PROIECT LOCUINTA UNIFAMILIALA SUSTENABILA

Vasvari Adriana Ioana

Cls. a XII-a C
Sectia: Arhitectura
Prof. coord. Arh. Paskucz Stefan
 BORDEROU

1.Istoric
2.Argument
3.Locuinta sustenabila
4.Terminologie
Definitie
Date tehnice
Energia solara
5.Bibliografie
 Istoric
Necesitatea unui adapost reprezinta una din nevoile fundamentale ale
existentei umane. Primii oameni au folosit pesterile ca pe niste adaposturi
naturale; constructia unor adaposturi de sine statatoare dateaza inca din
timpurile preistorice. Oamenii au recurs la materialele oferite de natura, cum
ar fi lemnul is piatra.Dintre toate formele de arta, arhitectura este cea care cel
mai mare impact asupra vietii noastre cotidiene. In viata de zi cu zi, nu toti
oamenii au de-a face in mod obligatoriu cu pictura sau sculptura, insa
arhitectura are de regula un impact vizual cotidian asupra omului de pe
strada. Masa tridimensionala a exterioarelor cladirilor is volumul negativ al
interioarelor lor sunt elemente de sculptura cu care intram zilnic in
interactiune timp de mai multe ori pe zi. Design-ul fatadelor cladirilor
introduce elementul artistic bidimensional sau estetic in perceptia zilnica a
ambientului nostru.
Arhitectura este arta , inclusiv in sensul de tehnica de a realiza cu
ajutorul mijloacelor si metodelor de costructie spatii functionale , in masura
sa raspunda nevoilor specie umane , satisfacand exigentele de locuit si nu
numai ale colectivitatii sau ale fiecarui individ in parte.Imboldul de a
construe,ce decurge din nevoia naturala si primara de a gasi un adapost
potrivit propriilor nevoi , se confrunta cu o serie de dificultati care vor
constitui subiectele tratate in aceasta care .Dintotdeauna aceste aspecte au
conditionat arhitectura .Spre exemplu , proiectarea unui edificiu nu este
posibila fara o reflectie adecvata asupra problemei spatiului , inteles fie din
punctul de vedere al pozitiei geografice , al climei si materialelor avute la
dispozitie , fie ca structurare a mediului interior si exterior al constructiei .
Toate acestea trebuie sa tina seama de structura anatomica a omului , dar si
de functia specifica a unui edificiu : un stadion de cateva mii de spectatori va
prezenta caracteristici diferite de cele ale unei locuinte private sau de cele alel
unei biserici .Un alt aspect important priveste tehnica de constructive , care
variaza de-a lungul secolelor in functie de posibilitatile de exploatare a
materialelor .Stilul unui edificiu este , in fine , influentat de contextul istoric si
de tendintele artistice ale epocii.Toate conthribuie la configuararea limbajului
arhitectronic , intre acesta si edificiu existand un raport similar celui dintre
literatura si operele literare individuale .
 Raportul dintre om si spatiu este conditionat de structura anatomica
umana :spre deosebire de alte animale , omul are o pozitie verticala constanta
si, din acest motiv , traieste cu senzatia ca se situeaza intotdeauna in central
realitatii percepute.Membrele sale superioare se indeparteaza de axa mediana
a corpului spre cucerirea lumii inconjuratoare , permitandu-i sa separe
universul incomjurator in partea dreapta si partea stanga , adica sa se plaseze
in central a doua jumatati complementare .In mod similar , posibilitatea de a
se deplasain spatiu inainte si inapoi ii permite sa descopere celelalte doua
jumatati .Cu alte cuvinte , din moment ce omul “traieste pe verticala” in raport
cu orizontala , percepe spatial ca fiind impartit in patru dimensiuni :in fata, in
spate , la dreapta si la stanga.Deosebit de elocvente , in acest sens ,sunt
celebrul desen al omului inscris intr-un cerc si intr-un patrat al lui Leonardo
da Vinci si modulor-ul lui Le Corbusier : un sistem de masuri care porneste de
la statura omului cu bratul ridicat , mai précis, conform definitiei arhitectului
francez :”O gama de dimensiuni armonice la scara umana , universal aplicabile
in arhitectura , ca si mecanica .Ideea cvadripartitiei spatiului , innascuta in om
,este impartasita de diferite culturi .Cvadripartita este si planimetria taberei
