{i-a f\cut ucenicia, patru luni, la Marsilia, `n Fran]a la marele “profesor” Picior-de-

Porc. Examenul final l-a sus]inut `n tramvai `ntre dou\ sta]ii, iar pe “diplom\” scrie
“artist”. “E o art\ s\ fii ho] de buzunare”, spune Valentin Filimon, un albaiulian de
aproape [aizeci de ani care [i-a petrecut o mare parte din via]\ prin `nchisorile din
Ardeal pentru furturi [I t`lh\rii. C`t timp nu a fost `ncarcerat a “dat buhe” (n.r. -
furturi) peste tot unde a putut. Acum vrea s\ `nfiin]eze Partidul Recidivi[tilor ca s\
poat\ candida la pre[edin]ia Rom=niei pentru a se muta de la Centrul de Ajutor
Social din Alba Iulia direct la Palatul Cotroceni. P`n\ la hot\r`rea Tribunalului
Bucure[ti care `l va propulsa pe bulevardul Geniului, instruie[te un ucenic pentru c\
`n ]ara noastr\ “cultura furtului” nu mai este at`t de bine dezvoltat\ ca odinioar\.

Venirea lui Valentin Filimon pe lume este “o poveste complicat\”, spune viitorul
pre[edinte al Rom=niei, cum se mai recomand\ el din c`nd `n c`nd celor care nu `l
cunosc foarte bine. Mama sa, Sonya Jovlenko, rusoaic\ din Odessa, avea titlu
nobiliar de contes\. ~n 1941 s-a m\ritat cu un comisar rom=n poli]ie care a adus-o
la Sebe[ unde a fost profesoar\ de limb\ rus\ [I filosofie p`n\ `n ’47 c`nd pe so] l-au
`ncarcerat [I nu l-a mai v\zut niciodat\. ~n 1952 femeia a fost `nchis\ `n lag\rul de la
Sighet [I urma s\ ia drumul Siberiei. “Era acolo pentru probleme politice, pentru
tr\dare de ]ar\, ea rusoaic\ fiind, nu [tiu exact cum suna acuza]ia pe care i-au dat-o
rusnacii care invadaser\ atunci ]ara noastr\. Atunci i-a zis una dintre g\rzi c\ dac\
r\m`ne gravid\ nu mai este deportat\”, a r\mas `ns\rcinat\ cu comandantul lag\rului
[I a[a a fost el adus pe lume. Isprava gradatului a ajuns la urechile superiorilor [I a
fost eliberat din func]ie, iar cei doi `ndr\gosti]I au fugit `mpreun\ la Chi[in\u unde au
locuit `mpreun\ p`n\ Valentin a `mplinit [ase ani. Cucoana, cum `I zice adesea
maic\-sii, l-a p\r\sit pe cel care a sc\pat-o de Siberia [I a fugit `n Rom=nia, despre
care b\iatul credea c\ este un ora[ mare.

“Am ajuns `n capital\ unde noul iubit al mamei ne a[tepta `n Gara de Nord. ~l
p\r\sise pe tata pentru altul. C`nd m-a v\zut pe mine primele lui cuvinte au fost
«ascunde-l!». Eram `mbr\cat ca ru[ii, purtam p`slari, pufoaic\, iar pe cap aveam o
c\ciul\ imens\ cu ap\r\tori pentru urechi”, poveste[te el. “Burjuii! Uite burjuii,
mam\”, a[a le spunea el oamenilor `nst\ri]I [i `[I aminte[te c\ a strigat pe bulevardul
Victoriei c`nd [i-a dat seama c\ to]I cei din jurul s\u purtau costume [I paltoane.

Rom=nia, un mare ora[

Din capitala marelui ora[ Rom=nia pleac\ la Lugoj, la bunici pentru c\ noul lui tat\ nu
`l suport\ deloc. Acolo merge `n clasa I, `nva]\ bine limba rom=n\, iar urm\torul an
`I aduce [I primele “amintiri din copil\rie, furti[aguri”. “Furam din clas\ c`nd colegii
erau pleca]I pe teren la ora de sport, furam bonuri de benzin\ de la bunicu [I de la
tata c`nd venea luam din geant\ bani din plicuri pe care era scris «Gazeta
`nv\]\torului» sau «{oimii patriei». Mai t`rziu am `nceput s\ fur din bijuteriile mamei,
iar dup\ ce am terminat liceul am «umflat» tot ce era de valoare prin cas\, banii
poc\i]ilor bapti[ti – bunicul era predicator la \ia – [I am vrut s\ fug `n Ucraina, dar m-
au prins [I mi-au dat pentru «trecere frauduloas\ a frontierei»”, atunci este
`ncarcerat pentru prima dat\. Prins la V=r[e], judecat la Deta [I `nchis pentru doi ani
[I jum\tate la Aiud.

