MONITORUL OFICIAL ROMANIEI PARTEA I LEGI, DECRETE, HOTARARI SI ALTE ACTE Anul 174 (XVIII) — Nr. 148 bis Joi, 16 februarie 2006 SUMAR Pagina Pagina Anexa la Ordinul ministrului transporturior, constructitor ‘Anexa a Ordinul ministrului transporturlor, constructor i turismului nr. 2.228/2005 pentru aprobarea gi turismului nr. 2.280/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice Cod de proiectare. Roglementari tehnice .Cod de proiectare. Bazele Evaluarea acliunii 28pezii asupra constructillor, proiectarii structurilor in constructi, indicativ Indicativ CR 1-1-3—2005, sennennnan BAB CR 0-206... 18-82 ACTE ALE ORGANELOR DE SPECIALITATE ALE ADMINISTRATIE! PUBLICE CENTRALE AINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $I TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementarii tehnice ,,Cod de proiectare. Evaluarea actiunii zapezii asupra constructiilor", indicativ CR 1-1-3—2005*) in conformitate cu art. 38 alin, 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in construct, cu modificarile ulterioare, in temeiul art. 2 pet. 45 si al art. 5 alin, (4) din Hotararea Guvernului nr. 412/2004 privind organizarea gi unctionarea Ministerului Transporturilor, Constructilor si Turismului, cu modificdrile si completarile ulterioare, avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 11 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialitate — STS 5 si nr. 5 din 28 noiombrie 2005 al Comitetulul tehnic de coordonare general ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin nr. 489/2005 pentru aprobarea Reglementarii tehnice «Cod de proiectare seismic’ ~ Partea | — Prevederi de proiectare pentru cladiri‘, indicativ P 100-1/2004, publicat in Ar. 1, — Se aproba Reglementarea tehnicd .Cod de vroiectare. Evalvarea actiunii zpezii asupra constructilor’, adicativ CR 1-1-3—2005, elaboraté de Universitatea ‘ehnic& de Constructii Bucuresti — UTCB, prevazuta in nexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art, 2, — Prezentul ordin se publica in Monitorul Oficial | Romaniel, Partea |, si intra in vigoare odata cu. Ordinul inistrului transporturilor, constructiilor gi turismului Monitorul Oficial al Romaniei, Partea 1, nr. 462 si 462 bis din 31 mai 2005. ‘Art. 8. — La data intra in vigoare a prezentulul ordin orice dispoziti contrare igi inceteaza aplicabiliatea Ministrul tansporturilor, constructilor si turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 27 decembrie 2006. Ne, 2.228. *) Ordinal nr. 2.228/2005 a fost publicat in Monitorul Oficial al Roméiniei, Partea |, ar. 148 din 16 februatie 2006 si este reprodus si in acest amar tisMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11,2000 COD DE PROIECTARE. EVALUAREA ACTIUNII ZAPEZII ASUPRA CONSTRUCTILOR INDICATIV CR 1-1-3—2005 1. Elemente generale LI Introducere Codul cuprinde principiile, elementele si datele de bazd necesare pontr ntabilireh incarcarilor din zapada in Roménia, in acord cu dezvoltirile din urmatoarcle caduri de proladare avansate: codul european pentru incarcari din zapada, Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 20008, vudlul american ASCE 7-95, 2000 si documentul ISO/DIS 4355/1992. Sunt indicaji coeficientii de expunere si coeficientii de forma pentru incarearon din zapadn pe acoperisuri cu forme uzuale, dupa formatul si datele de baza din Eurocodul 1, Patton 1-3, Prima versiune a prezentului cod a fost intocmiti de citre UTCB gi ICT intre anil 1995- 1996, forma actuali find elaborata la UTCB in 2004-2005. Analiza statistica a valorilor extreme maxime anuale ale incarcarii din zapada po nol observate la statiile meteorologice ale Institutului National de Meteorologie si Hidrologic (NMI) s-a facut pe baza datelor existente la INCERC. Codul se inscrie in procesul de armonizare a legislafiei tehnice romanesti cu 6c: Comunitatea Europeana, imbunatijind nivelul de reprezentare a incarcarii din zapada pen proiectarea constructiilor in Romania. Codul cuprinde recomandari pentru proiectarea cladirilor, structurilor si clementclor lor componente expuse actiunii zapezii, In cazul constructiilor cu acoperisuri cu forme speciale neincluse in prezentul cod se recomanda (i) utilizarea unor date din alte prescriptii internationale si/sau (ii) determinarea experimentala a valorilor coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. Incarcarea din zapada este o incarcare statica pe metru patrat de proiectic orizontala a acoperisului. Actiunea zapezii asupra constructiilor este considerata actiune variabila, 1.2 Definitii (1) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol este definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an sau, echivalent, cu un interval mediu de recurenta IMR=50 ani. Aceasta valoare caracteristica are 0 probabilitate de realizare mai mare de 50% pe durata existentei unei constructii. (2) Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis se determina prin multiplicarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol cu coeficientii de expunere a amplasamentului si de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis. (3) Coeficientul de expunere al amplasamentului constnictici stabileste reducerea sau cresterea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de topografia locala a amplasamentului si de obstacolele de langa constructie. (4) Incarcarea din zapada neaglomerata pe acoperis este incarcarea datorata depuneri naturale a zapezii pe acoperis, distributa cvasiuniform si influentata doar de forma acoperisului, Aceast tip de incarcare nu include redistribuirea zapezii datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii, (5) Incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis este incarcarea datorata redistribuirii zapezii pe acoperis datorita actiunii vantului si/sau topirii zapezii. (6) Coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis stabileste distributia incarcarii din zapada pe acoperisuri de diferite forme, fara a lua in considerare influenta conditiilor de expunere a amplasamentului, (7) Coeficientul termic stabileste reducerea incarcarii din zapada pe acoperis in functie de fluxul termic ce poate cauza topirea zapezii la nivelul acoperisului. ‘Anexa este roprodusi In facsin ANLNAY) ee eeMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.1.2006 1.3 Simboluri utilizate A altitudinea amplasamentului [m] C. coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei C1 coeficientul termic IMR intervalul mediu de recurenta al actiunii/incarcarii Jz tungimea zonei cu zapada aglomerata (m] Sok valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, in amplasamentul constructiei. [kN/"] sk valoarea caracteristica:a incarcarii din zapada pe acoperis [kN/m?] @ —unghiul de panta al acoperisului, masurat fata de orizontala [ ° ] Y — Breutatea specifica a zapezii [kN/m*] # — coeficientul de forma pentru incarearea din zapada pe acoperis. 2. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta 2.1 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol Datele de baza pentru zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol avand 2% probabilitate de depasire intr-un an, respectiv intervalul mediu de recurenta IMR=50 ani, sunt prezentate in Anexa A. Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, so,4, in Romania este recomandata in harta de zonare din Figura 2.1. Harta este valabila pentru altitudini sub 1000m. ‘Nota: Daca determinarea valorilor caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, say, se face pe baza unei analize statistice de valori extreme pentru amplasamentul constructici, masuratorile de valori maxime anuale ale inaltimii/greutati zapeaii din zona situata in apropierea amplasamentalui trebuie sa acopere cel putin 20 de ani de observati Determinarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol in amplasamente cu altitudinea A>1000m se face cu urmatoarele relatii, Tabelul 2. SoMA21000m) = 2.0 + 0.00560 (4-100) pentru sa(4<1000m) =2.0 kN/m? (2.1) 5qx(AZ1000m) = 1.5 + 0.00602 (4-100) pentru sq4(4<1000m) =1.5 kNim?, (2.2) unde sy sunt valorile din Harta din Fig, 2.1 pentru zonele situate in imediata vecinatate a muntilor. Tabelul 2.1 Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in zonele de munte (A21000m) SqMA21000m), kN/m? Altitudinea A, m_| so4=1.5 KN/m® | 59=2.0 kN/m? 1000 13 20 | 1100) 21 26 1200 2.7 31 1300 33. | 37 1400 3.9) 42 | [1300 45 48 1600 51 54 1700 57 59 1800 63 65 1900 | 69 7.0 2000 75 16MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.11,2006 HUNKS 108 od epedez utp tnwworour & oonsyoqoeseO HIOeA vaLeUOZ - vyuemoY [°z vant [aeoue;MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 2.2 Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis Incarcarea din zapada pe acoperis ia in considerare depunerea de zapada in functie de forma acoperisului si de redistributia zapezii cauzata de vant si de topirea zapezii. La proiectarea acoperisurilor se utilizeaza doua distributii ale incarcarii din zapada: (@ incarcarea din zapada neaglomerata si (ii) incarcarea din zapada aglomerata. ° Incarcarea din zapada este considerata ca actionand vertical pe proiectia orizontala (m’) a suprafetei acoperisului Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis, sxe determina astfel: 8k = Mh Ce Ci Sam (2.3) unde: yi este coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis;, Sox ~ Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [KN/m’], in amplasament; Cz ~ coeficientul de expunere al amplasamentului constructiei;, C, — ~ coeficientul termic. Coeficientul de expunere, C, al amplasamentului constructiei este functie de conditiile de expunere ale constructici (atat la momentul proiectarii cat si ulterior), valorile sale fiind recomandate in Tabelul 2.1. Tabelul 2.1 Valorile coeficientului de expunere Ce ‘Tipul expunerii iG Completa 08 Partiala 1.0 Redusa 12 In cazul expunerii Complete, zapada poate fi spulberata pe zone intinse de teren plat lipsit de adapostire sau cu adapostire limitata. In cazul expunerii Partiale, topografia terenului si prezenta altor constructii sau a copacilor nu permit o spulberare semnificativa a zapezii de catre vant. In cazul expunerii Reduse, constructia este situata mai jos decat terenul inconjurator sau este inconjurata de copaci inalti si/sau constructii inalte Pentru acoperisuri cu termoizolatii uzuale coeficientul termic C; este considerat 1.0. Coeficientul termic C; poate reduce incarcarea data de zapada pe acoperis in cazuri speciale, cand transmitanta termica a acoperisurilor este ridicata si conduce la topirea zapezii. In aceste cazuti, valoarea cocficientului termic se determina prin studii speciale si este aprobata de autoritatea nationala competenta. 2.3 Valoarea de calcul a efectului structural al incarcarii din zapada Valoarea de calcul a efectului structural al incarcarii din zapada se determina utilizand coeficientii partiali de siguranta din Capitolul 4 “‘Verificari prin metoda coeficientilor partiali de siguranta”” din “Codul de proiectare; Bazele proiectarii structurilor in constructii”, 2005. Coeficientii partiali de siguranta se aplica efectului structural al incarcarii caracteristice din zapada pe acoperis.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.l1.2006 ‘ienti de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperis 3 Coet 3.1 Acoperisuri cu o singura panta Distributia coeficientului de forma jn, al incarcarii din zapada pe acoperisurile cu o singura panta, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este indicata in Figura 3.1.Valoarea coeficientului ja este indicata in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, functie de panta acoperisului, c[°]. Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fic mai mici de 0,8, Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1. A Figura 3.1 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu singura panta a 20 16 + yw 10 08 o 15° 30" 8s a Figura 3.2 Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu singura panta, cu doua pante si pe acoperisuri cu mai multe deschideri Tabelul 3.1 Valorile coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu o singura panta, cu doua pante si pe acoperisuri cu mai multe deschideri Panta acoperisului, & | 0° < a<30° 30° < a< 60" a 60" A 08 0.8 (60- @/30 00 Ab 0,8 + 0,8 2/30 16 ~ 3.2 Acoperisuri cu doua pante Distributile coeficientilor de forma sz; si #, pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cu doua pante, pentru situatiile in care 2apada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.3. Valorile coeficientilor ja, si # sunt indicate in Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperisului, ar{°).MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.N.2006 0) 05:0) qm TM p(0) vo) Msc 9500) -_ a oe Figura 3.3 Distributia coeficientilor de forma pentru incarearea din Zapada pe acoperisuri cu doua pante Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.3, . cazul (2). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 33, cazul (ii) si cazul (ii) Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plaset un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Cazurile de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3 3.3 Acoperisuri cu mai multe deschideri (1) Disuibutiile coeficientilor de forma 4; siz, pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cu mai multe deschideri/pante, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, sunt indicate in Figura 3.4, Valorile coeficientilor a si /o sunt indicate in in ‘Tabelul 3.1 si Figura 3.2, in functie de panta acoperisului, a'[°]. ang) Hees) PHar) pr(ar) Hoan) TE one Ha) @ LZ) am os (a+ @%)/2 Figura 3.4 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu mai multe deschideri Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.4, cazul (ii). Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci cocficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie ‘mai mici de 0,8. Cazurite de acoperisuri cu obstacole/parapeti sunt prezentate in Capitolul 3.6.1.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11,2008 (2) In cazul acoperisurilor cu mai multe deschideri, la proiectarea doliilor se utilizeaza distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din 2apada aglomerata indicata in Figura 3.5. Figura 3.5 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisurile cu mai multe deschideri (zona dotilor) Valoarea coeficientului de forma 4, pentru incarcarea din zapada din Fig. 3.5 este valoarea minima dintre: Mr yh! sox Gla) Mr = 2bs! (lartls2); Iai = br, Io = be G.1b) m5. @.le) Sox este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol {KN/m’), in amplasamentul constructiei. 7 este greutatea specifica a zapezii si se considera egala cu 2 KN/m’. 3.4 Acoperisuri cilindrice Distributia coeficientului de forma 4 pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice, pentru situatiile in care zapada nu este impiedicata sa alunece de pe acoperis, este prezentata in Figura 3.6, unde coeficientul 4 este determinat din Figura 3.7 si Ecuatia 3.2. EEE 0,8 Cazul (i) Cazul (i) W—_# __, Figura 3.6 Distributia coeficientului de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindriceMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.IL.2006 Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cilindrice sunt recomandati in Figura 3.7 pentru valori ale unghiului f dintre orizontala si tangenta la curba directoare acoperisului mai mici sau egale cu 60° si pentru diferite rapoarte inaltime/latime (h/b). 20 Ps 10 hh=0A8 05 h/b Figura 3.7 Coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cilindrice Valorile coeficientului de forma js pentru incarcarea din zapada pe acoperisuti cilindrice sunt: Hs =0,2 + 10 Alb 0,2 <3<2 pentru #< 60°. (6.2) Pentru valori ale unghiului f dintre orizontala si tangenta la curba directoare a acoperisului mai mari de 60°, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile cilindrice este zero, Daca la marginea mai joasa a acoperisului este plasat un parapet sau alt obstacol ce impiedica alunecarea zapezii, atunci coeficientii de forma ai incarcarii din zapada nu trebuie sa fie mai mici de 0,8. Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.6, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.6, cazul (i). 3.5 Acoperisuri cu denivelari bruste Aglomerarile de zapada de pe acoperisurile cu denivelari bruste se datoreaza spulberarii zapezii de catre vant si alunecarii zapezii de pe acoperisul superior. Distributiile coeficientilor de forma pentru incarcararea din zapada pe acoperisuri cu deniyelari bruste sunt recomandate in Figura 3.8. cmt EER coun 1B coz) FT cau) HF ml oy ' ——| san | eae ek @ ‘ews cae wth unde bh, Figura 3.8 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuri cu denivelari bruste10 unde MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 Valorile coeficientilor de forma 44 si 4 se determina astfel: 4 =0,8 (pentru acoperisul orizontal situat mai jos) - G3) Ha= Ist lp G4) Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata alunecarii zapezii, 4 este: as 15° M=0 a> 15° 4, = 50% din coeficientul de forma maxim corespunzator acoperisului mai inalt adiacent, care se determina conform Cap.3.2. Coeficientul de forma pentru incarcarea datorata spulberarii zapezii, pt, este: Hou = (by + B2W2hS 7h Io 0,8 < po $4.0 G5) Y este greutatea specifica a zapezii care se considera egala cu 2 kKN/m? by, b2 si dimensiuni indicate in Figura 3.8. Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera I, = 2 h si este limitata la SmSi,$15m. Daca ba $/,, coeficientul de forma pentru incarcarea din zapada la marginea acoperisului mai patin inalt se calculeaza prin interpolarea valorilor lui 4, si a, in conformitate cu Figura 3.8 (b). Pentru incarcarea din zapada neaglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, cazul (i). Pentru incarcarea din zapada aglomerata, distributia recomandata este indicata in Figura 3.8, cazul (ii). 3.6 Efecte locale 3.6.1 Aglomerarea de zapada la acoperisuri cu obstacole Pe acoperisurile cu obstacole este posibila aglomerarea zapezii in zonele de adapostire acrodinamica la vant. (1) Distributia coeficientilor de forma in cazul aglomerarilor de zapada datorate obstacolelor cu inaltimea mai mare sau egala cu Im este indicata in Figura 3.9 pentru acoperisuri cvasiorizontale. wm] mm ° Ll J ', Figura 3.9 Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisuti cu obstacoleMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.!1.2008 "1 Valorile recomandate ale coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada pe acoperisurile orizontale sunt: = 0,8 (3.6) Maa yhl sy. 0,8< 2 <2,0. G7) Greutatea specifica a zapezii se considera ca fiind 2 KN/m’. Lungimea zonei de aglomerare a zapezii pe acoperis se considera I, = 2 h si este limitata la Smsi,< 15m. (2) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada in cazul in care obstacolul de pe acoperis are 0 inaltime mai mica de 1 m sau in care incarcarea din zapada se exercita pe copertine cu Jungime mai mica de 5 m care protejeaza intrarea in cladire este indicata in Figura 3.10. a By bs Copertina deasupra uslior sau docurilor de incarcare, unde bys 5m Obstacol pe acoperiguri in panta sau ciintice Figura 3.10 Coeficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperisuri in zona obstacolelor Coeficientii de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in zona obstacolelor cu inaltimea mai mica de 1 m se determina astfel: #= minimul dintre urmatoarele doua valori: hy /sax 5 55 G8) #4= minima] dintre urmatoarele doua valori: yh, /sax ; 5: sax este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (KN/m?], in amplasamentul constructiei. Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 KN/m?. Lungimea zonej de aglomerare a zapazii l,, se va lua astfel:12 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA J, Nr. 148 bis/16.11.2006 14, = minimul dintse Sh si by 9) 1g = minimul dintre 5h si bz unde A 1m. Pentru copertinele avand 0 lungime 5, mai mica de Sm, coeficientul de forma al incarcarii este limitat la 14, $ 2b/ls1, unde b este valoarea maxima dintre by si be. (3) Distributia coeficientilor de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor este prezentata in Figura 3.11 by by dot F? te | | — Po 4 i, ‘Acumulare de zépads in ‘Acuulare de 28ped8 in zona Sspatele paropetu, de colicin spatele soopers terse parapetull perey mansardé, ba hi NOTA. ta calcul coeficlentu de forma se utlzeazd be as ‘Acumulare de pad n sptele parapetului de la marginea acoperigulu, ‘acoperiguri tn pant& sau clindrice, Figura 3.11 Cooficienti de forma pentru incarcarea din zapada aglomerata pe acoperis in dreptul parapetilor In Figura 3.11, coeficientul de forma al incarcarii din zapada aglomerata pe acoperis in reptul parapetilor se va lua ca minimul dintre: A= YH sony M=2 blk, b=max (by 5 bs) G10) M=8.0. unde sox este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol [kKN/m?], in amplasamentul constructiei. Greutatea specifica a zapezii y se considera egala cu 2 KN/m?. Lungimea zonei de acumulare de zapada, I, se va lua minimul dintre Sh, by si 15m.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.11.2006 3.6.2 Aglomerarea de zapada la marginea unui acoperis La proiectarea zonelor de acoperis iesite in consola, Figura 3.12, trebuie sa se considere pe Janga incarcarea din zapada corespunzatoare acestor zone si incarcarea data de zapada atamata de ‘marginea acoperisului J« Figura 3.12 Zapada atarnata de margines acoperisului Incarcarca din zapada atarnata se considera ca actionand la marginea acoperisubui si se determina astfel: neKsly Guy unde: sc este incarcarea din zapada atamata de marginea acoperisului si distibuita pe lungimea acoperisului (kN/m); s4- valoarea caractcristica a incarcarii din zapada pe acopers in cazul cel mai defevorabil de epunere de zapeda; Y- greutatea specifica a zapezii care se considera 3 kim? K - coeficient care tine cont de forma neregulata a depunerii de zapada, Kear=2-5. 3.6.3 Incarcarea din zapada pe panoutri de protecte si alte obstacole de pe acoperisuri Incarcarea din zapada pe metraliniar, F, (kNim), exercitata pe panourile de protectie (pera- ‘zapezi) si pe alte obstacole, datorata unei mase de zapada care aluneca pe acoperisurile in panta, se va calcula, pe directia alunecarii, cu relatia: = sb sina @.12) unde: seeste valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe acoperis in cazul cel mai defavorabil de depunere de zapada; 4 ~ distanta in plan orizon{al intre panourile de protectie succesive sau de la coama acoperisului la primul panou (m); @- panta acoperisului masurata fata de orizontala ( °j, Coeficientul de frecare dintre zapada si suprafata invelitorii acoperisului se considera nul. Anexa A - Zonarea incarcarii din zapada Harta de zonare a incarcarii din zapada a fost initial elaborata de Universitatea Tehnica de Constructii Bucuresti (UTCB), in 1994-1995, pe baza analizei statistice a valorilor extreme maxime anuale ale incarcarii din zapada pe sol observate la statiile meteorologice ale Instintului National le Meteorologie si Hidrologie (INMH) s-a facut pa baza datelor existente la Institutul National de Cercetare-Dezvoltare in Constructii si Economia Constructiilor (INCERC). Zonarea valorii caracteristice a incarcarii din zapada pe sol, definita cu 2% probabilitate de depasire intr-un an, corespunzand unui interval mediu de recurenta IMR-SO ani, s-a facut luand in considerare: (@ Valorie caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol, calculate in repartitia lognormala recomandata de prescriptile de specialitate din SUA in ultimele doua decenii; Gi) Comparatia dintre valorile caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol si valorile maxime observate ale incarcarii din zapada pe sol, in fiecare statie meteorologica; Gil) Analiza distributici geografice pe teritoriul Romaniei a valorilor coeficientului de variatie si a mediei maximelor anuale ale incarcarii din zapada pe sol. 18MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.11.2006 ‘Tabel Al. Valori caracteristice ale incarcarii din zapada pe sol in Municipiile resedinta de judet, Fig.1.1 [Nr.