STIINTA SI FILOZOFIEAlbert Einstein s-a nascut la Ulm in Germania, la 44 martie 1879. A studiat matematica si fizicd la Scoala Politehnict Federal din Ziirich intre 1896 si 1900. fn anii 1902-1908 a lucrat ca expert Ia Oficiul Federal de Patente din Berna si a publicat lucrari ce an alras atentia lumii stiintifice, printre care prima lucrare despre teoria special a relativitatii in 1905. In anii 1908-1914 a fost profesor de fizick teoreticd la universitafile din Berna, Zxirich si Praga. In 1913 este ales membru al Academiei Prusiene de Stiinte si numit director al Institutului de Fizicd al Societatii ,fmparatul Wilhelm« din Berlin, functie pe care o pastreazi pind in 1933. Dupa publicarea teoriei generale a relativitAii in anii primului razboi mondial si confirmarea uneia dintre pre dictiile ei de citre expedifia astronomicd a SocietAfii Regale de Stiinfe din Londra (1919) devine cel mai cunos- cut om de stiinjA al vremii sale. O data cu instaurarea regimului nafional-socialist, Einstein isi d& demisia din Academia Prusiani de Stiinte si paraseste definitiv Germania, stabilindu-se la Princeton, in Statele Unite ale Americii. In ultimaTparte a vietii, Einstein este recu- noscut nu numai drept cea mai mare autoritate din fiz! teoretica, ci si ca un mare umanist care tncorporeazi in mod exemplar prin acjiunea lui socialé si culturala, prin luarile sale de pozitie in problemele vielii publice spiritul libertajii, al justifiei sociale, respectul pentru demnitatea fiintei umane. Moare in 18, aprilie 1955, la 76 de ani. Scrierile de interes general ale lui Einstein sint reu- nite in doud volume: Mein Weltbild (1931) si Out of my Later Years (1950). tn 1917, Hinstein public&é prime expu- nere a teoriei speciale si generale a relativilalii .pe inte- Jesul tuturor'*. ALBERT EINSTEIN _ CUM VAD EU LUMEA O antologie Selectia textelor: M. FLONTA, I. PARVU Traducere: M. FLONTA, I PARVU, D. STOIANOVICI Note gi postfafa: M. FLONTA HUMANITAS BUCURESTI 1992Coperta: IOANA DRAGOMIRESCU-MARDARE © EDITURA HUMANITAS, 1992 ISBN 973-28-0193-X Cuprins Nota traducatorilor ... Autoportret I CUNOASTEREA NATURII: PRINCIPII SI EVOLUTIE ISTORICA Discurs de recepfie la Academia Prusacd de Stiinfe (1914) .... Ernst Mach Principiile cerceta Geometrie si experienfi ... Mecanica lui Newton si influenta ei asupra e tice Johannes Kepler ............08 ee Influenta lui Maxwell asupra evolutiei concepti fizicad Observafii asupra teoriei cunoasterii a lui Bertrand Russell..., Il FUNDAMENTELE FIZICH sTEORETICB: TEGRIA RE- LATIVITATII SI MECANICA ‘CUANTICA Ce este teoria relativitafii? Fizica si realitatea 415 17 22: 32 37 89 1 98‘Fundamentele fizicii teorelice. 6... eee reer ee ‘Mecanica cuanticA si realitatea . Note autobiografice . -Observafii asupra articolelor reunite in acest volum -Observajii preliminare cu privire la concepte AIT STIINTA $I INTBLEPCIUNE: CE TREBUIE sA FACEM 41 CE PUTEM SPERA -Cum vad eu lumea? ....-.-+-e eee ee Religie gi stiinjA ...-6... ees Serigoare catre Academia Prusaca de Stiinte din 28 martie 1933. ‘Scrisoare c&tre Academia Prusac4 de Stiinte din 5 aprilie 1933.. rilie 1933... ‘Scrisoare cdtre Academia Prusaca de $tiinfe din 12 ap! Stiinta gi civilizatie .. Religiozitatea cercetarii StiinfA gi societate oo. ..se eevee eee Despre educatie 1. ss severe sere eee “Despre libertate ....0+ essere ‘GtiingA gi religie (I-IL) .....-. seer ee ‘Limbajul comun al stiin{ei De ce socialism? ....- Legile stiintei si legile eticii......... ee ‘M. Flonta. Postfati, Idealul cun Albert Binstein AND : Nr mage Biblioteca Personali Je fundamentale .