UNIVERSITATEA “ LUCIAN BLAGA ” DIN SIBIU

FACULTATEA DE INGINERIE “ HERMANN OBERTH “

Referat la disciplina

FIZICO – CHIMIA ROCILOR

Responsabil disciplina : Student : DAMIAN PETRICA

Prof. univ. FLOREA M. Anul : III – TDDH
Grupa : continuare de studii

1
 LUCRAREA NR. 1 D

ANALIZA APEI DE ZACAMANT

1. Determinarea anionilor (cloruri, sulfati, 2ntroduce2e)

x
Cloruri
Principiul metodei : consta in precipitarea clorurilor din apa cu azotat de argint in prezenta de
cromat de potasiu .
NaCl + AgNO3 = AgCl + NaNO3
2AgCl + K2CrO4 = Ag2CrO4 + 2KCl
Mod de lucru : se iau 10 ml de analizat, se introduce intr-un balon cotat de 250 ml . Se
completeaza la semn cu apa distilata, din proba diluata se iau pentru analiza 10 ml, se
adauga 0,1 ml indicator cromat de potasiu si se titreaza cu azotat de argint 0,1 N,
picatura cu picatura, pana cand coloratia devine brun roscata .
Exprimarea rezultatelor :

Vs x n x 35,453 12,4 x 0,1 x 35,453

Ccl = --------------------- x 1000 x r → Ccl = -------------------------- x 1000 x 25 = 10990 mg/l
Va 10

Ccl – concentratia in clorura, in mg/l ;

Va – volumul probei de analizat, ml ;
Vs – volumul solutiei de azotat de argint utilizat pentru titrarea probei, ml ;
n – normalitatea solutiei de azotat de argint ;
35,453 – continutul de ioni de clor, (mg) corespunzator la 1 ml de azot de argint, 1 N ;
r – raportul de dilutie .

Sulfati
Principiul metodei : consta in precipitarea sulfatilor din apa sub forma de sulfat de bariu, insolubil in
mediu acid, cu o solutie de clorura de bariu .
SO4 + BaCl2 = BaSO4 + 2Cl
Mod de lucru : se iau 100 ml apa de analizat, se adauga 2 picaturi de solutie de metiloranj 0,1 % si cu
picatura HCL 1:9, pana la colorarea in rosu a solutiei, apoi inca un exces de 1-2 cm³ . Proba se incalzeste
la fierbere si se adauga apoi cu picatura, solutie de clorura de bariu 12 % fierbinte pana la precipitarea
completa . Se lasa pe baia de apa la depunerea precipitatului, dupa 12 minute, filtrul cu precipitat se
introduce intr-un creuzet de platina si se calcineaza la 800º C, pana la masa constanta .
Exprimarea rezultatelor :

m x 0,4115
SO4 = ------------------ x 1000 → SO4 = 0,0935 ml/kg
V

0,4115 – cantitatea de ioni sulfat corespunzatoare la 1 mg de BaSO4, mg ;

m – masa precipitatului calcinat ;

2
V – volumul de apa luat pentru analiza, ml .

Bicarbonati
Principiul metodei : consta in titrarea cu o solutie de acid, de concentratie cunoscuta, folosind ca
indicator verde de bromcrezol – rosu de metal .
Mod de lucru : se iau 25 ml apa de analizat, se adauga 0,1 ml solutie de indicator verde de bromcrezol
– rosu de metal, se titreaza picatura cu picatura, pana la schimbarea culorii albastru – verzui in gri .
Exprimarea rezultatelor :

c (HCl) x Vs
HCO3 = --------------------- x 1000 x 61 → HCO3 = 1,1040 mol/l
Va

c (HCl) – concentratia reala a solutiei de HCl utilizat, mol/l ;

Vs – volumul solutiei de HCl folosit la titrare, ml ;
Va – volumul probei de analizat, ml .
Pentru exprimarea bicarbonatilor in mg/l, rezultatul se inmulteste cu 61 .

