Gazeta Fermierului

Anul 3 | 16-30 ianuarie 2010 | 16 pagini | pre]: 2,9 lei | www.gazetafermierului.ro

Felicit`ri, domnule ministru!
Posibilitatea ca ministerul agriculturii s` primeasc` o suplimentare de 2,1 miliarde de lei la bugetul propus de guvern a iscat deja controverse [i nemul]umiri. Practic, la discu]iile despre buget, ministrul agriculturii, Mihail Dumitru, se plângea de pu]inii bani pe care ministerul pe care îl conduce îi va primi. Cum era [i firesc, domnia-sa [i-ar fi dorit o bucat` mai mare din care s` poat` asigura nu numai plata restan]elor din 2009 c`tre fermieri, dar [i posibilitatea de a pl`ti subven]iile produc`torilor agricoli r`mase pentru urm`torii ani [i, de ce, nu plata noilor forme de sus]inere care vor fi g`site, în acord cu cerin]ele UE, pentru a înlocui, m`car în parte, pierderea ajutoarelor de stat avute de fermieri pân` în 2009. Cum stau lucrurile în realitate? Proiectul de buget al Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale pentru 2010 prevede o suma total` propus` de 9,87 miliarde lei, respectiv 1,69% din PIB, din care 5,43 miliarde lei reprezint` fonduri din bugetul de stat, restul fiind asigurat din resurse externe. Din total, circa 2 miliarde de lei sunt destinate pentru acordarea ajutoarelor de stat, îns` 1,8 miliarde lei reprezint` sume restante pentru anul 2009. Cu actuala construc]ie a bugetului fondurile necesare înlocuirii ajutoarelor de stat pentru pui, porc, legume-fructe, motorin`, [.a. sunt prea pu]ine. Unul dintre ajutoarele care pot fi introduse din acest an ar fi a[a-numitul “ajutor de criz`”, prin care statul poate acorda fermierilor pân` la 15.000 euro [i pân` la 500.000 euro unit`]ilor de procesare. Dar, cu ce bani? Fermierii mai pot beneficia de ajutoare legate de îndeplinirea cerin]elor suplimentare privind bun`starea animalelor, reducerea accizei pentru motorina utilizat` în agricultur`, silvicultur` [i reducerea accizei pentru energia electric` utilizat` la sta]iile de pompare pentru iriga]ii, sus]inerea unor investi]ii în agricultur`, finan]area ac]iunilor fitosanitare de interes na]ional, garantarea creditelor de investi]ii [i garantarea în propor]ie de 80% a creditelor pentru IMM. Dar, întreb din nou, cu ce bani? {i atunci mirarea, stupoarea ori surprinderea tuturor este [i mai mare la reac]ia ministrului care se opune amendamentului prin care sunt adu[i bani în plus la un buget prea s`rac pentru a asigura minimul necesar pentru pl`]ile c`tre fermieri. Când are dreptate domnul ministru? Când cere mai mul]i bani sau când refuz` suplimentarea? Dac` n-ar fi fost independent, reac]ia domniei sale „poate” ar fi avut o justificare. Dar în nici un caz în ochii agricultorilor. Sau „independen]a”, mai nou, are valen]e de înregimentare politic`? Dac` trece sau nu amendamentul nici nu mai conteaz`. Cu o a[a atitudine, ne-am l`murit repede, domnule ministru! S` fi fost doar un moment de r`t`cire?!!! Roman {tef`nescu

Editorial

Abonamente la pre] redus prin SMS 7555 - 6 luni 7441- 10 luni
SMS-ul trebuie s` con]in` cuvântul FERMIERULUI, numele [i adresa po[tal` la care dori]i s` primi]i revista. Alte detalii \n talonul de abonament

Citatul edi]iei

“Astfel tr`d`torul numindu-se erou, plagiatorul, geniu, punga[ul mare financiar, panglicarul om politic, c`m`tarul negustor, speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`.” Pagina 2

Convorbiri cu [treangul de gât

Solicit`rile AGROSTAR
Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care, dat` fi ind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici, îl vom publica integral.

“Avem grâu de proast` calitate, pentru c` anul trecut, la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.” Pagina 2

Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România

Actualitate pagina 3

CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I
Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii. Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. |mbunata]iri funciare pagina 5

ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2.998.255 ha, defalcate în func] ie de metoda de udare, dup` cum urmeaz` : udare prin aspersiune – 2.660.353 ha; udare prin brazde – 281.982 ha; udare prin inundare – 55.920 ha. Pagina 4

Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui

Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie, consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. Pagina 6

ROMFENBENDAZOL 10%

ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie, fabricat de Compania ROMVAC, conform normelor GMP. Pagina 7

România Viticol\
Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.gazetafermierului.ro

{tiin]` româneasc` de vânzare
Pagina 2-3

Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale

Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român, înc` de tipul conservator [i comod, cu posibilit`]i fi nanciare limitate, f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. ACTUALITATE pagina 1

Vinul românesc - Motiva]ia unei strategii

Programul ac]iunilor consiliului director al ONIV pe anul 2010
Pagina 3

Prin r`spândirea lor mare, dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce, parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. Pagina 8

Desp`gubiri pentru fermieri, proprietari de animale

Domeniile Ostrov
Pagina 4

A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr.1.214. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale. Pagina 9

c`m`tarul negustor. Redac]ia: S` vorbim iar despre grâu ca de funie în casa spânzuratului? Dr. În evul mediu. geniu.. ing. Am zis a[a pentru c` marea majoritate a proprietarilor de p`mânt a[teapt` minuni de la cine. nu specula. când ]ara tr`ia în r`zboaie. A]i v`zut c` discu]iile se poart` cu a[azi[ii reprezentan]i ai ]`ranilor. acel principiu e fundamentum divisionis (fundamentul diviziunii – n. speculantul de idei om cu principii [i speculanta de sine[i femeie onest`. de unde [i pân` unde . c` dup` câte [tiu eu aceasta este o [tiin]`. pentru c` anul trecut. Dimitrie Musc`: Asta e soarta agricultorului! Reda]ia: Se pare c` ploaia. Dimitrie Musc`: Dac` atât au vândut produc`torii de îngr`[`minte! Redac]ia: Nu se poate! Dr. {ti]i cum se zicea: „Din gre[eal` în gre[eal`. a[a cum ne-a]i mai spus. a[a pân` la prim`var` [i aten]ie. judecata sa veche s-a dezechilibrat f`r` a fi înlocuit` printr-o judecat` nou`.. La sfâr[itul lui 2009 nimeni nu se ferea de AH1N1 [i acum to]i la în]epat. ci s` înve]e agronomie. virtutea. atac` p`durea.ing. el a pierdut pretutindenea punctul de plecare s`n`tos. panglicarul om politic. c` ar mai fi grâu.Dimitrie Musc`: Victoria final` va fi în prim`var` când va începe importul de grâu. p`durile încurc` vizibilitatea [i le-au t`iat. spre victoria final`”. dar munca.Dimitrie Musc`: Mai ales. Termina]i cu vr`jeala? S` nu uit s` scriu cine a pus întrebarea. Redac]ia: Înseamn` c` viitoarea recolt` va avea o calitate [i mai slab`. azi principiul în virtutea c`ruia oamenii ar fi s` se ridice ar trebui s` fie munca fizic` [i cea intelectual`. judecata poporului nostru s-a falsificat din ce în ce [i. fostul ministru c` o s` avem grâu pân` la noua recolt`? Se vede c` au min]it. principiul genetic . ≤…≥ Astfel tr`d`torul numinduse erou. punga[ul mare financiar. nu s` fac` ni[te cornete. Redac]ia: Din vapoarele care s-au voiajat în apele interna]ionale… Dr. P`i. Mihail Cronica unui prost cu studii superioare Da. Am scris abia. plagiatorul. XIII. e punctul de vedere din care el judec` oamenii [i împrejur`rile.ing. cu cele sfinte [i nes`tule. M. decontarea a[ijderea.Dimitrie Musc`:Avem [i de bun` calitate. v-a pricinuit necazuri. ing. dumnealor î[i unesc ambi]iile de [efi. pag. deci înclin` a lua aparen]ele drept fond. altfel m-ar înjura to]i a[a cum îi înjura pe cei mari. V` r`spund tot eu… adic` cel care [i semneaz`: Un prost cu studii superioare!! “Avem grâu de proast` calitate. nu aparen]ele onestit`]ii. se afl` în epoca cea mai rea. de tranzi]ie între barbaria s`n`toas` [i cultura s`n`toas`. din iarb` verde. Dimitrie Musc`: E un subiect care m` sup`r` foarte tare.ing. Pe aici prin Regat s-au t`iat perdelele forestiere [i copacii de pe marginea [oselelor [i acum bate vântul ca pe…B~R~GAN… La p`duri avem acum un ministru exigent pentru care avem o sugestie: ochii în [apte la MIKY SPAG~ de Covasna! {i iar pun întrebarea pentru cei DE{TEP}I. producerea real`. ing. ing. Oameni cu scaun la cap îndeamn` fermierii s`-[i uneasc` for]ele. domnule dr. dar am drenat p`mântul repede. Dar pentru ca un popor s` pre]uiasc`. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte.ing. exact valoarea muncii fizice [i a celei intelectuale se cere un grad de cultur` pe care al nostru nu-l are înc`. pe cei de la Bucure[ti. pentru c` anul trecut. fundamentum divisionis. S` trecem la anul ce abia l-am început.Dimitrie Musc`: Ba da! Dac` nu cump`ram [i eu. Conform ultimilor tehnologii politice sectorul agricol va scoate bani din p`mânt. Atât [i nimic mai mult. în Opere. dumneavoastr` [ti]i cumva? {i în acest an s-a stabilit c` agricultura este prioritar` tocmai de aceea nu are nevoie de bani. I-am auzit.Dimitrie Musc`: De unde [ti]i? Redac]ia: Din surse! Dar aici la Curtici ave]i grâu? Dr. la formarea sferelor sale ideale.).Gazeta Fermierului / Opinii / 16-30 ianuarie 2010 02 Citatul edi]iei “Un popor î[i selecteaz` oamenii s`i conduc`tori dup` un principiu oarecare. Dr. Dimitrie Musc`! Iarna tot pe câmp? Dr. iar în cele mai multe cazuri fermierii nu au avut banii necesari pentru cump`rarea îngr`[`mintelor. de calitate inferioar`. onestitatea.r. Sucevenii. Vânzarea merge. Redac]ia: {i aceasta este cauza pentru care grâul este de proast` calitate… Dr. procentul era mult mai mic. Obrazul sub]ire… M. vol. pentru c` to]i cei de sus ne-au anun]at c` va fi greu [i foarte greu. n-au zis cei doi – Aurel Popescu de la ROMPAN [i Ilie Sârbu. gândirea proprie. Avem grâu de proast` calitate. p`mântul românesc poate s` hr`neasc` zeci de milioane de suflete. Atrag aten]ia celor care vorbesc de grâu furajer [i-l asociaz` cu grâul cu calit`]i inferioare c` nu este totuna. ing. Comisionul?!. Timpul. Redac]ia: De unde [ti]i? Dr. m` mândresc c` sunt un prost [i mai am [i studii superioare. Nu [tiu. 304 Convorbiri cu [treangul de gât Redac]ia: Bun` s` v` fie inima. Dr. nu plagiatul.ing. S` pun` mâna pe carte. Dimitrie Musc` .ing. Dimitrie Musc`: Da.” Mihai Eminescu Dac` vorbim de adun`tura…. nu pretextarea virtu]ii. nu aparen]ele muncii. În multe cazuri s-a zis c` merge [i a[a. 26 mai 1883.” Dr. O spunem înc` o dat`: naiv [i indolent ca toate popoarele tinere. nu [tiu! În ultima vreme se vorbe[te de înc`lzirea globala la care toat` România contribuie cu avânt [i energie. [i cred c` au fost auzi]i de toat` ]ara. la suprafa]a sem`nat` s-au administrat doar 15% din necesarul de îngr`[`minte. Oltenii de la D`buleni au t`iat salcâmii [i acum FOAIE VERDE {I-UN SALCÂM c` le intr` iar nisipul în cas` pe la b`n`]enii din Timi[. vitejia era principiul în virtutea c`ruia un om se putea ridica din mijlocul poporului în sus. Nu-i adev`rat.

10.Gazeta Fermierului / Actualitate / 16-30 ianuarie 2010 03 Solicitarile AGROSTAR Cu ocazia întâlnirii dintre AGROSTAR [i conducerea Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost înaintat un memoriu pe care.F. Sus]inerea reconversiei fermierilor care trec de la produc]ia de lapte la cea de carne. în acela[i timp. datorit` noilor politici agricole comunitare. 6. ajutor pentru sectorul forestier. care ar fi trebuit s` acopere investi]iile agricole care nu sunt cuprinse în PNDR. b. an de an. productivitatea muncii. Suprafa]` foarte mare de teren care r`mâne nelucrat`. de[i intensitatea ajutorului va fi. Birocra]ie excesiv` în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. în general. deplasarea cl`dirilor exploata]iei agricole în interesul public. dar.F. ajutor pentru respectarea normelor.. 6. Întârzierea aplic`rii “SAPARD-ului” românesc. îmbun`t`]irea condi]iilor de s`n`tate [i igien` a animalelor. Adoptarea de urgen]` a actelor normative ce reglementeaz` Ajutoarele de stat 2010-2013: ajutor pentru investi]ii în exploata]ii agricole. Tutun. Afiliat` E. 3. ajutor pentru investi]ii în domeniul prelucr`rii [i comercializ`rii produselor agricole. pân` la 40% din costurile eligibile sau pân` la 50% în zonele defavorizate. Subven]ii diferen]iate în func]ie de nivelul de lucru al terenului. Modificarea Reg.I. 2. Centralizarea excesiv` duce la îngreunarea func]ion`rii sistemului [i implicit la accesul foarte greu al fermierilor la o serie de facilit`]i din partea statului sau UE. dar pentru care se primesc subven]ii.S. Inexisten]a unei pie]e/burse a produselor agricole din Romania cu o platform` de tranzac]ionare – ce trebuie s` rezolve problema unui pre] de referin]` sub care “intermediarii” nu pot cump`ra. Cele enumerate mai sus sunt doar câteva din problemele strigente care necesit` rezolvare imediat` pentru a putea debloca situa]ia dezastruoas` în care se afl` agricultura din România. 5. mai ales. Sistemul de licitatie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR este p`gubos. Alimenta]ie. Pre]ul motorinei pentru agricultur` este similar cu cel de la pomp` ceea ce duce la cre[terea pre]ului de produc]ie. Notificarea de urgen]` a ajutorului de minimis în cuantum de pân` la 15. pentru încetarea activit`]ii agricole sau pentru închiderea capacit`]ii de produc]ie. Federa]ia Agrostar a identificat o serie de probleme întâlnite în agricultura din România. 13. ajutor pentru compensarea handicapurilor în zone defavorizate. Eliminarea certificatului de produc`tor [i a borderoului de achizi]ii pentru a elimina pia]a neagr` a produselor agricole. ajutor pentru agroecologie [i alte ajutoare acordate pentru protec]ia mediului.. Eliminarea certificatului de produc`tor si a borderoului de achizi]ii [i redefinirea produc`torului agricol. o serie de factori restrictivi au ap`rut si care se adaug` la cele spuse mai sus. reprezentativ` la nivelul agriculturii [i pisciculturii din România. sume care nu [tim dac` vor fi folosite pentru fermieri sau vor ajunge în buzunarul anumitor persoane. Federa]ia Na]ional` a Sindicatelor din Agricultur`. ajutor pentru grupuri de produc`tori. Este de men]ionat faptul c` suntem deschi[i la un dialog permanent pentru rezolvarea acestora: 1. Eliminarea sistemului de licita]ie public` pentru o serie de m`suri din cadrul PNDR [i accesarea lor pe baza depunerii de proiecte. Garantarea creditului [i sus]inerea dobânzii bancare direct de c`tre guvernul României. dar [i s` g`seasc` solu]ii [i rezolv`ri practice pentru problemele de zi cu zi ale agriculturii. Reducerea TVA-ului pentru produsele agricole în func]ie de cifra de afaceri realizat` de agentul economic pân` la o valoare de 5%. ajutor pentru compensarea daunelor aduse produc]iei agricole sau mijloacelor de produc]ie agricol` de calamit`]i naturale sau fenomene excep]ionale. Totu[i. ajutor cu privire la scutirea de accize în baza Directivei 2003/96/CE (impozite pe energie [i electricitate). 10. 14. Pre[edinte Agrostar {tefan Nicolae . 5. 4. ajutor pentru publicitate pentru produsele agricole. }inând cont de cele men]ionate mai sus. ajutor pentru pensionare anticipat`.A. de prelucrare [i de comercializare. • Existen]a unei p`turi considerabile de popula]ie vulnerabil` din punct de vedere economic [i social ce întâmpin` dificult`]i în implementarea standardelor de calitate [i competitivitate impuse de pia]a unic` european` pentru producerea [i vânzarea produselor agroalimentare. 3. de obicei. 8. Reglementarea situa]iei terenurilor agricole r`mase nelucrate prin dou` solu]ii posibile: a. 1182/2007 privind organizarea de pia]` în sectorul de legume [i fructe prin acordarea unui avans de 90% fermierilor ce fac parte dintr-un grup de produc`tori pentru demararea m`surilor de investi]ii pentru a putea debloca situa]ia privind lipsa capitalului necesar fermierilor. care poate ajunge. pl`]i Natura 2000 [i pl`]i aferente Directivei 2000/60/CE. Eliminarea birocra]iei excesive în procesul acces`rii m`surilor din PNDR. Aceast` abordare este strâns legat` de nivelul de disponibilitate în ceea ce prive[te asumarea riscurilor. precum [i ajutor acordat pentru încheierea de asigur`ri împotriva unor astfel de riscuri. ajutor pentru furnizarea de asisten]` tehnic` produc`torilor [i îmbun`t`]irea calit`]ii genetice a [eptelului. Reducerea cu 50% a pre]ului motorinei la pomp` pentru agricultur` ar rezolva o serie de probleme legate de cheltuielile [i capitalul fermierilor din România. Gril` de impozitare diferit` în func]ie de nivelul de lucru al terenului. pentru a debloca situa]ia din sectorul de legume [i fructe în ceea ce prive[te investi]iile. Domenii [i Servicii Conexe ”AGROSTAR”. experien]a de dup` 2007 a ar`tat faptul c` autorit`]ile au fost incapabile s` gestioneze o situa]ie de fapt [i nu au fost capabile s` creeze un sistem eficient prin care s` ajute fermierii nu numai s` acceseze fondurile europene.000 euro. Dup` aderarea României la Uniunea European` fermierii au sperat la o îmbun`t`]ire a sistemului [i. din cauza cre[terii presiunilor exercitate asupra cheltuielilor bugetare de componenta social`. 11. 2. favorizând anumite grupuri de interese pentru a accesa sume importante de bani în defavoarea organzia]iilor/ asocia]iilor profesionale sau sindicate. mai mare decât în cazul acestui sector. Federa]ia Agrostar propune o serie de m`suri de rezolvare [i relansare a agriculturii prin: 1. 9. Nu exist` o politic` coerent` de garantare a creditelor pentru agricultur`. Externalizarea unor servicii ale statului c`tre sindicate sau organiza]ii profesionale pentru descentralizarea [i decongestionarea aparatului de stat.T. protec]ia mediului. probleme la care dorim s` oferim [i o serie de propuneri concrete de rezolvare.T. Printre ace[ti factori enumer`m: • Structura foarte fragmentat` a suprafe]ei agricole ce reprezint` un obstacol în atragerea de noi investi]ii [i care afecteaz`. 9. Afiliat` B. Crearea unor “Programe Na]ionale” de sus]inere a sectorulul zootehnic pentru procesarea laptelui [i a c`rnii. care va fi reglementat pe viitor de dispozi]iile aplicabile Rezolv`ri Probleme ajutorului de stat în sectorul industrial. • Criza financiar` interna]ional` nu reprezint` o veste prea bun` pentru sectorul agricol intern. prin noile fonduri puse la dispozi]ie de Uniunea European`.N. 7. Afiliat` Mi[carea European`. 12. Problemele produc`torilor agricoli din România 4. v` supune aten]iei o serie de probleme din agricultura României [i totodat` o serie de propuneri pentru rezolvarea acestora din perspectiva organiza]iei noastre. de condi]ii meteorologice nefavorabile sau de r`spândirea bolilor la animale sau plante. o noua [ans` de a cre[te valoarea agriculturii din România.A. dat` fiind multitudinea problemelor cu care se confrunt` fermierii români [i care sunt atinse aici. îl vom publica integral. Afiliat` U. ajutor pentru formarea de agricultori tineri. Pe de alt` parte. • Sprijinul guvernamental pentru agricultori va fi modest în urm`torii ani. uneori poate fi permis un procent mai ridicat de ajutor pentru investi]ii privind conservarea peisajelor tradi]ionale. • B`ncile s-au orientat cu prec`dere c`tre clien]ii mari [i într-o m`sur` mult mai redus` asupra exploata]iilor agricole mici [i mijlocii care ar trebui s` fie principalii beneficiari ai sus]inerilor financiare din programele na]ionale..

