Ministerul Educaţiei, Cercetării şi Tineretului

Universitatea „Alma Mater” din Sibiu

GHID
CU PRIVIRE LA ACTIVITATEA DE ÎNDRUMARE,
ELABORARE ŞI SUSŢINERE A
LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Sibiu 2009
NESECRET
1 din 16
ŞEFUL COLECTIVULUI DE ELABORARE:

– prof.univ.dr.ing.ec. Nicolaie GEORGESCU

COLECTIV DE ELABORARE:

– prof.univ.dr. Mircea COSMA

– prof.univ.dr.ing. Vasile JÂŞCANU
– conf.univ.dr. Eugen POPESCU
– conf.univ.dr. Romulus IAGĂRU

2
 PROBLEME GENERALE

Lucrarea de licenţă reprezintă o modalitate esenţială care contribuie

în mod semnificativ la dezvoltarea şi valorificarea cunoştinţelor,
aptitudinilor, abilităţilor şi capacităţilor creative ale absolventului
subsumate competenţelor specifice viitoarei profesiuni.
În vederea realizării acestui deziderat, elaborarea lucrărilor de licenţă
impune luarea în considerare a următoarelor cerinţe:
a. asigurarea primordialităţii alegerii de către studenţi a
domeniului-sursă al tematicii pe care o poate oferi explorarea acesteia
pentru procesul de formare în calitate de viitori absolvenţi în măsură să se
integreze situaţiilor specifice pieţei muncii, din ţară şi străinătate;
b. domeniul (tema) cercetat(ă) să fie corelat(ă) cu domeniul de
studiu al absolventului;
c. susţinerea punerii în valoare a capacităţilor absolventului pentru
cercetarea acelui segment de activitate în care are cele mai profunde
cunoştinţe generale şi de specialitate şi faţă de care manifestă interes;
d. existenţa posibilităţi de informare suficiente şi relevante.

STRUCTURA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Lucrarea de licenţă are două părţi: teoretică şi aplicativă.

Conţinutul lucrării de licenţă va fi structurat pe capitole, subcapitole,
paragrafe şi subparagrafe, dar nu mai mult de 4 grade de titluri şi se va
întinde pe minim 60 – maxim 70 de pagini redactate cu caracter de 12 la
un rând şi jumătate.
Structura lucrării va cuprinde:
– o parte introductivă în care se prezintă succint importanţa temei
abordate şi se motivează alegerea ei(1 – 2 pagini);
– 1-2 capitole teoretice în care se dezvoltă, în urma documentării
şi are ca obiect analiza stadiului cunoaşterii în domeniul
cercetat(maximum 30 de pagini);
– 1-2 capitole în care se prezintă metodologia şi rezultatele
cercetării aplicative, soluţiile propuse şi argumentele autorului(minimum
20 de pagini);
– o parte finală în care se sintetizează concluziile şi contribuţia
personală la soluţionarea problematicii(3 – 5 pagini);

3
 – bibliografia – va cuprinde lucrări reprezentative (cel puţin 20)
din domeniul abordat şi se plasează la sfârşitul lucrării, înainte de anexe.
De regulă titlurile bibliografice se înscriu în ordine alfabetică a
numelor autorilor, numerotându-se cu cifre arabe urmate de punct. Când
sunt doi sau mai mulţi autori pentru o lucrare regula referitoare la ordinea
alfabetică este valabilă doar pentru primul autor.
Materialele bibliografice vor fi înscrise în următoarea ordine: cărţi şi
articole publicate, în ordinea alfabetică a numelui autorului, acte
normative (legi, ordonanţe de urgenţă, H.G., norme metodologice,
instrucţiuni de aplicare); alte surse informaţionale (anuare statistice,
buletine BNR, etc.); adrese de internet.
Exemplu de scriere a bibliografiei:
1. Mateescu I., Gatie A., - Gestiunea financiară a întreprinderii,
Editura Academiei Române, Bucureşti, 2006.
2. Popescu M., Vlădescu C. – Presiunea fiscală şi modalităţile de
comensurare a acesteia, Revista tribuna Economică, nr. 7/2005.
3. X X X – Legea privind finanţele publice locale nr. 273/2006; M.
Of. al României, partea I, nr. 618/2005.
4. X X X – Anuarul statistic al României, 2004.
– anexe – tabele, scheme, grafice, schiţe, desene etc. ( fiecare
anexă trebuie să aibă un titlu scurt care să reflecte conţinutul acesteia şi
să fie însoţită de explicaţii care să pună în valoare conţinutul şi
semnificaţia lor, într-o strânsă legătură cu ideile cuprinse în lucrare).
Acestea pot fi introduse şi în conţinutul lucrării. La fel atunci când este
cazul, pentru accentuarea, sintetizarea şi creştere vizibilităţii unor aspecte
abordate pe parcursul lucrării atât în parte teoretică, cât şi în cea practică
vor fi realizate tabele, grafice, scheme etc.
Lucrarea va cuprinde, în principiu, un număr de 80-100 de pagini.