- 134 148 154 200 229 279 | i Pe méasurd ce stiinjele se emancipeazd de sub tutela filo- zofiei, constituindu-se ca discipline autonome, relatia dintre filozofie gi stiinfa devine ea insdgi o problema filozofica. Supo- aifiile si concluztile cele mai generale ale cunoasterti stiinfifice stint tn esentd de naturd filozofica. Intr-un fel, de multe ori neaparent, stiinja incepe in filozofie si se varsd in filozofie. Cum spunea mai de mult un autor roman, filozofia, in una din tpostazele ei, poate fi caracterizaté ca 0 analizd a primelor supozipit gi a wltimelor consecinje ale cunoasterii stiintifice. Reflectia asupra intemeierii cunostinjelor pozitive, asupra tntin- derit gi valorii lor prezinté in egald masurd interes stiinfific gi filozofic. Au intreprins-o, cu deosebire in ullimul secol, chiar daci din puncte de vedere distincte $i cu interese diferite, atit mari creatori de stiintd, cit gi filozofi. Daca prezenta orizontului filozofic a fost 0 permanenjd tn momentele de schimbari radicale din istoria stiinfei in stiinja contemporand asistém la o mai profunda gi constructivd parti- ctpare a filozoficului in constituirea marilor direcfii gi pro- grame de cercetare teoreticd. Aga cum scria Heidegger, marti creatori ai fizicti atomice, Niels Bohr si Werner Heisenberg, au reusit sd revolutioneze sliinja ,,numai tnirucit au gindit ca filozofi, deschizind noi ci pentru formularea problemelor“. Sporirea gradului de abstractie si instrumentalizare al stiinfei actuale, complicarea legdturiler ei cu experienta st realitatea au determinat implicarca mai directé a filozofiet in interpre- tarea demersurilor si a ltatelor cunoasterii teoretice. Filo- -tofia stiinjei s-a transformat treptat intr-un domeniu special de cercetare, care exploreazé cu metode logice, istorice, psiho- 7sociologice, sistemic-informationale teme cum ar fi natura $i specificul rationalitdfir stiintifice, demersurile de constituire a principalelor forme de organizare a cunoasterit stiingifice, struc tura lor internd, precum $i mecanismele schimbarii. sliingifice, directia gi sensul. dezgoltdrii istorice a cunoasterit pozitive, relajia complexd si subtild intre standardele epistemice $i valo- rile fandamentale ale culturit. : . .. Colectia ,,Stiinja si filozofie* igi propune sa prezinte citi- torului romén contribufii dintre cele mat reprezentative pentru acest cimp deosebit de viu gi animat al vietit filozofice contem- porane. Dorim sé cuprindem atit problematica epistemologie: generale, cit gi realizari de referinta din domenwl filozofiet matematicii, al stiinfelor teoretice ale naturit, al sttingelor sociale gi al stiintelor omului. Sintem dornici sd colabordm cu tofi cet ce sint in mésurd sd sprijine realizarea acestor obiective prin informajii, propuneri, observafit critice $i participare directa. Mircea, Flonta, Tlie Parvu Nota traduc&torilor Culegerea de fafa reuneste texte de interes general scrise de Albert Einstein de-a Jungul a patru decenii, tncepind din 1914. Aceste scrieri cuprind expuneri ale ideilor sale stiinfifice destinate unui public mai larg, ginduri asupra viefii si operei unor mari cercet&tori ai naturiis considerafii asupra teoriilor fizice {undamentale si asupra directiei dez- voltarii viitoare a cunoasterii fizice, precum si asupra naturii cunoasterii stiinfifice si a cunoasterii umane in genere, reflecfii asupra sensului existenfei, asupra problemelor sociale si morale ale timpului si Inari de pozifie fafa de evolutii si evenimente din viata politica. Nu in pufine texte se Intretaie si se intrepatrund diferite teme din acest univers pro- plematic asupra c4rora Einstein a gindit intr-un mod personal intreaga sa viafa. Tintnd seama de temele dominante, am grupat in mod oare- cum convenfional textele in trei mari sectiuni: 1. Cunoasterea naturi principii si evolufie istoricd; 2. Fundamentele fizicii teoretice: teoria rolativitafii si mecanica cuanticd; 3. StiinfA si infelepciune: ce trebuie s& facem si ce putem spera. Gu 0 singura excepfie (Despre metoda fisicii teoretice), aceste scrierj apar aici pentra prima data in limba romana. {n cele mai multe cazuri traducerea a fost realizati dup doua culegeri, care adun& cele maj reprezentative scrieri de interes general din dowd perioade distincte ale viefii autorului: Mein Weltbild, Querido Verlag, Amsterdam, 1934 si Out of My Later Years, Philosophical Library, New York, 1950. Pind in 1933, ciad p%risejle Europa, Binstein publica, cu rare excepfii, in limba germana. O datd cu stramutarea in Statele Unite multe din scrierile sale apar initial in englez4. Totusi, Einstein rimine un scriitor de limb4 german&. Din relatarile secretarei sale, H. Dukas, se stie c& el si-a scris, ptaa la sfirsitul viefii, toate Incr&rile in germana. Tradu. cerea in englezi a fost realizata fie de alte persoane, fie de Einstein 9