2. Determinarea cationilor (sodium, calciu, magneziu)

Sodiu
Se determina prin spectrometrie, absorbtie atomica sau prin calcul .

Calciu
Principiul metodei : consta in complexarea ionului de calciu cu sarea disodica a acidului etilen-
diamino-tetraacetic (complexon III). Sfarsitul complexarii se constata prin virajul culorii solutiei de la
rosu la violet, in prezenta de murexid .
Mod de lucru : se 3ntroduce 25 ml apa de analizat, dilutie 10:250, intr-un pahar Erlenmeyer, se adauga
1ml NaOH 2 N, cca 0,1 g murexid si se triteaza cu solutie complexon III 0,01 M , pana cand culoarea
vireaza de la rosu la violet .
Exprimarea rezultatelor :

0,4008 x V1
Ca = ------------------ x 1000 x r → Ca = 0,05 ml
V
0,4008 – cantitatea de calciu, in ml, care corespunde la 1 ml solutie de complexon III 0,01 M ;
V1 – cantitatea de solutie de complexon III, utilizata in titrare ml ;
V – cantitatea de apa luata pentru determinare, ml ;
r – raportul de dilutie .

Magneziu
Principiul metodei : consta in complexarea ionului de magneziu cu sarea disodica a acidului etilen –
diamino – tetraacetic ( complexon III ) . Sfarsitul complexarii se constata prin virajul culorii solutiei de la
rosu la albastru net, in prezenta de eriocrom negru T .
Mod de lucru : se 3ntroduce 25 ml apa de analizat dilutie 10:250, intr-un pahar Erlenmeyer, se adauga
1 ml solutie tampon, cca 0,1 g eriocrom si se triteaza cu solutie complexon III 0,01 M, pana cand culoarea
vireaza de la rosu la albastru net .

3
Exprimarea rezultatelor :

( V2 – V1 ) x 0,2432
Mg = ---------------------------- x 1000 x r → Mg = 0,0822 mg
V

0,2432 – cantitatea de magneziu in mg, care corespunde la 1 ml solutie complexon III 0,01 M .

Lucrare de laborator nr. 1D

Determinarea compozitiei si stabilirea tipului apei de zacamant

Componenti ai (mg/l) kr ri (mge/l) r (%)

Na 10755,49 0,04347 467,54 42,86
Ca 76,91 0,050 3,84 0,35
Mg 55,91 0,08227 4,59 0,42
Cl 15773,49 0,02820 444,81 40,78
SO4 1384,36 0,0935 129,43 11,86
HCO3 36,6 1,1040 40,40 3,70
Total ∑ri = 1090,61

1 2 2
Kr Na = ----- = 0,04347 ; Kr Ca = ------ = 0,05 ; Kr Mg = ---------- = 0,08227 ;
23 40 24,31

1
Kr Cl = ---------- = 0,02820 ; Kr SO4 = 0,0935 ; Kr HCO3 = 1,1040 ;
35,45

ri = ai x kr , astfel avem :
ri Na = 10755,49 x 0,04347 = 467,54
ri Ca = 76,91 x 0,050 = 3,84
ri Mg = 55,91 x 0,08227 = 4,59
ri Cl = 15773,49 x 0,02820 = 444,81
ri SO4 = 1384,36 x 0,0935 = 129,43
ri HCO3 = 36,6 x 1,1040 = 40,40

