MEDICINA LEGALĂ

ISTORIC

Conf. dr. Beatrice Ioan

Medicina Legală - disciplină de graniţă
între drept şi medicină

Dezvoltare în paralel cu:

Evoluţia dreptului penal

Evoluţia medicinii
 Evoluţia dreptului penal
• probe formale, cu valoare prestabilită
↓
• probe care conlucrează în stabilirea adevărului,
fără a avea valoare prestabilită
↓
• Probele:
- pertinente (la obiect)
- concludente (să dea soluţia cauzei)
 Evoluţia dreptului penal
Gândirea juridică a romanilor
- legi specifice rezolvau probleme medico-
legale (ex. lex Aquilia- responsabilitatea
medicului; lex Pompeea- intoxicaţiile; lex
Scantinia- perversiunile sexuale, etc)

- Digestele lui Justinian- importante

prevederi medico-legale
 Evoluţia medicinii
Dificultăţile întâmpinate de
descoperirea
progresivă a corpului omenesc
pot fi
comparate cu eforturile de
descoperire a
cosmosului
 Evoluţia medicinei
• Vesalius a fost condamnat la moarte
pentru acuzaţia de autopsiere a unor
criminali în stare de moarte aparentă

• Mighel Servet a fost ars pe rug de Calvin,

împreună cu cartea sa în care descria
mica circulaţie
 Evoluţia medicinii
• Investigarea progresivă a morţii şi
descoperirea corpului omenesc au deschis
calea către tehnici moderne puse în slujba
ideii de adevăr dar şi a medicinii în general

• Descoperirile anatomice prin disecţii au

permis înlăturarea progresivă a erorilor
 Evoluţia medicinii
• Vesalius- De Humani Corporis Fabrica
(Padova, 1543)
• Galenus - simulaţie, diferenţierea dintre
plămânul unui făt care a respirat şi unul
care nu a respirat după naştere
• Michelangelo, Rafael, Leonardo Da
Vinci
• Morgagni - cauzele a numeroase boli şi
decese (De Sedibus et Causis Morborum)
 Evoluţia medicinii
• Progresul anatomiei - condiţionat în mod decisiv
de disecţia medico-legală

• Autopsia - interzisă în unele ţări până aproape

de anii 1800

• Knox fura cadavre împreună cu studenţii

medicinişti pentru a le folosi ca material didactic
în studierea anatomiei la Edinburgh în anii 1800-
Burke şi Hare
 Evoluţia Medicinii Legale
Codul lui Hammurabi
(1728-1686 î.e.n.)
- dispoziţii cu caracter medico-legal
- obligativitatea unor constatări ştiinţifice în
caz de moarte violentă sau vătămări
corporale
- responsabilitatea medicului - legea
talionului
 Evoluţia Medicinii Legale
• Scrierile vechilor evrei, cărţile biblice -
referiri la răniri, omucideri, sinucideri,
constatarea morţii, sarcină, viol, semnele
virginităţii, etc

• Talmund-date referitoare la avort

• Vechii egipteni - examinarea de către o

moaşă a femeii care era condamnată la
moarte
 Evoluţia Medicinii Legale
• Grecia antică- autopsii publice
• Hipocrate- plăgi cu potenţial letal
• Cadavrul lui Iulius Cezar a fost autopsiat
(Antistus)→ doar una dintre cele 22 de
plăgi constatate la cadavru fusese letală
• Codul lui Iustinian- reglementează rolul
medicilor în procesele judiciare.
• Plinius cel Batrîn- moartea subită şi
sinucideri.
 Evoluţia Medicinii Legale
• Sun- Tsi, China (1247)- prima lucrare
medico-legală
- traumatisme mortale şi nemortale
- autopsie
- asfixii, moarte subită, moartea produsă în
cursul acupuncturii
- Cum se spală nedreptatea- sublinierea
rolului social al medicinii legale
 Evoluţia Medicinii Legale
Întemeietori