Spune c\ citise c`te ceva “prostii” despre pu[c\rie p`n\ la ora `n care intrase `n
celul\, dar c`nd a ajuns acolo “dracul nu era a[a de negru”. “Am prins genera]ia de
aur a infractorilor rom=ni. Acolo i-am cunoscut pe G`t-de-vioar\, Picior-de-porc,
Aurica Geamantan, Sile Mascuale sau Dindirel. Erau ni[te clasici `n via]\, mari
oameni. Tot acolo era [I S`rc\, [oferul regelui Mihai, condamnat chiar de el pentru
pedofilie”, zice c\ a avut numai de `nv\]at de la acei oameni.

Doctorat `n [tiin]a furtului

Este eliberat odat\ cu Picior-de-porc `mpreun\ cu care a fugit `n Fran]a. “Nu mai
puteam s\ stau `n Rom=nia. Nu aveam ce s\ fac, nu aveam cum s\ m\ mi[c. Am
mers s\ m\ [colesc `n Marsilia, s\ `nv\] cum se fac t`lh\riile mari, nu mizilicuri de
nimic. Dup\ ce patru luni de zile am furat de prin buzunare [I m-am uitat la maestrul
Picior-de-porc cum lucreaz\ am dat examenul final `ntr-un tramvai. Mi-a zis «~l vezi
pe \la? E mare chestor», eu, «Da, v\d», la care el, «Ai dou\ sta]ii s\ `I iei cravata de
la g`t»”, zis [I f\cut. C`t timp mijlocul de transport `n comun se deplasa Filimon a
mers `n fa]a chestorului, `I “p\ture[te ziarul pe piept” [I dup\ ce l-a `ngr\m\dit, i-a
deznodat cravata [I a cobor`t la urm\toarea sta]ie. A fost declarat “artist”.

Se `ntoarce singur `n ]ar\ “dup\ doi ani de tunuri fran]uze[ti” [I `ncepe s\ “danseze”
(n.r. – s\ fure) prin toate ora[ele din ]ar\. “Mama nu voia s\ m\ primeasc\ acas\ c\ `I
era ru[ine cu mine, iar barbatu-s\u nici nu voia s\ aud\ c\ merg la ei. Am fost pe la ei
doar ca s\ fur tablourile de pe hol”.

Erau cinci p`nze mari pe care le-a v`ndut ulterior unui doctor profesor universitar.
Dup\ ce a cheltuit banii [i-a dat seama c\ cel mai bine, din mai multe puncte de
vedere, este s\ locuiasc\ pe la m\n\stiri. A stat la Sinaia, C\ld\ru[ani, unde a mai stat
cu doi fo[ti de]inu]i, Niculi]el, unde a dormit `n izmene `n altar pentru c\ se
`mb\tase cu vinul pentru `mp\rt\[anie, la Fr\sinei, `n comuna P\ltini[, l`ng\ Dorohoi,
la Bodrog [I la Pas\rea. Din fiecare l\ca[ de cult a plecat “`n numele Tat\lui” cu
icoane sau cu straie scumpe pe care le-a b\ut [I le-a jucat la jocuri de noroc.

Cea mai mare spargere o d\ la m\n\stirea Sinaia [I dup\ ce este prins, st\ “`n numele
Fiului” trei ani la Gherla. Asta este cea mai lung\ condamnare. ~I pare r\u c\ nu a
apucat s\ cheltuiasc\ banii. Au stat vreo dou\ zile `n cavoul lui Take Ionescu, fostul
prim-ministru. “Dup\ dou\ zile m-am `ntors s\ `I iau, iar a treia zi m-au prins”.

Pe l`ng\ aceasta mai viziteaz\ `nc\ patru penitenciare, pe cel de la Aiud, de la Popa
{apc\, V\c\re[ti – unde l-a reg\sit pe Picior-de-porc [I la Gala]i. Peste tot are “pile”.
Spune c\ nu i-a fost foarte r\u pentru c\ a stat “bine cu psihicul”. “Eu vedeam partea
plin\ a paharului, nu m\ g`ndeam c\ e r\u [I pe de alt\ parte, ci c\ e bine [I frumos.
Al]ii st\teau cu g`ndul c\ `I `n[eal\ femeia – e drept c\ eu nici nu aveam, c\ `I fur\
lumea pe acas\, dar eu nimic, [I astfel o duceam bine”, r`de el.
Cu m`inile `n buzunarul hainei statului

C`nd iese “la lumin\” `nt`lne[te un prieten pe care l-a cunoscut `n primii doi ani de
deten]ie din cauza c\ruia intr\ din nou `n bucluc. “Nici nu am stat o lun\ liber [I m-
am `ntors tot acolo, `n gura m\-sii”, se enerveaz\ el sufl`nd `n ]igara abia aprins\.