ri x 100
∑ ri = 1090,61 → r % = -------------
∑

4
 LUCRAREA NR. 2D

Cromatografia in faza gazoasa

Principiul cromatografiei de gaze consta in prelucrarea unui amestec gazos cu ajutorul unui gaz purtator
numit eluent, separarea amestecului gazos in componentii sai pe baza fenomenului de adsorbtie urmat de
detectarea fiecarui component sub forma unui semnal electric proportional cu concentratia acestuia .
Gazul purtator ( eluent ) trebuie sa indeplineasca urmatoarele conditii :
- sa fie inert
- sa nu reactioneze cu nici un component al probei .
Alegerea gazului purtator este limitata de detectorul folosit, pentru detectorii care masoara
conductibilitatea termica se utilizeaza hidrogen sau heliu .
Astfel de-a lungul coloanei cromatografice pe baza capacitatii diferite de absorbire a componentilor ei
se vor absorbi diferit si selectiv pe coloana cromatografica de exemplu in cazul unui amestec de
hidrocarburi ( C1-C8 ), cel mai usor adica cu capacitatea cea mai mare de absorbtie se va absorbi metanul
si cel mai greu octanul .
Partile componente principale ale cromatografului sunt :
a) dispozitivul pentru introducerea probei – pot fi bucle calibrate de volume cunoscute in care se
introduce un volum exact de proba de analizat ;
b) coloana cromatografica de separare – pot fi confectionate din tuburi metalice ( cupru, aluminiu,
otel inoxidabil ) sau din sticla . Lungimea lor este de aproximativ 15mm, diametrul de 4 - 8 mm,
acestea sunt coloane cu umplutura . Coloanele capilare au lungimi cuprinse intre 30 si 200 m si
diametrul interior de 0,1 – 0,5 mm, faza stationara acopera peretele interior cu o pelicula de
aproximativ de 0,5 μm grosime .
In functie de natura fazei depuse in interiorul coloanei capilare, cromatografia de gaze se imparte in
: - cromatografie gaz – lichid ( CLG )
- cromatografie gaz – solid ( CSG ) .
c) detectorul – reprezinta partea esentiala a cromatografului care pune in evidenta componentii prin
transformarea unei proprietati fizico – chimice a unui component din eluent intr-un semnal, de
obicei electric, proportional cu concentratia componentului . Inregistrarea grafica a semnalului dat
de detector in functie de timp pentru toti componentii din proba se numeste cromatograma, iar
pentru un component se numeste pic .
Principalele caracteristici ale detectoarelor sunt :
- sensibilitate ridicata si marimea semnalului emis este proportionala cu concentratia acestuia ;
- liniaritatea, domeniu larg de raspuns in functie de cantitatea de substanta detectata ;
- stabilitatea, sensibilitatea mica la influente perturbatoare ( temperatura, presiune ) ;
- selectivitatea raspunsului – emiterea unui semnal pentru un anumit component .
Tipuri de detectoare :
1. Detector de conductibilitate termica ( catarometru ) – principiul de detectare este cel al puntii
Wheastone alcatuita din mai multe celule prin care circula la inceput faza mobila din coloana – gaz
purtator, in acest caz puntea este in echilibru .
2. Detector cu ionozare in flacara ( FID ) – permit folosirea unui numar mai mare de gaze .Efluentul
format din gazul purtator si componentii separati se amesteca cu hidrogen si ard la capatul unei
capilare metalice, ionii produsi sunt colectatii de 2 electrozi intre care se aplica o diferenta de
potential .
3. Detector cu captura de electroni – se bazeaza pe diferenta intre afinitatile pentru electroni prezentate
de moleculele diferitelor categorii de substante .

5
 Parametrii cromatografici :
- timpul de retentie – timpul parcurs din momentul injectarii probei pana la aparitia maximului probei
- inaltimea picului – este proportionala cu concentratia componentului
- latimea picului – se masoara la baza picului intre punctele de intersectie cu tangenta dusa in
punctele de inflexiune ale curbei .