300 3.anif. Sursa de ap` asigurat` pentru utilizarea sistemelor de iriga]ii o constituie. republicat`.2006. 138/2004 a Îmbun`t`]irilor Funciare. care au permis [i condus la f`râmi]area suprafe]elor agricole.06. Administra]ia Na]ional` a Îmbun`t`]irilor Funciare are ca responsabilit`]i principale asigurarea protec]iei terenurilor [i a construc]iilor \mpotriva inunda]iilor. pentru dezvoltarea zonei rurale. în 2007 Republica 3.05 2006 1500000 198036 96224 6. În dinamica suprafe]elor irigate.000 În conformitate cu prevederile Legii nr. majoritar.2009.E.000 301.615. pe o suprafa]` de 667. respectiv 980. trebuie s` avem în vedere Strategia M. tarifele se stabilesc astfel încât s` asigure exploatarea echitabil` a amenaj`rilor de Î.416.300 Membru U.440. conserv`rii zonelor umede [i amenaj`rii-amelior`rii terenurilor degradate.000 700. precum [i sprijinul acordat din partea statului. men]inându-se ponderea majoritar` a acestora în activitatea de iriga]ii.982 ha. 2.2009.) Cheltuieli necesare pentru irigarea unui hectar de teren agricol [i plata tarifelor pentru serviciile de îmbun`t`]iri funciare. a rolului important al iriga]iilor în practicarea unei agriculturi performante.25 Pentru o bun` estimare a evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea neirigat` din România.000 133. precum [i incapacitatea financiar` a proprietarilor de terenuri de a achizi]iona echipamente noi. Polonia 14.E.3 ha de c`tre al]i beneficiari. coordonat de c`tre M.737. respectiv 1.024 ha suprafa]` net`.353 ha. existau un num`r de 424 de OIF. La nivel na]ional.134 MW.400 30. Ceh` din 2004 Germania 17.000 Aderare la – 40.000. precum [i cu cele ale Ordinului nr. Distrugerea infrastructurii de iriga]ii.437 ha. 4. În spiritul [i litera Legii nr. precum [i 3 federa]ii.800 650.000 . În final. în colaborare cu Unitatea de Management a Proiectului. cauzat` de lipsa mijloacelor de paz` [i supraveghere.. modernizarea.D.000 Aderare la – 850.E. 1.000. în favoarea celei din import. respectiv 2010.000 127.000 Macedonia 612.D. sprijin care încurajeaz` practicarea agriculturii în forme asociative. în vederea încheierii de contracte cu beneficiarii. anual. alunec`rilor de teren [i eroziunilor. pentru aprobarea Normelor metodologice privind calculul 5. din 2004 Rusia 120. 2.) Situa]ia României din punct de vedere al terenurilor agricole irigate. pe o suprafa]` brut` de 27.742 ha.000 Membru U. precum [i din lacuri de acumulare.805.294. se ajusteaz` periodic [i sunt publicate.050. care s` permit` sau s` stimuleze cre[terea culturilor agricole [i silvice.000 2. deservite de 227 de sta]ii de pompare de baz` [i plutitoare. respectiv 27. Iriga]iile reprezint` un factor principal în ob]inerea de produc]ii ridicate [i relativ stabile de la an la an cu implica]ii favorabile în asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i cre`rii de disponibilit`]i la export de produse agricole. dorim s` preciz`m c` statul.102 ha suprafa]` net`. asigurarea unui nivel corespunz`tor de umiditate a solului.E.000 4. un num`r de 296 de amenaj`ri complexe de iriga]ii. estim`m. neglijen]a [i lipsa de informare a produc`torilor agricoli la trecerea suprafe]elor agricole din sistemul de stat la sistemul propriet`]ii private.506. în Monitorul Oficial.E.) Dinamica suprafe]elor irigate în Romania în perioada 2005-2009 ANIF RA are în administrare o suprafa]` amenajat` cu lucr`ri de iriga]ii de 2. precum [i con[tientizarea. manifestându-[i interesul [i preocuparea în consilierea tehnico-economic` [i organizatoric` a acestora. • existen]a cadrului legal [i institu]ional pentru degrevarea statului de unele cheltuieli pentru administrarea infrastructurii de iriga]ii: • aten]ia deosebit` care se acord`.998. aridiz`rii.400 Membru U. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.000 10. ANIF RA avea preg`tit` pentru iriga]ii o suprafa]` de aproximativ 1.Acord de 1. 1231/2005.000 3. în domeniul Îmbun`t`]irilor Funciare pentru perioada 2009–2013.-30. cu cererea de ap` [i cu volumul de ap` disponibil pentru iriga]ii.R. prin politica sa în domeniul agriculturii.000 100.000 1. 3. respectiv 17. în raport cu }`rile Europei Centrale [i de Est Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Observa]ii arabil` irigat` în posibil a fi total` 1990 irigat` (ha) (ha) (ha) Bulgaria 4.A. În perioada 01. cu o suprafa]` brut` de 1.779 ha suprafa]` net`.00 52.185.D. • udare prin brazde – 281. Distrugerea [i/sau furtul echipamentelor de irigare aflate în proprietatea beneficiarilor majori ai acestei activit`]i.000 27. având ca scop principal combaterea efectelor fenomenului de de[ertificare a terenurilor [i a secetei.E. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.420 ha.000 5.P.955. • udare prin inundare – 55. retehnologizarea [i extinderea amenaj`rilor de îmbun`t`]iri funciare în corelare cu standardele de mediu. • existen]a posibilit`]ilor de finan]are prin Programul Na]ional de Dezvoltare Rural` sau prin alte institu]ii financiare ale Uniunii Europene. pentru perioada urm`torilor ani.291. 5. dup` cum urmeaz` : • udare prin aspersiune – 2. cu modific`rile [i complet`rile ulterioare.000 cooperare cu U. dup` modul de organizare. reabilitarea. pentru campania de iriga]ii 2009.835 ha.000 ( de Est ) Ungaria 4.61 Procent din suprafa]a contractat` pe care s-au aplicat ud`ri (%) 12.59 69.. fiind asigurat` de râurile interioare.) Estimarea evolu]iei raportului dintre suprafa]a irigat`/neirigat` a se avea în vedere infrastructura de iriga]ii de care erau deservite. diferen]a de 33%. ANIF RA acord` o deosebit` aten]ie colabor`rii cu principalul beneficiar al activit`]ii de iriga]ii – reprezentat de OUAI. cu o putere instalat` total` de 4. cu un grad ridicat de competitivitate.0 ha de c`tre OUAI [i 3.000 300.R. Ar mai fi de men]ionat c`. precum [i protec]ia împotriva polu`rii.E. s-au aplicat ud`ri.10.E.000 15. în domeniul îmbun`t`]irilor funciare aceste forme concretizânduse în înfiin]area de Organiza]ii ale Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI).017. vom considera ca suprafa]` posibil de irigat suprafa]a de 1.F. Sc`derea interesului pentru stimularea produc]iei agricole autohtone. Dun`rea – 67%. La data de 30. Ing. din 2004 Având în vedere Strategia M.500 83.075. au fost înfiin]ate 16 noi organiza]ii. suprafa]` eligibil`. Din aceast` suprafa]`.100 Zona Economic` Comun` România 9. Alexandru IOSUB Director Tehnic ANIF RA Ing. Caren]ele Normelor de aplicare a Legii nr. s`r`turate [i nisipoase. se implic` în ac]iunea de implementare a Proiectului de Reabilitare [i Reform` a Sectorului de Iriga]ii din România. f`r` 3. Situa]ia comparativ` a parametrilor activit`]ii de iriga]ii în }`rile Europei Centrale [i de Est }ara 4. încurajeaz` practicarea acesteia în forme asociative. în 2007 Slovenia Membru U.06.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 04 Situa]ia suprafe]elor agricole irigate în România |n perioada 2005-2009 Potrivit reglement`rilor în vigoare. combaterea secetei. ANIF RA.884. din care 2.660. de[ertific`rii. din 1990 Membru U. strategie care are ca fundament urm`toarele concepte: • retragerea din exploatare a amenaj`rilor (sau a p`r]ilor de amenajare) de iriga]ii neviabile economic.329 sta]ii de punere sub presiune. În anul 2005.200 500. începând cu anul 2005. asigurarea amelior`rii solurilor acide. precum [i trecerea lor în sistem de proprietate privat`. defalcate în func]ie de metoda de udare.963 ha.000 U.01.A.96 48.393.100.) Cauzele care au condus la situa]ia actual` Acord de cooperare cu U.E. o cre[tere semnificativ` a raportului dintre suprafa]a irigat` [i cea posibil de irigat.026 ha.370 ha.ro/tarife/.600. a fost contractat` numai o suprafa]` 559.88 2009 1500000 562952 294138 19. cu o suprafa]` brut` de 18.000 ha.R.624. Structura cheltuielilor care concur` la stabilirea tarifului de irigare pentru un hectar de teren agricol se reg`se[te pe link-ul http://www..000 U. 352 sta]ii de repompare [i 2. pentru protec]ia mediului.500. republicat`.E.500. B`ncii Mondiale etc.P. conform comenzilor emise de beneficiari.41 2007 1500000 433747 301450 20. 2009.18/1991. din 2004 Ucraina 33. ANIF RA a preg`tit o suprafa]` de 717. 138/2004 a îmbun`t`]irilor funciare.000 1. la nivelul U.P. Pân` la data de 19. Dinamica suprafe]elor irigate Anul Suprafa]a Suprafa]a Suprafa]a Procent din pretabil` contrac.920 ha.255 ha. Albertino ROZA Olimpia BOC{E Rela]ii Publice ANIF RA . încurajeaz` [i stimuleaz` constituirea de noi Organiza]ii de Îmbun`t`]iri Funciare (OIF). parte integrant` din Proiectul Na]ional de Dezvoltare Rural`. Reticen]a.10 2008 1500000 507863 208218 13. 746.138 ha.045.. din care udarea I .000 ha.205. pentru care aplicarea ud`rilor se putea face cu un randament costuri/eficien]` optim.A. de c`tre de]in`torii de terenuri.irigat` suprafa]a a fi irigat` tat` (Udarea I) pretabil` a fi irigat` pe care sau aplicat ud`ri (ha) (ha) (ha) (%) 2005 1500000 352890 45719 3.50 41. respectiv 2.860 ha pentru organiza]iile utilizatorilor de ap`. Printre factorii care au determinat starea actual` a sistemului na]ional de iriga]ii se pot enumera: 1.. ANIF RA are în administrare. fiind eviden]iat modul de calcul al tarifelor aferent anilor 2008.

total (la data de 14. transporturi [i iriga]ii. • • • Presedinte F.Gazeta Fermierului / |mbunata]iri funciare / 16-30 ianuarie 2010 05 Privind men]inerea [i punerea în func]iune a infrastructurii de iriga]ii Strategia de dezvoltare economico-social` a agriculturii din România are implica]ii majore asupra sectorului de îmbun`t`]iri funciare. acvacultur` etc. zootehnie.R Viorel MATEI • • • Agrostar cere prelungirea ajutoarelor de stat Federa]ia Agrostar.000 ha viabile economic în amenaj`rile de iriga]ii ce urmeaz` a fi transferate în proprietatea sau în folosin]a organiza]iilor [i federa]iilor. în acest an agricol. justificând aceast` suplimentare de buget.500. cu complet`rile [i modific`rile ulterioare. Din punct de vedere al fertilit`]ii solului. Suma suplimentar`. din care la OUAI . reducerea pierderilor de ap` prin impermeabilizarea unor canale de transport. Suma total` destinat` dezvolt`rii rurale pentru perioada 2007-1013 este de peste 13. reprezint` un aport substan]ial la PIB-ul României.800 mii ha). [omajul va cre[te. pentru asigurarea securit`]ii alimentare a popula]iei [i a protec]iei mediului înconjur`tor. • orientarea beneficiarilor [i a ANIF spre utilizarea optim` a resurselor financiare disponibile. horticultur`. neimpermeabilizate. • cre[terea costului pomp`rii apei. dar [i investi]ii pentru restructurarea sectorului produselor lactate”. irigarea. alternarea unor perioade puternic secetoase cu altele cu precipita]ii puternice. 50 % sunt soluri cu fertilitate bun` [i medie. din care contribu]ie proprie încasat` de la beneficiari . Premizele climatice favorabile ale acestui an pot fi compromise de finan]area insuficient` a verigilor tehnologice.80 lei. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România apreciaz` c`: Suplimentarea bugetului pentru agricultur` este o cerin]` vital` pentru men]inerea nivelului de productivitate [i a perspectivelor pentru agricultori în anul de criz` ce urmeaz`. în principal. în ultima perioad`. al schimb`rilor climatice.570. având în vedere c` România anul trecut a traversat o criz` economic` puternic`. în vederea reducerii consumurilor energetice [i cre[terii randamentelor hidraulice. conservarea [i protejarea resurselor de sol [i ap` într-un concept de exploatare durabil` a agriculturii. de la buget [i contribu]ie privat`. este destinat` finan]`rii unor domenii precum cel energetic. a resurselor pentru reabilit`ri sau investi]ii noi în amenaj`rile de iriga]ii.420. Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România. • Valoarea lucr`rilor contractate aferente tarifului anual .958. acolo unde acestea sunt necesare [i unde se asigur` recuperarea efortului Obiective pentru consolidarea sectorului de iriga]ii • limitarea iriga]iilor în zonele cu cerere sc`zut` de ap` [i încurajarea iriga]iilor în zonele economice cu consumuri energetice mici pentru pomparea apei. pentru identificarea de solu]ii de alimentare gravita]ional` sau din surse locale independente a amenaj`rilor sau p`r]ilor de amenajare de iriga]ii. Pe de alt` parte. • Suprafa]a total` contractat` pentru aplicarea ud`rilor pentru anul 2009 . repetate ca intensitate în acelea[i perimetre. • continuarea transferului infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare din amenaj`rile de îmbun`t`]iri funciare c`tre Organiza]iile de Îmbun`t`]iri Funciare. de fenomene meteorologice deosebit de intense. iar cealalt` jum`tate are fertilitate sc`zut` [i foarte sc`zut`. • Suprafa]a pe care s-au aplicat ud`ri. O produc]ie mare. • f`râmi]area [i m`rimea redus` a parcelelor cu folosin]` agricol` (cca.559.65 ha/loc. 14.4.33 lei. care este propus la 1. Procentul de nerealizare de cca.000 ha.289. 0. în scopul optimiz`rii consumului de energie necesar aliment`rii cu ap` a acestora. aproape 65 % din suprafa]a total` a României este suprafa]` agricol` (cca. • alocarea.1.255 ha.985 ha. . toate subven]iile sau mai bine zis ajutoarele de stat care au fost pân` la sfâr[itul lunii decembrie s` fie acordate [i în 2010 printr-o derogare acordat` de Comisia European`. Oportunit`]i pentru sectorul de iriga]ii prin aplicarea m`surilor de reabilitare [i modernizare a infrastructurii de iriga]ii Avem bani. referitor la suplimentarea bugetului Ministerului Agriculturii pe anul 2010. în exploatarea. cu implica]ii negative.694. {tefan Nicolae a spus: „Prima propunere pentru ministrul agriculturii este ca actualul proiect de buget al ministerului. îmbun`t`]irea condi]iilor de func]ionare prin reabilitarea sta]iilor de pompare din amenaj`rile de iriga]ii. între]inerea [i repararea infrastructurii de îmbun`t`]iri funciare. Bugetul României nu respect`. aproximativ 70% dintre exploata]iile agricole se vor închide.955 ha. în lipsa subven]iilor.138 ha. biodiversitate. cca. în mare parte. • Situa]ia actual` • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii . Prin suplimentarea cu peste 101 milioane de euro vor putea fi derulate. a unei suprafe]e de 1. introducerea aparaturii de m`surare (debitmetre) a volumelor de ap` ce se livreaz` utilizatorilor de ap` în amenaj`rile de iriga]ii declarate de utilitate public`. Analizând poten]ialul agricol rezult` c`.563. realizarea unui studiu multidisciplinar – gospod`rirea apelor. • manifestarea. un punct principal din Programul de Guvernare – prioritate pentru agricultur`. precum [i reticen]a.4% de PIB. • restabilirea durabilit`]ii sectorului de iriga]ii [i utilizarea mai eficient` a infrastructurii de iriga]ii. • Suprafa]a amenajat` cu infrastructur` de iriga]ii viabil` economic [i marginal` economic. 90%.fonduri europene. din partea Guvernului României. cu toate organiza]iile din structura sa: vegetal. traverseaz` în continuare aceast` criz` [i alte ]`ri europene au beneficiat de aceast` derogare. Doi. din acest motiv.N. inova]iei [i restructur`rii sectorului produselor lactate.500. cea mai mare organiza]ie sindical` din domeniul agricol. • necesitatea punerii în func]iune a infrastructurii de iriga]ii transmis` de c`tre ANIF Organiza]iilor Utilizatorilor de Ap` pentru Iriga]ii (OUAI/FOUAI) înfiin]ate în temeiul Legii îmbun`t`]irilor funciare nr.P. gestiunea resurselor de ap`. • infrastructura de iriga]ii are o vechime mai mare de 30 de ani.998.2009) .890 ha.000 euro bugetul alocat României din Fondul European Agricol pentru Dezvoltare Rural`. printro derogare de la Comisia Europen`.292. a unei agriculturi de subzisten]`. considerate ca fiind neeconomice. conform Proiectului „Reabilitarea [i Reforma Sectorului de Iriga]ii” din România .634. Nicolae {tefan a atras aten]ia asupra faptului c`. la OUAI . sunt hot`râte s` ac]ioneze cu fermitate pentru evitarea unor m`suri restrictive pentru sus]inerea agriculturii române[ti. 138/2004 republicat`.3 ha) [i amplasarea necorespunz`toare a culturilor care favorizeaz` practicarea unei agriculturi de subzisten]`. pe principii de eficien]` economic`. care a condus la limitarea accesului fermierilor la iriga]ii.236 ha.5 miliarde euro .A. • multe din amenaj`ri sunt amplasate pe terase cu în`l]imi de pompare cu mult peste 70m. în ansamblul s`u. din punct de vedere tehnic [i financiar. energie. prin aceast` atitudine. a declarat ministrul agriculturii [i dezvolt`rii rurale Mihail Dumitru.535.09. privind respingerea amendamentului aprobat în comisiile de specialitate [i de buget – finan]e din Parlamentul României. ceea ce conduce la consumuri ridicate de energie electric`. avem valut`… Comisia European` a suplimentat cu 101. aduc]iune [i de distribu]ie. 10 % se refer` la lucr`ri de între]inere [i repara]ii care nu au putut fi finalizate datorit` începerii campaniei de iriga]ii mai devreme decât a fost prognozat.348 ha. • sta]iile de pompare sunt echipate cu agregate de pompare cu randamente sc`zute. în orientarea planului de cultur` c`tre plante valoroase care r`spund bine la iriga]ii [i care au desfacere imediat` pe pia]a intern` [i extern`. ia not` cu surprindere de ultimile lu`ri de pozi]ie. accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii.21. din care: udarea I . Constrângeri identificate • refacerea poten]ialului biologic. s` fie de minimum 4%. solicit` guvernului prelungirea ajutoarelor de stat pentru fermieri [i în acest an. federa]ia noastr` are în vedere ca programul na]ional de dezvoltare rural` s` fie simplificat. men]inerea în func]iune a 1. alocat` României în urma aplic`rii la nivelul Uniunii Europene a Planului European de Redresare Economic`. iar statul s` acorde garan]ii guvernamentale tuturor celor care doresc accesarea acestor fonduri prin cofinan]area creditelor bancare”. ceea ce înseamn` cca. energie regenerabil`. CONSTRÂNGERI {I OPORTUNIT~}I {tiri comunitare COMUNICAT Federa]ia Na]ional` a Produc`torilor Agricoli din România . 2. cea mai reprezentativ` organiza]ie la nivel na]ional [i european. • lipsa echipamentelor de udare [i distribu]ia neuniform` a acestora în teritoriu.2.314. • investi]ional pe seama cre[terii produc]iilor [i îmbun`t`]irii randamentelor de exploatare prin reducerea pierderilor de ap` [i a consumului de energie necesar` pomp`rii apei. înregistrându-se pierderi mari de ap`. proiecte din domenii care r`spund noilor provoc`ri legate de schimb`rile climatice. • încurajarea iriga]iilor în zonele viabile economic cu cerere constant` de ap` pentru iriga]ii. pân` în anul 2013. din partea acestora. Men]ion`m c` aceste lucr`ri nu au pus în pericol asigurarea apei de iriga]ii la fiecare beneficiar în parte. Lucr`rile de între]inere [i repara]ii aferente tarifului anual s-au realizat în propor]ie de cca. • limitarea accesului fermierilor la iriga]ii din considerente financiare [i practicarea. iar pre]ul produselor agroalimentare va cre[te cu 20-30 de procente din cauza dependen]ei de importuri. • canalele de aduc]iune [i de distribu]ie sunt. adaptarea schemelor hidrotehnice ale sistemelor de iriga]ii la noile condi]ii de func]ionare. • accelerarea transferului în folosin]` sau în proprietate a infrastructurii din amenaj`rile interioare de iriga]ii c`tre organiza]iile utilizatorilor de ap` pentru iriga]ii sau federa]ii.

