Gazeta Fermierului

Anul 3 | 16-30 ianuarie 2010 | 16 pagini | pre]: 2,9 lei | www.gazetafermierului.ro

Felicit`ri, domnule ministru!
Posibilitatea ca ministerul agriculturii s` primeasc` o suplimentare de 2,1 miliarde de lei la bugetul propus de guvern a iscat deja controverse [i nemul]umiri. Practic, la discu]iile despre buget, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, se plângea de pu]inii bani pe care ministerul pe care îl conduce îi va primi. Cum era [i firesc, domnia-sa [i-ar fi dorit o bucat` mai mare din care s` poat` asigura nu numai plata restan]elor din 2009 c`tre fermieri, dar [i posibilitatea de a pl`ti subven]iile produc`torilor agricoli r`mase pentru urm`torii ani [i, de ce, nu plata noilor forme de sus]inere care vor fi g`site, în acord cu cerin]ele UE, pentru a înlocui, m`car în parte, pierderea ajutoarelor de stat avute de fermieri pân` în 2009. Cum stau lucrurile în realitate? Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru 2010 prevede o suma total` propus` de 9,87 miliarde lei, respectiv 1,69% din PIB, din care 5,43 miliarde lei reprezint` fonduri din bugetul de stat, restul fiind asigurat din resurse externe. Din total, circa 2 miliarde de lei sunt destinate pentru acordarea ajutoarelor de stat, îns` 1,8 miliarde lei reprezint` sume restante pentru anul 2009. Cu actuala construc]ie a bugetului fondurile necesare înlocuirii ajutoarelor de stat pentru pui, porc, legume-fructe, motorin`, [.a. sunt prea pu]ine. Unul dintre ajutoarele care pot fi introduse din acest an ar fi a[a-numitul “ajutor de criz`”, prin care statul poate acorda fermierilor pân` la 15.000 euro [i pân` la 500.000 euro unit`]ilor de procesare. Dar, cu ce bani? Fermierii mai pot beneficia de ajutoare legate de îndeplinirea cerin]elor suplimentare privind bun`starea animalelor, reducerea accizei pentru motorina utilizat` în agricultur`, silvicultur` [i reducerea accizei pentru energia electric` utilizat` la sta]iile de pompare pentru iriga]ii, sus]inerea unor investi]ii în agricultur`, finan]area ac]iunilor fitosanitare de interes na]ional, garantarea creditelor de investi]ii [i garantarea în propor]ie de 80% a creditelor pentru IMM. Dar, întreb din nou, cu ce bani? {i atunci mirarea, stupoarea ori surprinderea tuturor este [i mai mare la reac]ia ministrului care se opune amendamentului prin care sunt adu[i bani în plus la un buget prea s`rac pentru a asigura minimul necesar pentru pl`]ile c`tre fermieri. Când are dreptate domnul ministru? Când cere mai mul]i bani sau când refuz` suplimentarea? Dac` n-ar fi fost independent, reac]ia domniei sale „poate” ar fi avut o justificare. Dar în nici un caz în ochii agricultorilor. Sau „independen]a”, mai nou, are valen]e de înregimentare politic`? Dac` trece sau nu amendamentul nici nu mai conteaz`. Cu o a[a atitudine, ne-am l`murit repede, domnule ministru! S` fi fost doar un moment de r`t`cire?!!! Roman {tef`nescu

Editorial

Abonamente la pre] redus prin SMS 7555 - 6 luni 7441- 10 luni
SMS-ul trebuie s` con]in` cuvântul FERMIERULUI, numele [i adresa po[tal` la care dori]i s` primi]i revista. Alte detalii \n talonul de abonament

Citatul edi]iei

“Astfel tr`d`torul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic, c`m`tarul negustor, speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`.” Pagina 2

Convorbiri cu [treangul de gât

Solicit`rile AGROSTAR
Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici, îl vom publica integral.

“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.” Pagina 2

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România

Actualitate pagina 3

CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I
Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii. Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. |mbunata]iri funciare pagina 5

ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func] ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` : udare prin aspersiune – 2.660.353 ha; udare prin brazde – 281.982 ha; udare prin inundare – 55.920 ha. Pagina 4

Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui

Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie, consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Pagina 6

ROMFENBENDAZOL 10%

ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC, conform normelor GMP. Pagina 7

România Viticol\
Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro

{tiin]` româneasc` de vânzare
Pagina 2-3

Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale

Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. ACTUALITATE pagina 1

Vinul românesc - Motiva]ia unei strategii

Programul ac]iunilor consiliului director al ONIV pe anul 2010
Pagina 3

Prin r`spândirea lor mare, dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce, parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. Pagina 8

Desp`gubiri pentru fermieri, proprietari de animale

Domeniile Ostrov
Pagina 4

A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale. Pagina 9

vitejia era principiul în virtutea c`ruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus. când ]ara tr`ia în r`zboaie. se afl` în epoca cea mai rea. c` dup` câte [tiu eu aceasta este o [tiin]`. Dimitrie Musc`: Dac` atât au vândut produc`torii de îngr`[`minte! Redac]ia: Nu se poate! Dr. ing. dumnealor î[i unesc ambi]iile de [efi. deci înclin` a lua aparen]ele drept fond.Dimitrie Musc`:Avem [i de bun` calitate. dar am drenat p`mântul repede.” Dr. p`mântul românesc poate s` hr`neasc` zeci de milioane de suflete. producerea real`. Redac]ia: Din vapoarele care s-au voiajat în apele interna]ionale… Dr. plagiatorul.ing. Avem grâu de proast` calitate. procentul era mult mai mic. geniu. La sfâr[itul lui 2009 nimeni nu se ferea de AH1N1 [i acum to]i la în]epat. Oameni cu scaun la cap îndeamn` fermierii s`-[i uneasc` for]ele. Dar pentru ca un popor s` pre]uiasc`. dumneavoastr` [ti]i cumva? {i în acest an s-a stabilit c` agricultura este prioritar` tocmai de aceea nu are nevoie de bani. Dr. 26 mai 1883. n-au zis cei doi – Aurel Popescu de la ROMPAN [i Ilie Sârbu. panglicarul om politic. nu plagiatul. nu specula.. Oltenii de la D`buleni au t`iat salcâmii [i acum FOAIE VERDE {I-UN SALCÂM c` le intr` iar nisipul în cas` pe la b`n`]enii din Timi[. Nu [tiu. p`durile încurc` vizibilitatea [i le-au t`iat. {ti]i cum se zicea: „Din gre[eal` în gre[eal`.ing. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte. Redac]ia: S` vorbim iar despre grâu ca de funie în casa spânzuratului? Dr.ing. a[a cum ne-a]i mai spus. fundamentum divisionis. azi principiul în virtutea c`ruia oamenii ar fi s` se ridice ar trebui s` fie munca fizic` [i cea intelectual`. În multe cazuri s-a zis c` merge [i a[a. Conform ultimilor tehnologii politice sectorul agricol va scoate bani din p`mânt. Pe aici prin Regat s-au t`iat perdelele forestiere [i copacii de pe marginea [oselelor [i acum bate vântul ca pe…B~R~GAN… La p`duri avem acum un ministru exigent pentru care avem o sugestie: ochii în [apte la MIKY SPAG~ de Covasna! {i iar pun întrebarea pentru cei DE{TEP}I. Timpul. pentru c` anul trecut. de calitate inferioar`.Dimitrie Musc`: Mai ales. e punctul de vedere din care el judec` oamenii [i împrejur`rile. ≤…≥ Astfel tr`d`torul numinduse erou. Mihail Cronica unui prost cu studii superioare Da. onestitatea. pag. din iarb` verde. domnule dr. nu aparen]ele muncii. iar în cele mai multe cazuri fermierii nu au avut banii necesari pentru cump`rarea îngr`[`mintelor. Atât [i nimic mai mult. v-a pricinuit necazuri. ci s` înve]e agronomie. c`m`tarul negustor.ing.). I-am auzit. V` r`spund tot eu… adic` cel care [i semneaz`: Un prost cu studii superioare!! “Avem grâu de proast` calitate. M. exact valoarea muncii fizice [i a celei intelectuale se cere un grad de cultur` pe care al nostru nu-l are înc`. ing. judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce [i.r. a[a pân` la prim`var` [i aten]ie. pentru c` to]i cei de sus ne-au anun]at c` va fi greu [i foarte greu. Am zis a[a pentru c` marea majoritate a proprietarilor de p`mânt a[teapt` minuni de la cine. virtutea. O spunem înc` o dat`: naiv [i indolent ca toate popoarele tinere. c` ar mai fi grâu. spre victoria final`”.” Mihai Eminescu Dac` vorbim de adun`tura…. Dimitrie Musc`: E un subiect care m` sup`r` foarte tare. Obrazul sub]ire… M. Redac]ia: {i aceasta este cauza pentru care grâul este de proast` calitate… Dr. ing. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.ing. vol.Dimitrie Musc`: De unde [ti]i? Redac]ia: Din surse! Dar aici la Curtici ave]i grâu? Dr. P`i. 304 Convorbiri cu [treangul de gât Redac]ia: Bun` s` v` fie inima.ing. punga[ul mare financiar.Dimitrie Musc`: Victoria final` va fi în prim`var` când va începe importul de grâu. A]i v`zut c` discu]iile se poart` cu a[azi[ii reprezentan]i ai ]`ranilor. judecata sa veche s-a dezechilibrat f`r` a fi înlocuit` printr-o judecat` nou`. nu aparen]ele onestit`]ii. în Opere.. el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s`n`tos. Dr. acel principiu e fundamentum divisionis (fundamentul diviziunii – n. principiul genetic . de tranzi]ie între barbaria s`n`toas` [i cultura s`n`toas`. Nu-i adev`rat. dar munca. nu [tiu! În ultima vreme se vorbe[te de înc`lzirea globala la care toat` România contribuie cu avânt [i energie. nu s` fac` ni[te cornete. În evul mediu. m` mândresc c` sunt un prost [i mai am [i studii superioare. Redac]ia: Înseamn` c` viitoarea recolt` va avea o calitate [i mai slab`. ing. pentru c` anul trecut. S` pun` mâna pe carte.Dimitrie Musc`: Ba da! Dac` nu cump`ram [i eu. pe cei de la Bucure[ti. fostul ministru c` o s` avem grâu pân` la noua recolt`? Se vede c` au min]it. Dimitrie Musc`: Da. Termina]i cu vr`jeala? S` nu uit s` scriu cine a pus întrebarea. Vânzarea merge. la formarea sferelor sale ideale.Gazeta Fermierului / Opinii / 16-30 ianuarie 2010 02 Citatul edi]iei “Un popor î[i selecteaz` oamenii s`i conduc`tori dup` un principiu oarecare. decontarea a[ijderea. Comisionul?!. Redac]ia: De unde [ti]i? Dr. Sucevenii. [i cred c` au fost auzi]i de toat` ]ara. atac` p`durea. S` trecem la anul ce abia l-am început. cu cele sfinte [i nes`tule. nu pretextarea virtu]ii. gândirea proprie. Atrag aten]ia celor care vorbesc de grâu furajer [i-l asociaz` cu grâul cu calit`]i inferioare c` nu este totuna. XIII. Dimitrie Musc`! Iarna tot pe câmp? Dr. de unde [i pân` unde . Dimitrie Musc`: Asta e soarta agricultorului! Reda]ia: Se pare c` ploaia. Dimitrie Musc` . speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`. altfel m-ar înjura to]i a[a cum îi înjura pe cei mari. ing. Am scris abia.

de condi]ii meteorologice nefavorabile sau de r`spândirea bolilor la animale sau plante. 4.F. Alimenta]ie. care ar fi trebuit s` acopere investi]iile agricole care nu sunt cuprinse în PNDR. Dup` aderarea României la Uniunea European` fermierii au sperat la o îmbun`t`]ire a sistemului [i. 10. Eliminarea certificatului de produc`tor [i a borderoului de achizi]ii pentru a elimina pia]a neagr` a produselor agricole. Eliminarea certificatului de produc`tor si a borderoului de achizi]ii [i redefinirea produc`torului agricol.Gazeta Fermierului / Actualitate / 16-30 ianuarie 2010 03 Solicitarile AGROSTAR Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care. 12. Notificarea de urgen]` a ajutorului de minimis în cuantum de pân` la 15. care va fi reglementat pe viitor de dispozi]iile aplicabile Rezolv`ri Probleme ajutorului de stat în sectorul industrial. o noua [ans` de a cre[te valoarea agriculturii din România. Federa]ia Na]ional` a Sindicatelor din Agricultur`. • Sprijinul guvernamental pentru agricultori va fi modest în urm`torii ani. de prelucrare [i de comercializare. an de an. Nu exist` o politic` coerent` de garantare a creditelor pentru agricultur`. reprezentativ` la nivelul agriculturii [i pisciculturii din România. favorizând anumite grupuri de interese pentru a accesa sume importante de bani în defavoarea organzia]iilor/ asocia]iilor profesionale sau sindicate. Modificarea Reg.S. dar. pentru a debloca situa]ia din sectorul de legume [i fructe în ceea ce prive[te investi]iile. mai mare decât în cazul acestui sector. îmbun`t`]irea condi]iilor de s`n`tate [i igien` a animalelor. productivitatea muncii. ajutor pentru compensarea handicapurilor în zone defavorizate. Domenii [i Servicii Conexe ”AGROSTAR”. Pe de alt` parte. Afiliat` B. pân` la 40% din costurile eligibile sau pân` la 50% în zonele defavorizate. ajutor pentru sectorul forestier. 10. 7. Gril` de impozitare diferit` în func]ie de nivelul de lucru al terenului.. Aceast` abordare este strâns legat` de nivelul de disponibilitate în ceea ce prive[te asumarea riscurilor. 6. 14. Centralizarea excesiv` duce la îngreunarea func]ion`rii sistemului [i implicit la accesul foarte greu al fermierilor la o serie de facilit`]i din partea statului sau UE. de[i intensitatea ajutorului va fi. 6.N. sume care nu [tim dac` vor fi folosite pentru fermieri sau vor ajunge în buzunarul anumitor persoane.. Subven]ii diferen]iate în func]ie de nivelul de lucru al terenului. Crearea unor “Programe Na]ionale” de sus]inere a sectorulul zootehnic pentru procesarea laptelui [i a c`rnii.. 13. 9. îl vom publica integral. probleme la care dorim s` oferim [i o serie de propuneri concrete de rezolvare. 2. • Existen]a unei p`turi considerabile de popula]ie vulnerabil` din punct de vedere economic [i social ce întâmpin` dificult`]i în implementarea standardelor de calitate [i competitivitate impuse de pia]a unic` european` pentru producerea [i vânzarea produselor agroalimentare. Suprafa]` foarte mare de teren care r`mâne nelucrat`. experien]a de dup` 2007 a ar`tat faptul c` autorit`]ile au fost incapabile s` gestioneze o situa]ie de fapt [i nu au fost capabile s` creeze un sistem eficient prin care s` ajute fermierii nu numai s` acceseze fondurile europene. o serie de factori restrictivi au ap`rut si care se adaug` la cele spuse mai sus. Întârzierea aplic`rii “SAPARD-ului” românesc. de obicei. în acela[i timp. ajutor pentru respectarea normelor. b. Reglementarea situa]iei terenurilor agricole r`mase nelucrate prin dou` solu]ii posibile: a. Cele enumerate mai sus sunt doar câteva din problemele strigente care necesit` rezolvare imediat` pentru a putea debloca situa]ia dezastruoas` în care se afl` agricultura din România. ajutor pentru agroecologie [i alte ajutoare acordate pentru protec]ia mediului. uneori poate fi permis un procent mai ridicat de ajutor pentru investi]ii privind conservarea peisajelor tradi]ionale. 8. care poate ajunge. dar [i s` g`seasc` solu]ii [i rezolv`ri practice pentru problemele de zi cu zi ale agriculturii. Reducerea TVA-ului pentru produsele agricole în func]ie de cifra de afaceri realizat` de agentul economic pân` la o valoare de 5%. ajutor pentru pensionare anticipat`.A. 1182/2007 privind organizarea de pia]` în sectorul de legume [i fructe prin acordarea unui avans de 90% fermierilor ce fac parte dintr-un grup de produc`tori pentru demararea m`surilor de investi]ii pentru a putea debloca situa]ia privind lipsa capitalului necesar fermierilor. Pre]ul motorinei pentru agricultur` este similar cu cel de la pomp` ceea ce duce la cre[terea pre]ului de produc]ie. Sistemul de licitatie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR este p`gubos. Birocra]ie excesiv` în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. în general. 5. • B`ncile s-au orientat cu prec`dere c`tre clien]ii mari [i într-o m`sur` mult mai redus` asupra exploata]iilor agricole mici [i mijlocii care ar trebui s` fie principalii beneficiari ai sus]inerilor financiare din programele na]ionale. • Criza financiar` interna]ional` nu reprezint` o veste prea bun` pentru sectorul agricol intern. 2. precum [i ajutor acordat pentru încheierea de asigur`ri împotriva unor astfel de riscuri. Eliminarea birocra]iei excesive în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. v` supune aten]iei o serie de probleme din agricultura României [i totodat` o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora din perspectiva organiza]iei noastre. 3. Garantarea creditului [i sus]inerea dobânzii bancare direct de c`tre guvernul României. prin noile fonduri puse la dispozi]ie de Uniunea European`. Tutun. Reducerea cu 50% a pre]ului motorinei la pomp` pentru agricultur` ar rezolva o serie de probleme legate de cheltuielile [i capitalul fermierilor din România. ajutor cu privire la scutirea de accize în baza Directivei 2003/96/CE (impozite pe energie [i electricitate). Adoptarea de urgen]` a actelor normative ce reglementeaz` Ajutoarele de stat 2010-2013: ajutor pentru investi]ii în exploata]ii agricole. datorit` noilor politici agricole comunitare. Inexisten]a unei pie]e/burse a produselor agricole din Romania cu o platform` de tranzac]ionare – ce trebuie s` rezolve problema unui pre] de referin]` sub care “intermediarii” nu pot cump`ra. ajutor pentru grupuri de produc`tori. Pre[edinte Agrostar {tefan Nicolae . Afiliat` E. dar pentru care se primesc subven]ii. Eliminarea sistemului de licita]ie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR [i accesarea lor pe baza depunerii de proiecte. Afiliat` Mi[carea European`. ajutor pentru investi]ii în domeniul prelucr`rii [i comercializ`rii produselor agricole. Sus]inerea reconversiei fermierilor care trec de la produc]ia de lapte la cea de carne. ajutor pentru furnizarea de asisten]` tehnic` produc`torilor [i îmbun`t`]irea calit`]ii genetice a [eptelului. din cauza cre[terii presiunilor exercitate asupra cheltuielilor bugetare de componenta social`. pl`]i Natura 2000 [i pl`]i aferente Directivei 2000/60/CE. ajutor pentru formarea de agricultori tineri. ajutor pentru compensarea daunelor aduse produc]iei agricole sau mijloacelor de produc]ie agricol` de calamit`]i naturale sau fenomene excep]ionale. protec]ia mediului. }inând cont de cele men]ionate mai sus.F. Externalizarea unor servicii ale statului c`tre sindicate sau organiza]ii profesionale pentru descentralizarea [i decongestionarea aparatului de stat. 11.I. Federa]ia Agrostar a identificat o serie de probleme întâlnite în agricultura din România. Este de men]ionat faptul c` suntem deschi[i la un dialog permanent pentru rezolvarea acestora: 1. pentru încetarea activit`]ii agricole sau pentru închiderea capacit`]ii de produc]ie.A.000 euro. dat` fiind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici. Federa]ia Agrostar propune o serie de m`suri de rezolvare [i relansare a agriculturii prin: 1. deplasarea cl`dirilor exploata]iei agricole în interesul public. 9.T. 3. 5. mai ales. Totu[i. Afiliat` U. ajutor pentru publicitate pentru produsele agricole.T. Problemele produc`torilor agricoli din România 4. Printre ace[ti factori enumer`m: • Structura foarte fragmentat` a suprafe]ei agricole ce reprezint` un obstacol în atragerea de noi investi]ii [i care afecteaz`.

