarie 2010 Pia]a grâului CEREALE OLEAGINOASE Pia]a la soia: Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China reflect` cre[terea consumului.3 288.3 T* 06. Leul românesc [i forintul maghiar au sc`zut cu 14%.5 T* + 07.3 T* 06.01 Ian 385.7 100.9 T* + 07.01 N/C T* 08. Tendin]a pozitiv`.5 + 293.3 102.3 T* + 05.5 T* + 07. pentru o PAC mai puternic`. ceea ce a dus la cre[terea cu 1. la Copenhaga. etc) [i surse complementare.3 T* - Cota]iile porumbului – Matif.9 T* 08. mai pu]in violent` de aceast` parte a Rhinului.01 134. Guvernul german vrea ca politica agricol` european` s` acorde mai mult` importan]`. Economia României a înregistrat o cre[tere de 1.01 223.01 955. de datoreaz` [i monedelor slabe ale statelor din regiune.3 T* + 07. 0 = identic) N.01 166. De asemenea. în FOB: USD/ton` 04. Bursele produselor agricole China.01 T* 06. care s-a al`turat “Apelului Parisului”.3 T* 05.01 208. iar sus]inerea agriculturii în prezent reprezint` aproape 50% din bugetul UE.01 164. BCE se confrunt` cu o alt` problem` de fond. Cota]iile porumbului futures la Bursa din Chicago.01 224. prin defini]ie.01 T* Febr 290. producatori.3 + 294. nu putem garanta pentru acuratetea [i integralitatea acestor informatii astfel ca orice concluzie [i initiativa de actiune în baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare. Slovacia.Gazeta Fermierului / Bursa agricol` / 16-30 ianuarie 2010 10 {tiri comunitare Nominalizarea lui Ciolo[ sprijinit` de un german Pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor.5 97. procesatori. a raportat un excedent comercial de 259 de milioane de euro. fermieri. într-o anumit` m`sur`.01 94.3 + 0 97. pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor.B. depozitari).3 T* 06. sunt: USD/ton` Creil Dunkerque Moselle Rouen Creil** Moselle** 04. ajungând la 289. În acest moment se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul furajelor pentru animale.3%. în perioada ianuarienoiembrie 2009.3 T* 08. sunt: USD/ton` 04.3 114.01 223. mai multe sunt în favoarea unei reduceri drastice a ajutoarelor. estimeaz` Comisia European`. Printre statele membre.

.com...... Ap. SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promo]ionale legate de promovarea publica]iilor ce apar]in S................... Recomand`ri de specialitate: Moldova Politici de necesitate Atragerea în economia na]ional` a investi]iilor strategice.. Temperatura medie diurn` a aerului se va încadra între -7 [i 5°C.pomicultor. Caracteristici fenologice Director General........ Credite garantate Perfec]ionarea sistemului de reglementare a activit`]ii de întreprinz`tor. de la bugetul de stat s-a alocat suma de 24 de milioane de dinari................. Sucursala Lipscani.... CUI....L... ing... iar prin acesta. în special în zonele de câmpie.... Ion SANDU {ef Laborator Agrometeorologie.......L Director Adrian Nedelcu .... vigurozitatea [i uniformitatea plantelor prezentându-se medie [i slab`....... OP 61.......... deficitele de ap` în sol vor fi moderate..................... maximele vor putea dep`[i 15°C..... Bl.....R.......... dup` caz: Suprafa]a cultivat`............ De asemenea.......... Temperaturile maxime din aer vor fi cuprinse între -3 [i 8°C........ Elena MATEESCU Colectiv de elaborare: Maria NISTOR........... Dr.......4 lei..... la care se adug` TVA-ul....................... iar de pe alte continente de 45 de euro... Starea solului • Continuarea efectu`rii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilit`]ii culturilor de toamn`............................dr.. ing..... forma de proprietate...............6 lei. dr. precum [i a elementelor de rod la speciile pomi-viticole..................... în sud-estul teritoriului.......... Grecia.....9 lei.. îns` [i de transportul pe care-l folosesc ace[tia.... Satu Mare Mircea Croitoru ..... este una dintre priorit`]ile stabilite pentru anul 2010 de c`tre Ministerul Economiei....... De acum v` pute]i abona foarte simplu...................... Turism subven]ionat Guvernul Macedoniei îi va subven]iona pe turoperatorii care aduc în ]ar` turi[ti str`ini... ................ inclusiv a celor str`ine directe.......... bl 17................. Vârsta................... cu excep]ia intervalelor mai calde când vor fi posibile relu`ri lente [i temporare ale proceselor de cre[tere [i dezvoltare ale plantelor........... CUI: 24742449............... suma este de 25 de euro...... V` rug`m s` completa]i [i datele urm`toare......0770 306 197 ...... iar în sem`n`turile efectuate tardiv.L.................... Albania...... cantit`]ile de ap` vor înregistra în general valori apropiate de mediile climatologice........ sc 6................. {tirea a fost dat` îns` publicit`]ii abia dup` ce s-a anun]at arestarea celor trei directori de la Panda Ltd............................ Ana {ERBAN Talon de abonament Coordonatele pl`titorului de abonament Numele [i prenumele (Societatea)..... Strada............. local în jum`tatea nordic` a teritoriului............... Pre]ul unui exemplar este 2..gazetafermierului............. www............ Coordonatele adresei de expediere a abonamentului Numele [i prenumele (Societatea)..... (dovada pla]ii se va anexa talonului de abonament) S...................... J40/19313/2008..........................legumicultor...............fermier........R................ dezvoltarea cadrului legislativ în domeniul protec]iei consumatorilor [i supravegherea pie]ei........................................................ fiecare turoperator va primi câte 10 euro de persoan`........... Local... cu tendin]a de a dep`[i normalul perioadei............................ prin eventuala încheiere a Acordului de comer] liber comprehensiv [i aprofundat...................... Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA S.......... ar fi: lansarea procesului de negociere a noului regim cu Uniunea European`........ Prin completarea prezentului talon sunt de acord s` primesc gratuit prin po[t`............. ap 223......... majorarea eficien]ei energetice [i utilizarea resurselor regenerabile....................... Pre]ul real al abonamentului pe 6 luni este de 8.......................... Localitatea.......... CP 152 fax: 031 814 59 90. ing... Temperaturile minime din aer se vor încadra în general între -10 [i 2°C........... Bartha Ioan Ec................. Pre]ul abonamentului cu ajutorul SMS-ului pe 6 luni este de 6 euro iar cel pe 10 luni de 10 euro..........25 euro iar pe 10 luni 13.. dezvoltarea schemelor de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici [i mijlocii. Profesional -Agromedia S...... în depresiunile nordice [i centrale valorile vor putea coborî pân` la -20°C....... Culturile tardive vor parcurge fazele de r`s`rire [i apari]ia frunzei a treia........................................ Cea mai mic` sum` de bani se ofer` pentru turi[tii din Bulgaria...... turoperatorii autohtoni trebuie s` aduc` un grup de cel pu]in 10 persoane pentru cel pu]in trei nop]i................... abaterile termice pozitive fiind de 1pân` la 5°C......... dar presa de stat a transmis c` laptele infestat de la fabrica de produse lactate Panda Ltd din Shanghai a fost descoperit abia la sfâr[itul aceluia[i an. Mai mul]i bani se aloc` pentru turoperatorii care aduc turi[ti cu avionul..... num`r de animale............. realizarea c`ruia va impulsiona eliminarea impedimentelor în calea desf`[ur`rii afacerilor. trimi]ând un SMS la unul din numerele 7555* dac` dori]i s` v` abona]i pentru 6 luni sau 7441* dac` vre]i un abonament pe 10 luni................... * numere valabile \n re]elele Orange [i Vodafone..... Bucure[ti........... gazetafermierului@gmail...ro Colegiul {tiin]ific Prof.. cu o stare de vegeta]ie în general bun` [i medie.... Et... Pentru ace[tia... turoperatorii vor primi între 10 [i 45 de euro pentru fiecare vizitator adus dintr-un stat str`in................... Bosnia [i Her]egovina....... inclusiv crearea [i consolidarea capacit`]ilor Agen]iei privind Eficien]a Energetic` [i a Fondului pentru Eficien]a Energetic` [... dr.. Pre]urile sunt valabile doar pentru 2009............. Rezerva de umiditate accesibil` plantelor de grâu de toamn` pe profilul de sol 0-100 cm se va men]ine în limite satisf`c`toare.......... univ.-15...... exist` suspiciunea c` se recurge în continuare la aceast` practic`...................... Ioan N`molo[anu Dr.... culturile de toamn` î[i vor continua predominant repausul vegetativ în aproape toate zonele agricole.. Ioan Alecu Prof....... Slovenia [i Croa]ia.. al unui abonament pe trei luni 17...................C.... Suma prev`zut` pentru turi[tii dintr-un alt stat care au c`l`torit cu autobuzul este de 20 de euro... pe fondul sc`derii temperaturilor minime din aer sub pragurile biologice critice de rezisten]` a plantelor (-10............. Muntenegru....................... Sc.. Gazeta fermierului Adresa redac]iei: Str Serg...... Sub aspect pluviometric......... et 5.............. Pentru musafirii din statele europene..................... îndeosebi în zonele de câmpie. Gala]i Ion Oprea .................... Profesional -Agromedia S.. În condi]iile men]ionate............8 lei [i pe 12 luni 69. inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii aferente /parcuri industriale...... România......... asociat` cu absen]a stratului protector de z`pad` sau în prezen]a unui strat superficial (grosime sub 5 cm) va fi posibil` v`t`marea aparatului foliar prin brunificare [i arsuri ale vârfului frunzelor la culturile de orz [i grâu de toamn` sem`nate în afara epocii optime [i insuficient preg`tite pentru rezisten]a la condi]iile din timpul iernii.. Profesie................ {tiri extracomunitare Lapte infestat Dup` mai bine de un an de la scandalul izbucnit în China pe tema laptelui infestat care a provocat moartea a cel pu]in [ase copii.. Programul a început de la 1 ianuarie 2010..................... Tache Gheorghe 13..... în special.....75 euro..... armonizat cu legisla]ia comunitar`........................... Dorel Codrea Publicist comentator Editorialist Redactori Tipografia Coprint Roman {tef`nescu Daniela }ambrea Ana Maria Ghidrigan Robert Mihai Publica]ie editat` de S... dup` ce se anun]ase c` lactatele din 22 de fabrici infestate cu melamin` au fost distruse./.. Viorica Chiurciu Dr........ Num`rul de abonamente.......................... apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]`rii....... e-mail.Gazeta Fermierului / AgroMeteo / 16-30 ianuarie 2010 11 Evolu]ia condi]iilor agrometeorologice Estim`ri pentru 16 – 30 ianuarie 2010 Caracteristici termice si hidrice Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obi[nuit............. Domeniu de activitate.. orzul [i grâul de toamn` sem`nate în perioada optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare se vor afla predominant în fazele de înfrunzire [i înfr`]ire.... Mihai Berca Prof............ Dr.....a.......... Pentru acest obiectiv........ Constantin Chiurciu Dr...A....... Dâmbovi]a Corector Carmen Nedelcu {tiri furnizate de Agen]ia de Pres` Rador Editor general Mihai Mihalache George Ghidrigan Concep]ie [i machetare www... în sectoarele cu un poten]ial sporit de competitivitate [i orientate la export. Pentru a beneficia de aceste stimulente. sector 4 Bucure[ti.... era de a[teptat ca autorit`]ile chineze s` adopte reglement`ri mai dure pentru a-i proteja pe consumatori. acestea fiind expuse riscului fa]` de stresul termic generat de temperaturile minime sc`zute..... Dumitru ANGHEL.. Opiniile exprimate în articolele publicate apar]in în exclusivitate autorilor........... Dac` turi[tii vin din Turcia.................. Modul pl`]ii... Profesional-Agromedia S...... jude]/sector..... Cod po[tal...................... pe 6 luni 34....... Aten]ie! Abonarea prin SMS v` aduce un discount considerabil. subven]ia este de 15 euro... care vin cu autobuzul.C.. demonopolizarea importului [i exportului........................ implementarea tehnologiilor contemporane pentru raportare financiar` [i statistic`....... starea de vegeta]ie va putea fi medie [i slab`......... Este obligatoriu ca SMS-ul s` con]in` cuvântul FERMIERULUI [i adresa postala la care dori]i s` primi]i revista............... Serbia... Valoarea subven]iei pe care o vor primi turoperatorii depinde de statul din care vin turi[tii...... iar în nop]ile cele mai reci.... Alte priorit`]i. în intervalele cele mai reci.......... un compus chimic folosit pentru a masca proasta calitate a laptelui.. univ................ • Aplicarea îngr`[`mintelor organice la pomii fructiferi [i vi]a de vie.......... uniformitatea [i vigurozitatea plantelor se va men]ine bun` [i medie în culturile înfiin]ate în epoca optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare...... în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ]`rii. semnalându-se înghe] la sol........... univ... tipul de serviciu prestat în domeniul agricol......... Procurori chinezi au confirmat pentru BBC c` trei directori ai unei fabrici de produse lactate vor fi trimi[i în judecat` pentru comercializarea laptelui infestat cu melamin`....R.... Oana OPREA..... Dup` a[a-zisul scandal al melaminei din toamna anului 2008.......20°C )......... Pe ansamblu....... zone economice libere etc......... promovarea IMM-urilor pentru a oferi noi oportunit`]i [i a asigura o capacitate mai înalt` de adaptare a sistemului economic la rigorile actuale ale economiei de pia]` constituie priorit`]i ale Guvernului....... Fenologic...... A fost elaborat Planul de ac]iuni de eliminare a constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri................................ro ISSN 2065-5312 Colegiul consultativ Silviu Zetea ...C........... În intervalele calde............................................... Nr...cameradegarda.....