care s` • Combate cu succes buruieni problem` cum ar fi: Cirsium. aceste pl`]i cresc an de an pân` la nivelul anului 2015. care s` asigure o aplicare uniform` [i exact` a substan]ei active • evitarea efectu`rii tratamentelor în condi]ii meteo neprielnice • evitarea efectuarii tank-mixurilor cu produse incompatibile F`r` scumpiri la produsele alimentare Ministrul agriculturii. în special. în ceea ce prive[te cultura de floarea-soarelui. urmând ca s`pt`mâna viitoare s` fie programat` o nou` întâlnire la care s` participe [i Autoritatea Na]ional` pentru Protec]ia Consumatorului (ANPC) [i Ministerul de Finan]e. . pentru m`sura 214 – „Pl`]i de agro-mediu” a fost suplimentat` cu 27. Cele dou` tehnologii prezente pe pia]a semintelor de floarea-soarelui din România (cu rezisten]` la erbicide sulfonil ureice [i respectiv la imidazolinone).606. Al doilea amendament. se împart astfel în func]ie de toleran]a plantelor de floarea-soarelui la anumite erbicide. pentru modificarea acesteia. prevede redirec]ionarea a 7.1 miliarde lei pentru acordarea ajutoarelor de stat agricultorilor în 2010. pentru a ajuta fermierii s` interpreteze cât mai corect eficien]a tehnologiilor de cultur` recomandate în vederea lu`rii unei decizii corecte. chiar dac` social-democra]ii au pledat insistent pentru necesitatea sus]inerii agricultorilor [i în 2010.203. tehnologiile se adreseaz` situa]iilor specifice [i nu trebuie nicidecum interpretate ca unilateral eficiente sau dimpotriv`. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la imidazolinone.9 milioane de euro. Chenopodium. A[adar.000.000 de lei au fost lua]i de la sec]iunea cheltuieli cu bunuri [i servicii [i de la cele cu ma[ini [i mijloace de transport pentru a fi cheltui]i la investi]ii. în urma unor discu]ii cu supermarketurile. ”Fermierii primesc cea mai mare parte a subven]iilor în sistemul european. Este vorbe de o redistribuire a fondurilor în interiorul bugetului ministerului. Xantium. p`reri bazate în principal pe experien]a fiec`ruia [i pe condi]iile concrete din cadrul fermelor proprii. De asemenea. Astfel 60. Solanum. trebuie luate în considerare urm`toarele elemente de ordin tehnic: • asigurarea unui sem`nat de calitate. pe tema aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare. Potrivit pre[edintelui Romalimenta. Buruienile dicotiledonate problem` din cultura de floarea-soarelui sunt: Cirsium. vom caracteriza pe parcursul a câtorva articole fiecare tehnologie în parte. afirm` c` nu trebuie s` ne a[tept`m la o scumpire a produselor alimentare. au p`truns în ultimul deceniu o multitudine de teorii mai mult sau mai pu]in aplicabile în sistemul de gestionare a culturii de folarea-soarelui. respectiv cu circa 22. samulastr` rapi]`.2 milioane de lei c`tre un canal din jude]ul C`l`ra[i. Convolvulus.884. samulastr` de floarea-soarelui • Prezint` pretabilitate la sistemele de minimum tillage prin posibilitatea de a erbicida în acela[i timp [i pentru buruienile monocotiledonate [i prin eliminarea din tehnologie a pr`[itului mecanic • Valorific` foarte bine terenurile puternic îmburuienate • Comparativ cu alte sisteme de erbicidare cum ar fi cea cu produse din grupa imidazolinonelor. nu are fitotoxicitate pentru culturile ce urmeaz` în rota]ie • Reduce costurile pentru combaterea buruienilor dicotiledonate • Permite rota]ia fireasc` floarea-soarelui – cereale p`ioase de toamn` datorit` remanen]ei sc`zute a substan]ei active. ineficiente. Tehnologia cu hibrizi rezistenti la erbicide sulfonil ureice Împ`r]eala pe axe Fondurile aferente Axei 1din PNDR au fost suplimentate cu 45. Rezisten]a variet`]ilor cultivate de floareasoarelui la erbicidele sulfonil ureice a fost indus` prin incruci[`ri succesive cu plante din flora spontan` rezistente la acest tip de erbicide. Venind în întâmpinarea acestei probleme. pentru a avea efectul scontat. Raphanus. de[i începând cu acest an vor disp`rea subven]iile. Patronatele din industria alimentar` au solicitat s`pt`mâna trecut` ministrului agriculturi amânarea aplic`rii Legii privind comercializarea produselor alimentare. Sistemul de erbicidare la floarea-soarelui în postemergen]` pentru combaterea buruienilor dicotiledonate a generat o cre[tere a rentabilit`]ii culturii de floarea-soarelui precum [i a cre[terii suprafe]elor cu floarea-soarelui îmbun`t`]it` genetic. El a argumentat c`. buruieni care cu greu [i costuri mari. iar fondurile destinate axei 3 au crescut cu 28. pentru aplicarea ei corect` s` se clarifice anumi]i termeni. cea mai mare majorare de fonduri. prioritatea guvernului r`mâne aceea de a g`si noi formule de finan]are prin care s` sprijine agricultura.1 miliarde de lei aprobat` în Comisiile de buget-finan]e. Datura. deoarece campania de prim`var` care urmeaz` va aduce în aten]ie câteva probleme. f`r` ca acestuia s`-i fie acorda]i mai mul]i bani fa]` de varianta de buget care a plecat de la Guvern. respectiv PF100. Galium. Tehnologii de cultur` pentru floarea-soarelui permit` o r`s`rire uniform` a culturii • respectarea epocii optime de erbicidare recomandate de produc`tor • efectuarea tratamentelor cu aparate bine calibrate. Datura. respectiv: • sistemul de cultur` conven]ional. Aplicarea erbicidelor sulfonil ureice pe baz` de tribenuron metil la cultura de floarea-soarelui permite controlul buruienilor dicotiledonate în postemergen]`. Chenopodium. O pondere mare în realizarea succesului la cultura de floarea-soarelui o are tehnologia aleas` în contextul concret al fermei [i al sistemului de tehologie multianual.145 euro. s-a convenit c`. Cultivarea hibrizilor cu rezisten]` la erbicidele sulfonil ureice permite realizarea unor produc]ii cu grad ridicat de profit pe sole îmburuienate. patronatele au solicitat ministrului agriculturii s` aib` o serie de întâlniri cu reprezentan]ii supermarketurilor [i s` elaboreze o variant` a legii în conformitate cu solicit`rile ambelor p`r]i. Amaranthus. când vom atinge nivelul mediu din UE. Argumentul c` dispare un mic procentaj în ni[te subven]ii pe sectoare pe care noi le d`m nu cred c` este un argument suficient de solid pentru a justifica o ipotez` a cre[terii pre]urilor. În România hibrizii rezisten]i la tribenuron metil au ap`rut în 2008. Apari]ia sistemelor de cultur` cu hibrizi îmbun`t`]i]i genetic pentru rezisten]a la erbicidele nespecifice culturii de floarea-soarelui s-a datorat nevoii de combatere a buruienilor dicotiledonate din cultura de floarea-soarelui. La bugetul Ministerului Agriculturii. Singurele amendamente admise au fost dou` care au primit [i sus]inerea Ministerului Finan]elor Publice. ai procesatorilor [i ai marilor lan]uri de magazine. ai produc`torilor. În România. Mihail Dumitru. având p`reri diferite pentru acela[i fenomen în condi]ii diferite de cultur`. sus]inut de deputatul PDL Gheorghe Tinel. suma alocat` axei 2. dar [i specificit`]ii produselor pe baz` de tribenuron metil • Prezint` remanen]` scazut` – permi]ând astfel sem`natul culturilor de cereale de toamn` f`r` riscuri Avantajele utiliz`rii tehnologiei de erbicidare cu erbicide sulfonil ureice sunt urm`toarele: Ing. Sinapis. Sorin Minea. care îns` nu au trecut de votul plenului. Capsella. fiind destinat` m`surii 121„Modernizarea exploata]iilor agricole”. În concluzie. în privin]a termenelor de plat`. social-democra]ii au sus]inut câteva dintre amendamentele respinse. au generat opinii diferite în rândul fermierilor în ceea ce prive[te eficacitatea lor. a[anumita lege a Codului de Bune Practici. samulastra de floarea-soarelui etc. Bugetul Ministerului Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale a fost adoptat astfel cu 148 de voturi favorabile [i 130 împotriv`. s` elucid`m unele ecua]ii privind tehnologia de cultur`. Tehnologii de combatere a buruienilor Întrucât omul gospodar î[i face iarna car [i vara sanie. Specifica]iile cu privire la aplicarea produselor sulfonil ureice trebuie îns` respectate astfel încât s` nu genereze fenomene de fitotoxicitate asupra culturii. ne-am propus ca pe parcursul a câtorva articole.333 euro. • sistemul de cultur` al florii-soarelui rezistent` la erbicidele sulfonil-ureice. Sonchus.Gazeta Fermierului / Mediu / 16-30 ianuarie 2010 06 {tiri na]ionale Bugetul Agriculturii votat f`r` suplimentare Parlamentarii au votat bugetul Ministerului Agriculturii f`r` suplimentarea de 2. Dezbateri mai aprinse a generat amendamentul admis de Comisiile de buget-finan]e prin care se suplimenta bugetul Agriculturii cu 2. Companiile produc`toare de semin]e au dezvoltat aceste tehnologii [i cauta în continuare solu]ii care s` rezolve problema buruienilor cu cat mai mare usurin]` pentru fermieri. Astfel.522 euro. Mihai RADU Director Tehnic Procera Agrochemicals România Codul de Bune Practici În urma discu]iilor dintre reprezentan]ii MADR. odat` cu apari]ia [i a primului hibrid românesc de floarea-soarelui rezistent la erbicidele sulfonil ureice. sesizând neclarit`]i. consider c` punerea în discu]ie din vreme a unor probleme cu care ne confrunt`m [i documentarea pe aceste subiecte este binevenit`. pot fi st`pânite în sistemul de cultur` conven]ional. Amaranthus. Amendamentul a fost respins prin vot de parlamentari. dezvoltat de Compania Procera. 1. Xantium. Sistemele de cultur` disponibile la acest moment pe pia]a din România cu referire la tehnologia de combatere a buruienilor.

ci pentru cei care vor s` devenim o echip`. • educarea viitorului consumator. dar perseverent. Pentru fiecare schem` de ajutor ce va fi aprobat` de CE “trebuie g`site solu]ii de finan]are”. ce vor fi trimise c`tre Comisia European` pentru ob]inerea avizului. toate produsele men]ionate mai sus se g`sesc în acela[i depozit. Aceasta ar fi o fa]` a monedei. Dorin Popa Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România. pl`tim un pre] prea mare pentru serviciile care ni se ofer` când ne referim la vin. adic` chelnerul care ne aduce vinul la mas`. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. bineîn]eles. nici între Rioja Bordeaux [i Dealu Mare. ungurii vin unguresc. O problem` major` a vinului românesc este modul în care proprietarii [i managerii restaurantelor din România îl percep ca fiind o b`utur` alcoolic` între celelalte. . cât [i la calitate. un adaos format din procente de peste sut` la sut`. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarna [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profi l. Cine crede]i c` ar trebui s`-i înve]e pe ace[ti chelneri? {coala? Care [coal`? Pentru c` nu-i vinul [colii! Poate statul? Dar nu-i via statului. chiar mai agresiv. unde francezii consum` preponderent vin fran]uzesc. nu peste foarte mult timp. nici nu ai ce cere. vinurile române[ti. rafturi personalizate etc. în Rusia.gazetafermierului. o t`rie?”. Sebastian Vl`descu. Aceast` comoditate [i mai ales starea de contempla]ie pe care o are consumatorul român cu un grad destul de mare de acceptare [i toleran]` (m`nânc` ce i se serve[te) poate fi speculat de importatorii de vinuri str`ine. • în accesorii elegante. original`. pentru cei care realizeaz` c` semnalul de alarm` nu vrea s` opreasc` trenul. vinului lor. ci între vinurile fran]uze[ti. R`spunsul acum e foarte simplu: cei care au interesul de a-[i vinde vinul [i a-[i stropi via . iar noi înv`]`m. de cultur` a vi]ei de vie. prin campanii de informare [i educare a tinerilor.). cele pentru export mai bune. China. Africa de Sud. Ar fi de analizat urm`toarele argumente [i percep]ii ale consumatorului: • produsele de import sunt superioare produselor române[ti. privi]i în rafturile re]elelor transna]ionale cum cresc v`zând cu ochii ofertele de vinuri de import [i înlocuiesc încet. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în t`ri ca Thailanda. Aceast` propunere este deschis` celor care au de f`cut observa]ii. Prin urmare. ing. • preg`tirea personalului din HORECA [i marketuri oferind cursuri gratuite de prezentare [i servire a vinului. Vor [ti s` aloce bugete considerabile în campanii de preg`tire a personalului HORECA. cu abord`ri distincte pe fiecare segment de pia]`. Pagina 4 {tiri Au fost finalizate 3-4 scheme de ajutor de stat în agricultur` Ministerul Finan]elor Publice (MFP) a finalizat “3-4 scheme de ajutor de stat” în domeniul agriculturii. care s` con]in` un program na]ional de promovare. produc`tori [i negociatori str`ini preg`tind strategii de promovare specifice pie]ei române[ti. Avem argumentele lumii civilizate a vinului. reversul ar fi oferta. simpozioane [i conferin]e dedicate vinului românesc. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Pagina 3 Pagina 2-3 Dr.. atât la pre]. Toate aceste caren]e se r`sfrâng în prima etap` în buzunarul [i nemul]umirea consumatorului. Întrev`d. Mergând mai departe cu constat`rile. doar cu scopul de a avea un profit cât mai mare. • se import` vinuri ieftine [i în consecin]` de slab` calitate. a spus ministrul finan]elor. Aici e problema noastr`. pre]ul! Din p`cate.” R`spunsul se afl` la Lenin. înv`]a]i. cu posibilit`]i financiare limitate. concursuri. • nici un produs alimentar nu mai e natural. dac` ne-am pune întrebarea ”cine e de vin` pentru aceast` situa]ie”? Aproape c` intuiesc r`spunsul: ”cote]ul vecinului unde ne ]inem noi capra. iar în etapa urm`toare în visteria [i via produc`torului. • campanii de promovare dedicate vinului din HORECA. Japonia [i. Soiuri pentru vinuri ro[ii Clone pentru vinuri ro[ii Soiuri de portaltoi Clone de portaltoi Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie • Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. vinul fiind cel mai reprezentativ produs alimentar pentru un teritoriu [i trebuie cump`rat [i pentru a ne p`stra viile. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. • produsele române[ti nu respect` nici o legisla]ie. nem]ii vin nem]esc.. de.România Viticol\ Anul 2 | ianuarie 2010 | supliment al revistei Gazeta Fermierului | www.” nu e “autoservire”. un vin. fiind produse doar cu scopul îmbog`]irii unora. sunt necesare campanii dedicate vinului românesc. Prezentarea [i servirea au multe necunoscute. Achizi]ia are ca motiva]ie pre]ul [i „notorietatea” produsului. care nu reprezint` costurile: • de preg`tire pentru acel osp`tar. mai aproape. poate doar “intermediarul”. {i ar mai fi o diferen]` chiar major`. • promovarea elitist` prin saloane. • de investi]ie în spa]ii de depozitare adecvate. • de achizi]ie pentru o ofert` generoas`. Mai exact. manifest`ri cu caracter educativ dedicate.ro Vinul românesc Motiva]ia unei strategii Promovarea vinurilor române[ti devine o problem` prioritar` pentru p`strarea consumatorului român. • produsele care se produc pentru pia]a intern` sunt mai proaste. dar din p`cate nu din gre[elile lui Lenin. înc` de tipul conservator [i comod. iar num`rul total al schemelor va ajunge la 12 sau 13. “c`. {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` • Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii: • Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european`. oferta chelnerului fiind elocvent`: “ce v` oferim? O bere. cum facem diferen]a între noi [i ceilal]i? Vinul de import are atuuri incontestabile. Toate schemele de ajutor de stat în agricultur` vor ajunge la CE în circa 2-3 luni. • vinurile române[ti sunt falsificate. ungure[ti [i române[ti [i. de educare a consumatorului prin publica]ii specifice. care bine a spus “înv`]a]i. adic` “vinul care se cere”.) Cred c` România are nevoie acum de o strategie clar` [i pe termen lung. concuren]a cu cele din lumea nou` a vinului (Chile. Primele semne sunt deja vizibile. Australia etc. negru [i bate la u[`. Observ`m c` între restaurant [i alimentar` nu-i mare diferen]a. înv`]a]i”. {i atunci. dar de unde nu-i. care s` fidelizeze [i s` conving` „electoratul” s` aleag` vinul românesc ca fiind cea mai bun` ofert` de pe pia]a româneasc`. noi nu vedem p`durea de copaci. • vinurile de calitate sunt exportate. Concuren]a la nivel na]ional nu va fi între Sotern Tocaj [i Cotnari. dar nu pentru postul de observator.. f`r` a fi dispus s` fac` experien]e noi [i cu un limitat spirit de aventur`. anivers`ri festive etc. aten]ioneaz` doar c` ne pierdem vagoanele pe drum [i viitorul e mic. Principalele segmente de pia]` ce se impun a fi abordate prin mijloace specifice ar fi urm`toarele: • crearea de evenimente de mas` dedicate vinului (festivaluri. {i poate nu în ultimul rând s` provoc`m [i acel sentiment na]ional.