militate romane , pe baza careia s-au dezvoltat numeroase orase din Europa
Occidentala.
Antichitatea nu a adus doar o dezvoltare uluitoare a societatii omenesti ,
nu a fost doar un capitol major al istoriei umanitatii , cel de la care a pornit
totul , ci si momentul in care constructia de case a inceput sa aiba reguli si
norme clare , cand s-au pus bazele a ceea ce astazi numim arhitectura , cand
simplele improvizatii s-au dovedit insuficiente.Asa cum era de asteptat marile
constructii , care socheaza si astfel prin tehnica si detaliu erau cele destinate
monarhilor si scopurilor religioase , in timp ce pentru cei mai saraci lucrurile
nu se schimbase prea mult.In Egiptul antic toti cei care nu faceau parte din
clasa superioara locuiau in case mici , construite din caramida arsa , cu forma
cubica , avand doua-patru camere , fara etaj.Aceasta forma patrata era deja un
standard.Cei instariti isi puteau permite locuinte mai incapatoare , dar care
respectau planul general si foloseau aceleasi materiale de constructie.Edificiile
cu adevarat impunatoare erau cele destinate faraonilor si sacerdotilor , astfel
ajungand pana in zilele noastre celebrele piramide si statui.In Orientul
Mijlociu constructiile depindeau foarte mult de materialele disponibile.Unde
se puteau fabrica ieftin caramizi majoritatea caselor erau in forma de stup de
albine , rotunde cu acoperis ascutit.Unde predomina piatra iar lemnul era greu
de gasit locuintele erau din piatra , inclusiv acoperisurile.Aceste traditii au
rezistat pret de secole , fiind prezente si astazi in anumite regiuni.In afara
locuintelor destinate celor care conduceau cetatea , destul de elaborate
arhitectural , casele grecilor erau simple.Un pasaj ducea din strada intr-o curte
mica , patrata , inconjurata de trei sau patru camere dispuse in patrat , toate
relativ reduse ca dimensiuni .Si casele romane , asa cum se poate vedea spre
exemplu la Pompei , erau asezate chiar langa strada.Dupa ce treceai de
vestibul ajungeai intr-un spatiu deschis , numit atrium , de unde se putea
ajunge in dormitoare.De multe ori spatele casei era si o mica gradina.Exceptie
faceau casele celor bogati , mai mari si bogat ornamentate , desi pastrau
aceeasi linie arhitectonica.In vechea Roma cetatenii locuiau in case ce erau
echivalentul apartamentelor de astazi , cladirile avand chiar si trei-cinci nivele
, un apartament avand intre trei si sase camere.La parter se gaseau de regula
mici magazine.Locuintele celor foarte bogati erau de regula vile impunatoare ,
cu numeroase camere si spatii destinate petrecerilor , situate in afara oraselor.
Aceasta sofisticare arhitectonica a disparut in perioada Evului Mediu ,
care poate fi considerata o perioada intunecata pentru istoria caselor si in
special pentru conditiile oferite.Europa acelor vremuri nu oferea prea mult
din acest punct de vedere.Chiar daca existau castele si vile incapatoare ,
destinate exclusiv nobililor , majoritatea populatiei era fortata sa se
multumeasca doar cu injghebari insalubre , locuinte improvizate lipsite de
conditii elementare de igiena si confort , inghesuite in spatiul trasat de
zidurile oraselor si asezarilor mai m ici .Au disparut fermele si culturile
antichitatii ,speranta de viata a scazut dramatic , iar epidemiile si bolile erua
parca de neoprit.Cine iesea in afara oraselor isi asuma riscul de a nu se mai
intoarce , atat din cauza talharilor cat si a animalelor .Conditiile au inceput sa
se imbunatateasca treptat dupa anul 1000 , fiind totusi departe de vremea de
aur a atichitatii.Aceste schimbari in bine au inceput sa fie vizibile initial in
jurul bisericilor si manastirilor , apoi in marile orase in continua
dezvoltare.Aparitia unei clase de mijloc , care se ocupa in principal cu negotul
si mult mai tarziu cu profesiile care sunt astazi liberale , a ajutat enorm la
aceasta dezvoltare.In orase au inceput sa apara locuinte impunatoare ,chiar
daca destinate doar celor bogati , cei saraci fiind treptat fortati sa se mute in
zonele sarace ale localitatii.Au existat si segregari pe criterii etnice sau