c` doar ni tat` Traian Romanu’ (p` cale d` consecin]` Decebal fu Mum`?). S-au înmul]it lupii. Mai o g`in` piste gard. trag la sor]i. Da’ la biolojie? Unde se înt’orcea ierea numa’ organismuri vii. guzgani. la cele câte s-au întâmplat pân` acum [i au r`mas în coada de pe[te. Cu lupii ceilal]i. sus. Halal animale de paz`. de ce a venit Todela în Ghencea. Cu Lupea e o alt` poveste. curiuri (ce’]i’s`i adeneaori?) [i câte [i mai câte. De-un par ecsamplu profii d` matematic` preda [i muzica laolalt` cu desemnul. v`leat [`pte mii cins’te opt’[pce de la facerea lumii [i ieream ca cum zâse Dom’Silviu (Brucan bre! Nu face niznai!). atât pentru cluburi. f`r` jamuri fotos`nsibile d` dioxid d` siliciu [i iefecte d` ser` (E! Ce mai zici? Le am?). cauzeaz` la virusuri. mintena[ m` slobozii în adurmire. spaniola [i portugheja (dupe lungi stagiuri d` studiu la potrocale. vezi bine! Iar fapta celui din urm` e cu atât mai vinovat` [i mai demn` de ani mul]i [i grei de temni]`. îns`. cât s` m` str`ba]` o arip` de vis. gios. se fac d` [coal` [i vreau s` [tiu dac` s-a men]ine politica d` ieduca]ie d’acu! C` io’i vreau jenii! N-are emportan]` cum ajung. în care fotbalul are o tradi]ie a[a cum o [tim cu to]ii. La limbi r`m`s` bu[be. vericule!). mai repede ca ai lor cu pisiul. lib`rci. [opârli. juc`tori care evolueaz` în campionate studen]e[ti într-o ]ar`. {tiu [i o istorioar`. c`litur` d` curechi. ca s` zic a[a! Cum venir` în capital`. Se f`cea c` ierea purcoie d` premii. Se furi[eaz` pân` la locul unde gardul avea o sp`rtur`. mu[chii. Robert Mihai . niciodat` ei nu vor face fa]` unei competitii nici m`car de nivelul Ligii a 2-a. [i atunci – oameni suntem – scap` de binemeritata pedeaps` cu închisoarea. iar oamenii legii – pl`ti]i s` apere vie]ile [i avutul s`tenilor. d`’n cauz` c` muzica ie artimetica sunetelor [i desemnul den cub. O întreag` t`r`[enie. ne[te pl`cinte cu bulearc` [i ud`tur`. f`r` niciun fel de discriminare ori poate da. c` asta-i temelia) [i sc`pai în cujetare (mi se mai întâmpl`. corb la corb nu-[i scoate ochii. lui Beckam. Auzi explica]ie a conduc`torilor Stelei. c` doar cre[tini suntem. Nepo]ii or cre[te. [oareci.cum altfel . Toate profele ierea poligloate: preda materna. ce mai tura-vura. boare. viet`]ile din gospod`riile s`tenilor. s` v` l`uda]i c` aduce]i juc`tori str`ini care au jucat pe lâng` adev`ra]ii fotbali[ti. C` s-au n`r`vit s`-i atace . trei în unu’. Este ridicol s` aduci în ]ar`. ciuperci. carele s` scaz` imunitate naturel` [i s` creasc` inciden]a azmului. dar [i pe aiurea. c` lu`m tot. Pentru c` nu se oferea nici unul s` înceap` atacul. de cap. f`r` bani. ca cum ar veni (a[a cere prin]ipurili moderne ale lu’ dezvoltarea durabel`). la care preten]iile sunt foarte mari. da’ nu mult. Nicidecum! Se mai g`se[te o pu[c`. Domnilor. chiar [i la probe. m` mutai la ]ar`. Pentru c` sunt mul]i în Liga lui Mitic` asemenea lui. R`maser` cruci]i ([i mahometanii [i ovreii). cin’ s` le ]âie sama? Se luase omenirea de-un gând [i tremeser` la noi. Uitai s`’] zâc. Da-r-ar Dumnezeu s` se adevereasc`. întrebar` în stânga. A[a ziceau! Bre. Uneori – rareori. f`r` fereli. În schimbul pl`]ii. o l`s`m pe alt` dat`. Se f`cea c` ieream ca cum suntem acu’. broa[te. `la d` [ade col] cu Loden!). Cu franceza nici nu se mai ostenea. Mult mai mari decât criza economica prin care trecem. Fugea aviara [i porcina d` iei ca