25 Pentru o bun` estimare a evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea neirigat` din România. Printre factorii care au determinat starea actual` a sistemului na]ional de iriga]ii se pot enumera: 1.000 Aderare la – 850.) Cheltuieli necesare pentru irigarea unui hectar de teren agricol [i plata tarifelor pentru serviciile de îmbun`t`]iri funciare. conserv`rii zonelor umede [i amenaj`rii-amelior`rii terenurilor degradate.E.A. respectiv 2. republicat`. în Monitorul Oficial. sprijin care încurajeaz` practicarea agriculturii în forme asociative. Situa]ia comparativ` a parametrilor activit`]ii de iriga]ii în }`rile Europei Centrale [i de Est }ara 4.000 U. • udare prin brazde – 281. 1. din care udarea I . dorim s` preciz`m c` statul.41 2007 1500000 433747 301450 20.) Cauzele care au condus la situa]ia actual` Acord de cooperare cu U.800 650.000 În conformitate cu prevederile Legii nr. pentru campania de iriga]ii 2009.255 ha.506.000 ha.134 MW. pentru protec]ia mediului. Administra]ia Na]ional` a Îmbun`t`]irilor Funciare are ca responsabilit`]i principale asigurarea protec]iei terenurilor [i a construc]iilor \mpotriva inunda]iilor. Reticen]a.P. care au permis [i condus la f`râmi]area suprafe]elor agricole.anif. din 2004 Având în vedere Strategia M.000 1.000 5.D.) Estimarea evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat`/neirigat` a se avea în vedere infrastructura de iriga]ii de care erau deservite.000. suprafa]` eligibil`. ANIF RA are în administrare.E.742 ha. în colaborare cu Unitatea de Management a Proiectului. ANIF RA avea preg`tit` pentru iriga]ii o suprafa]` de aproximativ 1. s-au aplicat ud`ri. pentru dezvoltarea zonei rurale. 2.500. Alexandru IOSUB Director Tehnic ANIF RA Ing. din 2004 Rusia 120. precum [i con[tientizarea. în domeniul îmbun`t`]irilor funciare aceste forme concretizânduse în înfiin]area de Organiza]ii ale Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI). Sc`derea interesului pentru stimularea produc]iei agricole autohtone. ANIF RA. în favoarea celei din import.10. • existen]a cadrului legal [i institu]ional pentru degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea infrastructurii de iriga]ii: • aten]ia deosebit` care se acord`.88 2009 1500000 562952 294138 19.300 3.353 ha. retehnologizarea [i extinderea amenaj`rilor de îmbun`t`]iri funciare în corelare cu standardele de mediu.000 15.660.400 30. Structura cheltuielilor care concur` la stabilirea tarifului de irigare pentru un hectar de teren agricol se reg`se[te pe link-ul http://www.E. diferen]a de 33%. Polonia 14. 3. cauzat` de lipsa mijloacelor de paz` [i supraveghere. dup` cum urmeaz` : • udare prin aspersiune – 2. strategie care are ca fundament urm`toarele concepte: • retragerea din exploatare a amenaj`rilor (sau a p`r]ilor de amenajare) de iriga]ii neviabile economic. 746. reabilitarea.000 27. La nivel na]ional.000.R.779 ha suprafa]` net`. în vederea încheierii de contracte cu beneficiarii. se implic` în ac]iunea de implementare a Proiectului de Reabilitare [i Reform` a Sectorului de Iriga]ii din România..61 Procent din suprafa]a contractat` pe care s-au aplicat ud`ri (%) 12. ANIF RA acord` o deosebit` aten]ie colabor`rii cu principalul beneficiar al activit`]ii de iriga]ii – reprezentat de OUAI. începând cu anul 2005. au fost înfiin]ate 16 noi organiza]ii.96 48.963 ha. pentru care aplicarea ud`rilor se putea face cu un randament costuri/eficien]` optim.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 04 Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România |n perioada 2005-2009 Potrivit reglement`rilor în vigoare.01. Caren]ele Normelor de aplicare a Legii nr.291.294. respectiv 2010. În spiritul [i litera Legii nr.982 ha.000 ( de Est ) Ungaria 4. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.026 ha. un num`r de 296 de amenaj`ri complexe de iriga]ii. existau un num`r de 424 de OIF. coordonat de c`tre M. pe o suprafa]` de 667. ANIF RA a preg`tit o suprafa]` de 717. pentru perioada urm`torilor ani.955. de[ertific`rii.805.irigat` suprafa]a a fi irigat` tat` (Udarea I) pretabil` a fi irigat` pe care sau aplicat ud`ri (ha) (ha) (ha) (%) 2005 1500000 352890 45719 3. precum [i din lacuri de acumulare. anual.A. în domeniul Îmbun`t`]irilor Funciare pentru perioada 2009–2013. În final.000 700.A.884. Distrugerea infrastructurii de iriga]ii.18/1991. se ajusteaz` periodic [i sunt publicate.920 ha. majoritar.D.102 ha suprafa]` net`.329 sta]ii de punere sub presiune. precum [i sprijinul acordat din partea statului. dup` modul de organizare.835 ha.06. În perioada 01.R.300 Membru U.400 Membru U. prin politica sa în domeniul agriculturii. a rolului important al iriga]iilor în practicarea unei agriculturi performante. respectiv 27.R. • udare prin inundare – 55. Dun`rea – 67%.2006. la nivelul U. În anul 2005.E. cu o putere instalat` total` de 4. 2009.624. a fost contractat` numai o suprafa]` 559.. fiind asigurat` de râurile interioare. în 2007 Republica 3. asigurarea amelior`rii solurilor acide.E. o cre[tere semnificativ` a raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea posibil de irigat.000 3. cu o suprafa]` brut` de 18.185.100.06. La data de 30. tarifele se stabilesc astfel încât s` asigure exploatarea echitabil` a amenaj`rilor de Î.. B`ncii Mondiale etc.Acord de 1. cu cererea de ap` [i cu volumul de ap` disponibil pentru iriga]ii.440. neglijen]a [i lipsa de informare a produc`torilor agricoli la trecerea suprafe]elor agricole din sistemul de stat la sistemul propriet`]ii private.ro/tarife/.737.000 cooperare cu U. din 2004 Ucraina 33. conform comenzilor emise de beneficiari.045.) Dinamica suprafe]elor irigate în Romania în perioada 2005-2009 ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2. republicat`. precum [i 3 federa]ii. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.420 ha. de c`tre de]in`torii de terenuri.437 ha.000 Aderare la – 40.017.050.024 ha suprafa]` net`. încurajeaz` [i stimuleaz` constituirea de noi Organiza]ii de Îmbun`t`]iri Funciare (OIF). din care 2.416. precum [i incapacitatea financiar` a proprietarilor de terenuri de a achizi]iona echipamente noi. asigurarea unui nivel corespunz`tor de umiditate a solului.2009. aridiz`rii. cu o suprafa]` brut` de 1. modernizarea.000 133.E. combaterea secetei.. Dinamica suprafe]elor irigate Anul Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Procent din pretabil` contrac..370 ha. precum [i protec]ia împotriva polu`rii.100 Zona Economic` Comun` România 9.2009. Albertino ROZA Olimpia BOC{E Rela]ii Publice ANIF RA . deservite de 227 de sta]ii de pompare de baz` [i plutitoare. Ar mai fi de men]ionat c`.000 Macedonia 612.393.05 2006 1500000 198036 96224 6. Ing. cu un grad ridicat de competitivitate. Din aceast` suprafa]`. precum [i trecerea lor în sistem de proprietate privat`. 138/2004 a Îmbun`t`]irilor Funciare.000 100. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.) Situa]ia României din punct de vedere al terenurilor agricole irigate.000 301.-30.500 83. din 1990 Membru U. În dinamica suprafe]elor irigate.075. Iriga]iile reprezint` un factor principal în ob]inerea de produc]ii ridicate [i relativ stabile de la an la an cu implica]ii favorabile în asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i cre`rii de disponibilit`]i la export de produse agricole.205.000 2.860 ha pentru organiza]iile utilizatorilor de ap`.3 ha de c`tre al]i beneficiari.000 1. 1231/2005. 138/2004 a îmbun`t`]irilor funciare. s`r`turate [i nisipoase.E.000 10. vom considera ca suprafa]` posibil de irigat suprafa]a de 1.0 ha de c`tre OUAI [i 3.600. respectiv 1. precum [i cu cele ale Ordinului nr.000 4. 352 sta]ii de repompare [i 2. men]inându-se ponderea majoritar` a acestora în activitatea de iriga]ii.E. care s` permit` sau s` stimuleze cre[terea culturilor agricole [i silvice. Pân` la data de 19. estim`m. pe o suprafa]` brut` de 27.P. 5. în raport cu }`rile Europei Centrale [i de Est Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Observa]ii arabil` irigat` în posibil a fi total` 1990 irigat` (ha) (ha) (ha) Bulgaria 4.000 127. Sursa de ap` asigurat` pentru utilizarea sistemelor de iriga]ii o constituie. având ca scop principal combaterea efectelor fenomenului de de[ertificare a terenurilor [i a secetei.500. f`r` 3.E.000 U.000 .615.000 Membru U.D. alunec`rilor de teren [i eroziunilor.998. respectiv 17.138 ha.59 69.000 300. în 2007 Slovenia Membru U.200 500. încurajeaz` practicarea acesteia în forme asociative. manifestându-[i interesul [i preocuparea în consilierea tehnico-economic` [i organizatoric` a acestora.P. fiind eviden]iat modul de calcul al tarifelor aferent anilor 2008. • existen]a posibilit`]ilor de finan]are prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` sau prin alte institu]ii financiare ale Uniunii Europene. parte integrant` din Proiectul Na]ional de Dezvoltare Rural`. pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul 5.00 52. Ceh` din 2004 Germania 17.E. 2. Distrugerea [i/sau furtul echipamentelor de irigare aflate în proprietatea beneficiarilor majori ai acestei activit`]i.50 41. 4. respectiv 980.F. defalcate în func]ie de metoda de udare. trebuie s` avem în vedere Strategia M.10 2008 1500000 507863 208218 13.000 ha.

500. • f`râmi]area [i m`rimea redus` a parcelelor cu folosin]` agricol` (cca.634.138 ha. cu implica]ii negative. • Valoarea lucr`rilor contractate aferente tarifului anual . conform Proiectului „Reabilitarea [i Reforma Sectorului de Iriga]ii” din România . • manifestarea. 138/2004 republicat`.570. din partea acestora.314. din care contribu]ie proprie încasat` de la beneficiari .000 ha viabile economic în amenaj`rile de iriga]ii ce urmeaz` a fi transferate în proprietatea sau în folosin]a organiza]iilor [i federa]iilor. • alocarea. 10 % se refer` la lucr`ri de între]inere [i repara]ii care nu au putut fi finalizate datorit` începerii campaniei de iriga]ii mai devreme decât a fost prognozat. din punct de vedere tehnic [i financiar. pân` în anul 2013.A.000 euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural`.09.3 ha) [i amplasarea necorespunz`toare a culturilor care favorizeaz` practicarea unei agriculturi de subzisten]`. cu complet`rile [i modific`rile ulterioare. având în vedere c` România anul trecut a traversat o criz` economic` puternic`. Nicolae {tefan a atras aten]ia asupra faptului c`.955 ha. . inova]iei [i restructur`rii sectorului produselor lactate.998. în scopul optimiz`rii consumului de energie necesar aliment`rii cu ap` a acestora. Premizele climatice favorabile ale acestui an pot fi compromise de finan]area insuficient` a verigilor tehnologice. • accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii. precum [i reticen]a. din acest motiv. sunt hot`râte s` ac]ioneze cu fermitate pentru evitarea unor m`suri restrictive pentru sus]inerea agriculturii române[ti. a unei agriculturi de subzisten]`. • orientarea beneficiarilor [i a ANIF spre utilizarea optim` a resurselor financiare disponibile. în principal. justificând aceast` suplimentare de buget. iar pre]ul produselor agroalimentare va cre[te cu 20-30 de procente din cauza dependen]ei de importuri. men]inerea în func]iune a 1. din care la OUAI .500. gestiunea resurselor de ap`. • Suprafa]a total` contractat` pentru aplicarea ud`rilor pentru anul 2009 . introducerea aparaturii de m`surare (debitmetre) a volumelor de ap` ce se livreaz` utilizatorilor de ap` în amenaj`rile de iriga]ii declarate de utilitate public`.5 miliarde euro .21. în acest an agricol.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 05 Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. [omajul va cre[te. reducerea pierderilor de ap` prin impermeabilizarea unor canale de transport.890 ha. adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor de iriga]ii la noile condi]ii de func]ionare. • restabilirea durabilit`]ii sectorului de iriga]ii [i utilizarea mai eficient` a infrastructurii de iriga]ii. Men]ion`m c` aceste lucr`ri nu au pus în pericol asigurarea apei de iriga]ii la fiecare beneficiar în parte. Analizând poten]ialul agricol rezult` c`. ia not` cu surprindere de ultimile lu`ri de pozi]ie.4.000 ha. Procentul de nerealizare de cca. înregistrându-se pierderi mari de ap`.2009) .420.348 ha. pentru identificarea de solu]ii de alimentare gravita]ional` sau din surse locale independente a amenaj`rilor sau p`r]ilor de amenajare de iriga]ii. care a condus la limitarea accesului fermierilor la iriga]ii. iar statul s` acorde garan]ii guvernamentale tuturor celor care doresc accesarea acestor fonduri prin cofinan]area creditelor bancare”.N. dar [i investi]ii pentru restructurarea sectorului produselor lactate”. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România. în ultima perioad`. în ansamblul s`u.255 ha. Doi.4% de PIB. 90%. energie. aproximativ 70% dintre exploata]iile agricole se vor închide. un punct principal din Programul de Guvernare – prioritate pentru agricultur`. este destinat` finan]`rii unor domenii precum cel energetic.65 ha/loc. acvacultur` etc. • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii viabil` economic [i marginal` economic. între]inerea [i repararea infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare. Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate. cea mai reprezentativ` organiza]ie la nivel na]ional [i european. • sta]iile de pompare sunt echipate cu agregate de pompare cu randamente sc`zute. Bugetul României nu respect`. total (la data de 14. • necesitatea punerii în func]iune a infrastructurii de iriga]ii transmis` de c`tre ANIF Organiza]iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI/FOUAI) înfiin]ate în temeiul Legii îmbun`t`]irilor funciare nr. {tefan Nicolae a spus: „Prima propunere pentru ministrul agriculturii este ca actualul proiect de buget al ministerului. acolo unde acestea sunt necesare [i unde se asigur` recuperarea efortului Obiective pentru consolidarea sectorului de iriga]ii • limitarea iriga]iilor în zonele cu cerere sc`zut` de ap` [i încurajarea iriga]iilor în zonele economice cu consumuri energetice mici pentru pomparea apei. cca. conservarea [i protejarea resurselor de sol [i ap` într-un concept de exploatare durabil` a agriculturii. cea mai mare organiza]ie sindical` din domeniul agricol. transporturi [i iriga]ii. zootehnie. • Suprafa]a pe care s-au aplicat ud`ri.694. • cre[terea costului pomp`rii apei. în vederea reducerii consumurilor energetice [i cre[terii randamentelor hidraulice. pe principii de eficien]` economic`.fonduri europene. irigarea.289. • lipsa echipamentelor de udare [i distribu]ia neuniform` a acestora în teritoriu. cu toate organiza]iile din structura sa: vegetal. solicit` guvernului prelungirea ajutoarelor de stat pentru fermieri [i în acest an. s` fie de minimum 4%.P. Lucr`rile de între]inere [i repara]ii aferente tarifului anual s-au realizat în propor]ie de cca. biodiversitate. din care: udarea I . • continuarea transferului infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare din amenaj`rile de îmbun`t`]iri funciare c`tre Organiza]iile de Îmbun`t`]iri Funciare. în exploatarea. energie regenerabil`.236 ha.535. privind respingerea amendamentului aprobat în comisiile de specialitate [i de buget – finan]e din Parlamentul României. CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I {tiri comunitare COMUNICAT Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România . • canalele de aduc]iune [i de distribu]ie sunt. 14. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România apreciaz` c`: Suplimentarea bugetului pentru agricultur` este o cerin]` vital` pentru men]inerea nivelului de productivitate [i a perspectivelor pentru agricultori în anul de criz` ce urmeaz`. de fenomene meteorologice deosebit de intense. 50 % sunt soluri cu fertilitate bun` [i medie. • infrastructura de iriga]ii are o vechime mai mare de 30 de ani. reprezint` un aport substan]ial la PIB-ul României.R Viorel MATEI • • • Agrostar cere prelungirea ajutoarelor de stat Federa]ia Agrostar. alternarea unor perioade puternic secetoase cu altele cu precipita]ii puternice. a unei suprafe]e de 1. în orientarea planului de cultur` c`tre plante valoroase care r`spund bine la iriga]ii [i care au desfacere imediat` pe pia]a intern` [i extern`. iar cealalt` jum`tate are fertilitate sc`zut` [i foarte sc`zut`. 2. a resurselor pentru reabilit`ri sau investi]ii noi în amenaj`rile de iriga]ii. avem valut`… Comisia European` a suplimentat cu 101. • încurajarea iriga]iilor în zonele viabile economic cu cerere constant` de ap` pentru iriga]ii.563. • multe din amenaj`ri sunt amplasate pe terase cu în`l]imi de pompare cu mult peste 70m.80 lei. din partea Guvernului României.985 ha. federa]ia noastr` are în vedere ca programul na]ional de dezvoltare rural` s` fie simplificat. 0. realizarea unui studiu multidisciplinar – gospod`rirea apelor.958. • investi]ional pe seama cre[terii produc]iilor [i îmbun`t`]irii randamentelor de exploatare prin reducerea pierderilor de ap` [i a consumului de energie necesar` pomp`rii apei.1.2. al schimb`rilor climatice. Din punct de vedere al fertilit`]ii solului. în mare parte. horticultur`. ceea ce înseamn` cca. pentru asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i a protec]iei mediului înconjur`tor. considerate ca fiind neeconomice.559. de la buget [i contribu]ie privat`. • Situa]ia actual` • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii . ceea ce conduce la consumuri ridicate de energie electric`. traverseaz` în continuare aceast` criz` [i alte ]`ri europene au beneficiat de aceast` derogare. Pe de alt` parte. a declarat ministrul agriculturii [i dezvolt`rii rurale Mihail Dumitru. îmbun`t`]irea condi]iilor de func]ionare prin reabilitarea sta]iilor de pompare din amenaj`rile de iriga]ii. Suma suplimentar`. referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pe anul 2010. repetate ca intensitate în acelea[i perimetre.33 lei. • • • Presedinte F. Oportunit`]i pentru sectorul de iriga]ii prin aplicarea m`surilor de reabilitare [i modernizare a infrastructurii de iriga]ii Avem bani. printro derogare de la Comisia Europen`. alocat` României în urma aplic`rii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economic`. aduc]iune [i de distribu]ie. toate subven]iile sau mai bine zis ajutoarele de stat care au fost pân` la sfâr[itul lunii decembrie s` fie acordate [i în 2010 printr-o derogare acordat` de Comisia European`. Constrângeri identificate • refacerea poten]ialului biologic. prin aceast` atitudine. accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii. Suma total` destinat` dezvolt`rii rurale pentru perioada 2007-1013 este de peste 13. O produc]ie mare. la OUAI .292. • limitarea accesului fermierilor la iriga]ii din considerente financiare [i practicarea. aproape 65 % din suprafa]a total` a României este suprafa]` agricol` (cca. proiecte din domenii care r`spund noilor provoc`ri legate de schimb`rile climatice. în lipsa subven]iilor. neimpermeabilizate. care este propus la 1.800 mii ha).