religiose.Chiar daca s-au construit vile de mari dimensiuni conditiile de viata
erau aproape la fel de proaste ca inainte.Spre sfarsitul Evului Mediu apare si
palatul , evoluand de la cesele nobililor.Se dorea treptat o casa tot mai mare ,
chiar daca mai greu de intretinut , in care proprietarul sa-si poata expune
avutiile si prin care sa-si arate statutul social.Aceste palate erau constructii
norme pentru acea epoca , locuite de reprezentanti de marca ai clerului ,
comercianti de succes sau familii nobiliare.In afara de camerele destinate
membrilor familiei orice astfel de palat avea obligatoriu si nenumarate
camere pentru servitori si alte dependinte.
Palatul a continuat sa fie perfectionat in periada Renasterii , ramanand
si astazi una din realizarile arhitecturale cele mai invidiate , admirate si
dorite , un element care a fost cel putin pentru un timp prezent in orice oras
important din Europa.Primele palate in adevaratul sens al cuvantului ,
adevarate comori arhitectonice , au fost construite la Florenta , apoi in toata
partea vestica a Europei , dupa care si in cea estica.
In Franta conceptul de palat a fost contopit cu cel de castel medieval
pentru a realiza o creatie specifica in spatiul Hexonului – celebrul chateau ,
care a fost mediul vietii aristocratice , al culturii si rafinamentului incepand cu
secolul XVI.In Anglia vila a fost incorporata ca centru al intregii proprietati ,
care includea adesea sate intregi , cu ulite noroioase si case saracacioase , ai
caror locuitori nu puteau decat sa priveasca plini de invidie la luxul de care se
bucura stapanul.
In paralel in orase s-au facut eforturi pentru imbunatatirea conditiilor in
care locuiau oamenii obisnuiti , construindu-se case mai mult sau mai putin
haotice , ajungand ca portiuni intregi sa fie practic blocate de aglomerari de
edificii , multe fiind aproape de prabusire in orice moment.Incendiile care
distrugeau cartiere intregi , murdaria , lipsa de conditii si mai ales aglomeratia
urbana au facut ca mult timp standardele din antichitate sa ramana doar un
vis frumos din lucrarile de istorie.
Revolutia industriala a reprezentat si un pas inainte , chiar daca nu prea
insemnat , pentru cetatenii obisnuiti.Anglia a fost unul dintre pionieri , in
special in orasele industrializate aparand cartiere muncitoresti , care ofereau
case ieftine , dar bine construite.E adevarat ca in timp si acestea se degradau si
cartierele altadata frumoase si simple deveneau mahalale sumbre.Clasa de
mijloc din majoritatea tarilor occidentale , avand banii necesari pentru a
cumpara pamant si a construi , este raspunzatoare pentru aparitia rapida a
caselor mari si confortabile , al caror stil era influentat in buna masura de
traditia si obiceiurile locale.Pentru a se integra in comunitatea locului orice
viitor proprietar prefer sa se conformeze unor standard clare , mai putin
oficiale si mai curand tacit acceptate , atat in exterior cat si in interior.Au
existat , asa cum era firesc , si exceptii , dar acestea erau rodul celor care aveau
foarte multi bani si o pozitie din care sa isi permita sa sfideze
traditiile.Dezvolatea fara precedent – care va continua si in secolul urmator –
a sistemului de transport si dorinta majoritatii familiilor din clasa de mijloc de
a avea o casa si o parcela de teren au dus la aparitia suburbiei , unde se gasesc
si in present majoritatea locuintelor de tip classic , chiar daca unele dintre ele
au astazi dimensiunile unor adevarate palate.Pe masura ce populatia sporea
apareau si noi tehnologii care faceau costructia de case o initiative mai ieftina
si care dura sensibil mai putin.In orase se intalneau inca niste combinatii
insolite , casele celor bogati fiind de multe ori inconjurate de locuinte sarace ,
darapanate sa de cladiri inchiriate.
Revolutia industriala a fost inceputul visului oricui de a avea o casa ,
indiferent de statutul social sau financiar.Pana la sfarsitul secolului XIX
constructia de case devenise o treaba foarte serioasa , in care se respectau
reguli precise , creatiile arhitecturale fiind adesea deosebite ca functionalitate
si design.