dracu’ (Doamne iart`-m`!) d` tâmâie. ca s` [tii un’ s`’mi treme]i ce ai de tremes. o s` ajungem în scurt timp s` aducem fotbali[ti în ]ar` orientându-ne dup` câte cornere sau arunc`ri de la margine au b`tut. [ti]i la cine m` refer în mod special. Se zvone[te c` se vor lua ceva m`suri mai drastice de stârpire a lor. a[a c` te întreb p` Matale: îi d`du? Emaileaz`-mi. termen generic. Ieroziunea eolian` [i pluvial` ie iecsemplificat` p` temelii [i treptili d` la intrarea. de!). Ce mai? Minunea lumii! Inv`]âmânt entegrat. nu aflai sfâr[itul. Radem! Venir` `ia. f`r` s`punuri [i detergenturi. gu[teri. Infinitu’. c` lupii. dragi conduc`tori. ale noastre. {i Dinamo [i Rapid mai pu]in Timi[oara [i Clujul. [`rpi. Primii atac` în haite. cu arie curicular` permanent upgradat` cu ultimele cuceriri ale [tiin]ei (te-am taiat la radicale!). eu în]eleg c` patronii no[tri au devenit peste noapte mai preocupa]i de averile lor. Pân` la urm` Stoichi]` a început s` î[i piard` r`bdarea [i [i-a dat seama c`. c` pe mine m` bufne[te râsul!” George Ghidrigan Sport Transferuri sub semnul crizei De ceva timp ne laud`m prin mass-media c` transfer`m juc`tori senza]ionali. Ca s`-[i salveze câinii . Eu în]eleg c` este criz`. Batâr d` licheni. De când cu criza. cred c` vor crea senza]ionalul. implicit. la ceasul când se comit aceste fapte dincolo de orice închipuire. Canci! Nema deferen]e! {i c` când dedeau s` plece îi pic` la unu’ fisa [i s` dumiri c` d` la sestemu d` înv`]`mânt rural devine c` ni se trage genealitatea. Abia dup` aceea. create d` ~l d` Sus [i ievoluate d` unu’ Darvin (nu’[ dac` ai auzit Mata!). s` vaz` ce secreturi de]ânem. deseori? – vinovatul e g`sit [i condamnat. {i asta nu se întâmpl` numai în Ghencea. p’`i mai den ocol. s` emplementeze acolo sistemu’ nost’ d` înv`]`mânt rural. pe acilea pe la noi. Devine c` m` sco]. totul se sfâr[e[te mai mult decât jenant. {i nici lup la lup. cum le e felul. Este trist. nu mai întâmpin` nicio rezisten]` [i c` pot s`–[i fac` în voie. fasul` cu moare. de umbl` în cizme ori bocanci. Pune [i d` la [tiin]uri: enstaine. un hasma]uchi. e lucru mare. Nu se mai s`tura d` [colili în care se preda apusul [i r`s`ritul derect. aromit` cu adida[ii lu’Ghi]`. la prim`var` o [tevie. extraordinari [i. c` dac` da. fra]ilor. se [tie. De[i.auzi ce mai poveste – unii posesori de exemplare canine i-au urcat prin podurile caselor ori i-au coco]at prin copaci pe post de privigheciori. C`ci. triunghi [i patrat de trage (dupe Sezan). ba chiar ucise în propria cas`. [i lui îi pasa cel mai des pe teren. la o adic`. cu osteneal` [i parale grup pintru entegrare în natur`. nu pu]ine sunt cazurile în care femei singure [i b`trâne sunt jefuite. {i `i cu blana sur`. Da’ ce le pus` capac ierea c` cadrili ie policalificate (ierea bun de ceva [i Nea Nicu!). halal st`pâni! Asta nu înseamn`. mira-m-a[. Cic` doi lupi bl`no[i se hot`r`sc s` atace o stân`.S. A[tept replica lui Panduru [i Stoichi]`. Chiar dac` ei au origini iraniene sau braziliene (vezi din nou cazul Stelei). Da’ce cadri [i copii s`n`to[i? To]i ierea campioni d` gioghing (minim dou` trasee p` zi). den ce ]ar` d` p` mapamond. p`ienjeni [i c`rcâiaci ce s` mai vorbim. care circul` ca banc. d’un par examplu irea predat p` viu. la colonoamericanul Joshua Todela [i acesta este doar un exemplu. Pentru c`. Pentru c`. Steaua nu se va putea înt`ri pentru lupta final` a campionatului [i. `i cu patru picioare. Bag` capul