când vom atinge nivelul mediu din UE. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la erbicidele sulfonil-ureice. s` elucid`m unele ecua]ii privind tehnologia de cultur`. s-a convenit c`.333 euro.145 euro. Companiile produc`toare de semin]e au dezvoltat aceste tehnologii [i cauta în continuare solu]ii care s` rezolve problema buruienilor cu cat mai mare usurin]` pentru fermieri. respectiv: • sistemul de cultur` conven]ional. buruieni care cu greu [i costuri mari. În concluzie. De asemenea.884. Capsella. samulastra de floarea-soarelui etc. prioritatea guvernului r`mâne aceea de a g`si noi formule de finan]are prin care s` sprijine agricultura. social-democra]ii au sus]inut câteva dintre amendamentele respinse. Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui permit` o r`s`rire uniform` a culturii • respectarea epocii optime de erbicidare recomandate de produc`tor • efectuarea tratamentelor cu aparate bine calibrate. Datura. Potrivit pre[edintelui Romalimenta. ne-am propus ca pe parcursul a câtorva articole. pentru aplicarea ei corect` s` se clarifice anumi]i termeni. au generat opinii diferite în rândul fermierilor în ceea ce prive[te eficacitatea lor. vom caracteriza pe parcursul a câtorva articole fiecare tehnologie în parte. Chenopodium. ”Fermierii primesc cea mai mare parte a subven]iilor în sistemul european. Argumentul c` dispare un mic procentaj în ni[te subven]ii pe sectoare pe care noi le d`m nu cred c` este un argument suficient de solid pentru a justifica o ipotez` a cre[terii pre]urilor. tehnologiile se adreseaz` situa]iilor specifice [i nu trebuie nicidecum interpretate ca unilateral eficiente sau dimpotriv`. deoarece campania de prim`var` care urmeaz` va aduce în aten]ie câteva probleme. Sinapis. Specifica]iile cu privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie îns` respectate astfel încât s` nu genereze fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. Chenopodium. Sorin Minea. Datura. În România.9 milioane de euro. Galium. pentru a avea efectul scontat. în ceea ce prive[te cultura de floarea-soarelui. Cultivarea hibrizilor cu rezisten]` la erbicidele sulfonil ureice permite realizarea unor produc]ii cu grad ridicat de profit pe sole îmburuienate. sesizând neclarit`]i. dezvoltat de Compania Procera. urmând ca s`pt`mâna viitoare s` fie programat` o nou` întâlnire la care s` participe [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC) [i Ministerul de Finan]e. consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Tehnologii de combatere a buruienilor Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie. Singurele amendamente admise au fost dou` care au primit [i sus]inerea Ministerului Finan]elor Publice.606. Buruienile dicotiledonate problem` din cultura de floarea-soarelui sunt: Cirsium. Sistemele de cultur` disponibile la acest moment pe pia]a din România cu referire la tehnologia de combatere a buruienilor. Este vorbe de o redistribuire a fondurilor în interiorul bugetului ministerului. Astfel.1 miliarde lei pentru acordarea ajutoarelor de stat agricultorilor în 2010. ai produc`torilor. Convolvulus.203.000 de lei au fost lua]i de la sec]iunea cheltuieli cu bunuri [i servicii [i de la cele cu ma[ini [i mijloace de transport pentru a fi cheltui]i la investi]ii. Patronatele din industria alimentar` au solicitat s`pt`mâna trecut` ministrului agriculturi amânarea aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare. La bugetul Ministerului Agriculturii. Dezbateri mai aprinse a generat amendamentul admis de Comisiile de buget-finan]e prin care se suplimenta bugetul Agriculturii cu 2. Xantium. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz` de tribenuron metil la cultura de floarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate în postemergen]`. patronatele au solicitat ministrului agriculturii s` aib` o serie de întâlniri cu reprezentan]ii supermarketurilor [i s` elaboreze o variant` a legii în conformitate cu solicit`rile ambelor p`r]i. Raphanus. afirm` c` nu trebuie s` ne a[tept`m la o scumpire a produselor alimentare. Astfel 60. cea mai mare majorare de fonduri. Venind în întâmpinarea acestei probleme. Amaranthus. care s` • Combate cu succes buruieni problem` cum ar fi: Cirsium. a[anumita lege a Codului de Bune Practici. care îns` nu au trecut de votul plenului. pe tema aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare.522 euro. pentru a ajuta fermierii s` interpreteze cât mai corect eficien]a tehnologiilor de cultur` recomandate în vederea lu`rii unei decizii corecte. care s` asigure o aplicare uniform` [i exact` a substan]ei active • evitarea efectu`rii tratamentelor în condi]ii meteo neprielnice • evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse incompatibile F`r` scumpiri la produsele alimentare Ministrul agriculturii. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la imidazolinone. pot fi st`pânite în sistemul de cultur` conven]ional. se împart astfel în func]ie de toleran]a plantelor de floarea-soarelui la anumite erbicide. Apari]ia sistemelor de cultur` cu hibrizi îmbun`t`]i]i genetic pentru rezisten]a la erbicidele nespecifice culturii de floarea-soarelui s-a datorat nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui.Gazeta Fermierului / Mediu / 16-30 ianuarie 2010 06 {tiri na]ionale Bugetul Agriculturii votat f`r` suplimentare Parlamentarii au votat bugetul Ministerului Agriculturii f`r` suplimentarea de 2. Sistemul de erbicidare la floarea-soarelui în postemergen]` pentru combaterea buruienilor dicotiledonate a generat o cre[tere a rentabilit`]ii culturii de floarea-soarelui precum [i a cre[terii suprafe]elor cu floarea-soarelui îmbun`t`]it` genetic. . Cele dou` tehnologii prezente pe pia]a semintelor de floarea-soarelui din România (cu rezisten]` la erbicide sulfonil ureice [i respectiv la imidazolinone). Al doilea amendament. Amaranthus. au p`truns în ultimul deceniu o multitudine de teorii mai mult sau mai pu]in aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de folarea-soarelui. Xantium. Mihai RADU Director Tehnic Procera Agrochemicals România Codul de Bune Practici În urma discu]iilor dintre reprezentan]ii MADR. Mihail Dumitru. În România hibrizii rezisten]i la tribenuron metil au ap`rut în 2008. Bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost adoptat astfel cu 148 de voturi favorabile [i 130 împotriv`.1 miliarde de lei aprobat` în Comisiile de buget-finan]e. Solanum. de[i începând cu acest an vor disp`rea subven]iile. A[adar. Rezisten]a variet`]ilor cultivate de floareasoarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indus` prin incruci[`ri succesive cu plante din flora spontan` rezistente la acest tip de erbicide. având p`reri diferite pentru acela[i fenomen în condi]ii diferite de cultur`. în privin]a termenelor de plat`. odat` cu apari]ia [i a primului hibrid românesc de floarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice. f`r` ca acestuia s`-i fie acorda]i mai mul]i bani fa]` de varianta de buget care a plecat de la Guvern. pentru modificarea acesteia. în special. chiar dac` social-democra]ii au pledat insistent pentru necesitatea sus]inerii agricultorilor [i în 2010. samulastr` de floarea-soarelui • Prezint` pretabilitate la sistemele de minimum tillage prin posibilitatea de a erbicida în acela[i timp [i pentru buruienile monocotiledonate [i prin eliminarea din tehnologie a pr`[itului mecanic • Valorific` foarte bine terenurile puternic îmburuienate • Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor. prevede redirec]ionarea a 7. aceste pl`]i cresc an de an pân` la nivelul anului 2015. O pondere mare în realizarea succesului la cultura de floarea-soarelui o are tehnologia aleas` în contextul concret al fermei [i al sistemului de tehologie multianual. respectiv cu circa 22. ai procesatorilor [i ai marilor lan]uri de magazine. în urma unor discu]ii cu supermarketurile. Tehnologia cu hibrizi rezistenti la erbicide sulfonil ureice Împ`r]eala pe axe Fondurile aferente Axei 1din PNDR au fost suplimentate cu 45. p`reri bazate în principal pe experien]a fiec`ruia [i pe condi]iile concrete din cadrul fermelor proprii.2 milioane de lei c`tre un canal din jude]ul C`l`ra[i. dar [i specificit`]ii produselor pe baz` de tribenuron metil • Prezint` remanen]` scazut` – permi]ând astfel sem`natul culturilor de cereale de toamn` f`r` riscuri Avantajele utiliz`rii tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt urm`toarele: Ing. 1.000. El a argumentat c`. suma alocat` axei 2. trebuie luate în considerare urm`toarele elemente de ordin tehnic: • asigurarea unui sem`nat de calitate. samulastr` rapi]`. iar fondurile destinate axei 3 au crescut cu 28. nu are fitotoxicitate pentru culturile ce urmeaz` în rota]ie • Reduce costurile pentru combaterea buruienilor dicotiledonate • Permite rota]ia fireasc` floarea-soarelui – cereale p`ioase de toamn` datorit` remanen]ei sc`zute a substan]ei active. respectiv PF100. ineficiente. pentru m`sura 214 – „Pl`]i de agro-mediu” a fost suplimentat` cu 27. sus]inut de deputatul PDL Gheorghe Tinel. Sonchus. Amendamentul a fost respins prin vot de parlamentari. fiind destinat` m`surii 121„Modernizarea exploata]iilor agricole”.

Mai exact. Ar fi de analizat urm`toarele argumente [i percep]ii ale consumatorului: • produsele de import sunt superioare produselor române[ti. Mergând mai departe cu constat`rile. iar num`rul total al schemelor va ajunge la 12 sau 13. O problem` major` a vinului românesc este modul în care proprietarii [i managerii restaurantelor din România îl percep ca fiind o b`utur` alcoolic` între celelalte. • educarea viitorului consumator. ungurii vin unguresc. Soiuri pentru vinuri ro[ii Clone pentru vinuri ro[ii Soiuri de portaltoi Clone de portaltoi Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie • Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. Australia etc.ro Vinul românesc Motiva]ia unei strategii Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român. ci între vinurile fran]uze[ti.. Concuren]a la nivel na]ional nu va fi între Sotern Tocaj [i Cotnari. Vor [ti s` aloce bugete considerabile în campanii de preg`tire a personalului HORECA. bineîn]eles. simpozioane [i conferin]e dedicate vinului românesc. Prin urmare. China. privi]i în rafturile re]elelor transna]ionale cum cresc v`zând cu ochii ofertele de vinuri de import [i înlocuiesc încet. pre]ul! Din p`cate. atât la pre]. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. Observ`m c` între restaurant [i alimentar` nu-i mare diferen]a. cum facem diferen]a între noi [i ceilal]i? Vinul de import are atuuri incontestabile. • campanii de promovare dedicate vinului din HORECA. un vin. • vinurile de calitate sunt exportate. o t`rie?”.gazetafermierului. înc` de tipul conservator [i comod. iar în etapa urm`toare în visteria [i via produc`torului. poate doar “intermediarul”. reversul ar fi oferta. toate produsele men]ionate mai sus se g`sesc în acela[i depozit. • se import` vinuri ieftine [i în consecin]` de slab` calitate. Dorin Popa Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. R`spunsul acum e foarte simplu: cei care au interesul de a-[i vinde vinul [i a-[i stropi via . dar perseverent. • vinurile române[ti sunt falsificate. pl`tim un pre] prea mare pentru serviciile care ni se ofer` când ne referim la vin. Aceasta ar fi o fa]` a monedei. chiar mai agresiv. ce vor fi trimise c`tre Comisia European` pentru ob]inerea avizului. • în accesorii elegante. dac` ne-am pune întrebarea ”cine e de vin` pentru aceast` situa]ie”? Aproape c` intuiesc r`spunsul: ”cote]ul vecinului unde ne ]inem noi capra. cât [i la calitate. • de achizi]ie pentru o ofert` generoas`. adic` chelnerul care ne aduce vinul la mas`. • promovarea elitist` prin saloane. Avem argumentele lumii civilizate a vinului. cele pentru export mai bune. Aceast` comoditate [i mai ales starea de contempla]ie pe care o are consumatorul român cu un grad destul de mare de acceptare [i toleran]` (m`nânc` ce i se serve[te) poate fi speculat de importatorii de vinuri str`ine. {i ar mai fi o diferen]` chiar major`. care bine a spus “înv`]a]i.. nici între Rioja Bordeaux [i Dealu Mare. nu peste foarte mult timp. care nu reprezint` costurile: • de preg`tire pentru acel osp`tar. oferta chelnerului fiind elocvent`: “ce v` oferim? O bere.România Viticol\ Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www. Sebastian Vl`descu. de cultur` a vi]ei de vie. fiind produse doar cu scopul îmbog`]irii unora. a spus ministrul finan]elor. înv`]a]i. nem]ii vin nem]esc. înv`]a]i”. Prezentarea [i servirea au multe necunoscute. manifest`ri cu caracter educativ dedicate. • produsele care se produc pentru pia]a intern` sunt mai proaste.) Cred c` România are nevoie acum de o strategie clar` [i pe termen lung. Toate aceste caren]e se r`sfrâng în prima etap` în buzunarul [i nemul]umirea consumatorului. care s` fidelizeze [i s` conving` „electoratul” s` aleag` vinul românesc ca fiind cea mai bun` ofert` de pe pia]a româneasc`. dar nu pentru postul de observator. concuren]a cu cele din lumea nou` a vinului (Chile. doar cu scopul de a avea un profit cât mai mare. Întrev`d. {i poate nu în ultimul rând s` provoc`m [i acel sentiment na]ional. iar noi înv`]`m. Aici e problema noastr`. unde francezii consum` preponderent vin fran]uzesc. adic` “vinul care se cere”. dar de unde nu-i. anivers`ri festive etc. • produsele române[ti nu respect` nici o legisla]ie.. aten]ioneaz` doar c` ne pierdem vagoanele pe drum [i viitorul e mic. negru [i bate la u[`. pentru cei care realizeaz` c` semnalul de alarm` nu vrea s` opreasc` trenul. cu abord`ri distincte pe fiecare segment de pia]`.” nu e “autoservire”. Toate schemele de ajutor de stat în agricultur` vor ajunge la CE în circa 2-3 luni. • preg`tirea personalului din HORECA [i marketuri oferind cursuri gratuite de prezentare [i servire a vinului. ungure[ti [i române[ti [i. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. în Rusia. nici nu ai ce cere. care s` con]in` un program na]ional de promovare. • de investi]ie în spa]ii de depozitare adecvate. f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. original`. Africa de Sud. de educare a consumatorului prin publica]ii specifice.). prin campanii de informare [i educare a tinerilor. vinului lor. “c`. {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` • Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii: • Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european`. ci pentru cei care vor s` devenim o echip`. Aceast` propunere este deschis` celor care au de f`cut observa]ii. concursuri. • nici un produs alimentar nu mai e natural. un adaos format din procente de peste sut` la sut`. de. Pentru fiecare schem` de ajutor ce va fi aprobat` de CE “trebuie g`site solu]ii de finan]are”. sunt necesare campanii dedicate vinului românesc. Japonia [i. {i atunci. Primele semne sunt deja vizibile. noi nu vedem p`durea de copaci. mai aproape. Achizi]ia are ca motiva]ie pre]ul [i „notorietatea” produsului. dar din p`cate nu din gre[elile lui Lenin. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în t`ri ca Thailanda. produc`tori [i negociatori str`ini preg`tind strategii de promovare specifice pie]ei române[ti. Principalele segmente de pia]` ce se impun a fi abordate prin mijloace specifice ar fi urm`toarele: • crearea de evenimente de mas` dedicate vinului (festivaluri. rafturi personalizate etc. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Pagina 3 Pagina 2-3 Dr. vinurile române[ti. vinul fiind cel mai reprezentativ produs alimentar pentru un teritoriu [i trebuie cump`rat [i pentru a ne p`stra viile.” R`spunsul se afl` la Lenin. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarna [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profi l. . Cine crede]i c` ar trebui s`-i înve]e pe ace[ti chelneri? {coala? Care [coal`? Pentru c` nu-i vinul [colii! Poate statul? Dar nu-i via statului. cu posibilit`]i financiare limitate. ing. Pagina 4 {tiri Au fost finalizate 3-4 scheme de ajutor de stat în agricultur` Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a finalizat “3-4 scheme de ajutor de stat” în domeniul agriculturii.