Casa secolului XX

Casele care s-au rupt radical de stilurile deja consecrate , care au iesit
din tipare si au propus ceva nou in domeniule architectural , au fost foarte
greu acceptate de marele public .Ca in orice alt domeniu si aici noutatile erau
privite cu skepticism .In 1889 arhitectul american Frank Lloyd Wright a fost si
unul dintre pionierii care a incercat sa ofere altceva amatorilor de nou,
realizand o casa inedita.A fost urmat de alti confrati , atat din Europa cat si din
SUA , care au oferit un stil architectural de forme metrice si suprafete
simplificate , aproape lipsite de decoratiuni.Schimbarile din epoca in
domeniile picturii si sculpturii au urmat
aceasta tendinta , iar in anii 20 ai secolului
trecut stilul modern , desi nu intru totul
acceptat , era present.Sticla , otel , beton
erau noile material care ofereau noi
optiuni de design , si pana la jumatatea
secolului casa moderna era deja comuna si
nu mai ii scandalize decat pe nostalgic.
Pentru a supravietui , oamenii si
animalele au nevoie de resursele
teritoriului .Omul se deosebeste insa de
animale , constranse sa migreze , intrucat , incepand cu revolutia Agricola a
Neoliticului , a incercat sa creeze conditii cat mai bune pentru propriul habitat
, transformand teritoriul din mediul natural in mediu umanizat .Un asemenea
process poate provoca uneori dezechilibrul hidrologic poate constitui un
motiv serios de ingrijorare.In anii ’70 ai secolului xx s-a afirmat o noua
disciplina , ecologia in traducere literara ‘’stiinta casei” prin care intelegem nu
numai teritoriul geografic cu o intindere oarecare , mai mare sau mai mica , ci
intregul glob terestru , “casa” tuturor , prin care oamenii de stiinta il privesc
deja ca pe o astronava cu resurse limitate care trebuie tratata cu grija si
respect .

Arhitectura de locuinte in Romania

Pionierii arhitecturii moderne romanesti, Marcel Iancu si Horia Creanga,

proiecteaza unele din primele locuinte individuale ce se vor inscrie ca infuzie de
noutate in acest domeniu. Marcel Iancu ramane pentru istoria arhitecturii romanesti
primul arhitect ce a conceput incepand cu mijlocul anilor '20 locuinte cu vadit
caracter novator, ca marturie a intensului efort teoretic, militant, de raspandire si
dezvoltare a ideilor Miscarii Moderne in arta si arhitectura. Exemple: Locuinte pe
strada Trinitatii (Maximilian Popper) nr. 55, 1926; Vila Fuchs de pe strada
Negustori nr.33, 1927; Imobilul Chapier, 1928, toate in Bucuresti. Constructiile de
inceput ale lui Horia Creanga demonstreaza si ele o logica noua de creatie cu
pastrarea unor elemente decorative simplificate sau cu o volumetrie ce aduce in
prim plan expresia plastica a suprafetelor mari vitrate. Exemple: Vila dr. Petru
Groza din Deva 1927-1927; Vila Corneliu Medrea din Bucuresti, 1929. Alt
exemplu de aport innoitor il reprezinta vilele realizate de George Matei
Cantacuzino la Eforie intre 1929-31. Amplasate intr-un cadru natural deosebit, pe
litoralul Marii Negre, ele fac parte din constructiile statiunilor balneo-climaterice
ce intervin in valorile peisajului existent.

Adevarata perioada de preluare pe scara larga a impulsului modernist incepe cu

primii ani ai deceniului patru. Se constata existenta unor solutii ce variaza de la o
inovatie de factura moderna oprita la nivel formal, suprapusa pe o distributie
functionala mai veche, preluata de la arhitectura secolului trecut, sau locuinte a
caror partiu restructureaza in esenta spatiul interior si compozita volumetrica.
Acestea din urma modeleaza interiorul ca pe un spatiu viu, flexibil, iar prezenta lor
modifica dimensiunile spatiului exterior, compozitiei la nivel urban, creand in
sistemul orasului alte repele formale si stilistice. Se remarca Vila "Ing Miclescu",
1930, Vila A. Bunescu, Vila Dr.Constantinescu, 1932, Vila A. Thomas, 1932, Vila
Dulfu, 1933, Vila Elisabeta Cantacuzino, 1934, toate in Bucuresti arh. Horia
Creanga; Vila Chihaescu, 1930-31, Vila Wexler, 1931, toate in bucuresti, arh.
Marcel Iancu; Casa Elisabeta Cusin, Bucuresti 1931, arh. Ion Bazianu; Vila V.
Constantinescu, Bucuresti 1931-33, arh. Alexanru Zamfiropol; Vila din str. Paris,
Bucuresti, 1931-33, arh. Arhir Culina; Vila in str. Londra, Bucuresti, 1932, Arh. H.
Delavrancea Gibory; Vila Cristinel, Bucuresti 1934, arh. Gabriel Cristinel etc.