ACTIVITATEA CONDUCĂTORULUI ŞTIINŢIFIC

PENTRU ÎNDRUMAREA ELABORĂRII
LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Îndrumarea lucrării de licenţă revine în responsabilitatea cadrelor

didactice şi unor specialişti cu înaltă reputaţie ştiinţifică, desemnaţi de
Senatul Universităţii şi se materializează prin următoarele activităţi ale
acestora:

4
 a. elaborează împreună cu studentul Fişa lucrării de licenţă (anexa
nr. 1);
b. consiliază studentul ori de câte ori acesta solicită;
c. evaluează periodic stadiul îndeplinirii obiectivelor de etapă;
d. apreciază calitatea conţinutului fiecărui elaborat şi face observaţii
şi sugestii de completare sau de reconsiderare, acolo unde este cazul;
e. analizează conţinutul integral şi forma finală a lucrării;
f. întocmeşte referatul de apreciere a lucrării de licenţă (anexa nr.
2), în finalul căruia recomandă susţinerea acesteia în faţa comisiei
examenului de licenţă şi propune acordarea unei note. Dacă lucrarea nu
întruneşte condiţiile minimale necesare acordării notei 6,00 atunci
conducătorul ştiinţific specifică acest lucru în referatul de apreciere.

ACTIVITATEA STUDENTULUI PENTRU

ELABORAREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Studentul are următoarele obligaţii:

a. poate propune o temă sau mai multe teme pentru lucrarea de
licenţă;
b. analizează tema lucrării de licenţă pe care a propus-o sau a ales-
o, aprobată de Senatul Universităţii, şi identifică problemele principale de
soluţionat;
c. prezintă conducătorului ştiinţific proiectul de rezolvare a temei
(planul lucrării) şi bibliografia selectată;
d. elaborează, împreună cu conducătorul ştiinţific, Fişa lucrării de
licenţă;
e. rezolvă cu rigurozitate problemele înscrise în Fişa lucrării de
licenţă;
f. solicită consilierea conducătorului ştiinţific ori de câte ori apar
dificultăţi în elaborarea lucrării de licenţă;
g. prezintă conducătorului ştiinţific, la termenele stabilite,
rezultatele documentării şi ale investigaţiilor, precum şi părţile elaborate
din lucrare;
h. prezintă lucrarea de licenţă conducătorului ştiinţific înainte de
tehnoredactare, pentru ca acesta să aibă posibilitatea să mai facă
observaţiile ce impun completări şi/sau reconsiderări ale modalităţii de
soluţionare;

5
 i. predă, la finalizare, un exemplar din lucrarea de licenţă
conducătorului ştiinţific şi un exemplar cu referatul de apreciere întocmit
de conducătorul ştiinţific la Secretariatul facultăţii (cu cel puţin 15 zile
înainte de începerea examenului de licenţă).
Documentarea va viza identificarea stadiului cunoaşterii ştiinţifice în
domeniul în care se înscrie problematica lucrării de licenţă (pe plan intern
şi internaţional), clarificarea cu privire la controversele existente în
literatura de specialitate şi la posibilele direcţii de continuare a cercetării.
Studiul bibliografiei se face sistematic atât prin întocmirea de fişe în
care se consemnează ideile, pasajele şi argumentele semnificative,
notându-se autorul, titlul cărţii (revistei), editura, anul, pagina, cât şi prin
gruparea acestora pe problemele principale ale lucrării, capitole sau părţi
ale acesteia sau pe obiectivele urmărite prin cercetare.
Informaţiile obţinute în faza de documentare sunt prelucrate şi
prezentate într-o formă logică, coerentă, capabilă să ofere relevanţă
observaţiilor, argumentelor şi soluţiilor autorului.