01 % pesticide.51 % materiale. caracterizat` prin prelucrarea menajant` a strugurilor [i mustuielii. reduceri de consumuri tehnologice: 5. alegerea corect` a partenerului portaltoi [i atribuirea unei înc`rc`turi de rod care s` optimizeze raportul cantitate-calitate.71 % munca vie. Fax: 0244 236389. Merlot 8 Vl clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. iar apoi devine roz brumat la sfâr[itul acestei perioade.România Viticol` / Cercetare / ianuarie 2010 02 {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` Soiuri pentru vinuri ro[ii Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii Negru aromat. rezisten]` medie la ger. 8. un con]inut mediu în zaharuri de 228 g/l [i aciditatea de 4. Cristina SIMION Secretar [tiin]ific . aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. • limpezirea mustului înaintea fermenta]iei alcoolice pentru îndep`rtarea particulelor solide de impurit`]i(p`mânt. reducerea consumului de material filtrant (cu 3-50%. • tragerea vinului de pe drojdie. are la baza trei secven]e tehnologice care prezint` risc ecologic bine definit: (1) între]inerea solului [i fertilizarea. iar prin atribuirea înc`rc`turii corecte de rod se realizeaz` o cre[tere a calit`]ii strugurilor [i implicit a vinurilor. de cultur`. asigur`.1 t/ ha. fertilizarea [i normarea înc`rc`turii de struguri. sensibil la putregaiul cenu[iu.1-0.3 vol%). Tel: 0244 236300.0 g/l H2SO4 . ocupând o suprafa]` de 12. Se realizeaz` ob]inerea unor produc]ii constante. un con]inut mediu în zaharuri de 203 g/l [i aciditatea de 5.1-0. Tehnologie de produc]ie viticol` integrat` specific` centrului viticol Valea C`lug`reasc`. Dup` un an de învechire cap`t` valen]e cu totul deosebite . conduc la reducerea cu 18. Soiul B`beasc` gri este o varia]ie mugural` a vechiului soi str`mo[esc B`beasc` neagr` . Prezentat la târguri [i expozi]ii a fost foarte bine apreciat. cu arome florale diferite de a celorlalte vinuri albe române[ti. sulfitarea. Pentru recunoa[tere. Prin folosirea portaltoilor adecva]i se realizeaz` un spor de produc]ie de 17-18%. are la baz` optimizarea unor verigi agrotehnice: sistemul de t`iere. a solului [i a aerului. ing. soi autofertil . un con]inut mediu în zaharuri de 195 g/l [i aciditatea de 5. reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. nr. In prezent el se comercializeaz` numai de la sediul sta]iunii. ing. vinul este alb cu reflexe galben –verzui .7 % a manoperei. conservarea [i ameliorarea în timp a fertilit`]ii solului [i minimizarea polu`rii apei. Pinot noir 5 Vl. Clone pentru vinuri ro[ii Clone de portaltoi Tehnologia de cultura a soiului Feteasc` neagr` în vederea ob]inerii unor produc]ii constante [i de calitate. mucegaiuri. str. SCDVV BUJORU Director . Dup` cercet`ri care au urm`rit comportarea soiului în noul areal de cultur` s-a stabilit [i tehnologia de cultur` adecvat`. Tehnologie de ob]inere a vinurilor ro[ii prin macerare-fermentare în recipiente statice în condi]iile unei suprapresiuni de CO2.icdvv. ob]inerea unui randament sporit în must ravac (cu 2-10%).0 t/ha. reducerea cu 15.5 t/ha. Olivia. un con]inut mediu în zaharuri de 200 g/l [i aciditatea de 4. Cabernet Sauvignon 33 Vl. La SCDVV Bujoru conducerea este semiînalt`.ro Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european` .0% a cheltuielilor de produc]ie/ha. se caracterizeaz` prin comportare bun` la ger. cordon bilateral [i poate fi t`iat atât în cepi cât [i în cordi]e de 4-6 ochi. randament mai bun în alcool (0. reducerea costurilor de înfiin]are a sistemului de sus]inere cu 13.reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. biolog Aurel CIUBUCA . Feteasca neagra 4 Vl. Realizeaz` o produc]ie medie de 8. diferit` de a altor soiuri. cre[terea capacit`]ii de prelucrare.0 t/ ha.6 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii aromate. durat` mai mic` de macerare [i reducerea consumurilor energetice (cu 10% pe sarja). randament mai bun în alcool (0. 2. adic` cu ciorchini r`muro[i.Dr. una cu dispunerea vertical` a vegeta]iei (cordon unilateral pe semitulpin`. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii de calitate. Este rezistent la atacul bolilor criptogamice [i la atacul de filoxer` radicicol` [i galicol`. soiul la dezmugurire are rozeta verde cu nuan]` ro[iatic` . deburbarea eficient` [i fermentarea controlat`.3 t/ha. asigur` o produc]ie medie de 6. 17. cod po[tal 107620. h=60 cm) [i una cu dispunerea pendant` a vegeta]iei (cordon bilateral înalt. reducerea consumului de material filtrant (3-40%. asigur` o produc]ie medie de 12.Ing. e-mail:icdvv@yahoo. drept pentru care merit` toat` aten]ia viticultorilor de a extinde în cultur` soiul [i în aceea[i m`sur` a vinificatorilor de a produce un vin de calitate care s` reprezinte zona [i ]ara într-o Europ` divers` [i unitar`.2% [i cre[terea calit`]ii strugurilor [i a vinului ob]inut. un con]inut mediu în zaharuri de 202 g/l [i aciditatea de 4. mijlocie-bun` la secet` iar rezisten]a la calcar este similar` cu cea a portaltoiului Chasselas x Berlandieri 41B. Vigoarea soiului este mijlocie spre mare. 140 Ru sel. un con]inut mediu în zaharuri de 197 g/l [i aciditatea de 5. • bentonizarea .5 – 6. extrac]ia mai rapid` [i mai avansat` a compu[ilor fenolici favorabili calit`]ii. cu un con]inut în zahar al strugurilor > 190 g/l. Se realizeaz` ob]inerea de produc]ii de struguri sanogene la poten]ial ecologic. Acest vin cu r`d`cini str`mo[e[ti are aciditate ridicat` [i o fructuozitate deosebit`. Ruvis. Adrian SERDINESCU Directorul [tiin]ific dr. In anii foarte c`lduro[i [i seceto[i se matureaz` mai de timpuriu cu dou` s`pt`mâni. Tehnologie modernizat` privind cultura soiurilor pentru vinuri ro[ii. produse fitosanitare) . se remarc` prin produc]ii mai mari [i constante anual comparativ cu soiul popula]ie. ciorchinii sunt cilindroconici cu aspect r`muros. Acest soi s-a aclimatizat bine [i în arealele limitrofe. se remarc` prin rezisten]` mare la cloroza fero-calcic` comparativ cu soiul de portaltoi din care provine.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. 100 % îngr`[`minte de sintez`. asigur` o produc]ie medie de 10 t/ha. în func]ie de faza vinului) [i a cheltuielilor de stabilizare (cu 1-2%). pre] de valorificare a strugurilor superior cu 10-12 % comparativ cu tehnologia clasic` Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie Director general dr. are la baza. Aspectul strugurelui este identic cu al soiului din care provine.4-20.84 % combustibili. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. polifenoli totali sub 350 mg/l. asigur` o produc]ie medie de 8.3 ha în centrul viticol Bujoru la Sta]iunea de Cercetare . fiind g`sit [i omologat în zona de sud a Moldovei în anul 1974 la Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Odobe[ti. com. neîntâlnite la alte soiuri din podgorie. La sfâr[itul lunii septembrie [i începutul lunii octombrie. frunza adult` este de m`rime mijlocie pentalobat`. Marian ION Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc`.59 Vl se remarc` prin însu[iri superioare de afinitate de altoire [i de produc]ie comparativ cu soiul de portaltoi din care provine: prezint` rezisten]` la cloroza ferocalcic` 41 B sel. Valea Mantei. asigur`.5 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. • îns`mân]area mustului cu drojdii selec]ionate [i fermentarea mustului la temperaturi sc`zute(18220C).2. îi determin` caracteristicile ce-l particularizeaz`. randament mai bun în vin ravac: 2-10%. Soiuri de portaltoi Tehnologie modernizat` pentru producerea vinurilor albe de calitate.Dr.25 vol %). In anii seceto[i se ob]ine un vin dulce cu o t`rie alcoolic` mai mare de 12% vol. Anumite interven]ii în vinifica]ie prin: • utilizarea unor enzime pe struguri ce desfac pieli]a strugurelui ajutând la extragerea aromelor specific acestui soi.Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Bujoru .1 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.0-25. filtrarea [i îmbutelierea vinului. obi[nuit sec cu aciditate ridicat` ce-i confer` o prospe]ime [i o fructuozitate remarcabil` . strugurii se culeg la un con]inut în zaharuri de 190-200 g/l [i o aciditate de 5. (2) structurarea vegeta]iei vi]elor [i (3) protec]ia fitosanitar`.8 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. reducerea nivel SO2 total sub 100 mg/l. h=180 cm). asigur` o produc]ie medie de 9. calitate superioar` a vinurilor ob]inute [i posibilit`]i sporite de comercializare a vinurilor. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. Strugurele la începutul coacerii are culoare verde. floarea este hermafrodit` .6 Vl. Web: www. Secven]e tehnologice de structurare a vegeta]iei vi]elor asiguratoare a optimului calitativ. în func]ie de faza vinului).

un gaz vasodilatator. ONVPV. Pe pia]a extern`: 1. identificaser` polifenolii din vin drept agen]ii responsabili pentru apari]ia efectului vasodilatator. 4. 3. Comer]ului. 244/2002 pentru alinierea la legisla]ia comunitar`. inhibitor al acestui receptor. [i Mediului de Afaceri. dar [i mai costisitoare decât una obi[nuit` cu cel pu]in 30%.SRR {tiri Vin ro[u pentru inim` bun` Consumul moderat de vin ro[u reduce riscul de declan[are a maladiilor cardiovasculare.3 Controlul randamentelor pe ha. Recent cercet`torii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers.3 Sus]inerea financiar` din buget na]ional a producerii materialului de înmul]ire vegetativ` a vi]ei de vie din categoria biologic` ini]ial [i baz` realizate în colaborare cu ENTAV Fran]a.1 promovarea vinurilor DOC [i IG. .3 Încheierea acordului institu]ional cu ONVPV. aplicate în cantit`]i limitate. 4. Pe pia]a intern`: 1. Domnia sa va participa sâmb`t`.5 Propuneri de modificare [i completare a O MAPDR cu privire la promovarea vinurilor pe ]`rile ter]e 4.7. determinându-i pe comercian]i s` caute astfel de vinuri. Spania.2 Promovarea vinului prin turism – Drumul Vinului. 5. I Trim. M~SURA crt 1. A.ISCTV. II permanent ONIV [i ONVPV ONIV ONIV [i ADAR ONIV ONIV ONIV . prin care sunt suportate cheltuielile pentru închirierea [i amenajarea spa]iului expozi]ional. în urma producerii monoxidului de carbon la nivelul celulelor endoteliale care c`ptu[esc pere]ii vaselor sangvine.3 Dezvoltarea rela]iilor cu organiza]iile profesionale [i interprofesionale din Fran]a. MFP. soi [i exploata]ii viticole la vinurile DOC [i IG. dar [i în vin -. Organismul de certificare verific` în fiecare an corectitudinea respect`rii normelor europene în domeniu [i analizeaz` în laboratoare specializate probe de sol. în perioada 15 – 24 ianuarie 2010. . IV Sem. Strugurii se proceseaz` separat. APDRP. I Sem. IV Trim. Drumul de la cultivarea în sistem ecologic a viei [i pân` la ob]inerea vinurilor care s` poarte eticheta “ae” ce atest` c` sunt ob]inute din strugurii ecologici este dificil [i implic` mult` seriozitate [i responsabilitate. tehnologia nu este numai greu de aplicat. 4. subtipul alfa. Participarea ]`rii noastre la acest eveniment constituie o bun` oportunitate pentru firmele române[ti de a promova cele mai reprezentative produse agroalimentare [i de a dezvolta noi rela]ii comerciale. 1.„România . cu pavilion na]ional. I Sem.7.2 Identificarea m`surilor de sprijin financiar din buget na]ional în perioada 2010-2013. Cre[terea capacit`]ii institu]ionale a organiza]iilor de produc`tori [i a organismelor de filier`.}ara vinului” cu Radio România Interna]ional. agricultur` [i horticultur` „S`pt`mâna Verde”.7 Conferin]e tematice na]ionale 1.1 Promovarea intereselor sectorului vitivinicol la Comisia European` prin COPA COGECA 5. Acest studiu a fost publicat în cel mai recent num`r al revistei [tiin]ifice americane PLoS One.Elaborarea actelor normative în domeniu. Sem. Director. la sediul sta]iunii.9 Colaborarea la reviste de specialitate. II permanent permanent Trim. Feteasc` neagr` [i altul crea]ie a sta]iunii.7. 16 ianuarie este declarat` Ziua României. permanent Sem. Târgul interna]ional de la Berlin este inclus în Programul de participare la târguri [i expozi]ii interna]ionale în anul 2010. 1. II permanent permanent permanent ONIV ONIV ONIV ONIV Întocmit. 2. 2. în cadrul expozi]iei. 4.1 Consultan]` pentru înfiin]area organiza]iilor de produc`tori pentru vinul DOC [i IG. potrivit cercet`torilor.1 Combaterea concuren]ei neloiale. M`suri pentru protejarea mediului de afaceri al produc`torilor vitivinicoli.1 cofinan]area european` de 42. cu finan]are de la bugetul de stat. vinuri. MADR ONIV. I permanent ONIV.10 Elaborarea unui studiu de pia]` a vinului. de cultur` a vi]ei de vie. la întâlnirea interna]ional` a Mini[trilor Agriculturii.4 Propuneri de modificare [i completare a proiectului de HG pentru aplicarea legii nr. Diferite studii.3 Primirea de noi membri. în care firme romane[ti de profil vor expune o gam` diversificat` de produse agroalimentare. pe acela[i subiect. Delega]ia României va fi condus` de domnul Mihail Dumitru. modificarea [i completarea actelor normative referitoare la sectorul vie-vin.decembrie Trim. [i noi informa]ii despre “poten]ialul terapeutic al polifenolilor în tratarea maladiilor cardiovasculare”. la discu]ia plenar` privind „Agricultura [i Schimb`ri Climatice” [i la summit-ul Mini[trilor Agriculturii 2010.2 Stabilirea calendarului [edin]elor AGA [i CD. foie gras. 6. apreciat de cei care l-au degustat la expozi]iile regionale [i na]ionale. 2. 2. Având în vedere faptul c` aceast` prestigioas` manifestare constituie o bun` oportunitate de imagine pentru ]ara noastr`. Columna. Mecanismul descifrat recent are leg`tur` cu unul dintre receptorii hormonului estrogen din celulele pere]ilor vasculari. în anii cu precipita]ii sc`zute în perioada matur`rii strugurilor. Aceast` descoperire ofer`. Vîlcea TERMEN RESPONSABILIT~}I permanent permanent martie martie. conserve de legume si fructe.2 Monitorizarea producerii alcoolului etilic în arealele viticole.2 urm`rirea [i implementarea m`surilor lansate prin PNDR. Pentru a-[i dubla argumenta]ia. 6. 4. Via se trateaz` doar cu produse pe baz` de sulf [i cupru. pulpe de ra]`.4 Încheierea acordului interprofesional între membri ONIV pe filiera vitivinicol`. MADR [i APIA ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV. MADR ONIV. Dezvoltarea rela]iilor interna]ionale.România Viticol` / Actualitate / ianuarie 2010 03 Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. fructe.2 Participarea la Congresul OIV 2010. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Tehnologii Izotopice [i Moleculare Cluj-Napoca [i Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice [i Izotopice .8 Simpozioane na]ionale. cu un pavilion na]ional la cea de-a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru industrie alimentar`. ANPC. permanent Trim.7 Definirea 3. 6.. din care 33 de ]`ri cu pavilioane na]ionale. II permanent Sem. unul tradi]ional.ICSI Rm. palinca. certitudinea de a avea pe mas` un vin s`n`tos a început s` apar` printre consumatorii români. Aparat Executiv .6 Protec]ia vinurilor DOC [i IG. II permanent ONIV ONIV ONIV 6. plant` [i de vin.500 de expozan]i din 56 de ]`ri. mezeluri. original`.4 Salon de vinuri – soiuri autohtone 1. produse de panifica]ie. I ONIV ONIV [i Asocia]iile de Produc`tori ONIV ONIV „S`pt`mâna Verde” România va participa.3 participare [i implicare direct` în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR.6 participarea la grupele de lucru pentru elaborarea. Au fost alese dou` soiuri române[ti. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Nr. Vasele în care se p`streaz`.1 Transformarea ONIV în institu]ie privat` de interes public. 2. 5. IGPR 3. sunt marcate distinct. ISCTV. Fran]a) au dat prima explica]ie [tiin]ific` a mecanismului molecular al acestei protec]ii oferite de polifenolii din vinul ro[u care determin` celulele din pere]ii arterelor sangvine s` produc` monoxid de azot (NO). Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. iar cantitatea de vin ob]inut` se urm`re[te pe tot parcursul ei spre cump`r`tor. M`suri de sprijin în sectorul vitivinicol 4.2 Elaborarea caietelor de sarcini pentru vinurile DOC [i IG. 3. 1. . Expozi]ia interna]ional` ‘’S`pt`mâna Verde’’ este considerat` cel mai mare eveniment de specialitate în domeniul alimentar [i agricol din Europa. Euro/an pentru sectorul vitivinicol pân` în 2013 din programul suport. Vinul se poate g`si deocamdat` în câteva magazine specializate în vânzarea de produse BIO [i în magazinul propriu. brânz`. la care se ata[eaz` moleculele de polifenoli. delega]ia MADR va prezenta mediului de afaceri german oportunit`]ile de investi]ii în România iar sâmb`t`.mai pu]ine cazuri de infarct în sud-vestul Fran]ei. a fost rezervat` o suprafa]` de 165 mp. 1. Ungaria [i Bulgaria.1 mil. 2. De[i procesul este anevoios. dar mai r`m`sese de l`murit felul în care se declan[a produc]ia monoxidului de azot. Pân` în prezent sta]iunea a venit pe pia]a româneasc` cu vinul Columna (foto). Aceast` descoperire reprezint` dovada faptului c` binefacerile polifenolilor asupra suple]ei arterelor necesit` prezen]a acestui receptor de estrogen.6 Încheierea [i derularea acordului de promovare a viticulturii na]ionale prin emisiuni specializate cu Societatea Român` de Radiodifuziune .1 Activarea m`surii de investi]ii cuprins` în Programul Na]ional Suport 4. decembrie martie . printre care s-a num`rat [i România. 2. împiedicând astfel arterele s` se dilate. De aceea. IV permanent Sem.3 Concursul „Vinuri Române[ti din Podgorii str`mo[e[ti” Edi]ia a VI -a 1. cu impact pozitiv asupra cre[terii exporturilor pe pie]ele interna]ionale. în afara unei explica]ii [tiin]ifice a “paradoxului francez” . cum ar fi: miere [i produse apicole. de[i alimenta]ia oamenilor este bogat` în gr`simi saturate provenind din alimente precum unt. care se va organiza la Berlin – GERMANIA. administrat de Ministerul Economiei. Consolidarea institu]ional` 6.5 Delimitarea arealelor de produc]ie pentru vinurile IG. Cu aceast` ocazie. MADR [i APIA ONIV [i MADR permanent permanent permanent ONIV.„Vinul [i s`n`tatea” cu Radio România Actualit`]i.7 Absorb]ia fondurilor UE. II Trim. pericolul s` se piard` aproape toat` recolta. cercet`torii francezi au demonstrat faptul c` un anumit medicament anticancer (Fulvestrant). 1. II. Exist`. Începând cu edi]ia din 2003. brânzeturi.5 Gala vinului românesc B. Acestea nu trebuie s` aib` urme de pesticide. II. în anul 2009 participând 1. magiun. 4. APIA. blocheaz` producerea monoxidului de azot de c`tre celulele vasculare. Italia.4 Efectuarea de studii [i cercet`ri în domeniul vitivinicol în colaborare cu ICDVV INCDBH {tef`ne[ti. 3. tincturi de plante. inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers. smântân`. DGV. ONIV ONIV ONIV ONIV ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV [i ONVPV ONIV [i MADR [i DGV ONIV [i ONVPV ONIV [i ONVPV permanent Sem. România a fost prezent` an de an. Totodat`. Aurora Ranca 4.c. MADR 5. \nc` rare în magazine. în prezen]a inspectorului care r`spunde de certificare. domnul ministru Mihail Dumitru va avea întâlniri bilaterale cu mini[trii agriculturii din statele membre. 16 ianuarie a.4 Controlul trasabilit`]ii vinului vrac provenit din comer]ul intracomunitar [i ]`ri ter]e 2. M`suri de informare [i promovare a produselor vitivinicole. 4.