Horia Creanga, Vila Dr. Petru Groza, Deva Marcel Iancu, Vila Reich, Bucuresti
1927-1929 1936-1937

Alexandru Zamfiropol, Casa J. I.C. Rosu, Vila in str. Dr. Poloni,

Constantinescu , Bucuresti 1931-1933 Bucuresti 1935
Exista o evidenta evolutie in timp din punct de vedere formal si functional,
strans coroborata cu afinitatea selectiva a arhitectilor fata de noul curent, precum si
propria lor capacitate de a genera si dezvolta directii stilistice. Exemplele abunda,
arhitectura lor plasandu-se intre influente cubiste si compozitii in care interventia
suprafetelor curbe revine uneori obsedant, cu scopul demonstratiei estetice. Un loc
aparte il ocupa locuintele al caror continut formal reia in termeni originali, stilizat,
elementele arhitecturii clasice, fapt ce inclina balanta aprecierii spre o forma
evoluata de expresionism. Se regasesc aici ornamente simplificate de tencuiala
asezate pe o volumetrie dinamic compusa.
 Argument

De ce locuinta ?Arhitectura zilelor noastre este in continua dezvoltare , locuintele

unifamiliare ocupand un loc important in cadrul societatii . Construirea unor
locuinte decente care sa raspunda comenzii sociale, la preturi rezonabile, care sa
ofere un plus de confort si siguranta, precum si personalitate, comparativ cu
blocurile anoste si monotone construite pâna în 1989, reprezinta o necesitate pentru
societate noastra.
Abordarea care ridica cele mai interesante probleme din punctul de vedere al
arhitectului, are ca punct de pornire ideea ca starea generala a omului este locuirea.
Indiferent de tipul activitătii, de moment, omul trăieste într-un loc, îl practica,
acesta devine spatiu definit, locuit. Aceasta idee nu este de data recent. Locuinta
continuă să fie de primă importantă pentru definirea personalitătii omului, pentru
asigurarea omogenitătii si coeziunii dar si a diversitătii sociale, pentru confortul
fizic si psihic al omului. Programul de locuire este programul de arhitectură cel
mai des întâlnit, comunitătile umane dezvoltand în timp tipologii de locuire; unele
dintre acestea, în diferite zone ale lumii civilizate creand adevărate traditii a
locuirii, confirmate si exemplificate încă de numeroase exemple contemporane.
In ceea ce priveste constructia de locuinte, ea trebuie sa aiba in vedere faptul
ca, anumite moduri de abordare a locuintei poate genera tipologii in sine. Si aici ne
referim la abordarea locuintei ca obiect de stricta utilitate functională, ca obiect al
productiei care a dus la dezvoltarea prefabricării, sau a locuintei ca marfă unde se
pune un accent deosebit pe vizibilitatea acesteia, pe modă, ca produs ce se
utilizează si se
inlocuieste cu alta. Toate acestea sunt aspecte ale constructiei de locuinte ce trebuie
eventual indeplinite dar nu sunt suficiente. Locuinta individuala este considerata
cea mai buna asigurând cele mai bune conditii de sigurantă, confort fizic, psihic,
functional sau estetic. O altă cerintă ce trebuie îndeplinită de locuintă este
reprezentativitatea, apartenenta la un anumit grup, statut social, stare materială,
culturală.