are la baza trei secven]e tehnologice care prezint` risc ecologic bine definit: (1) între]inerea solului [i fertilizarea. randament mai bun în alcool (0. In anii seceto[i se ob]ine un vin dulce cu o t`rie alcoolic` mai mare de 12% vol. 2. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. în func]ie de faza vinului) [i a cheltuielilor de stabilizare (cu 1-2%). Pinot noir 5 Vl. Tehnologie de produc]ie viticol` integrat` specific` centrului viticol Valea C`lug`reasc`. Se realizeaz` ob]inerea de produc]ii de struguri sanogene la poten]ial ecologic. Strugurele la începutul coacerii are culoare verde. floarea este hermafrodit` .3 ha în centrul viticol Bujoru la Sta]iunea de Cercetare .1-0.5 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. cre[terea capacit`]ii de prelucrare. reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. aduce noi oportunit`]i pentru ]ara noastr` de a putea s`-[i îmbog`]easc` patrimoniul general [i s`-[i promoveze produsele tradi]ionale în care se înscrie [i acest vin. Dup` un an de învechire cap`t` valen]e cu totul deosebite .84 % combustibili. una cu dispunerea vertical` a vegeta]iei (cordon unilateral pe semitulpin`. asigur` o produc]ie medie de 12. Cabernet Sauvignon 33 Vl. de cultur`. rezisten]` medie la ger. ciorchinii sunt cilindroconici cu aspect r`muros.59 Vl se remarc` prin însu[iri superioare de afinitate de altoire [i de produc]ie comparativ cu soiul de portaltoi din care provine: prezint` rezisten]` la cloroza ferocalcic` 41 B sel. 17. durat` mai mic` de macerare [i reducerea consumurilor energetice (cu 10% pe sarja).7 % a manoperei. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii de calitate. Aspectul strugurelui este identic cu al soiului din care provine. • tragerea vinului de pe drojdie. Merlot 8 Vl clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. se caracterizeaz` prin comportare bun` la ger. nr.3 t/ha. Soiuri de portaltoi Tehnologie modernizat` pentru producerea vinurilor albe de calitate. 100 % îngr`[`minte de sintez`. cu un con]inut în zahar al strugurilor > 190 g/l. vinul este alb cu reflexe galben –verzui .reducerea riscurilor de apari]ie a tulbur`rilor de ritm fermentativ [i a defectelor. Pentru recunoa[tere. produse fitosanitare) . cordon bilateral [i poate fi t`iat atât în cepi cât [i în cordi]e de 4-6 ochi. obi[nuit sec cu aciditate ridicat` ce-i confer` o prospe]ime [i o fructuozitate remarcabil` . (2) structurarea vegeta]iei vi]elor [i (3) protec]ia fitosanitar`. asigur`. h=180 cm). La sfâr[itul lunii septembrie [i începutul lunii octombrie. un con]inut mediu în zaharuri de 197 g/l [i aciditatea de 5. Tehnologie modernizat` privind cultura soiurilor pentru vinuri ro[ii.6 Vl. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate.2. reduceri de consumuri tehnologice: 5. Adrian SERDINESCU Directorul [tiin]ific dr.România Viticol` / Cercetare / ianuarie 2010 02 {tiin]` româneasc` de vânzare Publicitate gratuit` Soiuri pentru vinuri ro[ii Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc` ofer` urm`toarele rezultate ale cercet`rii Negru aromat. mijlocie-bun` la secet` iar rezisten]a la calcar este similar` cu cea a portaltoiului Chasselas x Berlandieri 41B. soiul la dezmugurire are rozeta verde cu nuan]` ro[iatic` . ing. Feteasca neagra 4 Vl. com. reducerea nivel SO2 total sub 100 mg/l. ocupând o suprafa]` de 12. Secven]e tehnologice de structurare a vegeta]iei vi]elor asiguratoare a optimului calitativ. un con]inut mediu în zaharuri de 200 g/l [i aciditatea de 4. strugurii se culeg la un con]inut în zaharuri de 190-200 g/l [i o aciditate de 5.51 % materiale.6 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Dup` cercet`ri care au urm`rit comportarea soiului în noul areal de cultur` s-a stabilit [i tehnologia de cultur` adecvat`. asigur`. Acest soi s-a aclimatizat bine [i în arealele limitrofe. diferit` de a altor soiuri. alegerea corect` a partenerului portaltoi [i atribuirea unei înc`rc`turi de rod care s` optimizeze raportul cantitate-calitate.4-20. clon` pentru producerea vinurilor ro[ii de înalt` calitate. se remarc` prin produc]ii mai mari [i constante anual comparativ cu soiul popula]ie. asigur` o produc]ie medie de 10 t/ha.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. randament mai bun în vin ravac: 2-10%. sensibil la putregaiul cenu[iu. cod po[tal 107620. îi determin` caracteristicile ce-l particularizeaz`. Tehnologie de ob]inere a vinurilor ro[ii prin macerare-fermentare în recipiente statice în condi]iile unei suprapresiuni de CO2. un con]inut mediu în zaharuri de 228 g/l [i aciditatea de 4. sulfitarea. neîntâlnite la alte soiuri din podgorie. str. extrac]ia mai rapid` [i mai avansat` a compu[ilor fenolici favorabili calit`]ii.Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Bujoru . drept pentru care merit` toat` aten]ia viticultorilor de a extinde în cultur` soiul [i în aceea[i m`sur` a vinificatorilor de a produce un vin de calitate care s` reprezinte zona [i ]ara într-o Europ` divers` [i unitar`. un con]inut mediu în zaharuri de 202 g/l [i aciditatea de 4. caracterizat` prin prelucrarea menajant` a strugurilor [i mustuielii. biolog Aurel CIUBUCA . are la baz` optimizarea unor verigi agrotehnice: sistemul de t`iere. Marian ION Institutul de Cercetare-Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Valea C`lug`reasc`. Olivia.0-25. un con]inut mediu în zaharuri de 195 g/l [i aciditatea de 5. • bentonizarea . • limpezirea mustului înaintea fermenta]iei alcoolice pentru îndep`rtarea particulelor solide de impurit`]i(p`mânt. ing. filtrarea [i îmbutelierea vinului. randament mai bun în alcool (0.0% a cheltuielilor de produc]ie/ha.3 vol%). Web: www.1-0. asigur` o produc]ie medie de 6. Se realizeaz` ob]inerea unor produc]ii constante. Soiul B`beasc` gri este o varia]ie mugural` a vechiului soi str`mo[esc B`beasc` neagr` . asigur` o produc]ie medie de 9. un con]inut mediu în zaharuri de 203 g/l [i aciditatea de 5. cu arome florale diferite de a celorlalte vinuri albe române[ti. Cristina SIMION Secretar [tiin]ific . fertilizarea [i normarea înc`rc`turii de struguri. frunza adult` este de m`rime mijlocie pentalobat`. In anii foarte c`lduro[i [i seceto[i se matureaz` mai de timpuriu cu dou` s`pt`mâni. iar prin atribuirea înc`rc`turii corecte de rod se realizeaz` o cre[tere a calit`]ii strugurilor [i implicit a vinurilor. reducerea consumului de material filtrant (cu 3-50%.0 t/ha. Vigoarea soiului este mijlocie spre mare.8 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. în func]ie de faza vinului). adic` cu ciorchini r`muro[i. Fax: 0244 236389. are la baza.01 % pesticide. h=60 cm) [i una cu dispunerea pendant` a vegeta]iei (cordon bilateral înalt. e-mail:icdvv@yahoo. fiind g`sit [i omologat în zona de sud a Moldovei în anul 1974 la Sta]iunea de Cercetare Dezvoltare pentru Viticultur` [i Vinifica]ie Odobe[ti. Valea Mantei. mucegaiuri. destinat ob]inerii de vinuri ro[ii aromate. polifenoli totali sub 350 mg/l. a solului [i a aerului. ob]inerea unui randament sporit în must ravac (cu 2-10%). La SCDVV Bujoru conducerea este semiînalt`. soi autofertil . Anumite interven]ii în vinifica]ie prin: • utilizarea unor enzime pe struguri ce desfac pieli]a strugurelui ajutând la extragerea aromelor specific acestui soi. pre] de valorificare a strugurilor superior cu 10-12 % comparativ cu tehnologia clasic` Tehnologii de cultur` a vi]ei de vie [i de vinifica]ie Director general dr. Tel: 0244 236300. In prezent el se comercializeaz` numai de la sediul sta]iunii. Acest vin cu r`d`cini str`mo[e[ti are aciditate ridicat` [i o fructuozitate deosebit`. se remarc` prin rezisten]` mare la cloroza fero-calcic` comparativ cu soiul de portaltoi din care provine.Ing.1 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`.71 % munca vie. deburbarea eficient` [i fermentarea controlat`. Clone pentru vinuri ro[ii Clone de portaltoi Tehnologia de cultura a soiului Feteasc` neagr` în vederea ob]inerii unor produc]ii constante [i de calitate.25 vol %). iar apoi devine roz brumat la sfâr[itul acestei perioade. Realizeaz` o produc]ie medie de 8.5 – 6. conservarea [i ameliorarea în timp a fertilit`]ii solului [i minimizarea polu`rii apei. 140 Ru sel. Prin folosirea portaltoilor adecva]i se realizeaz` un spor de produc]ie de 17-18%.Dr. calitate superioar` a vinurilor ob]inute [i posibilit`]i sporite de comercializare a vinurilor.0 g/l exprimat` în H2SO4 la maturitatea deplin`. Prezentat la târguri [i expozi]ii a fost foarte bine apreciat. SCDVV BUJORU Director . asigur` o produc]ie medie de 8.0 t/ ha.Dr.0 g/l H2SO4 .icdvv. reducerea cu 15.2% [i cre[terea calit`]ii strugurilor [i a vinului ob]inut.ro Promovarea soiului [i vinului românesc B`beasc` gri Integrarea României în marea familie european` .1 t/ ha. conduc la reducerea cu 18. Ruvis. 8. • îns`mân]area mustului cu drojdii selec]ionate [i fermentarea mustului la temperaturi sc`zute(18220C). reducerea consumului de material filtrant (3-40%. Este rezistent la atacul bolilor criptogamice [i la atacul de filoxer` radicicol` [i galicol`. reducerea costurilor de înfiin]are a sistemului de sus]inere cu 13.5 t/ha.

4. decembrie martie .4 Încheierea acordului interprofesional între membri ONIV pe filiera vitivinicol`. . permanent Sem.2 Participarea la Congresul OIV 2010. Acest studiu a fost publicat în cel mai recent num`r al revistei [tiin]ifice americane PLoS One. Vasele în care se p`streaz`. de cultur` a vi]ei de vie. fructe. tincturi de plante. 4. România a fost prezent` an de an. 1. pericolul s` se piard` aproape toat` recolta. printre care s-a num`rat [i România.4 Propuneri de modificare [i completare a proiectului de HG pentru aplicarea legii nr. 2. sunt marcate distinct. Ungaria [i Bulgaria.3 Concursul „Vinuri Române[ti din Podgorii str`mo[e[ti” Edi]ia a VI -a 1. . Organismul de certificare verific` în fiecare an corectitudinea respect`rii normelor europene în domeniu [i analizeaz` în laboratoare specializate probe de sol. brânzeturi. cum ar fi: miere [i produse apicole.1 Promovarea intereselor sectorului vitivinicol la Comisia European` prin COPA COGECA 5. MFP. A.„Vinul [i s`n`tatea” cu Radio România Actualit`]i. inclusiv cel efectuat de echipa de la Universitatea din Angers. în afara unei explica]ii [tiin]ifice a “paradoxului francez” . vinuri. Au fost alese dou` soiuri române[ti. MADR ONIV. 4. cu impact pozitiv asupra cre[terii exporturilor pe pie]ele interna]ionale. ISCTV.2 Identificarea m`surilor de sprijin financiar din buget na]ional în perioada 2010-2013. Programul ac]iunilor consiliului director al Organiza]iei Na]ionale Interprofesionale Vitivinicol` pe anul 2010 Nr. certitudinea de a avea pe mas` un vin s`n`tos a început s` apar` printre consumatorii români. 2. M`suri de informare [i promovare a produselor vitivinicole. Aceast` descoperire ofer`. ONIV ONIV ONIV ONIV ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV [i ONVPV ONIV [i MADR [i DGV ONIV [i ONVPV ONIV [i ONVPV permanent Sem.7 Definirea 3.3 Controlul randamentelor pe ha. 4. ANPC. administrat de Ministerul Economiei. 3. în anii cu precipita]ii sc`zute în perioada matur`rii strugurilor. Recent cercet`torii de la Institut National de la Santé et de la Recherche Médicale (INSERM-Universitarea din Angers.5 Gala vinului românesc B. pulpe de ra]`. apreciat de cei care l-au degustat la expozi]iile regionale [i na]ionale.SRR {tiri Vin ro[u pentru inim` bun` Consumul moderat de vin ro[u reduce riscul de declan[are a maladiilor cardiovasculare. Exist`.3 Sus]inerea financiar` din buget na]ional a producerii materialului de înmul]ire vegetativ` a vi]ei de vie din categoria biologic` ini]ial [i baz` realizate în colaborare cu ENTAV Fran]a. Începând cu edi]ia din 2003. MADR [i APIA ONIV [i MADR ONIV [i MADR ONIV. I Trim. Delega]ia României va fi condus` de domnul Mihail Dumitru. magiun. 5.7. II permanent ONIV [i ONVPV ONIV ONIV [i ADAR ONIV ONIV ONIV . Drumul de la cultivarea în sistem ecologic a viei [i pân` la ob]inerea vinurilor care s` poarte eticheta “ae” ce atest` c` sunt ob]inute din strugurii ecologici este dificil [i implic` mult` seriozitate [i responsabilitate.c. 16 ianuarie este declarat` Ziua României. II. plant` [i de vin. IV Sem. ONVPV. modificarea [i completarea actelor normative referitoare la sectorul vie-vin. cu finan]are de la bugetul de stat.1 Activarea m`surii de investi]ii cuprins` în Programul Na]ional Suport 4. APIA.10 Elaborarea unui studiu de pia]` a vinului.3 Dezvoltarea rela]iilor cu organiza]iile profesionale [i interprofesionale din Fran]a. de[i alimenta]ia oamenilor este bogat` în gr`simi saturate provenind din alimente precum unt.ISCTV. MADR [i APIA ONIV [i MADR permanent permanent permanent ONIV. 3. 4. 1.1 promovarea vinurilor DOC [i IG.}ara vinului” cu Radio România Interna]ional. Director. iar cantitatea de vin ob]inut` se urm`re[te pe tot parcursul ei spre cump`r`tor. Ministrul Agriculturii [i Dezvolt`rii Rurale. în cadrul expozi]iei. De[i procesul este anevoios.1 Combaterea concuren]ei neloiale. I ONIV ONIV [i Asocia]iile de Produc`tori ONIV ONIV „S`pt`mâna Verde” România va participa. în prezen]a inspectorului care r`spunde de certificare.1 mil. Pentru a-[i dubla argumenta]ia. II permanent permanent Trim. brânz`. Consolidarea institu]ional` 6. 5.7. tehnologia nu este numai greu de aplicat. pe acela[i subiect. Acestea nu trebuie s` aib` urme de pesticide. IV Trim.1 cofinan]area european` de 42. DGV. M`suri de sprijin în sectorul vitivinicol 4. Institutul National de Cercetare-Dezvoltare Tehnologii Izotopice [i Moleculare Cluj-Napoca [i Institutul Na]ional de Cercetare-Dezvoltare pentru Tehnologii Criogenice [i Izotopice . Sem. Pe pia]a extern`: 1. un gaz vasodilatator. la discu]ia plenar` privind „Agricultura [i Schimb`ri Climatice” [i la summit-ul Mini[trilor Agriculturii 2010.2 Promovarea vinului prin turism – Drumul Vinului. agricultur` [i horticultur` „S`pt`mâna Verde”.2 Monitorizarea producerii alcoolului etilic în arealele viticole. I Sem.9 Colaborarea la reviste de specialitate.2 Elaborarea caietelor de sarcini pentru vinurile DOC [i IG. Domnia sa va participa sâmb`t`. dar [i în vin -. permanent Trim. cu un pavilion na]ional la cea de-a 75-a edi]ie a Expozi]iei interna]ionale pentru industrie alimentar`.7 Conferin]e tematice na]ionale 1.. smântân`. Aceast` descoperire reprezint` dovada faptului c` binefacerile polifenolilor asupra suple]ei arterelor necesit` prezen]a acestui receptor de estrogen. I Sem. 4.ICSI Rm.2 urm`rirea [i implementarea m`surilor lansate prin PNDR. Expozi]ia interna]ional` ‘’S`pt`mâna Verde’’ este considerat` cel mai mare eveniment de specialitate în domeniul alimentar [i agricol din Europa. original`. produse de panifica]ie. Târgul interna]ional de la Berlin este inclus în Programul de participare la târguri [i expozi]ii interna]ionale în anul 2010. potrivit cercet`torilor. foie gras.3 Încheierea acordului institu]ional cu ONVPV. II permanent Sem. soi [i exploata]ii viticole la vinurile DOC [i IG. prin care sunt suportate cheltuielile pentru închirierea [i amenajarea spa]iului expozi]ional.1 Transformarea ONIV în institu]ie privat` de interes public. determinându-i pe comercian]i s` caute astfel de vinuri. Fran]a) au dat prima explica]ie [tiin]ific` a mecanismului molecular al acestei protec]ii oferite de polifenolii din vinul ro[u care determin` celulele din pere]ii arterelor sangvine s` produc` monoxid de azot (NO).„România . aplicate în cantit`]i limitate. Via se trateaz` doar cu produse pe baz` de sulf [i cupru. II permanent ONIV ONIV ONIV 6.mai pu]ine cazuri de infarct în sud-vestul Fran]ei. 2.România Viticol` / Actualitate / ianuarie 2010 03 Nout`]i la Sta]iunea de Cercet`ri Viticole Murfatlar Pe o parte din planta]iile experimentale ale sta]iunii Murfatlar se aplic` de trei ani o tehnologie ecologic`. identificaser` polifenolii din vin drept agen]ii responsabili pentru apari]ia efectului vasodilatator. 4. Dezvoltarea rela]iilor interna]ionale. Aparat Executiv . [i Mediului de Afaceri.Elaborarea actelor normative în domeniu. din care 33 de ]`ri cu pavilioane na]ionale. cu pavilion na]ional. la întâlnirea interna]ional` a Mini[trilor Agriculturii. MADR ONIV. 2. M`suri pentru protejarea mediului de afaceri al produc`torilor vitivinicoli. APDRP.8 Simpozioane na]ionale. Aurora Ranca 4.5 Delimitarea arealelor de produc]ie pentru vinurile IG. 1. Euro/an pentru sectorul vitivinicol pân` în 2013 din programul suport. Spania. 6.3 participare [i implicare direct` în Comitetul de Monitorizare pentru PNDR. M~SURA crt 1.7. 2. 16 ianuarie a. 244/2002 pentru alinierea la legisla]ia comunitar`.6 Protec]ia vinurilor DOC [i IG.7 Absorb]ia fondurilor UE. II Trim. Având în vedere faptul c` aceast` prestigioas` manifestare constituie o bun` oportunitate de imagine pentru ]ara noastr`. . Feteasc` neagr` [i altul crea]ie a sta]iunii. Diferite studii.4 Controlul trasabilit`]ii vinului vrac provenit din comer]ul intracomunitar [i ]`ri ter]e 2. 6. 2. subtipul alfa. Vîlcea TERMEN RESPONSABILIT~}I permanent permanent martie martie. 2. IGPR 3.decembrie Trim. Vinul se poate g`si deocamdat` în câteva magazine specializate în vânzarea de produse BIO [i în magazinul propriu. a fost rezervat` o suprafa]` de 165 mp. împiedicând astfel arterele s` se dilate.500 de expozan]i din 56 de ]`ri. 6. \nc` rare în magazine. Mecanismul descifrat recent are leg`tur` cu unul dintre receptorii hormonului estrogen din celulele pere]ilor vasculari. 1. care se va organiza la Berlin – GERMANIA.2 Stabilirea calendarului [edin]elor AGA [i CD. 3. palinca. Columna. Participarea ]`rii noastre la acest eveniment constituie o bun` oportunitate pentru firmele române[ti de a promova cele mai reprezentative produse agroalimentare [i de a dezvolta noi rela]ii comerciale. inhibitor al acestui receptor. dar mai r`m`sese de l`murit felul în care se declan[a produc]ia monoxidului de azot. la sediul sta]iunii.4 Salon de vinuri – soiuri autohtone 1.6 Încheierea [i derularea acordului de promovare a viticulturii na]ionale prin emisiuni specializate cu Societatea Român` de Radiodifuziune . unul tradi]ional. II. cercet`torii francezi au demonstrat faptul c` un anumit medicament anticancer (Fulvestrant).1 Consultan]` pentru înfiin]area organiza]iilor de produc`tori pentru vinul DOC [i IG. în anul 2009 participând 1. I permanent ONIV. MADR 5. la care se ata[eaz` moleculele de polifenoli. II permanent permanent permanent ONIV ONIV ONIV ONIV Întocmit.3 Primirea de noi membri. Italia. Comer]ului. Strugurii se proceseaz` separat. mezeluri. Cre[terea capacit`]ii institu]ionale a organiza]iilor de produc`tori [i a organismelor de filier`. Cu aceast` ocazie. Pe pia]a intern`: 1. 1. domnul ministru Mihail Dumitru va avea întâlniri bilaterale cu mini[trii agriculturii din statele membre. în care firme romane[ti de profil vor expune o gam` diversificat` de produse agroalimentare. dar [i mai costisitoare decât una obi[nuit` cu cel pu]in 30%. în perioada 15 – 24 ianuarie 2010. Totodat`.4 Efectuarea de studii [i cercet`ri în domeniul vitivinicol în colaborare cu ICDVV INCDBH {tef`ne[ti.6 participarea la grupele de lucru pentru elaborarea. De aceea. delega]ia MADR va prezenta mediului de afaceri german oportunit`]ile de investi]ii în România iar sâmb`t`. IV permanent Sem. conserve de legume si fructe. Pân` în prezent sta]iunea a venit pe pia]a româneasc` cu vinul Columna (foto). blocheaz` producerea monoxidului de azot de c`tre celulele vasculare.5 Propuneri de modificare [i completare a O MAPDR cu privire la promovarea vinurilor pe ]`rile ter]e 4. [i noi informa]ii despre “poten]ialul terapeutic al polifenolilor în tratarea maladiilor cardiovasculare”. în urma producerii monoxidului de carbon la nivelul celulelor endoteliale care c`ptu[esc pere]ii vaselor sangvine.