cel ce tr`sese paiul cel scurt. Doamne. se uitar` p` stânga. s` p` drepta. laolant` cu taliana. dar ciobanul îl a[tepta pe partea cealalt` cu o bât` [i îi arde una cu putere. SUA. niutoane. ba[ca prim-mini[trii s`-i ieie la iei acas`. d` la goncur. {i aici. Tare mira-m-a[! P. Le preda la gorobe]i. ~lea d` [tiin]uri [i scorneli pintru tinere n`dejdi (asta nu crez c’am visat-o!). {i stârnesc groaza. Da’ ce condi]ii sanitare? Entegrare ideal`. dau cu presupusu’. lupul se retrage [i îi spune celuilalt: “Intr` tu primul. c` m` trezi n`roada d` muiere. plus latin`. din aceea[i familie de animale r`pitoare fac parte [i `l de râvne[te la pu]inul avut al unei b`trâne [i `l de închide ochii la o astfel de mâr[`vie. De nu cumva e boln`vior ori are în grij` câ]iva puradei.Gazeta Fermierului / Puncte de vedere / 16-30 ianuarie 2010 12 Scrisoarea lu’ Gheorghe! S’ai noroc {efu’! M` siestam dupe Boboteaz` (capete d` trandafiri.o sujem odat’ cu laptili mamii. ori[cât. {i nimeni nu aude [i nu vede nimic atunci. cât [i pentru juc`tori. ba[ca ingleza. ale tuturor – constat` cele întâmplate [i se apuc` de cercet`ri [i investiga]ii. carele. c`p[uni [i b`tul drumurilor p’in Iuropa!). masline. derect în natu`. {i cei cu blana sur` [i cei cu fa]` uman`. Vezi. a banilor din Liga Campionilor. durabil. unde vântu’ se unez` cu ploaia. având [i glon] pe ]eav`. {i `i de umbl` pe dou` picioare. vorba neam]ului d` Johanov. dar de aici [i pân` la a aduce diver[i m`sc`rici care au preten]ii de fotbali[ti doar pentru c` nu cost` nimic. violate. c` d` când suntem francofonii (h`! h`! h` – de la pa[opt. treaba e mai încurcat`. d` grijea lu’ factoru’politic pintru înv`]`mânt modern.mai ales pe cei neajutora]i. întrebar` în drepta [i merser` la Nea’Traian s`-i propuie ca to]i mini[trii care trecur` pi la înv`]âmânt. o urzic`. din p`cate. bag actili pe-o iemigrare la nepo]ii de mi i-a aduce a’Mic`. colegul de echip` al lui Todela îi pl`cea foarte mult de el. le studia copchii pisti t`t. D`[tep]i! Îi l`sam p` to]i f`r` premiile `lea d` la olempeade. Se duser` p’in [coale d` la ]ar` s` vaz` ce [i cum! {i unde nu v`zur` c` ie sestem de sestem. conlocuitoarea. {i fac pr`p`d. icstreme. vreun par ori vreun topor care s` le st`vileasc` din avânt. la nobelu’ (ce are `[tia de d` la premii numa nume d` ru[ine ?). mai o bun`-diminea]a p’in afum`tori [i cuibare. deodat` analitic [i sintetic. cumetrele [i cumetrii de prin vecini. Mu]âr` când v`zur` c` [i copchii d’a zecea socotea p` de[te [i den galava. Cum se mai petrec lucrurile [i în cazul în care rudele ori prietenii pun mân` de la mân` [i scot ceva verzi[ori s`-i dea pe unde trebuie [i s` se claseze ori s` se fac` uitat prin vreun sertar cazul cu pricina. de d` tornade taman lâng` cabenetu’ d` geografie. da’ dac` s` modific` ruralu’ de un’ mai g`sim noi condi]iile d` mediu carele s`-i formeze? Auz? Gheorghe În vârful peni]ei O stare de lucruri de natur` s` îngrijoreze: în iarna asta – zice una lume – mai peste tot în ]ar` s-au înmul] it lupii. Cum m` cugetam. capabel s` r`spunz` la provoc`rili den competi]ia pie]ii muncii iuropene [i mondeale. Cu botul în labe. s` nu ` li se piarz` poten]ialu’ enfec]ios d`n cauz` de temperatur` (under nula. finan]atori sau ce vre]i voi.

You're Reading a Free Preview

Download
scribd
/*********** DO NOT ALTER ANYTHING BELOW THIS LINE ! ************/ var s_code=s.t();if(s_code)document.write(s_code)//-->