Concept
 Prin acest proiect am incercat sa pun in evidenta posibilitatea arhitecturii
sustenabile de a schimba tipologiile create de-a lungul anilor asupra locuintelor
individuale.”Constructorul” de azi , este lipsit de educatie , combina lucruri vazute
in diverse locuri , si astfel isi creeaza propria locuinta ,propriul adapost ,propria
imagine. Omul trebuie sã se aseze într-un loc din care sã plece si la care sã se
întoarcã în permanenta. În afara locului personal fiind, celelalte locuri devin o
continuare a propriului spatiu existential; nu avem o întrerupere între interior si
exterior.In acest context , legatura arhitecturii natura este una stransa. Peisajul
natural este in repaus , un repaus al echilibrului , cu ordinea sa proprie ,armonioasa
.Astfel , in peisajul natural omul este un intrus.Organizarea oricarei zone de catre
om , poate atrage dupa sine o concentrare a caracterului peisajului sau natural, o
integrare a elementelor naturale cu acelea construite de om, sau crearea unui
complex de spatii si forme produse in intregime de om. In fiecare din cazurile
mentionate, atitudinea recomandabila este cea care dezvolta sisteme unitare, care
realizeaza o imbinare a tuturor fortelor artificiale si naturale si creeaza astfel un
peisaj nou, ordonat si odihnitor.Aceasta locuinta unifamiliara este introdusa in
peisaj prin metoda contrastului , care are calitatea de a accentua trasaturile
peisajului.La prima vedere ar putea sa para total straina de specificul zonei insa
tocmai precizia formelor ascutite , contrastand indraznet cu textura ,formele si
culorile naturale ale sitului creeaza o armonie puternica si persistenta .Armonia
rezulta ca o potrivire a spiritului, scopului, materialului sau formei care a produs
armonia dintre constructie si sit.

Functiune

Terenul pe care se va amplasa locuinta este o intindere de apa , in care

locuinta se oglindeste , astfel dublanduse si creeand o noua volumetrie in raport cu
natura.Spatiul se insira gradat , de la terasa destinata accesului pe ponton trecand
prin spatial locuirii , pana la deschiderea larga catre intinderea de apa.Prin
neasteptatul contrast volumetric si dimensional al fatadei nordice si sudice se
creeaza un efect de percepere a spatiului ca deschidere spre natura, pontonul fiind
o continuare fireasca a naturii , cu care se contopeste.

Materiale
Placi fibrolemnoase -concepute și dezvoltate pentru condiții Nordice protejează
casa împotriva vântului, a frigului pe timp de iarnă și împotriva căldurii pe timp de
vară ,oferă o izolație adițională protejează clădirile, împiedicând umiditatea să
pătrundă până la straturile de termoizolație .Se comportă ca strat izolator fără o
anvelopare externă pe timp de iarnă.Are o montare ușoară, direct pe structură si o
rezistență mare la șocuri.

Zugraveala ecologica-Cea mai simpla si economica vopsea naturala pentru pereti

in interior. Era cea mai raspandita si cea mai folosita vopsea naturala, pana in anii
'60, adica pana aparitia vopselurilor sintetice.

Izolatie din fibre de canepa

Structura din lemn

 Structura ponton

De ce locuinta sustenabila ?

A construi sustenabil presupune conceperea unei cladiri astfel incat

orientarea , conformarea geometrica , materialele si tehnologiile utilizate sa aiba
ca rezultat un impact cat mai redus asupra mediului , in toate fazele existentei
constructiei – de la productia materialelor , transportul si punerea lor in opera pana
la exploatatea si post-utilizarea cladirii – toate acestea in paralel cu obtinerea unor
conditii de confort optime , care sa garanteze ca sistemele alese vor fi mentinute o
perioada lunga de timp. Aspectele natural ale ambientului in care urmeaza sa fie
construit un edificiu au influentat dintotdeauna conceperea arhitecturii
bioclimatice , fenomenele naturale fiind considerate instrumente ale edificarii.Din
acest punct de vedere , Buono denumeste vantul ca “material al proiectului” , fiind
subiectul unor importante cercetari.Acesta nu doar ofera o forma obiectului de
arhitectura dar si reprezinta modul de satisfacere a confortul hidro-termic al
utilizatorului de spatiu.Pornind de la idea de relizare a unui sistem constructive ,
care sa poata satisface cerintele de buget ale unei familii cu un venit care sa include
functiunile de zi , living , dining , bucatarie ,grup sanitar si un etaj adapostind doua
dormitoare cu baile aferente.Structura casei consta in stalpi si grinzi in zabrele din
lemn , iar fundatia este o stratificare de pietris cu granulatie diferita ,
descrescatoare catre cota parterului.Placa parterului este un caroiaj de lemn care
stabilizeaza pietrisul si este umplut cu nisip pentru termoizolare.Am folosit
metoda diferentelor de presiune pentru a asigura o ventilatie naturala.Zonele
vitrate sunt orientate spre sud si vest , in timp ce nordul si estul raman opace, cu
scopul de a crea o zona cu presiune joasa , care sa asigure ventilarea naturala.