Ambroise Pare (1517-1590)- Despre rapoarte medico-

legale- importanţa deosebită a utilizării cunoştinţelor
medicale în justiţie

P. Zachias- Chestiuni medico-legale

- leziuni anatomice
- contagiozitatea unor boli
- caracterul organic al unor boli psihice
- importanţa utilizării cunoştinţelor medicale în justiţie
 Evoluţia Medicinii Legale
• influenţa principiilor umaniste promovate
în legislaţie de Cezare Becaria

• descoperiri medicale care au fost

acceptate ca probe în justiţie
- aplicarea geneticii în justiţie
- toxicologia
 Evoluţia Medicinii Legale
J. Bohn (1640-1718)

- modul în care trebuiesc examinate

leziunile mortale
- necesitatea deschiderii tututor cavităţilor
corpului în cursul autopsiilor medico-legale
- modul în care trebuie să fie efectuată
autopsia
• 1836- James Marsh- metoda de detecţie a arsenului-
finalul perioadei „de glorie” arsenului- toxicul ideal.

• 1840- Orfila - părintele toxicologiei medico-legale-

începutul toxicologiei medico-legale ştiinţifice

• arsenul se găseşte în pămînt sub forma arseniatului de

calciu- nu poate fi dizolvat de umezeală sau apa
provenită din ploi- valoare indubitabilă detectării acestui
toxic în cadavrele înhumate în sicrie
↓
• practica recoltării de pămînt din jurul sicriului precum şi
din vecinătatea acestuia în toate cazurile de exhumări în
care se suspicionează o intoxicaţie
• descoperirea arsenului în fragmentele de organe ale
unui cadavru- cazul Laffarge
• Alphonse Bertillon – antropometria -măsurători fizice
şi semne particulare- portretul vorbit- cazul Ravachol

• William Herschel- amprentele palmo-digitale-

dactiloscopia

• Galton, Juan Vucetich- sistematizare - patru tipuri

principale de amprente
• Argentina- prima ţară din lume care a introdus ca unică
modalitate de identificare sistemul dactiloscopic-
Francisca Rojas

• Utilitatea înregistrării generale a amprentelor populaţiei-

cazul Griffits (Blackburn, UK, spitalul de pediatrie)
 Alexandre Lacassagne

- valoarea tatuajelor în identificare

- metodele de stabilire cu certitudine a morţii
reale
- aprecieri cu privire la timpul scurs de la
producerea decesului prin cercetarea
lividităţilor cadaverice, rigidităţii cadaverice
şi a răcirii cadavrului.
- modalitatea de identificare a cadavrelor
după aspectul firelor de păr- cazul Millery.
• 1901- Landsteiner - grupele sanguine

• Începutul anilor 1900- Paul Uhlenhuth -

metoda de diferenţiere a sîngelui uman de
sîngele animal- cazul Tessnow

• Alec John Jeffreys - amprenta genetică

(10 septembrie 1984)
• 1986- Leicestershire - prima crimă
rezolvată cu ajutorul metodei amprentei
genetice (Colin Pitchfork )
 Medicina legală în România
Primele dispoziţii cu caracter medico-legal
1500- Pravila de la Ieud şi Pravilele lui
Matei Basarab şi Vasile Lupu

- iresponsabilitatea bolnavilor psihici,

- atitudinea faţă de victima unei siluiri,
- autoritatea actului medico-legal din punct
de vedere ştiinţific
 Medicina legală în România
- experţii care puteau face constatări în diferite
situaţii: în răniri - vracii, bărbierii şi
descântătorii, otrăvire şi nebunie - vraci,
deflorare - moaşe sau femei “învaţate bine la
acest meşteşug”, sodomie - vraci sau moaşe

- modul în care experţii îşi puteau îndeplini

sarcinile: prin palpare, vizual, examinarea
vărsăturilor victimei, etc.
 Medicina legală în România
1811- Divanul Moldovei reglementează
obligativitatea efectuării autopsiei în cazurile de
intoxicaţie sau morţi violente

1812- primul certificat medical (engrafon)