Nu `I pare foarte r\u pentru c\ `n acea lun\ de libertate a tr\it “ca un boier”. “La o
s\pt\m`n\ de c`nd am ie[it m-am `nt`lnit cu \sta la Moravi]a [I dup\ ce ne `mb\t\m ne
lu\m de un mili]ian [I ne prind [obolanii la ie[irea din cr`[m\. |la fuge [I eu iau b\taie
singur”. ~l iau la sec]ie [I ca s\ nu `l `nchid\ pentru “nerespectarea prostului” `l pun
s\ taie lemne p`n\ diminea]\ `ntr-o pivni]\ a unit\]ii. “Ce s\ tai? Erau ni[te cioate de
nu le puteai c\ra. M-am uitat la toporul \la tocit cu coada de fier [I dup\ ce am tr`ntit
`n pere]ii pivni]ei, c\ eram `ntr-un subsol, la mama dracului, merg la u[\ [I o for]ez
p`n\ `[I d\ drumul z\vora[ul. La cap\tul holului erau ei, dar eu am f\cut dreapta `ntr-
un birou. Am luat hainele de c\pitan care erau acolo cu cizme, cu palton [I tot
tac`mul, o umbrel\ [I am ie[it pe geam”, chicote[te el. Avea la el c`]iva lei pe care a
mers s\ `I bea `n primul bar care i-a ap\rut `n cale “de necaz [I amar”.

Dup\ ce a comandat un rom [I o cafea barmanul `I zice c\ “toate de pe mas\ [I `nc\

un r`nd s`nt pentru domnu’ c\pitan f\r\ nici un ban [I dac\ mai vreau a zis s\ mai
cer”, a cerut p`n\ a c\zut sub mas\. A doua zi a plecat `n Cluj unde a stat `ntr-o
be]ie “din partea casei” care l-a ]inut trei s\pt\m`ni. I-a priit postul de ofi]er p`n\ s-a
`nt`lnit cu un mili]ian care `l cuno[tea. “Filimoane, mi-a zis el, te-a f\cut dracu
superior? Hai la sec]ie. {i p`n\ diminea]a a aflat \la de unde am hainele, m-a legat [I
dup\ `nc\ o zi m-a trimis `n curs\ `ntr-acolo”, a fost condamnat doi ani [I jum\tate,
dar nu pentru hainele furate, nici pentru c\ s-a luat `mpreun\ cu prietenul lui de acel
gradat `n noaptea dinaintea deten]iei `n scopul t\ierii lemnelor, ci pentru c\ a furat
umbrela. “Dracu’ s-o ia de umbrel\! Nici m\car nu ploua afar\, nu [tiu de ce am luat-
o. Hainele nu le-a declarat c\pitanul pentru c\ `l degradau \ia, dar umbrela
dracului… Aia m-a `nfundat”, se enerveaz\ el c`nd `[I aduce aminte.

Ho]ul prost [I justi]ia oarb\

Ultima dat\ a fost `nchis “din gre[eal\”. L-au luat tot din cr`[m\, era `n 2000 dup\ ce
doar l-au `ntrebat dac\ `l cheam\ Valentin Filimon. “E[ti arestat, au zis. Eu nu
f\cusem nimic. Era nu [tiu ce minune de furt f\cut pe la Cluj de unul pe care `l
chema la fel ca pe mine. Au zis c\, las\, tu e[ti… Uite ce dosar colorat ai aici”, a stat
tot doi ani. A stat doi ani, dar dup\ ce a ie[it un avocet din Alba Iulia l-a sf\tuit s\ dea
`n judecat\ statul pentru c\ va avea c`[tig de cauz\ [I, dup\ ce va primi desp\gubiri
materiale, se va umple de bani. Ap\r\torul era un b\rbat pe care `l `nt`lnise `ntr-un
bar din Alba. A intentat proces [I “c`nd s\ c`[tig\m a pierdut prostul \la de avocat
dosarul [I tot diplomatul cu h`rtii pentru c\ era beat [I nu ne-am mai prezentat la
proces”, au mers tot la cr`[m\ unde au b\ut de sup\rare.