Problemele mediului

Un model de dezvoltare lipsit de mijloace de control adecvate poate afecta

considerabil mediul.Marturie stau asa-numitele orase-ciuperca , asezari
umane exclusiv in vederea exploatarii teritoriului.Este vorba de situatii
extreme pe care trebuie sa le privim cu ingrijorare , fara a ne lasa insa cuprinsi
de furia sacra a muzeificarii peisajului .De cele mai multe ori , mediul natural
si mediul umanizat se imbina perfect datorita faptului ca natura insasi
dicteaza modalitatile de convietuire si formele arhitectonice.

Utilizarea curentilor de aer in arhitectura

Este importanta mentionarea in acest context a importantei si rolului pe care

miscarea maselor de aer o au in interiorul unui spatiu.Ventilatia naturala este
procesul prin care aerul interior , viciat , este inlocuit cu cel exterior, proaspat , fara
a implica sisteme mecanice ajutatoare .In acest mod se pot optine importante
economii de energie.Efectul ventiei naturale detine si calitatea de racorire pasiva a
spatiilor se dovedeste din ce in ce mai necesara , tinand cont de mutatii de
temperatura survenita in ultima decada de ani.

Spatii de acumulare a aerului cu temperature diferite

Spatiile de acumulare a aerului cu temperaturi diferite pot constitui

importante tipuri de configuratii care influenteaza marcant structura spatiala a unei
constructii sau a unui spatiu urban.Acestea pot fi materializate prin curti sau
gradini interioare , precum anticele locuinte romane sau grecesti , si in lumea
orientala.Un alt aspect , prezent in multe cazuri chiar la edificii care nu au fost
proiectate dupa principii bioclimatice, este miscarea curentilor de aer determinata
de efectul presiunilor diferite.Atunci cand un curent de aer activeaza asupra unei
fatade , se creeaza o presiune superioara fata de latul opus al cladirii , protejat de
forta directa a vantului.Astfel apare tendinta de echilibrare a presiunilor,
generandu-se o miscare a aerului in interiorul cladirii , destinata a realiza schimbul
de aer si evacuarea acumularilor de caldura.Pentru a utiliza acest principiu este
necesara o corecta dimensionare si dispozitie a golurilor ferestrelor , in raport cu
functiunile spatiilor interioare.

Energia solara

Energia solara se refera la o sursa de

energie innoibila , direct produsa prin
lumina si raditia solara.Aceasta poate fi folosita sa:genereze electricitate prin elule
solare (fotovoltaice);genereze electricitate prin central electrice termale;genereze
electricitate prin turnuri solare.
Panourile solare fotovoltaice produc energie electrica 4h/zi.Ziua , timp de 4
ore aceste panouri solare produc energie electrictura la si in acelasi timp
inmagazineaza energie in baterii , pentru a fi folosita de-a lungul noptii , la casele
isolate , fara legatura la reteaua electrica nationala.Un panou solar fotovoltaic spre
deosebire de un panou solar termic , transforma energia luminoasa din razele direct
in energie electrica.Componentele principale ale panoului solar reprezinta celulele
solare.Panourile solare se utilizeaza separate , sau legate in baterii , pentru
alimentarea consumatorilor independenti sau pentru generarea de current electric
ce se livreaza in reteaua publica.Un panou solar este caracterizat prin parametrii sai
electrici cum ar fi tensiunea de mers in gol sau curentul de scurtcircuit.

4.Terminologie

Definitie: Locuinta nu are definitie concreta , este natura .O casa este un

loc de refugiu , resedinta , confort.

Date tehnice

Plan Parter
-Intrare 11.513 m2

-Living 64.523 m2

-Spatiu tehnic 19.744 m2

-Spatiu depozitare 3.649 m2

-Grup sanitar 8.193 m2

-Bucatarie 11.781 m2

-Zona de luat masa 21.629 m2

-Terasa ponton 187.242 m2

Total 328.274 m2
Plan Etaj

-Hol + Atrium 45.019 m2

-Dormitor 1 + Dressing + Spatiu depozitare 42.103 m2

-Dormitor 2 + Dressing 30.916 m2

-Grup sanitar 1 9.597 m2

-Grup sanitar 2 10.012 m2

-Terasa 53.618 m2

Total 191.265m2
5.Bibliogfie

Green architecture – James Wines

Revista Arhitext

Revista Igloo

Cum sa intelegem arhitectura –Marco Bussagli

Revista Deutsche

Internet