| “Municipiul Incarcarea din zapada (KNim’) avand intervalul mediu de recurenta IMR=SOani 1[ Alba Tula 15 2 Alexandria 25 3|_Arad 15 4) Bacau. 25 3 Baia Mare 2.0 6|_Bistrita 45 7|_Botosani 25 '8|_ Brasov 2,0 ‘9|_Braila 25° 10/ Bucuresti 2,0 NH} Buzau 2.0 12[_Calarasi 25 13] Chay 15 14] Constanta 2,0 15] Craiova 2,0 6] Deva 15 17|_Drobeta Turnu Severin 2,0 18| Focsani 2,0 19| Galati 25 20) Giurgiu 25 2i| asi 2,5 22] Miercurea Ciuc 2.0 23) Oradea 15, 24] Piatra Neamt 2.0 25| Pitesti 20 26 _Ploiesti 2,0 21] Ramnic Valoea 2.0 28|_Resita 2,0 29) Satu Mare 15 20] Sfanta Gheorghe 2,0 31] Sibiu 15 32{ Slatina 2.0 33| Slobozia 2,5 34) Suceava 25 35 Timisoara Ls 36 Targoviste 2.0 37] Targu Ju 2,0 Targu Mires 15 39|_ Tulcea 25 40] Vaslui 2,0 | Zalau 1SMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.I.2006 Anexa B - Intervalul mediu de recurenta al incarcarii din zapada pe sol Valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol, sx corespunde unui interval mediu de recurenta JM/R=50 ani sau, echivalent, unei probabilitati de depasire intr-un an de 2% (probabilitatea de nedepasire intr-un an, 98%) Relatia dintre intervalul mediu de recurenta IMR=N ani si probabilitatea de nedepasire intr- un an, p este: N= 1p). Relatia dintre valoared caracteristica a incarcarii din zapada pe sol avand IMR=50 ani, sox si valoarea incarcarii din zapada pe sol avand IMR=N ani, notata sy, este: Sy. e200 Na) ey Sox unde: S04 este valoarea caracteristica a incarcarii din zapada pe sol (kN/m?), avand un interval mediu de recurenta JMR=50 ani; sy =valoarea incarcarii din zapada pe sol avand un interval mediu de recurenta IMR=N ani; C = coeficient in finctie de probabilitatea nedepasire intr-un an dat in Tabelul B.1 si valabil pentru repartitia lognormala a extremelor maxima anuale; V _coeficientul de variatie al maximelor annale ale incarcarii din zapada pe sol. Ec. (B.1) este reprezentata in Figura B.1 pentru diferite valori ale coeficientului de variatie al maximelor anuale ale incarcarii, V. x Tabelul B.1 IMR P c Intervalul mediu de recurenta, ani | Probabilitatea de nedepasire intr-un an 10 09 1.282 25 0.96 L751 50 0.98, 2.054 100 0.99 2.326 enlsox os + . 10 2 4% «40 «6670 840 Interval mediu de recurenta IMR, an! Figura B.1 Rapoarte ale incarcarii din zapada pe sol avand diferite intervale medii de recurenta 1516 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.l1,2006 Anexa C - Standarde si Coduri privind actiunea zapazii asupra constructiilor si Bibliografie AISC, 1990. Load and resistance factor design specifications for structural steel buildings. American Institute of Steel Construction, Chicago, Hlinois ASCE 7-98, ASCE 7-95 Standards: Minimum design loads for buildings and other structures. American Society of Civil Engineers, New-¥ ork, 2000 CIB Commission W81, 1991. Actions on structures. Snow loads, First edition, Aug. Cod de proiectare pent incarcari din zapada armonizat cu formatul si datele de baza din Eurocodel si Documentele ISO, Contract de reglementare Nr. 985/1995 cu MTCT Eurocodul 1, EN 1991-1-3, 2003. Snow loads. Adopted European Standard, CEN, Brussels. European Standard ENV 1991-1, EUROCODE 1 1993. Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis of design, CEN/TC250/SC6/N32. European Standard ENV 1991-2-3, EUROCODE 1, 1993. Bases of design and Actions on structures, Part 2-3: Snow loads, CEN/TC250/SCI/N106. 1S DIS 4355, 1992. Bases for design of structures. Determination of snow loads on roofs. ISO/TC98/SC2/WG1/Tenth drafi, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of IS 2394. SNIP 2.01.07-85. Nagruzki i vozdeistvia, Izdanie ofitialinoe. Gostroi SSSR, Moskva 1987 STAS 10101/21-92 Incarcari date de zapada SR EN 1991-1-3 2005. Eurocod 1: Actiuni asupra structurilor. Partea 1-3: Actiuni Generale Incarcari date de zapada. Uniform Building Code, 1991 Edition, International Conference of Building Officials, Whittier, California Del Corso R., Granzer M., Gulvanessian H., Raoul J., Sandvik R., Sanpolesi L,, Stiefel U., 1995. ‘New european code for snow loads. Background Document. Proceedings of Department of Structural Engineering, University of Pisa, No.264-1995, 76 pag. Ghiocel D., Lungu D. 1975. Wind, snow and temperature effects on structures based on probability, Tunbridge Wells, Kent, Abacus Press. Joint Committee on Structural Safety CEB-CECM- CIB-FIP-IABSE, 1974. Basic data on loads, Second draft, Lisbon. Lungu D., Demetriu S., Aldea A., 1995. Basic code parameters for enviromental actions in Romania harmonised with ECI. Seventh International Conference on Application of Statistics and Probability in Civil Engineering, Paris, July 10-13, Proceedings Vol.2, p.881-887 Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calculu! constructiilor, Editura Tehnica, Bucuresti Ostlund L., 1995. Section 2.12 Snow load in Probabilistic Model Code, Joint Committee on Structural Safety, Second Draft Sandi H., Floricel I., Balacescu A., s.a, 1990-1992, Studii asupra parametrilor de baza ai actiunilor climatice (vant, zapada) in vederea unei zonari imbunatatite a teritoriului Romaniei. Fazele 1-7. Contract No. 132/190. INCERC Bucuresti Sanpaolesi L., 1996, The background document for snow loads. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1 pp.191- 199. Ravindra K.M., Comell C.A., Galambos T.V., 1978. Wind, snow and loads factors for use in LRED. Joumal of Structural Division, ASCE, Vol.104, Nr. ST9, pp.1443- 1457.| MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.1.2006 7 MINISTERUL TRANSPORTURILOR, CONSTRUCTIILOR $1 TURISMULUI ORDIN pentru aprobarea Reglementarii tehnice ,,Cod de proiectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii", indicativ CR 0—: 2005") in conformitate cu art. 38 alin. 2 din Legea nr. 10/1995 privind calitatea in constructi, cu modificérile ulterioare, jn temeiul art. 2 pet. 45 si al art. 5 alin, (4) din Hotdrdrea Guvernului nr. 412/204 privind organizarea si functionarea Ministerviui Transporturilor, Constructilor gi Turismului, cu modificarile si complelatile ulterioare, avand in vedere procesele-verbale de avizare nr. 10 din 14 noiembrie 2005 al Comitetului tehnic de specialtate — CTS 5 si nr. 10 din 28 noiembtie 2005 al Comitetului tehnic de coordonare generalé, ministrul transporturilor, constructiilor si turismului emite urmatorul ordin: Art. 1. — Se aprob& Reglementarea tehnica .Cod de projectare. Bazele proiectarii structurilor in constructii', indicativ CR 0-208, elaboraté de Universitatea Tehnicd de struct Bucuresti — UTCB, prevazuta in anexa care face parte integranta din prezentul ordin. Art. 2. — Prezentul ordin se publicéi in Monitorul Oficial al Roméniei, Partea |, si intra in vigoare odat& cu Ordinul ministrului transporturilor, constructiilor si turismului nr, 489/2005 pentru aprobarea Reglementirii tehnice ,Cod de proiectare seismica — Partea | — Prevederi de proiectare pentru clic", indicativ P 100-1/2004, publicat in Monitoral Oficial. al Roméniei, nr, 462 si 462 bis din 81 mai 2005. Art. 8. — La data intra tn vigoare a prezentului ordin orice dispozitii contrare isi inceteaza aplicabilitatea, Partea |, Ministrul transporturilor, constructilor gi turismului, Gheorghe Dobre Bucuresti, 27 decembrie 2008. Nr. 2.230. *)Ordnul nr. 2290/2005 a fost pubicat in Monitorul Oficial al Romani, Partea 1, nt. 148 din 16 februarie 2006 gi este ceprodus gi in acest humdi bis.18 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 COD DE PROIECTARE, BAZELE PROIECTARI STRUCTURILOR IN CONSTRUCTI INDICATIV CR 0—2005 4. Generalitati Codul cuprinde principiile, clementele si datele de baz necesare pentru clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor in acord cu dezvoltirile din urmatoarele coduri_de proiectare avansate: Eurocodul 0, EN 1990: 2002, codurile americane ASCE 7-95, ASCE7- 98: 2000 si documentul ISO 2394/1993. Codul se insorie in procesul de armonizare a legislafiei tehnice romfnesti pentru proiectarea constructiilor cu cea din Comunitatea Europeani, imbunatatind nivelul de siguranta a structurilor si constructiilor din Romania. 