FORMA DE PREZENTARE A LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Tehnoredactarea1 reprezintă etapa finală în activitatea de elaborare

a lucrării de licenţă şi se realizează cu respectarea următoarelor reguli:
– scrierea în WORD cu fontul Times New Roman CE cu semne
diacritice;
– setarea paginii: stânga – 3 cm, şi sus, jos, dreapta – 2,5 cm;
– aliniat – 1 cm;
– capitolele şi titlurile acestora – cu majuscule, bold, size
14 pt.;
– subcapitolele – normal, bold, italic, size 14 pt.;
– conţinutul lucrării – normal, size 12 pt., la un rând şi jumătate;
– trimiterile la bibliografie în notă de subsol, size 10 pt., la un rând;

1
Pentru o scriere corectă recomandăm consultarea următoarelor lucrări:
– ***, Dicţionarul explicativ al limbii române, ediţia a II-a, Bucureşti, Editura Univers
Enciclopedic, 1998;
– ***, Dicţionarul ortografic, ortoepic şi morfologic al limbii române, Bucureşti, Editura
Univers Enciclopedic, 2005;
– Hotărârea Prezidiului Academiei Române privind revenirea la grafia cu „â“ şi „sunt“;
– ***, Normele Editurii Academiei Române, Bucureşti, Editura Academiei Române.
6
 Acestea se vor marca într-un singur mod (cu cifre arabe,
numerotarea continuând pe tot parcursul lucrării). Toate notele
menţionate pe o pagină trebuie să se regăsească în subsolul paginei
respective.
De regulă, ordinea datelor din nota de subsol este următoarea:
numele şi prenumele autorului, titlul lucrării, editura, localitatea, anul
apariţiei, pagina.
– listarea lucrării de licenţă se realizează pe o singură pagină,
format A4, într-un număr minim de 2 exemplare.
Se vor evita pe cât posibil, tabelele mari care depăşesc în lăţime
formatul paginii de text. Dacă acest lucru nu este posibil tabelele se vor
prezenta în format landscape.
Tabelele dintr-o lucrare trebuie să aibă o prezentare unitară. Fiecare
tabel trebuie să fie numerotat şi să aibă un titlu. Titlul se scrie drept şi
centrat deasupra tabelului. Numerotarea tabelului se face în partea
dreaptă, deasupra titlului, cu două cifre, prima semnificând numărul
capitolului, iar cea de-a doua numărul de ordine al tabelului.
Fiecare tabel va avea la subsol înscrisă sursa datelor cuprinse în
acesta, culeasă cu corp mic (10). Trimiterile din text la tabele se vor face
scriind drept cuvântul „Tabelul” urmat de numărul acestuia.
Figurile trebuie să aibă un contrast bun, fiind de preferat ca ele să nu
depăşească formatul de text al paginii în care sunt tipărite.
Figurile se numerotează pe capitole, cu două cifre, prima
semnificând numărul capitolului, iar cea de-a doua numărul de ordine al
figurii.
Exemplarele lucrării de licenţă se copertează şi se leagă, respectându-
se următoarea ordine: coperta lucrării (anexa nr. 3), pagina 1 – filă albă,
pagina 2 – coperta interioară (anexa nr. 4), pagina 3 – filă albă pentru
inserarea referatului de apreciere al conducătorului ştiinţific, pagina 4 şi
următoarele (câte sunt necesare), cuprinsul lucrării (anexa nr. 5), după
care urmează celelalte componente ale lucrării, respectiv bibliografia
(anexa nr. 6) şi anexele (anexa nr. 7).
Responsabilitatea pentru modul de clasificare a lucrării de licenţă, în
cazul în care sunt utilizate informaţii cu caracter clasificat şi utilizare a
mediilor de stocare a informaţiilor revine autorului şi conducătorului
ştiinţific.

