Documente Academic
Documente Profesional
Documente Cultură
MÂŢU MARILENA
PÎRGHIE ALEXANDRA
STRILCIUC ELENA
ECONOMIE
BUCURESTI
2009
Metode de invatare
METODE DE INVATARE
Motto:”Este imposibil ca elevii sa invete ceva cat timp
gandurile lor sunt robite si tulburate de vreo patima.
Intretineti-i deci intr-o stare de spirit placuta, daca vreti sa va
primeasca invataturile. Este tot atat de imposibil sa imprimi un
caracter frumos si armonios
intr-un suflet care tremura,pe cat este de greu sa tragi linii
frumoase si drepte pe o hartie care se misca.”
(John Locke-“Some Thoughts Concerning Education”)
Metodele noi de pedagogie cresc gradul de implicare a elevilor pe parcursul orelor de clasa.
82,8% dintre profesorii care au urmat programul "Intel Teach - Instruirea in Societatea
Cunoasterii" au renuntat la maniera clasica de predare si folosesc acum metode moderne
invatate la curs.
Recent, a fost lansat Studiul de Impact ce analizeaza rezultatele Programului Intel Teach -
Instruirea in Societatea Cunoasterii, in Romania. Studiul a fost realizat de o echipa de cadre
didactice si cercetatori de la Departamentele pentru Pregatirea Personalului Didactic din
Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti, Universitatea Politehnica si Universitatea din
1
Metode de invatare
2
Metode de invatare
Caracteristici tehnice
AeL este o platformă software modernă construită pe baza unor tehnologii noi. Echipa
SIVECO România a ales portabilitatea şi mentenanţa, construind sistemul AeL ca un sistem în
mai multe straturi - folosind un client web conectat la un server de aplicaţii bazat pe Java.
Folosim Enterprise Java Beans, Jdbc, Java servlets, JSP, Java applets şi XML. A fost luată în
considerare şi nevoia de conţinut interoperabil; se foloseşte în principal XML, fiind implementat
de asemenea suport pentru formate standard de împachetare de conţinut interoperabilitate precum
MathML, SCORM şi IMS.
3
Metode de invatare
Eficacitate mai mare a învăţării şi a aplicării celor învăţate, deoarece aceste abordari
folosesc învăţarea activă;
Învăţarea capătă sens, deoarece a stăpâni materia înseamnă a o înţelege;
Posibilitate mai mare de includere - poate fi adaptată în funcţie de potenţialul fiecarui
elev, de capacităţile diferite de învăţare, de contextele de învăţare specifice.
CE METODE FOLOSIM?
METODA CUBULUI
Este o metodă folosită în cazul în care se doreşte explorarea unui subiect, a unei situaţii
din mai multe perspective.
ETAPE:
√ 1.Se realizează un cub pe ale cărei feţe se notează: descrie, compară, analizează, asociază,
aplică, argumentează.
√ 2.Se anunţă tema/subiectul pus în discuţie;
√ 3.Se împarte grupul în şase subgrupuri, fiecare subgrup rezolvând una dintre cerinţele înscrise
pe feţele cubului;
√ 4.Se comunică forma finală a scrierii, îitregului grup (se pot afişa/nota pe caiet).
4
Metode de invatare
METODA CIORCHINELUI
Este o metodă didactică, utilizată individual sau în grup, care constă în evidenţierea de către elevi
a legăturilor dintre idei, pe baza găsirii altor sensuri ale acestora şi a relevării unor noi asociaţii.
ETAPE:
1. Scrierea unui cuvânt/ a unei propoziţii – nucleu;
2. Găsirea unor cuvinte/ sintagme în legătură cu termenul pus în discuţie (noţiuni generale);
3. Trasarea unor linii de la cuvânt/ propoziţie – nucleu către cuvintele/ sintagmele noi;
4. Completarea schemei până la exprimarea timpului.
5
Metode de invatare
clasele realizând spectaculoase "accelerări ale studiilor". În fosta Uniune Sovietică centrele de
sugestopedie sunt un fapt curent: programele de învăţare a limbilor străine, care folosesc în
special manualele redactate de Alexo Novacov muzician, actor şi profesor, sunt parcurse în trei
luni, patru ore pe zi, timp în care cursanţii asimilează 6 000 unităţi lexicale şi structuri lingvistice,
ceea ce reprezintă dublul fondului activ al unei limbi.
În 1969, ziarul Pravda afirma că "este posibilă învăţarea unei limbi străine într-o lună".
Un savant japonez anunţa că "Am învăţat engleza în 7 zile; franceza în 15". Însuşi Lozanov
raportează că unii subiecţi pot asimila 3 000 de cuvinte pe zi (să nu uităm că fondul activ al
vocabularului unei limbi este de 2500 -3000 cuvinte), eficienţa învăţării crescând de 5-50 de ori.