4.4 Scoput Prezentul cod se refera La clasificarea actiunilor/incarcarilor si gruparea efectelor structurale ale actiunilor/incarcarilor pentru proiectarea cladirilor si structurilor. 4.2 Dofinitié 1.2.1 Definitii referitoare la actiuni in constructii 1.2.1.1 Actiuni 7) ‘Actiunile asupra constructiilor se pot exprima prin: a) Forte/incarcari aplicate asupra structurii (actiuni directe); b) Acceleratii provocate de cutremure sau alte surse (actiuni indirecte), c) Deformatii impuse cauzate de variatii de temperatura, umiditate sau tasari diferentiate sau provocate de cutremure (actiuni indirecte). 1.2.1.2 Efect al actiunii (E) Efectul actiunii/actiunilor pe structura se poate exprima in termeni de efort sectional si/sau efort unitar in elementele structurale, precum si in termeni de deplasare si/sau rotatie pentra elementele structurale si structure in ansamblu, 1.2.1.3 Actiune permanenta (G) Actiune pentru care Variatia in timp este nula sau neglijabila. L214 A .¢ variabila (Q) Actiune pentra care variatia in timp a parametrilor ce caracterizeaza actiunea nu este nici monotona nici neglijabila. 1.2.1.5 Actiune accidentala (4) ‘Actiune de durata scurta dar de intensitate semnificativa, ce se exercita cu probabilitate redusa asupra structurii in timpul duratei sale de viata proiectate. Nota - De obicei cutremurul si impactul reprezinta actiuni accidentale, iar zapada si vantul reprezinta actiuni variabile. 1.2.1.6 Actiune seismica (4z) 3) Anexa este reprodusa tn facsiiMONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.l1.2006 19 Actiune asupra structurii datorata miscarii terenului provocata de cutremure. 1.2.1.7 Actiune geotehnica Actiune transmisa structurii de catre pamant si /sau apa subterana, 1.2.1.8 Actiune fixa si actiune libera Actiunea fixa are distributia si pozitia fixe pe structura. Actiunea libera poate avea diverse distributii si pozitii pe structura. 1.219 Actiune statica Actiune care nu provoaca forte de inertie pe structura si elementele sale structurale. 1.2.1.10 Actiune dinamica Actiune care provoaca forte de inertie semnificative pe structura si elementele sale structurale. 1.2.1.1 Actiunea cvasistatica Actiiune dinamica reprezentata printr-o actiune statica echivalenta. 12.112 Valoare caracteristica a unei actiuni (Fi) ‘Valoarea caracteristica a unei actiuni corespunde unei probabilitati mici de depasire a actiunii in sensul defavorabil pentru siguranta structurii in timpul unui interval de timp de referinta, Valoarea caracteristica se determina ca fractil al repartitiei statistice a actiunii, 1.2.1.13 Valoare evasipermanenta a unei actiuni variabilé (0) Valoare exprimata ca o fractiune din valoarea caracteristica a actiunii printr-un coeficient msi 1.2.1.14 Valoare de calcul a unei actiuni (4) Valoare obtinuta prin multiplicarea valorii caracteristice Fi, cu un coeficient partial de siguranta, yp ce ia in consideratie incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza actiunea. 1.2.2 Definitit referitoare la recistentele materialelor structurale 1.2.2.1 Valoare caracteristica a unei rezistente (Rj) Valoarea caracteristica a unei rezistente a materialului structural corespunde unei probabilitati mici de nedepasire a rezistentei. Aceasta valoare se determina ca un fiactil inferior al repattitiei statistice a rezistentei materialului., © valoare nominala, stabilita deterministic, poate fi folosita ca valoare caracteristica in lipsa datelor statistice. 1.2.2.2 Valoare de calcul a unei rezistente (Ri) Valoare obtinuta prin impartirea valorii caracteristice, Ry la un coeficient partial de siguranta, Ym ce ia in considerare incertitudinile nealeatoare, cu caracter defavorabil asupra sigurantei structurale, ce caracterizeaza rezistenta,20 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.11.2006 1.2.2.3 Valoare nominala (Ryox) Valoare din documente specifice de material sau de produs utilizata in lipsa datelor statistice. 1.2.3 Termeni referitori la geometria structurii 1.2.3.1 Valoare caracteristica a unei proprietati geometrice (ay) Valoarea caracteristica 2 unei proprietati geometrice (a,) corespunde, de obicei, dimensiunilor specificate in proiect. 1.2.3.2 Valoare de calcul a unei proprietati geometrice ‘Valoarea de calcul a unei proprictati geometrice este egala, in general, cu vatoarea caracteristica, 1.24 Termeni referitori la analiza structurala 1.2.4.1 Analiza structurala Analiza structurala cuprinde (i) metodele de calcul a efectelor structurale ale actiunilor si (ii) metodele de calcul a rezistentelor structurii, elementetor structurale, sectiunii elementelor si punctual in sectiune. 1.2.5Definitii privind proiectarea constructiilor 1.25.1 Durata de viata proiectata Intervalul de timp estimat pentru care structura (sau 0 parte a acesteia) poate sa fie utilizata conform destinatiei/functiunii prevazute. 1.2.5.2 Stari limita Stari in afara carora structura nu mai satisface eriteriile adoptate de proiectare. 1.2.53. Stari limita ultime ; Stari asociate cu prabusirea sau cu forme similare de cedare stracturala, 1.2.5.4 Stari limita de serviciu Stari dincolo de care cerintele necesare pentru utilizarea in conditii normale a constructiei/structurii nu mai sunt indeplinite. 1.2.5.5 Valoare nominala ice, de exemplu pe baza experientei acumulate sau pe alte baze rationale, Valoare fixata pe baze nesta 1.3 Cerinte de baza O structura trebuie proiectata si executata in asa fel incat, pe durata vietii considerate la proiectare, sa satisfaca urmatoarele cerinte de baza: rezistenta stracturala, functionalitate si durabilitate, In caz de incendiu, rezistenta structurala trebuie mentinuta pentru o perioada de timp determinata,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 2 structura trebuie proiectata astfel incat sa nu ajunga in situatii de colaps partial sau total datorita unor evenimente precum exploziile si impactul Avarierea si degradarea unei structuri trebuie evitate sau limitate prin: ~ eliminarea sau reducerea hazardurilor la care poate fi expusa; ~ alegerea unui tip de structura ce este putin vulnerabila la hazardurile considerate; + evitarea unor sisteme structurale ce pot ceda fara avertisment; ~ _utilizarea unor sisteme structurale unde elementele structurale conlucreaza in preluarea actiunitor. Cerintele de baza trebuie indeplinite ~ prin alegered materialelor structurale adecvate; ~ prin proiectarea si detalierea constructiva corespunzatoare; ~ prin specificarea procedurilor de control in proiectare, in fabrici de produse pentru constructii si in executia si exploatarea structurii considerate, La cererea autoritatilor competente trebuie efectuate teste de incarcare asupra constructiilor, atunci cand exista motive de verificare a sigurantei constructiei remarcate de catre utilizatori 14 Ipoteze Proiectarea se considera ca indeplineste cerintele necesare daca sunt indeplinite urmatoarele: ~ _ alegerea sistemului structural si proiectarea structuri se efectueaza de personal cu calificarea si experienta adecvata;, e = _ executia se efectueaza de un personal cu calificare si experienta adecvata; - calitatea executiei lucrarilor pe santier si in fabrica se asigura prin supraveghere si control; - materialele si produsele de constructii sunt utilizate conform specificatiilor EN 1990 pana la EN 1999 sau dupa norme nationale relevante pentru materiale si produse pentru constructii; + structura beneficiaza de o intretinere adecvata: ~ _ structura se utilizeaza in conformitate cu ipotezele admise la proiectare. Nota - Pot existacazuri cand ipotezele de mai sus trebuie sa fie suplimentate 1.5 Durata de viata projectata Durata de viata a structurii/constructiei trebuie specificata. Durata de viata proiectata a structurii/constructiei poate fi simplificat considerata ca in Tabelul 1.1 Tabelul 1.1 - Durata de viata a structurii/constructiei pentru proiectare Durata de viata proiectata, Exemple in ani 2 100 Structuri monumentale, poduri si alte structuri pentru Iucrari | ingineresti importante 50-100 (Cladiri si structuri obisnuite 10-30 Constructii agricole