. n-a]i vrea s` ajuta]i un biet nec`jit. declar` Marian Moise.F` Mario. te rog. prietene? . m` Ioane. bluetooth cu camera video. Locurile aduc din istorie o parte din m`re]ia ceta]ilor romane care le-au str`juit cu 2000 de ani în urm`. Japonia [i. “Vrem ca în cel mai scurt timp s` ajungem pe rafturile lanturilor de magazine [i în HoReCa. Se \ntoarce spre localnic: . la cel de brand. \ncepe s` \note [i observ` ni[te pete \ntunecate \n ap`. f`când cu ochiul: . [i-i spune.Hai. managerul care a ridicat Domeniile Tohani de la stadiul de marc`. fînul este ud. m`rginit` la Sud de frontiera cu Bulgaria.Achit`! *** Pe o insul` exotic`. în Rusia. Dupa aproape 4 ani petrecuti la Tohani. hai în cas`.Fiule. un mobil hightech 3G cu USB. vezi c` vine ploaia! Acoper` fînul `la cu ceva. Plou`. excelent. cât [i în restul ]`rii.Scuza]i-m`. know-how [i calitate. you have an obsession! . ce naiba! Ion n-o ascult`. Ion cite[te “Times”. relieful. Echipa *** Bul` se \mboln`ve[te. un turist \l \ntreab` pe un localnic dac` sunt crocodili pe acolo. Directorul Executiv al companiei.M`rie.Tata. Asta a fost [i parerea celor care au investit în replantarea a sute de hectare care produceau odata struguri de mas`. vrem ca speciali[tii s`-l guste [i apoi s`-l comenteze. Scopul nostru pe termen mediu este s` le reamintim românilor c` suntem un popor care iube[te vinul. Avem resurse. e semnalul pentru instalator! *** O tip` intr` \ntr-un magazin de \mbr`c`minte [i \ntreab` un vânz`tor cât cost` un palton de blan`. Începe s` picure. fl`mând. c` vinul este un aliment [i *** S` nu faci nimic. cunoscut pentru interfluviile sale deluroase [i larg ondulate pe care soarele le scald` atât cât trebuie pentru ca strugurele s` ajung` la maturitate deplin`.Ioane. “Lansarea noastr` oficial` se va intâmpla în acest început de an. Nu [tii când ai terminat. Primul obiectiv al business-ului Domeniile Ostrov în 2010 este accesarea pie]ei de retail [i HoReCa atât în Bucure[ti. Centrul viticol Domeniile Ostrov este situat în Sud-Vestul jude]ului Constan]a. care nu are niciun ban [i toat` averea lui este doar pistolul `sta? Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. c` plou`! . în schimbul 3!” *** . hidrografia [i climatul zonei sunt argumentele forte pentru afirma]ia c` rodul este intr-adevar generos. Zona pe care sunt a[ezate podgoriile Domeniile Ostrov este atestat` prin documente ca zon` cu real` voca]ie vini-viticol` înc` din cele mai vechi timpuri. [omer.Dori]i s` vorbi]i la telefon cu gripa mea? nu o b`utur` [i c` vinul bun nu se bea [pri]!”. |ncântat. declara Marian Moise. tacticos. domnule. Aici a fost cultivat` vi]a de vie.Nu mai avem ap`. În capul listei profesioni[tilor care vor vinde nu mai pu]in de 5 game de vin (cu 30 de sortinente) produse la Domeniile Ostrov se afl` Marian Moise.{i ba]i toba ca s` invoci ploaia? . vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în ]`ri ca Thailanda. mai aproape. La un moment dat. pe malul românesc. GPRS si cu aplica]ii java si mp3? . Vrem ca în perioada Sfintelor Sarb`tori de Pa[ti românii s` a[eze pe masa [i vinul nostru”. c` plou` [i aici! *** Ion [i Maria pe teras`. Cetatea Durostorum sau Canaraua Fetii sunt numele cet`]ilor care au fost alese pentru a denumi gamele de vin de sub brandul *** Anun] de angajare la un cazinou: “Vrei s` câ[tigi bani peste noapte? Angajeaz`-te la noi.Las`. China. d`-o dracului de treab`! A udat fînul [i tu stai [i nu faci nimic! Ion. Podgoria Domeniile Ostrov apa]ine geografic de Podi[ul Olteniei. cu pante accentuate care ajung [i la inclina]ii de peste 15-25º. Pacuiul lui Soare. Vânzatorul o cerceteaz` din cap pân`-n picioare. Podgoriile se întind pe terasa superioar` a Dun`rii. Maria îi spune lui Ion: . “To]i coechipierii mei sunt oameni care [tiu cum se vinde vinul pentru c` nu sunt la prima experien]` în acest domeniu. Acesta \i r`spunde c` nu. la câ]iva metri de el.Nu. separate de v`i adânci [i inguste. Suntem cu to]ii motiva]i pentru c` putem construi un brand puternic. Pozi]ionarea.Ce s-a \ntamplat. stau afar`. argumente pe care [i l-e dore[te orice vânz`tor” spune Marian Moise. Unde suntem Planuri *** Un explorator \l vede pe vraciul satului b`tând ritmic toba.România Viticol` / Profil de companie / ianuarie 2010 04 Bancuri . cu vi]` nobil` care produce acum struguri de soi (de vin). Intr` omul \n lagun`. Echipa de vânz`ri cu care Marian Moise î[i propune s` “cucereasc`” pia]a din România acoper` acum intregul teritoriu al ]`rii. se uit` seduc`tor la ea.M` Ioane. Maria se impacienteaz`: . cât [i consumatorii obi[nui]i vor aprecia vinul nostru” declar` Marian Moise. pune “Times” la o parte [i spune: . iar Maria sup`rat`: . ]ie ]i-ar pl`cea s` fii b`rbat? Maria r`spunde: .O noapte de amor! Tipa se \ntoarce c`tre bodyguardul care st`tea mai departe [i-i spune: . climatul local [i relieful zonei asigurând condi]ii propice pentru acest tip de cultur`. iar vinul. nu te-ai putea droga [i tu ca [i ceilal]i copii? Domeniile Ostrov. pe o lungime de 30 de km.Nu pentru c` la e fric` de rechini! Istoria *** Ion o întreab` pe Maria: . argumente cu care putem mar[a. e tare greu. Marian Moise a acceptat provocarea venit` din sudul ]`rii.Sigur nu sunt crocodili aici? . Sunt convins c` atât profesioni[tii. Bula \ntreab`: . Merge la doctor [i acesta se preg`te[te s` \l examineze cu stetoscopul. Mai exact. Este de la sine în]eles c` în istoria locului strugurele are dintotdeauna un loc aparte! O vorba din b`trani spune c` “un cal bun nu se vinde din grajd”. Dealurile nu sunt mai inalte de 150-200 de metri în partea Central-Estic`. da’ ]ie? *** Maria îl strig` pe Ion: . de-a lungul Dun`rii. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarn` [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profil. in functie de vinificare. “Nu cerem nimanui s` ne cread` pe cuvant. Ioane.Da. începu ploaia! Pune mîna [i acoper` fînul `la c`-l ud`.M` Ioane. îmi cumperi. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. . c-o s`-l ude! Ion nu zice nimic [i cite[te în continuare “Times”.

când România a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere. “cei care vor beneficia de ajutoare vor trebui s` pl`teasc` [i taxele”. Din punctul de vedere al ministrului. Eficien]a antiparazitar` crescut`. a afirmat {tefan P`dure vicepre[edintele Grupului de firme Angst. La bovinele pentru carne la Important [i avantajos! Ajutor de stat pentru procesare Comisia European` (CE) a aprobat acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse neagricole. respectiv a muncii agricole.5 ml de suspensie ROMFENBENDAZOL 10 % pe 50 kg greutate vie. care s-a diagnosticat o parazitoz` cu Ostertagia tip 2. sector care va fi taxat “sub toate formele sale”. Prin acest sistem. (Anexa 1 la NORMA SANITAR VETERINAR~ privind m`surile de supraveghere [i control al unor substan]e [i al reziduurilor acestora la animalele vii [i la produsele lor. Asemenea produse urmeaz` s` fie omologate curând în Olanda [i Marea Britanie. dup` asanare.Gazeta Fermierului / Medicin` veterinar` / 16-30 ianuarie 2010 07 ROMFENBENDAZOL 10%. Timpul de a[teptare. la animalele destinate sacrific`rii pentru carne este de 7 zile. ROMVAC COMPANY S. în doz` de 5 mg de substan]` activ` pe kg greutate vie. din anumite interese. Produs chimic nou ! România este prima ]ar` din lume care va folosi în agricultur` un compus chimic pe baz` de initium. valoarea total` a sprijinului fiind de 200 mil euro. în care se introduce cantitatea necesar` de suspensie. a anun]at c` ar putea fi introdus` rovinieta electronic`. Distrug`torul parazi]ilor interni! ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie. pia]a neagr`. important ar fi ca mediul economic s` r`mân` s`n`tos [i s` nu se favorizeze. bine omogenizat` în prealabil. costul redus pe animal datorit` dozei mici administrate. . cu cât acesta nu constituie un factor de risc pentru s`n`tatea public` datorit` faptului c` nivelul reziduurilor în produse dup` perioada de a[teptare este sub cel impus de Comunitatea European`. Sebastian Vl`descu. castrave]i [i ceap`. doza este de 10 ml de suspensie pe 100 kg greutate vie. Potrivit MADR un poten]ial beneficiar va putea primi sprijin în cadrul acestei scheme de ajutor de stat dac` proiectul de investi]ii sprijinit va avea drept rezultat înfiin]area unei noi unit`]i de procesare. un endoparaziticid care face parte din grupa benzimidazolilor [i se afl` pe lista substan]elor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri în carne. La administrarea produsului este necesar` estimarea corect` a greut`]ii vii a animalului pentru a evita subdoz`rile sau supradoz`rile. Într-un comunicat al MADR se arat` c` decizia a fost adoptat` în urma demersurilor întreprinse de c`tre Autoritatea de Management pentru PNDR. conform normelor GMP. totodat` ea mic[oreaz` [i durata în care se ob]ine recolta. precum [i a cestodozelor produse de genul Moniesia. {tiri F`r` subven]ii directe în 2010 Modelul de subven]ie direct` în agricultur` nu va mai fi aplicat din 2010. Este interzis s` se foloseasc` aceast` doz` la vacile lactante. se va putea verifica dac` [oferul a achitat sau nu taxa de drum. se absoarbe rapid [i difuzeaz` în toate organele [i ]esuturile producând liza endoparazi]ilor din tubul digestiv [i aparatul respirator. În sensul c` managementul Angst a fost mult mai activ. diversificarea produc]iei în vederea ob]inerii altor produse noi sau schimbarea fundamental` a procesului general de produc]ie al unit`]ii deja existente. 3 zile de la ultimul tratament. ROMFENBENDAZOLUL 10% suspensie se recomand` la bovine. Ajutoarele de stat în agricultur` se vor restrânge la schemele aprobate de Comisia European` (CE). Domnia sa consider` c` anul 2010 va fi un an al lasan`rii economice [i c`. În consecin]`. iar pentru lapte. Substan]a activ` a produsului este FENBENDAZOLUL. în infesta]ii masive ale animalului. deciziile au dus în cele mai multe cazuri la eficientizarea costurilor.a declarat ministrul finan]elor. Programul de deparazitare trebuie s` cuprind` patru administr`ri anuale. Dr. Recomand`ri Administrarea produsului la bovine. de care vor putea beneficia aproximativ 550 de întreprinderi. fabricat de Compania ROMVAC. “Sc`derea veniturilor popula]iei. Marin Anton. Furnizorii dau asigur`ri c` produsul este în concordan]` cu normele din domeniu impuse de Uniunea European` Rovinieta electronic` din luna martie Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor. Criza la cei mari Pentru industria alimentar`. ROMFENBENDAZOLUL 10% administrat în dozele recomandate nu produce în mod normal efecte adverse. popula]ia s-a îndreptat spre produse ieftine [i de proast` calitate. Criza economico-financiar` de pe toate palierele produc]iei are [i unele efecte pozitive. Doctor în [tiin]e medicale S. în doza recomandat`. Rareori. dup` intrarea la stabula]ie [i pe perioada p`[unatului în lunile iulie. un ingredient activ din noua clas` a substan]elor chimice. parte a M`surii 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere” din cadrul PNDR. extinderea unei unit`]i existente. existen]a unui cadru politic instabil au avut drept rezultat sc`derea bugetului de cheltuieli alocat alimentelor. cartofi. Produsele vor fi furnizate de compania german` BASF [i vor fi folosite pentru culturile de struguri. pot ap`rea reac]ii alergice datorit` eliber`rii antigenilor consecutiv distrugerii parazi]ilor. respectiv septembrie. toxicitatea relativ sc`zut`. f`r` a mai fi nevoie de aplicarea autocolantelor. dar. Produsul se administreaz` cu o mensur` sau sering` f`r` ac. ro[ii. ovine [i caprine Produsul se administreaz` pe cale oral`. iar statul va sus]ine agricultura prin schemele de ajutor aprobate de Comisia European` (CE). a terenurilor [i a produselor.C. precum [i al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animal`). sus]ine {tefan P`dure. indiferent de specie. printr-o mai bun` colectare a acestor taxe [i impozite. respectiv 2. organe [i lapte. respectiv înainte de ie[irea la p`[unat. anul 2009 a fost cel mai greu din istoria postdecembrist` a României.A. Toxicitatea medicamentului este relativ sc`zut` [i nu influen]eaz` produsul de concep]ie [i de aceea nu sunt restric]ii de folosire la animalele gestante [i în lacta]ie. începând cu data de 22 octombrie 2009. Beneficiile pe care le-ar aduce aceast` substan]` sunt legate în primul rând de combaterea d`un`torilor. Viorica Chiurciu. impun utilizarea produsului cu atât mai mult. ovine [i caprine pentru combaterea strongilatozelor gastrointestinale [i pulmonare produse de diferite genuri de parazi]i. pân` în luna martie.