7
 ACTIVITATEA STUDENTULUI PENTRU
SUSŢINEREA LUCRĂRII DE LICENŢĂ

Pentru a putea susţine lucrarea de licenţă în faţa comisiei,

absolventul trebuie să obţină avizul cadrului didactic îndrumător pe
exemplarul din lucrare care se depune la secretariatul facultăţii în
momentul înscrierii la examenul de licenţă.
În vederea susţinerii lucrării în faţa comisiei pentru examenul de
licenţă, absolventul va pregăti un rezumat al acesteia care să poată fi
prezentat în maxim 10 minute. Se recomandă ca pentru prezentare să fie
utilizate mijloace moderne de proiecţie pentru a facilita evaluarea corectă
a lucrării (se recomandă prezentarea în power point).
În prezentare vor fi puse în evidenţă cele mai relevante rezultate şi
concluzii desprinse din cercetarea efectuată, punându-se accent pe studiu
de caz din capitolul aplicativ şi pe punctele de vedere exprimate în
capitolul final.
În vederea susţinerii lucrării de licenţă în prezenţa comisiei
examenului de licenţă, autorul va opta pentru propria modalitate de
prezentare a rezultatelor cercetării, în care va evidenţia principalele
probleme abordate şi aportul personal la soluţionarea acestora.
Autorul va acorda atenţie stilului de prezentare, formulările vor fi
clare, concise, neredundante, încât să nu altereze concordanţa cu ideile pe
care vrea să le comunice.
După prezentarea lucrării, membrii comisiei vor dialoga cu
absolventul pe marginea temei abordate în lucrare.
Este recomandată utilizarea mijloacelor didactice (diapozitive, folii,
planşe, hărţi etc.), îndeosebi a celor informatice, şi a prototipurilor.
Lucrările de licenţă propuse de conducătorii ştiinţifici în vederea
susţinerii, împreună cu referatele elaborate de aceştia, se depun la
Secretariatul facultăţii cu cel puţin 15 zile înainte de începerea
examenului de licenţă va asigura punerea acestora la dispoziţia comisiei
examenului de licenţă.
Lucrările de licenţă pentru care conducătorii ştiinţifici au făcut
propunerea de a nu fi admise pentru susţinere nu se predau comisiilor spre
analiză şi nu pot fi susţinute, candidaţii în cauză fiind înregistraţi ca
neprezentaţi.

8
 Anexa nr. 1

UNIVERSITATEA „ALMA MATER” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI POLITICE
DOMENIUL DE STUDII - MARKETING

VĂZUT
ŞEFUL CATEDREI
Prof.univ.dr.............
Albu Dumitru.......

FIŞA
LUCRĂRII DE LICENŢĂ

TEMA:
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.......................................................................................................................
.........................................................................................
AUTOR: ................................................................................................

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC: . Conf.univ.dr. Vasile Ionescu.

PROBLEME DE REZOLVAT:
a) Probleme teoretice

b) Probleme aplicative

DATA ÎNTOCMIRII FIŞEI CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC

(Semnătura)

9
 Anexa nr. 2
REFERAT DE APRECIERE
a lucrării de licenţă cu tema „..................“
elaborată de studentul/a......................................

În cuprinsul referatului, conducătorul ştiinţific va aprecia:

a. conţinutul lucrării, prin prisma următoarelor criterii:

– noutatea temei şi calitatea investigării stadiului actual al
cercetărilor în domeniu;
– corectitudinea delimitării domeniului studiat;
– orizontul ştiinţific în care s-a construit soluţia;
– soluţionarea interdisciplinară a problematicii abordate;
– relevanţa utilizării metodelor şi mijloacelor ştiinţifice în
investigaţii;
– consecvenţa elaborării soluţiilor praxiologice şi metodice în
interiorul cadrului teoretic conturat;
– capacitatea de operare cu conceptele specifice;
– capacitatea de analiză şi sinteză a informaţiilor;
– construcţia logică a argumentaţiei (gradul de completitudine);
– capacitatea de orientare în selecţia bibliografiei (relevanţă,
actualitate etc.);

b. contribuţiile studentului/ei la dezvoltarea cunoaşterii în

domeniu, prin evidenţierea următoarelor aspecte:
– accesibilitatea temei în raport cu nivelul competenţei atins de
autor;
– noutatea şi originalitatea punctelor de vedere prezentate;
– viabilitatea concluziilor şi a propunerilor sub raport cantitativ şi
calitativ;
– posibilitatea aplicării soluţiilor preconizate în domeniul social,
economic, juridic etc. (care este specific conţinutului problematicii
lucrării de licenţă).

c. aspectul estetic al lucrării, prin analiza următoarelor cerinţe:

– relevanţa schemelor, planşelor, graficelor şi tabelelor şi
poziţionarea corectă a acestora în raport cu conţinutul lucrării;

10
 – consistenţa şi vizibilitatea ideilor principale şi a problemelor
semnificative;
d. alte precizări:
– respectarea „Normelor Editurii Academiei Române“ în privinţa
tehnoredactării textului şi a precizării referinţelor biblio-grafice;
– susţinerea printr-un număr adecvat de anexe a conţinutului
lucrării.

În finalul referatului, conducătorul ştiinţific va formula o concluzie

generală, cu următorul conţinut:
Apreciez lucrarea de licenţă elaborată cu nota ___ şi o recomand
pentru a fi susţinută în cadrul examenului de licenţă.