hidrografia [i climatul zonei sunt argumentele forte pentru afirma]ia c` rodul este intr-adevar generos. f`când cu ochiul: . [omer. bluetooth cu camera video. Podgoria Domeniile Ostrov apa]ine geografic de Podi[ul Olteniei. n-a]i vrea s` ajuta]i un biet nec`jit. Maria se impacienteaz`: . “Vrem ca în cel mai scurt timp s` ajungem pe rafturile lanturilor de magazine [i în HoReCa. Este de la sine în]eles c` în istoria locului strugurele are dintotdeauna un loc aparte! O vorba din b`trani spune c` “un cal bun nu se vinde din grajd”. Ion cite[te “Times”. Echipa *** Bul` se \mboln`ve[te. excelent. separate de v`i adânci [i inguste. un turist \l \ntreab` pe un localnic dac` sunt crocodili pe acolo.Ioane.{i ba]i toba ca s` invoci ploaia? . c` plou`! .M` Ioane. Unde suntem Planuri *** Un explorator \l vede pe vraciul satului b`tând ritmic toba. “Nu cerem nimanui s` ne cread` pe cuvant. Scopul nostru pe termen mediu este s` le reamintim românilor c` suntem un popor care iube[te vinul. Avem resurse. hai în cas`. Începe s` picure. Vrem ca în perioada Sfintelor Sarb`tori de Pa[ti românii s` a[eze pe masa [i vinul nostru”. Podgoriile se întind pe terasa superioar` a Dun`rii.Nu pentru c` la e fric` de rechini! Istoria *** Ion o întreab` pe Maria: .România Viticol` / Profil de companie / ianuarie 2010 04 Bancuri . în Rusia.M` Ioane. in functie de vinificare. stau afar`. relieful. Sunt convins c` atât profesioni[tii. [i-i spune. Intr` omul \n lagun`. Pacuiul lui Soare. c-o s`-l ude! Ion nu zice nimic [i cite[te în continuare “Times”. mai aproape. cunoscut pentru interfluviile sale deluroase [i larg ondulate pe care soarele le scald` atât cât trebuie pentru ca strugurele s` ajung` la maturitate deplin`. iar vinul. îmi cumperi. ce naiba! Ion n-o ascult`. domnule. Dupa aproape 4 ani petrecuti la Tohani. . declara Marian Moise. iar Maria sup`rat`: .Scuza]i-m`.Las`. Japonia [i. cât [i consumatorii obi[nui]i vor aprecia vinul nostru” declar` Marian Moise. pune “Times” la o parte [i spune: . în schimbul 3!” *** . d`-o dracului de treab`! A udat fînul [i tu stai [i nu faci nimic! Ion. Primul obiectiv al business-ului Domeniile Ostrov în 2010 este accesarea pie]ei de retail [i HoReCa atât în Bucure[ti. Mai exact. la cel de brand. se uit` seduc`tor la ea. Locurile aduc din istorie o parte din m`re]ia ceta]ilor romane care le-au str`juit cu 2000 de ani în urm`. argumente pe care [i l-e dore[te orice vânz`tor” spune Marian Moise.Achit`! *** Pe o insul` exotic`. c` vinul este un aliment [i *** S` nu faci nimic. Maria îi spune lui Ion: . Suntem cu to]ii motiva]i pentru c` putem construi un brand puternic. Ioane. Plou`. da’ ]ie? *** Maria îl strig` pe Ion: . e tare greu. fînul este ud. te rog. La un moment dat.Dori]i s` vorbi]i la telefon cu gripa mea? nu o b`utur` [i c` vinul bun nu se bea [pri]!”. vinurile produse pe podgoriile dun`rene vor ajunge înc` din aceast` iarn` [i pe tot parcursul anului la târgurile interna]ionale de profil. Directorul Executiv al companiei.Ce s-a \ntamplat. tacticos. pe malul românesc. climatul local [i relieful zonei asigurând condi]ii propice pentru acest tip de cultur`. \ncepe s` \note [i observ` ni[te pete \ntunecate \n ap`. pe o lungime de 30 de km. China. know-how [i calitate. Aici a fost cultivat` vi]a de vie. Bula \ntreab`: . Centrul viticol Domeniile Ostrov este situat în Sud-Vestul jude]ului Constan]a. de-a lungul Dun`rii. un mobil hightech 3G cu USB. care nu are niciun ban [i toat` averea lui este doar pistolul `sta? Domeniile Ostrov Vin pentru tine! Domeniile Ostrov poate deveni relativ u[or unul dintre primii trei produc`tori de vin din România.Nu mai avem ap`. cu pante accentuate care ajung [i la inclina]ii de peste 15-25º. . c` plou` [i aici! *** Ion [i Maria pe teras`. vrem ca speciali[tii s`-l guste [i apoi s`-l comenteze. vezi c` vine ploaia! Acoper` fînul `la cu ceva. începu ploaia! Pune mîna [i acoper` fînul `la c`-l ud`. m`rginit` la Sud de frontiera cu Bulgaria. Merge la doctor [i acesta se preg`te[te s` \l examineze cu stetoscopul. Se \ntoarce spre localnic: . Vânzatorul o cerceteaz` din cap pân`-n picioare.Fiule. prietene? .M`rie.O noapte de amor! Tipa se \ntoarce c`tre bodyguardul care st`tea mai departe [i-i spune: . you have an obsession! .Sigur nu sunt crocodili aici? . |ncântat. managerul care a ridicat Domeniile Tohani de la stadiul de marc`. cu vi]` nobil` care produce acum struguri de soi (de vin). ]ie ]i-ar pl`cea s` fii b`rbat? Maria r`spunde: . “To]i coechipierii mei sunt oameni care [tiu cum se vinde vinul pentru c` nu sunt la prima experien]` în acest domeniu. Dealurile nu sunt mai inalte de 150-200 de metri în partea Central-Estic`. argumente cu care putem mar[a.Nu. Pozi]ionarea. Zona pe care sunt a[ezate podgoriile Domeniile Ostrov este atestat` prin documente ca zon` cu real` voca]ie vini-viticol` înc` din cele mai vechi timpuri. nu te-ai putea droga [i tu ca [i ceilal]i copii? Domeniile Ostrov. Cetatea Durostorum sau Canaraua Fetii sunt numele cet`]ilor care au fost alese pentru a denumi gamele de vin de sub brandul *** Anun] de angajare la un cazinou: “Vrei s` câ[tigi bani peste noapte? Angajeaz`-te la noi.Da. m` Ioane. declar` Marian Moise. “Lansarea noastr` oficial` se va intâmpla în acest început de an. vinurile Domeniile Ostrov vor putea fi v`zute [i degustate în ]`ri ca Thailanda. cât [i în restul ]`rii. e semnalul pentru instalator! *** O tip` intr` \ntr-un magazin de \mbr`c`minte [i \ntreab` un vânz`tor cât cost` un palton de blan`. Ambi]ia managementului companiei merge pâna în Asia. Echipa de vânz`ri cu care Marian Moise î[i propune s` “cucereasc`” pia]a din România acoper` acum intregul teritoriu al ]`rii. fl`mând.F` Mario.Tata. GPRS si cu aplica]ii java si mp3? . Asta a fost [i parerea celor care au investit în replantarea a sute de hectare care produceau odata struguri de mas`. În capul listei profesioni[tilor care vor vinde nu mai pu]in de 5 game de vin (cu 30 de sortinente) produse la Domeniile Ostrov se afl` Marian Moise. Marian Moise a acceptat provocarea venit` din sudul ]`rii. la câ]iva metri de el. Acesta \i r`spunde c` nu.Hai. Nu [tii când ai terminat.

castrave]i [i ceap`. În consecin]`. În sensul c` managementul Angst a fost mult mai activ. Produsul se administreaz` cu o mensur` sau sering` f`r` ac. în doz` de 5 mg de substan]` activ` pe kg greutate vie. parte a M`surii 123 „Cre[terea valorii ad`ugate a produselor agricole [i forestiere” din cadrul PNDR. un ingredient activ din noua clas` a substan]elor chimice. Programul de deparazitare trebuie s` cuprind` patru administr`ri anuale. cartofi. . Rareori. valoarea total` a sprijinului fiind de 200 mil euro. care s-a diagnosticat o parazitoz` cu Ostertagia tip 2. pia]a neagr`.Gazeta Fermierului / Medicin` veterinar` / 16-30 ianuarie 2010 07 ROMFENBENDAZOL 10%. conform normelor GMP. Produs chimic nou ! România este prima ]ar` din lume care va folosi în agricultur` un compus chimic pe baz` de initium. Dr. Doctor în [tiin]e medicale S. “cei care vor beneficia de ajutoare vor trebui s` pl`teasc` [i taxele”. Ajutoarele de stat în agricultur` se vor restrânge la schemele aprobate de Comisia European` (CE). a afirmat {tefan P`dure vicepre[edintele Grupului de firme Angst. în infesta]ii masive ale animalului. organe [i lapte. Produsele vor fi furnizate de compania german` BASF [i vor fi folosite pentru culturile de struguri. dar. {tiri F`r` subven]ii directe în 2010 Modelul de subven]ie direct` în agricultur` nu va mai fi aplicat din 2010. sus]ine {tefan P`dure. se va putea verifica dac` [oferul a achitat sau nu taxa de drum. Viorica Chiurciu. Asemenea produse urmeaz` s` fie omologate curând în Olanda [i Marea Britanie. Marin Anton. 3 zile de la ultimul tratament. dup` intrarea la stabula]ie [i pe perioada p`[unatului în lunile iulie. Criza economico-financiar` de pe toate palierele produc]iei are [i unele efecte pozitive. costul redus pe animal datorit` dozei mici administrate. respectiv înainte de ie[irea la p`[unat. a terenurilor [i a produselor. ovine [i caprine Produsul se administreaz` pe cale oral`. iar statul va sus]ine agricultura prin schemele de ajutor aprobate de Comisia European` (CE). Domnia sa consider` c` anul 2010 va fi un an al lasan`rii economice [i c`. Substan]a activ` a produsului este FENBENDAZOLUL. respectiv 2. Sebastian Vl`descu. iar pentru lapte. Distrug`torul parazi]ilor interni! ROMFENBENDAZOLUL 10% este un antihelmintic sub form` de suspensie. Timpul de a[teptare. Furnizorii dau asigur`ri c` produsul este în concordan]` cu normele din domeniu impuse de Uniunea European` Rovinieta electronic` din luna martie Secretarul de stat în Ministerul Transporturilor. sector care va fi taxat “sub toate formele sale”. printr-o mai bun` colectare a acestor taxe [i impozite. anul 2009 a fost cel mai greu din istoria postdecembrist` a României. popula]ia s-a îndreptat spre produse ieftine [i de proast` calitate. La administrarea produsului este necesar` estimarea corect` a greut`]ii vii a animalului pentru a evita subdoz`rile sau supradoz`rile. cu cât acesta nu constituie un factor de risc pentru s`n`tatea public` datorit` faptului c` nivelul reziduurilor în produse dup` perioada de a[teptare este sub cel impus de Comunitatea European`. când România a notificat Comisiei Europene schema de ajutor de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere.C. Toxicitatea medicamentului este relativ sc`zut` [i nu influen]eaz` produsul de concep]ie [i de aceea nu sunt restric]ii de folosire la animalele gestante [i în lacta]ie. respectiv a muncii agricole. (Anexa 1 la NORMA SANITAR VETERINAR~ privind m`surile de supraveghere [i control al unor substan]e [i al reziduurilor acestora la animalele vii [i la produsele lor. respectiv septembrie. Criza la cei mari Pentru industria alimentar`. se absoarbe rapid [i difuzeaz` în toate organele [i ]esuturile producând liza endoparazi]ilor din tubul digestiv [i aparatul respirator. important ar fi ca mediul economic s` r`mân` s`n`tos [i s` nu se favorizeze. Într-un comunicat al MADR se arat` c` decizia a fost adoptat` în urma demersurilor întreprinse de c`tre Autoritatea de Management pentru PNDR. Eficien]a antiparazitar` crescut`. totodat` ea mic[oreaz` [i durata în care se ob]ine recolta. Potrivit MADR un poten]ial beneficiar va putea primi sprijin în cadrul acestei scheme de ajutor de stat dac` proiectul de investi]ii sprijinit va avea drept rezultat înfiin]area unei noi unit`]i de procesare. pot ap`rea reac]ii alergice datorit` eliber`rii antigenilor consecutiv distrugerii parazi]ilor. precum [i al reziduurilor de medicamente de uz veterinar în produsele de origine animal`). bine omogenizat` în prealabil. toxicitatea relativ sc`zut`. Recomand`ri Administrarea produsului la bovine.A. impun utilizarea produsului cu atât mai mult. începând cu data de 22 octombrie 2009. doza este de 10 ml de suspensie pe 100 kg greutate vie. la animalele destinate sacrific`rii pentru carne este de 7 zile.5 ml de suspensie ROMFENBENDAZOL 10 % pe 50 kg greutate vie. extinderea unei unit`]i existente. precum [i a cestodozelor produse de genul Moniesia. în doza recomandat`. La bovinele pentru carne la Important [i avantajos! Ajutor de stat pentru procesare Comisia European` (CE) a aprobat acordarea ajutorului de stat pentru procesarea produselor agricole [i forestiere în vederea ob]inerii de produse neagricole. din anumite interese. Prin acest sistem. în care se introduce cantitatea necesar` de suspensie. ROMFENBENDAZOLUL 10% administrat în dozele recomandate nu produce în mod normal efecte adverse. f`r` a mai fi nevoie de aplicarea autocolantelor. ro[ii. dup` asanare. fabricat de Compania ROMVAC. un endoparaziticid care face parte din grupa benzimidazolilor [i se afl` pe lista substan]elor farmacologic active pentru care au fost stabilite limite maxime de reziduuri în carne. indiferent de specie. ROMVAC COMPANY S. diversificarea produc]iei în vederea ob]inerii altor produse noi sau schimbarea fundamental` a procesului general de produc]ie al unit`]ii deja existente.a declarat ministrul finan]elor. existen]a unui cadru politic instabil au avut drept rezultat sc`derea bugetului de cheltuieli alocat alimentelor. a anun]at c` ar putea fi introdus` rovinieta electronic`. ROMFENBENDAZOLUL 10% suspensie se recomand` la bovine. pân` în luna martie. ovine [i caprine pentru combaterea strongilatozelor gastrointestinale [i pulmonare produse de diferite genuri de parazi]i. Este interzis s` se foloseasc` aceast` doz` la vacile lactante. deciziile au dus în cele mai multe cazuri la eficientizarea costurilor. Beneficiile pe care le-ar aduce aceast` substan]` sunt legate în primul rând de combaterea d`un`torilor. “Sc`derea veniturilor popula]iei. Din punctul de vedere al ministrului. de care vor putea beneficia aproximativ 550 de întreprinderi.