va fi suprimat` posibilitatea de contaminare direct` prin sol sau ape potabile. Prin r`spândirea lor mare. Frecvente la copiii mici. nu interfer` linia metabolic` a altor medicamente. seara. Dup` tratament. precum [i preven]ia infest`rii cu parazi]i intestinali. având ac]iune antihelmintic`. Tratamentul se poate relua dup` o pauz` de 10 zile pân` la rezultat coprologic negativ. alcoolici). tulbur`ri de comportament (somn. agita]ie). fie cu miere.prin infestare cu tenia. [i se administreaz` cu 15 min înainte de mese.Imun Gemoterapia Ulei volatil de cimbru in miere de albine . oxiuraze. în ap` cu miere. Tenia solium). Giardioza (lambliaza) . Modific`rile pe care le produc ace[ti parazi]i la nivel intestinal sunt reprezentate de: irita]ii ale mucoasei intestinale datorit` eliber`rii de toxine. se stoarce [i se bea seara la culcare. leziuni ale mucoasei. ascaridioze. drenaj biliar. Nuc sub form` de monodoze care se dilueaz` în ap` plat`. Varietatea mare de substan]e bioactive din principiile active asociate în formula Helminon fac din acesta un important [i eficient preparat de uz antihelmintic.este un produs destinat supliment`rii dietei pentru propriet`]ile: antiseptic general (pulmonar. dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce.A. prurit. tulbur`ri digestive (dureri abdominale.Gazeta Fermierului / FitoFarmacie / 16-30 ianuarie 2010 08 Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale Cu ajutorul fitoterapiei Parazitozele intestinale reprezint` o cauz` frecvent` de tulbur`ri polimorfe. Afin. sp`larea legumelor [i a fructelor etc. Allium porrum. Meri[or. Thymi vulgaris aetheroleum. metabolic. în special la copii. se va efectua controlul parazitozelor colectivit`]ilor. pe o perioada de 4-6 s`pt`mâni.pun mâna pe orice [i duc la gur`. Recomand` administrarea unor produse naturale cu efect antiparazitar sub forma unor cure repetate. nu produce reac]ii adverse. dar în acela[i timp [i de protejare a celulei hepatice. pe o perioad` de 1-3 luni. cu 15 minute înainte de cin`. Principalele parazitoze intestinale Fitoterapia Helminon cefalee [i reac]ii de hipersensibilitate (rash. st`ri febrile (ac]iune pirogen`). vitamina B12 etc). • m`slinele: uleiul este un adjuvant antihelmintic general. zdrobite. Acest risc spore[te în colectivit`]ile de copii. se consum` ca atare 20-30 g/zi sau asociat în cantit`]i mai mari cu ceap` [i fructe crude. Deoarece parazitismul la animale reprezint` un rezervor important pentru multe helmintiaze. familia Liliaceae. • usturoiul: are ac]iune cert` în teniaz`. vârstnici. calciu. având în vedere sensibilitatea inegal` a parazi]ilor condi]ionat` de stadiul lor biologic. atrofia vilozit`]ilor intestinale. precum [i vertij. timp de 5 zile consecutiv. timp de 6 – 8 zile consecutiv.infestare cu Ascaris lumbricoides (limbrici). HOFIGAL EXPORT-IMPORT S. Con]ine 21. cu 15 minute înainte de micul dejun [i 2 comprimate masticabile. combaterea infec]iilor asociate. 5-6 zile la rând. se administreaz` cate 20-40 ml/zi. Acest supliment alimentar prezint` urm`toarele avantaje: este u[or de administrat atât persoanelor adulte cât [i copiilor. pe stomacul gol cu 15 minute înainte de mas`. parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. • morcovul.infestare cu Giardia (Lamblia) intestinalis. Administrare: Adul]i:1-2 capsule de 2-3 ori / zi dup` mese. Arin alb.50 mg mg suc de praz. pentru recunoa[terea eventualelor e[ecuri în tratament sau reinfest`ri. Se administreaz` fie cu zahar. cu 15 minute înainte de cin`. unde ace[ti parazi]i intestinali se r`spândesc cu mare u[urin]` [i reinfectarea proprie se poate face foarte u[or (Tenia saginata. Administrare: Doza recomandat`. M`ce[. genito-urinar. diuretic. recomandat într-o patologie foarte variat` (respirator. Vor fi detecta]i [i trata]i bolnavii [i purt`torii. Pentru multe parazitoze calea de transmitere este alimentar`. luându-se 2-3 linguri]e pe stomacul gol.infestare cu oxiuri (Oxiurus vermicularis). Epidemiologia lor interfereaz` cu numeroase condi]ii de igien` personal` [i de igien` a mediului. care deseori dep`[esc sfera organelor digestive. de aceea este obligatorie verificarea st`rii de s`n`tate a animalelor sacrificate. Recomand`ri: Se administreaz` de regul` o monodoz` de 2-3 ori pe zi. echimoze. • semin]ele de l`mâie sunt un remediu împotriva oxiurilor: macerarea la cald timp de 2 ore a unei l`mâi cât mai bogate în semin]e. genito-urinar). în cure de 8-10 zile. Ascaridioza .C. Produs sub form` de comprimate masticabile care con]ine 22. Este un supliment alimentar cu rol de echilibrare a sistemului imunitar (cre[te rezisten]a organismului la infec]ii. este de 2 comprimate masticabile diminea]a. persoanele vor fi urm`rite periodic. • dovleacul: semin]ele sale constituie un remediu antihelmintic cert în combaterea teniei [i ascarizilor. diluat` în 50 ml de ap`. cca 100g pentru copiii de vârsta [colar` [i 50g pentru copiii mai mici. 200 mg carbonat de calciu. f`r` a se mai mânca altceva pân` la prânz. • hreanul are ac]iune tenifug` puternic`. trebuie luate m`suri [i în acest sens. c`p[unile consumate ca atare diminea]a (300-500g). stimulent general si un vermifug foarte eficient. se adaug` [i tratament adresat suferin]elor viscerale constituite pe parcursul parazitozei. parazi]ii sunt trata]i cu medicamente antihelmintice având ca principii active substan]e chimice de sintez` [i care prezint` dezavantajul c` produc reac]ii adverse [i anume cre[terea nivelului enzimelor hepatice (la 16% dintre pacien]ii înrola]i în studiile clinice). Buxus. detoxifierea organismului. exfolierea epiteliului intestinal care altereaz` capacitatea de absorb]ie a nutrien]ilor [i favorizeaz` suprainfec]ia cu bacterii. varza: sucul are efect în combaterea oxiurilor [i a limbricilor. urticarie). iar la copii (peste 5 ani):1-2 capsule/zi dup` mese. iar diminea]a se bea întreaga cantitate. sc`derea în greutate sau asimilarea incomplet` a alimentelor. cardiac. reglementarea motilit`]ii tractului digestiv. 150 mg carbonat de magneziu corespunz`tor la 43 mg Mg2+.herba) în miere . bronho-dilatator. Cel mai frecvent. Pentru copiii peste 3 ani se recomand` un comprimat masticabil diminea]a cu 15 minute înainte de micul dejun [i un comprimat masticabil seara. Aniela Kinn Medic familie cu competent in apifitoterapie S. fum`tori. 150-200 g pentru adul]i. Teniaza . Dr. Hof.5 mg zinc / capsul`. 5-6 zile consecutiv. HEMINON reprezint` o asociere complex` de principii bioactive naturale [i elemente minerale sub form` de s`ruri u[or asimilabile în organism care ac]ioneaz` sinergic la anumite concentra]ii. antispasmodic eficient în doze mici. riscul de contaminare este relativ mare . expectorant. iar dup` 1-2 ore se recomand` ulei de ricin sau un ceai laxativ. gre]uri. Poate contribui la preven]ia [i tratarea parazitozelor intestinale printr-o serie de extracte (macerate glicerinice): Coac`z negru. Simptomele ce pot ap`rea la infestarea cu viermi intestinali sunt numeroase [i uneori comune cu cele pentru alte boli: diaree sau constipa]ie. fiind destinat tratamentului antihelmintic.55 mg extract din p`r]ile aeriene [i r`d`cini de Echinacea purpurea [i Echinacea angustifolia. Oxiuroza . Se prepar` un macerat la cald din 3-4 bulbi zdrobi]i la o can` de ap` sau de lapte. pentru adul]i. gluconat de Zn echivalent la 2. La copii cu vârsta între 5-12 ani: se recomand` câte o monodoz` o dat` pe zi diluat` în 50 ml ap` pe o perioad` de 7 -10 zile. Concomitent. Sub forma de monodoz` de 2 ml care con]ine 3 pic`turi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris . ulcera]ii superficiale. se consum` 200-300 ml diminea]a pe stomacul gol. 2-3 s`pt`mâni la rând. salubrizarea mediului [i formarea deprinderilor igienice. v`rs`turi). preg`tirea termic` suficient` a c`rnii. fragile. 30 mg vitamina C. Regimul alimentar recomandat în parazitozele intestinale: • afinele. intestinal). 60 mg carbonat de potasiu [i 0. se las` peste noapte. fiind în multe cazuri condi]ionat` de zoopatologia parazitar` din teritoriul respectiv. Semin]ele cojite [i zdrobite se iau diminea]a în priz` unic`. inflama]ii. corectarea diverselor caren]e nutritive (fier.015 mg ulei volatil de cimbru. • m`ce[ele: pulpa m`run]it` [i amestecat` cu miere în p`r]i egale. cura durând cel pu]in 5-6 zile. lipsa poftei de mâncare. Profilaxia este prin excelen]` o problem` de educa]ie [i de igien`.

• Variola ovin` [i caprin`. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale t`iate. • Leucoz` enzootic` bovin`. Atena lanseaz` o provocare existen]ial` Uniunii Monetare [i Economice Europene (UEM). Direc]ia sanitar jude]ean` de specialitate are termen de plat` de trei luni. Închei cu o întrebare retoric`: “Dac` nu noi. anemia infec]ioas` ecvin`. Concret. ceea ce a început heroina [i cocaina. Deoarece în vechile state-membre ale Europei. Compania lucreaz` la dou` ferme eoliene. vorbim despre o contradic]ie grav`. nu primesc nici un ban de la stat pentru animalele moarte din cauza bolilor transmisibile. alocându-i un credit de 5 miliarde de euro. pe care aceast` campanie le prime[te zilnic. este ucis sau sacrificat în abator din cauza unei boli cuprinse în list`. atunci cine? Dac` nu acum. ATEN}IE!!! Boala trebuie constatat` de medicul veterinar [i dovedit` numai prin analize de laborator. iar pân` la sfâr[itul anului va demara proiecte pentru energie solar`. To]i cresc`torii de animale care vor desp`gubiri sunt obliga]i s` respecte normele de biosecuritate [i bun`stare a animalelor . problema arz`toare [i dominant` în acest moment în discu]iile dintre Nicolas Sarkozy. • Boala veziculoas` a porcului. al tuturor celor care au un copil. Statul acord` desp`gubiri numai pentru 31 de boli dac` animalul unui cresc`tor moare. în cazul unei lovituri puternice suferite de unul dintre membri clubului. • Salmonelozele aviare. Cresc`torul are îns` obliga]ia s` anun]e medicul veterinar. Statul îi desp`gube[te pe fermieri. [i în ceea ce prive[te diferen]ele na]ionale. care nu face parte din zona euro. Asocia]ia Victimelor Accidentelor de Circula]ie. • Febra V`ii de Rift. va fi de asemenea îmbun`t`]it` ulterior. Aceste atacuri trebuie s` primeasc` r`spunsul f`r` echivoc. sum` stabilit` de o comisie format` din reprezentan]i ai statului. • un poli]ist local • proprietarul p`guba[ Depunerea dosarelor se face în termen de o lun` dup` moartea animalului. Nu dramatizez în mod gratuit. noi cei ce ne-am asumat lupta cu drogurile.Gazeta Fermierului / Legisl]ie / 16-30 ianuarie 2010 09 Desp`gubiri pentru fermieri. cererea de desp`gubire o face proprietarul [i o depune la Direc]ia Sanitar Veterinar` sau la medicul veterinar oficial zonal. care trebuie s` fie racordat` în prim`var` la re]eaua de transport a energiei electrice. • Maedi Visna. Pojghi]a de legalitate pus` ca o „spoiala urât mirositoare” pe aceast` afacere cu moartea. care în acela[i timp subven]ioneaz` prin pachete comunitare lucr`rile de infrastructur` din noile state-membre. imediat dup` moartea animalului. De asemenea. a doua în apropiere de {abla. care cap`t` o importan]` deosebit` în aceast` perioad` dificil` din punct de vedere economic. • {i trichineloza. • Artrita-encefalit` caprin`. facem un apel la voi. la bun simt [i la tot ce este omenesc în societatea româneasc`.FORAD .în caz contrar. de circa 60 de milioane de euro. Boala Aujeszky. va trebuie s` se pronun]e în ceea ce prive[te Grecia. Pentru cei interesa]i iat` [i lista bolilor transmisibile : • Tuberculoz` bovin`. din p`cate nu suficient de mult.1. Asocia]ia Na]ional` pentru Protec]ia Cet`]eanului. pre[edintele BCE. F`r` îndoial`. BCE a ajutat Ungaria. pe care scrie aberant “It’s not for human use”. 15% sau 17%. Cristian Ene Pre[edintele Asocia]iei “Forumul Antidrog” . • Febr` aftoas`. Ferma eolian`. dar tân`ra genera]ie reprezint` fiin]a [i continuitatea acestei ]`ri. din ce în ce mai multe publica]ii din România. Compania inten]ioneaz` s` construiasc` parcuri eoliene cu o capacitate de 60 de MW în apropiere de Constan]a. Belgiana Electrawinds în Bulgaria [i România Belgiana Electrawinds va investi 500 de milioane de euro în resurse energetice regenerabile în Bulgaria [i România. • Pesta rumeg`toarelor mici. ceea ce duce la un mediu investi]ional inegal între membrii tradi]ionali ai Uniunii Europene [i noile state-membre din valurile de extindere. În economiile cele mai dezvoltate ale Europei cotele de impozitare variaz` între 25% [i 35%. scrapia la oi). • Dermatita nodular` contagioas` a bovinelor. {tiri comunitare Noul “r`zboi” în Europa Diferen]ele mari existente în prezent între regimurile fiscale ale vechilor [i noilor ]`ri membre UE ridic` mari probleme celor mai puternici lideri ai Europei. dovada concret` fiind num`rul mare de voturi [i mesaje de încurajare. pentru animalele suspicionate sau afectate de boli transmisibile. Compania inten]ioneaz` s` produc` 200-250 de MW de energie. ucise sau altfel afectate în vederea lichid`rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. Blocul Na]ional Sindical [i. Autopsia animalelor moarte este pl`tit` de stat. • Loca American` [i bolile virotice ale albinelor. encefalopatiile spongiforme (boala vacii nebune. • Pesta ecvin`. ucise sau t`iate din cauza unor boli grave transmisibile este f`cut` de o comisie format` din: • medicul veterinar zonal. sunt atrase mai multe capitaluri pentru investi]ii pe aceste noi pie]e.214. mai ales în aceast` perioad` crucial` de recesiune [i probleme bugetare. la fiin]a [i esen]a neamului românesc. împotriva acestei afaceri oneroase are efecte în rândul popula]iei. Acest lucru este strict imposibil în cazul Greciei: Tratatul de la Maastricht interzice orice “procedur` de repunere pe linia de plutire” a finan]elor oric`rei ]`ri membre a Uniunii Monetare. Drept urmare. privat. A[a c`. care produce 3 MW energie. ce mâine ar putea s` fie g`sit mort. Evaluarea animalelor moarte. În schimb. • Pesta porcin` clasic`. • Bluetongue (boala limbii albastre la bovine [i febra cataral` ovin`). una în apropiere de Burgas. • Septicemia hemoragic` viral` a salmonidelor. atunci când? Prof. Reunificarea zonei euro Banca Central` European` s-a reunit [i nu se a[teptat` nicio decizie monetar` în cadrul acestei reuniuni lunare din 2010 a guvernatorilor celor 16 b`nci centrale na]ionale. Herman Van Rompuy. Electrawinds face deja ferme eoliene în dou` sate. cei ce a]i consemnat de nenum`rate ori. • Varooza albinelor Pesta porcin` african`. Electrawinds construie[te deja o mic` ferm` eolian` în România. • Furunculoza salmonidelor (p`str`vilor). Un num`r tot mai mare de institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale se al`tur` campaniei noastre. nu poate fi exercitat` solidaritatea? Paradoxul este de neîn]eles pentru un profan: în toamna lui 2008. trebuie îndep`rtat` f`r` echivoc [i. Aceasta „scamatorie” legal` nu este altceva decât o ma[in` infernala. din comun`. Acela[i tratat prevede totu[i c` “în cazul unor evenimente excep]ionale (este posibil`) acordarea sub anumite condi]ii a unei asisten]e financiare comunitare”. printre care enumer`m: EURAD-ul condus de dl. Angela Merkel [i Jose Barroso este marea diferen]` dintre cotele de impozitare a profiturilor companiilor. trebuie ar`tat celor pe care î[i propune s`-i omoare. Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD face un apel la responsabilitate. un frate sau un prieten. Aten]ie! Medicul veterinar deconteaz` necropsia animalelor [i nu are de ce s` cear` bani de la proprietari. în cel mult 24 de ore. vom suporta consecin]ele. proprietari de animale A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr. al tuturor oamenilor ce se consider` responsabili. care necesit` o reglementare politic`. “Magazinul de Vise” Poarta c`tre Iad Campania lansat` de Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD. se pierd locuri de munc` [i cre[te [omajul. • Necroza hematopoietic` infec]ioas`. sl`bind pe de alt` parte din punct de vedere al investi]iilor puterile avansate ale B`trânului Continent. • primarul comunei ([eful comisiei locale de combatere a epizootiilor). chipul hidos al mor]ii ce se ascunde în fiecare plicule]. În fapt. animalele trebuie s` fie înregistrate [i identificate de medicul veterinar [i declarate în registrul agricol. Efectele acestor substan]e sunt devastatoare. • Stomatita veziculoas`. în regiunea ora[ului Hunedoara. Dac` vom privi indiferen]i. învinge de cele mai multe ori ra]iunea. în timp ce în economiile în curs de dezvoltare. • reprezentantul Direc]iei Agricole. • Turbare. în valoare de 18 milioane de euro. Uniunea Inimilor. efectele devastatoare ale consumului de droguri. La ce bun s` împ`r]im aceia[i moned`. paratuberculoz`. de la Polonia [i Slovacia pân` la Bulgaria [i România. proprietarul nu d` nici un leu în aceste cazuri. Este vorba despre un “r`zboi” neoficial în interiorul Europei. dac`. cotele respective au fost stabilite la 10%. s` spunem NU acestui atac brutal [i extrem de violent. Cererea va fi înso]it` de actele întocmite de medicul veterinar concesionar. • Pesta aviar` (influen]a aviar`). cu atât mai mult cu cât nu exist` nici un fel de tratament pentru a combate abuzul acestor substan]e. • prefectul jude]ului ([eful comisiei jude]ene de combatere a epizootiilor). curiozitatea unui tân`r de 15 ani. la morala cre[tin`. Organiza]ia Romana Antidrog (ARA). atunci acesta are dreptul la desp`gubiri de la bugetul de stat. ce î[i propune s` termine. • Pleuropneumonia contagioas` a bovinelor. Liberul arbitru nu are ce c`uta în aceasta ecua]ie. În caz de moarte a unui animal. Pentru a beneficia de aceste drepturi.Gigel Lazar. la valoarea de pia]` a animalului. din cauza acestor substan]e. este planificat [i un proiect mai mic. • Peste bovin`. care submineaz` coeziunea zonei euro. Aceasta este miza negocierilor în curs sub egida autorit`]ilor de la Bruxelles [i a noului lor pre[edinte. Jean-Claude Trichet.