sau similare [Parti de structura ce pot fi inlocuite(de exemplu reazeme) £10 |Structuri tranzitorii ‘Nola ~ Structurile sau parti ele structurilor ce pot fi dezmembrate pentni @ f relolosite nu bebule sa fe considerate ca tranzitori,MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.11.2006 1.6 Durabilitate Structura trebuic proiectata astfel incat deteriorarea sa pe durata de viata proiectata sa nu afecteze performantele constructici luandu-se in considerare alat conditile de mediu in care structura este expusa cat si un nivel de intretinere corespunzator. Conditiile de mediu trebuie identificate in faza de proiectare. Gradul de deteriorare poate fi estimat pe baza calculelor, a cercetarilor experimentale si experientei obtinute de la constructiile similare precedente. la stari limita 2. Principiile proiectar 2.1 Generalitati Pentru'o functiune data, proiectarea structurilor trebuie efectnata in functie de destinatia, importanta si valoarea constructiei. ‘Trebuie facuta distinctia intre starile limita ultime si starile limita de serviciu (exploatare). Verificarea starilor limita care se refera la efecte dependente de timp trebuie asociata cu durata de viata proiectata a structurii. Se noteaza ca majoritatea efectelor dependente de timp sunt cumulative. 2.2 Stari limita ultime Starile limita ce implica protectia vietii oamenilor si a sigurantei structurii sunt clasificate ca stari limita ultime. Starile limita ce implica protectia unor bunuri de valoare deosebita trebuie deasemenea ‘lasificate ca stari limita ultime, Asemenea cazuri sunt stabilite de catre client si autoritatea relevanta. Si urmatoarele stari limita ultime trebuie verificate, acolo unde pot fi relevante pentru siguranta structurii: = pierderea echilibralui structurii sau a unei parti a acesteia, considerate ca un corp rigid; - ‘cedarea prin deformatii excesive, transformarea structurii seu a oricarei parti a acesteia intr-un mecanism; = pierderea stabilitati structitii sau a oricarei parti a acesteia, incluzand reazemele si fundatiile; = cedarea cauzata de alte efecte dependente de timp, noteaza ca cedarea datorita deformatiei excesive este o cedare structurale datoreta instabiliteti mecanice.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.11.2006 2.3 Stari limita de serviciu Starile limita ce iau in considerare functionarea structurii sau a elementelor structurale in conditii normale de exploatare, confortul camenilor/ocupantilor constructiei si limitarea vibratiilor, deplasarilor si deformatiilor structurii sunt clasificate ca stari limita de serviciu. 2.4 Proiectarea fa stari limita Projectarea la stari limita trebuie sa se bazeze pe utilizarea unor modele de calcul structural si pentru actiuni, relevante pentru starile limita considerate, Verificarile trebuie efectuate pentru toate cazurile semnificative si rationale de combinare de incarcari/efecte ale incarcarilor. La proiectare trebuie sa se tina seama si de posibilele abateri de la directiile si pozitiile presupuse ale actiunilor precum si de eventualele imperfectiuni geometrice ale constructiei Cerintele de proiectare in raport cu starea limita trebuie indeplinite utilizand coeficientii de siguranta partiali specificati in capitolul 4 Ca altemativa, poate fi efectuata 0 proiectare bazata direct pe metode probabilistice. 3. Variabile de baza 3.1 Actiuni 3.1.1 Clasificarea actiunilor © actiune este descrisa de un model, marimea acesteia find reprezentata in’ majoritatea cazurilor de un scalar ce poate avea diferite valori reprezentative. Actiunile pot fi clasificate dupa variatia lor in timp astfel: ~ Actiuni permanente (G), de exemplu: actiuni dirécte precum greutatea proprie a consiructiei, a echipamentelor fixate pe constructii si actiuni indirecte datorate contractiei betonului, tasarilor diferentiate si precomprimarii; ~ Actiuni variabile (Q), de exemplu: actiuni pe planseele si acoperisurile’ cladirilor, actiunea zapezii, actiunea vantului, impingerea pamantului, a fluidelor si a materialelor pulverulente si altele; ~ Actiuni accidentale (4), de exemplu cutremurul, exploziile, impactul vehiculelor. Actiunile sunt clasificate, dupa natura raspunsului structural, in actiuni statice si actiuni dinamice, 3.1.2 Valori caracteristice ale actiunilor Valoarea caracteristica, Fi, a unei actiuni este 0 valoare reprezentativa a acesteia si trebuie determinata: ~ Pe baze probabilistice printr-un fractil superior al repartitici staistice a actiunii; ~ Pe baze deterministice, printr-o valoare nominala utilizata in in lipsa datelor statistice. Nola 1 ~ Deterministic, greutatea propric a structurit poate fi reprezentate de o singura valoare caracterstica, valoare calculata pe baza dimensiunilor nominale si a maselor unitare medi 2324 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.1L2006 ‘Daca variabilitatea statistica a actiunii G mu poate fi neglijta (coeficientul de variatic al ectiunii peste 0.05) si/sau pentru structurile a caror siguranta este sensibia la varatia Jui G, in proiectare trebuie utilizate acele valort ale lui G ce au un efect defavorabil asupra sigurantei. Acele valori pot fi dupa caz fie Guise ~ reprezentat de fractlul 5% al repartitiei statistice a actiunii G, fie Giy ~teprezentat de factiul 95% al reparttiei statistice @ actiunii G. Nota 2 - Pretensionarea (P) ttebuie clasificata ca o actiune permanenta cauzata de forte controlate sisau de deformatii controlate impuse pe o structura, Tipul de pretensionare trebuie diferentiat funetie de solutie (de ‘exemplu pretensionare prin toroane, pretensionarea prin deformatit impuse reazemelot) ‘Valorie caracteristce ale pretensionari, la un timp t, pot fi 0 valoare superioara Py.as(t) si 0 valoare inferioera Paadt). Pentru starile limita ultime, poate fi utilizata 6 valoare medie Pai), ‘Note 3 —In general, valoarea caracteristca a actiuilor din vant si din zapada se defineste prin probabilitatea de nedepasire de 2% intr-un an cea ce corespunde unui interval media de recurenta a unei valori mai mari de 50 ‘ni, JMR~5O ani. In enumite cazuri valoarea caracteristica @ acstor actiuniclimatice se poste defini si cu alte probabilitati de nedepasire int-un an Nota 4 - Pentru actiuni accidentale, valoarea de proiectare Ay trebuie specificate pentru fiecare proiect individual in parte 3.1.3 Alte valori reprezentative ale actiunilor variabile Alte valori reprezentative ale unei actiuni variabile sunt: a) Valoarea frecventa, reprezentata de produsul yiOx; aceasta valoare este apropiata de 0 valoare centrala a repartitiei statistice a valorilor actiunii, b) Valoarea cvasipermanenta, reprezentata de produsul yx; aceasta valoare este folosita pentru verificarea la stari limita ultime ce implica actiuni accidentale si pentru Verificarea la stari limita de serviciu reversibile. Vatorile cvasipermanente sunt utilizate si pentru calculul efectelor pe termen lung $ 3.1.4 Reprezentarea actiunilor dinamice Actiunile dinamice sunt exprimate, in general, ca actiuni statice echivalente aplicand coeficienti dinamici de amplificare unei incarcari statice. Cand actiunile’ dinamice produc un raspuns dinamic semnificativ al structurii, analiza structurii trebuie sa fie o analiza dinamica. 3.1.5 Influenta mediului In alegerea materialelor, conceptiei structurii si penta proiectarea de detaliu trebuie considerata influenta factorilor de mediu ce pot afecta durabilitatea structuri. 3.2 Rezistentele materialelor structurale Valorile caracteristice ale rezistentei materialelor structurale sunt determinate probabilistic pe baza de incercari standardizate efectuate in conditii specificate. Valorile caracteristice ale rezistentelor materialelor structurale sunt definite uzual prin fractilul 5% al repartitiei statistice a rezistentei Cand nu sunt disponibile date statistice suficiente pentru a stabili valorile caracteristice ale rezistentelor materialului, pot fi luate ca valori caracteristice valorile nominale ale rezistentei.