C\snicia distrus\ de [obolani

Printre ho]ii [I t`lh\rii Filimon a f\cut [I afaceri cinstite, dar tot murdare. A avut o
firm\ de deratizare [I dezinsec]ie. S-a `nt`mplat pe o perioad\ de trei ani, dup\ a
patra condamnare, dar toate s-au oprit p`n\ “[i-a b\gat coada dracul, adic\ femeia.
Eu am fost jurat la pop\ pe o perioad\ de doi ani c\ nu fur [I c\ nu fac nimic. M\
b\gasem `n afacerile astea care mergeau foarte bine, aveam destul contracte, dar
`ntr-o sear\ c`nd am venit neanun]at acas\ cu dou\ zile mai devreme o g\sesc pe
Aurica, pe nevast\-mea cu unul la noi `n cas\”, nu a vrut s\ o mai vad\ de atunci. “I-a
luat dracu pe am`ndoi”, r`de el [I nu vrea s\ `mi povesteasc\ `n ce fel i-a pedepsit
pe amorezi.

S-a apucat din nou de “m`n\rii” [I a fost `nchis pentru “ni[te minuni de furturi, nu
foarte mari”, dar care l-au trimis dup\ gratii.

~I este ciud\ c\ s`nt pu]ini arti[ti `n Rom=nia. “Rareori s`nt, frate, b\ie]I buni cum
erau odat\. Acum s`nt numai mizerabili dintr-\[tia care dau `n cap femeilor pentru o
pereche de cercei. Nu mai s`nt ho]I care s\ lucreze cu stil, elegant”, [I se `ncrunt\
c`nd `mi spune c\ “rusnacii [I ucrainienii s`nt mai buni dec`t noi”, ei se [colesc `n
Fran]a sau `n Italia, dar la noi “cultura ho]iei” s-a pierdut, dar }arc\ a[teapt\ noua
genera]ie care se `ntoarce de peste hotare.

Urm\toarea re[edin]\, Cotroceni

Nu cu foarte mult timp `n urm\ a cunoscut un redactor al unei reviste locale care a
fost trei ani operator la PRO TV. Au ie[it la o bere [I ziaristul a f\cut un interviu cu
Filimon. Nu la foarte mult timp dup\ ce a devenit celebru `n Alba Iulia s-a g`ndit s\
intre `n politic\ pe motiv c\ “nu se mai poate”. Acesta este argumentul suprem
pentru care s-a g`ndit s\ `nfiin]eze Partidul Recidivi[tilor din Rom=nia.

“Eu déjà lucrez la proiecte [I la toate cele c`te trebuie. E proiect serios \sta, m\ ajut\
b\iatul \sta de la ziar [I un domn de aici din Alba Iulia care are rela]ii [I bani”. A
`nceput s\ str`ng\ bani de la recidivi[ti din ]ar\ [I din str\in\tate ca s\ se mute de la
Centrul de Ajutor Social din Alba Iulia direct la Cotroceni [I trage speran]\ c\ p`n\ la
s\rb\torile pascale ale acestui an Tribunalul Bucure[ti va da o hot\r`re prin care va
lua na[tere rampa de lansare spre actual locuin]\ a pre[edintelui B\sescu.

“Eu s`nt con[tient c\ nu am [anse prea mari, dar s`nt convins c\ pot s\ smulg multe
voturi [I u[or, u[or s\ vezi tu dac\ nu m\ mut la Cotroceni. Fac o alian]\ cu pesedeul
sau cu peneleul [I ajung `nt`I premier [I apoi direct pe scaunul cel mare”, `I sclipesc
ochii c`nd vorbe[te despre asta.

C`nd `l `ntreb despre programul de guvernare [I despre ce are de g`nd s\ schimbe

`n Rom=nia nu [tie foarte multe, dar “viitorul sun\ bine, vorba aia”. “Pun la Interne
un ho], la Externe, alt ho], la Finan]e, un ho] [I a[a mai departe. O ]ar\ de ho]I este
cel mai bine condus\ de o ]ar\ de ho]I, nu? Tu [tii c\ Napoleon a avut un ministru de
interne sau a[a ceva care era cel dint`I t`lhar al Fran]ei? |la a sc\zut criminalitatea
pentru c\ \la a [tiut, dom’le, cum se face ea”, [i bate u[or cu palma `n mas\ pun`nd
punctual pe i.

P`n\ se va muta la Cotroceni nu-I r\m`ne dec`t s\ mai fure din c`nd `n c`nd de prin
autobuzele din Alba Iulia ca s\ str`ng\ bani pentru campania electoral\ [I s\ spere c\
`n viitorul apropiat nu va mai purta haine cu c\ptu[eala t\iat\ ca s\ se `nc\lzeasc\ `n
buzunarele altora. {I dac\ `nc\ nu ]ine conferin]e de pres\ [I nu are un departament
de comunicatori le spune el tuturor oamenilor s\ nu uite, “Vota]I cu recidivi[tii dac\
vre]I lini[te `n cas\”.