9 T* 0 Presa bulgar` optimist` Comer]ul exterior al unor noi state membre ale UE din Europa de Est demonstreaz` c` începe s`-[i revin`.01 208.01 224. fiind extrem de competitiv din toate punctele de vedere.9 T* + Cota]iile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam.01 408.01 228.7 T* + 05. de 22 de state membre UE. cifrele de afaceri au fost mai bune în Germania decât în Fran]a.3 T* + + + 06.3 T* 0 + + + + 05.3 0 113. în condi]ia de livrare FOB: USD/ton` 04.5 + 293.3 T* 08.01 229. BCE se confrunt` cu o alt` problem` de fond. Rata [omajului merge de la 1 la 5 între Olanda (3. care se apropie de 11% în Spania. mai pu]in violent` de aceast` parte a Rhinului. sunt: USD/ton` 04.9 milioane de tone [i Fran]a 0. Fran]a este principalul beneficiar al ajutoarelor pentru agricultur` de la Bruxelles [i ap`r` angajamentul puternic al Uniunii Europene în acest sector.7 0 97.7 T* + 05. în luna noiembrie. Cota]iile rapi]ei – Matif.01 94.7 T* 08.7 97. este foarte francofil. Gerd Sonnleitner.9 T* + 05.3 288.5 T* + 07.5 euro/ton` în cazul livr`rilor din luna martie 2010.01 203.01 296. Dacian Ciolo[.3 97.9 T* 08.01 385.7 T* + 06.unul dintre principalii parteneri comerciali ai statelor din regiune.3 112. la rândul s`u. Dar aici nu este vorba doar de cifre: difer` [i mentalit`]ile. Departamentul de Agricultura al SUA.01 T* 08. în FOB: USD/ton` 04. . al doilea produc`tor european dup` Fran]a. producatori. etc) [i surse complementare. mai multe sunt în favoarea unei reduceri drastice a ajutoarelor.3 T* 07. mai global` [i îngrijor`toare. Nu este [i cazul Germaniei. Niciodat` diferen]ele nu au fost atât de mari în zona euro. de datoreaz` [i monedelor slabe ale statelor din regiune. ceea ce a dus la cre[terea cu 1.3 T* 05. Ungaria.5 T* 0 07. Comisarul european desemnat pentru agricultur`.7%).01 166. informatii din pia]a (traderi.01 198. începând din 2013.7 97. la Copenhaga. Bursele produselor agricole China. lansat în decembrie.2% la noi. Printre statele membre.5 97. Argentina.5 *tendin]a pre]ului fa]` de cel \nregistrat anterior (+ = cre[tere.3 T* + 05.3 T* 08. Acest lucru se datoreaz` economiei din zona euro ce începe s`-[i revin` . chiar de 3 ori.01 94. În acest moment se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul furajelor pentru animale.3 0 0 101. a salutat faptul c` Dacian Ciolo[. a raportat un excedent de 411.01 Ian 224. Cota]iile pentru soia futures la Bursa din Chicago.01 956.9 T* + Pia]a la floarea soarelui: Pre]ul florii-soarelui s-a diminuat în ultima s`pt`mân`.01 372.3 100.3 T* 06.Gazeta Fermierului / Bursa agricol` / 16-30 ianuarie 2010 10 {tiri comunitare Nominalizarea lui Ciolo[ sprijinit` de un german Pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor.45 milioane de tone. comisarul european desemnat pentru agricultur`. Brazilia. depozitari).7%) [i Spania (19. 3 milioane de euro.3 T* - Cota]iile porumbului – Matif. Diferen]e în zona euro Pe lâng` Grecia [i statisticile ei sc`zute.7 T* 08.01 N/C T* 07.3 T* 06. Cota]iile la floarea soarelui FOB .7 102.01 Ian 164.01 199.7 113. în zona Golfului Mexic.3 + 295. Tendin]a pozitiv`. Criza contribuie din plin la exacerbarea specificului [i sl`biciunilor na]ionale.3 102. sunt: euro/ton` 04. ceea ce aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului. a raportat un excedent comercial de 259 de milioane de euro.9 T* 08. sunt: USD/tona 04. Negocierile privind PAC pentru perioada 2013-2020 vor începe anul acesta.3 T* + 05.01 421. atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen în cazul calit`]ii standard. De asemenea. avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii.3 0 99. {i totu[i.5 T* + Pre]ul grâului – Bursa Chicago în zona Golfului Mexic. a declarat Gerd Sonnleitner.01 953.3 + 0 97.5 T* + 07. sunt: euro/ton` 04.6%. Slovacia. pentru o PAC mai puternic`. Economia României a înregistrat o cre[tere de 1. Pre]ul porumbului.9 T* 0 07.3 103.59 milioane de tone de la începutul anului de pia]` [i pân` în prezent.01 Ian 194. sunt: euro/ton` 04.3 102. eforturilor agricultorilor pentru ap`rarea climei.3 97.01 96.3 T* - Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro în ultima s`pt`mân`. nu putem garanta pentru acuratetea [i integralitatea acestor informatii astfel ca orice concluzie [i initiativa de actiune în baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare. Pia]a la rapi]` Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`. într-o anumit` m`sur`.3 T* 08. Din motive obiective.01 Ian 224.01 Ian 134. Cota]iile orzului FOB . ajungând la 289.01 296.01 223.5 T* - Cota]iile grâului futures la Bursa din Londra.3 + 294. Cre[terea pre]ului porumbului este împiedicat` în linii mari de concuren]a venit` din partea celorlalte cereale furajere care se g`sesc în cantit`]i destul de mari.5 T* + 07. organizatii de profil (asociatii profesionale.FRANTA. estimeaz` Comisia European`.01 1010.3 T* 06.9 euro/ton` FOB Bordeaux în cazul livr`rilor din luna martie 2010. Sarcina este foarte grea pentru BCE care. sunt: USD/ton` Creil Dunkerque Moselle Rouen Creil** Moselle** 04.9 T* + 07. pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor.9 T* 0 06. Unul dintre elemente este reprezentat de cre[terea pre]ului petrolului ceea ce a dus la majorarea cantit`]ilor de porumb procesate de c`tre industria produc`toare de etanol. fermieri. Cota]iile grâului la Bursa din Chicago.3 T* + Pre]ul uleiului din floarea soarelui la Bursa din Rotterdam: USD/ton` 04.01 229.01 Ian 385.7 107.01 Ian 204.01 1013.01 1015. Padurilor [i Dezvoltarii Rurale.01 1005. ca urmare a unei cereri în sc`dere.01 208.FRAN}A. a c`rei economie depinde în mare m`sur` de export. Pre]ul petrolului poate influen]a pe termen scurt pre]ul soiei. prin defini]ie.01 409.01 Ian 1010. Cota]iile porumbului futures la Bursa din Chicago.01 373.01 956.01 T* 07. acest lucru nu poate s` fie r`u”. sunt: USD/ton` 04. ducând la un total de 8.= sc`dere. .7 100. în sânul cuplului franco-german se observ` o contradic]ie foarte ciudat`.3 T* + 07.01 N/C T* 08.9 T* 06.3 100. a ad`ugat el. Guvernul german vrea ca politica agricol` european` s` acorde mai mult` importan]`. În medie.3 97. Institutul National de Statistica.01 164. Balan]a mondial` a porumbului este destul de tensionat` în ultima perioad`. Stocul de interven]ie la nivel european a ajuns la 2. care s-a al`turat “Apelului Parisului”.01 422. trebuie s` pun` cele 16 ]`ri membre ale zonei euro sub aceea[i m`sur` politic` monetar` [i de rat` de schimb. iar sus]inerea agriculturii în prezent reprezint` aproape 50% din bugetul UE.01 385.01 T* 0 95.3 T* + 05.5 T* + Pre]ul pentru soia în condi]ia de livrare FOB/Golful Mexic: USD/ton` 04.9 T* 07.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii.3 T* 08.01 N/C T* Pia]a orzului: Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i în aceast` s`pt`mân` situându-se în jurul a 97/98. în perioada ianuarienoiembrie 2009.3 114.5 euro/ton` FOB Moselle în cazul livr`rilor din luna februarie 2010.3%.B.01 Ian 421.01 Ian 958. STATISTICI {I PROGNOZE DE PIA}~ 04 – 08 ianuarie 2010 Pia]a grâului CEREALE OLEAGINOASE Pia]a la soia: Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China reflect` cre[terea consumului. 0 = identic) N.000 tone grâu din Fran]a). sunt: USD/ton` 04.5 T* + 07.01 164.01 298.01 T* 05. Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana).01 95.01 223.3 97. Australia. Pia]a orzului are o configura]ie destul de limitat` ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r [i volum.3 114. Tendin]a pie]elor financiare este un motiv în plus de optimism pentru pre]ul oleaginoaselor în perspectiva cre[terii consumului.7 T* + 06. Uniunea European` a emis certificate de export pentru o cantitate de 485.01 T* Febr 290. Recesiunea a fost de 2.9 T* 08. în compara]ie cu vara lui 2008.01 197. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`mâne în continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei.7 T* + 05. respectiv 13%.9 T* + 06.01 166.01 193. ceea ce face ca produsele lor s` fie mai ieftine pentru partenerii comerciali occidentali. Rusia.3 T* + 05.01 204.01 955.01 Dieppe 307. dac` judec`m dup` reculul PIB-urilor na]ionale (2. 5% la ei).3 97.550 tone (din care 175.2% din PIB-ul s`u deficitul public din 2009.01 228. de 60%. Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica. Germania a reu[it s` limiteze la 3.5% la nivel anual a produc]iei sale industriale.9 T* + 05.3 T* + 05.5 T* + Pia]a porumbului: Pre]ul porumbului a câ[tigat în ultima s`pt`mâna cca 2 euro/ton` ajungând la 135.01 T* 06. Canada. iar cea a Ungariei va raporta o sc`dere de 0.01 134. 69% din veniturile agricultorilor europeni provin din ajutoare publice. sunt: USD/ton` 04.3 T* 06.3 ** pre]ul orzului furajer.3 T* 08.59 milioane de tone.3 T* 0 06.01 224.01 303. din care Germania de]ine 0. “Dac` ajunge cu o filosofie francez` a politicii agricole. Agricultorii germani consider` necesar` o men]inere a ajutoarelor directe ale UE dup` 2013.3 T* + 07. procesatori.9 T* 08.3 T* 06. a declarat Sonnleitner. România a înregistrat o sc`dere a deficitului. Leul românesc [i forintul maghiar au sc`zut cu 14%.

. Recomand`ri de specialitate: Moldova Politici de necesitate Atragerea în economia na]ional` a investi]iilor strategice.. Mihai Berca Prof......................... A fost elaborat Planul de ac]iuni de eliminare a constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri... univ.......... Valoarea subven]iei pe care o vor primi turoperatorii depinde de statul din care vin turi[tii....... Dr...... Dac` turi[tii vin din Turcia............... De acum v` pute]i abona foarte simplu..............a..... Bartha Ioan Ec.. Suma prev`zut` pentru turi[tii dintr-un alt stat care au c`l`torit cu autobuzul este de 20 de euro............. Ana {ERBAN Talon de abonament Coordonatele pl`titorului de abonament Numele [i prenumele (Societatea).... Procurori chinezi au confirmat pentru BBC c` trei directori ai unei fabrici de produse lactate vor fi trimi[i în judecat` pentru comercializarea laptelui infestat cu melamin`....... Pentru acest obiectiv... dezvoltarea schemelor de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici [i mijlocii.. Pre]urile sunt valabile doar pentru 2009......................... dezvoltarea cadrului legislativ în domeniul protec]iei consumatorilor [i supravegherea pie]ei.... Localitatea................ OP 61......... fiecare turoperator va primi câte 10 euro de persoan`.. apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]`rii...... Profesional-Agromedia S..........20°C ).. semnalându-se înghe] la sol..C.. maximele vor putea dep`[i 15°C...................................... Dr....... Tache Gheorghe 13.........fermier.......................... Dup` a[a-zisul scandal al melaminei din toamna anului 2008......... Serbia........... Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA S............................ România...dr..........legumicultor.. inclusiv a celor str`ine directe...... Satu Mare Mircea Croitoru . Temperaturile minime din aer se vor încadra în general între -10 [i 2°C......... Bl.... Profesie.. Ioan Alecu Prof............................ jude]/sector.......L Director Adrian Nedelcu .................. Culturile tardive vor parcurge fazele de r`s`rire [i apari]ia frunzei a treia..... în sud-estul teritoriului....... Grecia............... Muntenegru. dup` ce se anun]ase c` lactatele din 22 de fabrici infestate cu melamin` au fost distruse.. în intervalele cele mai reci.......... ap 223.............................A. Fenologic.............. dar presa de stat a transmis c` laptele infestat de la fabrica de produse lactate Panda Ltd din Shanghai a fost descoperit abia la sfâr[itul aceluia[i an....... Oana OPREA..com.......... Rezerva de umiditate accesibil` plantelor de grâu de toamn` pe profilul de sol 0-100 cm se va men]ine în limite satisf`c`toare...R... e-mail............. cu tendin]a de a dep`[i normalul perioadei. Sucursala Lipscani.. ing.. în special în zonele de câmpie..... Dumitru ANGHEL...... implementarea tehnologiilor contemporane pentru raportare financiar` [i statistic`.... SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promo]ionale legate de promovarea publica]iilor ce apar]in S..... În condi]iile men]ionate......... Temperatura medie diurn` a aerului se va încadra între -7 [i 5°C.R. Dorel Codrea Publicist comentator Editorialist Redactori Tipografia Coprint Roman {tef`nescu Daniela }ambrea Ana Maria Ghidrigan Robert Mihai Publica]ie editat` de S.... univ........... Sc...... realizarea c`ruia va impulsiona eliminarea impedimentelor în calea desf`[ur`rii afacerilor.... majorarea eficien]ei energetice [i utilizarea resurselor regenerabile........... Coordonatele adresei de expediere a abonamentului Numele [i prenumele (Societatea).... Opiniile exprimate în articolele publicate apar]in în exclusivitate autorilor..... iar în nop]ile cele mai reci.. Starea solului • Continuarea efectu`rii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilit`]ii culturilor de toamn`..................... Bucure[ti... Pe ansamblu.....ro Colegiul {tiin]ific Prof... bl 17....... CUI: 24742449......... Nr.....C................. în special.. ing. cu o stare de vegeta]ie în general bun` [i medie.. de la bugetul de stat s-a alocat suma de 24 de milioane de dinari... tipul de serviciu prestat în domeniul agricol..... care vin cu autobuzul..... acestea fiind expuse riscului fa]` de stresul termic generat de temperaturile minime sc`zute............................. {tiri extracomunitare Lapte infestat Dup` mai bine de un an de la scandalul izbucnit în China pe tema laptelui infestat care a provocat moartea a cel pu]in [ase copii....................cameradegarda...... Mai mul]i bani se aloc` pentru turoperatorii care aduc turi[ti cu avionul............ De asemenea...Gazeta Fermierului / AgroMeteo / 16-30 ianuarie 2010 11 Evolu]ia condi]iilor agrometeorologice Estim`ri pentru 16 – 30 ianuarie 2010 Caracteristici termice si hidrice Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obi[nuit......... Vârsta.......... dr. Prin completarea prezentului talon sunt de acord s` primesc gratuit prin po[t`......... Profesional -Agromedia S... Credite garantate Perfec]ionarea sistemului de reglementare a activit`]ii de întreprinz`tor........ în depresiunile nordice [i centrale valorile vor putea coborî pân` la -20°C. Pre]ul abonamentului cu ajutorul SMS-ului pe 6 luni este de 6 euro iar cel pe 10 luni de 10 euro... Albania..........75 euro....... Gazeta fermierului Adresa redac]iei: Str Serg.... al unui abonament pe trei luni 17.................. suma este de 25 de euro.............9 lei... Aten]ie! Abonarea prin SMS v` aduce un discount considerabil.............. Local......... Pre]ul unui exemplar este 2.......... uniformitatea [i vigurozitatea plantelor se va men]ine bun` [i medie în culturile înfiin]ate în epoca optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare........ CP 152 fax: 031 814 59 90................................. trimi]ând un SMS la unul din numerele 7555* dac` dori]i s` v` abona]i pentru 6 luni sau 7441* dac` vre]i un abonament pe 10 luni.... vigurozitatea [i uniformitatea plantelor prezentându-se medie [i slab`......... Num`rul de abonamente... et 5.........................25 euro iar pe 10 luni 13.... îndeosebi în zonele de câmpie......C..... sc 6..................L.................... {tirea a fost dat` îns` publicit`]ii abia dup` ce s-a anun]at arestarea celor trei directori de la Panda Ltd..........................8 lei [i pe 12 luni 69.. Alte priorit`]i...........6 lei.. Constantin Chiurciu Dr........ iar de pe alte continente de 45 de euro. dr.... * numere valabile \n re]elele Orange [i Vodafone.4 lei... asociat` cu absen]a stratului protector de z`pad` sau în prezen]a unui strat superficial (grosime sub 5 cm) va fi posibil` v`t`marea aparatului foliar prin brunificare [i arsuri ale vârfului frunzelor la culturile de orz [i grâu de toamn` sem`nate în afara epocii optime [i insuficient preg`tite pentru rezisten]a la condi]iile din timpul iernii... (dovada pla]ii se va anexa talonului de abonament) S.............................. prin eventuala încheiere a Acordului de comer] liber comprehensiv [i aprofundat.................... Gala]i Ion Oprea .......-15....... Este obligatoriu ca SMS-ul s` con]in` cuvântul FERMIERULUI [i adresa postala la care dori]i s` primi]i revista.................................. în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ]`rii.................. îns` [i de transportul pe care-l folosesc ace[tia.... Ioan N`molo[anu Dr.............. demonopolizarea importului [i exportului.... iar prin acesta.. Domeniu de activitate..................... Pre]ul real al abonamentului pe 6 luni este de 8... Turism subven]ionat Guvernul Macedoniei îi va subven]iona pe turoperatorii care aduc în ]ar` turi[ti str`ini. pe fondul sc`derii temperaturilor minime din aer sub pragurile biologice critice de rezisten]` a plantelor (-10................ orzul [i grâul de toamn` sem`nate în perioada optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare se vor afla predominant în fazele de înfrunzire [i înfr`]ire... promovarea IMM-urilor pentru a oferi noi oportunit`]i [i a asigura o capacitate mai înalt` de adaptare a sistemului economic la rigorile actuale ale economiei de pia]` constituie priorit`]i ale Guvernului.. starea de vegeta]ie va putea fi medie [i slab`.....R. ing. zone economice libere etc...... • Aplicarea îngr`[`mintelor organice la pomii fructiferi [i vi]a de vie.......... num`r de animale........ Temperaturile maxime din aer vor fi cuprinse între -3 [i 8°C.............. exist` suspiciunea c` se recurge în continuare la aceast` practic`.............. Profesional -Agromedia S.... forma de proprietate...............pomicultor.............................ro ISSN 2065-5312 Colegiul consultativ Silviu Zetea . turoperatorii autohtoni trebuie s` aduc` un grup de cel pu]in 10 persoane pentru cel pu]in trei nop]i............... în sectoarele cu un poten]ial sporit de competitivitate [i orientate la export..... www.. J40/19313/2008.... Viorica Chiurciu Dr......../.... sector 4 Bucure[ti......... cu excep]ia intervalelor mai calde când vor fi posibile relu`ri lente [i temporare ale proceselor de cre[tere [i dezvoltare ale plantelor......... gazetafermierului@gmail... Strada.... Cod po[tal......................... culturile de toamn` î[i vor continua predominant repausul vegetativ în aproape toate zonele agricole...... cantit`]ile de ap` vor înregistra în general valori apropiate de mediile climatologice... Cea mai mic` sum` de bani se ofer` pentru turi[tii din Bulgaria.........................L..... univ............... . Slovenia [i Croa]ia. Caracteristici fenologice Director General......gazetafermierului.. inclusiv crearea [i consolidarea capacit`]ilor Agen]iei privind Eficien]a Energetic` [i a Fondului pentru Eficien]a Energetic` [.0770 306 197 . CUI............. la care se adug` TVA-ul..................... local în jum`tatea nordic` a teritoriului......................................................................... armonizat cu legisla]ia comunitar`........ turoperatorii vor primi între 10 [i 45 de euro pentru fiecare vizitator adus dintr-un stat str`in............. precum [i a elementelor de rod la speciile pomi-viticole... ar fi: lansarea procesului de negociere a noului regim cu Uniunea European`... abaterile termice pozitive fiind de 1pân` la 5°C.. Ap...... pe 6 luni 34................................... este una dintre priorit`]ile stabilite pentru anul 2010 de c`tre Ministerul Economiei.. subven]ia este de 15 euro............. deficitele de ap` în sol vor fi moderate........... era de a[teptat ca autorit`]ile chineze s` adopte reglement`ri mai dure pentru a-i proteja pe consumatori.... În intervalele calde.................. Pentru a beneficia de aceste stimulente.... Sub aspect pluviometric....... Elena MATEESCU Colectiv de elaborare: Maria NISTOR........ inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii aferente /parcuri industriale........................................ Programul a început de la 1 ianuarie 2010......... Pentru musafirii din statele europene..... Modul pl`]ii.......... V` rug`m s` completa]i [i datele urm`toare........ un compus chimic folosit pentru a masca proasta calitate a laptelui...... Bosnia [i Her]egovina. Et....... dup` caz: Suprafa]a cultivat`...................... Dâmbovi]a Corector Carmen Nedelcu {tiri furnizate de Agen]ia de Pres` Rador Editor general Mihai Mihalache George Ghidrigan Concep]ie [i machetare www............. Pentru ace[tia..... iar în sem`n`turile efectuate tardiv..................................... Ion SANDU {ef Laborator Agrometeorologie...