* semnat de trei medici
* eliberat pentru a servi în fata autorităţilor
administrative

1806-1812- reglementarea ca îngroparea

cadavrelor să se facă după cel puţin 24 de ore
de la constatarea decesului
 Medicina legală în România
• Prima autopsie medico-legală - 6 februarie
1832- Anastasie Bekeri, mort în noaptea de 27
ianuarie 1832

• Gh. Atanasovici (1822-1892)- primul profesor

de medicină legală - Şcoala Naţională de
Medicină şi Farmacie

• Mina Minovici- a organizat medicina legală în

România pe baze ştiinţifice
- fotografia în medicina legală
 Medicina legală în România
Nicolae Minovici
- instituţiile de reeducare pentru minori
- serviciul de salvare

Ştefan Minovici
- laborator de toxicologie
- facultatea de farmacie
 Medicina legală la Iaşi
I. Ciurea
1860- medicina legală la facultatea de Drept
1882- transferă medicina legală de la
facultatea de Drept la Medicină

George Bogdan- rector al Universităţii

Maria C. Ropala - prima femeie legist din lume

 Medicina legală la Iaşi
• disecţia cadavrelor umane a fost permisă
la 1685

• primul caz - autopsia lui Gh. Duca

• autopsia dura 4 zile şi, o dată la 5 ani, se

permitea şi accesul publicului.
 Problematica medicinii legale
• Expertiza medico-legala pe cadavru
“Cadavrele vorbesc”

• Expertiza medico-legala a persoanei

vii (clinica medico-legala)- 70-80%
evaluarea prejudiciilor aduse sănătăţii,
aprecierea integrităţii psihice, a filiaţiei
între parentali şi progeni
 Legăturile cu dreptul penal
• Dreptul Penal include încălcările ordinii de
drept ce afectează viaţa socială, prin
stabilirea faptelor care constituie infracţiuni
şi sancţionarea acestora

• ML furnizeaza elementele necesare pentru

ca fapta unei persoane să poată fi
calificată infracţiune
 Infracţiunea
Fapta

- socialmente periculoasă

- prevazută şi pedepsită de legea penală

- săvîrşită cu vinovăţie (din intenţie sau

culpă)
 Infracţiunea
1. OBIECT- relaţia socială încălcată
(ex. suprimarea vietii in caz de omor)
ML- descrierea leziunilor de pe corpul victimei

2. SUBIECT
* ACTIV (persoana care săvîrşeşte infracţiunea)
* PASIV (victima infracţiunii)
ML- Subiectul activ
* urme de apărare lăsate de victimă
* urme lăsate de infractor pe corpul victimei
(caracteristicile unei plăgi muşcate)
 Infracţiunea
3. LATURA OBIECTIVĂ- modalitatea în care a
fost comisă fapta: mijloacele, obiectul, modul de
realizare
ML- caracteristicile leziunilor de pe corpul victimei
se pot deduce obiectul folosit, nr. de lovituri etc

4. LATURA SUBIECTIVĂ- poziţia subiectivă a

făptuitorului faţă de faptă (dacă a dorit şi a
urmărit un anumit rezultat al acţiunii sale)
ML- analiza condiţiilor în care a avut loc
agresiunea, numărul şi intensitatea loviturilor,
starea psihică a autorului (EMLP)
 Legăturile cu dreptul civil

• Stabilirea stării de sănătate şi aptitudinii

unei personae de a întocmi în mod
conştient un act de donaţie, vînzare-
cumpărare, căsătorie, de a adopta un copil

• Stabilirea tutelei şi curatelei

 Legaturile cu codul familiei

• Stabilirea paternităţii sau maternităţii unui

copil

• Încredinţarea copiilor unuia dintre părinţi

dupa divorţ- EMLP

• Anularea unei căsătorii

 Legaturile cu codul muncii

• În accidentele de muncă soldate cu

lezarea integrităţii corporale sau decesul
salariatului

• Aprecierea deficitului funcţional şi a

răsunetului acestuia asupra capacităţii de
muncă