Lucrare de laborator nr. 2D

Determinarea compozitiei gazului natural prin analiza cromatografica

Nr. Component Procente Fractie de zj Fractie Procente Procente Masa

crt. amestec de volum volum (Yj) molara molare de masa moleculara
(Xj) Cj (%) Mj
1 Metan 99,1520 0,991520 0,9976 0,99140 99,140 97,9155 16,043
2 Etan 0,3681 0,003681 0,9900 0,00372 0,372 0,6886 30,070
3 Propan 0,1111 0,001111 0,9789 0,00113 0,113 0,3067 44,097
4 Iso-Butan 0,0287 0,000287 0,958 0,00030 0,030 0,1073 58,123
5 n-Butan 0,0210 0,000210 0,9572 0,00022 0,022 0,0787 58,123
6 Iso-Pentan 0,0144 0,000144 0,937 0,00015 0,015 0,0666 72,150
7 n-Pentan 0,0075 0,000075 0,918 0,00008 0,008 0,0355 72,150
8 n-Hexan 0,0091 0,000091 0,892 0,00010 0,010 0,0530 86,177
9 n-Heptan 0,0080 0,000080 0,830 0,00009 0,009 0,0555 100,204
10 n-Octan 0,0043 0,000043 0,742 0,00006 0,006 0,0421 114,231
11 Heliu 0,0021 0,000021 1,0005 0,00002 0,002 0,0004 4,0026
12 Azot 0,0888 0,000888 0,9995 0,00088 0,088 0,1517 28,0135
13 Oxigen 0,0011 0,000011 0,999 0,00001 0,001 0,0019 31,9988
14 Bioxid de 0,1838 0,001838 0,9995 0,00183 0,183 0,4958 44,010
carbon
Total 100 1 100

Yj
-----
Zj
Xj = ------------------- ; Procente molare = Xj x 100 ; Procente de volum / 100 = Yj ;
n yj
∑ -------
j =1 zj

Xj - Mj
Cj = ----------------- x 100 .
n
∑ Xj – Mj
j=1

6
 LUCRARE DE LABORATOR NR. 3D

POROZITATEA ROCILOR COLECTOARE

Porozitatea rocilor colectoareeste insusirea lor de a avea spatii goale in roca, spatii in care se pot
acumula hidrocarburi, iar din punct de vedere mathematic, porozitatea se defineste ca :

Volumul porilor
Ø = -----------------------
Volumul total

a) Volumul total se poate masura pe cale geometrica, daca proba are forma unui corp geometric, de
obicei cub, paralelipiped sau cilindru .
b) Volumul total se mai poate determina si prin masurarea volumului dislocuit de proba la cufundarea
intr-un lichid (mercur), impiedicand lichidul sa intre in proba, un astfel de aparat se numeste
pictometru .

Volumul porilor = Volumul total – Volumul granulelor

Volumul granulelor se determina experimental cu un matrix cup (cilindru de inox) in care se

introduce proba care se etanseizeaza perfect .

Volumul porilor
Ø = ------------------------ + Volumul granulelor
Volumul total

Principiul de masurare pentru a determina volumul granulelor consta in expansiunea unei mase
cunoscute de heliu intr-o incinta calibrate intr-un matrix cup in care se gaseste proba de analizat conform
legii lui Boyle – Mariotte :
P1 x V ref = P2 x (Vref + Vmatrix – V gran)

Se obtine o dreapta Vg = f (P1/ P2); de pe aceasta dreapta in functie de raportul P1 / P2 se citeste

volumul granulelor Vg . Volumul porilor se calculeaza cu formula :
Vp = Vtot – Vgran

Aplicatie 3D

Sa se calculeze porozitatea unei roci de forma cilindrica cunoscand urmatoarele date :

- diametrul probei : d = 2,452 cm
- lungimea probei : L = 4,142 cm
- volumul granulelor : Vg = 17,517 cm³

Vp ∏ x d²
m = --------- x 100 - porozitatea Vt = ------------ x h - volum total
Vt 4

7
 Vp = Vt – Vgr - volum pori .

3,14 x 2,452² 18.878

Vt = ------------------ x 4,142 = ------------ x 4,142 = 19,548
4 4

Vp = Vt – Vgr = 19,548 – 17,517 = 2,031

2,031
m = ----------- x 100 = 0,103 x 100 = 10,3
19,548

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 4D

PERMEABILITATEA ABSOLUTA A ROCILOR COLECTOARE

Aplicatia 4D. 1
Sa se determine permeabilitatea unei roci cunoscand urmatoarele date :
- rata medie de curgere prin proba este de 850 cc aer in 500 sec
- presiunea de intrare P1 = 1,77 atm
- presiunea la iesirea din proba P2 = 1 atm
- vascuozitatea aerului = 0,02 cP
- aria probei A = 2 cm²
- lungimea probei = 2 cm .