cca 100g pentru copiii de vârsta [colar` [i 50g pentru copiii mai mici. iar diminea]a se bea întreaga cantitate. pentru adul]i. în special la copii. M`ce[. Administrare: Doza recomandat`. atrofia vilozit`]ilor intestinale. va fi suprimat` posibilitatea de contaminare direct` prin sol sau ape potabile. Con]ine 21. Hof.pun mâna pe orice [i duc la gur`. se administreaz` cate 20-40 ml/zi. 5-6 zile la rând. HEMINON reprezint` o asociere complex` de principii bioactive naturale [i elemente minerale sub form` de s`ruri u[or asimilabile în organism care ac]ioneaz` sinergic la anumite concentra]ii. bronho-dilatator. metabolic. leziuni ale mucoasei. în ap` cu miere. sp`larea legumelor [i a fructelor etc. inflama]ii. Oxiuroza . [i se administreaz` cu 15 min înainte de mese. zdrobite. Administrare: Adul]i:1-2 capsule de 2-3 ori / zi dup` mese. timp de 5 zile consecutiv. Arin alb. Recomand` administrarea unor produse naturale cu efect antiparazitar sub forma unor cure repetate. oxiuraze. prurit. pe o perioad` de 1-3 luni. nu produce reac]ii adverse. care deseori dep`[esc sfera organelor digestive. sc`derea în greutate sau asimilarea incomplet` a alimentelor. se stoarce [i se bea seara la culcare. cardiac. • dovleacul: semin]ele sale constituie un remediu antihelmintic cert în combaterea teniei [i ascarizilor. persoanele vor fi urm`rite periodic. familia Liliaceae. Teniaza . având în vedere sensibilitatea inegal` a parazi]ilor condi]ionat` de stadiul lor biologic. genito-urinar. vârstnici. Se administreaz` fie cu zahar. drenaj biliar. Semin]ele cojite [i zdrobite se iau diminea]a în priz` unic`.prin infestare cu tenia. este de 2 comprimate masticabile diminea]a. de aceea este obligatorie verificarea st`rii de s`n`tate a animalelor sacrificate. unde ace[ti parazi]i intestinali se r`spândesc cu mare u[urin]` [i reinfectarea proprie se poate face foarte u[or (Tenia saginata.infestare cu Ascaris lumbricoides (limbrici).C. diluat` în 50 ml de ap`. precum [i vertij. calciu. agita]ie). Thymi vulgaris aetheroleum. Principalele parazitoze intestinale Fitoterapia Helminon cefalee [i reac]ii de hipersensibilitate (rash. seara. trebuie luate m`suri [i în acest sens. urticarie). Aniela Kinn Medic familie cu competent in apifitoterapie S. riscul de contaminare este relativ mare . fiind destinat tratamentului antihelmintic. Dup` tratament. Epidemiologia lor interfereaz` cu numeroase condi]ii de igien` personal` [i de igien` a mediului. detoxifierea organismului. Vor fi detecta]i [i trata]i bolnavii [i purt`torii. precum [i preven]ia infest`rii cu parazi]i intestinali. Tratamentul se poate relua dup` o pauz` de 10 zile pân` la rezultat coprologic negativ. Dr.Gazeta Fermierului / FitoFarmacie / 16-30 ianuarie 2010 08 Preven]ia [i tratamentul parazitozelor intestinale Cu ajutorul fitoterapiei Parazitozele intestinale reprezint` o cauz` frecvent` de tulbur`ri polimorfe. recomandat într-o patologie foarte variat` (respirator. Regimul alimentar recomandat în parazitozele intestinale: • afinele.infestare cu Giardia (Lamblia) intestinalis. preg`tirea termic` suficient` a c`rnii. HOFIGAL EXPORT-IMPORT S. salubrizarea mediului [i formarea deprinderilor igienice.infestare cu oxiuri (Oxiurus vermicularis). Pentru copiii peste 3 ani se recomand` un comprimat masticabil diminea]a cu 15 minute înainte de micul dejun [i un comprimat masticabil seara. Nuc sub form` de monodoze care se dilueaz` în ap` plat`. Produs sub form` de comprimate masticabile care con]ine 22. Se prepar` un macerat la cald din 3-4 bulbi zdrobi]i la o can` de ap` sau de lapte. parazitozele intestinale constituie o problem` de medicin` social`. Pentru multe parazitoze calea de transmitere este alimentar`. pentru recunoa[terea eventualelor e[ecuri în tratament sau reinfest`ri. Buxus. fie cu miere. Poate contribui la preven]ia [i tratarea parazitozelor intestinale printr-o serie de extracte (macerate glicerinice): Coac`z negru. fragile. exfolierea epiteliului intestinal care altereaz` capacitatea de absorb]ie a nutrien]ilor [i favorizeaz` suprainfec]ia cu bacterii. cu 15 minute înainte de micul dejun [i 2 comprimate masticabile. c`p[unile consumate ca atare diminea]a (300-500g). fiind în multe cazuri condi]ionat` de zoopatologia parazitar` din teritoriul respectiv. • m`slinele: uleiul este un adjuvant antihelmintic general. intestinal). stimulent general si un vermifug foarte eficient. Cel mai frecvent.5 mg zinc / capsul`. Frecvente la copiii mici. timp de 6 – 8 zile consecutiv. Recomand`ri: Se administreaz` de regul` o monodoz` de 2-3 ori pe zi. nu interfer` linia metabolic` a altor medicamente. se va efectua controlul parazitozelor colectivit`]ilor. Giardioza (lambliaza) . pe o perioada de 4-6 s`pt`mâni.este un produs destinat supliment`rii dietei pentru propriet`]ile: antiseptic general (pulmonar. • semin]ele de l`mâie sunt un remediu împotriva oxiurilor: macerarea la cald timp de 2 ore a unei l`mâi cât mai bogate în semin]e. combaterea infec]iilor asociate. Modific`rile pe care le produc ace[ti parazi]i la nivel intestinal sunt reprezentate de: irita]ii ale mucoasei intestinale datorit` eliber`rii de toxine. tulbur`ri digestive (dureri abdominale. gluconat de Zn echivalent la 2. ulcera]ii superficiale. 150-200 g pentru adul]i. • hreanul are ac]iune tenifug` puternic`. • usturoiul: are ac]iune cert` în teniaz`.55 mg extract din p`r]ile aeriene [i r`d`cini de Echinacea purpurea [i Echinacea angustifolia. Deoarece parazitismul la animale reprezint` un rezervor important pentru multe helmintiaze. st`ri febrile (ac]iune pirogen`). Tenia solium). antispasmodic eficient în doze mici. dar [i prin importan]a manifest`rilor pe care le pot produce.A. se las` peste noapte. • morcovul. luându-se 2-3 linguri]e pe stomacul gol. având ac]iune antihelmintic`. pe stomacul gol cu 15 minute înainte de mas`. 200 mg carbonat de calciu. Acest risc spore[te în colectivit`]ile de copii. Este un supliment alimentar cu rol de echilibrare a sistemului imunitar (cre[te rezisten]a organismului la infec]ii. Varietatea mare de substan]e bioactive din principiile active asociate în formula Helminon fac din acesta un important [i eficient preparat de uz antihelmintic. diuretic. cura durând cel pu]in 5-6 zile. 5-6 zile consecutiv. Simptomele ce pot ap`rea la infestarea cu viermi intestinali sunt numeroase [i uneori comune cu cele pentru alte boli: diaree sau constipa]ie. lipsa poftei de mâncare. reglementarea motilit`]ii tractului digestiv. se adaug` [i tratament adresat suferin]elor viscerale constituite pe parcursul parazitozei. Profilaxia este prin excelen]` o problem` de educa]ie [i de igien`. Acest supliment alimentar prezint` urm`toarele avantaje: este u[or de administrat atât persoanelor adulte cât [i copiilor. iar dup` 1-2 ore se recomand` ulei de ricin sau un ceai laxativ.015 mg ulei volatil de cimbru. în cure de 8-10 zile. vitamina B12 etc). varza: sucul are efect în combaterea oxiurilor [i a limbricilor. gre]uri.Imun Gemoterapia Ulei volatil de cimbru in miere de albine . parazi]ii sunt trata]i cu medicamente antihelmintice având ca principii active substan]e chimice de sintez` [i care prezint` dezavantajul c` produc reac]ii adverse [i anume cre[terea nivelului enzimelor hepatice (la 16% dintre pacien]ii înrola]i în studiile clinice). Ascaridioza . cu 15 minute înainte de cin`. 150 mg carbonat de magneziu corespunz`tor la 43 mg Mg2+. tulbur`ri de comportament (somn. Allium porrum. cu 15 minute înainte de cin`. fum`tori. Prin r`spândirea lor mare. alcoolici). dar în acela[i timp [i de protejare a celulei hepatice. • m`ce[ele: pulpa m`run]it` [i amestecat` cu miere în p`r]i egale. La copii cu vârsta între 5-12 ani: se recomand` câte o monodoz` o dat` pe zi diluat` în 50 ml ap` pe o perioad` de 7 -10 zile. v`rs`turi). 2-3 s`pt`mâni la rând. f`r` a se mai mânca altceva pân` la prânz. 60 mg carbonat de potasiu [i 0.herba) în miere . ascaridioze.50 mg mg suc de praz. expectorant. echimoze. Concomitent. se consum` ca atare 20-30 g/zi sau asociat în cantit`]i mai mari cu ceap` [i fructe crude. Afin. iar la copii (peste 5 ani):1-2 capsule/zi dup` mese. 30 mg vitamina C. se consum` 200-300 ml diminea]a pe stomacul gol. genito-urinar). corectarea diverselor caren]e nutritive (fier. Meri[or. Sub forma de monodoz` de 2 ml care con]ine 3 pic`turi de ulei volatil de cimbru (Thymus vulgaris .

Nu dramatizez în mod gratuit. • Loca American` [i bolile virotice ale albinelor. Uniunea Inimilor. dac`. ucise sau t`iate din cauza unor boli grave transmisibile este f`cut` de o comisie format` din: • medicul veterinar zonal. va fi de asemenea îmbun`t`]it` ulterior. Aceasta „scamatorie” legal` nu este altceva decât o ma[in` infernala. din comun`. pe care aceast` campanie le prime[te zilnic. Herman Van Rompuy. la valoarea de pia]` a animalului. animalele trebuie s` fie înregistrate [i identificate de medicul veterinar [i declarate în registrul agricol. Evaluarea animalelor moarte. Un num`r tot mai mare de institu]ii [i organiza]ii neguvernamentale se al`tur` campaniei noastre. Jean-Claude Trichet. “Magazinul de Vise” Poarta c`tre Iad Campania lansat` de Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD. ucise sau altfel afectate în vederea lichid`rii rapide a focarelor de boli transmisibile ale animalelor. proprietarul nu d` nici un leu în aceste cazuri. Statul îi desp`gube[te pe fermieri. Boala Aujeszky. Ferma eolian`. Statul acord` desp`gubiri numai pentru 31 de boli dac` animalul unui cresc`tor moare. F`r` îndoial`. iar pân` la sfâr[itul anului va demara proiecte pentru energie solar`. Electrawinds construie[te deja o mic` ferm` eolian` în România. în regiunea ora[ului Hunedoara. nu poate fi exercitat` solidaritatea? Paradoxul este de neîn]eles pentru un profan: în toamna lui 2008. ceea ce a început heroina [i cocaina. al tuturor oamenilor ce se consider` responsabili. Blocul Na]ional Sindical [i. Autopsia animalelor moarte este pl`tit` de stat. 15% sau 17%. În caz de moarte a unui animal. Acela[i tratat prevede totu[i c` “în cazul unor evenimente excep]ionale (este posibil`) acordarea sub anumite condi]ii a unei asisten]e financiare comunitare”. este planificat [i un proiect mai mic. Pentru a beneficia de aceste drepturi. • primarul comunei ([eful comisiei locale de combatere a epizootiilor). pre[edintele BCE. dovada concret` fiind num`rul mare de voturi [i mesaje de încurajare. alocându-i un credit de 5 miliarde de euro. Pojghi]a de legalitate pus` ca o „spoiala urât mirositoare” pe aceast` afacere cu moartea. • Varooza albinelor Pesta porcin` african`. • reprezentantul Direc]iei Agricole. În economiile cele mai dezvoltate ale Europei cotele de impozitare variaz` între 25% [i 35%. a doua în apropiere de {abla. imediat dup` moartea animalului. sum` stabilit` de o comisie format` din reprezentan]i ai statului. chipul hidos al mor]ii ce se ascunde în fiecare plicule]. privat. Asocia]ia Na]ional` pentru Protec]ia Cet`]eanului. la morala cre[tin`. Concret. ce î[i propune s` termine. sunt atrase mai multe capitaluri pentru investi]ii pe aceste noi pie]e. problema arz`toare [i dominant` în acest moment în discu]iile dintre Nicolas Sarkozy. Cererea va fi înso]it` de actele întocmite de medicul veterinar concesionar. Compania lucreaz` la dou` ferme eoliene. • Turbare. care cap`t` o importan]` deosebit` în aceast` perioad` dificil` din punct de vedere economic. vom suporta consecin]ele. din p`cate nu suficient de mult.FORAD . în valoare de 18 milioane de euro. trebuie îndep`rtat` f`r` echivoc [i. sl`bind pe de alt` parte din punct de vedere al investi]iilor puterile avansate ale B`trânului Continent. • Peste bovin`. una în apropiere de Burgas. • Leucoz` enzootic` bovin`. Organiza]ia Romana Antidrog (ARA). facem un apel la voi. care produce 3 MW energie. pe care scrie aberant “It’s not for human use”.1. care nu face parte din zona euro. Compania inten]ioneaz` s` construiasc` parcuri eoliene cu o capacitate de 60 de MW în apropiere de Constan]a. BCE a ajutat Ungaria. nu primesc nici un ban de la stat pentru animalele moarte din cauza bolilor transmisibile. care submineaz` coeziunea zonei euro. • Stomatita veziculoas`. din ce în ce mai multe publica]ii din România. • Furunculoza salmonidelor (p`str`vilor). Cresc`torul are îns` obliga]ia s` anun]e medicul veterinar. Acest lucru este strict imposibil în cazul Greciei: Tratatul de la Maastricht interzice orice “procedur` de repunere pe linia de plutire” a finan]elor oric`rei ]`ri membre a Uniunii Monetare. Efectele acestor substan]e sunt devastatoare. trebuie ar`tat celor pe care î[i propune s`-i omoare. • Maedi Visna. • Pesta aviar` (influen]a aviar`). • Pesta porcin` clasic`. La ce bun s` împ`r]im aceia[i moned`. învinge de cele mai multe ori ra]iunea. ceea ce duce la un mediu investi]ional inegal între membrii tradi]ionali ai Uniunii Europene [i noile state-membre din valurile de extindere. • Boala veziculoas` a porcului. proprietari de animale A intrat în vigoare Hot`rârea Guvernului Nr. Aceste atacuri trebuie s` primeasc` r`spunsul f`r` echivoc. • Pesta ecvin`.214. mai ales în aceast` perioad` crucial` de recesiune [i probleme bugetare. din cauza acestor substan]e. • Febra V`ii de Rift. pentru animalele suspicionate sau afectate de boli transmisibile. Reunificarea zonei euro Banca Central` European` s-a reunit [i nu se a[teptat` nicio decizie monetar` în cadrul acestei reuniuni lunare din 2010 a guvernatorilor celor 16 b`nci centrale na]ionale. care în acela[i timp subven]ioneaz` prin pachete comunitare lucr`rile de infrastructur` din noile state-membre. Dac` vom privi indiferen]i. • Bluetongue (boala limbii albastre la bovine [i febra cataral` ovin`). În schimb. • Dermatita nodular` contagioas` a bovinelor. atunci acesta are dreptul la desp`gubiri de la bugetul de stat. Atena lanseaz` o provocare existen]ial` Uniunii Monetare [i Economice Europene (UEM).Gazeta Fermierului / Legisl]ie / 16-30 ianuarie 2010 09 Desp`gubiri pentru fermieri. împotriva acestei afaceri oneroase are efecte în rândul popula]iei. Închei cu o întrebare retoric`: “Dac` nu noi. s` spunem NU acestui atac brutal [i extrem de violent. Asocia]ia Victimelor Accidentelor de Circula]ie. To]i cresc`torii de animale care vor desp`gubiri sunt obliga]i s` respecte normele de biosecuritate [i bun`stare a animalelor . scrapia la oi). • {i trichineloza. A[a c`. cererea de desp`gubire o face proprietarul [i o depune la Direc]ia Sanitar Veterinar` sau la medicul veterinar oficial zonal. De asemenea. printre care enumer`m: EURAD-ul condus de dl. va trebuie s` se pronun]e în ceea ce prive[te Grecia. • Septicemia hemoragic` viral` a salmonidelor. • Artrita-encefalit` caprin`. vorbim despre o contradic]ie grav`. ce mâine ar putea s` fie g`sit mort. anemia infec]ioas` ecvin`. • un poli]ist local • proprietarul p`guba[ Depunerea dosarelor se face în termen de o lun` dup` moartea animalului. cei ce a]i consemnat de nenum`rate ori. cu atât mai mult cu cât nu exist` nici un fel de tratament pentru a combate abuzul acestor substan]e. Deoarece în vechile state-membre ale Europei. în cel mult 24 de ore. • Pesta rumeg`toarelor mici. • Variola ovin` [i caprin`. Este vorba despre un “r`zboi” neoficial în interiorul Europei. Cristian Ene Pre[edintele Asocia]iei “Forumul Antidrog” . Electrawinds face deja ferme eoliene în dou` sate. curiozitatea unui tân`r de 15 ani. Belgiana Electrawinds în Bulgaria [i România Belgiana Electrawinds va investi 500 de milioane de euro în resurse energetice regenerabile în Bulgaria [i România.în caz contrar. Compania inten]ioneaz` s` produc` 200-250 de MW de energie. paratuberculoz`. dar tân`ra genera]ie reprezint` fiin]a [i continuitatea acestei ]`ri. Angela Merkel [i Jose Barroso este marea diferen]` dintre cotele de impozitare a profiturilor companiilor. În fapt. encefalopatiile spongiforme (boala vacii nebune.Gigel Lazar. • prefectul jude]ului ([eful comisiei jude]ene de combatere a epizootiilor). cotele respective au fost stabilite la 10%. Liberul arbitru nu are ce c`uta în aceasta ecua]ie. Aceasta este miza negocierilor în curs sub egida autorit`]ilor de la Bruxelles [i a noului lor pre[edinte. de la Polonia [i Slovacia pân` la Bulgaria [i România. Aten]ie! Medicul veterinar deconteaz` necropsia animalelor [i nu are de ce s` cear` bani de la proprietari. la fiin]a [i esen]a neamului românesc. Pentru cei interesa]i iat` [i lista bolilor transmisibile : • Tuberculoz` bovin`. Direc]ia sanitar jude]ean` de specialitate are termen de plat` de trei luni. al tuturor celor care au un copil. ATEN}IE!!! Boala trebuie constatat` de medicul veterinar [i dovedit` numai prin analize de laborator. atunci cine? Dac` nu acum. Drept urmare. în timp ce în economiile în curs de dezvoltare. • Febr` aftoas`. {tiri comunitare Noul “r`zboi” în Europa Diferen]ele mari existente în prezent între regimurile fiscale ale vechilor [i noilor ]`ri membre UE ridic` mari probleme celor mai puternici lideri ai Europei. un frate sau un prieten. de circa 60 de milioane de euro. în cazul unei lovituri puternice suferite de unul dintre membri clubului. noi cei ce ne-am asumat lupta cu drogurile. • Pleuropneumonia contagioas` a bovinelor. privind metodologia pentru stabilirea [i plata desp`gubirilor ce se cuvin proprietarilor de animale t`iate. Asocia]ia “Forumul Antidrog” – FORAD face un apel la responsabilitate. care necesit` o reglementare politic`. este ucis sau sacrificat în abator din cauza unei boli cuprinse în list`. care trebuie s` fie racordat` în prim`var` la re]eaua de transport a energiei electrice. la bun simt [i la tot ce este omenesc în societatea româneasc`. se pierd locuri de munc` [i cre[te [omajul. • Salmonelozele aviare. efectele devastatoare ale consumului de droguri. [i în ceea ce prive[te diferen]ele na]ionale. atunci când? Prof. • Necroza hematopoietic` infec]ioas`.