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 Parametrii de rigiditate structurala (de exemplu modulul de elasticitate), coeficientii de curgere lenta si coeficientii de dilatare termica sunt reprezentati in proiectare prin valori medii, Nota -In unele cazwri, poate fi necesar a se lua in considerare pentru modulul de elsticitste o valoare superioara sau inferioara mediei (de exemplu in cazulinstabilitati. 3.3 Geometria structurii In proiectarea structurilor si a elementelor structurale trebuie luate in considerare imperfectiuni geometrice care au un efect defavorabil asupra sigurantei structurale. 3.4 Modelarea structurala Modelele structurale trebuie alese astfel incat sa permita evaluarea comportarii structurii cu un nivel de exactitate acceptabil. Daca nu sunt disponibile modele de calcul adecvat, si pentra a se confirma prin verificari ipotezele adoptate, proiectarea asistata de rezultate ale incercarilor trebuie sa fie considerata ca optiune, Dupa caz, trebuie luate in considerare'$i incertitudinile statistice datorate numarului limitat de rezultate, 4. Proiectarea prin metoda coeficientilor partiali de siguranta 4.1 Generalitati Metoda coeficientilor partiali de siguranta consta in verificarea tuturor situatiilor de proiectare astfel incat nici o stare limita sa nu fie depasita atunci cand sunt utilizate valorile de calcul pentru actiuni sau efectele lor pe structura si valorile de calcul pentru rezistente. Pentru situatiile de proiectare selectate si statile limita considerate, actiunile individuale trebuie grupate conform regulilor din acest capitol Evident actiunile care mu pot exista fizic simultan nu se iau in considerare impreuna in grupari de actiuni/efecte structurale ale actiunilor. Valorile de calcul sunt obtinute din valorile caracteristice utilizandu-se coeficientii partiali de siguranta sau alti coeficienti dupa cum sunt definiti in acest capitol. Valorile de calcul pot fi alese si direct atunci cand se aleg valori conservative. Metoda se refera la verificarile la starea limita ultima si la starea limita de serviciu a structurilor supuse la incarcari statice, precum si la cazurile in care efectele dinamice pe structura sunt determinate folosind incarcari statice echivalente (de exemplu efectele dinamice produse de vant sau induse de trafic). Pentru calculul structurilor in domeniul neliniar de comportare si pentru calculul structurilor la oboseala trebuie aplicate reguli specifice.26 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11,2006 4.2 Valoride calcul 4.2.1 Valori de calcul ale actiunilor ‘Valoarea de calcul, Fa unei actiuni se exprima astfel: Fa=1Fh (4.1) unde: FF este valoarea caracteristica a actiunii yy~ coeficient partial de siguranta pentru actiune ce tine seama de posibilitatea unor abateri ‘nefavorabile si nealeatoare a valorii actiunii de la valoarea sa caracteristica. 4.2.2 Valori de calcul ale efectelor actiunilor Valoarea de calcul a efectului pe structura al actiunii, Zy se calculeaza ca fiind efectul pe structura al actiunii, E(F,) inmultit cu coeficientul partial de siguranta psy E, =u °E(F,) (42) Coeficient partial de siguranta, ysq_ evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al efectului in sectiune al actiunii Fy > Alternativ, efectele actiunilor pe structura, Eq se pot determina si sub forma: Elsa ¥, Fa): (43) Ey 4.2.3 Valori de calcul ale rezistentelor materialelor structurale Valoarea de calcul a rezistentei unui material structural, X4se exprima astfel: X,=—4 (44) unde: X, este valoarea caracteristica a rezistentei materialului; jm ~ cocficientul partial de siguranta penta rezistenia materialului ce tine seama de posibilitatea unor abateri nefavorabile si nealeatoare a rezistentei materialului de la valoarea sa caracteristica, precum si de efectele de conversie (de volum, scara, umiditate, temperatura, timp) asupra rezistentei materiabului 4.2.4 Valori de calcul ale rezistentelor elementelor structurale Valoarea de calcul a rezistentei sectionale, Ry se calculeaza ca find valoarea rezistentei 7 of Xe sectionale calculata cu valoarea de calcul a rezistentei materialului, (2) inmoltita cu coeficientul partial de siguranta YeaMONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA 1, Nr. 148 bis/16.l1.2006 27 R, wo | (45) Va Vm 1 ae . Coeficientul partial de siguranta, ——~ evalueaza incertitudinile privind modelul de calcul al Vee rezistentei sectionale, inchisiv abaterile geometrice. Altemativ, rezistenta sectionala, Ry se poate determina si sub forma: (4.6) 4.3 Stari limita uitime 4.3.1 Generalitati Verificarea structurilor se face la urmatoarele sta limita ultime: a) Cedarea structurala si/sau deformarea excesiva a elementelor structurii/infrastructurii/ terenului; ») Pierderea echilibrului static al structurii sax a unei parti a acesteia, considerata corp rigid. Verificarea structurala la starea limita de oboseala se regaseste in norme specifice, 4.3.2 Verificari de rezistenta Verificarea la starea limita de cedare structurala a unei sectiuni/element sau imbinare se face cu relatia: Ey < Ra an Ez este valoarea de calcul a efectelor actiunilor in sectiune pentra starea limita ultima considerata. Rg este valoarea de calcul a rezistentei sectionale de aceeasi natura cu efectul actiunii in sectiune, 4.3.3 Verificari de echilibru static Verificarea Ja starea limita de echilibru static a structurii se face cu relatia: Egan S Eaat 48) aay este valoarea de caloul a efectului actiunilor ce conduc la pierderea echilibrului static, Eaus este valoarea de calcul a efectului actiunilor ce se opun pierderii echilibrului static. 4.3.4 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita ultime Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate fa stari limita ultime, astfel incat efectele actiunilor de calcul in sectiune, Iuate conform urmatoarelor combinatii factorizate:28 MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEl, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 135) Gy +15 Qer+ S715 yo Ou 9) sa fie mai mici decat rezistentele de calcul in sectiune. Inrelatia 4.9 simbolul ,,+" inseamna “in combinatie cu” sau “efectul combinat al”. Gry este efectul pe structura al ectiunii permanente i, Inata cu valoarea sa caracteristica. Quj- efectul pe structura al actiunii variabile i, luata cu valoarea sa caracteristica; Oki efectul pe structura al actiunii variabile, ce are ponderea predominanta intre actiunile variabile, fuata cu valoarea sa caracteristica; 5 {You este un factor de simultaneitate al efectelor pe structura ale actiunilor variabile i (é2,3...m) nate cu valorile ior caracteristice, avand valoarea: Vos = 0,7 (4.10) cu exceptia incarcarilor din depozite si a actiunilor provenind din impingerea pamantului, a materialelor pulverulente si a fluidelor/apei unde: vei = 10, an Je actiunii vantului, reiatia De exempla, in cazul unei structuri actionata predominant de eft (4.9) se serie: 1,35 32 Gay 1,5 Vet 105(Zesau UD) iar in cazut unui acoperis actionat predominant de efectele zapezii, relatia (4.9) se scrie: 135 5) Gay + 1,5 Ze + 1,05(V;, san UD, a unde Gx este valoarea efectului actiunilor permanente pe structura, caloulata cu valoarea caracteristica a actiunilor permanente; 2 - valoarea efectului actiunii din zapada pe structura, calculata cu valoarea caracteristica a incercarii din zapada; Ve ~ valoarea efectului actiunii vantului pe structura, calculat cu valoarea caracteristica a actiunilor vantului; Uj- valoarea efectului actiunilor datorate exploatarii constructiei (actiunile ,utile”) calculata cu valoarea caracteristica a actinnilor detorate exploatarii Actiunile permanente ce au un efect favorabil asupra sigurantei structurilor (de exemphs la starea limita de echilibru static) se iau conform urmatoarei combinatii: 093) Gy + LS Ou S35 vas Oui (4.12) De exemplu, in cazul unei structuri actionata siraultan de efectele impingerii pamantului sau a unor materiale pulverulente si de efectul vantului, relatia (4,12) se scrie:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA I, Nr. 148 bis/16.11.2006 29 4 oy Gaj + 1,5 Ha + 1,05Ve unde Hy este valoarea efectului actiunii datorita impingerii, calculata