V 850
Qm = ------ = -------- = 1,739 cc / sec
T 500

1000 x μ x Qm x L 1000 x 0,02 x 1,739 x 2 69,56

Ka = --------------------------- = -------------------------------- = ---------- = 45,16 Darcy
A x (P1 – P2) 2 x (1,77 - 1) 1,54

Aplicatia 4D. 2
Avand la dispozitie datele din tabelul de mai jos, iar dimensiunile probei (lungimea si aria)
ramanand aceleasi ca si cele din aplicatia precedenta, sa se calculeze si sa se reprezinte grafic
permeabilitatea Ka in functie de presiunea medie 1/pm, iar prin extrapolare sa se obtina permeabilitatea
Klinkenberg Kl (vascuozitatea aerului = 0,02 cP) .

P 1 (atm) P 2 (atm) 1/pm Qa Ka P1 – P2 (P1 + P2) / 2

1,77 1 0,724 1,622 53,841 0,77 1,38
1,83 1 0,709 1,701 53,009 0,83 1,41
1,92 1 0,684 1,821 52,059 0,92 1,46
2,06 1 0,653 2,015 51,188 1,06 1,53
2,19 1 0,628 2,214 51,090 1,19 1,59
2,24 1 0,617 2,256 50,313 1,24 1,62

P1 – P2 = diferenta de presiune de-a lungul probei

8
 (P1 – P2) / 2 = Pm – presiunea medie pe proba .

Ka

54,0

53,5

53,0

52,5

52,0

51,5

51,0

50,5

50,0

0,5 0,6 0,7 0,8 0,9 1,0 1 / pm

LUCRAREA DE LABORATOR NR. 5D

ANALIZA GRANULOMETRICA

Determinarea granulatiei medii : d 50

Prin granulatie medie, se intelege marimea teoretica a ochiului sitei, prin care ar trece 50 % din nisip .
Aceasta se determina grafic din curba cumulativa a granulozitatii nisipului, care se obtine prin
reprezentarea pe abscisa a marimii ochiurilor sitelor utilizate, in scara logaritmica, iar pe ordonata
trecerea cumulativa prin site, in procente .
Determinarea gradului de uniformitate
Se calculeaza astfel :
GU % = % nisip care trece prin sita 4/3 d50 - % nisip care trece prin sita 2/3 d50
Exemplu : daca d50 = 0,285 , atunci : 4/3 x 0,285 = 0,38 mm
2/3 x 0,285 = 0,19 mm
Se citeste pe ordonata :
- valoarea y1 = 89 % corespunzatoare lui x1 = 0,38 mm ;
- valoarea y2 = 11% corespunzatoare lui x2 = 0,19 mm ;
Astfel, din curba se deduce ca prin sita de 0,38 mm trece 89 %, iar prin sita de 0,19 mm trece 11 % .
Gradul de uniformitate este GU = 89 – 11 = 78 % .

9
 APLICATIE 5D

Aplicatie :

Avand la dispozitie un set de site cu dimensiunile date in tabelul de mai jos si resturile pe fiecare sita,
sa se calculeze : a) restul pe fiecare sita - % ;
b) trecerea cumulativa prin site - % .