01 422. în luna noiembrie.5 97.unul dintre principalii parteneri comerciali ai statelor din regiune. prin defini]ie. a salutat faptul c` Dacian Ciolo[.9 T* 06. ajungând la 289. Pia]a la rapi]` Pre]ul rapi]ei a pierdut 2 euro/ton`.01 Dieppe 307. Gerd Sonnleitner.9 milioane de tone [i Fran]a 0.FRANTA.7 T* + 05.01 208. Rusia.9 T* + Pia]a la floarea soarelui: Pre]ul florii-soarelui s-a diminuat în ultima s`pt`mân`.3 T* 0 06. începând din 2013. Ungaria.3 97.7 T* + 06.5 T* + Pia]a porumbului: Pre]ul porumbului a câ[tigat în ultima s`pt`mâna cca 2 euro/ton` ajungând la 135. la rândul s`u.000 tone grâu din Fran]a). a declarat Gerd Sonnleitner.5 T* + 07.01 956.01 229.01 T* Febr 290. a ad`ugat el.01 1015. trebuie s` pun` cele 16 ]`ri membre ale zonei euro sub aceea[i m`sur` politic` monetar` [i de rat` de schimb.3 T* + 05. Acest lucru se datoreaz` economiei din zona euro ce începe s`-[i revin` .9 T* + 05.3%. România a înregistrat o sc`dere a deficitului. Ucraina [i principalele Burse din Comunitatea Europeana).01 208.9 T* 07. lansat în decembrie. Slovacia. “Dac` ajunge cu o filosofie francez` a politicii agricole.01 223. din care Germania de]ine 0. sunt: USD/ton` 04. Canada. BCE se confrunt` cu o alt` problem` de fond.01 134.9 euro/ton` FOB Bordeaux în cazul livr`rilor din luna martie 2010.3 T* 07.3 100. Din motive obiective. pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor. Cota]iile la floarea soarelui FOB .9 T* 08. este foarte francofil.7 T* + 05.01 Ian 164.01 198.5 T* + 07. nu putem garanta pentru acuratetea [i integralitatea acestor informatii astfel ca orice concluzie [i initiativa de actiune în baza acestui material trebuiesc privite sub aceasta limitare.3 T* 08. Niciodat` diferen]ele nu au fost atât de mari în zona euro.7 T* + 05.3 T* 06.9 T* 0 06. Stocul de interven]ie la nivel european a ajuns la 2. respectiv 13%.9 T* 0 Presa bulgar` optimist` Comer]ul exterior al unor noi state membre ale UE din Europa de Est demonstreaz` c` începe s`-[i revin`.3 T* 08.5 T* + 07. a c`rei economie depinde în mare m`sur` de export. a declarat Sonnleitner. a raportat un excedent de 411. 3 milioane de euro. care se apropie de 11% în Spania.3 T* 06. Agricultorii germani consider` necesar` o men]inere a ajutoarelor directe ale UE dup` 2013.5 + 293.01 953. Cota]iile grâului la Bursa din Chicago. Tendin]a pozitiv`. dac` judec`m dup` reculul PIB-urilor na]ionale (2. Pia]a orzului are o configura]ie destul de limitat` ca urmare a activit`]ilor comerciale extrem de reduse ca num`r [i volum.3 T* - Pre]ul grâului din recolta anului 2009 a câ[tigat 1 euro în ultima s`pt`mân`.01 T* 08. În medie.5% la nivel anual a produc]iei sale industriale. acest lucru nu poate s` fie r`u”. al doilea produc`tor european dup` Fran]a. de 60%.01 Ian 385. mai pu]in violent` de aceast` parte a Rhinului.59 milioane de tone de la începutul anului de pia]` [i pân` în prezent.3 T* 08. Argentina.FRAN}A. în zona Golfului Mexic. iar cea a Ungariei va raporta o sc`dere de 0. comisarul european desemnat pentru agricultur`.01 228. Dar aici nu este vorba doar de cifre: difer` [i mentalit`]ile.3 114.01 T* 07.7%) [i Spania (19.3 288.01 203.3 T* - Cota]iile porumbului – Matif. Bursele produselor agricole China.3 T* 0 + + + + 05.7 107. .01 1005.7 T* 08.5 T* + 07.= sc`dere. ceea ce a dus la cre[terea cu 1. Uniunea European` a emis certificate de export pentru o cantitate de 485. STATISTICI {I PROGNOZE DE PIA}~ 04 – 08 ianuarie 2010 Pia]a grâului CEREALE OLEAGINOASE Pia]a la soia: Cele trei mari cantit`]i de soia achizi]ionate de China reflect` cre[terea consumului.3 97.01 224. ca urmare a unei cereri în sc`dere. Pre]ul porumbului. ceea ce aduce câteva elemente de sus]inere a pre]ului. Comisarul european desemnat pentru agricultur`.3 T* 06.3 T* + 07.7 0 97. . iar sus]inerea agriculturii în prezent reprezint` aproape 50% din bugetul UE.01 1013.7 T* + 06. ducând la un total de 8.01 166. Cota]iile pentru soia futures la Bursa din Chicago.5 euro/ton` FOB Moselle în cazul livr`rilor din luna februarie 2010. informatii din pia]a (traderi.5 T* + Pre]ul pentru soia în condi]ia de livrare FOB/Golful Mexic: USD/ton` 04. 0 = identic) N.01 296.01 199.3 97.01 94.6%. depozitari).01 Ian 134.01 94.01 96.3 T* 06.01 408. Tendin]a pie]elor financiare este un motiv în plus de optimism pentru pre]ul oleaginoaselor în perspectiva cre[terii consumului.01 409.01 Ian 421. Guvernul german vrea ca politica agricol` european` s` acorde mai mult` importan]`.01 95.3 + 295.01 955. avand la baza urmatoarele surse: date oficiale (Ministerul Agriculturii. Organizatia pentru Dezvoltare [i Cooperare Economica. Germania a reu[it s` limiteze la 3.01 303.5 T* 0 07.3 T* 05. Rata [omajului merge de la 1 la 5 între Olanda (3. Printre statele membre.9 T* + Cota]iile uleiului din soia la Bursa din Rotterdam.3 112.9 T* 08. Unul dintre elemente este reprezentat de cre[terea pre]ului petrolului ceea ce a dus la majorarea cantit`]ilor de porumb procesate de c`tre industria produc`toare de etanol. Leul românesc [i forintul maghiar au sc`zut cu 14%. Recesiunea a fost de 2.B. estimeaz` Comisia European`. Cota]iile rapi]ei – Matif.3 103. procesatori. Criza contribuie din plin la exacerbarea specificului [i sl`biciunilor na]ionale. eforturilor agricultorilor pentru ap`rarea climei.01 228.3 T* 08.5 T* - Cota]iile grâului futures la Bursa din Londra.7 97. Brazilia. mai multe sunt în favoarea unei reduceri drastice a ajutoarelor.3 T* + + + 06.01 N/C T* 08.01 Ian 224. {i totu[i.01 T* 0 95.7 100. De asemenea.7 113.01 197. În acest moment se estimeaz` c` orzul furajer acoper` necesarul furajelor pentru animale.3 T* + 05.2% din PIB-ul s`u deficitul public din 2009. sunt: USD/ton` 04.3 T* + Pre]ul uleiului din floarea soarelui la Bursa din Rotterdam: USD/ton` 04. în compara]ie cu vara lui 2008.01 372.01 1010. de 22 de state membre UE. sunt: USD/tona 04. cifrele de afaceri au fost mai bune în Germania decât în Fran]a.3 0 99. sunt: USD/ton` Creil Dunkerque Moselle Rouen Creil** Moselle** 04.3 T* + 07. ceea ce face ca produsele lor s` fie mai ieftine pentru partenerii comerciali occidentali. etc) [i surse complementare.3 + 294.5 T* + Pre]ul grâului – Bursa Chicago în zona Golfului Mexic. organizatii de profil (asociatii profesionale.Gazeta Fermierului / Bursa agricol` / 16-30 ianuarie 2010 10 {tiri comunitare Nominalizarea lui Ciolo[ sprijinit` de un german Pre[edintele Federa]iei germane a agricultorilor. care s-a al`turat “Apelului Parisului”.01 229.01 Ian 194.01 385.7 102.9 T* 08. a raportat un excedent comercial de 259 de milioane de euro.01 T* 06. Institutul National de Statistica. Cota]iile porumbului futures la Bursa din Chicago.01 N/C T* 07.01 164.59 milioane de tone.9 T* + 05.3 97. 5% la ei).01 Ian 1010.3 T* + 05. în sânul cuplului franco-german se observ` o contradic]ie foarte ciudat`.5 euro/ton` în cazul livr`rilor din luna martie 2010. Australia.01 223. la Copenhaga. Cota]iile orzului FOB .3 102. Cre[terea pre]ului porumbului este împiedicat` în linii mari de concuren]a venit` din partea celorlalte cereale furajere care se g`sesc în cantit`]i destul de mari. sunt: euro/ton` 04.01 N/C T* Pia]a orzului: Pre]ul orzului furajer a r`mas neschimbat [i în aceast` s`pt`mân` situându-se în jurul a 97/98.01 296.7 97. producatori.3 0 0 101.01 224. Economia României a înregistrat o cre[tere de 1.01 Ian 224. sunt: USD/ton` 04. fiind extrem de competitiv din toate punctele de vedere. atingând nivelul de 122 euro/ton` FOB Rouen în cazul calit`]ii standard. sunt: euro/ton` 04.9 T* 0 07.01 956. chiar de 3 ori.45 milioane de tone.01 193.3 102. în perioada ianuarienoiembrie 2009. 69% din veniturile agricultorilor europeni provin din ajutoare publice. Diferen]e în zona euro Pe lâng` Grecia [i statisticile ei sc`zute.9 T* 08.01 Ian 204. Sarcina este foarte grea pentru BCE care.5 *tendin]a pre]ului fa]` de cel \nregistrat anterior (+ = cre[tere. mai global` [i îngrijor`toare.01 Ian 958.7%).3 114.3 0 113.01 204.2% la noi. în condi]ia de livrare FOB: USD/ton` 04.550 tone (din care 175. fermieri. Nu este [i cazul Germaniei.3 T* + 05.9 T* + 06.01 T* 05.7 T* 08. Negocierile privind PAC pentru perioada 2013-2020 vor începe anul acesta.3 97. Balan]a mondial` a porumbului este destul de tensionat` în ultima perioad`.01 298.01 385. sunt: euro/ton` 04.3 100.3 + 0 97. Dacian Ciolo[. sunt: USD/ton` 04.01 421.3 T* + 05.3 ** pre]ul orzului furajer. Fran]a este principalul beneficiar al ajutoarelor pentru agricultur` de la Bruxelles [i ap`r` angajamentul puternic al Uniunii Europene în acest sector. în FOB: USD/ton` 04. pentru o PAC mai puternic`.01 373.Informatiile din prezenta sinteza sunt rezultatul colectarii de informatii.3 T* 06.01 166. Padurilor [i Dezvoltarii Rurale.01 164.3 T* 08. într-o anumit` m`sur`. Departamentul de Agricultura al SUA. de datoreaz` [i monedelor slabe ale statelor din regiune. Tendin]a de cre[tere a pre]ului r`mâne în continuare de actualitate pe pia]a rapi]ei.9 T* + 07. Pre]ul petrolului poate influen]a pe termen scurt pre]ul soiei.