cu valoarea caracteristica a impingerii In cazul actiunii seismice, relatia de verificare la stari limita ultime (4.9) se scrie dupa cum urmeaza: D Gast Am + s yas Qs (4.13) unde: Axg este valoarea caracteristica a actiunii seismice ce corespunde intervalului mediu de recurenta, JMR adoptat de cod (/MR= 100 ani in P100-2005); yas - coeficient pentru determinarea valorii cvasipermanente a actiunii variabile Q,, avand valorile recomandate in Tabelul 4.1; 71 coeficient de importanta a constructiei/structurii avand valorile din Tabelul 4.2 in functie de clasa de importanta a constructiei, Anexa 1 Tabelul 4.1 Coeficient pentru determinarea valorii ovasipermanente a actiunii variabile ca fractiune din valoarea caracteristica a actiunii : ~__Tipul actiunit ‘Actiuni din vant si Actiuni din variatii de temperatura | Actiuni din zapada si Actiuni datorate exploatarii | Incarcari in depozite _ Daca actiunea permanenta are un efect favorabil asupra sigurantei seismice a structuri, coeficientul partial de siguranta aplicat actiunilor permanente avand valoarea 1,0 in relatia (4.13) se modifica si va avea valoarea 0,9. Tabelul 4.2 Coeficient de importanta a constructiei Clasa de importanta Tipul fanctiunii constructiei/siructuri w constructiei/structurii _ [ 7 Cladiri si structuri esentiale pentru societate 14 2 Cladiri si structuri ce pot provoca in caz de avariere un | 1,2 pericol major pentru viata oamenilor 3 Toate celelalte constructii si structuri cu exceptia celor | - 1,0 din clasele 1, 2si 4 _4 Cladiri si structuri temporare | og 4.4 Stari limita de serviciu 4.4.1 Gruparea efectelor structurale ale actiunilor, pentru verificarea structurilor la stari limita de serviciu Structura, infrastructura si terenul de fundare vor fi proiectate la stari limita de serviciu astfel incat efectele actiunilor de calcul pe structura/element/sectiune, Iuate conform urmatoarelor combinatii factorizate:MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEL, PARTEA 1, Nr. 148 bis/t8.1.2006 a) Gruparea caracteristica de efecte structurale ale actiunilor: DX Gy + Oe yer Ou 414) b) Gruparea frecventa de efecte structurale ale actiunilor: DG Fyn ert yrs One (4.15) ) Gruparea cvasipermanenta de efecte structurale ale actiunilor: 2 Gis + DY) yar Qes (4.16a) DY Gey +06 7A + D> yr One (4.160) sa fie mai mici decat valorile limita ale criteriilor de serviciu considerate, Wo, este coeficientul pentre determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Q), avand valorile recomandate in Tabelul 4.3. Tabelul 4.3 Coeficient pentru determinarea valorii frecvente a actiunii variabile Qi, ca fractiune din valoarea sa caracteristica ‘Tipul actiunii ia] | Action din vant Actiuni din zapada si actiuni din variatii de temperatura Actiuni datorate exploatarii cu valoarea < 3KN/m* Actiuni datorate exploatarii cu valoarea > 3KN/m* 0,7 LIncarcari in depozite _ 90,9 | Relatia (4.16a) este folosita pentru considerarea in proiectare a efectelor de lunga durata ale actiunilor asupra structurii Relatia (4.16b) este folosita pentru verificarea la sterea limita de serviciu a elementelor structurale, nestructurale, echipamentelor, etc., atunci cand actiunea seismica trebuie considerata in gruparea de actiuni. Pentru stari limita de servicin, coeficientii partiali 7,, pentru rezistentele materialelor sunt egali cu 1,0 cu exceptia altor specificatii din normele de material. Griteriile pentru starile limita de serviciu pentru deformatii si vibratii trebuie definite in funetie de destinatia cladirii, independent de materiatele utilizete pentru elementele structurale. Criteriul de rigiditate poate fi exprimat in termeni de limite pentru deplasari orizontale, deplasari verticale si vibratii. In toate cazurile trebuie sa se lucreze cu valori medii ale caracteristicilor de rigiditate ale structurii/elementelor structurale.MONITORUL OFICIAL AL ROMANIEI, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 3 Anexa 1. Clasificarea constructiilor si structurilor in clase de importanta Constructiile sunt impartite in clase de importanta-expunere, in functie de consecintele umane si economice ale unui cutremur major precum si de importanta Jor in actiunile de raspuns post-cutremur, Clasele de importanta-expunere 1a cutremur pentru cladiri si structuri sunt urmatoarele: Clasa 1. Cladiri si structuri esentiale pentru societate 1.1 Spitale si institutii medicale/sanitare cu servicii de urgenta si sali de operatie 1.2 Statii de pompieri, politie si garajele cu vehicule pentru servicii de urgenta 1.3 Centre de comunicatii 1.4 Statii de producere si de distributie a energiei (electrice, a gazelor, ete) 1.5 Rezervoare de apa si statii de pompare 1.6 Turnuri de control pentra aviatie 1.7 Cladiri si structuri cu functiuni esentiale pentru guvem si apararea nationala 18 Cladiri si alte structuri ce contin gaze toxice, explozivi si alte substante periculoase (radioactive, etc). Clasa 2. Cladi viata oamenilor i alte structuri ce pot provoca in caz de avariere un pericol major pentru 2.1 Spitale si institutii medicale cu 0 capacitate de peste 50 persoane in aria totala expusa 2.2 Scoli, licee, universitati, institutii pentru educatie etc, cu 0 capacitate de peste 150 persoane in aria total expusa 2.3 Cladiri din patrimoniul cultural national, muzee s.a. 2.4 Cladiri avand peste 300 persoane in aria totala expusa Clasa 3. Toate celelalte cladiri cu exceptia celor din clasele J, 2 si 4. Clasa 4, Cladiri temporare, cladiri agricole, cladiri pentru depozite, etc. caracterizate de un pericol redus de pierderi de vieti omenesti in caz de avariere la cutremur32 Regia Autonoma Monitor! Oficial’, Sir. Parcului nr. 65, sectoral TBAN: BAN: Tel, 918.51.29/150, tax 918.51.15, E-mal: marketing@ramo.o, inlemet: ww monitordofal:o Wonitorul Ofci MONITORUL OFICIAL AL ROMANIE!, PARTEA |, Nr. 148 bis/16.11.2006 Anexa 2. Standarde si coduri privind bazele proiectarii structurilor in constructi si bibliografie ASCE 7-98, ASCE Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Revision of ANSY/ASCE 7-95 American Society of Civil Engineers, New-York, 2000. ASCE 7-95, ASCE. Standard: Minimum design loads for buildings and other structures. Public Ballot. 2005. ASCE 7-05 Seismic Provisions, 2004. Conference "Eurocodes, Building codes for Europe”, June 2002, Brussels, Documents of reference. EN 1990-2002. Eurocode — Basis of Structural Design. Adopied European Standard; CEN, Brussels. ENV 1991-1, Eurocode 1: Basis of design and actions on structures, Part 1: Basis of Design. August 1994. Eurocode No. 1, Basis of design and actions, Background desumentation: Part 1 of ECI, Basis of Design. January 1995, ISO DIS 4355, 1992. Bases for design of structures. Determination of snow loads on roofs ISO/TC98/SC2/WGI/Tenth drafi, 1993. General principles on reliability for structures, Revisions of IS 2394. ISO/TC98/SC3/WG2. Draft-for DP 4354 Wind actions on structures. SREN 1990 2004, Eurocod: Bazele proiectari structurilor, Gulvanessian, H., 1996. ENV 1991-1: Eurocode 1: Part I:Basis of design Introduction, Development and Research Needs. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and applicati Lungu D., Ghiocel D., 1982. Metode probabilistice in calcuial constructilor, Editura Tehnica, Bucuresti Vrouwenvelder A, 1996. Eurocode 1, Basis of design, Background Information. IABSE Colloquim, Delft 1996, Basis of design and actions on structures, Background and application of Eurocode 1. pp. 25 - 33. EDITOR: PARLAMENTUL ROMANIE! — CAMERA DEPUTATILOR Bucuresti; C.U4. 427282; Atibutfiseal IO75ANCBS101000000120001' Banca Comercial Roman’ — S.A. — Sucursala ,Lvea” Sucurest RO12TREZTOOSOGSXXXCODSS! Directa de Trezorero si Contabitte Publica a Nuniciputa Buc Se eh ere ea bloc P93, parter, sectorul 6, tcl. 411.58.99 i 410.47.90, telfax 10.77.96 si 410.47 23, Tiparul: Regia Autonoma ,Monitorut Ofis {21 Romani, Pertea I, nr. 448 bis/16..2008 confine 32 de paginl. Preful: 6,40 lel nol64.000 lei vech Ish 1453~4495 Acest numar al Monitorului Oficial al Romaniel a fost tiparit in afere abonamentute.