1. Un detailist se aprovizionează cu piese de schimb de la doi furnizori.

Calitatea
acestor piese este prezentată în tabelul următor:
Probabilitatea aferentă Probabilitatea aferentă
Rata defectelor (%)
furnizorului A furnizorului B
1 0,4 0,1
2 0,15 0,4
3 0,25 0,2
4 0,2 0,3

Conform datelor din tabel, probabilitatea de a cumpăra piese cu o rată a defectelor de 1 %

de la furnizorul A este de 0,4. Aceasta înseamnă că dintr-o comandă de 30.000 de piese,
probabilitatea ca 300 să fie defecte este de 0,4. Repararea unei piese costă 0,75 $.
Cumpărând de la furnizorul B, detailistul obţine o reducere de 257 $ în cazul în care
comandă 30.000 de piese.
a) Desenaţi arborele decizional pentru a-l ajuta pe detailist să adopte cea mai bună
decizie
b) De la care furnizor i-aţi recomanda detailistului să se aprovizioneze?
c) Dacă furnizorul A nu oferă discount, cu cât mai puţin ar trebui să vândă furnizorul B
faţă de furnizorul A, cele 30.000 de piese, pentru ca detailistului să-i fie indiferent de
la care se aprovizionează?

2. O firmă de construcţii are de ales între 2 planuri de viitor: construirea unei clădiri
cu 4 apartamente sau construirea unei clădiri cu 2 apartamente (ambele pentru închiriat).
Pentru fundamentarea deciziei firma poate opta pentru un studiu al pieţei care presupune
un cost de 3.000 USD, iar informaţiile furnizate de acesta au probabilitate egală de a fi
favorabile şi nefavorabile.
Dacă cererea este favorabilă, firma poate câştiga într-un an un profit de 15.000 USD
de pe urma unei clădiri cu 4 apartamente şi 5.000 USD de pe urma închirierii celeilalte. În
caz de cerere nefavorabilă pierde 20.000 USD construind clădirea cu 4 apartamente şi
10.000 USD construind-o pe cealaltă. Fără realizarea studiului pieţei de închirieri, firma
estimează la 0,7 probabilitatea unei cereri favorabile. În cazul unui rezultat favorabil al
studiului se apreciază cu o probabilitate de 0,9 apariţia unei cereri favorabile. Un studiu
nefavorabil va diminua probabilitatea apariţiei pieţei favorabile la 0,4. Folosind ca model al
procesului decizional, arborele decizional recomandaţi o variantă optimă de acţiune pentru
firmă.

3. În vederea soluţionării unei probleme decizionale, un manager şi-a construit

următorul arbore decizional. Pe baza informaţiilor din arbore stabiliţi care dintre cele trei
alternative de acţiune A, B şi C este mai eficientă, ţinând cont de rezultatele de profit
estimate şi de cheltuielile investiţionale necesare fiecărei variante decizionale.
 0,7
102000 9200
(45000 0,6 0
) 0,3
89000 0,3 7000
A
0,1 0
0,7
B 91000 1780
7000
(39000 00
) 0,3 92000 0,6
C 0,3 6500
(100) 0
(28000 0,1
) 60000 -
4000

4. Managerul departamentului de cercetare proiectare a unei firme evaluează un nou

proiect de produs. El ştie din informaţiile curente ale firmei că există 0,10 probabilitate ca
acest nou produs să aibă succes imediat pe piaţă. Departamentul de estimare a costurilor a
previzionat că în condiţii de succes noul produs va aduce firmei un profit anual de 250 mii $,
iar dacă va fi un eşec va genera pentru firmă o pierdere de 80 mii $. Firma de consultanţă la
care s-a mai apelat în trecut la studii de piaţă a reuşit să prezică corect un succes al noului
produs în 65 % din cazuri şi un insucces în 70 %. Dacă această firmă cere un tarif de 1.000
$ pentru realizarea studiului, ce ar trebui să facă firma: să apeleze la studiul de piaţă sau
nu?
5. Folosind datele următorului arbore decizional secvenţial, să se aleagă decizia
optimă dintre alternativele cu studiu şi fără studiu, ţinând cont de rezultatele de profit
estimate fiecărei alternative decizionale şi probabilităţile condiţionate din tabelul de mai jos.
Studiu cu Probabilitate Probabilitate de Probabilitatea Probabilitate
rezultat pozitiv anterioară condiţie comună posterioară
S1 0,6 0,8 0,48
S2 0,4 0,1 0,04
Studiu cu Probabilitate Probabilitate de Probabilitate Probabilitate
rezultat negativ anterioară condiţie comună posterioară
S1 0,6 0,2 0,12
S2 0,4 0,9 0,36
 S1
A 50000
S2
Rezultat S1 30000
B
pozitiv 100000
S2 - 40000
Cu studiu
C S1 30000
S2
10000
A S1 50000
Rezultat S2 30000
negativ B S1 10000
Fără S2 -40000
C S1 30000
studiu S1 S2
A 70000 10000
S2 38000
B S1 120000
S2 -62000
C S1 45000
S2 21000

6. În vederea soluţionării unei probleme decizionale un manager şi-a construit următorul

arbore decizional. Pe baza informaţiilor din arbore stabiliţi care dintre cele două alternative
de acţiune A şi B este mai eficientă, ţinând cont de rezultatele de profit estimate şi
cheltuielile investiţionale necesare fiecărei variante decizionale