Data Conducător ştiinţific

Conf.univ.dr.
Vasile Ionescu

11
 Anexa nr. 3
Model copertă
UNIVERSITATEA „ALMA MATER” DIN SIBIU
FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI POLITICE

LUCRARE DE LICENŢĂ

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Conf.univ.
dr. VASILE IONESCU

ABSOLVENT
NICOLAESCU CĂTĂLIN

– SIBIU, 2009 –
12
 Anexa nr. 4
Model copertă interioară

UNIVERSITATEA „ALMA MATER” DIN SIBIU

FACULTATEA DE ŞTIINŢE SOCIALE, ECONOMICE ŞI POLITICE
DOMENIUL DE STUDII - MARKETING

LUCRARE DE LICENŢĂ

TEMA: CARACTERISTICI ALE ECONOMIEI MONDIALE ÎN

CONDIŢIILE GLOBALIZĂRII.

CONDUCĂTOR ŞTIINŢIFIC
Conf.univ.
dr. VASILE IONESCU

ABSOLVENT
NICOLAESCU CĂTĂLIN

– SIBIU, 2009 –
13
 Anexa nr. 5
Model

CUPRINS

Introducere …………………………………….…………...............
Capitolul 1 ……………………………………………….............…
1.1. Subcapitol ..........................................................................
1.1.1. Paragraf .......................................................................
Capitolul 2 ……………………………………………....…............
2.1. Subcapitol ..........................................................................
2.1.1. Paragraf .......................................................................
Capitolul 3 …………………………………………………............
3.1. Subcapitol ..........................................................................
3.1.1. Paragraf .......................................................................
Capitolul 4 …………………………………………………............
4.1. Subcapitol ..........................................................................
4.1.1. Paragraf .......................................................................
Concluzii şi propuneri ……………….……………………..............
Bibliografie ………………………………………………...............
Anexe ...............................................................................................

14
 Anexa nr. 6
Model
BIBLIOGRAFIE

1. Chantal Millon, Delsol, Ideile politice ale secolului XX, Editura Polirom,
Bucureşti, 2002
2. Dumitru Lepădatu, Procese şi fenomene politice, Editura Actami, Bucureşti,
2000
3. Mary Lyndan Shanley, Uma Narayan, Reconstrucţia teoriei politice, Editura
Polirom, Bucureşti, 2001
4. Robert E. Goodin, Hans-Fieter Klingemann coord. Manual de Ştiinţă Politică,
Editura Polirom, Bucureşti, 2005
5. Constituţia României 2003
6. Dicţionar de politică, Oxford, Bucureşti, Editura Univers Enciclopedic, 2001
7. Călin Vâlsan, Politologic, Bucureşti, Editura Economică, 1997
8. Cristian Jura, Rolul organizaţiilor nonguvernamentale pe plan internaţional,
Bucureşti, Editura ALL BECK, 2003
9. David Ileld, Antony McGrew, David Goldblatt, Jonathan Perraton, Transformări
globale. Politică, economie şi cultură, laşi, Editura Polirom, 2004
10. Francis Fukuyama, Sfârşitul istoriei şi ultimul om. Bucureşti, Editura Paideia,
1994
11. Gabriel Almond, Cultura civică. Atitudini politice şi democratice în cinci
naţiuni, Editura DU Style, 1996
12. Hannah Arendt, Originile totalitarismului, Bucureşti, Editura Humanitas,
1994
13. Jakub Karpinski, ABC-ul democraţiei, Bucureşti, Editura Humanitas, 1993
14. Matei Dogan, Dominique Pelassy, Cum să comparăm naţiunile, Bucureşti,
Editura Alternative, 1993
15. Michel Jan, Puteri şi influenţe - Anuar de geopolitică şi geostrategie 2000-
2001, Bucureşti, Editura Corint, 2001
16. Radu Florian, Criza unei lumi în schimbare, Bucureşti, Editura Noua
Alternativă, 1994
17. Sergiu Tamaş, Dicţionar politic. Instituţiile democraţiei şi cultura civică,
Bucureşti, Editura Academiei, 1993
18. Virgil Măgureanu (coordonator), Puterea politică şi sistemul social, Bucureşti,
Editura Politică, 1985
19. Arend Lijphart, Modele ale democraţiei. Forme de guvernare şi funcţionare în
treizeci şi şase de ţări, Iaşi, Editura Polirom, 2000

15
 Anexa nr. 7
Model

DENUMIREA ANEXELOR

1. Anexa nr. 1- denumirea

2. Anexa nr. 2 – denumirea
.
.
.
n. Anexa nr. n - denumirea

16