Site Rest pe sita Trecere cumulativa prin site

mm grame %
1.4 0 0 100
1.0 0.01 0.1 99.9
0.85 0.01 0.1 99.8
0.5 0.42 4.2 95.6
0.42 0.39 3.9 91.7
0.3 1.13 11.3 80.4
0.25 0.81 8.1 72.3
0.21 0.91 9.1 63.2
0.15 2.76 27.6 35.6
0.125 0.98 9.8 25.8
0.106 0.8 8.0 17.8
0.075 0.89 8.9 8.9
0.063 0.25 2.5 6.4
0.053 0.19 1.9 4.5
0.01 0.45 4.5 0
Total 10,00 100 0,00

10
 Curba cumulativa a granulozitatii nisipului

100

90

80

70

60

50

40

30

20

10

0,001 0,01 0,1 1 10

Marimea sitei ( mm )

11
 INSTRUCTIUNI DE PROTECTIA MUNCII SI TEHNICA
SECURITATII IN LABORATORUL DE CHIMIE

In laboratoarele de chimie se pot produce urmatoarele accidente :

a. Intoxicatii : - acute = prin patrunderea in organism a unei cantitati de substanta toxica peste limita
admisa ;
- cronice = prin acumularea in organism, timp indelungat a unor cantitati mici de
substanta . Substantele toxice pot patrunde in organism prin piele, tub digestiv
si aparat respirator .
b. Arsuri : - termice = prin contact cu lucruri fierbinti ;
- chimice = cu acizi si baze tari, concentrate .
c. Traumatisme : produse prin loviri, taieri, explozii, etc.
d. Electrocutari : ce apar din cauza montarii defectuoase a aparaturii . Pentru prevenirea tuturor
accidentelor trebuie cunoscute si respectate o serie de norme de protectia muncii in laboratoarele de
chimie . De asemenea trebuie cunoscute masurile de prim ajutor ce trebuie acordat in cazul producerii
accidentelor .
Din aceste masuri se amintesc :
- purtarea obligatorie a halatului, de preferinta alb, inchis in fata ;
- vasele de lucru trebuie sa fie foarte curate, spalate cu diversi reactivi de degresare, clatite foarte
bine cu apa, iar la sfarsit cu apa distilata ;
- pe masa de lucru se pastreaza ordinea si curatenia ;
- inaintea folosirii unei substante se citeste eticheta ;
- nu se schimba dopurile flacoanelor intre ele ;
- substantele chimice nu se gusta sau se miros direct ;
- reactiile dintre diversi reactivi care sunt corozive, toxice, oxidante se fac sub nise ;
- substantele toxice se pipeteaza cu pere de cauciuc ;
- resturile de substante nu se arunca la chiuveta ci se depoziteaza in locuri special amenajate ;
- aparatura de sticla nu se incalzeste direct in flacara pentru evitarea spargerii ;
- aparatele si instalatiile electrice nu se manipuleaza cu mana uda ;
- nu se conecteaza mai multe aparate la o singura priza .
Primul ajutor in caz de accidente :
- in cazul producerii accidentelor e necesara o interventie rapida, pana la venirea medicului daca e
cazul ;
- in cazul tuturor intoxicatiilor se inlatura hainele imbibate, se face respiratie artificiala, la nevoie se
inveleste accidentatul in patura si i se incalzesc mainile si picioarele cu pungi de apa calda ;
- in cazul arsurilor : - termice = se unge suprafata cu o solutie de tanin ;
- chimice = se spala pielea cu multa apa, iar apoi : la arsuri cu acizi se spala cu o
baza slaba (bicarbonat de sodiu 2 %); la arsuri cu alcani se spala
suprafata arsa cu acizi slabi (acid boric 2 % sau cu acid acetic 2 %).
Se procedeaza astfel pentru neutralizarea substantei care a provocat arsura, apoi se unge suprafata cu
jecolan si se aplica un pansament, in cazul arsurilor la ochi, e necesara clatirea cu apa din abundenta si
controlul medicului . In cazul electrocutarii se deconecteaza instalatia si se cheama de urgenta medicul .

12