Centrele de sugestopedie din Berlin si Leipzig au constatat o memorie de durată de peste 90%,
cifră pe care o susţin rezultatele lui Lozanov: reţinerea materialului este în proporţie de 88% după
6 luni şi 57% după 22 luni. Or, după o învăţare obişnuită, lucrurile stau cu totul alt fel: după 6
luni persoana reţine 60% din tezele principale, 36% din unităţile logice şi 21,5% din materialul
textual, pentru ca din materialul pregătit pentru examene să se prezinte la apel doar 20% după
numai 15 luni!
Aşa se face că în ultimii 30 de ani au proliferat în lume diferite metode de superînvăţare şi
hipermnezie, hrănite din surse relativ comune şi bazîndu-se pe principii similare, dacă nu
identice. Actualmente, sugestopedia şi diferite sisteme derivate se practică pretutindeni: în ţările
fostei Uniuni Sovietice, sugestopedia se utilizează în diferite centre specializate, în universităţi
(numai în Universitatea din Novosibirsk ea este folosită anual de 10 000 de studenţi), în Institutul
Pedagogic de Limbi Străine din Moscova, în armată sau de către publicul larg (Studioul
"Mosfilm" a realizat chiar un film didactic).
Muzica este indispensabilă în şedinţa de sugestopedie, şi nu orice muzică, ci doar anumite
compoziţii în stil baroc ale lui Bach, Handel, Vivaldi, Corelli si Teleman. Acestea au măsura 4/4
(uneori 3/4) si ritmul largo (60 bătăi pe minut). Ritmurile organismului se racordează la cadenţa
muzicii, efectul fiind similar recitării unei mantre; pulsul scade cu 5 unităţi tensiunea cu 4
diviziuni, iar frecvenţa undelor cerebrale creşte cu aproximativ 6%. Se obţine o stare de relaxare
fizică însoţită de lărgirea si acutizarea conştienţei. Cimatica, noua ştiinţă fondată de dr. Hans
Jerry, care studiază efectul muzicii asupra lumii însufleţite şi neînsufleţite, se întâlneşte cu ideile
anticilor (Pitagora, Hermes Trismegitus), după care muzica este o punte care uneşte toate
lucrurile. Totul în univers este în stare de vibraţie, chiar şi electronii din atom, ceea ce face ca
unele substanţe, culori si note muzicale să rezoneze. Dovezile experimentale sînt concludente.
Aceasta l-a determinat pe Donald Hatch Andrews, doctor în chimie, să exclame uimit:"...
descoperim că universul nu este compus din materie, ci din muzică".
Acestea sunt câteva din elementele noului tip de învăţare. Şi România va trebui să se
adapteze şi să folosească aceste metode pentru a putea diminua distanţa faţă de ţările avansate din
acest punct de vedere.
Doi mari profesori români fac eforturi în acest sens, şi anume profesorul Florian Colceag
(cel care se ocupă de copiii supradotaţi din ţara noastră şi a pregătit generaţii întregi de olimpici
internaţionali la matematică) şi profesorul Radu Budei de la Universitatea "Alexandru Ioan Cuza"
din Iaşi, cunoscut şi pentru multiplele sale invenţii.
Sursa: blog Dan-Octavian Cătană
Invatarea prin cooperare reprezinta folosirea grupurilor mici in scopuri instructionale, astfel
incat- lucrand impreuna- elevii isi maximizeaza atata propria invatare, cat si pe a celorlalti colegi.
6
Metode de invatare
Printr-o astfel de organizare a situatiilor de invatare, elevii depind intr-un mod pozitiv unii de
altii, iar aceasta interdependenta pozitiva ii conduce la devotament fata de grup.
Alte elemente esentiale in invatarea prin cooperare sunt:
o responsabilitatea individuala
o interactiunea stimulatoare
o deprinderi si competente interpersonale
o constientizarea si evaluarea modului in care functioneaza grupul de lucru.
Atunci cand se realizeaza invatarea prin cooperare in mod regulat, elevii, din “singuratici care
invata”, pot deveni “colegi care invata impreuna”, atingand niveluri ale competentei academice in
cadrul grupului si ca membri ai echipelor.
Grupurile de invatare prin cooperare se concentreaza asupra maximizarii succesului
academic al tuturor membrilor grupului.
Normele grupului trebuie stabilite ca o problema a :
o responsabilitatii grupului;
o capacitatii de reactie la ceilalti;
o cooperarii;
o luarii deciziilor prin consens;
o rezolvarii de probleme;
METODA MOZAICULUI
1. In grupuri de trei sau patru, elevii lucreaza intai la o problema care se poate materializa intr-
un produs (diagrama, de exemplu),pe cat posibil pretandu-se la abordari variate.
2. Produsele sunt expuse pe peretii clasei.
3. La semnbalul profesorului, grupurile se rotesc prin clasa, pentru a examina si a discuta fiecare
produs. Isi iau notite si pot face comentarii pe hartiile expuse.
7
Metode de invatare
4. Dupa turul galeriei, grupurile isi reexamineaza propriile produse prin comparatie cu celelalte
si citesc comentariile facute pe produsul lor.