.... Serbia.. este una dintre priorit`]ile stabilite pentru anul 2010 de c`tre Ministerul Economiei............... Cod po[tal..... pe fondul sc`derii temperaturilor minime din aer sub pragurile biologice critice de rezisten]` a plantelor (-10.. exist` suspiciunea c` se recurge în continuare la aceast` practic`...... num`r de animale.... Suma prev`zut` pentru turi[tii dintr-un alt stat care au c`l`torit cu autobuzul este de 20 de euro..... armonizat cu legisla]ia comunitar`.......... Contul: RO 11 BTRL 0410 1202 P782 33XX BANCA TRANSILVANIA S.......... Sucursala Lipscani...... univ.... în intervalele cele mai reci....................... Pentru acest obiectiv......... promovarea IMM-urilor pentru a oferi noi oportunit`]i [i a asigura o capacitate mai înalt` de adaptare a sistemului economic la rigorile actuale ale economiei de pia]` constituie priorit`]i ale Guvernului... de la bugetul de stat s-a alocat suma de 24 de milioane de dinari....... ing... {tirea a fost dat` îns` publicit`]ii abia dup` ce s-a anun]at arestarea celor trei directori de la Panda Ltd..........4 lei.......... Profesional -Agromedia S. Dorel Codrea Publicist comentator Editorialist Redactori Tipografia Coprint Roman {tef`nescu Daniela }ambrea Ana Maria Ghidrigan Robert Mihai Publica]ie editat` de S.......... • Aplicarea îngr`[`mintelor organice la pomii fructiferi [i vi]a de vie....................... Pentru musafirii din statele europene....... Cea mai mic` sum` de bani se ofer` pentru turi[tii din Bulgaria.. implementarea tehnologiilor contemporane pentru raportare financiar` [i statistic`...... Este obligatoriu ca SMS-ul s` con]in` cuvântul FERMIERULUI [i adresa postala la care dori]i s` primi]i revista...... Domeniu de activitate.................. Gala]i Ion Oprea .... OP 61............................. Prin completarea prezentului talon sunt de acord s` primesc gratuit prin po[t`..L............................... Grecia...................R.........ro Colegiul {tiin]ific Prof...... Elena MATEESCU Colectiv de elaborare: Maria NISTOR....C... îndeosebi în zonele de câmpie................. cu tendin]a de a dep`[i normalul perioadei. dr........20°C )...... culturile de toamn` î[i vor continua predominant repausul vegetativ în aproape toate zonele agricole........ în sud-estul teritoriului..... gazetafermierului@gmail...... Mai mul]i bani se aloc` pentru turoperatorii care aduc turi[ti cu avionul............C..... apropiate de optim [i optime în cea mai mare parte a ]`rii....................... V` rug`m s` completa]i [i datele urm`toare.. în cea mai mare parte a regiunilor agricole ale ]`rii.................. Recomand`ri de specialitate: Moldova Politici de necesitate Atragerea în economia na]ional` a investi]iilor strategice..... asociat` cu absen]a stratului protector de z`pad` sau în prezen]a unui strat superficial (grosime sub 5 cm) va fi posibil` v`t`marea aparatului foliar prin brunificare [i arsuri ale vârfului frunzelor la culturile de orz [i grâu de toamn` sem`nate în afara epocii optime [i insuficient preg`tite pentru rezisten]a la condi]iile din timpul iernii. Fenologic............................................. Nr........ Valoarea subven]iei pe care o vor primi turoperatorii depinde de statul din care vin turi[tii..../.... vigurozitatea [i uniformitatea plantelor prezentându-se medie [i slab`....... era de a[teptat ca autorit`]ile chineze s` adopte reglement`ri mai dure pentru a-i proteja pe consumatori......9 lei. ing....................................... demonopolizarea importului [i exportului... îns` [i de transportul pe care-l folosesc ace[tia................................................. Pentru ace[tia........... pe 6 luni 34............ univ. prin eventuala încheiere a Acordului de comer] liber comprehensiv [i aprofundat......... Satu Mare Mircea Croitoru ............................................................. CUI........ Aten]ie! Abonarea prin SMS v` aduce un discount considerabil...... iar de pe alte continente de 45 de euro...cameradegarda.R......... Ana {ERBAN Talon de abonament Coordonatele pl`titorului de abonament Numele [i prenumele (Societatea)..... Profesie...... Dr... suma este de 25 de euro........ care vin cu autobuzul..... Pre]ul abonamentului cu ajutorul SMS-ului pe 6 luni este de 6 euro iar cel pe 10 luni de 10 euro............. Temperaturile maxime din aer vor fi cuprinse între -3 [i 8°C.. Ioan Alecu Prof........ Caracteristici fenologice Director General........... Profesional -Agromedia S.. Pre]ul real al abonamentului pe 6 luni este de 8.. inclusiv prin dezvoltarea infrastructurii aferente /parcuri industriale........... Bl............ De acum v` pute]i abona foarte simplu........... forma de proprietate. Slovenia [i Croa]ia........ Dâmbovi]a Corector Carmen Nedelcu {tiri furnizate de Agen]ia de Pres` Rador Editor general Mihai Mihalache George Ghidrigan Concep]ie [i machetare www........................... maximele vor putea dep`[i 15°C.............. inclusiv a celor str`ine directe.......Gazeta Fermierului / AgroMeteo / 16-30 ianuarie 2010 11 Evolu]ia condi]iilor agrometeorologice Estim`ri pentru 16 – 30 ianuarie 2010 Caracteristici termice si hidrice Intervalul se va caracteriza printr-un regim termic al aerului mai ridicat decât în mod obi[nuit.. Procurori chinezi au confirmat pentru BBC c` trei directori ai unei fabrici de produse lactate vor fi trimi[i în judecat` pentru comercializarea laptelui infestat cu melamin`... starea de vegeta]ie va putea fi medie [i slab`.. dezvoltarea schemelor de garantare a creditelor pentru întreprinderile mici [i mijlocii..... Dumitru ANGHEL.... ..................L. e-mail........ iar în nop]ile cele mai reci... zone economice libere etc.. (dovada pla]ii se va anexa talonului de abonament) S........... Pentru a beneficia de aceste stimulente................ Temperaturile minime din aer se vor încadra în general între -10 [i 2°C. Strada... J40/19313/2008.. CP 152 fax: 031 814 59 90.R...... Viorica Chiurciu Dr....... Ioan N`molo[anu Dr. Alte priorit`]i......... Pre]ul unui exemplar este 2... bl 17............. Muntenegru........ ap 223........ majorarea eficien]ei energetice [i utilizarea resurselor regenerabile...........75 euro.............. În intervalele calde.. dezvoltarea cadrului legislativ în domeniul protec]iei consumatorilor [i supravegherea pie]ei.......... abaterile termice pozitive fiind de 1pân` la 5°C................. În condi]iile men]ionate.. iar prin acesta.......... Bucure[ti....... Bosnia [i Her]egovina........pomicultor.........L Director Adrian Nedelcu ..................... A fost elaborat Planul de ac]iuni de eliminare a constrângerilor de ordin administrativ în mediul de afaceri........A..... Localitatea.......... dar presa de stat a transmis c` laptele infestat de la fabrica de produse lactate Panda Ltd din Shanghai a fost descoperit abia la sfâr[itul aceluia[i an........ tipul de serviciu prestat în domeniul agricol..25 euro iar pe 10 luni 13. un compus chimic folosit pentru a masca proasta calitate a laptelui... Mihai Berca Prof....... www...................... Culturile tardive vor parcurge fazele de r`s`rire [i apari]ia frunzei a treia...................... jude]/sector.... semnalându-se înghe] la sol.. Dac` turi[tii vin din Turcia...... Bartha Ioan Ec.......... CUI: 24742449. Vârsta......... ar fi: lansarea procesului de negociere a noului regim cu Uniunea European`................... inclusiv crearea [i consolidarea capacit`]ilor Agen]iei privind Eficien]a Energetic` [i a Fondului pentru Eficien]a Energetic` [.... orzul [i grâul de toamn` sem`nate în perioada optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare se vor afla predominant în fazele de înfrunzire [i înfr`]ire.... Constantin Chiurciu Dr..........................6 lei. Turism subven]ionat Guvernul Macedoniei îi va subven]iona pe turoperatorii care aduc în ]ar` turi[ti str`ini..............................gazetafermierului.......................... dr............. dup` ce se anun]ase c` lactatele din 22 de fabrici infestate cu melamin` au fost distruse... în special.. în sectoarele cu un poten]ial sporit de competitivitate [i orientate la export. Temperatura medie diurn` a aerului se va încadra între -7 [i 5°C....... sector 4 Bucure[ti............ Programul a început de la 1 ianuarie 2010.................fermier.. Oana OPREA.ro ISSN 2065-5312 Colegiul consultativ Silviu Zetea . trimi]ând un SMS la unul din numerele 7555* dac` dori]i s` v` abona]i pentru 6 luni sau 7441* dac` vre]i un abonament pe 10 luni............ Sub aspect pluviometric... Local....... Ap..............8 lei [i pe 12 luni 69.. al unui abonament pe trei luni 17.... Profesional-Agromedia S. Pe ansamblu............... cu excep]ia intervalelor mai calde când vor fi posibile relu`ri lente [i temporare ale proceselor de cre[tere [i dezvoltare ale plantelor. România.... Num`rul de abonamente........... turoperatorii vor primi între 10 [i 45 de euro pentru fiecare vizitator adus dintr-un stat str`in............................ Opiniile exprimate în articolele publicate apar]in în exclusivitate autorilor.........................legumicultor..... precum [i a elementelor de rod la speciile pomi-viticole........ Coordonatele adresei de expediere a abonamentului Numele [i prenumele (Societatea)............... univ.............. Credite garantate Perfec]ionarea sistemului de reglementare a activit`]ii de întreprinz`tor............ cu o stare de vegeta]ie în general bun` [i medie....... Tache Gheorghe 13... dup` caz: Suprafa]a cultivat`....0770 306 197 .............. Pre]urile sunt valabile doar pentru 2009. local în jum`tatea nordic` a teritoriului........dr................... Modul pl`]ii.......... Gazeta fermierului Adresa redac]iei: Str Serg............a................ Albania.. Dr... acestea fiind expuse riscului fa]` de stresul termic generat de temperaturile minime sc`zute............C...... * numere valabile \n re]elele Orange [i Vodafone.com...... {tiri extracomunitare Lapte infestat Dup` mai bine de un an de la scandalul izbucnit în China pe tema laptelui infestat care a provocat moartea a cel pu]in [ase copii......... realizarea c`ruia va impulsiona eliminarea impedimentelor în calea desf`[ur`rii afacerilor.............. iar în sem`n`turile efectuate tardiv.....-15.......... De asemenea........... Rezerva de umiditate accesibil` plantelor de grâu de toamn` pe profilul de sol 0-100 cm se va men]ine în limite satisf`c`toare............... SMS sau altre mijloace de comunicare materiale promo]ionale legate de promovarea publica]iilor ce apar]in S. Dup` a[a-zisul scandal al melaminei din toamna anului 2008..... uniformitatea [i vigurozitatea plantelor se va men]ine bun` [i medie în culturile înfiin]ate în epoca optim` [i bine adaptate la condi]iile de iernare.......... deficitele de ap` în sol vor fi moderate.. subven]ia este de 15 euro.. în special în zonele de câmpie... et 5........... ing. cantit`]ile de ap` vor înregistra în general valori apropiate de mediile climatologice..... Starea solului • Continuarea efectu`rii controlului biologic sistematic pentru determinarea viabilit`]ii culturilor de toamn`................... turoperatorii autohtoni trebuie s` aduc` un grup de cel pu]in 10 persoane pentru cel pu]in trei nop]i........................ sc 6.. Ion SANDU {ef Laborator Agrometeorologie...................... la care se adug` TVA-ul... în depresiunile nordice [i centrale valorile vor putea coborî pân` la -20°C... Sc.............. fiecare turoperator va primi câte 10 euro de persoan`......... Et............................................

lui Beckam. la care preten]iile sunt foarte mari. O întreag` t`r`[enie. deseori? – vinovatul e g`sit [i condamnat. de cap. Da-r-ar Dumnezeu s` se adevereasc`. atât pentru cluburi. Cum se mai petrec lucrurile [i în cazul în care rudele ori prietenii pun mân` de la mân` [i scot ceva verzi[ori s`-i dea pe unde trebuie [i s` se claseze ori s` se fac` uitat prin vreun sertar cazul cu pricina. Fugea aviara [i porcina d` iei ca dracu’ (Doamne iart`-m`!) d` tâmâie. ca s` [tii un’ s`’mi treme]i ce ai de tremes. Primii atac` în haite. Ca s`-[i salveze câinii . dar [i pe aiurea. {i Dinamo [i Rapid mai pu]in Timi[oara [i Clujul. dragi conduc`tori. C` s-au n`r`vit s`-i atace . ce mai tura-vura. v`leat [`pte mii cins’te opt’[pce de la facerea lumii [i ieream ca cum zâse Dom’Silviu (Brucan bre! Nu face niznai!). f`r` niciun fel de discriminare ori poate da. ~lea d` [tiin]uri [i scorneli pintru tinere n`dejdi (asta nu crez c’am visat-o!). {i asta nu se întâmpl` numai în Ghencea. Steaua nu se va putea înt`ri pentru lupta final` a campionatului [i. vezi bine! Iar fapta celui din urm` e cu atât mai vinovat` [i mai demn` de ani mul]i [i grei de temni]`. dar de aici [i pân` la a aduce diver[i m`sc`rici care au preten]ii de fotbali[ti doar pentru c` nu cost` nimic. s` emplementeze acolo sistemu’ nost’ d` înv`]`mânt rural. la cele câte s-au întâmplat pân` acum [i au r`mas în coada de pe[te. Pentru c`. [`rpi. cred c` vor crea senza]ionalul. [opârli. c` lupii. dau cu presupusu’. curiuri (ce’]i’s`i adeneaori?) [i câte [i mai câte. `i cu patru picioare. da’ dac` s` modific` ruralu’ de un’ mai g`sim noi condi]iile d` mediu carele s`-i formeze? Auz? Gheorghe În vârful peni]ei O stare de lucruri de natur` s` îngrijoreze: în iarna asta – zice una lume – mai peste tot în ]ar` s-au înmul] it lupii. f`r` fereli. Bag` capul cel ce tr`sese paiul cel scurt. ne[te pl`cinte cu bulearc` [i ud`tur`. Se f`cea c` ierea purcoie d` premii. Se f`cea c` ieream ca cum suntem acu’. extraordinari [i. ale noastre. Da’ la biolojie? Unde se înt’orcea ierea numa’ organismuri vii. A[tept replica lui Panduru [i Stoichi]`. cu arie curicular` permanent upgradat` cu ultimele cuceriri ale [tiin]ei (te-am taiat la radicale!). implicit. cât s` m` str`ba]` o arip` de vis. Da’ ce le pus` capac ierea c` cadrili ie policalificate (ierea bun de ceva [i Nea Nicu!). [i lui îi pasa cel mai des pe teren. triunghi [i patrat de trage (dupe Sezan). fasul` cu moare. [oareci.Gazeta Fermierului / Puncte de vedere / 16-30 ianuarie 2010 12 Scrisoarea lu’ Gheorghe! S’ai noroc {efu’! M` siestam dupe Boboteaz` (capete d` trandafiri. c` lu`m tot. un hasma]uchi. vreun par ori vreun topor care s` le st`vileasc` din avânt. Robert Mihai . Chiar dac` ei au origini iraniene sau braziliene (vezi din nou cazul Stelei). c` asta-i temelia) [i sc`pai în cujetare (mi se mai întâmpl`. Ieroziunea eolian` [i pluvial` ie iecsemplificat` p` temelii [i treptili d` la intrarea. Infinitu’. Cu botul în labe. vericule!). Pentru c` sunt mul]i în Liga lui Mitic` asemenea lui. Auzi explica]ie a conduc`torilor Stelei. la ceasul când se comit aceste fapte dincolo de orice închipuire. Halal animale de paz`. dar ciobanul îl a[tepta pe partea cealalt` cu o bât` [i îi arde una cu putere. Cic` doi lupi bl`no[i se hot`r`sc s` atace o stân`. având [i glon] pe ]eav`. fra]ilor. din p`cate. de d` tornade taman lâng` cabenetu’ d` geografie. carele s` scaz` imunitate naturel` [i s` creasc` inciden]a azmului. Domnilor. o s` ajungem în scurt timp s` aducem fotbali[ti în ]ar` orientându-ne dup` câte cornere sau arunc`ri de la margine au b`tut. den ce ]ar` d` p` mapamond. la nobelu’ (ce are `[tia de d` la premii numa nume d` ru[ine ?). nu pu]ine sunt cazurile în care femei singure [i b`trâne sunt jefuite. laolant` cu taliana. boare. Pune [i d` la [tiin]uri: enstaine. Este trist. Se zvone[te c` se vor lua ceva m`suri mai drastice de stârpire a lor. Eu în]eleg c` este criz`. Pân` la urm` Stoichi]` a început s` î[i piard` r`bdarea [i [i-a dat seama c`. broa[te. trei în unu’. {i nici lup la lup. De-un par ecsamplu profii d` matematic` preda [i muzica laolalt` cu desemnul. De[i. ciuperci. c`p[uni [i b`tul drumurilor p’in Iuropa!). D`[tep]i! Îi l`sam p` to]i f`r` premiile `lea d` la olempeade. de ce a venit Todela în Ghencea. [i atunci – oameni suntem – scap` de binemeritata pedeaps` cu închisoarea. Se duser` p’in [coale d` la ]ar` s` vaz` ce [i cum! {i unde nu v`zur` c` ie sestem de sestem. {i `i cu blana sur`. nu aflai sfâr[itul. o urzic`. de umbl` în cizme ori bocanci.S. Doamne. ori[cât. capabel s` r`spunz` la provoc`rili den competi]ia pie]ii muncii iuropene [i mondeale. se [tie. A[a ziceau! Bre. unde vântu’ se unez` cu ploaia. termen generic. finan]atori sau ce vre]i voi. plus latin`. C`ci. c` m` trezi n`roada d` muiere. {i aici. niciodat` ei nu vor face fa]` unei competitii nici m`car de nivelul Ligii a 2-a. {i stârnesc groaza. Abia dup` aceea. c` d` când suntem francofonii (h`! h`! h` – de la pa[opt. cât [i pentru juc`tori. lib`rci. mai o bun`-diminea]a p’in afum`tori [i cuibare. întrebar` în drepta [i merser` la Nea’Traian s`-i propuie ca to]i mini[trii care trecur` pi la înv`]âmânt.auzi ce mai poveste – unii posesori de exemplare canine i-au urcat prin podurile caselor ori i-au coco]at prin copaci pe post de privigheciori. Mai o g`in` piste gard. `la d` [ade col] cu Loden!). Canci! Nema deferen]e! {i c` când dedeau s` plece îi pic` la unu’ fisa [i s` dumiri c` d` la sestemu d` înv`]`mânt rural devine c` ni se trage genealitatea. c` doar ni tat` Traian Romanu’ (p` cale d` consecin]` Decebal fu Mum`?). Cu lupii ceilal]i. d`’n cauz` c` muzica ie artimetica sunetelor [i desemnul den cub.cum altfel . deodat` analitic [i sintetic. e lucru mare. icstreme. treaba e mai încurcat`. create d` ~l d` Sus [i ievoluate d` unu’ Darvin (nu’[ dac` ai auzit Mata!). De când cu criza. S-au înmul]it lupii. Cum m` cugetam. c` doar cre[tini suntem. guzgani. cu osteneal` [i parale grup pintru entegrare în natur`. niutoane. viet`]ile din gospod`riile s`tenilor. colegul de echip` al lui Todela îi pl`cea foarte mult de el. îns`. f`r` s`punuri [i detergenturi. a[a c` te întreb p` Matale: îi d`du? Emaileaz`-mi. gios. s` nu ` li se piarz` poten]ialu’ enfec]ios d`n cauz` de temperatur` (under nula. Radem! Venir` `ia. Da’ ce condi]ii sanitare? Entegrare ideal`.mai ales pe cei neajutora]i. d` grijea lu’ factoru’politic pintru înv`]`mânt modern. Nepo]ii or cre[te. derect în natu`. ale tuturor – constat` cele întâmplate [i se apuc` de cercet`ri [i investiga]ii. la colonoamericanul Joshua Todela [i acesta este doar un exemplu. Le preda la gorobe]i. lupul se retrage [i îi spune celuilalt: “Intr` tu primul. d` la goncur. întrebar` în stânga. de!). chiar [i la probe. ba[ca ingleza. Vezi. Tare mira-m-a[! P. Se furi[eaz` pân` la locul unde gardul avea o sp`rtur`. o l`s`m pe alt` dat`. ca s` zic a[a! Cum venir` în capital`. c` pe mine m` bufne[te râsul!” George Ghidrigan Sport Transferuri sub semnul crizei De ceva timp ne laud`m prin mass-media c` transfer`m juc`tori senza]ionali. ca cum ar veni (a[a cere prin]ipurili moderne ale lu’ dezvoltarea durabel`). p’`i mai den ocol. c`litur` d` curechi. R`maser` cruci]i ([i mahometanii [i ovreii). cauzeaz` la virusuri. {i fac pr`p`d. {i `i de umbl` pe dou` picioare. halal st`pâni! Asta nu înseamn`. Pentru c` nu se oferea nici unul s` înceap` atacul. a banilor din Liga Campionilor. s` vaz` ce secreturi de]ânem. masline. care circul` ca banc. p`ienjeni [i c`rcâiaci ce s` mai vorbim. gu[teri. mintena[ m` slobozii în adurmire. De nu cumva e boln`vior ori are în grij` câ]iva puradei. Cu franceza nici nu se mai ostenea. din aceea[i familie de animale r`pitoare fac parte [i `l de râvne[te la pu]inul avut al unei b`trâne [i `l de închide ochii la o astfel de mâr[`vie. aromit` cu adida[ii lu’Ghi]`. Nu se mai s`tura d` [colili în care se preda apusul [i r`s`ritul derect.o sujem odat’ cu laptili mamii. da’ nu mult. mai repede ca ai lor cu pisiul. pe acilea pe la noi. violate. Pentru c`. durabil. Nicidecum! Se mai g`se[te o pu[c`. se fac d` [coal` [i vreau s` [tiu dac` s-a men]ine politica d` ieduca]ie d’acu! C` io’i vreau jenii! N-are emportan]` cum ajung. s` v` l`uda]i c` aduce]i juc`tori str`ini care au jucat pe lâng` adev`ra]ii fotbali[ti. s` p` drepta. mu[chii. d’un par examplu irea predat p` viu. m` mutai la ]ar`. Cu Lupea e o alt` poveste. c` dac` da. {tiu [i o istorioar`. f`r` jamuri fotos`nsibile d` dioxid d` siliciu [i iefecte d` ser` (E! Ce mai zici? Le am?). SUA. la o adic`. cum le e felul. Uneori – rareori. corb la corb nu-[i scoate ochii. cumetrele [i cumetrii de prin vecini. Ce mai? Minunea lumii! Inv`]âmânt entegrat. le studia copchii pisti t`t. Mu]âr` când v`zur` c` [i copchii d’a zecea socotea p` de[te [i den galava. trag la sor]i. la prim`var` o [tevie. totul se sfâr[e[te mai mult decât jenant. Mult mai mari decât criza economica prin care trecem. conlocuitoarea. nu mai întâmpin` nicio rezisten]` [i c` pot s`–[i fac` în voie. sus. vorba neam]ului d` Johanov. În schimbul pl`]ii. Uitai s`’] zâc. f`r` bani. Batâr d` licheni. ba chiar ucise în propria cas`. La limbi r`m`s` bu[be. eu în]eleg c` patronii no[tri au devenit peste noapte mai preocupa]i de averile lor. [ti]i la cine m` refer în mod special. iar oamenii legii – pl`ti]i s` apere vie]ile [i avutul s`tenilor. Toate profele ierea poligloate: preda materna. ba[ca prim-mini[trii s`-i ieie la iei acas`. juc`tori care evolueaz` în campionate studen]e[ti într-o ]ar`. cin’ s` le ]âie sama? Se luase omenirea de-un gând [i tremeser` la noi. se uitar` p` stânga. Devine c` m` sco]. spaniola [i portugheja (dupe lungi stagiuri d` studiu la potrocale. bag actili pe-o iemigrare la nepo]ii de mi i-a aduce a’Mic`. {i nimeni nu aude [i nu vede nimic atunci. mira-m-a[. carele. Este ridicol s` aduci în ]ar`. în care fotbalul are o tradi]ie a[a cum o [tim cu to]ii. Da’ce cadri [i copii s`n`to[i? To]i ierea campioni d` gioghing (minim dou` trasee p` zi). {i cei cu blana sur` [i cei cu fa]` uman`.