R`maser` cruci]i ([i mahometanii [i ovreii). D`[tep]i! Îi l`sam p` to]i f`r` premiile `lea d` la olempeade. p’`i mai den ocol. viet`]ile din gospod`riile s`tenilor. bag actili pe-o iemigrare la nepo]ii de mi i-a aduce a’Mic`. la care preten]iile sunt foarte mari. Cic` doi lupi bl`no[i se hot`r`sc s` atace o stân`. lib`rci. De-un par ecsamplu profii d` matematic` preda [i muzica laolalt` cu desemnul. la cele câte s-au întâmplat pân` acum [i au r`mas în coada de pe[te. mu[chii. s` v` l`uda]i c` aduce]i juc`tori str`ini care au jucat pe lâng` adev`ra]ii fotbali[ti. {i nimeni nu aude [i nu vede nimic atunci. cred c` vor crea senza]ionalul. nu pu]ine sunt cazurile în care femei singure [i b`trâne sunt jefuite. conlocuitoarea. atât pentru cluburi. Este trist. Le preda la gorobe]i. Uneori – rareori. A[tept replica lui Panduru [i Stoichi]`. Robert Mihai . de cap. s` vaz` ce secreturi de]ânem. [i lui îi pasa cel mai des pe teren. Ce mai? Minunea lumii! Inv`]âmânt entegrat. {i `i cu blana sur`. Uitai s`’] zâc. c` d` când suntem francofonii (h`! h`! h` – de la pa[opt. e lucru mare.cum altfel . c` doar ni tat` Traian Romanu’ (p` cale d` consecin]` Decebal fu Mum`?). dar ciobanul îl a[tepta pe partea cealalt` cu o bât` [i îi arde una cu putere. În schimbul pl`]ii. Pentru c` nu se oferea nici unul s` înceap` atacul. în care fotbalul are o tradi]ie a[a cum o [tim cu to]ii. deseori? – vinovatul e g`sit [i condamnat. nu aflai sfâr[itul. `la d` [ade col] cu Loden!). Da’ ce le pus` capac ierea c` cadrili ie policalificate (ierea bun de ceva [i Nea Nicu!). den ce ]ar` d` p` mapamond. violate. la ceasul când se comit aceste fapte dincolo de orice închipuire. Tare mira-m-a[! P. Mai o g`in` piste gard. gu[teri. d`’n cauz` c` muzica ie artimetica sunetelor [i desemnul den cub. cu osteneal` [i parale grup pintru entegrare în natur`. la prim`var` o [tevie. Pentru c` sunt mul]i în Liga lui Mitic` asemenea lui. ori[cât. {i nici lup la lup. Devine c` m` sco]. masline. lupul se retrage [i îi spune celuilalt: “Intr` tu primul. Se f`cea c` ierea purcoie d` premii. plus latin`. dar de aici [i pân` la a aduce diver[i m`sc`rici care au preten]ii de fotbali[ti doar pentru c` nu cost` nimic. [oareci. Auzi explica]ie a conduc`torilor Stelei. vreun par ori vreun topor care s` le st`vileasc` din avânt. Cum se mai petrec lucrurile [i în cazul în care rudele ori prietenii pun mân` de la mân` [i scot ceva verzi[ori s`-i dea pe unde trebuie [i s` se claseze ori s` se fac` uitat prin vreun sertar cazul cu pricina. îns`. ce mai tura-vura. c`litur` d` curechi. laolant` cu taliana. se uitar` p` stânga. ba chiar ucise în propria cas`. f`r` s`punuri [i detergenturi. Este ridicol s` aduci în ]ar`. ba[ca ingleza.auzi ce mai poveste – unii posesori de exemplare canine i-au urcat prin podurile caselor ori i-au coco]at prin copaci pe post de privigheciori. Ca s`-[i salveze câinii . ca s` zic a[a! Cum venir` în capital`. unde vântu’ se unez` cu ploaia. s` emplementeze acolo sistemu’ nost’ d` înv`]`mânt rural. Cu botul în labe. chiar [i la probe. cin’ s` le ]âie sama? Se luase omenirea de-un gând [i tremeser` la noi. de d` tornade taman lâng` cabenetu’ d` geografie. dragi conduc`tori. ale tuturor – constat` cele întâmplate [i se apuc` de cercet`ri [i investiga]ii. treaba e mai încurcat`. spaniola [i portugheja (dupe lungi stagiuri d` studiu la potrocale. carele s` scaz` imunitate naturel` [i s` creasc` inciden]a azmului. {i stârnesc groaza. cumetrele [i cumetrii de prin vecini. S-au înmul]it lupii. c` dac` da. de umbl` în cizme ori bocanci. având [i glon] pe ]eav`. o l`s`m pe alt` dat`. un hasma]uchi. cu arie curicular` permanent upgradat` cu ultimele cuceriri ale [tiin]ei (te-am taiat la radicale!). mai o bun`-diminea]a p’in afum`tori [i cuibare. capabel s` r`spunz` la provoc`rili den competi]ia pie]ii muncii iuropene [i mondeale. d` la goncur. derect în natu`. m` mutai la ]ar`. aromit` cu adida[ii lu’Ghi]`. fasul` cu moare. eu în]eleg c` patronii no[tri au devenit peste noapte mai preocupa]i de averile lor. Nu se mai s`tura d` [colili în care se preda apusul [i r`s`ritul derect. cât [i pentru juc`tori. Da’ ce condi]ii sanitare? Entegrare ideal`. durabil. a[a c` te întreb p` Matale: îi d`du? Emaileaz`-mi. Pentru c`. Halal animale de paz`.S. iar oamenii legii – pl`ti]i s` apere vie]ile [i avutul s`tenilor. Infinitu’. icstreme. {i aici. dar [i pe aiurea. halal st`pâni! Asta nu înseamn`. pe acilea pe la noi. [`rpi. [i atunci – oameni suntem – scap` de binemeritata pedeaps` cu închisoarea. p`ienjeni [i c`rcâiaci ce s` mai vorbim. corb la corb nu-[i scoate ochii. gios. {i Dinamo [i Rapid mai pu]in Timi[oara [i Clujul. cât s` m` str`ba]` o arip` de vis. [ti]i la cine m` refer în mod special. cauzeaz` la virusuri. De[i. boare. create d` ~l d` Sus [i ievoluate d` unu’ Darvin (nu’[ dac` ai auzit Mata!). Se furi[eaz` pân` la locul unde gardul avea o sp`rtur`. v`leat [`pte mii cins’te opt’[pce de la facerea lumii [i ieream ca cum zâse Dom’Silviu (Brucan bre! Nu face niznai!). dau cu presupusu’. trei în unu’. din p`cate. De nu cumva e boln`vior ori are în grij` câ]iva puradei. s` p` drepta. vezi bine! Iar fapta celui din urm` e cu atât mai vinovat` [i mai demn` de ani mul]i [i grei de temni]`. ca cum ar veni (a[a cere prin]ipurili moderne ale lu’ dezvoltarea durabel`). Vezi. care circul` ca banc. c` lu`m tot. Batâr d` licheni. c` asta-i temelia) [i sc`pai în cujetare (mi se mai întâmpl`. colegul de echip` al lui Todela îi pl`cea foarte mult de el. mai repede ca ai lor cu pisiul. da’ dac` s` modific` ruralu’ de un’ mai g`sim noi condi]iile d` mediu carele s`-i formeze? Auz? Gheorghe În vârful peni]ei O stare de lucruri de natur` s` îngrijoreze: în iarna asta – zice una lume – mai peste tot în ]ar` s-au înmul] it lupii. triunghi [i patrat de trage (dupe Sezan). Cu Lupea e o alt` poveste. vericule!). lui Beckam. carele. trag la sor]i. broa[te. Toate profele ierea poligloate: preda materna. la nobelu’ (ce are `[tia de d` la premii numa nume d` ru[ine ?). Fugea aviara [i porcina d` iei ca dracu’ (Doamne iart`-m`!) d` tâmâie. c` m` trezi n`roada d` muiere. f`r` niciun fel de discriminare ori poate da. da’ nu mult. curiuri (ce’]i’s`i adeneaori?) [i câte [i mai câte. f`r` bani. de ce a venit Todela în Ghencea. Radem! Venir` `ia. termen generic. o urzic`. Mult mai mari decât criza economica prin care trecem. O întreag` t`r`[enie. Pentru c`. Pune [i d` la [tiin]uri: enstaine. fra]ilor. Se zvone[te c` se vor lua ceva m`suri mai drastice de stârpire a lor. Pân` la urm` Stoichi]` a început s` î[i piard` r`bdarea [i [i-a dat seama c`. cum le e felul. Cu franceza nici nu se mai ostenea. ne[te pl`cinte cu bulearc` [i ud`tur`. Nepo]ii or cre[te. niutoane. mintena[ m` slobozii în adurmire. ~lea d` [tiin]uri [i scorneli pintru tinere n`dejdi (asta nu crez c’am visat-o!). sus. se [tie. s` nu ` li se piarz` poten]ialu’ enfec]ios d`n cauz` de temperatur` (under nula. {i cei cu blana sur` [i cei cu fa]` uman`. Da’ la biolojie? Unde se înt’orcea ierea numa’ organismuri vii. d’un par examplu irea predat p` viu. Se f`cea c` ieream ca cum suntem acu’. C`ci.mai ales pe cei neajutora]i. f`r` jamuri fotos`nsibile d` dioxid d` siliciu [i iefecte d` ser` (E! Ce mai zici? Le am?). SUA. Cu lupii ceilal]i. ciuperci. niciodat` ei nu vor face fa]` unei competitii nici m`car de nivelul Ligii a 2-a. totul se sfâr[e[te mai mult decât jenant. o s` ajungem în scurt timp s` aducem fotbali[ti în ]ar` orientându-ne dup` câte cornere sau arunc`ri de la margine au b`tut. le studia copchii pisti t`t. {i fac pr`p`d. guzgani. întrebar` în drepta [i merser` la Nea’Traian s`-i propuie ca to]i mini[trii care trecur` pi la înv`]âmânt. c` doar cre[tini suntem. Bag` capul cel ce tr`sese paiul cel scurt. c` pe mine m` bufne[te râsul!” George Ghidrigan Sport Transferuri sub semnul crizei De ceva timp ne laud`m prin mass-media c` transfer`m juc`tori senza]ionali. la o adic`. Domnilor. se fac d` [coal` [i vreau s` [tiu dac` s-a men]ine politica d` ieduca]ie d’acu! C` io’i vreau jenii! N-are emportan]` cum ajung. vorba neam]ului d` Johanov. de!). De când cu criza. ale noastre. Se duser` p’in [coale d` la ]ar` s` vaz` ce [i cum! {i unde nu v`zur` c` ie sestem de sestem. [opârli.Gazeta Fermierului / Puncte de vedere / 16-30 ianuarie 2010 12 Scrisoarea lu’ Gheorghe! S’ai noroc {efu’! M` siestam dupe Boboteaz` (capete d` trandafiri. Canci! Nema deferen]e! {i c` când dedeau s` plece îi pic` la unu’ fisa [i s` dumiri c` d` la sestemu d` înv`]`mânt rural devine c` ni se trage genealitatea.o sujem odat’ cu laptili mamii. Da-r-ar Dumnezeu s` se adevereasc`. ca s` [tii un’ s`’mi treme]i ce ai de tremes. {tiu [i o istorioar`. d` grijea lu’ factoru’politic pintru înv`]`mânt modern. c` lupii. implicit. nu mai întâmpin` nicio rezisten]` [i c` pot s`–[i fac` în voie. la colonoamericanul Joshua Todela [i acesta este doar un exemplu. Ieroziunea eolian` [i pluvial` ie iecsemplificat` p` temelii [i treptili d` la intrarea. C` s-au n`r`vit s`-i atace . Chiar dac` ei au origini iraniene sau braziliene (vezi din nou cazul Stelei). deodat` analitic [i sintetic. mira-m-a[. {i `i de umbl` pe dou` picioare. juc`tori care evolueaz` în campionate studen]e[ti într-o ]ar`. Doamne. {i asta nu se întâmpl` numai în Ghencea. Da’ce cadri [i copii s`n`to[i? To]i ierea campioni d` gioghing (minim dou` trasee p` zi). a banilor din Liga Campionilor. Nicidecum! Se mai g`se[te o pu[c`. A[a ziceau! Bre. c`p[uni [i b`tul drumurilor p’in Iuropa!). Eu în]eleg c` este criz`. Primii atac` în haite. întrebar` în stânga. `i cu patru picioare. Abia dup` aceea. La limbi r`m`s` bu[be. f`r` fereli. Mu]âr` când v`zur` c` [i copchii d’a zecea socotea p` de[te [i den galava. extraordinari [i. din aceea[i familie de animale r`pitoare fac parte [i `l de râvne[te la pu]inul avut al unei b`trâne [i `l de închide ochii la o astfel de mâr[`vie. Steaua nu se va putea înt`ri pentru lupta final` a campionatului [i. ba[ca prim-mini[trii s`-i ieie la iei acas`. Cum m` cugetam. finan]atori sau ce vre]i voi.

Sign up to vote on this title
UsefulNot useful